SU PLEMENT.

PARTEA OFICIAL A
GRAMATA SINODALA
Nr. 116, din 3 Februarie 1935, data I. P. S. Mitropolit al Moldovei
qi Sucevei D. D. Nicodim Munteanu, cu ocazia investiturii dela 3.11. 935.

MIRON,
. Din mila lui Dumnezeu si voinfa clerului si a popo-
rului, Arhiepiscop at eparhiei Bucure ?tilor, Mitropolit at
Ungro-Vlahiei, Patriarh at Ronzdniei, Loctiitor at scaunului
din Cesaria Capadochiei, Pre?edintele Sfantului Sinod at
Bisericii Autocefale Ortodoxe Romdne.

Iubitului cler si popor din de Dumnezeu pazita Arhiepiscopie a Iasilor,

Mitropolie a Moldovei si Sucevei si tuturor ascult6torilor si cititorilor aces-
tei scrisori sinodale, har si pace dela Dumnezeu Parintele din cer, iar
dela Noi salutare si binecuvantare arhipastoreasca.
Tuturora carora se cuvine facem aratare, ca Mantuitorul nostru,
Domnul Iisus Hristos, trimitand din cer in chipul limbilor de foc pe
Prea Sfintitul Duh preste sfintii sill ucenici si apostoli, spre a le intari
darul de a propovadui cuvantul Evangheliei sale a asezat in sfanta sa
Biserica scaune si .vrednicii mici si marl; si astfel prin punerea mainilor
printr'o neintrerupta inlantuire dela sfintii apostoli si pant). azi, indrep-
tatorii Bisericii lui Dumnezeu si pastorii turmei lui Hristos se fac vrednici
a fi parts.% acelorasi daruri si haruri. Ca un smerit urmas al Lor v6.-
zand Noi, ca I. P. S. Mitropolit dr. Pimen Georgescu a incetat din viata
in ziva de 12 Noembrie 1934, si astfel scaunul de Arhiepiscop al Iasilor si
Mitropolit al Moldovei si Sucevei devenind vacant, si lndemnat de indato-
rirea de a nu lase o arhiepiscopie si mitropolie atilt de insemnata vadu-
vita de canonicescul ei ocarmuitor vreme mai indelungata, : pe temeiul
art. 12 din legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Autocefale Ro-
mane si al art. 9 al. j., din Statutul acelei legi, precum si art. 11, 12 si 121
din acelasi Statut, am convocat prin adresa Noastra No. 10454 din 28 De-
cembrie 1934, Congresul National Bisericesc in Colegiul Electoral pentru
alegerea Episcopilor gi Arhiepiscopilor-Mitropolici, in ziva de Miercuri 23
Ianuarie 1935, la orele 10 dimineata, In palatul Camerei Deputatilor, pen-
tru alegerea noului Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Su-
cevei. Acest Colegiu dupes savarsirea slujbei religioase in paraclisul
Sf. Patriarhii a ales in locul vacant pe P. S. Sa D. D. Episcopul Nicodim
Biserica Ortodoxd Roman& 1

www.dacoromanica.ro
9
2 Biserica Ortodoxtt Roman&

Munteanu, staretul Sf. Manastiri Neamtul, carele s'a aratat vrednic prin
statornicia lui in dreapta credinta a sfintei noastre Biserici r0,saritene,
prin lucrarea fare preget in slujbele sale de pana acum, si mai ales prin
o rodniett mullee pe terenul literaturii bisericeqti, pe care a imbogatit-o
cu numeroase opere inseranate eat originale cat si traduceri, dand dovezi
despre neclintita credinta fat& de M. S. Regele Carol II-lea, de ascultare
fata de Sf. Sinod si de supunere M.O. de legile Patriei.
Iar Sf. Sinod conform art. 118 din Statutul legii de organizare
a Bisericii Ortodoxe Rasaritene, examinand aceasta alegere in sedinta sa
dela 25 Ianuarie 1935, si gasind ca este Malta in conformitate cu legea
si statutul de organizare bisericeasca a aprobat alegerea P. S. Sale D.
D. Nicodim Munteanu ca Arhiepiscop al Ia4ilor si Mitropolit al Moldovei si
Sucevei. Intervenind apoi prin Ministerul cultelor la M. S. Regele Carol
al II-lea spre confirmare, M. Sa cu Ina ltul Decret No. 113 din 26 Ianuarie
1935, s'a indurat prea gratios a confirma aceasta alegere; iar fn ziva de
30 Ianuarie 1935, i-a dat dupa vechile datini ale tarii in sala Tronului si
de fats, fiind toti inaltii demnitari si capetenii ale tarii, clerici, ostaqi si
mireni, traditionala investiture, Inmanandu-i carja pastorale.
Iar Noi, Patriarhul Romaniei si Preqedintele Sf. Sinod, in numele
acestuia si pe temeiul celor mai inainte aratate, emitem si dam alesului
Arhiepiscop si Mitropolit, I. P. Sale Nicodim Munteanu, prin aceasta gra-
mata sinodiceasca investitura canonic& de Arhiepiscop §i Mitropolit al de
Dumnezeu pazitei Arhiepiscopii a Ia lor si Mitropolit al Moldovei si Su-
cevei cu toate targurile si satele, cate se in azi si se vor Linea in viitor
de aceasta sfanta Arhiepiscopie si Mitropolie, drept marturie, ca I. P. S.
Sa, flind investit cu dregatorie arhiereasca si cu jurisdictiunea de Arhie-
piscop si Mitropolit, are darul si puterea de a pune, dup& randuelile sfintei
noastre Biserici drept maritoare de rasarit si legi in fiinta, ceteti, can-
tareti, ipodiaconi, diaconi, preoti si protopopi la bisericile din Arhiepiscopia
I. P. S. Sale; stareti si starete, igumeni §i arhimandriti la manastiri; si a
face toate ce i se cuvine ca ierarh spre zidirea duhovniceasca a tur-
Mei sale. Din parte-i Wept cinstire si ascultare catre autoritatea biseri-
cease& si in deosebi catre Sf. Sinod al Sfintei Biserici Ortodoxe Romane,
precurn §i, lucrare neobosita, buna intelegere, intelepciune, parinteasa
dragoste care turma sa si sa fie tuturor calauza intru intarirea, paza si
tinerea stramoqe§tilor traditii bisericeqti de care e plin acest tinut mol-
dovenese.
MIRON, Patriarh

www.dacoromanica.ro
 DESBATERILE SFANTULUI SINOD
Sedinta din ziva de 18 Martie.
Sumarul ,Fedintei.
edinta se deschide la orele 10 diminiata sub prefedinfia /trait Prea
SitircituZui Patriarh.
Secretar de gedintd: P. S. Arhiereu Ilarion M. Bdcdoanul.
P. S. Secretar dtt citire apelului nominal gi aunt prezenti: I. P.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei, Nicolae al Ar-
dealului, Nectarie at Bucovinei gi Gurie al Basarabiei: PP. SS. Episcopi:
Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzau lui, Visarion al Hotinului §1 Gri-
gorie at Aradului; PP. SS. Arhierei: Platon Ploeqteanul, Ilarion Bacitoa-
nul, Titu Targoviqteanul, Nifon Craioveanul qi Veniamin Barladeanul;
absenti: PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al RAranicului, Nichita al Arge-
qului, Cosma al Dunarii de Jos, Gherontie al Constantei pi loan al arma-
tei; PP. SS. Arhierei: Dionisie Tighineanul, Grigorie Botoqaneartul, Andrei
Criqanul qi Vasile de Ra*inari, iar in concediu: Iosif al Caransebesului,
Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului gi P. S. Arhiereu Ipolit Radau-
teanul.
P. S. Secretar da citire sumarului gedintei precedente care, se ve-
rified gi aprobd.
Se trece la comunicdri:
P. S. Secretar citeqte:
Tern. No. 476/933. Sfb.nta episcopie a Caransebesului retort). asu-
pra cazului fostului diacon Cornel Corneanu, deputat eparhial. (Anexe :
tern. No. 1809 §i 1932/932, qi in copie tem. No. 243/929).
Se trimite spre studiere si referire comtisiunii canonico-juridicd gi
pentru
I. P. S. Patriarh: Ministrul Basarabiei §i parlamentarli basarabeni
mi-au adus la cunogtinta dorinta ce au, ca aniversarea a 15 ani dela ali-
pirea Basarabiei la Patria Mama sh, se faca in toatA tara, intro forma
cat mai solemn& gi cat mai mareata. Biserica nu poate sa lipseasc5. dela
aceasta sarbatorire gi de aceia propun a se face slujbe religioase in toate
bisericile.
So aprobd propunerea gi Sf. Sinod des aprobare ca aceasta serba're
sa se fixeze In ziva de Doimirried 23 Aprilie 1933.
I. P. S. Patriarh, aduce la cunoqtinta, ca in Luna Mai viitor diferitele
organizatiuni protestante mondiale au hotarit o conferinta la Bucuregti.
Cere comisiunei afacerilor extern, ca sa. aduc5, cat mai curand refertaul

www.dacoromanica.ro
4 Biserica Ortodox& Roman&

asupra acestei chestiuni, ca Sf. Sinod sa-si poata. arata punctul sa it de

vedere.
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Rucovinei, propune ca in accost&
chestiune s& se procedeze cu prudenta.
Sfantul Sinod hottir4te: Comisiwnea va cuiuce chestiunea cat do
curand In deliberarea Sf. Sinod.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, In calitate de presedinte
al comisiunii canonica-juridica, face urmatoarea declaratie in privinta
chestiunii P. S. episcop Vartolomeu au Ramnicului si P. S. sau vicar, ar-
hiereul Nifon.
In calitate de membru si presedinte al comisiunii canonic& juridici. a
Sf. Sinod, careia i-a fost deferita spre studiere si prezentare de propuneri,
aratarea P. S. Sale ep. Vartolomeu al Raranicului Noului Severin, in con-
tra P. S. Arhiereu vicar Nifon Craioveanul, avem onoare a face urma.-
toarea declaratiune:
Avand in vedere ca, cazul ivit intre P. S. Sa Episcopul Vartolomeu
al Ramnicului Noului Severin si Intre P. S. Sa arhiereul-vicar Nifon Cra-
ioveanul a fost calificat cu dreptate de I. P. S. Patriarhul Miron ca o
neIntelegere Intre cei doi ierarhi;
Avand in vedere ca, normele canonice in asemenea cazuri, dau Patri-
arhului dreptul care in acelasi timp constitue o important& datorie de a
interveni pentru curmarea neIntelegerii si chiar pentru hotarirea pedepsei
pentru ierarhul care ar fi fost gasit vinovat de vre-un delict (vezi: canon
9 si 17 al Sinodului IV ecumenic. Milan: Dreptul Bisericesc trad. Corni-
lescu sl Radu, Buctwesti 1915 pag. 266);
Avand in vedere dispozitia cuprin.sa In art. 7 lit. h, din Regula-
mentul pentru determinarea drepturilor Patriarhului si de functionare
a Sf. Sinod, care, intre prerogativele Patriarhului, conform normelor Ca-
nonice citate, numara si aceasta: impaca. neintelegerile personale
dintre ierarhi; hotaririle sunt obligatorii pentru amandoua partile, cand
ele i-se adreseaza In acest stop ";
In fine, avand in vedere gravitatea conflictului intre P. S. Sa epis-
copul Vartolomeu si P. S. Sa arhiereul Vicar Nifon Craioveanul, care
neaplanat din buns vreme, ar putea s& compromita prestigiul si a aduca
enorme pagube morale sfintei noastre biserici,
Rog pe I. P. S. Patriarh, s& intre in exercitiul drepturilor I. P. S.
Sale si sa Incerce aplanarea conflictului intre numitii ierarhi.
Intrucat I. P. S. Sa nu va binevoi sa faca acest lucru declar ca,
renunt la a face parte din comisia juridic& card se va judeca acest caz,
on data pentru un singur caz nu s'ar accepta acest punct de vedere al
meu, sunt gata a renunt In genere la calitatea mea de membru si pre-
sedinte ale numitei comisiuni.
P. S. Episcop Lucian al Romanului: Nu vad motivul pentru care
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului se sustrage. Propun ca comisiu-
nea s& continue a studia chestia.
P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul, declara. ca nu e vorba de un con-
flict personal intre P. S. Sa si P. S. Episcop Vartolomeu. P. S. Episcop

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 5

Vartolomeu 11 acuza si de aceea roaga comisiunea sy cerceteze cauzele

si sa fie ascultat.
I. P. S. Patriarh: Chestiunea aceasta este asa de gingase !neat nu-
mai prin colaborarea comisiunii canonico-juridic. cu Sfantul Sinod se
poate rezolvi. Ea ese din cadrul celor ce pot fi tratate in camera caritatis".
Sfdatul Sinod hatardste:
Comisiwnea canonico-juridied si pentru disciplind sd-si continue car-
cetdrile asa cum s'a hotdrit vn seclinta precedentd.
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei face propunerea, ca Sf. Si-
nod sa studieze posibilitatea dizolvarii unei adun5.ri eparhiale, sau consi-
liului eparhial sl sa-si dea un aviz.
Sfantul Sinod primeste propunerea si se trimite spre studiere si re-
ferire comisiwnii juridica si pentru disciptind.
Se intra in ordinea de zi:
P. S. Episcop Grigorie al Aradu lui, ca referent al comisiunii cano-
nico-juridica, dy citire referatului asupra examinarii anchetelor alegerilor
eparhiale din eparhiile mitropoliei Ungro-Vlabiei.
1) La Arhiepiscopia Bucuresti, gaseste ca sunt anulabile alegerile
din circumscriptiile Vide le si Cascioarele jud. Vlasca.
2) La eparhia Argesului gaseste ca sunt anulabile numai alegerile
din circ. Curtea de Arges si cercetarea disciplinary a preotului dela pa-
rohia Vernesti Arges.
3) La eparhia Ramnicului Noului Severin si
4) La eparhia Buzaului nu gaseste anulabile nici o circumscriptie
de alegere.
5) La eparhia Constantei sunt anulabile alegerile din circumscrip-
tiile electorale: Armuclia din jud. Constanta, Bazargic si Balcic.
Urmatorii preoti sunt vinovati ca au procedat nelegal:
I. Din Arhiepiscopia. Bucureqtilor: Preotii din parohiile: Cop .semi
de jos, Copacenii Manastireni, Dobreni, Valea Dragului, Varasti Obedeni,
Fundoaia, C5,trunesti, din jud. Ilfov; Gura Foii, jud. Dambovita; Ologi,
Furculesti, Carlomani, Olteanca, Plea- soy, Uda Clocociov, jud. Teleorman
si Protoereii: Badanoiu dela Vide le si StAnescu dela Cascioarele-Vlasca.
II Din Episcopia Argeqului: Preotii din parohiile: Valea Iasului,
Albota, Isvorul de Jos, VlAscuta, Isvorul de Sus, Moz5.cenii de Jos, Gruiu,
Babana, Livia Daniceni, Olba, Salatrucel, Daesti, din jud. Arges si din
Rasletu Vierosi jud. Olt.
III. Eparhia Relmnicului Noul Severin: Preotul Sachelarie dela pa-
rohia Adormirea Maicii Domnului din Dragasani.
IV. Eparhia. Buzdului: Preotii din parohiile: Saranga I Buzau, Fi-
lipesti-Br5.ila, Nedelcu Chercea I Braila si Cosciusca, Municipiul Braila.
V. Eparhia Constancei: Preotii din parohiile Canlia-Durostor si
Sinoe (Casapchioi) - Constanta.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldova prezideazd.
P. S. Arhiereu Titu Targoviteanu, ca referent al aceleiasi comisiuni,
pentru examinarea anchetelor alegerilor din mitropolia Ardealului, da ci-
tire referatului cu cele constatate. P. S. Sa gaseste ca:
1) La arhiepiscopia Sibiului O. se anuleze mandatul dat domnului
loan Popa ales in circ. Oituz iar voturile si mandatul de deputat sa fie

www.dacoromanica.ro
6 Biserica Ortodox& Roman&

trecute d-lui Bidu Valeriu.

2) La episcopia Arad si
3) La episcopia Cluj nu e nimic anulabil.
4) La episcopia Caransebes, asemenea nu e nimic anulabil, insa
trebue dat& o lectie aspra preotului Bernaz din Secas, care a cumparat
pe 1500 lei dela Achim Petrica, plicul cu rezultatul votului din Carnecea.
Ore le fiind 13, se suspend& sedinta pan& la orele 17 (5 p. m.).
La orele 17 reluindu-se sedinta sub presedintia I. P. S. Patriarh,
P. S. Arhiereu Tit in continuare, refer& asupra anchetelor alegerilor din:
arhiepiscopia Cernautilor.
P. S. Sa gaseste anulabile alegerile din:
1) Cercul electoral II Ceram% fiindca mandatele se cuvin la alti
membrii deal cei c&rora li s'au dat.
Vinovati sunt preotii: Eugen Iacovschi, delegatul arhiepiscopesc si
Gh. Padure.
2) Circumscriptia electoral& Campulung:
Vinovat este preotul din Pogorita I. Ioanovici.
3) Cercul electoral din Vicovul de Sus.
Vinovat preotul Petre Deleanu, delegatul arhiepiscopesc.
Iar preotii din Visnicioara 9i Ciornohuz au facut din alegeri prilej
de irident& ucraineana.
II. MITROPOLIA BASARABIEI
a) Arhiepiscopia Chi.sindu/ui.
Gaseste c& sunt anulabile alegerile electorale din:
1. Circ. XVI Tighima.
Vinovat de fraud& preotul Nicolae Stadnicov din Ta.ntAreni.
2. Circ. XVIII Tcuraclia.
b) Episcopia
Sunt anulabile alegerile electorale din:
1) Circ. II Ismail.
Vinovati presedintii adtmArilor parohiale din Dulchioi si Vaisal.
2) Cire. IV Ismail.
Preotul Bondarenco si cantaretul Comendant din Chitai care au si
fost trimisi in judecata disciplinartt.
3) Circ. VIII Leova jud. Cahul.
Adunarea eparhiala a deschis actiune discipliner& contra preotilor
din opt parohii.
4. Circ. IX Cazaclia jud. Ca ha
In jud. Cetatea Alb& nu gaseste anulabile alegerile din nici un cerc
electoral.
Reasumandu-se cele relatate de PP. SS. Referenti ai anchetelor
asupra alegerilor eparhiale, s'a gAsit ca ar fi anulabile alegerile din:
1) Trei cercuri electorale din eparhia Husilor;
2) Doutt cercuri din arhiepiscopia Bucurestilor;
3) Un cerc din eparhia Argesului;
4) Trei cercuri din eparhia Constanta;
5) Cercul Oituz din arhiepiscopia Sibiului (schimbarea unui mandat);
6) Trei cercuri la arhiepiscopia Cern&uti;
7) Dou& cercuri la arhiepiscopia Chisinaului;
8) Patru cercuri la episcopia Cetatii Albe Ismail.

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 7

Total 19 cercuri anulabile si 21 preoti vinovati din Mitropolia Mol-

dovei; 36 din mitropolia Ungro-Vlahiei; 1 din episcopia Caransebes; 6
din mitropolia Cernauti; 12 din mitropolia Basarabiei. In total 76 preoti
1nvinuiti.
Discutia general& asupra acestor rezultate se &man& pentru se-
dinta viitoare.
P. S. Arhiereu Titu S. TargovWeanu, raportorul comisiunei pentru
afacerile externe, refer& asupra scrisorilor venite dela Institutul interna-
tional de crestinism social" din Geneva, prin care cere Sf. Sinod s&-si
clea avizul pan& la 20 Martie a. c. la propunerea Societatii Natiunilor
In privinta fixarii datei Sf. Pasti in Duminica ce urmeaz& dup& a doua
saptamana din Aprilie. Comisiunea propune
1. Sf. Sinod s& binevoiasca a face cunoscut acestui institut a a
primit cele doll& scrisori trimise pe adresa I. P. S. Patriarh In privinta
reformei calendarului si fixarii datei Sf. Pasti pentru care-i multumeste,
dar nu recunoaste altd autoritate care s& fats legatura intre Sr. Biserica
ortodox& romans. si Societatea Natiunilor decat guvernul regal roman
si pe reprezentantul sau in Societatea Natiunilor, prin care si catre care,
s'a indreptat on de cate on a avut de cerut sau de dat vre-o lamurire
Societatii Natiunilor.
2. Hotarirea aceasta, s& se comunice si Onor. ministerului afacerilor
stxhine, reamintindu-i c& de va fi intrebat, punctul de vedere al Sfintei
noastre biserici in privinta reformei calendarului si fixarii datei sarba-
torilor Sf. Paste, este si ram&ne acela ce s'a comunicat cu adresa Sf. Sinod
No. 918.V.1931 si No. 489.IV.1932.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului propune a se raspunde scurt:
es not nu gasim nici un motiv s& schimbam data Sf. Pasti.
P. S. Arhiereu Tit Targovi.gtecuna arat& ca asa cum se prezint&
chestiunea are dou& fete: una e intrebarea ce ne-o pune, si a doua So-
cietatea Natiunilor ne consider& ca afiliati Consiliului ecumenic de cres-
tinism practic" dela Geneva, si in aceasta calitate ne face intrebarea
punandu-ne termen pan& la 20 Martie a. c. In caz contrar, consider& bi-
serica noastra ca fat% nici o parere in aceasta chestiune.
Daca raspundem scurt in sensul propus de I. P. S. Mitropolit Ni-
colae al Ardealului, insemneaza c& s'ar intari aceasta, calitate de depen-
dent& in care ne considera.
Comisiunea, cand a facut propunerea ce v'am adus, a avut in ye-
dere sa, le argumenteze c& not nu putem fi socotiti afiliatii lor.
I. P. S. Patriarh propune complectarea razpunsului propus de I. P.
S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, astfel: biserica ortodox& roman& este
membra a bisericii ecurnenice ortodoxe de ras&rit, care-si are norme ca-
nonice de rezolvire a tuturor chestiunilor sale, deci si in ce priveste ches-
tiunile de calendar. Cat priveste fixarea sarbatorirei Sf. Paste la o data
anumita, nu gaseste nici un motiv a se ocupa de aceasta chestiune.
Sf. Sinod prim,elte propunerea fdcutd de I. P. S. Patriarh qi hotcl-
rityte a se comwnica forului In drept.
Tem. 467/933. Acelafi P. S. Raportor d& citire referatului asupra
propunerii Sinodului Permanent recte I. P. S. Mitropolitului Pimen al

www.dacoromanica.ro
8 Biserica Ortodoxa Romfina

Moldovei de a se interveni la prezidentul Uniunii postale universale din

Berna, s& nu admit& francarea corespondentei postale, cu marci antireli-
gioase, pe care U. R. S. S. intentioneazn. a le pune In circulatie, in scop
de propaganda anticrestina. Comisiunea propune.
Intrucat faptul nu ne este confirmat de nici-un for demn de incredere,
afar& de cercurile romano-catolice, comisiunea afacerilor externe, sub re-
zerva unei confirmari pe care Sf. Sinod trebue sd o ccupete ulterior in pri-
vinta acestui fapt, propune si roaga pe I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod
qi Patriarh, ca in numele Sf. Sinod si al Sf. noastre biserici si protesteze
pe 'Aug& Uniunea postal& universal& dela Berna si si ceara a nu se ad-
mite ca s& se punk, In circulatie in afara de granitele U. R. S. S. marci
postale cu subiecte batjocoritoare la adresa crestinismului. I. P. S. Sa,
dup& ce se va informa precis asupra acestei chestiuni, va putea la timpul
pe care-1 crede nemerit si in forma pe care o va afla de cuviintb, sa tri-
mita, la Berna protestul sf. noastre biserici.
Sf. Sinod primind propwnerea Camisiunii hotard8te, ca I. P. S.
Patriarh, dupd ce se va informa precis asupra acestei chestiuni, la timpul
pe care-1 va crede nemerit qi in forma pe care o va afla de cuviinfd sd
trimitd la Berna protestul Sf. noastre Biserici.
La orele 20 jum., I. P. S. Patriarh ridicand sedinta anunta pe cea
viitoare pentru Luni 20 Martie, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
t ILARION BACAOANUL
Sedinta din ziva de 20 Martie.
Sumarul $edintei.
*edinta se deschide la orele 10 dimineata sub pragedinfia Ina lt
Prea Sfinfitului Patriarh.
Secretar de fedinfd: P. S. Arhierew Ilarrion M. Beledoanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti Pimen al Moldovei, Nicolae al
Ardealului, Nectarie al Bucovinei si Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi:
Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Visarion al Hotinului si Gri-
gorie al Aradului; PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul, Ilarion Baca-
oanul, Titu S. Targovisteanul, Nifon Craioveanul si Veniamin Barladea-
nul; absenti: PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Nichita al Ar-
gesului, Cosma al Dunarii de Jos, Gherontie al Constantei si Than al ar-
matei; PP. SS. Arhierei Dionisie Tighineanul, Grigorie Botosaneanul, An-
drei Crisanul si Vasile de Rasinari iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Iosif
al Caransebesului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului si P. S. Arhie-
reu Ipo lit Radauteanul.
Ace lasi P. S. Secretwr da citire sumarului sedintei precedents.
La sumac is cuvb.ntul P. S. Episcop Grigorie al Aradului, cerand
a se prevedea din referatul general al P. S. Sale, preotii Os* vinovatl
In alegeri.
Cu acestea complectat, se aprobd gi verified sumarul f edinfei pre-
cedente.

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 9

Se trece la comunicari:
P. S. Secretar de citire urmatoarelor acte:
1. Tem. No. 494/933, Ministerul Afacerilor Externe Inainteaz5. con-
ventia cu Iugoslavia, pe chestia rezolvririi intereselor romane4ti In Ba-
natul iugoslay.
2. Tern. No. 497/933. Episcopia Caransebesului cere mentinerea
Statului quo ante, cu romanii din Banatul iugoslay.
Ambele acte se trimit spre studiere 0 referire comisiunii afacerilor
extern.
3. Tem. No. 495 si 496/933. Universal Christian Conncil For Life
and Work" cere fonduri pentru sustinere.
Patriarhia din Constantinopol, idem.
Se trimit spre studiere gi referire la aceia$ comisiune.
4. Tern. 500 $i 501/933. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cere:
I. concediu dela cedinte Incepand de Marti 22. a. c. si II. concediu pe vase
slptamtini spre a merge la Karlsbad pentru curs, concediu ce-1 va folosi
In timpul verei.
Se acordd concediul cerut.
5. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, depune o copie de pe ho-
tiirirea tribunalului din Chisinau, referitoare la neregulile ce se zic ca
s'au flicut la ratinastirea. Capriana, cerand sa se anexeze la comunicarea
facutA mai Inainte.
Se trimite la aceea$ ccnnisiume.
6. Tem. No. 485/933. P. S. Arhiereu Veniamin BarkIdeanul, face
propunerea ca chiriarhiile sä fie scutite de taxele de apel si recurs, tend
vor fi puse In situatia de a face apel sau recurs, in cauzele disciplinare
ale preotilor.
Se declarii chestiunea de urgent& si luandu-se in discutiune, Sfantul
Sinod hotarAste:
Chiriarhiile, caind vor fi nevoite a face apel sau recurs la instanfele
de jud,ecata bisericeasol, in cauza disciplinary a vre-unui preot, swat 8C14-
Cite de taxa de apel 1000 lei gi de recurs 2000 lei, instituite prin liotdrirea
din 2 Decembrie 1932.
Se infra in ordinea de zi.
Tern. No. 440/933. P. S. Episcop Grigorie al Aradului, raportorul
comisiunii canonica-juridic5, si pentru disciplink de citire referatului co-
misiunii asupra interventiei sfintei episcopii a Ramnicului Noul Severin,
ca Sf. Sinod se is masuri contra consistoriului mitropolitan al Ungro-
Vlahiei, pentru felul cum rezolva procesele disciplinare ce-i sunt deferite.
Comisiunea propune qi Sf. Sinod primindu-i propunerea hotilraste:
Cei nemulfumici cu sentinfa data de consistoriul mitropolitan al
sfintei mitropolii a Ungro-Vlahiei, in cazul disciplinar al vre -unui preot,
sd feed recurs in termenul legal la consistoriul spiritual central.
Tem. No. 256 si 270/933. Acela.0 P. S. Raportor de citire referatului
comisiunei, asupra propunerii episcopiei Caransebesului, ca la Timisoara
sa. se Infiinteze o episcopie none, nu se i se mute sediul sau In acel oral;
Zvi asupra pretentiunilor teritoriale de compensatie al Episcopiei din Arad,
In cazul tend i s'ar lua Timisoara spre a se face in ea sediul episcopiei
Caransebesului, cum a hottrit Sf. Sinod In qedinta dela 2 Decembrie 1932.

www.dacoromanica.ro
10 Biserica Ortodox& Romani

Sinodul permanent a hotarit mentinerea acelei hotariri. Comisiunea Ins&

propune, ca mai intaiu sa se pronunte cele dou& episcopii interesate: de
Arad si Caransebes.
Se primeste propunerea comisiwnii.
Tem. No. 470/933. Ace lasi P. S. Raportor, d& citire referatului co-
misiunei asupra telegramei data de P. S. Episcop Vartolomeu al Ram-
nicului Noul Severin, d-lui ministru al instructiunii si cultelor D. Gusti,
prin care protesteaza contra desfiintarii seminarului dela R.-Valcea. Co-
misiunea propune si Sf. Sinod primindu-o hotartiste :
Sfettul Sinod reprobd tonul intrebuintat in telegramd de P. S. Epis-
cop Vartolomeu al Rdmnicului Noul Severin fi-1 indrumet a cere scuze
cl-lui ministru al instructiunii gi cultelor, D. Gusti.
Tern. No. 461/933. Acelo4i P. S. Raportor, de citire referatului co-
misiunii asupra cererii Sf. Arhiepiscopii a Sibiului de a se aproba infiin-
tarea unei colecte in toata tara, pentru zidirea unei biserici ortodoxe In
Blaj. Comisiunea propune si Sf. Sinod primindu-o, hotaraste :
Sfiintul Sinod da cuvenita aprobare sf. arhiepiscopii a Sibiului de
a infiinta o colectd publicei in toate eparhiile ortodoxe romdne, in scoput
strdingerii de fonduri pentru zidirea bisericii ortodoxe romdne In Blaj
Tem. No. 460/933. Acelasi P. S. Raportor, da citire referatului co-
misiunii asupra adresei sf. episcopii a Romanului, prin care cere Sf. Sinod
sa rezolve cererea de dispense a seminaristului loan Andrei din Ciorasti-
Tutova, spre a se casatori cu vara sa a II-a. Comisiunea propune qi pri-
mindu-se propunerea sa se hotaraste:
Sf. Sinod invitd pe P. S. Episcop al Ronvanului sic decidd asupra
casatoriei seminaristultut loan Andrei, conform canoanelor apreciind cazul.
Se Incepe discutia generala asupra rezultatului cercethrilor corn:-
siunii canonico-juridice si pentru discipline, asupra anchetelor alegerilor
eparhiale.
Intl.& in sedinttt d. ministru al instructiunii si cultelor D. Gusti.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului luand cuvantul la cele re-
ferate de cei trei PP. SS. Referenti asupra afirmativelor abuzuri din ale-
gerile eparhiale, face urmatoarele constatari:
1. Spre fericire, abuzurile din alegerile eparhiale nu sunt nici pe
departe asa cum s'a afirmat imediat dup& alegeri, de catre persoane cu
raspunderi Melte. vyi nici asa de multe cum s'a afirmat. Sunt eparhii in
care nu s'au constatat nici tin abuz. Abuzurile ce s'au constatat se ridica
la un caz doua, si numai intro singura eparhie la trei cazuri. Faptul acesta
duce la concluzia ca adunarile eparhiale sunt si eaman foruri legal cons-
tituite. Asemenea si congresul national bisericesc. Dreptul for de fmactio-
nare nu poate fi pus la indoiala de nimeni, iar hotarirlle for sunt perfect
valide. Deci, din punctul acesta de vedere, rezultatul e imbucurator. Alta
era situatia cand majoritatea acestor alegeri ar fi fost vitiate. Acum,
pentru maximum 9-10 cazuri anulabile, nu se poate trage in cumpana va-
liditatea acestor adunari.
2. A doua constatare este, ca in tot decursul anchetelor, nu s'a ri-
dicat nici o acuza de amestec In acele abuzuri, contra nici unui ierarh.
3. A treia constatare trista, e ca in alegeri s'au facut abuzuri de
Catre parte din preoti, cari s'au lasat influentati de interese politice de

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 11

partid. S'au facut abuzuri de asemenea si de catre mireni, cari au adus

in alegerile eparhiale obiceiuri din alegerile electorale. Sf. Sinod insa nu
se poate identifica cu aceste abuzuri si de aceea propune ca Sf. Sinod sa
sanctioneze pe preotii abuzivi si chiar si pe civili.
4) Sanctionam pe preotii abuzivi cad Sf. Sinod e in drept a o face;
dar cu mandatele celor alesi prin frauds ce facem? Situatia este foarte
delicate. Dana mai mult de jumatate din mandate erau capatate prin fra-
uds, atunci n'asi fi stat la inodiala sa propun ancheta si dizolvarea in-
tregilor adunari eparhiale. Dar, in cazul de fata nu se poate acest lucru,
fiindca, cum am spus mai sus, aceste aduntiri sunt legal constituite, Pi
pentru doua sau trei mandate viciate, nu pot socoti viciata toata adunarca
eparhiala.
Adunarile eparhiale si-au validat pe membrii for si nimeni nu le
poate anula un mandat, nici chiar congresul national bisericesc care s'a
pronuntat in aceasta, chestiune prin aceea ca toate anchetele facute ramt,n
inoperante fata de actuala compozitie a adunarilor eparhiale definitiv con-
stituite. Aceasta hotarire a congresului, fiind luata dupa hotarirea Sf. Si-
nod ca sa se ancheteze cazurile de abuzuri din alegerile eparhiale.
In concluzie propune, ca pe langa sanctionarea preotilor
rezultatul asupra alegerilor anulabile ce le va socoti Sf. Sinod, sä-1 trimita
congresului national bisericesc spre a hotari. Caci Sf. Sinod, In stivatia
de azi, nu poate lua naasuri de anulare a unor mandate trecand peste atri-
butiile ce-i sunt inscrise in lege.
D. ministru Gusti, spune ca, va referi mai departe cele constatate
de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului. Insa, observe ca chestiunea
n'ar putea fi rezolvata curand de congresul national bisericesc, fiindca
acesta se intruneste °data la trei ani. Totdeodata isi exprima nedume-
rirea ea, data Sf. Sinod, ar putea anula alegerile, tend s'ar constata, ca
mai mult de jumatate din ele sunt viciate, atunci cateva alegeri viciate
dece sa nu be poata anula? Cere Sf. Sinod sa, anuleze acele alegeri cons -
tatate de abuzive, spre a se da astfel o satisfactie deputatilor earl cereau
dizolvarea total& a adunarilor eparhiale pe motiv ca, a Lost viciata alege-
rea. D-sa declare ca, s'ar simti foarte mahnit ca lucrul Os se inceapa dea-
capul.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, arata ca Sf. Sinod ar fi
inteles anularea total& a abuzurilor &tea mai mult de jumatate ar fi fost
vitiata, nu din motive juridice legale, ci din motive morale. Atunci s'ar
fi facut o constatare trista, de totale abuzuri, cari trebuiau sa fie decla-
rate, deli procedeul nu era legal.
I. P. S. Patriarh: In tratativele din August cu g,uvernul, am spus
ca, abuzurile sa fie sanctionate si alegerile patate, anulate. Dar ce se In-
tampla: Nici Sinodul si nici congresul national bisericesc, n'au texte de lege
precise, care sa-i indreptateasca la anulari. Congresul national bisericesc
se conduce dupa sistemul parlamentar in care predomina suzeramlatea
corporative si el s'a pronuntat; a-i mai trimite actele cu rezultatul pentru
anulare insenaneaza a ne pane in conflict cu el. Parerea mea e ca in lipsa
totals a textelor de lege, pentru un caz de fort& majors, Sinodul, ca in-
stitutie supreme,, ar avea mai mult drept, teoretic vorbind, a se pronunta
pentru anulare. Dar nu e momentul a scoate pe fii bisericii, de orice cu-
Mare politica ar fi, dela sanul situ.

www.dacoromanica.ro
12 Biserica Ortodoxa Romani

Apoi, remarca faptul ca anchetele facute nu pot rezista unei cer-

cetari juridice. Fiindca au fost facute de oamenii guvernului, ei insist fosti
candidati. S'au luat declaratii numai oamenilor subalterni for si de aceias
culoare politics, fara prestare de juramant si nu s'a ascultat si partea
acuzata. Deci, pentru lipsa de procedure legala Sf. Sinod nu le poate anula.
Noi insa, am cercetat actele originale electorale $i pe baza lor, d-le minis -
tru, am gasit anulabile 9-10 cazuri.
Sf. Sinod va pedepsi pe preotii vinovati de abuzuri, insa care ar fi
modalitatea pentru anularea acestor 9-10 cazuri viciate? Cred ca numai
prin adunarile eparhiale insasi, in felul urmator: Sf. Sinod constata Ca
in cutare loc, alegerea e viciata. Semnaleaza acest fapt adunarii eparhiale
respective, cerandu-i se ancheteze si ao anuleze mandatele iesite din acel
loc. Aceasta o gasesc calea legala. In felul acesta nu se atinge suverani-
tatea acestor corporatii.
D. ministru paraseste sedinta fiind chemat la minister.
I. P. B. Mitropolit Nectarie al Bucovinei gaseste ca numai Sf. Sinod
este in drept a face anularile alegerilor viciate. Sf. Sinod anuland alegerile
viciate, cu autoritatea sa, nlineni nu va mai protesta. Si deaceea nu tre-
bue lasate cazurile viciate spre a fi anulate, in seama adunarilor eparhiale.
I. P. B. Mitropolit Pimen al Moldovei: Sf. Sinod nu poate sa anuleze
dupe lege. Iar a anula pe consideratiunea ca e forul eel mai malt biseri-
cesc, insemneaza a creia un precedent care-I va pune la dispozitia guver-
nelor, care-i vor cere sa anuleze mandatele iesite din alegerile viitoare,
ale deputatilor eparhiali de culoare politica adversA, sub acelas motiv
de frauds.
La orele 13, I. P. B. Patriarh suspenda 9edinta.

La orele 17 se reia sedinta sub presedintia Ina lt Prea Sfintitului

Patriarh Miron.
Tem. No. 497, 494/933. P. B. Arhiereu Tit Tdrgov4teaftvu, raportorul
comisiunii pentru afaceri externe, aduce la cunostinta ca, a venit la area
comisiune cu adresa ministerului afacerilor externe, conventia pentru re-
glementarea afacerilor romanilor din Banatul Iugoslav, acel minister ce-
rand Sf. Sinod sa se pronunte asupra ei in timp util. Ca anexa a venit
9i adresa No. 44/933 a Sf. Episcopii de Caransebes, cu parerile P. S. Epis-
cop asupra chestiunii.
Cum conventiunea a fost aprobata de Sf. Sinod in sedinta dela 16
Martie a. c., la comunicarea facuta. de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ar-
dealului, propune a se comunica acea hotarire ministerului de externe.
I. P. S. Patriarh propune ca sa se comunice externelor aprobarea
Sf. Sinod astfel: Sf. Sinod avand in vedere ca din vremuri istorice, poporul
roman a trait in buns intelegere cu eel sarb si intre ele n'a fost nici un
conflict, 0 din contra, In cazuri de pericol am lost aliati, cum a fost in
timpul razboiului mondial, aproba, ca ultima concesiune, formula sino-
dului mixt.
I. P. B. Mitropolit Nicolae al Ardealuliti propune a se ruga guvernul,
in adresa de comunicarea, sä nu ratifice conventia generala cu sarbii,
pane nu-i va indupleca sa primeasca aceasta reglementare a intereselor
bisericesti ale Romani lor din Banatul iugoslay. Dealtfel, domnul Titulescu

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 13

i-a fagaduit I. P. S. Sale acest lucru. Totusi Sf. Sinod sa mai staruiascA.
I. P. S. Sa citeste referatul d-lui Silviu Dragomir, care a tratat cu sarbii.
I. P. S. Patriarh, aratft bogittia si organizatia bisericeasca a acelei
provincii ramasA la sarbi.
Sfantul Sinod hotaraste :
Se va cornwnica ministerului de externe hotarirea luatel in gedinfa
dela 16 Martic a. c., complectatd cu propunerile Witte de I. P. S. Patriarh
qi I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului in §edinfa de azi.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului, din partea comisiunii canonica-
juridica, propune a se cere P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul a raspunde
in scris la invinuirile ce i-se aduc de P. S. Episcop Vartolomeu al RAm-
nicului Noul Severin.
Primindu -se propunerea, Sf. Sinod mvitd pe P. S. Arhiereu Nifon
sa rdspuncld in scris la invoinuirile ce a se aduc pe P. S. Episcop Vartolomeu.
Tern. No. 495 si 496/933. P. S. Arhiereu Titu S. Targovite,anul,
raportorul comisiunii afacerilor externe, da citire referatului comisiunii
asupra cererii venita dela The Universal Christian Conncil for Life and
Work", de a acoveri cheltuelile de intretinere ale biuroului acestei organi-
zatii, sectia ortodoxit; tar patriarhul din Constantinopol, fixeaza contri-
butia bisericii ortodoxe rornane la 100-150 lire engleze, ceea ce insemneazA
cca. 90. 0001ei.
Comisiunea propune:
1. SA se ceara consiliului central bisericesc, ca cu mijloacele ce-i
stau la ciispozitie, fie din fondul propriu, fie prin contributia tuturor e-
parhiilor etc., sit trimith pe adresa I. P. S. Mitropolitului Gherman al
Thiatirilor suma de 100-150 lire engleze, partea noastra de contributie ce
ne-a fost fixatA.
La propunerea I. P. S. Patriarh, la care se alAtura II. PP. SS. Mi-
tropolitii: Pimen al Moldovei, ci Nicolae al Ardealului, Sfantul Sinod
hotaraste :
Fiecare mitropolie va contribui cu cdte zece mii lei la acoperirea
acestor cheltueli.
.Restul de40.000 lei vor fi acoperiti de celelalte 13 Episcopii.
I. P. S. S. Patriarh roagA Sf. Sinod sa fixeze data reinmormantarii
cu fastul cuvenit a osemintelor V. V. C. Brancoveanu.
Sf. Sinod hotArAste :
Se fixeazd ziva de 21 Mai pentru reinmormAntarea osemintelor Voe-
vodului Constantin Brancoveanu, cu fastul cuvenit.
Tern. No. 1808/932. P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului, dft citire
referatului comisiunii canonicii-juridicit asupra recursului fostului preot
Popa V. Dicu. Comisiunea propune:
Avand in vedere ca preotul Dicu a demisionat din cler si n'a voit
sa se judece la prima instanta si la timp, cand probele se puteau avea
cu inlesnire;
AvAnd in vedere ca preotul a inteles sa faca sicane, far& interes
si farA rost, organelor administrative bisericesti la primirea comtmiarii;
AvAnd in vedere ca s'a desinteresat zece ani de situatia sa de cleric,
formAndu-si o noua cariera el complacAndu-se in atmosfera laica cum i-a
placut sa se considere dela 1 Octombrie 1920;

www.dacoromanica.ro
14 Biserica Ortodox& Roman&

Avand in vedere ca recursul nu este Mout in termen de dolt& ltuti,

caci termenul, data, in lipsa procesului verbal al protoereului, nu-1 putem
socoate ca curge dela August 1922, el totugi curge dela 13 Noembrie 1922,
pentru motivele aratate mai sus;
Avand in vedere ca motivele invocate in recurs nu sunt inteme'ate,
caci procedure urmata dup& cum rezulta din actele afl&toare la dosar,
este in conformitate cu regulamentul qi sentinta este data conform stn-
telor canoane ci regulamentului de judecata.
Pentru aceste motive, comisiunea este de parere a se respinge
cererea preotului P. V. Dicu.
Sf. Sinod primegte propunerea comisiunii 0 Wand aplicarea art.
87 din regulamentul consistoriilor eparhiale, respinge apelul fostului p1 eot
Petre Dicu, contra sentinfei de caterisire data de spiritualul consistariu
at sfintei mitropolii a Ungro-Vlahiei, la 22 Iu lie 1922, sub No. 15, area
sentinfd revindrnand definitive.
Tem. No. 510/933. Ace lagi P. S. Raportor, cla citire referatului co-
misiunii asupra cererii ministerului instructiunii si cultelor, de a se sta-
bili situatia consilierilor referenti in sensul, dac5. mai pot ocupa sau nu
si alte functiuni, pe langa cea de referent. Comisiunea propune a se fixa
printr'o lege special& salarizarea acestor posturi, lege care sa se bazeze
pe hotarirea Sf. Sinod si a congresului national bisericesc.
1. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului propune a se mentine ho-
tarirea Sf. Sinod din 1929 ci a congresu]ui national bisericesc, dupa care
consilierii sa ramana numai cu postul de consilieri.
I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei. Da, s& fie numai consilieri,
ins& a& li se asigure mai intaiu sa1ariu suficient.
I. P. S. Mitropolit Pitmen at Moldavei, plecand dela principiul, un
om qi o slujba, spre a se face loc §i celor far& slujba, se unecte la pro-
punerea I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului.
P. S. Episcop Lucian at Romanului propune ca mai intaiu sa se asi-
gure sig-uranta postului qi o salarizare suficienta.
La aceeaci parere se unesc PP. SS. Episcopi Visarion at Hotinului
si Ghenadie at Buzaului.
La propunerea I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod, mentinandu-qi hotarirea
din 1929, hotaraqte:
Consilierii referenfi se bucurd de salariul gradului respectiv, plus
gradafii din 5 in 5 ani, afard de cei dela consiliul central bisericesc Si nu
mai pot ocupa altd funcfiwne.
Dar painci ce autoritatea respe,ctivci to va pane la dispozifie iOCU-
inta, ei pot ocupa elite an post de preot la catedrald sau la o bisericd
lard enorie, uncle sa i-se puny la dispozifie numai locuinfa, nu fi leaf d,
Intrucdt ministerul Ii dd gradafii la saraliul de consilier.
La orele 20 jum. I. P. S. Patriarh ridic& §edinta ci anunta pe cea
viitoare pe maine Marti 21 Martie 1933, orele 10 dimineata.

PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
ILARION BACAOANUL

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 15

Sedinta din ziva de 21 Martie.

Sumarul $edintei.
§edinta se deschide la orele 10 dimineata sub pre§edintia malt Prea
Sjin/itului Patriarh Miron.
Secretar de qedinfa: P. S. Arhiereu Ilarion Bdcdoanul.
P. S. Secretar d5. citire apelului nominal qi sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh, II. PP. SS. Mitropoliti Pimen al Moldovei §i Gurie al Basarabiei,
PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Rb.mnicului, Lucian al Romanului, Ghena-
die al Buzri.ului, Nichita. al Arge§ului, Cosma al Dunarii de Jos, Visarion al
Hotinului 9i Grigorie al Aradului. PP. SS. Arhierei: Platon Ploe$eanul,
Ilarion Bac5.oanul, Titu Tazgovi§teanul, Nifon Craioveanul §i Veniamin
Barladeanul; absent I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, PP. SS.
Episcopi: Gherontie al Constantei si loan al armatei; PP. SS. Arhierei :
Dionisie Tighineanul, Grigorie BotoOneanul, Andrei Criqanul qi Vasile de
Raqinari iar fn concediu: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, PP.
SS. Episcopi losif at Caransebeplui, Roman at Oradiei, Nicolae at Clu-
jului ai P. S. Arhiereu Ipolit Ftrulauteanul.
P. S. Secretar d5. citire sumarului qedintei precedente care, se ve-
rifier). *i aproba.
PP. SS. Episcopi: Nichita at Argwilui qi Cosma at Dun5xii de Jos,
cer Sf. Sinod sy le motiveze absents dela qedintele din zilele de 18 qi 20
Martie a. c., thud reclamati de interese oficiale la eparhii.
Sf. Sinod motiveazd absence/e PP. SS. Membri solicitatori.
Se infra in ordinea de zi.
Tem. No. 465/933. P. S. Episcop Cosma at Dwrulrii de Jos d5, citire
referatului asupra bugetului Sf. Sinod pe anul 1933/34, cu studierea caruia
a fost InsArcinat in chip special. P. S. Sa gisindu-1 bine §i echilibrat In-
tocmit, este de paxere a fi aprobat. Iax suma de 89.351 dela cap. II Sub-
ventie dela Eparhii" sa se distribue pe Eparhii, proportional cu marimea
eparhiilor §i anume: cele cinci mitropolii qi eparhia Ramnicului Noului
Severin, cate 6560 lei, alte zece qi Episcopia military cote 4000, iar epar-
hiile Arges §i Dun5.rea de Jos crtte 3175 lei.
I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei protesteath contra modului
de repartizare a contributiei dela eparhii, pentru motivul c5. Arhiepiscopia
Chiqinaului e foarte mica 9i ca stare nu va putea p15.ti suma ce-i este
repartizatrt.
P. S. Episcop Ghenadie at Buzclului propune ca repartizarea sa, se
fax& proportional cu bugetul fiecarei eparhii.
Sf. Sinod, in unanimitatea membrilor prezenti primind propunerea
P. S. Referent hotrtra§te
1. Aprobd bugetul Sf. Sinod pe termenul dela 1 lanuarie 1933 pdnd
la 31 Martie 1934, insumdnd /a venituri lei 127.318 gi la cheltueli ace-
ici sum&
2. Subvenfia dela Eparhii, de lei 89.351, se repartizeaul astfel: cele
oinci Mitropolii gi Episcopia Edmnicului Noului Severin, vor da cdte 6500
lei fiecare. Episcopia Dwndrii de Jos gi cea dela Argeg cdte 3175 lei fiecare;

www.dacoromanica.ro
16 Biserica Ortodox& Roman&

iar celelalte 10 Episcopii gi Episcopia Militard, vor da cate 4000 lei fiecare.
Tern. No. 507/933. P. S. Arhiereu Nifon Craioveanu, raportorul
comisiunei afacerilor externe, d5. citire referatului comisiunei asupra scri-
soarei-adrese venita din partea d-lui Adolf Keller, prin care se propune
Bisericii ortodoxe roman o mai strAnsa colaborare cu Institutul Social
crestin dela Geneva, pentru rezolvarea diferitelor probleme sociale crestine
la ordinea zilei. Comisiunea propune: 1. Sa se dea atentie apelului; 2. Sa
se numeasca un corespondent permanent pentru legatura cu numitul ins-
titut, in persoana parintelui Arhim. Scriban; 3. Sa se primeasca, intr'una
din manastirile din jurul Bucurestilor delegatii Institutului, pentru a se
tine conferinta din acest an in Romania; 4. SA se delege P. S. Arhiereu
Tit Targovisteanu si D. V. Ispir, din partea Sf. Sinod la conferinta; 5. Bi-
serica sa numeasca o comisie special& care O. cerceteze problemele sociale
venite in discutia acelei conferinte.
Se deschide discutia asupra propunerilor comisiei.
II. PP. SS. Mitropolicii: Pimen at Moklovei. §i Gurie at Basarabiel,
propune a se primi concluziile comisiunei.
P. S. Episcop Grigorie at Aradului nu vede folosul practic pentru
Biserica noastr& ortodox&, din legatura cu acesti protestant!. Deaceea
propune a nu se mai sta cu ei eretici fiind de vorba. Biserica sä-qi
rezolve singura problemele sociale ce aunt la ordinea zilei.
P. S. Arhiereu Veniamin Bdirladeanul gAseqte c6. nu e potrivit a
prim! in manastirile noastre pe acesti delegati protestanti cu alte con-
ceptii, decal cele ale monahismului nostru.
P. S. Arhiereu Tit Targovifteanul facand un expozeu asupra lega-
turilor dintre diferitele asociatii protestante internationale si planului for
de penetratie in lumea ortodoxa, din care, Biserica ortodox& roman& este
In ziva de astazi pentru ei singura Biserica cu demnitate si autoritate,
propune a nu se sta de vorba cu ele. C.ci li s'ar da o incurajare ce duce
la subminarea ortodoxiei.
Ca atare, cere s& nu fie delegat P. S. Sa la numita conferint& si sa
nu se mai continue legaturile cu acele Institute, zise de cretinism prac-
tic social.
Cu anglicanii este altceva. Acestia au dorinta sincera de apropiere
la Biserica ortodox& si aceast& dorinta se vede din faptul c& ei recunose
Traditia si Sf. Taine.
I. P. S. Patriarh propune a se trimite la conferinta d. V. Ispir si
parintele Arhim. Scriban, Ins& numai ca observatori. Lor sa li se dea
indicatii a cere acelor delegati din conferinta sa sisteze fondurile ce se
trimit in tar& la noi, in stop de propaganda protestanta.
P. S. Episcop Lucian at Romainului gaseste foarte nemerit a gasi
vreun pretext plauzibil, prin care sa fie opriti a veni sa tina conferinta
in tar& la noi.
Sf. Sinod hotaraste :
Se deleagd ca observatori la conferinfa Institutului social de cres-
tinism practic, ce urmeazd a se fine in. Romania in anal acesta, Par.
Arhimandrit Iuliu Scriban §i d. V. Ispir, profesor la Facultatea de teologie
din Bucuresti.
I. P. S. Patriarh ii va indpuma sa ceard acestui Institut a sista fon-

www.dacoromanica.ro
Partea oficiall 17

duri/e ce se trimit din strainatate sectelor din cam romaneascd, in stop

de prozelitism printre craptinii ortodoxi, fii ai Busericii ortodoxe romeinte.
Tern. No. 508/933. Acelas P. S. Raportor ds, citire referatului comi-
siunii asupra programului conferintei din Mai a. c. proectata de Institutul
social crestin dela Geneva. Comisiunea propune si Sf. Sinod primindu-i
propunerea hotaraste :
Prograrmul conferinfei religioase din Mai a. c., a numitului Institut
se trimite Par. Arhim. Scribarn §i d. V. Ispir, d,elegaci ca observatori la
aces confering.
Tern. No. 509/933. Acelaq P. S. Raportor dit citire referatului comi-
siunii, asupra intrebarii facute de International Christian Social Institut"
din Geneva, privitor la timpul si modalitatea cea mai potrivita tinerii con-
ferintelor asociatiilor: Foi et Constitution", proectata a se tine la Lau-
Brume in 1937 si a Crestinismtflui Social", proectata a se tine la Stocholm
in rastimpul dela 1935-1938.
Comisiunea opineaza c5, e bine, ca ambele conferinte BA albs. loe
In acelas an si in acelas loc. Sf. Sinod hotAritste :
Scrisoarea se trimite I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardeadutai, spre
a-0 da parerea.
Tem. No. 106/933. Acelaq P. S. Raportor dA, citire referatului comi-
sitmei, asupra adresei Sf. Arhiepiscopii a Chisinitului No. 210/933, prin
care se aduce in cunostinta Sf. Sinod cazul Episcopului rus Serafim, care
a fitcut vizite prin parohiile din Basarabia farA. instiintarea si invoirea
I. P. S. Arhiepiscop si Mitropolit Gurie, savarsind si hirotonii. Comisiunea
Insusindu-si punctul de vedere al Sinodului Permanent, propune : 1. Sit
se facA, intervenire in guvernul iugoslav, pe tale diplomaticrt, de a pure
In vedere ierarhilor rust de pe teritoriul iugoslav sa nu mai fats. agitatii
In Basarabia. 2. SA se fac5, intervenire la guvernul roman, atragandu-i
bunevoitoarea atentie asupra pericoIului agitatiilor intretinute de epis-
copii rusi din strainatate, in Basarabia.
Sf. Sinod primiad propunerile COMiSitlirlei, hotaralte a se interveni
la govern in sensul lor.
Tern. No. 505/933. P. S. Episcop Visarion a/ Hotinului, delegat spe-
cial de Sf. Sinod spre a se ocupa cu studierea planurilor cltulirii caminului
episcopal, studiind planurile reintocmite propune a se mai da d-lui arhitect
urmatoarele indicatitmi.
1. La intocmirea planurilor definitive, sit se dea viitorului camin in
latura dinspre str. Justitiei, o Infatisare ceruta de un spatiu, in care el
nu va mai fi stanjenit de imobilele vechi vecine astazi, cari ar trebui
cumparate de Sf. Sinod si daramate spre a se da caminului o perspectiv5.
frumoasa.
2. Trebue bine calculat si stabilit terenul necesar accesului pietonilor
si vehiculelor in jurul intregului local si in deosebi la intrarea principalA.
3. SA se revada impArtirea camerilor, scazandu-se pe cat va fi cu
putint,A., prisosurile de zid interioare, de usi si ferestre, obtinandu-se ast-
fel o nou5, reducere pentru costul lucrarilor.
4. S. se intocmeasca planurile definitive si devizele estimative
pentru intreaga constructie, cuprinzand nu numai zidaria si acoperisul,
ci si toata tamplaria, vopsitoria, parchetul, instalatia sobelor si calori-
Biserica Ortodoxa Remand 2

www.dacoromanica.ro
18 Biserica Ortodoxa Romani%

ferului, scarile, instalatia apei si luminei, trotoarele inconjuratoare, evi-

tandu-se lucrarile neprevazute.
5. SA se roage din nou toti membrii eparhioti ai Sf. Sinod sä dis-
puna trimiterea cotelor respective pentru fondul necesar acestei zidiri,
care ar putea fi inceputa chiar in vara acestui an.
Sf. Sinod primind proplinerile facute hotcirtiyte :
1. D. Arhitect va fi invitat sd facet reducerile interioare propose
de P. S. Referent gi cu eccrnomiile Ideate, sd acopere cheltuelile pentru
instalatia caloriferului, sobelor, etc., dupd care va intocmi planwrile de-
finitive fi devizele estimative, can set nu treacd peste soma de 4.500.000 lei.
2. Consiliul Central Bisericesc va face repartizarea sumelor prevd-
zute In devizele estimative, pe eparhii, dupe% care va inainta Sf. Sinod atilt
planurile cat qi devizele estimative cu repartizarea sumelor, epre apro-
bare definitive.
P. S. Episcop Lucian al Romanului relevb.nd munca migaloasa qi
grea pe care cei trei PP. SS. Referenti au depus-o la cercetarea alegerilor
eparhiale pentru fixarea abuzurilor ce s'ar fi savarqit, propune a li se
aduce multumiri. TotdeodatO. le cere a aduce un tablou cu toti preotii
vinovati, specificandu-se in dreptul fiecaruia vina ce o are.
Sf. Sinod educe mulcumirile sale PP. SS. Referenci, in chestia ale-
gerilor eparhiale, pentru munca depusd la, cercetarea dosarelor cvnchetelor
qi ale alegerilor electorale originale, in vederea stabilirii abuzurilor.
La orele 13 I. P. S. Patriarh, ridicand edinta, proroaga qedintele Sf.
Sinod pane, la o data ce se va fixa ulterior.
PRESEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar.
NIFON CRAIOVEANUL

Sedinta din ziva de 2 Mai.

Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub preqedintia Incat Free
S f infitului Patriarh.
Secretar de fedincd, P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh, II. PP. SS. Mitropoliti Nectarie al Bucovinei si Gurie al Basara-
biei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului,
Nichita al Argegului, Visarion. al Hotinului, Gherontie al Constantei §i loan
al Armatei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploeteanul, Titu Targovi§teanul,
Nifon Craioveanul si Veniamin Barladeanul; absenti: I. P. S. Mitropolit
Pimen al Moldovei; PP. SS. Episcopi: Iosif al Caransebeqului, Roman
al Oradiei qi Nicolae al Clujului; PP. SS. Arhierei: Dionisie Tighineanul
Vasile de Raqinari, Grigorie Botosaneanul qi Andrei Cr4anul; in concediu:
PP. SS. Episcopi, Ghenadie al Buzaului §i Cosma al Dunarii de Jos; PP.
SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul ci Ilarion Bactioanul §i in delegatie I. P.
S. Mitropolit Nicolae al Ardealului qi P. S. Episcopi Grigorie al Aradului.
Ace/a$ P. S. Secretar dA citire sumarului §edintei precedente.

www.dacoromanica.ro
Partea oficiald 19

P. S. Sa cere ca in sumar O. se treacd raspunsul pe care 1-a dat

antevorbitorilor sai pe chestia legaturilor cu diferitele asociatii religioase
strain, prin participarea la conferintele lor, fiindcd se pot castiga multe
din contactul cu ele, ca experiente pe teren pastoral, cultural, etc.
I. P. S. Patriarh aduce la cunostinta Sf. Sinod ca. la 13ucuresti, in
eursul lunei Mai a. c., va avea loc nu o conferinta a reprezentantilor di-
feritelor asociatii protestante, cum credea Main, ci numai a delegatilor
Bisericilor ortodoxe surori, membrii ai Institutului Social Crestin dela
Geneva.
Cu acestea rise se verified si aprobei sumarul gedintei precedente.
I. Cereri de concediu.
1. Tem. No. 762/933, P. S. Arhiereu Vasile de Rasinari cere conce-
diu pentru I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului care se and la Belgrad,
pentru incheerea conventiei referitoare la interesele banatene.
2. Tern. No. 761/933, P. S. Episcop Grigorie al Aradului cere con-
cediu pentru aceleasi motive.
3. Tem. No. 763/933, P. S. Arhiereu Marion M. Bacaoanul cere
concediu filnd retinut de interesele oficiale in eparhie.
4. Tern. No. 765/933. P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului cere con-
cediu pe cloud zile.
5. Tem. No. 766/933. P. S. Episcop Cosma al Dunarii de Tos cere
concediu pentru caz de boald.
6. I. P. S. Mitropolit Nectarie cere concediu pentru P. S. Arhiereu
Ipolit Radauteanu.
Se acorda concediile cerute.
II. Comunicdri.
1. Tern. No. 504/933. Ministerul Afacerilor Streine, trimite adeve-
rintele de prirnirea cartilor bisericesti, trimise de Sf. Sinod bisericilor
din Albania.
Se is act.
2. Tern. No. 698/933. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului co-
munica parerea I. P. S. Sale asupra timpului tinerii-celor doua conferinte
mondiale Faith and Order" si Life and Work" (Anexa: tern. No. 509/933).
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii Afacerilor Extern°.
3. Tern. No. 712/933. Dl. Gh. Eftimiu, pictor, inainteaza un model
de icoane rugand sd-i fie aprobat in vederea reproducerii si punerii lui
in vanzare.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii pentru doctrind 0
viand religious&
Tern. No. 759/933. I. P. S. Patriarh cere Sf. Sinod sd. se pronunte
asupra Rugdciunei" intocmitd. de I. P. S. Sa si care are a se tine la serba-
rile oficiale de unire.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii pentru doctrine 0
viacd religious&
5. Tem. No. 511/933. Ministerul Instructiunii si Cultelor cu adresa
No. 13737/1391/933, inainteaza avizul Contenciosului acelui Onor. Minister
in cazul pr. Bunget. (Cu intreg dosarul cauzei).
Se trimite spre studiere gi referire conxisiutnii canonico-juridica gi
pentru

www.dacoromanica.ro
20 Biserica Ortodoxa nornd.na.

6. Tern. No. 672/933. Mitropolia Bucovinei inainteaza protestul

preotimei bucovinene contra procedeului de anchetare al Jandarmeriei
rurale.
Se trimite la aceeal comisiwne.
7. Tern. No. 717/933. Consistoriul Spiritual Central, roaga. Sf. Sinod
sa. intervina pe langa. Sf. Episcopie a Hotinului, spre a ridica oprirea
dela servirea celor preotesti, preotului loan Samsonovici dela parohia Cor-
nesti jud. lti. (Anexa., tern. No. 533/932).
Se trimite la aceeag comisiune.
8. Tern. No. 769/933. Sf. Episcopie a Constantei, in tuma deselor ce-
Teri din partea locuitorilor colonisti din Cadrilater, face propunere a se
infiinta parohii noui far& a fi trecute in bugetul statului.
Se trimite Ia aceeal comisiwne.
9. Tem. No. . . . /933. Locuitorul Onufrie Sain, din comuna Bala-
matovca jud. Hotin, cere dispense. a se cdsatori cu sora tatalui s5.0 vitreg.
Se trimite la aceea. comisiwne.
10. Tern. No. 257/933. Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei trimite in
original adresa No. 303/933, a Sf. Episcopii a Buzaului relativ la susti-
nerea membrilor din Spiritualul Consistoriu mitropolitan.
Se trimite /a aceeaf comisiwne.
I. P. S. Patricurh. V'cont clime arum ca sdt rezolv'dm d,efinititv cite-
stiunea abuzurilor din alegerile eparhiale, pentru ca sa avem apoi tim-
pul sa trirnitem actele ci cele hota.rdte de not aici in Sf. Sinod, adundrilor
eparhiale, ce urmeaza sa se intruneasch. in fiecare eparhie in curdnd.
Deci, chestiunea aceasta trebue acum finalizata cu toatd. demnitatea,
pentruca prestigiul Bisericii nu trebue sa sufere din cauza unor incorec-
titati streine de Biserica si practicele ei.
Din studierea actelor, nu din anchetele ce s'au facut asa cum s'au
facut ,Sf. Sinod a ajuns la convingerea ca. s'au facut incorectiati ci
acestea trebuesc pedepsite. Sf. Sinod n'are text de Lege precis care sä-1
autorizeze a anula alegerile palate. Insd, este competent se se ocupe
cle toate chestiunile bisericesti si are si autoritatea se. le rezolve.
Deci yi in cazul alegerilor eparhiale, Sf. Sinod este in drept sa
se ocupe i sa is masuri de indreptare in ceea ce nu s'a facut legal.
Ori, a constatat ca s'au facut ilegalitati, ilegalitati pe care Sf. Sinod le
poate indrepta numai in felul urmator :
1. Toate cazurile de alegeri constatate de anulabile, sa. fie co-
municate Adunarilor eparhiale respective, cerandu-le a le duce in fata
comisiunilor de validare spre a le studia si lua masuri de indreptare.
2. Preotii dovediti ca au facut incorectitati sa. fie deferiti Chi-
riarhiilor spre a le aplica sanctiuni disciplinare.
P. S. Episcop Lucian al Rcmutnului luand cuvantul, aratd ca. din co-
misiunea canonica-juridica. si pentru discipline, caseia i s'a dat spre stu-
diere si referire aceasta chestiune nu se afla de fats, decat P. S. Sa yi
P. S. Episcop Visarion al Hotinului. Excluz5.ndu -se pe P. S. Sa, care nu
impartd.seste propunerea facuta, ramdne numai un singur membru.
Regret& ca lipseste I. P. S. Mitropolit Niculae al Ardealului care,
nu numai ca a luat parte la sedinta. Sf. Sinod din 24 August 1932, and

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 21

Sf. Sinod ui -a luat angajamentul de a anula alegerile patate, dar e chiar

presedintele comisiunii. De aceea este de phrere ca propunerea facuta de
I. P. S. Patriarh, caruia Ii exprimit toata admiratia pentru grija in cau-
tarea formei de impaciuire a lucrurilor, eh se dea unei comisiuni instituita
ad-hoc, spre a studia ei veni cu propuneri.
Dupti, ce face un istoric al imprejurarilor in care Sf. Sinod a ajuns
in fata acestei situatii, gaseste eh Sf. Sinod nu se poate amesteca in tre-
burile corporatiunilor inferioare lui. Deci nu le poate cere anularea ale-
gerilor viciate, cu atilt mai mult cu cat acele alegeri au fost validate in
mod definitiv de Adunarile Eparhiale. Este de acord numai cu punctul
prin care preotii, ce au facut incorectitati sh fie dati in seama Episcopului
spre a fi sanctionati.
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei cere ca, on Sf. Sinod sa
anuleze cazurile dovedite ca anulabile, on sa le trimith spre anulare Con-
gresului National Bisericesc. Deci sa nu le lase iar la aprecierea Aduna-
rilor eparhiale.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei se uneste cu propunerea f a-
cuta de I. P. S. Patriarh, ca numai Adnn2rea eparhiala sa cerceteze din
nou si sa anuleze alegerile viciate.
Sfantul Sinod hotaraste:
Propmerea fdcutd de I. P. S. Patriarh se dd in studiul wnei comi-
siuni ad-hoc, formatd din: PP. SS. Episcopi: Visarion al HotinulvA Zvi Loan
Stroia al Armatei, care o va educe in discucia Sf. Sinod, Cu. propuneri, in
§edinfa de mdine 3 Mai a. c.
P. S. Arhiereu Titu S. Tdrgovilteanu cere Sf. Sinod ca sa se nu-
measch ca raportori 8,i comisiunilor Sf. Sinod, PP. SS. Episcopi, in locul
PP. SS. Arhierei-Vicari cars In general nu vin la sedinte din cauza ca n'au
spese de transport si intretinere in Bucuresti. Fiindca, In situatia de azi,
PP. SS. Arhierei raportori lipsind, biroul n'are cui sa dea actele reparti-
zate la comisiuni.
P. S. Arhiereu. Veniamlin BdrUtdeanta arata ca PP. SS. Arhierei
nu pot veni Ia sedinte, din cauza lipsei de spese pentru transport si intre-
tinere in Bucuresti.
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei propune a se obtine dela
ministerul instruetiunii si cultelor plata diurnei arhiereilor vicars cand vin
la sedintele Sf. Sinod.
P. S. Episcop Vartolomeu al Rdmiticului Noul Severin cere a se
specifica clach eparhiile sunt obligate a plat arhiereilor vicars si intreti-
nerea In Bucuresti pe timpul sedintelor.
La propunerea I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod hothragte:
1) Fiind in interesul general al Bisericii ca PP. SS. Arhierei-Vicari
sei is parte neapdrat la §edincele Sf. Sinod 0 cum dela stat nu li se dd
cheltueli de transport fi diurnci de intrefinere, cdt stau in Bucure.,ti la
qedinte, Sf. Sinod mentine intru totul hotdrirea sa din 31 Martie 1932.
2) Ca atare, Chiriarhiile car an ca vicar% arhierei, sunt rugate sd
ie pleite,ased din fondurile eparhiale cheltuelile de transport, locacie qi
nasd, pentru tot timpul cdnd vin §i stau in Bucurevti la gedintele Sf. Sinod.
3)Biroul va interveni §i la Onor minister al instrucciunii $ Cultelor

www.dacoromanica.ro
22 Biserica Ortodoxa Romana

pentru a da din fotuturile sale cheltuelile de deplasare gi diurna de intreci-

nere in Bucuregti pe timpul gedincelor, PP. SS. Arhierei-Vicari.
La orele 13 Ina lt Prea Sfintitul Patriarh ridicand gedinta, anunt5.
pe cea viitoare pentru maine, Miercuri 3 Mai 1933, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
NI FON CRAIOVEANUL

Sedinta din earn de 3 Mai.

Sumarul
§edinta se deschide la orele 10 dimineata sub pre§edintia Inuit
Prea Sfintitului Patriarh.
Secretar de gedincd, P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul.
P. S. Secretar c1a citire apelului nominal qi sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh, IL PP. SS. Mitropoliti Nectarie al Bucovinei qi Gurie al Basara-
biei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului,
Nichita al Argeului, Visarion al Hotinului, Gherontie al Constantei gi loan.
al Armatei, PP. SS. Arhierei: Platon Ploeqteanul, Ilarion M. Bacaoanul,
Titu S. Targoviteanul, Nifon Craioveanul qi Veniamin Barladeanul; ab-
senti: I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei; PP. SS. Episcopi: Iosif al
Caransebeqului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului, PP. SS. Arhierei:
Dionisie Tighineanul, Grigorie Botoqlineanul, Andrei Criqanul qi Vasile
de R4inari; in concediu: PP. SS. Episcopi: Ghenadie al Buzaului, Cos-
ma al Dundrii de Jos qi P. S. Arhiereu Ipolit Rtidauteanul iar In delegate
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului si Grigorie al Aradului.
Acela. P. S. Secretar da citire sumarului gedincei precedente care,
se verified gi aprobd.
I. P. S. Patriarh, in§tiinteaza Sf. Sinod, cum din ziare afla $irea,
c6. I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei este bolnay. La aflarea acestei
triste veqti, am facut in particular ceeace qi PP. SS. Voastre desigur
ati facut fn paraclisul patriarhal rugaciune pentru grabnica sa frisk-
natoqire.
P. S. Episcop Lucian al Romanului propune a i se da o telegrams
in numele Sf. Sinod cu doriri de grabnica insanrdoOre.
Sf. Sinod prinnind propunerea, hotaragte ca biroul sd triinitd I. P.
B. Mitropolit Pimen al Moldovei o telegramd cu urdri de seinlitate din
partea Sfdrritului Sinod.
Se intra in ordinea de zi.
P. S. Episcop loan Stroia al Armatei aduce In discutia Sf. Sinod,
propunerea facutt. de I. P. S. Patriarh, privitoare la sanctionarea ilegali-
tatilor constatate din acte, cu ocazia alegerilor eparhiale. Sf. Sinod, in
urma discutiunilor la care au luat parte PP. SS. Membrii prezenti, la re-
zumarea I. P. S. Preedinte a propunerilor facute, in unanimitatea mem-
brilor prezenti, hotaraqte :
1)B/en/brit Sf. Sinod au aflat, cd in unele cercuri electorate s'au

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 23

corms nereguli in juruZ alegerii membrilor mireni din Adundrile Eparhiale.

Dar, din informativnile organelor oficiale s'a constatat cd faptul se atribue
pasiunilor electorale dintre multele particle politice, obicinuite, cu ocazia
alegerilor bazate pe votul universal, a expune pe alegettori tuturor influ,en-
felor Mtura/nice; ba in ce/ mai gray caz abuzul s'a seivargit in sales de
scrutin de beitauS, ccrndugi chiar de organele oficiale ale administratiei
ctepe atunci.
Deci, neregulele nu se pot atribui wnei sccideri a bisericei, funded
chiar gi acolo, unde s'au abdtut 0 wrvii preoli dela dispozitaile reglementare,
ei s'au kisat influenytfi de politica partidelor cdrora apartin $ can le-au
cerut servicii electorale chiar $ in Biserica.
2. Din cele mai multe anchete mixte ordanate de St Sinod cu wit
delegat al Onor. guvern $ unul al Bisericii reiese, cd comisiunile de
anchetd nu au observat cu strictefd procedura necesard la cercetdri, can
trebue sd aibd drept urmare sancliuni legale fiincicd: a) din partea Onor.
Gwvern au fost delegaci cu facerea anchetelor prefecri cacti aparcin wnui
partid politic, spre a ancheta cazurile unor membri, ale$ in adunarea e-
parhiaM, dar can aparcin wnui partid politic Myers. Unii dintre prefecfii
canchetatori au fost chiar ccundidati pentru adunarea eparhiald, in acelag
cerc, uncle au fdcut ancheta. Deci au anchetat in cauzd proprie. b) Ca mar -
tori, s'au ascultat persoane oficiale subalterne: slujba$ comunali. c) Cei
acuzafi n'au fost ascultafi $ nici martorii tor. d) Sub jureinteMt s'au as-
oultat martorii numai in nude cazuri.
Deci, fad de aga Zipsuri de procedurd can nuigistrat, versat in ma-
terie, cu grew va putea trage concluzii categorice.
3) Cu toate acestea, din examinarea a insu$ actelor electorale Sgt
din unele momente de anchetd, ce par neindoelnice, Sf. Sinod constatci,
ed nu s'au observat normele reglementare, on s'au fdcut abateri mai ge-
nerale; uneori intenfionat, altd datd din negtiinld, in urmdtoarele cercuri
electorale:
I. La Arhiepiscopia Bucure$i : 1. Cercul electoral Cdscioarele Vlagca.
II. La Arhiepiscopia Sibiu: Cercul electoral Oituz.
III. La Arhiepiscopia Cernduci: cercul electoral Vicovul de Sus
$ II Cernduti;
IV. La Arhiepiscopia Chigindu: cercul electoral 16 Tighina;
V. La Episcopia Argeg: cercul electoral Curtea de Arge,1;
VI. La Episcopia Hu0: cercul electoral Schiopeni;
VII. La Episcopia Constanta: cercul electoral Adam Clisi qi cercul
electoral Armutlia jud. Constanfa.
VIII. La Episcopia Cetatea-Albci-Ismail: cercul electoral 2 Ismail,
4 Ismail gi 9 Cazaclia;
4. Alegerile acestor 12 cercuri electorale din 335 circumscrippii, cdte
scant in toate eparhiile, $ au 29 membri ai adundrilor eparhiale din 1005
chiar antaanclu-se toate acestea nu atinge valabilitatea aduncirilor epar-
hiale $ a Corporatiunilor bisericegti emanate din ele, intrucat din uncle
adundri eparhiale abia ar lipsi elite doi membri; pe and regulamentar
pot lipsi din 1005 chiar *Ind la 502 ingi.
Avdncl in vedere cele ce preced, Sf. Sinod, ocupdndu-se de aceste
alegeri dore$e 0 stdrue ca factorii competenli $ legali, set sancfioneze

www.dacoromanica.ro
24 Biserica Ortodoxa Rornana

neregulele constatate 0 &I se anuleze alegerile viciate. Ca prin aceasta, pe

viitor, sa contribue la abandonarea moravurilor electorale neadmise, gi la
observarea strictti a normelor legale. Mai ales, cd in gedinfa sa dela 21,
August 1932, deja a hoar% cd va lua nulsuri pentru anularea alegerilor
viciate". Pe de altd parte, instqi cei alegi, in cercurile exceptionate, nu pot
avea interes a define mandate, asupra caror plcvneazti nereguli, ce nu pot
fi dorite nici de ei insagi.
Avand in vedere insd, cd in urma hotdririi de mai sus a Sf. Sinod
Congresul National Bisericesc, Corporafia Bisericeascd competentd
a da norme gi dispozifii legate de organizare a organelor reprezentative
bisericegti in cari colabcrre,axel credinciogiti mireni gi fefele bisericegti,
prin hotdrirea sa din 16 Octombrie 1932, a subliniat in aceastd chestie cd:
aduncirile eparhiale ca. 0 Parlamentul stint suverrcvne in ce privegte
validarea membrilor sdi, 0 alto dispoxifii din orice parte ar veni sunt ino-
perante". Deci e de dorit, in interesul Bisericii sa nu creeze conflicte intro
fruntagii mireni, fie din Congres fie din Adundrile Eparhiale 0 ierarhii
Bisericii.
Dar este de refinut, cd intr'o chestie atilt de delicatcl care prtivegte
pe mireni, nu existd imitate de vederi a celor mai inalte organe bisericegti.
5. In aceastd situafie afltindu-ne, este de dorit atilt in tinteresul Bi-
sericii ctlt gi al bunei armonii dintre fiii ei der Svi popor, sti se evite
eventuate neinfelegeri, sau chiar canflicte intre unii gi alfii. Ca atare Sf.
Sinod trimite actele Svi anchete/e din cercurile cu alegeri vitiate, dec anti-
labile, respectivelor Acluinttiri Eparhiale, ca in deplina gi indiscutabila for
competenfd sti dee comisiunilor for de valiclare, avieul de anulare a man-
datelor izvordte din alegeri cu vicii generale 0 set disptund in acele cer-
curti alegeri notvi. Interesul Bisericii, in frunte cu Sf. Sinod pretinde set se
observe cu strictefe legalitate,a gi corectitudinea, fi sd se facd, mai ales
ales in Bisericd alegeri fdrd vicii. Aga incdt asupra nici unuia din membrii
sdi sd nu planexe nisi chiar banuia/a de nereguli; gi prin alegerile pentru
organele Bisericii sa contribue la educafia, maselor electorale. Funded
Biserica, maicd Myna a tuturor credinciogilor de orice nuemfd politica, vede
in fiecare credincios a,celag fiu duhovnicesc, bine venit pentru a lucra la
promovarea intereselor sale gi core dela toff numai jertfe. Prin urmare,
oricine este deopotrivd binevenit fdrd deosebire de partid politic sau de
closet sociaid.
Preocii, care au corms nereguli fie din necunoagterea normelor acum
/a inceputul executdrii ?mei noui legi de organizare bisericeascd, fie in-
tenfitmat sunt urmatorii :

I. IN ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR
1. Preotul din parohia Copdcenii de Sus, jud. Ilfov, pentrucd a tre-
tut in lista votanfilor persoane ce n'au votat in realitate.
2. Preotul din parohia Copdcenii-Mcinclstireni-Ilfov, pentrucci a tre-
cut o sutti voturi ulterior iar rezzatatul votului 1-a trimis printr'un strain
inainte de ziaa scrutinului la centru.
3. Preotul dela parohia Dobreni-Ilfov pentrucd a admis sa voteze
persoane de cite cloud ori.

www.dacoromanica.ro
Partea oficia15. 25

4. Preotul din parohia Valea Dragului-Ilfov, pentrucd rezultatul

a Post dus inainte de despwierea scrutinului.
5. Preotul din parohia Vdrdsti-Obedeni, pentrucd a fdcut votarea
qi la gcoald 9i acasd la el; liar procesul verbal dela qcoala l-a nimicit.
6. Preotul din parohia Fundoaia, fiindcd a schimbat procesul verbal
scris in bisericd de secretar, inlocuindu-1 cu altul scris de el.
7. Preotul din parohia Cdtrwne§ti, pentrucd din wnele catwne nimeni
n'a votat, iar pe secretar care nu era de fa cd l-a semnat alteine.va.
8. Protoereul Bdddnoiu dela Videle-Vlasca, pentru alegerea fdcutd
la Merenii de Jos gi, anu/area alegerilor din Letca Noud qi Flanalada.
9. Protoereul Stdnescu dela Cdscioarele-Vlasca, pentru telegrame ssi
influencari la parohii iin. favoarea anumitor candidqi.
10. Preotul din parohia Gura-Foii-Dambovifa, pentru propagandd
contra unora din candidaci.
11.Preotul din parohia Ologi, pentru cd a trecut voturile altora deceit
ale celor ce an primit voturile.
12. Preotul din corn. Furculeqti, idem.
13. Preotul din parohia Carlomani, fiindcd a scris procesul verbal
nu in gedinfd ci acasd, dupd notele luate de secretar gti n'a admix votul
secret.
14. Preotul din paroltia. Olteanca, a admis ca primarul sd impartd
voturile din amvcm, voturi ce an lost trecute altora apoi.
15. Preotul din com. Pleagov, a trecut in procesul verbal alt secretar
decdt cel din §edinpl.
16. Preotul din com. Uda-Clocociov, fiindcd n'a admis vot secret
la cererea a 60 de oameni.

II. IN ARHIEPISCOPIA IASI

17. Preotul dela parohia Tigaittali jud. Iagi, pentrucd in lista votan-
filar a trecut persoane inexistente.
18. Preotul dela parohia Beleegtrlagi, pentrucd in timp de trei ore
cat a durat votarea n'a lost posibil set voteze 586 alegatori (socotind eel
putin o jwmdtate minutd pentru fiecare gi fintind seama cd votarea a fost
nominald).
19. Preotul dela parohia Pleqe4ti-Baia, pentrucd a trecut in procesul
verbal ca votanfi, oameni care n'au Nat parte la vot.
20. Preotul dela parohia Probota-Baia, a falsificat lista de alegatori.
21. Preotul dela parohia Boroaia-Baia, a primit la vot numai pe cine
a voit, de aceea cea mai mare parte din votanfi s'au retras.
22. Preotul dela parohia Hancefti-Dorohoi, a falsificat lista votan-
Nor trecdnd 250 votanfi, cdnd an Post numai 30 in realitate.

III. ARHIEPISCOPIA SIBIULUI

23. Preotul dela parohia Araci jud. Trei Beaune fiindcd alegerea
nu s'a fdcut in localul qi la ora anuntatd prin convocare, ci procesul ver-
bal de alegere a Post semnat in alb de membrii biuroului convplectat ulterior
introducand 92 voturi peste cele exprimate de cei ce an votat.
24. Preotul dela parohia Bdtani a fdcut votarea in fiecare filiald

www.dacoromanica.ro
26 Biserica Ortodoxb..Romana

separat lard sa constitue adunarea parohiala electorala, conform regula-

mentului. Cu toate acestea a intocmit un rand de acte ale alegerii.
25. Preotul dela parohia Aita-Mare, idem.
IV. IN ARHIEPISCOPIA CERNAUTI

26. Preotul Eugen Iancovschi, delegatul Arhiepiscopiei la despuerea

scrutinului general al cerc. II Cernaup, care a an a) rezultatul ale-
gerii din parohia Malta la dupes ce-1 declarase de bun gi-1 scrisese deja in
procesul verbal si b) alegerile, lard sa deschicla plicurile, dela parohiile
Cernetaca si Vintileanca, pe motiv fictiv, in scopul de a favoriza pe candi-
dafii carora nu le erau favorabile voturile acestea.
27. Preotul parohiei Dobroncluri a adeiogat ulterior un nwmar de
200 voturi peste cele exprimate /a votare, in favoarea candidatului dr.
V. Marcu.
28. Preotul Petre Deleanu delegat arhiepiscopesc la despuerea soru-
tinului din cerc. electoral Vicovul de Sus, funded a respins dela scrutin
11 parohii feird motiv serios.
29. Preotul din Vignicioara, gi
30. Preotul din Ciornohuz au facia din alegeri prilej de iredentc1
ucraineand.
V. IN ARHIEPISCOPIA CHIINAU
31. Preotul Nicolae Stadnicov din Tanceireni, fiindca a intocmit
acte de alegeri fictive, &lei adunarea parohicaci electorald n'a avut loc.

VI. IN EPISCOPIA RAMNICULUI N. SEVERIN

32. Pr. Sachelarie dela parohia Adormirea Maicii Domnului din

Dragagarrii, pentruca a facet propaganda pentru anumiti candidart, a in-
locuit voturile protivnice candidatilor sustinuti de el, cu altele favorabile.

VII. EPARHIA ROMANULUI

33. Preotul dela parohia Bdra, a trecut in liste mai multe voturi
decdt au Post exprimate 3n realitate.
34. Preotul dela parohia Campeni-Bacau, a fcicut la sine acasa un
simulacra de alegere.
VIII. EPARHIA BUZAULUI
35. Preotul dela parohia aranga I Buzau, a falsificat lista votanSi-
lor, introducdnd ulterior wn numeir oarecare de voturi peste cele exprimate.
36. Preotul Trifeinescu din Filipesti- Braila, a respins alegatorii dela
vot pe motiv al nu gtiu carte.
37. Preotul din parohia Nedelcu-Chercea 1, funded votarea a facet-o
nominal $ procesul verbal nu 1-a incheeat in biserica ci acasa la el mai
pe urntd. Biroul 1-a format cei numici de preot, nu din cei alesi the adunare.
38. Preotul din parohia Cosciusco, Municipiul Braila, funded a If/nut
edinfa de votare in fosta carciumei ,,La invalittul", iar rezultatul vottaqii
1-a luat acasd in plic nesigilat.

www.dacoromanica.ro
Partea of iciallt 27

IX. EPARHIA. HI.7*ILOR

39.Preotul Timircan, delegatul eparhial la cercul Schiopeni a lucrat

ina neregu/d la centralizarea voturilor.
40. Preotul dela parohia Ivegti-Tutova a inlaturat dela vot pe
negtiutorii de carte.
X. EPARHIA ARGEULUI

41. Preotul Bela parohia Valea-Ia.gului a trecut In liste cd au votat

mai multi votatn0 decdt votaserd in realitate.
42. Preotul dela parohia Albota, funded a facut votarea in doud
Dieminici.
43. Preotul dela parohia Izvorul de Jos-Argeg, a falsificat rezultatul
votdrii trecdnd in procesul verbal persoane ce n'au votat.
44. Preotul dela parohia Vldgcuca, cam. Hdrsegti-Argeg, n'a con-
stituit biroul dupe/ propunerea locuitorilor gi atunci acegtia s'au retras
dela vot rdnulnand din cei 230 numai 18 locuitori.
45. Preotul dela parohia Izvorul de Sus-Argeg, a falsificat procesul
verbal de votare, introducdad persoane ce n'au votat gi cari s'au retras
dela vot pentructi nu a admis vot secret.
46. Preotul dela parohia Mozdcenii de Jos-Argeg, n'a primit lista
d-lor Penescu si P'dtra4cu., pe motiv cd nu sunt trecuci in listele parohiale 9i
n'a admis votul secret, din care cauza enoriagii s'au retras.
47. Preotul dela parohia Gruiu-Argeg, a falsificat procesul verbal,
pries introducerea voturilor celor ce n'au votat fi atribuirea voturilor altar
candidaci, decdt celor cdrora au fost date.
48. Preotul dela Bdbana-Argeg, a inlocuit procesul verbal, incheeat
vn gedinfa de votare a adundrii parohiale.
49. Preotul dela parohia Livia Ddniceni, ar fi introdus 51 alte voturi,
peste cele exprimate in procesul verbal de alegere.
50. Preotul dela parohia. Alba, comunza Olanu, a respins liste de
candidaci.
51. Preotul dela parohia Sakitrucel, a respins pe unii candidafi fora
motiv serios, aclmittlazd pe alfii in acelea§i condifii.
52. Preotul dela parohia Ddegti-Argeg, n'a admis votul secret, din
care cauzd oamenii s'au retras.
53. Preotul C. Moisescu dela parohia RAS lecu-Vierogi-Olt, care a re-
fuzat sd elibereze adeverintfcl cd este inscris in lista paroltiald, invdtdtorului
D. Ciuculescu, spre a candida, de$ a avut ordin dela Episcopie.

XI. EPARHIA CARANSEBESULUI

54. Preotul Petre Bernaz din Secag, care a cumpdrat pe 1500 lei,
plicul cu rezultatul votului din Cdrnecea.

XII. EPARHIA CETATII-ALBE

55. Preotul dela parohia Dulchioi, uncle alegerile au fost viciate prim
actele Zvi atitudinea sa.
56. Preotul dela parohia Vaisal, idem.

www.dacoromanica.ro
28 Biserica Ortodorca Roman&

XIII. EPARHIA. CONSTANTEI

57. Preotul dela parohia Canlia-Durostor, neglijent l intocmirea

procesulu4 verbal at alegerii care a fost trimis la central de despuerea
scrutinului nesemnat de pregedinte, secretar gi membrii biroului.
58. Preotul dela parohia Sinoe (Casapchioi), Constanfa, a falsificat
procesul verbal de alegere.
Acegtia se trimit in judecata organelor disciplinare eparhiale, spre
a li se aplica pedepse in proporfia vine/or comise, ca pe viitor, atat ei cdt
qi ceilalfi sd observe calea legald, veghind sd se facd alegeri legale gi cu-
rate, acesta !Vinci interesul tuturor fiilor Bisericii, can doresc a-i veni in
ajutor la garirea editor de progres in aceste z4le de materialism, lipsite
de idealisma 0 de virtufile propoveduite de Biserica, 0 can sunt atilt de
necesare pentru consolidarea atilt a viefii noastre sociale cdt gi a cele4
de stat.
Tern. No. 759/933. P. S. Episcop Gherontie at Constanfel, raportorul
comisiunei pentru doctrina 91 viata religioasa, da citire referatului asupra
Rugaciunii" de ziva Unirilor", alcatuita. de I. P. S. Patriarh Miron. Sf.
Sinod, In urma discutiunilor ce au avut loc duprt citirea Rugaciunii"
hotar4te :
Ia la cunogtinf'd aUlturata Rugdciune" de Ziva Unirilor, alodtuitd
de I. P. S. Patriarh Miron qi dispuine a se comunica tuturor Chiriarhiilor,
spre folosinfd la timpul potrivit.
Stapane, Doamne, Dumnezeul nostru,
Cela-ce prin robul Tau Moisi ai mantuit neamul lui din robia cea
amar5. a Egiptului qi cu puterea cea nebiruita ai aruncat in adancul marl!
pe Faraon cu toata oastea lui;
Cela ce ai rb.nduit pe Moisi carmuitor poporului sau, qi multimea
cea mare a neamului lui o ai adunat intro unire qi dandu-i sing-ora.
stapanire i-ai aratat stalp de foc povatuitor, ca sä nu se impiedice
pa.ii lui.
Insu-ti Preabunule Imparate, pleaca urechea Ta qi spre not cari nu
suntem vrednici sa cautAm spre inaltimea maririi Tale. Si asculta cucernica
noastra ruga: Odihneqte cu pace pe toti Voevozii tarilor romane, cari s'au
ostenit gi jertfit pentru poporul lor.
Pomeneste, Doamne, Intru 1mparatia Ta si pe indraznetul Tau rob
Cuza-Voda, care a pus intaia temelie a unirii, pe care Marele Rege Carol I,
harazindu-i o stralucitA Coroana de otel ci o dinastie glorioasa, a Intarit-o
qi inaltat-o. Prime0e In jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri smeritele
noastre cuvinte de multumita ca pe nemuritorul sau urmac Ferdinand I,
1-ai luminat a cunoa§te virtutile poporului sau, a intelege rosturile 'i nit-
dejdiile neamului si indemnat de increderea in viitorul tarii 1-ai in-
vrednicit a surpa hotarele nefireti qi nedrepte dintre ceilalti frati ci
desrobindu-i a zidi cu glorie vecinica tuturor Romanilor o tarn
noun, Intregita 9i Incapatoare.
Aqeaza-i pe toti in sirul celor ce cu credinta au slujit Tie ci drep-
tatii Tale.
Pazeste, preamilostive Doamne, sub acoperamantul aripilor Tale si
pe preainaltatul for urmac Regele Carol II chemat a intari moste-

www.dacoromanica.ro
Partea oficiald 29

nirea pArintilor Sai; inmulteste zilele vietii Lui intru sanAtate nevdtd.rnatd..
Lumineaza-I mintea si incalzeste-i inima, Ca sa. carmuiasca si sd, ju(lsce
pe poporul sdu cu dreptate. AratA-1 fAcatorilor de rele infricosat si elor
btuai milostiv; indrepteaza-i luarea aminte spre cei 25.raci si asupriti; iara
pe ostasii lui si capitanti lor, intdreste-i pretutindenea cu puterea Ta cea
nebiruita. Sporeste intelepciunea. sfetnicilor &Si; diregatorille, lui s'ipiise,
indrepteaza-le pe calea adevarului si a dreptatii, oprindu-le dela partinire
si mitarnicie; si pe toti curtenii, slujitorii si casnicii lui, Ii scuteste de toate
relele intamplari.
Imprastie dusmanii, ce s'ar ridica asupra stdpanirii Lui, si no,una
tot poporul intr'o unire nedespartita si dreapta supunere; si ne darueste
noun tuturor in zilele lui pace si buns sporire, bund liniste vazduhurilor,
imbelsugarea roadelod pamantului si toate cele de folos ch.tre viata cea
vremelnica si vesnica ca astfel prin munca pasnica propasind Cu o
g-urit si cu o inima sa to preaslavim pre tine, Dumnezeul dreptatii ci al
milelor, acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.
Tem. No. 712/933. Ace lag P. S. Raportor da citire referatului asu-
pra cererii d-lui Pictor G. Eftimiu, de a i se aproba modelul de icoana
facut de d-sa, In vederea reproducerii si punerii lui in convert. Comisiunea
glisind ca modelul depus de pictor nu indeplineste nici din punct de ve-
dere artistic, nici din punct de vedere al temei ortodoxe iconografice, con-
ditiunile unei icoane ortodoxe si nici nevoie nu se simte intre credinciosii
de icoane, fiindcd. Institutul Bib lic este eel ce are grija inzestrarii credin-
ciosilor cu icoane, propune si Sf. Sinod primindu-i propunerea hotardste:
Sf. Sinod respinge cererea d-lui pictor Gh. Eftimiu.
Tern. No. 254/933. P. S. Episcop Nichita al Argegului da citire refe-
ratului comisiunii pentru doctrind. si viata religioasd., asupra propunerii
fAcuta de P. S. Arhiereu Veniamin Barld.deanul de a se face pelerinagii la
Sfantul Mormant in anul acesta. 1933, care sa fie declarat de an sfant,
fiindca se 1mplinesc 1900 ani dela Patimile MAntuitorului pe cruce. Comi-
siunea este de parere a nu se da curs acestei propuneri.
Se primegte propwnerea comisiunii.
Tem. No. 255/933. Ace lag P. S. Raportor dA citire referatului comi-
siunei asupra propunerii P. S. Episcop Grigorie al Aradului, de a se inflinta
intr'una din manastirile ortodoxe, o scoala pregatitoare de surori de caritate.
Comisiunea propune si Sf. Sinod primindu-i-o hotaraste :
1. Sf. Sinod nu gtisegte oportund propwnerea P. S. Episcop Grigo-
rie al Aradului.
2. Tottigi, pentrucei nevoia de infirmiere gi surori de caritate se
simte mai ales in Ardeal, Sf. Sinod roagd pe P. S. Propundtor, sa incerce
infitinfarea unei asemenea gcoli, transformand mdndstirea Hodog-Bodrog
im mdndstire de maici, untie ar putea sa recruteze elemente cu pregdtire
culturald. Si dacd rezultatele vor fi fericite, Biserica ii va fi recunosciltoare.
La orele 13. I. P. S. Patriarh ridicand sedinta anunta pe cea viitoare
pentru maine Joi 4 Mai 1933, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
NIFON CRAIOVEANUL

www.dacoromanica.ro
30 Biserica Ortodox& Romans

Sedinta din ziva de 4 Mal.

Sumarul $edintei.
§edinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia Intat rrea
Sfincitului Patriarh.
Secretar de sedinta este P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh si I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Lu-
cian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, PP. SS. Arhierei: Platon Pio-
egteanul, Ilarion M. Bactioanul, Grigorie Botosaneanul, Titu Targovistea-
nul, Nifon Craioveanul si Veniamin Barlddeanul; absenti: II. PP. SS.
Mitropoliti: Pimen al Moldovei si Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi:
Vartolomeu al Ftamnicului Noul Severin, Nichita al Argesului, Nicolae
al Clujului, Visarion al Hotinului, Gherontie a/ Constantei si loan al Ar-
matei; PP. SS. Arhierei: Dionisie Tighineanul, Andrei Crisanul si Vasile
de Raginari, in concediu: Cosma al Dunarii de Jos, Iosif al Caransebesului
Roman al Oradiei si P. S. Arhiereu Ipo lit RAclauteanul, jar in delegatie:
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului si P. S. Episcop Grigorie al
Aradului.
Ace lag P. S. Secretar da citire sumarului sedintei precedente care,
pus la vot, se verifiea si aproba.
Apoi da citire urmatoarelor cereri :
Tem. No. 779 si 780/933. PP. SS. Episcopi : Roman al Oradiei, 0
Iosif al Caransebe9ului, cer concediu dela sedinte.
Se acorda concediile cerute.
Tern. No. 782/933. I. P. S. Patriarh da citire adresei P. S. Episcop
al Hotinului prin care cere a i-se da ca vicar, unul dintre arhiereii vicari
existenti in alte eparhii.
Se trimite spre studiere gi referire Comi.siunii carnenico-juridical fi
pentru
Tern. No. 783/933. I. P. S. Patriarh, reaminteste Sf. Sinod, ca. in
sedinta sa dela 20 Martie a. c. stabilise ziva de 21 Mai a. c. pentru rein-
mormantarea cu mare pompa, a osemintelor Domnului Constantin Bran-
coveanu. Potrivit acestei hotarin, I. P. S. Sa a cerut Soc. Cultul Eroilor",
sa stabileasea un program si cele ce stint necesare la o astfel de solnrn-
nitate. On Soc. Cultul Eroilor", pe motiv ca in luna Mai a. c. mai aunt
Inca (Jou& marl sarbatori nationale, 10 Mai" si Ziva Eroilor", care ar
eclipsa procesiunea dela 21 Mai, propune amanarea reinhumarii osemin-
telor V. V. Brancoveanu, pentru o alts data.
Se hotaraste :
Sf. Sinod autorizd pe I. P. S. Patriarh, spre a fixa o altd datd mai
spre toamnd, pentru festivitatea de reinhumare proectatd.
Tern. No. 786/933. P. S. Arhiereu Grigorie Botogdmeanu, cere Sf.
Sinod, prin comunicare scrisd, sa is masuri pentru uniformizarea si obli-
gativitatea costumului preotesc.
Se trimite spre studiere ci referire la comisiunea speciald.

www.dacoromanica.ro
Partea Oficiala. 31

Tern. No. 787/933. Ace la§ P. S. Arhiereu, tot printr'o comunicare

cerise., cere Sf. Sinod se. ia masuri pentru unificarea masurilor adminis-
trative de conducere eparhiala.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunei canonico-juridic( §i
pentru
P. S. Arhiereu Tit Targovisyteanit aduce la cunostinta Sf. Sinod, a-
paritia lucrarii: Etudes de Pal6ographie Musicale Byzantine. Les Idiorne-
les et le Canon de I'Office de Noel" (d'apres des manuscrits graecs des
XI-a, XII-a, XIII-a si XIV-a S.), de preotul I. D. Petrescu dela hiserica
Visarion din Bucuresti. Lucrarea prezinta o importanta deosebita, intru
cat autorul, dupd laborioase cercetari, a reusit sa descifreze notatia mu-
zicala bisericeasca originals ce a fost inainte de reforma lui Cucuzel. Lu-
crarea a fost apreciata de cunoscatorii specialisti din strainatate si meritul
Pr. I. Petrescu spre lauda bisericii ortodoxe romane din care face parte,
este cu atat mai mare cu cat a reusit se. descopere ceiace alti cercetatori
muzicali occidentali, s'au incercat inaintea lui sa face. dar n'au reusit. De
aceea e de parere ca Biserica se.-i dea o deosebita atentie si se. ia masuri
pentru studiul temeinic al acestei descoperiri, in vederea reintroducerii in
cultul nostru a adevexatei muzici bisericesti, lipsita cu totul de sensualis-
mul oriental din muzica bisericeasca de azi.
Sf. Sinod ia act cu pkicere de lucrarea preotului I. D. Petrescu. prin
care a fd,cut o ctqa de importanta descoperire muzicaki, 0 o recomandd iR
atenfia PP. SS. Chiriarhi.
I. P. S. Patriarh aduce la cunostinta Sf. Sinod ca P. S. Arhiereu
Veniamin Barladeanu, s'a oferit se. piece ca episcop misionar in America.
Propun a se lua act de aceasta oferire a P. S. Sale si °data cu multurniri
se. -i dam qi ajutor material, la timpul cand va fi se. piece, indeplinind astfel
hotarirea Sf. Sinod ce dateaza ince, din 1922.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei si P. S. Episcop Lucian al
Romanului, cunt de pdrere, a-i inlesni plecarea cat mai curand.
Sf. Sinod ia act de hotdrirea P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanu,
de a merge ca episcop misionar in America.
Tem. No. 767/933. P. S. Arhiereu Nifon Craioveanu de. citire lefe-
ratului Comisiunii afacerilor externe, asupra raspunsului dat de I. P. S.
Mitropolit Nicolae al Ardealului, ca cele dolt& conferinte mondiale Faith
and Order" si Life and Work", se. se tine. In acelas loc si la date apropiate.
Comisiunea propune a se aproba avizul I. P. S. Mitropodit Nicolae
al Ardealului §i a se raspunde la locul in drept, in sensul acestui aviz, dele-
gelid la timp reprezentantii Bisericii noastre la acele conferinte.
Sf. Sinod primegte propunerea Comisiunei.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridicand sedinta, proroaga sedintele
Sf. Sinod, pentru o date. ce se va axtunta la timp.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
ILARION BACAOANUL

www.dacoromanica.ro
32 Biserica Ortodoxa Roman&

Sedinta din ziva de 23 Octombrie.

Surnarul $edintei.
edinta se deschide la orele 10 dimineata In palatul patriarhal, sub
preeedintia I. P. S. Patriarh.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Ilarion BacaoanuL
I. P. S. Patriarh, arata ca a tinut sa. convoace Sf. Sinod In eedinta
de astAzi, pentru ca sa se cerceteze alegerile nouilor episcopi facute de
Colegiul electoral, in scaunele vacante de Huei, Cetatea Alba - Ismail ei
Caransebee, conform art. 12 din lege si 118 din Statutul ei. Deasemenea,
tine ca Sf. Sinod sit. se pronunte asupra proectului de Conventiune biseri-
ceasca cu Iugoslavia, aprobandu-o, pentru ca sa fie triniisa Corpurilor
Legiuitoare spre ratificare ei punere In aplicare.
Cu acestea zise I. P. S. Sa declarit cedinta Sf. Sinod deschisa.
P. S. Secretar da citire : I) Apelului nominal ei sunt prezenti: I. P.
S. Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei, Nicolae al
Ardealului, Nectarie al Bucovinei 1i Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi:
Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nichita al Argeeului, Cosma
al Dunarii de Jos, Grigorie al Aradului, Gherontie al Constantei si Ioan al
Armatei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul, Ilarion Bacaoanul, Dionisie
Tighineanul, Grigorie Botosaneanul, Titu Targovieteanul, Nifon Craiovea-
nul yi Veniamin Barladeanul; absenti: P. S .Episcopi: Vartolomeu al
Ramnicului, Roman al Oradiei el Visarion al Hotinului; P. S. Arhiereu:
Andrei Crieanul, tar In concediu: P. S. Episcopi: Nicolae al Clujului, P. S.
Arhiereu Ipolit Radauteanul ei Vasile de Rtieinari.
II. Sumarului eedintei precedente.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cere sa se is act ca I. P. S.
Sa n'a fost de fats cand s'a luat hotarlrea de a se trimite in America P.
S. Arhiereu Veniamin Barladeanu, pentru organizarea parohiilor de acolo,
cart, juridiceete apartin I. P. S. Sale. Deci, face rezerva asupra acelei
hotAriri.
Cu acestea se verified gi aprobd sumarul gedincei precedente.
III. P. S. Secretar da citire urmatoarelor comunicari:
1. P. S. Episcop Nicolae al Clujului cere concediu, fiind suferind. A-
poi verbal: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, cere concediu pentru
P. S. Arhiereu Vasile de Rasinari; Idem, I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bu-
covinei, pentru P. S. Arhiereu Ipolit Radauteanul.
Se aprobd concediile cerute.
2) Tern. No. 1505/933. Consiliul Central Bisericesc inainteaza spre
cele legale, dosarul alegerii de episcop in scaunul vacant de Huei.
Se trimite spre studiere gi referire Comisiwnii canonico-juridica.
3) Tem. No. 1506/933. Consiliul Central Bisericesc inainteaza dosa-
rul alegerii de episcop In scaunul vacant dela Cetatea Albli.-Ismail.
Se trimite spre studiere 0 referire Comisiunii canonico-juridicd.
4) Tern. No. 1507/933. Consiliul Central Bisericesc InainteazA spre
cele legale, dosarul alegerii de episcop In scaunul vacant al episcopiei Ca-
ransebesului.

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
BUCURETI
1935

C. 933.
www.dacoromanica.ro
 SUPLEMENT.

PARTEA OFICIALA
DESBATERILE SFANTULUI SINOD
$edinta din ziva de 23 Octombrie.

Sumarul $edintei.
(Urmare dela Nr. 1-2).

Se trimite spre studiere gi referire Comisiunii canonico- juridicd.

5) Tem. No. 874/933. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, depune
spre aprobare, proiectul de conventiune asupra regimului bisericilor din
Banatul roma.no-jugoslay.
b) Tern. No. 919/933. Comunicarea d-lui ministru Iacovache, asupra
urgentarii aprobarii acestei conventiuni.
c) Tern. No. 945/933. Dimian Sperchez, cere telegrafic ratificarea
conventlunii.
d) Tern. No. 948/933. Episcopia Arad trimite memoriul preotimei
din Banatul jugoslav spre a se lua in conventie si chestia scolara.
e) Tern. No. 975/933. Ministerul de externe aratb, c5, textul conven-
tiei nu este clar, deci trebue refacut.
f) Tern. No. 1116/933. Dr. Joan Jianu din Alibunar-Jugoslavia cere
a se trimite ca organizator al viitoarei episcopii de acolo pe d. P. Ionescu.
g) Tem. No. 11201933. Consiliul Central Bisericesc trimite IntArn-
pinarea preotilor din Banatul Jugoslav, de a nu se incheia conventia far&
stt. fie intrebati.
h) Tern. No. / 933. Apelul preotimei din Banatul Jugoslav in-
trunito. la 26 Iunie 1933, privitor la conventia cu Jugoslavia.
(Anexe: Tem. No. 494, 469, 650, 651, 748-754/933).
Se trimite spre studiere gi referire Comisiunii canonico-juridicd.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, presedintele comisiunei
canonico-juridia, argalInd cb, lipsesc din membrii comisiunei, propune
complectarea ei cu Inc& o persoana. La propunerea I. P. S. Sale, Sf. Sinod
hotarclgte:
Comisiwnea, canonico-juridic4 se complecteazd ad-hoc, cu P. S. Epis-
cop Cos'ma al Dwndrii de Jos.
I. P. S. Patriarh suspends, sedinta, spre a se lass Limp comisiunei
canonice juridice ss, studieze actele ce i s'au Incredintat.
La orele 12 se reia sedinta.
P. S. Episcop Lucian al Romanului, raportorul comisiunei canonice
juridice Zvi pentru disciplinS., ds, citire raportului comisiunii, relativ la ale-
gerile In scaunele vacante de episcopi dela Husi, Cetatea-Albli-Ismail ci
Caransebes.

Blserica Ortodoxif Romani?. www.dacoromanica.ro 8

34 Biserica Ortodoxa Romttna

1. Alegerea dela Liu7i. Persoana aleasa este P. S. Arhiereu Nifon

Craioveanul. Alegerea s'a facut cu observarea normelor legale. Alesul In-
truneste toate conditiunile legale $i canonice. Ca atare, comisiunea propune
aprobarea alegerii gi inaintarea actelor prin ministerul de culte M. S. Re-
gelui spre confirmare. Sf fintul Sinod In unanimitatea membrilor prezenti
hotaxAste :
Aprobd alegerea fdeutd de Onor. Colegiu electoral in edinca sa dela
19 Octombrie a. c., in persoana P. S. Arhiereu Nifon Criveanul, ca episcop
In scaumul vacant dela Hui si dispune intervenirea prin ministerul instruc-
fiwnii ci cultelor la M. S. Regele, spre confirmare gi investiturd.
2) Alegerea dela Cetatea-Albd-Ismail.
La deschiderea sedintei Congresului, I. P. S. Patriarh dr. Miron
Cristea, arAtand scopul convocarii Congresului, roaga, membrii Colegiului
electoral sä alba in vedere exclusiv interesele eparhiei vaduvite, dandu-ci
voturile for persoanelor celor mai destoinice, in conformitate cu dispoziti-
ile legit $i Statutului, pe care cere s5 fie respectate. Dupti aceasta a trecut,
conform art. 118 din Statut, presedintia I. P. S. Mitropolit Gurie al Bass-
rabiei, spre a conduce alegerea.
La prima votare s'au dat 159 de voturi. Majoritatea absoluta 80.
La despuierea scrutinului s'a constatat cli Arhiereul Dionisie Tighineanul
a intrunit 76 voturi, tar arhiereul Titu Targovisteanul 65. In consecinta,
nici unul n'a Intrunit majoritatea absolutA cum cere art. 118 din Statut.
S'a dispus alegere noult.
I. P. S. Patriarh a facut din nou declaratie, c5 deoarece majoritatea
a votat pentru un membru, care nu Intruneste conditiunile art. 117 din
Statut, in ce priveste pregatirea intelectuala, membrii Sf. Sinod nu mai
participa. la alegere, ci se retrag din Congres.
La a doua alegere au votat 89, dintre care 70 pentru arhiereul
Dionisie Tighineanul, pe care presedintele I-a declarat ales. In consecinta
comisiunea propune :
1. Arhiereul Dionisie Tighineanul, in ce priveste calificatiunea sa
formalti, nu intrunegte conditiunile fixate In mod categoric de art. 117 din
Statut, deci nu poate aproba aceasta alegere.
2. Sfttntul Sinod, In baza art.. 120 din Statut, va Iua masurile nece-
sare pentru convocarea din nou a Colegiului electoral pentru intregirea
scaunului de Episcop la Ismail.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei cere cuvantul. I. P. S. Sa
recunoagte ca actuala lege cere candidatilor de episcopat titluri academice.
Dar legea actual& 1-a gasit pe P. S. Dionisie hirotonit arhiereu. lar hiroto-
nia P. S. Sale s'a facut In anul 1918 sub imperiul vechei legi, care si ea
cerea dela cel sfintit arhiereu sa aiba titluri academice. Cu toate acestea
s'a trecut peste acea prevedere, avandu-se in vedere meritul de ordin na-
tional-istoric al P. S. Dionisie.
Deci, actuala lege din 1925 1-a gasit pe P. S. Arhiereu Dionisie,
cu toate drepturile ce-i conferft arhieria pe care o are. Dealtfel P. S. Sa gi-a
exercitat aceste drepturi si a dat dovada suficientit ca arhiereu vicar B.1
I. P. S. Sale, ci ca locotenent de episcop la Ismail, pe tot tinipul vacantei
acelui scaun. P. S. Sa intra, in categoria celor cu drepturi castigate si
deci e in drept s5, primeascil, un scaun de episcop. Dacti s'a trecut in 1918
peste prevederile legit, apoi acum, and are drepturi castigate, cu atat

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 35

mai mult se poate trece peste cerinta legit de a avea titluri academice,
socotindu-se de candidat legal P. S. Dionisie.
Sfantul Sinod, acum, nu poste veni s& anuleze alegerea P. S. Dio-
nisie, hindca. nu a anun %at Inca inainte de a se savarsi aceasta alegere,
ca, P. S. Sa nu poate fi candidat, fiindc& nu implineste conditiunile legate.
In concluzie propane, ca O. se amane pronuntarea asupra alegerii
dela Cetatea-Alba-Ismail, prima ce chestiunea va fi studiata si de un con-
tencios, sau poate eft Intre timp P. S. Dionisie sa. fie intro situatie fa-
vorabila.
I. P. S. Patriarh citeste art. 117 din Statut, dupa. care se cere celui
ce vrea sa, fie episcop, titluri academice si art. 118 tot din Statut, dupa.
care Sf. Sinod e obligat sa cerceteze alegerea de episcop, etc.
Deci, legea este Oar& si categorica. Sf. Sinod nu se poate abate
dela ea, caci atunci ar justifica multele atacuri ce se dau contra ei
din diferite parti. Noi avem o baza. legal& si nu trebue sa ne abatem
dela ea.
Nu numai ca. suntem obligati, not ca Sf. Sinod s'o respectam, dar
Sf. Sinod este autoritatea suprema a Eisericii, care are dreptul sa. deslege
toate problemele bisericesti si s& hotarasca far& a fi obligate sa. alerge
la alte foruri, on sa justifice hotaririle sale.
In cazul de fatrt, Sf. Sinod are baza legal& pentru a rezolva ches-
tiunea chiar acum. Caci trebue sa. se she un lucru: legea e clara. Cine
n'are titluri teologice superioare nu poate fi episcop. i Inca ceva: aceste
titluri sa fie capatate pe baza de studii efective. 0 diploma. de onoare nu
este suficienta. Caci socoti %i PP. SS. Voastre, data. cineva, o sorb, de ca-
ritate de pilda, capatand din partea Facultatii de medicine, titlul de Doc-
tor honoris causa", pentru abnegatia cu care a ingrijit de rrmiti expu-
nandu-se pe campul de balm gloantelor si obuzelor, aceasta diploma. ar
indreptati-o la ocuparea unui post liber de doctor de plasa, sau medic pri-
mar la un spital? Desigur ca. nu, hindee n'are cunostintele tehnice me-
dicale ce se capata prin studii.
Tot sss si aici. 0 persoana fan& studii teologice superioare, efective,
chiar de ar poseda o diploma de onoare tot nu este indreptatita a ocupa
un scaun de episcop.
Ceea ce regret din aceasta imprejurare, este faptul ca parintele
Dinisie, un calugar bun, cu frumoase calitAti calugaresti este pus in cauza.
Eu in locul sau asi fi spus celor ce I-au amestecat in aceasta imprejurare:
In situatia mea de calugar retras in manastire n'am avut timp sa ma
pregatesc pentru luptele viefrii, si ca stare 1-asi fi rugat s& ma. lase sa. stau
linistit in locul de retragere ce mi-am ales, in calitate de cAlugAr. Arhieria
sa este o exceptle. Ea se datoreste unei expansiuni sufletesti, in niste vre-
muri exceptionale pentru neamul romanesc.
Arhieria sa este o distinctie personala, suprema distinctie ce-i putea
fi data, este aureola de frateasca dragoste a moldovenilor, pe care P. S.
Sa nu trebuia s'o duca. In framantarea patimilor politice.
P. 8. Arhiareu Dionisie Tighineanta avand cuvantul, spune ur-
matoarele :
Din mica copilarie nu m'am condus de ideile mele. M'am lasat in
conducerea lui Dumnezeu. Totdeauna am Post condus de degetul lui Dum-
nezeu caruia m'am supus. Asa am trecut prin imprejurari grele pentru
neamul meu. Asa am primit arhieria la Iasi, dela I. P. S. Mitropolit Pi-

www.dacoromanica.ro
36 Biserica Ortodoxii. Romana

men. Eu n'am cerut-o. M'a chemat I. P. S. Sa la Iasi in 1918 si m'a sfintit

arhiereu pentrucii, asa hotitrise Sinodul. Am Post ales apoi senator fart,
voia mea. Cu mare greu am stat la ascultare. Din ascultare m'am dus
la Ismail sit conduc eparhia vitduvitit. Cum am condus, nu vorbesc, faptele
mele vorbesc. Cei de acolo nu s'au legat de mine, ci de Biserica neamului
meu si de aceea m'au ales.
I. P. S. Patriarh. Dura lex sed lex". Noi trebue sit respectam legea.
Mad ea cere candidatilor la preotie licenta in teologie ,cum o sa. trecem
not peste ea, and este vorba de un episcop ? GAnditi-vi t PP. SS. Voastre
cum yeti mai putea rezista atAtor cereri si interventii de hirotonie in preot
a seminarictilor si cari se vor simti indreptAtiti sit se prevaleze de acest
caz. DacA. PP. SS. Voastre poate ca n'aveti asemenea cereri, gAnditi-va CA
la mine am sute de asemenea cereri rid interventii. Apoi, eu, in situatia mea
de Patriarh, cum asi mai putea veghea si impune respectarea legii, and
noi, scum in Sf. Sinod am citIca-o.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moklovei luand cuvAntul, spune c I. P.
S. Sa a prezidat Sinodul in 1918 la Iasi, si ca. I. P. S. Sa 1-a sfintit arhiereu
pe P. S. Dionisie. Erau vremuri exeeptionale pentru neamul romitnesc.
Eram in zorile implinirii idealului national. i a vrut Dumnezeu ca Basa-
rabia, la care nici nu speraserain, fiindca era sub aliatii nostrii de pal:a
atunci, Rusii sa. se alipeascit la Patria-Mama, cea dinthiu.
In acel elan de bucurie s'a savarsit arhieria I. P. S. Mitropolit Gurie
si a P. S. Dionisie. Pe I. P. S. Mitropolit Gurie 1-am si facut arhiereul vicar
at meu la Iasi, avand studii superioare.
CAnd ins& am propus sfintirea P. C. Arhimandrit si starer Dionisie,
am avut obiectiuni ea n'are studii si deci ml corespunde inaltei sarcini de
arhierie. Ori, legea cerea sA aibit licenta sau doctoratul in teologie si Prea
Cuviosia Sa nu avea nici seminarul. ySi atunci am spus: data ar candida
pentru acest loc si in atare situatie de pregatire teologica chiar si un
loan Guru, de Aur, tot pe Dionisie 1-asi face arhiereu, in aceste momente
insemnate pentru romanism.
Dar, cAnd I-am chemat la hirotonie si 1-am sfintit, i-am pus o con-
ditiune, pe care cu regret vad ca. P. S. Dionisie n'a spus-o si n'o respectA.
De aceia, te invit acum P. S. Dionisie si. -ti amintesti si s, spui
daca. in 1918, ci nd te-am chemat la Iasi si inainte de sfintire nu ti-am
spus : Prea Cuvioase, cand am propus sfintirea P. C. tale ea arhiereu, am
inta.mpinat opozitie in Sinod, eft n'ai studii nici seminariale, nici teologice
superioare, a.sa cum cere legea. Eu ins& le-am raspuns: ca. chiar pe un
loan Chrisostom 1-as respinge, si tot te-as ridica la rangul de arhiereu;
aceasta ca o distinctie personals, pentru Prea Cuviosia Ta. Cu o conditie
insit: arhieria cu care te disting, nu-ti va da dreptul niciodata la episcopat
neavand studii. Deci, niciodatA sit nu te gAndesti a avea pretentia si a
candida la ocuparea vreunui scaun vacant de Episcop.
Mi-ai fagaduit aceasta si numai in asemenea conditiuni te-am flicut
arhiereu.
Marturiseste dacit nu este acesta adevraul sl tine-te de faga-
duiala datit.
Regret din tot sufletul si sunt tare mahnit, and vad cs la dragostea
noastra de atunci care v'a dat tot ce putea mai sfa.nt, mai inalt, ni se
ritspunde cu astfel de purtare, care n'ar fi trebuit sit aibit loc pentru li-
niqtea si prestigiul bisericii.

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 37

Ma simt fericit, simtindu-m& aproape de sffirsitul vietii, at nu voiu

mai lua parte la asemenea cedint.e. Suntem la 15 ant dupe. unire. Pentru
numele lui Dumnezeu, 55, dispard acer,te provincialisme. Suntem o biserica
a lui Hristos gi un neam. S& fim un singur altar si un singur gdnd.
Pus& la vot propunerea comisiunii, tots membrii Sf. Sinod prezenti,
cu exceptia I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei si PP. SS. Arhierei
candidati Tit Titrgovisteanu §i Dionisie Tighineanu, primind propunerea
comisiunei, se hots ante :
1) Sf. Sinod anuleazel alegerea facutei de Onor. Colegiul Electoral
la 20 Octombrie 1933, in persocuna. P. S. Arhiereu Dionisie Erhan, ca epis-
cop in scaunul vacant dela Cetatea Alba-Ismail, intrucdt P. S. Sa nu in-
trunegte ccmdifiwnile de studii cerute de art. 117 din statutul legii de or-
ganizare bisericeasca ;
2. In baza art. 120 dirt statut dispwne convocarea din non. a Cole-
giului electoral, pentru intregirea scawntaui vacant de episcop la Cetatea
Albd Ismail pentru o data ce se va fixa ulterior.
3.Alegerea de episcop la Caramsebeg. Au votat In total 172 membri.
Majoritatea absolute. 87. I. P. S. Cuviosul arhimandrit dr. Vasile L&ztirescu,
a intrunit 121 voturi. A fost declarat ales. Actul alegerii este facut in con-
formitate cu dispozitiile legii. Deci, comisiunea propune: aprobarea ale-
gerii Zvi delegarea unei comisiuni, care BA fac& examinarea canonic& a
candidatului ales.
Sf. Sinod hottirAste :
0 comisiune formate din I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului
gi PP. SS. Episcopi: Ghenadie al Buzeitaui, Grigoire al Aradului gi loan
a2 Armatei vor face examinarea canortica a I. P. Cwviagiei Sale, Arhiman-
drit dr. Vasile Lazeirescu,
Se suspend& sedinta pentru a se face examinarea candidatului.
La orele 14 se redeschide sedinta.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzeiului, ca raportor al comisiuni pentru
cercetarea canonic& a I. P. Cuv. Arhimandrit dr. Vasile LA zArescu, aduce
la cunostinta Sf. Sinod, ca in urma cercetarii canonice la care a fost supus
candidatul si fate, de raspunsurile primite, comisiunea propune aprobarea
I. P. Cuv. Arhim. dr. Vasile Llizarescu pentru scaunul de episcop la
Caransebes.
Sfantul Sinod in unanimitate de voturi hot&ragte :
Aproba alegerea P. Cuviosului Arhimandrit dr. Vasile Lifralreseu,
ca episcop in scaunul vacant dela Episcopia Caransebegului, facutd de
Onor. Colegiu Electoral In ziva. de 21 Octombrie 1933, gi dispune a se in-
terveni prin ministeru/ instrucciwnii gi cultelor la M. S .Regele sere con-.
firmare gi investiturei.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului, ca raportor al comisiunii cano-
nice-juridice, referind in mod verbal, aduce la cunoctinta Sf. Sinod ca, pro-
ectul de conventiune relativ la regimul bisericilor romanesti Zvi iugoslave
din Banat, incheiat de delegatii celor dotal. guverne si aprobat de Sf. Sinod
in sedinta din 20 Martie a. c., n'a fost primit de Patriarhia sarba, care
gi-a exprimat dorinta ca se, trateze chestiunea la care se referea, direct
cu delegatii Patriarhiei rom&ne.
I. P. S. Patriarh la comunicarea acestei dorinte a sitrbilor, de catre
Onor minister de externe cu adresa Inregistrata la No. 649/933, a numit o

www.dacoromanica.ro
38 Biserica Ortodoxa Romana

delegatie format& din I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, ca pree-

dinte, subsemnatul si d. profesor Silviu Dragomir, ca membri.
Aceast& delegatie mergand la Belgrad si de acolo la Carlovitz, unde
impreuna cu delegatii Patriarhiei sarbe, In rastimpul dela 1-15 Mai a. c., a
Incheiat alaturatul proect de conventiune. (Citeste proectul). Aceast& con-
ventiune reprezintli tot ce delegatiunea roman& a putut sa capete din
partea Bisericii sarbe, pentru romanii din Banatul jugoslav, si ca atare
propune s& fie aprobata de Sfantul Sinod imediat si trinaisft Onor. gu-
vern spre ratificare.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului da informatiuni asupra
mersului tratativelor si greutatilor intampinate, cerand aprobarea ur-
gent& a conventsiunei.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului intreaba dacb. nu cumva prin
aceasta conventie s'ar deschide portita pretentiilor Bulgarilor din Dobro-
gea, Rusilor din Basarabia qi Rutenilor din Bucovina?
I. P. S .Patriarh arata ca aceasta conventie se incheie intre dou&
state, in baza raporturilor for prietenesti. i apoi statul poate Incheea
conventie cu tine doreste si cand doreste.
Propune aprobarea urgenta a conventiei, ca nu cumva prin intar-
zierea noastra sä provocam rasgandirea sarbilor.
P. S. Arhiereu Titu S. Targovifteanul. Aceasta conventie e de natura
politica. Statul o face si dureaza atata vreme cat dureaza prietenia intre
cele dou& state contractante. Prin conventie se 0, Romani lor de pe teri-
toriul iugoslav, posibilitatea juridic& de a relua legaturile cu statul roman.
Ei se pot raporta la aceasta stare juridic& a conventiei, on de cate on se
va produce o presiune a Bisericii majoritare. De aceea este de parere 0,
li se dea cat mai cerand aceasta stare juridica, aprobandu-se cu un
moment mai de vreme.
Bulgarii si celelalte neamuri dela noi nu se pot prevala de aceasta
conventie, fiindca ei au la noi toate libertatile de limba, scoalft si biseric5..
In concluzie, propune aprobarea urgent& a conventiei, cerand in stela
timp ministerului de extern, ca pe cale diplomatica, prin vre-o anexa la
aceasta conventie, sa se 1funureasc5. faptul: data Patriarhul sarb nu aproba
o cerere sau once alts chestiune esita din aceasta conventiune, care este
modalitatea de a esi din impasul provenit din aceasta neaprobare.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului depunand adresa cu No-
411/933, pe langa care se af15. incheerea Congresului mitropolitan dela
Sibiu, privitor la aceasta conventie, propune ca In adresa de comunicare
a aprobarii de catre Sf. Sinod sa se arate c5. : 1. Sf. Sinod, aproband acea-
sta conventiune, o socoteste ca ultima formula, la care Isi poate da ade-
siunea in mod liber, de dragul bunei Intelegeri cu aliatii nostii iugoslavi;
2. Sf. Sinod este incredintat ca prin aceasta conventie se pune inceput
unor legaturi mai stra.nse de cooperare intre cele dou& biserici ortodoxe
nationale; 3. Hirotonia si disciplinarea episcopului, nefiind luata In con-
ventie, Onor. minister de externe este rugat ca pe cale diplomatic& sa cla-
rifice si aceasta, chestiune; 4. Din partea Sf. Sinod sa se trimeata un cu-
vant de mangaiere catxe romanii din Banatul iugoslav, prin care sa li se
arate interesul ce-1 avem pentru cauza for si ca departe de noi e gandul
de a-i abandona.
La acestea, I. P. S. Patriarh propune sit se alba in vedere a se cere
ministerului de externe, ca sa exopereze dela sbxbi, dreptul ca lucrarile

www.dacoromanica.ro
Partea oficialh 39

preglititoare de organizare a Romani lor din Banatul iugoslav in vederea

Infiintarii acestut vicariat-episcopat, stt fie Indeplinite de un delegat com-
petent, trimis din tarp.
Punandu-se la vot proectul conventriei oi dezideratele exprimate de
L P. S. Patriarh of I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului,
St. Mood, in wnanimitate de voturi, hotardlte :
1. Aprobd Proectul de convenfie privitor la chestitunea bisericilor
din Banatul romdn 0 iugoslav" incheiat hare delegacii Patriarhiei Bise-
ricii ortodoxe romdne ¢i delegalii Patriarhiei Bieericii ortodoxe iugoslave,
la Belgrad in Mai 1933.
2. Se va comunica. Onor. minister al afacerilor strain aceastd apro-
bare, ludndu -se in adresa de comunicare, dezideratele exprimate de II. PP.
SS. Patriarh yvi Mitropolit Nicolae al Ardealului.
3. Se va trimite un cuvdnt de mdngdiere Romdnilor din Banatul
Iugoslav, ardtdmdu-li-se interecol ce li se poartd de Biserica Patriei.
La orele 14 jum. I. P. S. Patriarh ridicand qedinta, proroag& cedin-
tele Sf. Sinod pentru o data, ce se va comunica la timp.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
NIFON CRIVEANUL

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1933.

Sedinta din ziva de 11 Decembrie.

Sumarul $edin fel.
edinta se deschide la orele 10 dimineata sub preqedintia Inalt Pres.
Sfintitului Patriarh.
Secretar de qedint&: P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul.
I. P. S. Patriarh. deschizAnd 9edinta, spune urmatoarele: Conform
obiceiului, vain convocat la qedinte ca sA terminam. lucritrile date la co-
misiuni gi cu aceasta. sa Incheem sesiunea anului 1933.
Am informatii, c& la comisiuni stint m.ulte chestiuni care nu aunt
rezolvate, din cauza. c& preqedintii acestor comisiuni mitropoli ii nu
an convocat pe membrii comisiunilor respective pentru a le studia. Deaceea
rog stitruitor pe H. PP. SS. Mitropoliti sail Indeplineasca. aceasta datorie.
i cand nu au timpul sd, facrt acest lucru, din motive binecuvantate, sa.-§i
delege pe altcineva din comisie s& le tin& locul. Dacti nici aceasta nu se
face, apoi insitrcinez pe referentul fiecasei comisiuni sd, aprofundeze ches-
tiunile 9i sa. le prezinte sf. Sinod spre rezolvare.
P. S. Secretar dd. citire:
I. Apelului nominal, gi stint prezenti: I. P. S. Patriarh Dr. Miron,
II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei §i Gurie al Basarabiei; PP.
SS. Episcopi: Vartolomeu al RAmnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie
al Buzltului, Nichita al Arge9ului, Visaricn al Hotinului, Grigorie al Ara-
dului, Gherontie al Constant.ei qi loan al Armatei; PP. SS. Arhierei:
Platon Ploeqteanul, Dionisie Tigheneanul, Tit Taxgovigteanul, Nifon Craio-
veanul qi Veniamin B&rladeanul, absenti: I. P. S. Mitropolit Nectarie al

www.dacoromanica.ro
40 Biserica Ortodox& Roman&

Bucovinei; P. S. Episcop Cosma al Dun.b.rii de Jos qi PP. SS. Arhierei :

Ipolit R&dauteanul, Andrei Criqeanul gi Vasile de Raginari iar in conce-
diu: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, PP. SS. Episcopi: Roman
al Oradiei, si Nicolae al Clujului; PP. SS.Arhierei: Ilarion BAcaoanul §i
Grigorie BotoOneanul.
II. Sumarului qedintei precedente care,

Se verified §i cuprobet.
Urmlttoarelor cereri de concedii:
1. Tern. No. 1710/933. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului.
2. Tern. No. 1709/933. P. S. Arhiereu Ilarion B&caoanul. 3. Tem. No.
1687/933. P. S. Episcop Roman al Oradiei. 4. Tem. No. 1708/933. P. S.
Episcop Nicolae al Clujului, gi 5. P. S. Arhiereu Grigorie L.Boto§eneanul
care cere concediu prin P. S. Arhiereu Titu Targoviqteanul.
Be acordd concediile cerute.
IV. Urmeitoarelor ecrmwnicdri :
1. Tem. No. 1497/933. P. S. Referent, al Sinodului Permanent, arhie-
reu Titu S. Targoviqteanul, propune organizarea practica a comisiunei
afacerilor externe. (anexa: tem. No. 1228/933).
Se trimite spre studiere §i referire comisiunii afacerilor externe.
2. Tern. No. 1687/933. P. S. Episcop al OrAzii, cere a se veni in
ajutorul Romarailor din lingerie, in sensul de a le da un episcop.
Se trimite la aceeal comisiwne.
3. Tern. No. 1594/933. Mitropolia ortodox& a Poloniei, propune in-
fiintarea unei zile de pomenire a tuturor celor martirizati pentru credinta,
de regimul sovietic. (anexa: tern. 1593 gi 1595/933).
Se trimite la comisiunea pentru doctrind qi Matti religioasa.
4. Tern. No. 1390/933. P. S. Arhiereu Titu refer& asupra posibilita-
tilor de editura ale revistei de teologie ortodox& bate° limb& streina.
(anexa: No. 1228 1390-1394/933).
Se trimite la aceea§ comisitune.
5. Tem. 1711/933. Consiliul Central Bisericesc prin referatul No.
11032/933, propune infiintarea unei organizatiuni duhovnice§ti c?ntra le
pentru cercetaqi.
Se trimite la aceea§ comisiune.
6. Tern. No. 1694/933. P. S. Episcop Nicodem dela man&stirea Neamt,
refer& asupra studiilor ce i s'au incredintat, pentru aflarea celor mai bone
texte de Liturghie, Molitfelnic si Catavasier, in vederea retiparirii.
(anexe: tern. No. 1561, 108, 202, 1496/933, 1854/932, 803/931, qi 1018/931).
Se trimite spre studiere qi referire comisiunii pentru doctrind ci
vincet religioasa.
7. Tem. 1457/933. Santa Episcopie a Hotinului cere, ca pentru
populatia din Basarabia s& se revin& la calendarul vechi. (cu referatul
Sinodului Per.) .
Se trimite la aceea§ comisiwne.
8. Tern. No. 1498/933. Sinodul Permanent trimite in competenta
sfaztului Sinod, proectul de Doxologie la deschiderea adun&rilor eparhiale,
intocmit dupa tipic, la dorinta sf. Arhiepiscopii a Bucovinei. (anex5.:
No. 1134/932).
Se trimite la aceeac COMASiU/7143.
9. Tern. 869/933. Sinodul Permanent face propuneri pentru susti-

www.dacoromanica.ro
Partea Oficial& 41

nerea de cAtre Biseric& a unuia sau doi preoti misionari centrali. (anexil:
tern. No. 1889-1906/932).
Se trimite la aceea§ comisiune.
10. Tern. No. 1511/933. Episcopia Ramnicului Noul Severin trimite
in copie, cererea Asociatiei generale a clerului, privitoare la situatia preo-
tilor vaduvi.
Se &invite spre studiere 0 referire comisiunii eanonico-juridied.
11. a) Tem. No. 903/933. Consiliul Central Bisericesc inainteazii extras
de pe hotararea Congresului bisericesc ortodox roman din State le-Unite si
Canada, tinut in Cleveland-Ohio la 30 Octombrie-1 Noembrie 1932, prin
care cer a fi condusi de I. P. S. Patriarh.
b) Tem. No. 917/933. Consiliul Central Bisericesc inainteaza bro-
sura cu procesele verbale ale numitului Congres.
c) Tem. No. 1193/933. Pasintele protopop loan Trutia roaga sa se
clarifice chestiunea jurisdictiei Bisericii din America, tinandu-se seams, de
dorinta credinciosilor exprimat& in Congresul dela Cleveland.
d) Tem. No. 952/933. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului pro-
testeaza contra trimiterii P. S. Arhiereu Veniamin. Barladeanul in America
de catre sf. Sinod, pe motiv ca dreptul de jurisdictiune acolo apartine
I. P. S. Sale.
e) Tern. No. 1301/933. Consiliul Central Bisericesc trimite hotarirea
Congresului National Bisericesc, asupra jurisdictiei parohiilor din America.
Se trimite spre studiere Ssi. referire comisiunii canonico-juridied.
12. Tern. No. 1294/933. Asociatia general& a clerului ortodox roman
roaga sf. Sinod, sA acorde pasuire vremelnica preotilor recasatoriti, dispu-
nand a fi scosi de sub judecata Consistoriilor spirituale.
Se trimite la aceea0 eamisiwne.
13. Tern. 1009/933. Ministerul Instructiunii oi Cultelor cere avizul sf.
Sinod, asupra cererii pr. Ioan Popovici din Filadelfia-Statele-Unite, de a
fi primit in taxa. (Anexa: raport. Sinod. Perm. No. 1667, 1232, 1224/933).
Se trimite la aceea$ comisiune.
14. Tern. No. 1381/933. Absolventul de seminar Ioan Andrei din corn.
Ciorasti Tutova, cere dispens& de casatorie cu vara sa a doua, Ana
Chitic.
Se trimite spre studiere ri referire comisiunii cancmico-juiridied.
15. Tern. No. 973/933. Sinodul Permanent referA asupra Memoriului"
intocmit de d. Irimia Irimescu, inviit&tor pensionar, cu mijloacele pentru
indreptarea si intarirea dreptei credinte. (Anexa: tem. 972 cu circulars)
No. 953-969/933).
Se trimite la aceea$ comisiune.
16. Tem. No. 974/933. Sf. Episcopie a Husilor inainteaza referatul
comisiunii de organizare a adunarii eparhiale de Husi, asupra neregulelor
in alegerile eparhiale.
Se trimite la aceea$ comisiune.
17. Tem. No. 1196/933. Sf. Arhiepiscopie a Sibiului, face cunoscut
CA nu poate contribui cu nimic la cheltuelile de intretinere ale sf. Sinod.
Se trimite la aceemy comisiune.
13. Tem. No. 1719/933. Propunerea I. P. S. Mitropolit Pimen al Mol-
dovei, pentru organizarea educatiei culturale si administrative unitare a
clerului Bisericii ort. rom. in intregimea ei, ca chestiune care se impune
a fi rezolvat& Mr& intarziere.

www.dacoromanica.ro
42 Biserica Ortodox& Romanti

Se trimite spre studiere gi ref mire la comisiunea pentru iiivd/d-

nidntul teologic.
19. Tern. No. 1499/933. P. C. Pr. P. Comerzan, refer& asupra desba-
terilor congresului misionar al Bisericii poloneze, la care a fost delegat
spre a reprezenta. Biserica ortodox& romans.
Se ia act.
P. S. Arhiereu Titu S. TArgoviqteanul citeqte tabloul actelor date la
comisiuni §i neaduse spre rezolvare, dupa care sf. Sinod hotAra-gte :
Toate camisiwnile cunt invitate a aduce spre rezolvare cat mai in
grabd, chestiwnile ce li s'au repartizat spre studiere gi referire.
Se intro. In ordinea de zi.
P. S. Arhiereu Dionisie avand cuvantul In chestiune personals, spune
Ca scena in care I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei i-ar f ispus la hiro-
tonia sa in arhiereu, c& aceastA sfintire nu-i dA dreptul la episcopie n'a
avut loc.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei se arata ada.nc indignat de cele
spuse de P. S. Dionisie, qi declara, pe cuvant de onoare c& scena a avut
loc in salonul ro§u din palatul mitropolitan din Iasi.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului avand cuva.ntul, intareqte cele
spuse de L P. S. Mitropolit Pirnen. Adeca, fiind la Ia.gi in timpul acela,
tie ca a fost discutie pentru hirotonia In arhiereu a P. S. Dionisie qi ca
I. P. S. Pirnen I-a sustinut §i ca i-a pus conditiunea la sfintire, aqa dupa
cum a declarat in §edinta. din 23 Octombrie a. c.
Se inchide discutiunea.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului aduce la cunoqtinta sf. Sinod, ca
de un an de zile de cAnd canonistul Popovici din Arad a trimis la rev. Sino-
dului Biserica Ort. Romano." un articol-r&spuns la recenzia Pr. C. Dron,
asupra canonistului Milaq, spre publicare, Ins& nu a fost publicat. Si
aceasta, din cauzs ca. pr. C. Dron, in calitatea ce o are la Consiliul Central,
a impiedecat In mod abuziv aceasta publicare. Roagtt sf. Sinod sti dea or-
din de publicare. SfAntul Sinod hotArAqte :
Se va da ordin redactiei revistei Biserica Ortodoxd Romania", pen-
tru imediata publicare.
1) Tern. No. 1736/933. Acelaq P. S. Episcop, d& citire referatului
comisiunii canonice-juridice §i pentru disciplina., asupra cererii locuitoru-
lui Onufrie Sain din Balamatovca jud. Hotin, de a I se aproba dispensa
pentru casatoria religioasti cu Nadejda. Babii lui Moisei, sora tatalui sam
vitreg.
Comisiunea propune §i sf. Sinod primindu-o hot&ra.,te:
Nu acordd dispensa cerutd, cdsdtoria aceasta tibia opritd de canoane.
2. Tern. No. 672/933. Acelaq P. S. Raportor, d& citire referatului co-
misiunii asupra adresei sf. Arhiepiscopii a Cernautilor, prin care protes-
teaza contra modului de anchetare in chestiuni preotegti, de cAtre jandar-
meria rurala- Comisiunea propune: nefiind dat nici un caz concret, ras-
pundem I. P. S. Mitropolit al Bucovinei ca, intru cat crede c& au fost
calcate normele bisericeqti s& se pang& insu0 la Inspectoratul general al
jandarmeriei. Sf Sinod primind aceasta propunere hotArA.,te
S d fie comunicatd sf. Arhiepiscopii a Bucovinei.
3. Tem. No. 786/933. Acelaq P. S. Raportor d& citire raportului co-
misiunii,asupra cererii P. S. Arhiereu Grigorie Boto*ttneanul de a se ur-
genta rezolvarea chestiunilor importante venite In discutia sf. Sinod, ca:
reglementarea costurnului preotesc, etc. Comisiunea propune clasarea la
www.dacoromanica.ro
Partea oficial& 43

dosar a cererii, nepropunand nimic concret, ci numai certuad urgent& pen-

tru unele chestiuni. Sf. Sinod hotA.r&ste a se pune :
La acte. Comisiunile se vor conforma hotdririi sf. Sinod luat4 la in-
ceputul acestei gedinte.
4. Tern. No. 782/933. Acelas P. S. Raportor dA. citire raportului co-
misiunii, asupra cercrii P. S. Episcop Visarion al Hotinului, de a i-se da
un arhiereu vicar dintre arhiereii-vicars deja existenti. Comisiunea pro-
pune a i-se satisface cererea. Sf. Sinod, in urma discutiunilor avute, con-
statand cA. se opune legea la satisfacerea acestei cereri, hotarA.ste :
Sc respiuge cererea P. S. Episcop Visarion al Hotinului, ca hind
contrard legii.
5. Tern. 787/933. Acelas P. S. Raportor dA citire referatului comi-
siunii canonice-juridice, asupra propunerilor facute de P. S. Arhiereu Gri-
gore Botosaneanu si anume, sf. Sinod sa, hotarasca:
a) Normele de hirotonie s& fie dup5, aceleasi sisteme si dispozitii
canonice In toate eparhiile;
b) Cartile canonice s& se elibereze cu descrierea real& a preotilor sari
le cer si sA. se specifice destinatia unde pleaca solicitatorul qi numai prin
intelegerea de corespondent& oficialii. intre eparhii.
Comisiunea propune si sf. Sinod primindu-i propunerile hotarA.ste :
Se vor invita Chiriarhiile ca:
1. Pdad la introducerea de norms uniforme de hirotonie a preofilor,
dwpd acelea0 sisteme qi dispozicii canonice in intraga Patriarhie, ea
aplice cu strictece normele existents in fiecare eparhie.
2. Ceirrile canonice sd se elibercze cu descrierea reald a clericilor carol
le cer ysi sd specifice destinacia unde pleacd solicitatorul ¢ti numai prin in-
lelegerea de corespandenfd oficiald Intre eparhii.
3. Eparhiile can au eliberat cdrci canonice, faro. sd arate destinacia
unde pleacd solicitatorul, vor comunica celorlalte eparhii situalia clericilor
cdrora le-au eliberat.
4. Eparhiile in cuprinsul cdrora se gdsesc preoti cu asemenea cdrpi
canonice, vor tinea cu strictetd seamd de art. 21-24 din regulamentul de
procedurd al instanfelor disciplitnare 9i judecatoreqti, aplicdndu-le de ur-
gencd, fact de foci olericii respectivi.
6. Tern. No. 769/933. Acela§ P. S. Raportor da, citire raportului co-
misiunii canonico-juridice, asupra adresei sf. Episcopii a Constantei prin
care cere invoirea de a hirotoni preoti in comunele din Cadrilater, ce nu
sunt parohii trecute in bugetul statului, si cars s& fie sustinuti de obstea
locuitorilor-colonisti veniti din diferite pA.rti ale tarii si a.sezati acolo. Co-
misiunea propune ca cererea Episcopiei de Constanta s& se aprobe si sa
se ceara guvernului ca preotii hirotonisiti In asemenea conditiuni s& fie
trecuti In buget. Dac& statul ar amfma, episcopul totusi s5. poatil trimite
preoti in lips5. de licentiati si seminaristi.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului, luAnd cuvantul, arata ca situa-
tia din Dobrogea, unde sunt sate mici si risipite, cu familii sub num&rul
reglementar cerut de lege pentru formarea unei parohii, impune un tra-
tament special cand e vorba de infiintarea de parohii pentru nevoile su-
fletesti ale populatiei de acolo.
P. S. Episcop Ghcrontie al Constantei face un expozeu al situatiei
colonistilcr din Cadrilater, situatie care cere un tratament special, fats de
cel prevAzut in lege cand e vorba de infiintare de parohii pentru acesti
colonisti.
www.dacoromanica.ro
44 Biserica Ortodox& Roman/

I. P. S. Patriarh, constata ci situatia acestor coloniqti, la margine de

tarp., In mijlocul atator elemente bulgAreqti, formeath o chestiune impor-
tant& de stat. Biserica trebue s> . vie in ajutorul statului, drindu-le aces-
tora mangaierea qi intiirirea sufleteasca. pe care o cer dela ea. Dar statul
are datoria sA sustintt acest ajutor moral al Bisericii, prin inijloacele ma-
teriale de sustinere a parohiilor din acele comune. Ca atare propune: 1. O.
se intervina la guvern pentru a prevedea acele parohii in buget; 2. P. S.
Episcop al Constantei si . fie autorizat a Infiinta parohii pentru coloniqti
qi 3. ocuparea acestor parohii sa. se fax& cu candidati la preotie dupa nor-
mele comune, adeca, prin publicarea de concurs in mod reglementar.
Sf. Sinod primind propunerile I. P. S. Patriarh, hotArAgte :
1) Se autorizti Episcopia Constaincei de a infiinta parohii in comu-
nele de colonigti din Cadrilater, la cererea acestora, despre care /warn, v'a
ingtiinfa Onor. Guvern spre a le lua in bugetul statului.
2) Se va interveni la Gurvern gel is in buget toate parohiile infiiincate
de Episcopia Constanfei in Cadrilater, pentru colonigtii romdni stabilici a-
colo, la ingtiinfarea ce i-se va face de aceastd Episcopie.
3.Pd'nd ce statul be va lua in buget ele vor fi susfinute de comuni-
tatea credinciogilor ce solicita preot.
4. Ocuparea acestor parohii se va face de cdtre candidafi cu cali-
ficatie teologicd legald, prin aplicarea regulamentului gi normelor de pu-
blicare gi ocuparea parohiilor, votate de sf. Sinod in arnii 1926, Iunie 23,
gi 1932 luna Octombrie 3.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridic& *edinta anuntand pe cea viitoare
pentru maine Marti 12 Decembrie 1933, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
t NIFON CRIVEANU

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1933.

Sedinta din ziva de 12 Decembrie.

Sumarul AS'edintei.

Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub preqedintia malt Prea

Sfinfitului Patriarh.
Secretar: P. S. Arhiereu Nifon Craioveamul.
P. S. Secretar d9, citire :
I. Apelului nominal.
§i sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti
Pimen al Moldovei, Nectarie al Bucovinei ci Gurie al Basarabiei; PP. SS.
Episcopi Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al
Buzaului, Nichits. al Arge§ului, Visarion al Hotinului, Grigorie al Aradu-
lui, Gherontie al Constantei gi loan al armatei; PP. SS. Arhierei: Titu Tar -
govisteanul, Nifon Craioveanul gi Veniamin Barladeanul; absenti: P. S.
Episcop Cosma al Dunarii de Jos; PP. SS. Arhierei: Platon Ploeqteanul,
Ipolit Rada.ueanul, Dionisie Tighineanul, Andrei Cri9anul ci Vasile de RO.-
www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 45

sinari, iar in concediu: L P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, PP. SS.

Episcopi Roman al Oradiei si Nicolae al Clujului si P. S. Arhiereu IlarIon
Bacaoanul.
II. Sumarului qedincei precedente.
I. P. S. Patriarh spune P. S. Episcop Visarion al Hotinului, ca sf.
Sinod nu se opune, In cazul cand P. S. Sa va putea capata pe un timp
determinat, dela PP. SS. Episcopi care au arhierei vicari, pe unui din a-
cesti arhierei vicari.
Cu aceasta se verified gi aprobd sumarul gedinfei precedente.
III. Urmtitoarelar comunicdri:
1. Tern. No. 1724/933. Secretariatul general al Aliantei Universale
pentru pace prin Biserick roaga s& i-se comunice dac& Biserica noastra
e dispusa sit participe la editarea unui Buletin de pedagogie crestina orto-
doza, ce se va edita in limba francezli de mai multi prelati si profesori
ortodoxi.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii pentru doctrind si
viatd religioasd.
2 Tem. No. 1728, P. S. Nichita al Argegului cere aprobare pentru
a hirotesi arhimandrit pe prea cuviosul protosinghel Grigorie iiritescu.
Sf. Sinod aprobd cererea P. S. Episcop al Argeqului de a hirotesi
in arhimamdrit pe Prea Cuviosul protosinghel Grigorie Uritescu.
3. P. S. Episcop Vartolomeu al RAmnicului Noul Severin, cere s& se
aprobe sfintirea in arhiereu a Prea Cuviosului arhimandrit Efrem En4che-
scu yi luarea sa de vicar al Prea Sfintiei Sale, la eparhia Rtimnicului Noul
Severin.
Se trimite spre studiere gi referire la comisiunea canonicd-juridicd.
Se intrd in ordinea de zi.
1. Tem. No. 1933/932. P. S. Arhiereu Titu S. Targcroi;teanu rapor-
torul comisiunii afacerilor extern, d& citire referatului comisiunii, asupra
dezideratului congresului, preotesc din anul 1932, prin care protesteaza con-
tra tratamentului barber la care e supusa Biserica ortodox& In Rusia so-
vietic4. Comisiunea propune: infiintarea pe tang& Mitropolia Basarabiei a
unui corp de misionari speciali pentru Rusia, prin Infiintarea pe langa. Fa-
cultatea de Teo Ingle, dacti. nu se poate altfel, a unui institut special de
misiuni pentru Rusia.
2. S& se institue un comitet de initiative care sa strting6. ofrande
in toat& tiara pentru preotii din Rusia sovieticti.
3. Acest comitet s& functioneze pe liingsi, Mitropolia Basarabiei pen-
tru urmatoarele considerapuni: basarabenii au mai multe posibilitAti prin
legaturi de famine, prin relatiuni cu Rusii din emigratiune pi cu cei din
Polonia, s4 adune numele preo %ilor din Rusia Zvi s& formeze un tablou de
distribuire a ajutoarelor. Fiindca. ajutoarele .ce s'ar trimite dela noi s& fie
cu destinatie specialit: pentru preotii ortodoxi". Altfel nu suntem deloc
siguri c& ar putea ajunge ajutoarele si la preot.i. Delegatul Crucii Rossi
din Moscova, se insarcineaza, fact, s& parvina aceste daruri la destinatie
chip& tablourile intocmite de noi.
4. Darurile ce s'ar trimite ar fi numai in bani si numai prin Crucea
Rorie dela Geneva.
I. P. S. Patriarh g&seste propunerile comisiunii de foarte bune si ca
stare trebue primite de sf. Sinod. Lor ins, trebue s& le premearga un pro-
test energic din partea Bisericii ortodoxe roman in fata lumii civilizate,

www.dacoromanica.ro
46 Biserica Ortodox& Roman&

contra tratamentului neuman, la care supune regimul sovietic pe clerul

Bisericii ortodoxe.
P. S. Episcop Lucian al Romantaui, socotegte ch trebue intrebat d.
Ministru Titulescu, dach situatia in Rusia se prezinth aga cum e mentionata
in referat. Si dacti,potrivit raporturilor diplomatice dintre statul roman
gi cel sovietic cars au inceput sa, se amelioreze--actiunea aceasta intre-
prin.s& de Biserica, n'ar fi de natur& a intispri iar aceste raporturi. Apoi,
se declara contra organizarii corpului de misionari in Basarabia gi strttn-
gerea de fonduri tot acolo, pentru motivul de a nu le indrepta iar gandul
gi twit& atentia spre Rusia.
P. S. Arhiereu. Veniamin Barldcleanul, ga,segte de bune propunerile
comisiunii, inch, ajutorarea cu fonduri sh se fac& prin Consiliul Central
Bisericesc, care sh stranga fondurile din intreaga tar& §i apoi s& le trimit&
prin intermediul Crucii Rogii la destinatie.
P. S. Arhiereu Titu S. Targovilteanu aratA ch nu mai este nevoe
a cere informatii dela Ministrul Afacerilor Streine, fiindca., exista, destul
material documentar, prin reviste pi lucrAri in limbi streine, care aratA,
ch situatia din Rusia sovieticrt, este age. cum e mentionata in referatul
comisiunii.
Sustine Ca acel comitet pentru strangerea de ajutoare s5. n'aiba,
caracter oficial.
I. P. S. Patriarh, rezumand toate cele discutate in leg&turh cu pro-
punerile comisiunii, sf. Sinod hot&ra.gte:
1. Sfantul Sinod protesteazd in !aft& lumii civilizate contra trata-
mentului extrem de neuman, la care aunt supugi clericii Bisericii ortodoxe
ruse de cdtre regimul actual sovietic.
2. Sf. Sinod socotefte ca o datorie cregtind a Bisericii ortodox&
romdtu3, de a veni in ajutorul preofilor din Rusia sovieticd, expusli ad piard
de foame. Ca attire intritd toate Chirutrhiile sd dispund strangerea de o-
frande b?inegti in cuiprinsul for pe care sd le trimitd la Consiliul Central
Bisericeso spre centralizare svt indrumarre la locul in drept.
3. Consiliul Central Bisericesc va cere eparhiilor basarabene, ca u-
nele care au mai multe posibuitdfi, de inf ormacii prin preocii for cu legaturi
de rudenie dincolo de Nistru, ams cu refugiacii rugi, tablouri de preocii
din Rusia sovieticd, pe mai ii ftiu gi-i cuuosc gi can au trebuinfd a fi
ajutati.
4. Cdnd va fi in posesia tablourilor cu numele acestor preoci, Con-
siliul Central Bisericesc le va trimite prin Crucea Ro§ie ajutoare bdneyti
din ofrandele ce i se vor trimite in acest scop de eparhii.
5. Totdeodatd, Chiriarhiile aunt invitate all organiza un corp bine
pregdtit de misionari, pentru nevoile for eparhia/e, din cari, sd se poatd
alege elements destoinice gi trimite in Rusia, atunci cdnd imprejurdrile
vor permite, pentru readucerea la sdnul Bisericii ortodoxe a celor instei-
nay, de ea, de cdtre regimul sovietic.
6. Inainte de a executa cele de mai sus, va inftiinta Minis-
terul Afacerilor Streine despre aceastd inifiativd a Bisericii ortodoxe ro-
Twine, intrebanclu-1 deed ea nu aduce vreun prejudiciu raporturilor diplo-
matice dintre statul roman gi cel sovietic. (Rectificat prin =mama gediafei
din 13 Decembrie 1933).
2, Tern. No. 1497/933. Acelaq P. S. Raportor d& citire referatului
Comisiunii afacerilor externe, asupra raportului P. S. Sale, privitor la re-

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 47

organizarea Comisiunii afacerilor externe. Comisiunea insusindu-si cele cu-

prinse in raport propune :
1. SI se infiinteze o comisiune a afacerilor externe a sf. noastre Bi-
serici care va functiona pe langa sf. Sinod ca organ auxiliar de consultare,
studiu si informatii.
2. Comisiunea va avea trei sectii:
I. A afacerilor celorlalte Biserici ortodoxe surori;
II. A afacerilor Bisericii anglo-catolice si
III. A afacerilor denominatituailor protestante interne si externe.
Cand necesitatile se vor ivi, afacerile Bisericii romano-catolice, se
vor atribui sectiunei I-a.
3. Un regulainent special elaborat de insasi comisiunea, clupa ce
se va constitui, si aprobat de sf. Sinod, va determina atributiunile, com-
petenta si modul de funclionare al acestei comisiuni.
4. Comisiunea se compune din 15 persoane si anume:
1. I. P. S. Patriarh, presedinte. 2. I. P. S. Mitropolit al Ardealului.
3. I. P S Mitropolit al Bucovinei, vice presedinti 4. P. S. Episcop at Ro-
manului, director. 5. P. S. Episcop al Husilor, secretar. 6. Pr. Prof. I.
Mihalcescu. 7. Pr. Prof. P. Vintilescu. 8. Pr. Prof. Gr. Cristescu. 9. Pr.
Prof. H. Roventa. 10. Pr. Prof. P. Partenie. 11. D. Prof. V. G. Ispir. 12.
D. Prof. T. M. Popescu. 13. Arhim. Iuliu Scriban. 14. D. Prof. D. G, Bo-
roianu. 15. D. Prof. erban Ionescu.
5. Directorul face functia de presedinte activ al comisiunii cat si al
sectiilor; iar secretarul general participa la lucrarile tuturor sectillor aju-
tat de subsecretarul fiecarei sectii.
6. Pre,edintele sau vice presedintii, prezideaza lucrarile comisiunii
cand sunt de fats.
P. S. Episcop Lucian al Romamului propune ca in locul P. S. Sale,
sa, fie numit director at acestei comisiuni P. S. Arhiereu Titu Targovis-
teanul, ca unul care cunoa.ste in amanuntime si mai bine chestiunea.
Sf. Sinod hota.riiste:
Aprobd propunerile felcute, iar ca director a/ comisiunii afacerilor
externe, astfel intoemitd, rdmdne P. S. Episcop Lucian al Rornanului.
3. Tem. No. 1687/933. Acelasi P. S. Raportor da citire raportului
comisiunii, asupra cererii P. S. Episcop Roman at Oradiei, de a se da un
Episcop RomS.nilor din Ungaria. Comisiunea propune a se cere episcoplilor
de Arad si Oradea, de care in acesti Romani de pe teritoriul ungar, sit-i
sfatulasca cum sa se organizeze ei singuri si sail revendice apoi pe lane'.
guvernul ungar, dreptul de asi avea episcopul for roman.
I. P. S. Patriarh, comunicii sf. Sinod demersurile facute personal
pe Tanga ministrul roman la Buda-Pesta, d. Grigorcea, de a indemna pe
acesti roman sa se organizeze $i a-i ajuta sa-si capete drepturile lor.
Acum, acesti roman sau organizat in protopopiat, cu tin protopop in
frunte. Pe noul protopop, cele clouts episcopii sa,-1 instruiasca cum sti, pro-
cedeze spre a capata dela unguri episcop.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului, arata ca, tine legatura cu Romanii
din Ungaria, carora le-a hirotonit preoti si le creste de asemenea in scolile
din Arad tineri de ai lor, pregatindu-i astfel pentru a le fi preoti in Un-
garia.
Sf. Sinod hotaraste :
Cele cloud Episcopii de Oradea §i Arad, sunt rugate a continua set
mentind legdturile cu Romdnii ortodoxi ramaO pe teritoriul unguresc, sfa-
www.dacoromanica.ro
48 Biserica Ortodox& Roman&

tuindu-i to mod particular cum sa se orgatnizeze gi el revendice dela gu-

vernul uingar, dreptul de a avea episcopal for roman.
4. Tem. No. 701/933. P. S. Episcop Grigorie al Aradului, raportorul
comisiunii pentru doctrine si viata religioasa., refer& asupra neintelegerilor
dela episcopia Ra.mnicului Noul Severin dintre P. S. Episcop si P. S.
Vicar. Comisiunea, avand in vedere c& P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul,
vicarul episcopiei Ramnicului Noul Severin a fost ales episcop de Husi;
avand in vedere ca. P. S. Episcop Vartolomeu al Ra.mnicului consider& prin
aceasta aplanate divergentele dintre P. S. Sa gi P. S. Arhiereu Nifon;
ear P. S. Nifon consider& deasemenea inlaturate motivele de divergenta.,
propunem Ca tot dosarul relativ la neintelegerile din eparhia Ra.mnicului
s& treac& la arhivti, afacerea considera.ndu-se clasatii.
Sf. Sinod primind propunerea hotaraste:
Chastiumea aceasta se trece la arhivd.
5. Tern. No. 717/933. Acelas P. S. Raportor d& citire referatului co-
misiunii, asupra cererii Consistoriului Spiritual Central, de a se ridica
suspendarea data de P. S. Episcop de Hotin pr. I. Samsonov, din Cornesti-
Balti. Comisiunea propune si Sf. Sinod, primind-o, hot&r&ste:
Be atrage atencia Consistoriului Spiritual Central, ca nu are cd-
derea et ceard sf. Sinod a interveni la. Episcopia Hotinawi el ridice pe-
deapsa opririi dela cele preotegti, a pr. I. Samsonov.
6. Tern. No. 1381/933. Acela§ P. S. Raportor da citire referatului co-
misiunii, &supra cererii seminaristului loan Andrei, de a i-se da dispense de
castitorie cu o rude a sa in gr. VI. Comisiunea propune a se respinge ce-
rerea. Sf. Sinod hotarliste :
Se trimite In competenca Chiriahuly.4 respectiv, spre a o trata con-
form canoanelor.
7. Tern. No. 257/933. Acklas P. S. Raportor da citire referatului co-
misiunii, asupra cererii sf. episcopii a Buz&ului de a se stabili sustinerea
platii Consistoriului mitropolitan de eparhiile din Mitropolia Ungro-Vlahiei,
in proportie cu situatia material& a fiecarei eparhii.
Comsiunea propune si sf. Sinod primind propunerea fa.cuta., ho-
tara§te:
Cheltuelile pentru, susfinerea Consistoriului mitropolitan din Bucu-
regti, sal se stabileascd dupd nwmdrul sufletelor.
8. Tem. No. 511/933. Acelas P. S. Raportor da citire referatului co-
misiunii, asupra adresei ministerului instruct.iunii si cultelor privitoare la
cazul pr. C. Bunget. Comisiunea, constatand c& preotul C. Bunget a dece-
dat, propune si sf. Sinod primind propunerea hotarti§te :
Intreg dosarul cazului pr. C. Bunget el trece la arhivd.
9. Tern. No. 869/933. P. S. Episcop Gherontie al Coustantei, rapor-
torul comisiunii pentru doctrine si viat& religioasa., da citire raportului
asupra adresei sf. Episcopii a Clujului, privitoare la combaterea sectelor.
Comisiunea propune Ca sf. Sinod :
1. S& hotarasca °data pentru totdeauna si pentru ultima oars., scoa-
terea Bisericii din politics. si O. intervina cu toata energia sa nu se mai
utilizeze preotii la trebile publice civile.
2. S& se hotarasca trierea intregului cler in privinta activitatii sale
pastorale si unde se va vedea c& preotul poarta vina, bineconstatata a ra-
vagiului sectelor gi altor boale sociale, sa-1 considere nevrednic si Chiri-
arhul sa -1 poata muta chiar far& judecata, si s& aduca in locul lui altul
vrednic.

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 49

3. Pe viitor 1i folosind aceasta cu anticipatie sit se aib5. in

vedere st srt se observe strict, propunerea I. P. S. Mitropolit al Moldovei
adecit, sit se hirotoniseascit al sit se numeascrt. numai preoti cu titlul de
administrator provizoriu, ramanand sit fie declarati parohi, numai cei ce
se vor aritta vrednici 91 zeloai.
P. S. Episcop Nichita al Argegului propune ai sf. Sinod primind
propunerea P. S. Sale, hotaraste :
Fiecare eparhie sd-gi numeasca misionarii de care are nevoie, cdrora
s4 le pldteascd numai deplasdrile fdcute in interesul misiwnii din eparhie.
10. Tern. No. 1594/933. Acelaa P. S. Raportor drt citire referatului
comisiunii, asupra adresei I. P. S. Mitropolit Dionisie al Poloniei prin care
propane a se fixa o zi intru pomenirea creqtinilor martirizati pentru cre-
dint& de regimul sovietic din Rusia.
Comisiunea se uneqte cu durerea fratilor noatri creOini din Rusia
sovietica ai cu generosul apel al Sinodului din Varaovia ai roag5. pe sf.
nostru Sinod, s5, adere la actiunea Bisericii polone.
Modalitatile de manifestare al sentimentului nostru de durere si
protest,rugaciunile, serbarile etc., ramiln a. se fixeze in sesiunea viitoare
tot de comisiunea noastr5..
In urma discutiunilor la care au luat parte I. P. S. Patriarh, Miron,
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei ai P. S. Arhiereu Titu Targo-
viateanul,
Sf. Sinod hotitritqte :
1. Rezolvarea propunerii fdcutd de I. P. S. Mitropolit Dionisie al
Varqoviei se ain4n4 pentru a se studia in amdnunfime.
2. Deocanidata sf. Sinod, atrage din nou atenfia Chiriarhiilor de a
dispwne sd se facd rugdaiwni in biserici In toate sdrbdtorile qi zilele de
Duca/dot, pentru sufletele celor morci in persecutiile bolgeviee din Rusia
contra Bisericii qi pentru mangdierea gi Intdrirea in credined a celor ce
cunt in viaed.
La orele 13, I. P. S. Patriarh ridicand aedinta anuntit pe cea viitoare,
pentru maine Miercuri 13 Decembrie 1933, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
± TIT

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1933.

Sedinta din ziva de 13 Decembrie.

Sumarul i$edintei.
§edinta se deschide la orele 10 dimineata sub pre§edintia Malt Prea
Sfintitului Patriarh, in palatul patriarhal.
De fat5, este ai d. ministru al Istructiunii qi Cultelor Dr. C. Angelescu.
Secretar: P. S. Arhiereu Titu S. Targovigteanul.
P. S. Secretar d5, citire.

Biserica Ortodoxa Remand.

www.dacoromanica.ro 9
50 Biserica Ortodox& Romans,

I. Apelului nominal:
§i sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti
Pimen al Moldovei, Nectarie al Bucovinei si Gurie al Basarabiei; PP. SS.
Episcopi Vartolomeu al Ramnicului, Lucian at Romanului, Ghenadie al
Buzaului, Nichita at Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Visarion al Ho-
tinului, Grigorie at Aradului, Gherontie al Constantei si loan at armatei;
PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul, Dionisie Tighineanul, Titu Virgo-
visteanul, Nifon Craioveanul si Veniamin Barladeanul; absenti: PP. SS.
Arhierei: Ipolit Radauteanul si Andrei Crisanul iar in concediu: I. P. S.
Mitropolit Nicolae al Ardea1ului, PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei si
Nicolae al Clujului; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Grigorie Boto-
saneanul si Vasile de Rasinari
II. Sumarului sedincei precedente.
I. P. S. Patriarh observa ca. nu s'a luat la hotarirea privitoare la a-
jutorarea preotilor din Rusia, faptul ca trebue sa ne punem mai intai in
legatura cu ministerul afacerilor straine spre a vedea daca nu prejudiciem
cumva raporturile diplomatice dintre cele doua state: roman si sovietic.
Cu aceasta rectificare,
Sfantul Sinod verified gi aprobd sumarul gedincei precedente.
III. Urnueltoarelor comunicdri:
1. P. S. Arhiereu Vasile de Raqinari cere concediu pentru intreaga
sesiune a sedintelor sf. Sinod.
Se acordd concediul cerut.
2. Tem. No. 1726/933. Sf. Arhiepiscopie a Cernautilor roaga. sf. Sinod
a-i da binecuvantarea pentru infiintarea unui schit de calugarite la Vatra-
Moldovitei, socotit ca mitoc al sf. manastiri de calugarite din Cernauti.
Se trimite spre studiere gi referire comisiwnii canonica-juridica.
3. Tern. No. 1725/933. Sf. Arhiepiscopie a Cernautilor roaga sf. Si-
nod a-i da binecuvantarea pentru infiinta.rea unui schit de calugari in
Piatra Taeturii", corn. Panaci, socotit ca mitoc al sf. mtutitstiri Dra-
gomira.
Se trimite la aceeag comisiune.
4. Tem. No. /933. Consiliul Central Bisericesc roaga. sf. Sinod
sa, intervina la Chiriarhii, spre a dispune ca parohiile sa nu fee& asigurAri
decat numai la fondul general Bisericesc dela Consiliul Central.
Se trimite spre studiere gi referire la comisiunea camonicd-juridicd.
I. P. S. Patriarh. Cred ca, bucuria ce o simt eu acum ca, avem in
mijlocul nostru pe d. C. Angelescu, noul ministru al Instructiunii si Culte-
lor, o impartAsiti cu totii. Aducandu-ne aminte de trecutul d-sale la acest
minister, noi, Biserica ort. rom., avem cuvinte sa -1 multumim, fiindca a
inteles totdeauna intentiile noastre bune pentru educatia cetateneasca si
on de cate on ne-am adresat, cu deosebita buna-vointa a deschis larg stu-
diului religiei portile scoalei. A facut aceasta, fiind convins ca si noi, ca
fara biserica, nu se poste face progres in stat. Pe cat de mare este bu-
curia noastra de azi cand va. vedem la ministerul Instructiunii si Cultelor,
d-le ministru, pe atat de mare ne este mahnirea cand ne gandim la ziva
de eri.
De cinci, vase ani incoace, am avut experiente triste cu guvernele
Carl s'au perindat la carrna tarii. Acestea, fie din lips& de fonduri, fie din
alte motive pe care nu be stiu, s'au purtat foarte vitreg cu
Biserica natiunii dominante, incat de multe ori, in ce ma priveste

www.dacoromanica.ro
Partea oficialft 51

pe mine personal, era.rn ispitit s& compar atitudinea acestor guverne cu

cea a guvernului unguresc, de pe timpul dominatiunii ungare In Ardeal.
Biserica ortodox& roman& a fost ass de ram tratatft, !nail a fost pus& in
urma tuturor celorlalte Biserici minoritare, care, §tiut este, cal sunt de
iredentiste gi ca sit vedeti cu exemple cat de mult a fost desconsideratA,
s& va dau un fapt din atAtea de multe. Pe lang& atAtea curbe ce ni s'au
pus ni s'au redus si functionarii. Biserica dominantA are astAzi la aproape
14 milioane credincioqt ortodoxi, abia 72 protopopi, iar biserica greco-
catolica la un milion trei sute de mii credincioqi 81 protopopi. Dece? Cand
au venit reducerile, i-s'au taiat Bisericii dominante peste 200 protopopi,
in timp ce bisericii greco-catolice i s'a ad&ogat doi in plus.
Pe 16.nga aceasta, ni s'au §ters din buget diurnele consistoriilor spi-
rituale. Si stain astazi in situatia nefericita ca nu putem disciplina pe
preoti din lipsa de fonduri de sustinere a judecatoriilor bisericeqti. Nu se
ga.sea in bugetul statului 7-800.000 lei pentru sustinerea lor?
Ni s'au redus pe lang6, functionarii centrali de birou, ingreuindu-se
§i intarziindu-se lucrarile, revizorul eparhial si misionarul eparhial, foarte
trebuincios pentru combaterea sectelor.
Noi Biserica, aducem toate jertfele ce ni se cer, dar nu intelegem
cum putem fi not neglijati, Biserica marei majoritAti, si pusi in urma tu-
turor celorlalte culte.
Pan& acolo a mers spiritul confesional al fostelor guverne, !neat
a dat afar& aproape pe toti mirenii ortodoxi de prin posturile ce le-au
ocupat pan& atunci, lnlocuindu -i cu elemente greco-catolice. Cazuri tipice
s'au intAmplat la Brasov qi la Tg.-Mureq.
Deaceea not ne adres&m Domniei-Voastre d-le ministru, mai ales
ca sunteti un fiu credincios al Bisericii ortodoxe Bi un mare patriot, sa
faceti ca Biserica noastra ortodox& sa nu mai fie tratata vitreg.
Cerem dela guvemantii nostri s& nu mai permitA ca Biserica marei
majoritAti a tarii,Biserica ale cares interese se confunda cu ale neamului
romAnesc, sit fie tratat& ca o cenusereasa, ca cea din urm& institutie.
Nu cerem un favor pentru tratare prin prizma urea confesionale,
ci cerem dreptate pentru Biserica ortodox& a majoritatii. Cred d-le minis-
tru c& din cele spuse sunteti convins de nedreptatea ce ni s'a facut §i ape-
land la Domnia-Voastra., avem speranta ca scum nu vom mai suferi, ci
se va face dreptate Bisericii, care sustine neamul si Cara romaneasca.
Cu acestea zise, salutAndu-V& in mijlocul nostru, V& binecuvintez
in numele sf. Sinod qi-ti doresc deplin succes la conducerea ministerului
incredintat.
I. P. S. Mitropolit Pimen at Moldovei qi Sucevei roaga. §i I. P. S.
Sa personal pe d. ministru al Instructiunii Zvi Cultelor, ca pe viitor s& in-
drepteze nedreptatea ce i-s'a facut Bisericii ortodoxe.
D. ministru C. Angelescu raspunzand, spune urmaloarele: Venind
in capul ministerului Instructiunii am fost adanc mahnit de situatia in-
vatAmantului.
Cunosc In amanuntime chestiunile de invalamant, fiindca m'am
ocupat de aceastA chestiune, Inca. din timpul ra.posatului Haret. Ce-am
ga.sit la minister acum m'a mannit mult. Toate sunt schimbate. Nimic gi
nimeni nu mai este la locul lui. Numai avem, pot spune, o qcoala organi-
zata. Copiii nu mai merg la scoa16... Inv Atalorii qi profesorii nuli mai fac
datoria, ci se tin numai de politica.. Concedii cu rost §i far& rost.

www.dacoromanica.ro
52 Biserica Ortodoxa Romana

Venind aici, credeam ss am un cuvant de incurajare cand e vorba

de Biserica. Dar am aceeas tristeta ca.nd vad cum a fost tratata Biserica
celor 14 milioane de credinciosi. Biserica care ne-a conservat cu tarie na-
tionalitatea, credinta si tot ce avem bun ea popor. Vac' cA Biserica domi-
nanta a tarsi e persecutata de guvernantii acestei taxi. Am ajuns straini
in Cara noastra.. Sunt nationalist Infocat 91 credincios at Bisericii mele.
Dupa alegeri, e dorinta si a mea si a PP. SS. Voastre, ca sa avem un mi-
nister special al Cultelor, care se va ingriji de Biserica. Cat ma priveste
pe mine, vii. asigur de toata dragostea si toata solicitudinea. Voi da tot
ajutorul meu Bisericii ortodoxe, cat va sta sub ministerul meu.
Dupa cum am spus si la Radio", eu socot c& axa invatama.ntului
Intreg este religia. Numai cu o educatie religioasa 91 moral'" sanatoasa,
vom duce societatea si Tara Roma.neasca la prosperitate.
In ceea ce priveste situatia preotilor politician', de care vad cA
v'ati ocupat in sedinta trecuta, am de spus urmatoarele: Inc'" inainte de a
vent la guvern, avand o audienta la M. S. Regele, am discutat asupra profe-
sorilor ce fac politics. §i am ajuns la concluzia cs trebuesc scosi din politics
dacs vrem ss avem o adevarata. scoala. Deaceea, cand se va intruni Par-
lamentul, am sa viu cu o lege prin care sa-i scot din politica. Asemenea
cred ca trebue sa se procedeze 91 cu preotii. Cad nu pot permite eu ca
un preot in Senat sa is cuvant 91 sit insulte pe un episcop al sau, dupa
cum nu pot permite unui invatator s& insulte un ministru, profesor univer-
sitar. Pentru aceasta cer concursul sf. Sinod.
Auzii deasemenea ca doriti un episcop in Ungaria. Tin sa vs trag
atentia spre Romanii din America. Eu am fost primul ministru plenipo-
tentiar at tariff in America in anul 1917. Acolo am vazut ca exist.'" 22 pa-
rohii ortodoxe romane. §i am asistat la tristul fapt, ca, un episcop rus hi-
rotonea preotii acestor Romani foarte nationalist'. Cand s'a incheeat pacea
dela Bucuresti in 1918, nefavorabila pentru Romania, s'au adunat la
Jungstown delegatiile celor 22 parohii, delegatii formate din cate un preot
si doi civili. Dups oficierea slujbii de catre pr. Muresan mi se pare,
s'au legat cu toil pe jurftmant, ca nu vor mai avea legaturi cu Mitropolia
dela Sibiu, ci vor lua legatura numai cu Mitropolia din Bucuresti.
Ins& ceea ce e frumos pentru acesti crestini qi buni Romani, este
urmatorul fapt: Venisera acolo si agentii ungurilor si austriacilor. Acestia
chemau la ei pe fiecare din acesti delegati in parte si-i amenintau, ca
data semneaza acest memoriu cu care urma apoi sa. mergem la presedintele
State lor-Unite, li se vor confisca toate averile ce le au in tara., fie in nu-
merar in Banca Albina, fie in imobile. i ca le vor omori pe toate rudele
ce se afla in Ardeal. Dar lucru extraordinar: toti au semnat memoriul,
cu toate amenintarile. S'au lipsit si de averi si au inchis ochii si la viata
parintilor 9i rudelor lor, numai in interes national. Vedeti dece inalt pa-
triotism dau dovada. acesti Romani? §i am mandria s'o spun ca un ase-
menea patriotism se gaseste numai la un roman ortodox. Deaceea va rog
ss va indreptati privirile inspre ei si sa be trimiteti un episcop, sa nu mai
fie siliti sa alerge la episcopi strain. §i cred ca nu se va gasi un ministru
de Culte care sa nu va asculte si s& nu vb. ajute.
Inca ()data, terminand, va asigur de tot sprijinul meu in calitate de
ministru al Instructiunii si pe cat voi mai fi si de ministru al Cultelor.
D. ministru este viu aplaudat de PP. SS. Membrii, pentru frumoa-
sele declaratii facute.

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 53

I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei gi Sucevei cere sectiunei Co-

misiunii Afacerilor Externe, care se va ocupa cu afacerile denominatiu-
nilor for protestante interne si extern si cu ale Bisericii romano-catolice,
etc. sä alba toata prudenta spre a nu da nastere la asperitati ditunatoare
spiritului crestin. Se int.& in ordinea de zi:
1. P. S. Episcop Grigorie al Aradului, raportorul comisiunii cano-
nica juridic& si pentru discipline;,, da citire raportului comisiunii, asupra
adresei ministerului Instructiunii si Cultelor, prin care se cere sf. Sinod
sail dea avizul asupra cererii pr. I. Popovici, hirotonit numai cu tree clase
secundare, de un episcop rus in America, de a fi admis la o parohie in
cuprinsul sf. Arhiepiscopii a Sibiu lui. Comisiunea, constatand a au mai
fost dota cazuri de recunoastere a preotilor fart. pregatire, hirotonit i de
episcopi rusi, inset, ei au fost recunoscuti pentru o singura parohie, nea-
vand dreptul sä mearga in altit parte, in aceste conditii propune gi recu-
noasterea preotului Popovici.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei qi. Sucevei gaseste ca ar fi un
act de nedreptate din partea sf. Sinod, fatit de atatia candidati cu cali-
ficatie legal& din tarts, ctuad s'ar admite cererea unui element nepregatit
si care a capatat preotia de aiurea. tie cum un episcop rus din America
a hirotonit pentru o parohie din Canada, apartinatoare Arhiepiscopiei Ia-
silor, pe un cismar. I. P. S. Sa a protestat la timp contra acestui act. Deci,
avAnd in vedere acestea, e de parere at nu se admit& propunerea comi-
siunei. *i, I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului, daca are nevoe de pre-
oti sa primeasca candidati dela noi, caci sunt destui care vor sa. mearga
la parohii.
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei aduce la cunogtinta sf. Si-
nod, cum un invatator, Batariuc, a capatat hirotonia la Cluj si de acolo
a venit inapoi in Bucovina, unde a cerut sa..-i dea parohie. §i data nu i-a
dat, in comuna unde e invatator face propaganda pentru uniti, cu asenti-
mentul episcopului unit Russu. Iata greutatile ce be fac oamenli fara pre-
gatire suficienta, avand itirotonie de aiurea. De aceea e de parere sa nu
i-se admita cererea.
I. P. S. Patriarh. Cum am putea noi justifica aprobarea data unui
astfel de preot venit de aiurea gi far& pregatire suficienta, fata de cererile
atator candidati la preotie cu calificatie legal& ? De aceea propun a se
raspunde: Noi, sf. Sinod, nu suntem de parere sa se aducli astfel de preoti
nepregatiti, ci PP. SS. Episcopi ardeleni sa primeasca candidati la preo-
tie de aici data noi.
I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei gasegte ca, data I. P. S. Mi-
tropolit al Ardealului 1-a primit trebue sa fie un element bun. §i apoi,
asemenea elemente, care intra in cler dintr'o dorinta vie sunt foarte bune.
Deci propune sa se aprobe cererea.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului, raportor, da informatii supli-
mentare: 1. Parohia la care fiinteaza actualmente, e o parohie lipsita de
preot, fiindca nu se duce acolo nici un candidat cu calificatie legala. 2. Pr.
Popovici e de fel din Braila. 3. Are informatii din actele trimise la Arhie-
piscopia Sibiului*) ca este un element bun si activ.
P. S. Episcop Gonna al Dusulrii de Jos reamintegte, ca sf. Sinod $i

*) Rectificat prin sumarul sedintei dela 14 Dec. 933.

www.dacoromanica.ro
54 Biserica Ortodox& Roman&

Congresul National Bisericesc, abia au ingaduit seminariqtilor s& fie pri-

miti in parohii mid, la care nu reflecteaza licentiati. Daca acestora li se
pun piedici aaa de multe, apoi sf. Sinod nu-1 poste admite pe acesta numai
cu trei clase secundare. Cu atat mai mult nu trebue admis, cu cat in Ardeal
catolicii ci unitii au elemente bine pregatite. Deci, cum putem not admite
pe unul nepregatit? Ca stare cere respingerea cererii.
Sf. Sinod hotargate :
1. Respinge cererea pr. I. Popovici, hirotonit in America de wn epis-
cop strdin, numai cu trei close sectundare ssi ca atare nu admite sd-i fie
incredinfata vreo parohie in card.
2. Se atrage atenfie PP. SS. Chtiriarhti ardeleni cd, dacd au lipsd de
candidafi la preofie cu calificafie legald, sd primeascd dintre candidafil
pregdtifi din vechiul regat.
2. Tern. No. 1196/933. Acela,0 P. S. Raportor da citire referatului
comisiunii asupra adresel sf. Arhiepiscopii a Sibiului, prin care comunica
sf. Sinod, ca nu poate da contributia pe anul 1933/34 pentru cheltuelile
rnaterile ale sf. Sinod, din lips& de fonduri. Comisiunea propune ci sf. Si-
nod hotArttate:
Se va rdspwnde sf. Arhiepiscopii a Sibiulta cd nici o Chiriarhie nu
se poate sustrage dela laid,eplinirea indatoririlor impose de mersul normal
al instituciei sf. Sinod.
Ca atare, este invitatd a-0 achita contributia de 6500 lei, cdt i-s'a
reparttizat de sf. Sinod pentru, anal 1933134.
I. P. S. Patriarh retragandu-se din aedinta, cedeaza scaunul prezidal
L P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei qi Sucevei.
3. Tern. No. 1294/933. Acelill P. S. Raportor d& citire referatului
comisiunii, asupra cererii Asociatiei generale a clerului, de a se acorda
pttisuire vremelnica preotilor vaduvi ri recAsatoriti. Comisiunea propune
ca s& ramantti In vigoare hotararea luata de sf. Sinod, adica de a se res-
pecta canoanele.
P. S. Episcop Vartolomeu, al Rdmnicului Noul Severin, propune ca
sf. Sinod s& hotaraseit astfel: pentru cei ce s'au recasatorit pan& scum,
s& fie litsattti chestiunea In suspensie pan& la Sinodul ecumenic. Numai de
acum Inainte s& nu se mai admit& recasatoria nici unui preot. Si care o
va face sa i se aplice canoanele.
P. S. Arhiereu Titu S. Tdrrgovifteanu, observa ca propunerea comi-
siunii nu rezolva problems. Ci mentine hotarlrea luatA de sf. Sinod mai
inainte, hotaraxe care se qtia dela lnceput clti va provoca turburari, prin
faptul c& decizia sf. Sinod nu se aplica uniform. Unele eparhii o aplicA,
iar altele nu. Si atunci, on sf. Sinod is o hotarire eroica absolvind pe
preotti ce s'au recasatorit ci impune pedeaps& tuturor ce se vor reca.satori
de acum Inainte, on mentine aplicarea strict& a canoanelor pentru toti,
cu adausul pentru Episcopi: tine nu aplica canoanele la preotii recasato-
riti sa li se aplice for de sf. Sinod.
P. S. Arhiereu Veniarmin Barlddeanul socote§te s& se fixeze o data
dela care sa se aplice canoanele celor recasatoriti.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei 0 Sucevei propune sa se oco-
lease& chestiunea pan& la Sinodul ecumenic.
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei propune mentinerea hota-
rarii sf. 2:nod.
P. S. Episcop Nichita al Arge0clui deasemenea, propune a se men-

www.dacoromanica.ro
Partea °Bejaia. 55

tine hothrarea sf. Sinod gi aplicarea ei cu strictete de toti Chiriarhii, mai

ales ca aceasta chestiune este sanctionatti de regulamentul discipliner.
Puse la vot propunerile facute, sf. Sinod cu majoritate de voturl
hot5.r5ste :
1St Sinod mentine hotdrirea sa din 3 Decembrie 1932.
4. Tem. No. /933. Acclas P. S. Raportor (IA citire referatului
comisiunii asupra adresei yenta dela Consiliul Central Bisericesc, prin care
se cere ca eparhiile sa. nu admita parohiilor se faca asig-urari, decO.t numai
la fondul general al Consiliului Central Bisericesc. Comisiunea gftseste c5.
nu este cazul se intervina si sf. Sinod, cad Consiliul Central a intervenit
deja la toate Episcopiile iar sf Sinod are atributii spirituale.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei qi Sucevei cere PP. SS. Epis-
cop! s5.-si mentina cuventul dat la formarea societatii de asigurare de pe
langa Consiliul Central Bisericesc si ca atare, sa nu permit& parohiilor asi-
gurarea la alte societati.
2/. Sinod primind propunerea comisiunii hotdrciVe a se trimite ches-
tiunea in competinfa plenului Consiliului Central Bisericesc, unde se va
discuta problems in amanuntime.
5. Tern. No. 1725/933. Acelas P. S. Raportor de citire referatului
comisiunii asupra adresei sf. Arhiepiscopii a Cernautilor, prin care cere
aprobarea sf. Sinod pentru infiintarea unui schit de monahi, in Pietro.
Taeturii" comuna Panaci, ca mitoc al sf. mtlnastiri Dragomirna. Comisi-
unea propune si primindu-se propunerea sa, se hotaraste :
Sf. Sinod, in baza art. 86 din statutul legii de organizare a Bisericii
ortodoxe romaine, dd aprobarea sa sf. Arhiepiscopii a Cernducilor, de a
infanta un schit de monahi, in Piatra Tdeturii", com. Panaci, ca metoc
al sf. mdndstiri Dragamirna.
6. Tem. No. 1726/933. Acela. P. S. Raportor de citire raportului co-
misiunei asupra adresei sf. Arhiepiscopii a Cernautilor, prin care cere a-
probarea pentru a inflinta un schit de maici in Vatra Moldovitei, ca me-
toe al sf. manastiri de calugarite din Cernauti. Comisiunea propune si pri-
mindu-se propunerea se- hotaraste:
Sf. Sinod, in baza art. 86 din statutul legii de organizare a Bisericii
ortodoxe romaine, dd aprobarea sa sf. arhiepiscopii a Cerndutilor, de a in-
fiitqa un schit de maici in Vatra Moldovitci, ca metoc al sf. mdndstiri de
cdlugdrife din Cernduti.
7. Tern. No. 1498/933. P. S. Episcop Gherontie al Constantei, rapor-
torul comisiunii pentru doctrine gi viata religioas5., db. citire referatului a-
supra proectului de Doxologie" la deschiderea Adunarilor eparhiale". Co-
misiunea studiind dosarul si v5zand parerile emise de forurile anterioare,
se uneste in totul, atet cu propunerile comisiunei Consiliului Central Bi-
sericesc cat si cu ale P. S. Tit si roagft sf. Sinod se inapoieze Consiliului
eparhial al Bucovinei lucrarea, cu invitatia de a-1 intocmi tinand seam&
de observatiile facute si a-1 inainta apoi din nou sf. Sinod, pentru aprobare.
Sf. Sinod primind propunerile comisiunei, dispune executarea for de
cdtre bitrou.
8. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei roag5. sf. Sinod se intervina.
la Eparhii se dispinaa sustinerea revistei Misionarul" prin abonamente cat
mai multe facute, fie de preoti fie de parohii. Altfel e menitft se piarft din
lipsa de fonduri necesare imprimarii.
Sf. Sinod roagd toate Chiriarhiile sd dea tot concursul revistei ,,Mi-

www.dacoromanica.ro
56 Biserica Ortodox& Roman&

sionarul" din Chi§iadu, sfdtuind pe preoli sd se aboneze la aceasta revista

fn munulr cat mai mare.
La orele 12 jum. I. P. S. Presedinte, Mitropolitul Pimen al Moldovei
Si Sucevei, ridica sedinta anuntfliad pe cea viitoare pentru ratline Joi 14
Decembrie 1933.

PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
t COSMA AL DUNARII DE JOS

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1933.

Sedinta din ziva de 14 Decembrie.

Sumarul ,,Sle dint ei

edinta se deschide in palatul patriarhal la orele 10 dimineata, sub

presedintia malt Prea Sfintitului Patriarh.
Secretar de sedinta, P. S. Episcop Cosma al Dunarii de Jos.
P. S. Sa d5. citire:
I. Apelului nominal.
Sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Pi-
men al Moldovei 91 Sucevei, Nectarie al Bucovinei si Gurie al Basarabiei;
PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Cosma al
Dunarii de Jos, Visarion at Hotinului, Grigorie al Aradului, Gherontie at
Constantei ci Than at Armatei; PP. SS. Arhierei Platon Ploesteanul, Dio-
nisie Tighineanul. Titu Targovisteanul si Veniamin Barladeanul; absenti :
PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului si Nichita al Argesului: PP.
SS. Arhierei: Ipolit RAdauteanul si Nifon Craioveanul iar in concediu :
I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului; PP. SS. Episcopi: Roman al Ora-
diei ,vi Nicolae al Clujului; PP. SS. Arhierei: Harkin Bacaoanul, Grigorie
Botosaneanul, Andrei Crisanul §l Vasile de Rasinari.
II. Sumarului gedincei precedente.
La sumar iau cuvantul: 1) P. S. Arhiereu Tit Targovigtecvnu, care
observe. a& nu s'a luat declaratia P. S. Sale ca. nu poate primi postul de
director in comisia afacerilor externe, qi ca stare, cere acum a se rectifica
sumarul, mentinandu-se ca director P. S. Episcop Lucian al Romanului.
Se primeste cererea de renuntare si se face rectificarea ceruta.
2) P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanu arata ca nu s'au trecut in-
formatiunile date de P. S. Episcop Lucian al Romanului, privitor la ches-
tiunea asigurarilor.
I. P. S. Patriarh di3, informatiuni scurte asupra chestiunei, hotaran-
du-se apoi, la propunerea P. S. Arhiereu Tit Targovisteanu, ca chestiu-
nea s& se trateze in amanuntime la Consiliul central, careia li este re-
partizan..
P. S. Episcop Grigorie al Aradului cere sa se rectifice, ca nu P. S.
Sa cunoaste ca. pr. Popovici activeaza in parohie, ci aceasta o spune Arhie-

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala 57

piscopia Sibiului In actele trimise. Deci propune rectificarea aceasta In

sumar.
Se aprobd gi se rectified.
P. S. Episcop Gherontie al Coustaintei cere sa se rectifice In sumar,
cA invatatorul Batariuc, a primit hirotonia la Cluj, nu dela eparhia P.
S. Sale.
Se aprobd rectificarea cerutd.
Cu aceste rectificdri se verified i aprobd sumarul gedintei pre-
eedente.
III. Comunicelri :
1. Tern. No. 1731/933. P. S. Arhiereu Titu Targovigteanu aflAnd cg.
Arhiepiscopia Bucurestilor a anulat o casatorie religioasa, pe motiv cit s'a
facut in mod clandestin intro an& parohie decal cea cuvenita, roaga sf.
Sinod stt dispuna a se cere dela sf. Arhiepiscopie a Bucurestilor, dosarul
acestei chestiuni si a i-se pune la dispozitie spre a vedea legalitatea, ca-
nonicitatea si mai ales exactitatea acestei anulari, in vederea desvoltarii
unei comunicari la sf. Sinod, in cunostinta, de cauza.
Sf. Sinod hotdre4te a se cere sf. Arhiepiscopii dosarul chestivinei
vizate gi a se da P. S. Arhiereu Tit Targovigtecvnu spre cercetarea doritd.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului observa, cb. sf. Sinod este amenin-
tat s& nu fie in numar, fiindca. dela un timp incoace nu numai PP. SS.
Chiriarhi ardeleni nu yin la qedin%e dar si PP. SS. Arhierei vicari, justifi-
cand absenta ca n'au plat. pentru deplasare. Deaceea propune a se inter-
veni, fie la eparhii, fie la guvern pentru a li se achita acele deplasari.
In urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh Miron, I.
P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei si Sucevei, si P. S. Episcop Visarion al
Hotinului, se hotAraste :
1. Sf. Sinod constatd lipsa repetatd dela gedintele sale, a PP. SS.
Chiriarhi ardeleni, precum gi a PP. SS. Arhierei vicari dela eparhii cu ex-
ceptia celor doi dela Arhiepiscopia Bucuregtilor.
2. Sf. Sinod invitd pe toy. PP. SS. Membrii specifieaci mai sus, ca pe
viitor sd vind neap4rat la gedinte, pentru a nu ingreuia rezolvarea lucrd-
rilor prin lipsa lor.
3. Biroul sf. Sinod va interveni la Onor. Ministerul al Instructiwnii
.0 Cultelor, ca sd sus find din bugetul statului, deplasdrile PP. SS. Arhierei
vicari la gedintele sf. Sinod.
4. Dacd statul nu be va da, apoi Chiriarhiile respective, sunt obligate
a le =slime aceste deplasdri.
Se infra in ordinea de xi.
1. Tern. No. 1694/933. P. S. Episcop Gherontie al Constanfei, rapor-
torul comisiunii pentru doctrinti pi viata reliigoasa, d& cetire referatului
comisiunii asupra chestiunei revizuirii gi retiparirii cArtilor de ritual, cu-
prima in referatul P. S. Episcop Nicodem dela Neamt. Comisiunea gaseste
trebue s& se retiptireascii Molitfelnicul si Catavasierul cat mai curtind.
Iar In ce priveste Liturghierul, Comisiunea opineazii, c& pa.na cAnd i se vor
putea pure la dispozitia P .S. Nicodem, editiile romitne si strain cerute,
sf. Sinod s& hotarasca retiparirea Liturghlei Sf. loan Gurtt de Aur in for-
mat mic, portativ, dupa modelul celor ce deja s'au mai tipttrit acum cativo.
ani, &tat tipografia nu posed& cuinva un stoc mai important In
depozit.
P. S. Episcop Visarion at Hotinului aduce la cunostinta sf. Sinod

www.dacoromanica.ro
58 Biserica OrtodoxA Romany

ca eparhia P. S. Sale, a pus la dispozitia Academiei Romane una sutA mii

lei ca premiu pentru cel ce va da cel mai bun text de Liturghier.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei fi Sucevei propune tempori-
zarea retiparirii, pana ce Academia va da exemplarul de care vorbeste P.
S. Episcop Visarion al Hotinului.
I. P. S. Patriarh aratA ca este lips& de Liturghiere si cereri aunt
multe din partea preotilor. OH, chestiunea cu Academia, are sA dureze ani
de zile. Deaceea propune, ca revizuirea sa se amine si deocamdittit tipo-
grafia sa tiptiseasca Liturghierul dup.& editia cea mai bun& ce avem azi.
P. S. Arhiereu Titu S. Tdrgovigteanu constatA ca problema revizuirii
este pusa de mult timp. Ins& nu se poste face de bisericile sing-uratece,
fiica toate cartile rituale, prin intrebuintarea for general& de toate Bise-
ricile ortodoxe surori In decursul atator veacuri, a facut ca ele sa devie
texte normative, care nu se pot revizui decal cu consensul tuturor Biseri-
cilor. Ele au putere de viata prin Insasi intrebuintarea lor.
Ce putem not corecta? Numai partea privitoare la ortografie si neo-
logismele. SA pastram limbs veche, frumoasa si potrivitA sentimentului
religios. Nu sA introducem limba tuturor gazetelor si romanelor de senzatie.
Ca atare propune: retiparirea Liturghierului dupA editia dela Neamt
si data nu este aceea, apoi dupA editia ditx 1902 dela Bucuresti care
e cea mai buna si este tiparitA dupA editia dela Neamt.
P. S. Arhiereu Dionisie Tighineanul face cunoscut ca are mai multe
colectii de Liturghiere si dee& e nevoe be pune la dispozitia celor ce se vor
ocupa cu revizuirea Liturghierului.
Se hotaraste :
1. S f Sinod amdm4 revizuirea carfilor de ritual, aceastd revizuire
urmllind a se face de comun word cu toate ce/elalte Biserici ortodoxe surori.
2. Autorizd Tipografia Cdrfilor Bisericegti sd retipdreascd Du/me-
zeegtile Liturghii", dupd edifia din anul 1902, care este tipdritd dupd edifia
dela Neamf.
2. Tern. No. 1457/933. Acelas P. S. Raportor da citire referatului
Comisiunii asupra adresei sf. Episcopii a Hotinului, prin care se cere sf.
Sinod sA vadA data n'ar fi cazul ca pentru Basarabia sA se revinA la ve-
chiul calendar, datA. fiind situatia de acolo.
Comisiunea roaga sf. Sinod sA arate prin reprezentantii sal In Senat,
guvernului actual, dela care a pornit chestiunea IndreptArii calendarului,
sa avizeze la masurile ce le va crede mai bune, ca hotAririle sf. Sinod sA
fie respectate.
Apoi, prin presa chiar, sA fedi apel la toti fiii Bisericii, oameni po-
litici, sA rentmte pe viitor la armele de propaganda electorala, pe spatele
si in paguba Bisericii si chiar a linistei in tiara.
I. P. S. Patriarh propune a se lua urmatoarele mAsuri: 1. Toli PP.
SS. Membrii ai sf. Sinod sA faca pretutindeni toti pasii pentru intarirea
recunoasterii calendarului Indreptat. 2. Sa se ceartt ministerului Instructi
will ca s& dispuna instruirea copiilor in scoale de dascAli si prin brosuri
din cele mai bune asupra calendarului Indreptat crescandu-i in convingerea
Ca acest calendar nu e un rAu pentru credinta si suflet. Numai astfel, adicA
prin educarea tineretului, ca Moist cu poporul evreu, vom ajunge sa tri-
umfe problema indreptArii calendarului.
P. 8. Arhiereu Titu S. Tdrgovigteanu este de parere a se privi pro-
blema mai amplu. Miscarea caiendaristica In Moldova are caracter de

www.dacoromanica.ro
Partea oficialti. 59

schisma. In Basarabia, tinerea vechiului calendar se face pe acute si nu

are acest caracter. Rutenil fac din calendar tin motiv prin care tintesc a
se organiza Zvi trfti ca natiune etnica. ruteanii. Untie miscarea se intinde
este proba, a preotii insist nu sunt convinsi si nu cauta sa, stAvileascti cu-
rentul pentru vechiul calendar.
Mai iau cuvantul I. P. S. Mitropoliti : Pimen al Moldovei, Gurie at
Basarabiei, P. S. Episcop Cosma al Duna.rii de Jos si P. S. Arhiereu Dio-
nisie Tighinenul, dupa. care se hotaxliste:
1. Sf. Sinod cere tuturor PP. SS. Chiriarhi sd facd pretutindenea,
tofi pagii pentru intarirea recwnoagterii calendarului indreptat.
2. Sf. Sinod roaga- Onor. minister al Instrucfiunii sd dispund ca tofi
dascdlii sd creascd copiii in coale, aratandu-le cd acest calendar indreptat
corespum,de adeuarului 0 cd nu este de nisi un rdu pentru credinfa adevd-
rata fi pentru suflet.
3. In acest stop i-se va recomanda lucrdrile cele mai bune pe aceastd
chestie, spre a, le impwne tuturor dascalilor spre ghidare.
3. Tem. No. 466/933. P. S. Episcop Cosma al Thundrii de Jos da, citire
referatului asupra cercetaxii conturilor de gestiune pentru cheltuelile ma-
teriale ale Sf. Sinod pe anul 1932, cu care a fost delegat in sedinta din 15
Martie a. c. P. S. Sa spune: cerceta.nd actele pentru cheltueli materiale si
contul de gestiune ce am prima, am constatat cti :
1. Incasarile se ridica la suma de lei 92.405
2. Cheltuelile se ridica la suma de lei 84.438
RezultAnd deci tin excedent de 7.967
Observam c5. acest excedent s'ar fi ridicat la suma de lei 29.157
lei, daca. :
1. Arhiepiscopia Sibiului; 2. Arhiepiscopia CernAutilor; 3. Arhie-
piscopia Iasi; 4. episcopia Husi ui -ar fi achitat cotele, care se ridica
la suma total& de lei 15.500, iar ministerul Inca 5690 lei, pentru care i s'au
trimis acte justificative.
Remaram aceastft neachitare si suntem de parere sh. se pima in
vedere PP. SS. Chiriarhi respectivi ca sti, dispuna achitarea sumelor ce
datoreaz5. si care se vor trece In bugetul anului viitor. Iar in ce priveste
actele justificative si contul de gestiune prezentat, constat ca nu s'au facut
decal cheltuelile strict necesare ni deci rugam sf. Sinod sa, binevoiasca, a
da cuvenita descarcare.
Sf. Sinod hotard,gte :
1. Se dd cuvenita descarcare gestiunei materiale a sf. Sinod pe
anul 1932.
2. Se invitd toate Chiriarhiile ce nu gi-au achitat cota cuvenitd pen-
tru cheltuelile materiale ale sf. Sinod pe anul 1932, s'o achite cat mai
neintdrziat.
3. Sumele acestea se vor face venit anului viitor.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridicand sedinta anunta. pe cea viitoare,
pentru maine Vineri, 15 Decembrie, orele 10 dimineata, in palatul pa-
triarhal.

PREEDINTE PATRIARH,
MIRON p. Secretar,
± TIT

www.dacoromanica.ro
60 Biserica Ortodoxl Romana

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1933.

Sedinta din ziva de 15 Decembrie.

Sumarul $edintei.

Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia P. S. Epis-

cop Lucian at Romanului.
Secretar de sedintli este P. S. Arbiereu Titu Targovisteanul.
P. S. Secretar da citire :
I. Apelului nominal.
§i sunt prezenti : I. P. S. Patriarh Miron, U. PP. SS. Mitropoliti
Pimen al Moldovei 51 Guile al Basarabiei, PP. SS. Episcopi : Lucian al
Romanului, Ghenadie al Burttului Nichita at Argesului, Cosma al Dunarii
de Jos, Visarion at Hotinului BSI Gherontie at Constant ei; PP. SS. Arhierei:
Platon Ploesteanul, Titu Targovisteanul si Veniamin Barlildeanul; absenti:
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu
al R.kmnicului, Grigorie at Aradului si Than al Armatei; PP. SS. Arhierei:
Ipolit Radauteanul, Dionisie Tighineanul, Andrei Crisanul si Nifon Cra-
ioveanul, iar In concediu: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, PP. SS.
Episcopi: Roman at Oradiei si Nicolae al Clujului, PP. SS. Arhierei: Ma-
rion Bachoanul, Grigorie Botoshneanul si Vasile de Rasinari.
II. Sumaruluti qedinfei precedente, care pus la vot,
Se 'verified gi aprobd.
I. P. S. Patriarh intrand in sedinta ocupa scaunul presedintial.
Se itntrd in ordinea de zi.
1. Tern. No. 264/933. P. S. Episcop Cosma at Dundrii de Jos, rapor-
torul comisiunii pentru doctrind. Zvi viata religioasft, da. citire referatului
asupra cererii locuitorilor din corn. RAdaseni jud. Baia, de a li se da voe
si . in calendarul vechi. Comisiunea exasninand chestiunea, pe temeiul
opiniunii Sinodului Permanent proptme :
1. Chiriarhia respective sa. is mhsuri ca preotii dovediti neputin-
ciosi sau lipsiti de tact sa fie mtita,ti la alte parohii, iar in locul for sti se
aduca preop vrednici X91stapftniti in cel mai inalt grad de caldura apos-
tolatului.
2. Calugarii vagabonzi sd fie indeptirtati din hotarele parohiilor res-
pective, reprimindu-se in mandstirile unde iii au metania gi tratati cu
blandete si cu mult tact.
3. Chiriarhia respective prin organele sale de control, stt capaciteze
in chip prietenesc pe politicianii din judetele respective, ca sft inceteze
de a mai specula in interese politice chestia calendarului indreptat.
4. Acolo, unde toate masurile de mai sus n'au dat rezultatul dorit,
preopi, in mod tacit, s fie ingkluiti la un pogoritmant, care pogoramant
ar stAvili turburarea in Biserica gi latirea desbinftrii.
I. P. S. Patriarh gitseste cit este necesar a se face o echiph de mi-
sionari care stt mearga prin sate si prin serbari religioase si cuvantltri
bine documentate stt lamureasc& poporul ci s&-1 readucit pe calea cea
dreapth.
P. S. Arhiereu Titu Tdrgovifteanu relevii metoda gresit& ce o in-
trebuintearA preotii misionari de azi in combaterea sectantilor. Anume

www.dacoromanica.ro
Partea °tidal& 61

acegtia chiam& in aduniirile credinciogilor ortodoxi pe capii sectantilor yai

fac discutie contradictorie cu ei. AceastA metod& este gragitA gi insem-
neaza a aduce lupul in mijlocul sttmii. Cad credinciogii, necunosc&nd bine
principiile ce se discuta, preotul misionar, mai ugor ii pregategte pentru
terenul sectar decat ii intaregte in credintA. Sectantii nu si -ar prim' pen-
tru nimic In lume pe un preot la discutie in adunarea lor. Deaceea propune
a se cere eparhiilor s& opreasca pe preoti a mai proceda astfel.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei ysi Sucevei. Datidni voe s& dis-
cut gi eu chestiunea, ca unul cu eparhia cea mai b&ntuitil de sectari gi de
stiligti. Am incercat s& combat aceste migcari cu toate mijloacele. IntAiu
prin preoti, ins& n'am avut succes, fiindca nu toti preotil igi inteleg misiu-
nea de pacificator al poporului. Si am constatat un lucru. Acolo unde aunt
preo %ii r&i poporul a trecut care la sectanti, care la stiligti. Unde e preot
bun, turma s'a pAstrat intact6,. Unde nu aunt preoti, n'au putut rlizbi nici
stiligti gi nici sectanti. Fiindca poporul nostru binecredincios este foarte
conservator.
Am incercat prin misiune, trimitand pe vicar impreuna cu preoti
elect, ca prin cuvantAri ysi slujbe frumoase sit-1 readucA pe stiligti. N'a dat
nici un rezultat din cauza raului obicei al politicianilor de a nu cru%a nici
Biserica, cand e vorba de propaganda. In urma misiunei trimisa de mine,
veneau politicianii In frunte cu prefectul gi stricau tot, fAgaduindu-le la
oameni ca, be vor da iar calendarul vechi.
Toate propunerile comisiunei le-am incercat, dar fitril. rezultat. Nu
ma unesc propunerii de pogoriimant a comisiunii fiindca stricam tot ce
am facut pan& scum. Cand poporul va vedea ca noi govaim va fi zarva
mare.
Ceeace socot eu ca trebue fAcut aunt urmrttoarele : 1. Din partea
Sinodului al se faca interventie la Guvern, aratandu-i-se ca toate sfor-
irile fAcute de noi, de a pune ordine gi linigte pe chestia calendaristicA,,
s'au izbit de propaganda politicianilor, care ne-au zadarnicit ostenelele
noastre. Ca atare, sA-i cerem sa is masuri ca Biserica gi problems calen-
darului sa nu mai fie speculate de politiciani in propaganda electorala.
Altfel noi nu ne luam raspunderea consecintelor; 2. S& atragem atentia
preotilor c& au datoria sa se poarte bine cu enoriagii, dar s& nu cedeze cAnd
este vorba de calendarul indreptat.
P. S. Episcop Cosma al Duatdrii de Jos g&segte ca pentru combate-
rea cu succes a sectelor §i rezolvarea atator probleme ce intampinA In
parohii, preotii trebue sA fie bine orientati. Deaceea este bine a se face
retrageri anuale la vreuna din manastiri, pe timp de o lima de zile, in care
timp, s& fie instruiti asupra modului cum sA, procedeze in toate impreju-
rArile, de cAtre persoane versate.
I. P. S. Mitropolit Curie ca Basarabiei aratA cum a apelat la toti
functionarii comunail yai judeteni din Arhiepiscopia I. P. S. Sale, de a res-
pects calendarul indreptat, ajutand astfel pe preoti in munca lor.
I. P. S. Patriarh punAnd In vot propunerile facute, se hotaritgte :
Sfdntul Sinod imnritdE toate Chiriarhiile care au stiliqti (vechi ca/en-
darigti) in cuprissul for sd is mdsuri ca :
1. Preofii dovedifi neputinciayi sans lipsici de tact sd fie matari la
alte parohii, iar to local lor sd aducd preofi vrednici qi stdpcinifi in cel mai
malt grad de cdldura apostolatului.
2. Cd/ugdrii vagabcmzi sd fie indepdrtafi din hotarul parohiilcn. res-

www.dacoromanica.ro
62 Biserica Ortodox& Romfing.

pective, reprimvindu-se in md'ndstirile de uncle ifi au metania qi tratati cu

biandete fi cu mult tact.
3. Chiriarhiile, print organtele lor, sei capaciteze in chip prietenese pe
po/iticianii din judetele respective, ca sd inceteze de a mai specula in in-
teresele politice chestia calendarului indreptat.
4. Chiriarhii vor opri pe preofii misicmari sd mai theme la dispute
pe gefii sectantilor, in adunuiri publice, acest procedeu fiind gresit si mai
mult delwnator credinciosilor nostri decdt in castigul scopului urmdrit, a-
died, convertirea sectanSilor.
2. Tern. No. 1711/933. Acelctsi P. S. Raportor di cetire referatului co-
misiunii, asupra raportului Sinodului Permanent de a se organiza redac-
tia ai conducerea revistei Biserica Ortodoxa Romani;. ". Comisiunea im-
partAaeate in totul pArerile din referatul Sinodului Permanent. Adica, in-
cepand cu anul 1934, revista s& se tipareasca sub ingrijirea unui cornitet
de redactie mai restrans, din care vor face parte ca membrii cite un
profesor dela cele trei Facultati de Teologie, un reprezentant al Consiliului
Central Bisericesc, un secretar de redactie sau director ai un P. S. Mem-
bru al sf. Sinod ca presedinte. Pentru alchtuirea acestui comitet propun
pe P. S. Tit Simedrea, presedinte, din profesori universitari dr. T. Popescu,
Bucureati, dr. V. Gheorghiu, Cernauti, dr. Grigore Pigculescu, Chiqinau,
p. c. Efor dr. C. Dron reprezentant al Consiliului Central Bisericesc si p.
c. Arhim. I. Scriban, secretar de redactie.
Acest comitet va tine qedint& on de chte on va crede de cuviintA
qi eel putin °data pe luny., inainte de aparitia revistei, pentru examinarea
ai aprobarea materialului ce ar urma sa, fie tiparit.
Revista va apare lunar ai va cuprinde mai ales lucrari de atiinta
teologic& gi recenzii de lucrari in acest gen, cu excluderea articolelor di-
verse, ce redau pareri personale ale corespondentilor ocazionali cum ai
a corespondentei redactionale. Cu aceatia ar putea colabora la revista
Membni sf. Sinod, toti profesori de teologie precum ai orice preot din
cuprinsul Patriarhiei romane ins& numai cu lucrari in limitele fixate de
comitetul redactional adic& strict stiintific.
Se va observe ca ortografia si . fie cea a Academiei Romane". Se
vor exclude din cornitet persoanele ce nu vor scrie la revistA.
Membrii comitetului de redactie vor primi o remuneratie de o mie
lei lunar, tar secretarul de redactie doub, mii. Membrii din comitetul de
redactie cu sediul in afara Capitalei vor primi ai cheltuelile de transport.
P. S. Arhiereu Veniamin Barlcideantul constatand ch revista, sae cum
e astazi, nu se mai citeate aproape de nimeni, gAseate fericita ideea reor-
ganizarii ei. Sti se preyed& in noua organizare dreptul membrilor sf. Sinod
de a scri, precum si preferinta pentru chestiile de actualitate ortodoxa.
P. S. Arhiereu Titu Targovisteanu arata cA datoria unui comitet de
redactie este dublA: 1) de a tria materialul ce-i vine ai 2) de a seri in ca-
zul and acest material nu-i vine din afara. Deaceea propune a se alege
un cornitet cat mai variat.
In al doilea 'And, dac& se d& revista unui membru at sf. Sinod, apoi
sh i se lase libertatea, s& o organizeze, aqa cum intelege gal cAnd nu va pla-
cea organizatia ce va face, atunci va depune mandatul. La once cornitet,
greul it duce secretarul. Deci sit i se lase directorului libertatea sa-al is pe
ce va gasi mai potrivit pentru asa ceva. Declari ca, nu primeate sti fie
director, ci propune ca director at revistei pe P. S. Episcop Lucian al Ro-

www.dacoromanica.ro
Partea oficiala. 63

manului. P. S. Sa se ofer& sa fac& in mod gratuit pe secretarul de redac-

tie. PP. SS. Lor vor lucra sub patronajul I. P. S. Patriarh.
Primindu-se propunerea facuta se hotaraate :
Sf. Sinod numegte pe P. S. Episcop Lucian at Romanului director
at revistei Biserica Ortodoxd Romelmd", iar ca secretar de redaccie pe P.
S. Arhiereu Titu Targovigteanul cu insdrcinarea de a recrrganixa aceastd
revistd, sub patronajul I. P. S. Patriarh. Bcorganixarea va incepe cu pri-
mul numdr din anul 1934.
3. Tem. No. 1390/933. P. S. Episcop Gherontie al Constaintei, raporto-
rul cornisionei pentru doctrina ci vista religioasa, refer& asupra propunerii
Sinodului Permanent, de a se Infiinta o revista teologic& ortodox& In lim-
bs engleza, in stop de a promova penetratia ortodoxiei in Anglia. Comisiu-
nea starueate indeosebi asupra necesitatii redactarii acestei reviste in limbs
engleza. Intrucat interesul Bisericii ortodoxe este de a tine socoteala de
dorinta. Bisericii anglicane, de atAtea on manifestatA, de a se apropia de
Biserica noastra ortodox&.
Pentru intftmpinarea cheltuelilor necesare acestei publication', co-
misiunea, in perfect acord cu propunerea P. S. Tit, propune al se apeleze
la milionul ce posed& Institutul Biblic ai la fondurile sale pan& cand re-
vista va putea trai din abonamente.
I. P. S. Patriarh se oferft sa suatina plata tiparirii pe primul an,
care revine la circa 400.000 lei.
Pentru anul al doilea se ofera P. S. Episcop Visarion al Hotinului.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moklovei gi Sucevei este de parere a se
tipari in dou& limbi: franceza at engleth.
Punandu-se la vot chestiunea, se hotaraate :
Sfdintul Sinod hotardlte infiencarect uniei reviste in limba englexd,
pentru rer,spelndirea spiritualitdcii ortodoxe in lumea englezd.
Revista va apare bimestrial, in format revistd englezeascd ", con-
tindnd 7 coale a 16 pagini.
Suscinerea cheltuelilor necesare scoaterei acestei reviste, care se Ti-
died annual la circa 400.000 lei se face, pentru primul an de arhiepiscopia
Bucuregtilor, iar in at doilea an de Episccrpia Hotinului.
4. Tern. No. 1724/933. Acelag P. S. Raiportor d& citire referatului co-
misiunii, asupra cererii Consiliului ecumenic de creatinism practic din Ge-
neva, ca Biserica ortodox& s& lac& abonamente la buletinul de pedagogie
religioas& pentru rile ortodoxe.
Comisiunea lutInd in cercetare planul acestui Buletin opineaz& :
ideea acestei publicatiuni fiind emisa Inc& de molt timp de catre I. P. S.
Patriarh nu este nou& pentru noi. Comisiunea o gaseate totuai interesant&
prin faptul ca aceasta publicatiune se va ocupa de educatia religioasa a
tineretului, urmArind prin ea apropierea atat de dorita Intre Biserici. In
acelas timp, comisiunea crede necesar ai colaborarea teologilor romAni.
NumArul de abonamente s'ar putea obtine intervenind prin Ministerul Ins-
tructiunii catre Bibliotecile Facultatilor §i liceelor din tara.
P. S. Arhiereu Titu Targovigteanu arata. sf. Sinod, c& ideea acestui
buletin porneate dela P. S. Sa ci P. S. Episcop Lucian at Romanului, in
legator& cu legea predarii inva.tarnantului religios in ccoala primara. Asta
primavara, P. S. Sa a vorbit cu Zencovschi, sa fie redactat in limbs, ro-
mfmA. Acura vede ca ei s'au hotArit sa-1 publice in frantuzecte, probabil din

www.dacoromanica.ro
64 Biserica OrtodoxA Roman&

cauza fondurilor. Propune ca s& se fats; abonamente 01 s& se traducti acest

Buletin in romAneste. P. S. Sa se va ingriji de autorizatia cuvenith..
1. Sf. Sinod accepts in principiu a se face abonamente la buletinul
de pedagogic re/igioasa pentru carile ortodoxe, ce urmeazd a se edita la
Paris.
2. Se vor intreba episcopiile asupra numdrului de abonamente ce do-
resc a-i face fiecare.
I. P. S. Patriarh, cere comisiunei respective, sa. aduca in discutie refe-
ratul privitor la organizarea unui corp de preoti pentru cercetasi.
Ne flind ref eratul gata, la explicArile date de I. P. S. Patriarh, sf.
Sinod hotaraste :
Sinodul Permanent este imputernicit a rezolva problems organizarii
wnui corp de preop, pentru toate formafiunile de cercetali din pref.
La propunerea. I. P. S. Patriarh, la care se unesc mai multi PP. SS.
Membrii, sf. Sinod hotaraste :
Biroul sf. Sinod se indatoreazd a interveni la Guvern, pentru a le-
gifera pensionarea preofilor bdtrdni astfel : Preofii pot fi scot' i la pensie
din oficiu dacti au implinit vdrsta de 70 ani".
Sf. Sinod atrage atenciwnea P. S. Episcop Grigorie al Aradului, de-
legat in comisiwnea de pensii., 8d urmareasca gi sd sus fines acest punct de
vedere la modificarea legii pensiilor.
In acest moment intri£ in sedinta d. Ministru al Instructiunii si Cul-
telor, d. C. Angelescu.
I. P. S. Patriarh adresandu-se PP. SS. Membri spune urmatoarele :
In sesiunea anului acestuia, am rezolvat mai multe chestiuni dintre earl,
unele vor contribui mai mult, altele mai putin la progresul Bisericii. VA
multumesc pentru munca depusa si vb. doresc, ca anul ce vine sa-1 ince-
peril cu sanAtate si depline puteri de munca. Cu aceasta inchei sedintele
sesiunii ordinare a anului 1933, si rog pe d. Ministru a& dea cetire Inaltului
Decret Regal de inchidere.
D. Ministru al Instructitmil di3, citire Inaltului Decret Regal No. 3244/933,
pentru Inchiderea sesiunii ordinare a sf. Sinod pe anul 1933.
PP. SS. Membri ai sf. Sinod, asculta in picioare, citirea Mesagiului
Regal, chip& care fac urari de sanatate si domnie lung, pentru M, S. Regele.
Cu acestea se inchee sedinta ultima a sf. Sinod din sesiunea ordinar&
a anului 1933.

PREEDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
MARION M. BACAOANUL

www.dacoromanica.ro
 SUPLEMENT.

PARTEA OFICIALA
DESBATERILE SFANTULUI SINOD
SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1934

$edinta de la 6 Februarie, 1934.

Sumarul $edintei.
Sesiunea ordinary a Sfantului Sinod pe anul 1934, s'a deschis cu
ceremonialul obisnuit.
La orele 10 dimineats s'a oficiat in Paraclisul Patriarhiei slujba
Te-Deum-ului, la care au asistat: I. P. S. Patriarh, PP. SS. Membri ai
Sfantului Sinod, domnul ministru at Instructiunii, Cultelor si Artelor C.
Angelescu si d-1 subsecretar de Stat la Culte Al. Popescu Necsesti.
La orele 101/2 s'a trecut in sala de sedintA din palatul patriarhal.
Presedinte: I. P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea.
Secretes: P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul.
La invitarea I. P. S. Patriarh, d-1 C. Angelescu Ministrul Instruc-
Vunii, Cultelor si Artelor, dA citire Inaltului Decret Regal No. 297/934,
pentru deschiderea sesiunii ordinare a Sf. Sinod pe anul 1934. Cetirea
Inaltului Decret Regal e ascultata In picioare de PP. SS. Membri si se
terminA in aclamatii de SA traiasca M. S. Regele Carol at II-lea" ale
PP. SS. Membri.
I. P. S. Patriarh, se adreseaza apoi d-lui ministru si Sf. Sinod cu
urmaloarea cuvantare de deschidere.
Domnule Ministru, PP. SS. Membri,
V'am convocat in aceasta sesiune, cam cu doua saptamani mai de
vreme decal ne inteleseseram anul trecut la desparpre. Graba aceasta
se justifica prin tristul eveniment politic intamplat la finele anului 1933:
omorirea regretatului I. Gh. Duca. (Tot.i. PP. SS. Membri se ridica in
picioare). Acest dureros eveniment nu trebue trecut cu vederea de not
ca Sf. Sinod si trebue sA-i facem trista comemorare, aceasta Mud o datorie
pioasA din partea noastra pentru acela care a cazut la postul datoriei,
ucis de mans unui criminal. Nu numai ant, dar trebue O. infieram cu toata
aria gestul odios at asasinului ,vi sg, aratAm lumii ca. nu In modul acesta
se promoveazA interesele neamului. Acest trist eveniment a dat la ivea.16.
faptul, at framantarile sociale din Cara noastra au dat nastere la curento
extremiste, in care s'au inrolat elemente tinere de provenienta balca-
Biserka Ortodoxd Romend 7

www.dacoromanica.ro
66 Biserica Ortodox& Roman&

nicer, unde toate problemele §i revendecarile politice se rezolva prin asa-

sinate cu revolverul 9i cutitul. Unul din aceste elemente, fanatizat de idei
politice extremiste, a ridicat viata lui loan Gh. Duca.
Pentru statul roman este o mare tristete, pierderea lui Duca. Nu
mai putin dureroas& este pentru Biserica ortodox& romans, asasinarea
acestui barbat de stat. Biserica ortodox& romana, regret& foarte mult
pierderea lui fiindca, in calitate de barbat de stat qi ca fost ministru al
Cultelor, adunase atatea experiente Incat ajunsese la convingerea ferma,
ca. Biserica ortodox& romans are interes vital de a fi ocrotita de Guyer-
nantii tariff si ajutata far& precupetire pentru a-9i Indeplini misiunea ei in
mijlocul natiunii roman.
Unirea ne-a strans pe toti Romanii laolalta, Ins& ne-a adus In sanul
statului roman 9i vreo patru cinci railioane de minoritari, foarte bine 9i
puternic organizati atat din punct de vedere religios cat si 9colar. Ei
se prezint& mult superiori noun. Si cum Biserica este sufletul unei tarl,
not ca Biserica mares majoritati a natiunii, trebue sa ajungem a-i intrece,
pentru ca astfel sr putem tine treaza si unitatea qi con9tiinta nationalit,
pe langa scopul pur religios 9i moral ce-1 are Biserica In lume. De aceea
se impune ca Biserica ortodoxa. roman& O. fie ajutata de Guvernantii
Tarn. Acest lucru 11 stapanea pe raposatul Duca 9i cu dour sa.ptamani
Inainte de moarte mi-a fa.cut declaratiile pe car/ le-am cuprins In pane-
giricul sau qi pe care cu drept cuvant le-am numit testamentul sau. Era
ferm convina ca Biserica ortodox& roman& trebue ridicata deasupra tu-
turora, far& a jigni pe cineva. Consecvent acestei convingeri, Inc& dela
venirea la preqedintia Consiliului de Miniqtri, a Inceput sr restabileasc&
situatia de drept a Bisericii dominante, validand astfel cu curaj autori-
tatea el. Cazuri sunt destule In special In Ardeal, la Cluj, Caransebes,
etc. Si daca traia im.plinea tot ceeace-9i pusese in gand pentru Biserica
noastra ortodoxa. romans. De aceea, la prima 1ntainire a& oftgs,m o clip&
pentru el qi sa rugam pe bunul Dumnezeu ca pe el sag odihneasca in pace
Intre fericitii Sal, iar nou& sa ne fact parte de alti conducatori in Stat,
fit ai Bisericii care s'o due& la culmile inalte dorite de el.
Avem credinta ca. sufletul sau s'a inaltat la ceruri, iar gandurile
sale dainuesc printre colegii sal ramasi la carma tarii. De aceea suntem
convinqi ca to ei sunt animati de aceleasi sentimente Inalte fat& de Bise-
rica, gi cu atat mai mult credem aceasta, cu cat In capul Ministerului de
care depinde ea se an& d-1 Angelescu, intim colaborator al raposatului,
barbat Insemnat In viata noastrr de stat qi bun credincios al Bisericil
noastre, ajutat in conducerea trebilor noastre de d-1 subsecretar de stat
Al. Popescu-Nec9e9ti, care este qi la conducerea ma.relui ziar Universul"
ce si-a deschis larg portile pentru sprijinul Bisericii. Cu acestea zise 11
salut in numele PP. SS. Voastre, urtindu-le bun venit in mijlocul nostru.
D. Ministru C. Angelescu, luand cuvantul spune urmatoarele:
Dupa cum a spus I. P. S. Sa Patriarhul, Sf. Sinod se Intrunegte mai
degraba, In urma pierderii marelui barbat de stat I. Gh. Duca. Pierderea
lui e foarte mare pentru taxa. El a adus servicii Insemnate %Aril pe toate-
terenurlle. In timpul razboiului pentru intregirea neamului a lucrat ant-
turi de Ion I. Bratianu pentru indeplinirea idealului national. Dupa. aceea.

www.dacoromanica.ro
§edintele Sf. Sinod din anul 1934 67

a'a silit din rAsputeri cu toate talentele sale, sk lucreze pentru propksirea
rli $i a 13isericii noastre. Ideile de care era calkuzit le-a spus prea. bine
I. P. S. Patriarh. In ce ne priveste pe not fostii colaboratori ai lui et
azi urma.si, tin sa, v5 asigur c5, suntem anirnati de aceleasi sentimente si,
dupti, cum am. spus si randul trecut, repet c5. noi, Guvernul actual, avera
cea mai mare dorm. ca Biserica noastra sk ocupe locul de cinste ce-1
merits.. Noi suntera stkpani in a,ceasta taro. $i Biserica noastra, care
ne-a plistrat limba, natiunea, credinta si ne-a facut educatia, religioasa
qi culturalA, ne vom da toate silintele s'o ridic5.m acolo unde trebue,
dandu-i toate ajutoarele.
P. S. Secretar, dk citire apelului nominal si sunt prezenl; I. P. S.
Patriarh Miron, H. PP. SS. Mitropoliti: Pirnen. al Moldovei et Gurie at
Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al RAranicului, Lucian al Ro-
-rnanului, Ghenadie al Buz5.ului, Cosma 8.1 Dunarii de Jos, Grigorie al
Aradului si loan al Armatei; PP. SS. Arhierei Platon. Ploecteanul, Da-
rion Brtelloanul, Dionisie Tighineanul, Titu TArgovisteanul, Nifon Cra-
loveanul ci Veniamin Barladeanul; absenti: I. P. S. Mitropolit Nectarie
al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Visarion al Hotinului §i Gherontie al
Constantei; PP. SS. Arhierei Ipolit Radauteanul, Grigorie Botoseneanul,
Andrei Crisanul si Vasile de RAsinari, iar in concediu: I. P. S. Mitropolit
Nicolae at Ardealului; PR SS. Episcopi; Nichita. al Argesului, Roman
/11 Oradiei M Nicolae al Clujului.
Ace Iasi P. S. Secretar, dd, citire sumarului sedintei precedente, care
Se verifica. si se aprobk.
Apoi do, citire urm5.toarelor cereri de concediu:
1. Tern. No. 109/934 a P. S. Episcop Nicolae Ivan at Clujului;
2. Tern. No. 152/934 a P. S. Episcop Roman at Oradiei;
3. Tem. No. 181/934, a P. S. Episcop Nichita. at Argesului;
4. I. P. S. Patriarh propune a se a.corda concediul pentru sedinta
de azi, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului.
Sf. Sinod hotarb.ste:
Se acorda concediile cerute.
Conform art. 16 din Regulamentul pentru determinarea drepturilor
Patriarhului si de functionare a Sf. Sinod se procedeaza la alegerea a
doi secretari . -
Sf. Sinod alege ca secretari pe PP. SS. Arhierei: flexion B5.c5.oanul
qi Veniamin. Barladeanul.
Se propun si se aleg apoi urmatoarele comisiuni conform art. 46
111. 47 din acelasi Regulament, cu presedinti si raportori.
Comisiunea pentru Afacerile Streine.
1. I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, presedinte; 2. P. S.
Episcopul Visarion. al Hotinului; 3. P. S. Episcop Lucian al Romanului;
4. P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul si 5. P. S. Arhiereu Nifon Cra-
loveanul, raportor.
2.Cornisiunea pentru doctrines fi viafd reltigioas-d; pentru mandstiri
§i propagaindci religioasd:
1. I. P. S. Mitropolit Pimen a1 Moldovei, presedinte; 2. P. S. Episcop
Wichita al Argesului; 3 P. S. Episcop Cosma al Dunarii de Jos, raportor;

www.dacoromanica.ro
68 Biserica, Ortodox& Romank

4. P. S. Episcop Gherontie al Constantei; 5. P. S. Arhiereu Grigorie Bo-

tosaneanul; 6. P. S. Andrei Cricanul; 7. P. S. Dionisie Tighineanul.
3. Comisiwnea canonica-juridicd si pentru. disciplirnd:
1. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, presedinte; 2. P. S.
Episcop Lucian al Romanului; 3. P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului;
4. P. S. Episcop Visarion al Hotinului si 5. P. S. Episcop Grigorie al
.Aradului, raportor.
4. Comistiumea pentru Wicamtintu/ religios tin genere:
1. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, presedinte; 2. P. S.
Episcop loan al Armatei; 3. P. S. Arhiereu Grigorie Botosaneanul; 4. P.
S. Arhiereu Andrei Crisanul; 5. P. S. Arhiereu Vasile de R5.9inari gi
6. P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul, raportor (vacant un loc).
P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul, referentul Sinodului Permanent,
d5. citire Raportului despre activitatea Sf. Sinod pe anul 1933".
Se is act.
P. S. Secretar d& citire urmatoarelor comunicari:
Tern. No. 145/934. Cantiixetul Alexandru N. Nadi° lin, din Edineti
jud. Hotin, cere Sf. Sinod a-i aproba hirotonia in preot avand numai sapte
clase de seminar si parte din clasa a opta, din care a Lost eliminat catre
finele anului. Postulantul motiveaz5, cererea sa, printre altele astfel:
Dac& si un episcop poate so. fie fartt licentile cerute de lege, este logic
ca si un preot poate s5, fie far& diploma seminarialii...."
He trimite spre studiere Zvi refertire la comisiunea comonicel-juri-
dial 0 pentru
2. Tern_ No. 116/934. D-1 avocat Nicodem Pamucci din Bolgrad,
consilier parohial al bisericii catedrale Bolgrad, se pllinge contra P. S.
Arhiereu Dionisie Tighineanul, pentru faptul de partinire a preotului Cer-
nauteanu trecand peste legi si regulamente, in calitate de loctiitor de
episcop al Cetatii-Albe-Ismail, si cere anchetri. pentru a se constata ne-
dreptAtile P. S. Dionisie, semnalate in reclama.
He trimite la aceeasi comisiune.
3. Tern. No. 86/934. Episcopia Aradului, trimite spre rezolvare ce-
rerea locuitorilor din commas Banecti Arad, de a li se da ca preot inva-
Vitorul Adrian Popovici.
Se trimite la aceea$ comisiune.
4. Tern. No. 142/934. P. S. Episcop Nicolae al Clujului, cere Sf.
Sinod sa-i aprobe infiintarea, unui post de arhiereu vicar, in acea eparhie,
care sa-1 ajute fiind suferind.
Se trimite la aceea$ comisiune.
5. Tern. No. 146/934. Profesorul Mihail Lup&ncescu si al ti credin-
clod' din Bucuresti, cer Sf. Sinod sd nu admit& radio-difuzarea sf. Li-
turghii.
Se trimite spre studiere gi referire eamieiwnii pentru doctrinal sti
viap4 religioasd.
6. Tern. No. 106/934. Consiliul Central Bisericese inainteaza ce-
rerea Par. prof. universitar Dr. Vasile Gheorghiu dela Cernacti de a
i-se acorda o subventie pentru tip5.rirea luerarii sale Textul critic elfin
al Noului Testament".

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anal 1934. 69

Be trimite la cweeffi comisiwne.

7. Tern. No. 110/934. Arhiepiscopia Cernauti Inainteaza spre apro-
bare, proiectul de doxologie pentru deschiderea Adtmarilor Eparhiale,
refitcut si intocmit conform hortarlrii Sf. Sinod din 13 Decemvrie 1933.
(Anexe: tem. No. 1498/933).
Se trimite la acee,a.,si comisiune:
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei, relnoeste propunerea ca
revista pentru lumea engleza sa. se tipareasa In englezeste si frantuzeste
totdeodata. La aceasta propunere se uneste si P. S. Arhiereul Veniamin
Barladeanul .
La explicarile date de I. P. S. Patriarh asupra scopului special
urmarit prin aceasta revistA.
Sf. Sinod menfine hotarirea Zuatd la 15 Decemtvrie 1933.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basalrabiei cere sf. Sinod sa. se revinii
asupra hotaririi prin care sunt absolut interzise discutiile publice Intre
misionarii ortodocsi ai sectanti, intru cat din proprie experientti stie ca
aceate discutii au dat rezultate bune.
In urma discutiilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh, I. P. S. Mitro-
polit Pimen al Moldovei, PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Ramnicului,
Ghenadie al Buzaului si Cosma al Dun Aril de Jos.
Sf. Sinod hoteird,,te: mencinerea hoteiririi luate anterior, ca preocii
fi misionarii sd nu mai provoace La discucii publice pe capii sectanfilor.
I. P. S. Patriarh adreseaza. apoi Sf. Sinod urmatoarele:
Inainte de a intra fn ordinea de zi, voe se analizam. anu-
mite lucruri din care sa tragem concluzille de urmat.
Asasinarea lui Duca, a scos la iveala curentele extremiste, care
dace, nu se stavileaza ajong sa, lnvenineze totul. Ma. gandesc la aceia
din care au iesit asasinii. Acest curent a cuprins si parte din preotimea
noastra.
Spre cinstea noastra inst., este faptul ca principiile acestor curente
ca: Romania a Romani lor, un rege, o Cara i o credinta, sunt de natura a
ispiti once Roman bun stt se alipeasca lor. Gestul preotilor ce au aderat
la acest curent ale cArui idealuri erau cele de mai sus, deci nu este atilt
de condamnat.
pe noi, trebue sa, marturisim, ne-a Ingrijat faptul cA suntem,
dela un timp Incoace, coplesiti de streini.
Daca privim in jurul nostru, vedem o napadire a streinilor peste
tot locul. §i ca sa vedeti In ce mama, dati-mi voe sa. ma refer la locurile
mele natale, ca unele ce-mi sunt dragi prin copilaria petrecutA acolo. In
Top lite., Pres. Sfintit Sinod, nu-mi mai vine sa ma due. Inainte, ca.nd
eram copil, nu era acolo decal o singura. familie de evrei. Astazi, sunt
atat de multi Incat au dolt& sinagoge. Chiar taranii Pcei mai simpli stint
revoltati de aceasta napadire a lor. Dupa cum vedeti plutesc nemultumiri
In aer si nu asteapta decal scantees, al se aprindA.
Aceste nemultumiri ins& au incaput fn mans. unor tineri fara ex-
perienta. S'au nascut jai ideologii, pe care cu totii be aprobam. Cu totii
dorim ca Romania sa fie numai a Romani lor, cu totii dorim o credinta, etc.
Am fAcut aceasta incursiune ca sa. vedeti cA preotii care au facut

www.dacoromanica.ro
70 Biserica Ortodox& Roman&

parte din curentele extremiste, au fost ispititi de ideologia for si nu pot

fi atat de vinovatl.
Un lucru Ins& trebue s& ne ingrijoreze. Razboiul a dat nastere la
atatea probleme care Inc& nu si-au gasit calea fericita de rezolvare. §i
atunci nemultumirea ce pluteste In aer a Incaput pe mans, unor cu-
vAntul nu e potrivit pentru Sf. Sinod, dar trebue sa -1 spun derbedei"
care compromit ideologiile lnalte ale curentului din care fac parte. In
nebunia for fanatics, lovesc tocmai in persoanele far& vina, 9i care ar putea
sA faca ceva bun in aceasta tars.
Parerea mea e ca Noi, Sinodul ca factor sufletesc suprem al
acestui neam, s& contribuim la luminnrea acestor probleme printr'o en-
clone& comuna. De aceea propun a se alege o comisiune, care sa redac-
teze aceasta enciclica.
Comisiunea ce va redacts enciclica i-as recomanda s& aiba In
vedere trei momente:
I.
PlecAnd dela cazul asasinguii lui Duca s& spun& cuvinte Inaltatoare
pentru memoria lui, condamnAnd si desaproband salbatecia asasinatului.
§i pe temeiuri evanghelice s& se dea ordin strict tuturor credinciocilor
a se Teri de aceasta pornire spre asasinat.
II.
Parerea mea este at, miscarile pornite din nemultumire, sunt de
ass natura ca nu be poti Imil.busi brusc. De aceea s& ne exprim&m anu-
mite dorinte catre conduc&torii nostri, Intre care, prima s& fie ca edu-
catia tineretului nostru sA se pima pe bazA religioasa. Daca dai tinere-
tului o educatie tehnica, cu tehnica are s& moara. Tehnica imilatera1a
nu e de niciun folos. Numai acea tehnica foloseste, care e condus& de
un spirit superior.
De aceea propunem ca Indrumarea Invatamantului public s& se
facs spre clasicism, complectat cu o educatie religioasa sanatoasa.
Am citit desbaterile congresului profesorilor de filosofie si am
vazut c& se cere ca filosofia sa fie la baza educatiei etice a tineretului.
Aceasta insemneaza, doranule Ministru, sa dai acest tineret de mal.
Principiile filosofice se bazeaza pe idei care nu sunt stabile. Ele difera
de la filosof la filosof.
Ideile filosofice smut de folos pentru imbogatirea cunostintelor, pen-
tru exersarea mintii, pentru ratiune, dar nu pentru o educatie complectA
sanatoasa. 0 educatie s&natoasa dup& cum spun si cei mai marl filosofi
ai timpului trebue sa alba la baza principiile religioase.
Deci, In partea a doua a enciclicei al ne exprimAm convingerea ci,
poporul va ramane calm la toate curentele extremiste, dupe cum 11 vom
creste sau nu, in spiritul credintei evanghelice.

In partea a treia, poate a nu numai In calitatea noastr& de Sino-

dali, ci sa ne coborim in situatia de simpli cetateni si sa ne adresam Gu-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 71

vernului in mod confidential, in scris, deli e de fat& un membru al lui,

pe care 11 rog s5, ne scuze si sa nu se supere daca vom spune lucrurile
pe fata.
De la razboi lumea e mai nervoasa. Razboiul a scos la iveala ata-
tea probleme si a dat nastere cu atata repeziciune la unele prefaceri
sociale care necesitau timp de 40-50 ani pana sa se 1ndeplineasca. Asa
a venit votul universal, care a begat In framatarile politice pe top ce-
tatenii, apoi a venit improprietarirea. Si pe deasupra minunea minunilor:
unirea tuturor Romani lor Intr'o singura, tara.
Putem cants cu totii intr'un glas ginta latin6, ins& sa nu uitam
ca. am fost crescuti pan& ieri in mentalitati deosebite. MentalitAti de care
nu ne putem desbara cu una cu doua..
Aceste trei probleme au produs atatea framantari si au adus
multe Intrelasari.
De aceea not sa spunem Guvernantilor ca,
Trebue sa introduce respectul banului public. Este atAta coruptie
In manuirea lui, incat suntem aproape de prapastie. Noi trebue sa dam
semnalu] Ca sa nu fim confundati cu cei corupti. Nu putem sta Cu mai-
nile In san, cand soldatul la Nistru n'are cu ce se imbraca si incalta
ci-si expune viata pentru apararea tarii, in timp ce puternicii zilei cum-
para fiare vechi drept tunuri, numai ca sa poata, fura banul statului.
Deci sa-i spunem: Nu mai merge data nu arde cu feral rosu
coruptia si jaful in banul Statului.
Apoi, tara a ajuns pe mama streinilor cari au pus stapa.nire pe
bogatiile ei. Si ca sa ma refer tot la Top lita, un g-rup de ovrei a pus
mane, pe aproape toate padurile din acele parti si face afaceri pe spa-
tele acestei biete tari, iar ea n'are niciun castig, fiindca, toate tranzac-
tiile se intocmesc peste granite si alimenteaza fondurile de propaganda
contra Insasi tarii noastre.
Deci sa-i cerem Guvernului so.. introneze o viata, cinstita si ordonata
si controlul streinilor. Admitem sa tratam cu toata, bunavointa pe mi-
noritari, cari prin imprejurarile istorice sent in mijlocul nostru. Dar
trebue sa se faca un control al streinilor ca sa se excluda toti parazitii
ce ne-au n5.pa,dit de la un timp 1ncoace si provoaca frama.ntarile ele-
mentului romanesc.
D. Mintistru C. Angelescu, declara ca Sf. Sinod sa ceara aceste lu-
cruri caci Onor. Guvern va fi alaturi de Sf. Sinod.
Cu aceste zise domnia-sa paraseste sedinta Insotit de d-1 sub-
secretar de stat Al. Popescu-Necsesti.
I. P. 5. Patria,rh in continuare spune:
As vrea sa mai adaug ceva:
1. Guvernantii nostril sa nu mai intervina pentru numirea de
preoti si protopopi.
2. So. recomandam Guvernului sä dea o desvoltare deosebita in-
vattunantului primar ca tot omul sa EWA. elementele generale de invata-
mant. In scolile secundare sa se strecoare numai elementele bune si in
masura necesitatilor pentru functiile administrative si pentru catedrele
de prOfesori. Sa, caute a readuce scoalele medii si de fete.

www.dacoromanica.ro
72 Biserica Ortodox& Romer

La propunerea I. P. S. Patriarh
Sf. Sinod deleaga pe P. S. Nifon Criveanu s& Intocmeasca proectul
de enciclic& propus de I. P. S. Patriarh, tinand seam& de momentele
expuse de I. P. S. Sa.
Proectul ce se va intocmi, 11 va aduce Sf. Sinod spre cele legale.
P. S. Arhiereu Nifon Craioveanul depune raspunsul la invinui-
rile ce i-se aduc de P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul Seve-
rin, cerut de comisiunea canonic.-juridica, si cere ca sa fie studiat de
comisiune si adus in discutia Sf. Sinod.
P. S. Episcop Vartolomeu at Ramnicului Noul Severin, spune c&
P. S. Sa consider& inchis acel incident si ca atare sä nu se mai discute
asupra lui.
P. S. Arhiereu Nifon Cratioveamul cere ca in cazul acesta P. S.
Episcop Vartolomeu s& fie obligat s& desmint& oficial invinuirile ce i le-a
adus prin brosura ce a r&spandit.
I. P. S. Patriarh intervine si cere celor doi PP. SS. Membri In
cauza s& renunte la reluarea acestei chestiuni, pentru prestigiul PP. SS.
Lor si at Sf. Sinod.
Sf. Sinod hotAraste:
1. Se trimite spre studiere si referire la comisiunea canonic& ju-
ridic& si pentru disciplina.
La orele 13 I. P. S. Patriarh, tidie& sedinta si anunt& pe cea vii-
toare pentru ratline Miercuri 7 Februarie 1934 orele 10 dimineata.
PRE.7.EDINTE PATRIARH,
MIRON Secretar,
j- ILARION BACAOANUL

$edinta de la 7 Februarie, 1934.

Sumarul $edintei.
.5edin.ta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia malt Prea
Sfintitului Patriarh.
Secretar de sedintA este P. S. Arhiereu Barton Bak&oanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. 5.
Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti Nicolae al Ardealului, Nectarie at
Bucovinei si Gurie at Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu at RAmni-
eului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie at Buzaului, Cosma
at Dunarii de Jos, Visarion at Hotinului, Grigorie at Aradului, Gherontie
al Constantei qi roan at Armatei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul,
Ilarion BAcaoanul, Dionisie Tighineanul, Grigorie BotosAneanul, Titu Tar-
govisteanul, Nifon Craioveanul si Veniamin Barladeanul; absent": I. P.
S. Mitropolit Pimen at Moldovei; PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul
si Andrei Crisanul iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Nichita al Arge-
sului, Roman at Oradiei si Nicolae at Clujului si P. S. Arhiereu Vasile
de Rasinari.
Apoi d& citire sumarului sedintei precedente. La sumar is cuvantul

www.dacoromanica.ro
Suniarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 73

P. S. Arhiereu Nifon. Craioveanul ar&tAnd M Sf. Sinod a hotarit trimiterea

raspunsului P. S. Sale la invinuirile aduse de P. S. Episcop Vartolomeu,
la comisia canonic&-juridic, si pentru discipline, iar nu la dosar cum s'a
luat in sumar. Cere a& se rectifice sumarul In sensul acesta.
Sf. Sinned cu rectificarea aceasta, verified gi aprobel sumarul ge-
dintei precedente.
Ace lasi P. S. Secretar da citire urmAtoarelor acte:
1. Tem. 182/934. P. S. Arhiereu Vasile de R5.sinari, cere concediu
de la sedintele Sf. Sinod.
Se aprobd concediul cerut:
2. Tem. No. 153/934. Societatea studentilor in teologie cere s& se
aprobe studentilor teologi a trece si la alte facultAti.
Se trimite spre studiere gi referire comisiwnii pentru gcoalele teolo-
gice Zvi invelfamant religios.
3. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarablei citeste darea de seam&
asupra vizitei ce a facut la Episcopia Cet&tii-Albe-Ismail, in concluize
cerand inscaunarea la Episcopia Cet&tii-Albe-Ismail a P. S. Arhiereu
Dionisie Tighineanul.
Se trimite spre studiere gi referire la comisiumea ca.nonicei-juridicd
gi pentru
4. I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovimei d& citire adresei sale,
asupra incerc&rilor Romei papale de a catoliciza pe Ucraineni.
Se trimite spre studiere gi referire la comisiunea afacerilor externs.
5. I. P. S. Patriarh, aduce in cunastinta Sf. Sinod manatoarele:
Cu prilejul vizitei M. S. Lor Regina Ioana 9i Regele Boris al Bul-
garilor, am cantat s t reprezint Biserca noastr& ortodox& cat se poate
mai bine. Cunoscand limba german& M. S. Regele Boris, am avut prilejul
sA discut de mai multe on cu M. Sa, in timpul cat a stat In Cara noastra,
fie aci la Bucuresti, fie in Sinaia, uncle de asemenea am fost invitat si
am stat in imediata apropiere a M. Sale la mesele regale.
Cu aceste ocazii am avut placerea s& constat, ca. are cele mai
bune aprecieri la adresa nu numai a mea personals, ci la adresa intregei
biserici ortodoxe romane. M. Sa mi-a adus multumiri pentru atitudinea
Bisericii ortodoxe romans, fatA de situatia in care se aflb. Biserica or-
todox& bulgara din cauza schismei. Apreciazs in justa sa valoare, ge-
stul Bisericii roman, cand aproape abia se terminase r&zboiul si Bise-
rica noastra a trimis ierarhi de ai ei ca s& sfinteasc& catedrala roman&
din Sofia. De asemenea actiunea noastrA pentru ridicarea schismei, pro-
curarea sf. Mir, etc.
Prin cuvinte foarte magulitoare pentru Noi, aratandu-mi toate
multurnirile M. Sale, M'a rugat ca $i pe viitor 55. p8..str5.m aceleasi sen-
timente fat& de Biserica bulgark lucru de care 1-am asigurat.
Pe de all& parte, V& comunic dorinta Ministrilor bulgari cari 1-au
insotit, de a-i vizita la Sofia.
Va aduc acestea la cunostint& ca pe niste momente insemnate In
viata Bisericai noastre ortodoxe roman.
Sf. Sived is act cu pldcere de aceste momente de o insemndtate
deosebitd in viefa Bisericii ortodoxe roman fi exprimd mulfumiri I. P. B.

www.dacoromanica.ro
74 Biserica Ortodox& Roman&

Patriarh, pentru modul ciam a reprezentat Biserica la aceastet vizitd

regal.
Se infra. In ordinea de zi:
1. Tem.. No. 183/934. P. S. Arhiereu Grigorie Botofeneanul, ra-
portorul comisiunii pentru doctrina. si viata religioas& d& citire referatului
comisiunei asupra chestiunii ridicata de P. S. Episcop Visarion at Hoti-
nului Fracmasoneria".
Comisiunea propune a se tipAri studiul f&cut. de paxintele prof.
dr. V. Gheorghiu din Cernanti asupra francmasoneriei, iar Sf. Sinod 91
teologii Bisericii noastre ortodoxe roanane s& se strAduiascs s& reali-
zeze din concluziile la care ajunge autorul.
I. P. S. Patriarh, este de pArere ca s& se arate prin revistele ci
jurnalele biserice§ti ca, francmasoneria este o organizatie secret& in-
ternational& ce are scopuri ascunse. Deci este periculoasa qi ca atare, sh
fie Indemnati credinciosii s& se fereasca, a intra in ea.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealtaui, arat& ca chestiunea aceasta
a francmasoneriei e prea important& si foarte gravy pentru Biserica.
noastra. De aceea este bine ca ss fie solutionata dup& o prealabill cerce-
tare amanuntits a problemei ce o ridica.
Inainte de razboi, in Ardeal nu se intinsese aceasta asociatie se-
creta. Dups rA.zboi insi3., noi i-am simtit loviturile.
Cu durere se constat& ca majoritatea oamenilor politici s'au inserts
In aceasta asociatie internationals, crezand ca astfel vor c&p&ta infor-
matiuni mai ii,gor. Le-au c&p&tat, Ins& toate trecute prin prisma unilateral&
a ideologiei francmasonice. Ei le-au luat de bune. Aici sty inceputul
tuturor gresalelor politice de la noi.
Membrii acestei organizatii cautau s& fac& prozeliti printre ar-
deleni, insa de in Infiintarea Fratiei ortodoxe" au Incetat, c&ci nu mai
pot in.ela pe nimeni.
Iat& de ce este de p&rere ca in toate partile sa se Infiinteze ase-
menea fratii" sau asociatii pentru ap&rarea credinteisi Biserica s&
ia o atitudine precis& contra Francmasoneriei.
In concret propune:
1 S& se infiinteze o comisiune care sa studieze chestiunea franc-
masoneriei. Sa ia informatiuni din toate partile qi sa. Intocmeasc& un studiu
precis qi documen.tat pe care s&-1 aduca. Sf. Sinod spre cercetare qi ho-
tarire.
2. Este nevoie ca Sf. Sinod s& ia atitudine contra francmasoneriei
al sa-qi fixeze doctrinar principiile sale. Pentru aceasta comisiunea al
vie cu un protect de enciclica.
3. Fiecare Chiriarh apoi s& lucreze la creearea unei con.,tiinte
precise contra francmasoneriei, In cler qi in popor.
P. S. Episcop Vartolomeu at Rammicului Noul Severin, propune
mult& prudent& in atitudinea ce trebue al se ia fat& de aceast& asociatie
oculta, international& foarte puternica, intru cat, contra ei Biserica nu e
aparat& nici prin lege, nici prin vreo alt.& putere, decal prin forta convin-.
genii prin cuvant.
P. S. Arhiereu Dionisie Tighineanul declar& c& pune la dispozitia
comisiunii ce se va alege, lucrarile despre francmasonerie ce le are.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 75

La propunerea I. P. S. Mitropolit Nectarie at Bucotrinei, Sf. Sinod

botaraste:
1. Institue o comisiune speciald formats din:
I. P. S. Mitropolit Nicokte at Ardealului ca pregedinte, PP. SS.
Episcopi. Vartolomen at Rammicului Noul Severin gi Visarion at Hotinului,
ca menibri, cu insarcinarea de a intoomi: a) wn studiu precis gi docu-
mentat esupra Francinasoneriei"; b) wn protect de enciclicd ca din
partea Sf. Sinod, care sd cuprindd atitudinea precisd a Bisericii orto-
duxe romdne contra Francmasoneriei" fi, condamnarea et, precum
sfaturi pentru credinciogi de a nu face parte din aceastd asociafie ocultd.
2. Odatd intocmite aceste cloud studiul i enciclica, vor fi aduse in
plenul Sf. Sinod spre cercetare Zvi aprobare, in vederea publicarii /or.
2. Tem. No. 184/934. Acelagi P. S. Raportor da citire referatului
comisiunli asupra propunerii P. S. Episcop Visarion at Hotinului:
Puneti zagaz desfraului". Comisiunea, pe baza referatului intocrait
de profesorul dr. V. Gheorghiu de la Cernauti, propune organizarea
unei actiuni temeinice pentru oprirea desfraului. In deosebi sa, se dea
mare atentie lucrului pastoral in parohii.
I. P. S. Patriarh, arata cele ce s'au facut In Bucuresti in aceasta
directiune.
P. S. Episcop Ghenadie at Buzdului, propane a se interveni la Gu-
vern sa interzica trupelor teatrale de a mai da reprezentatii cu artisti
si artiste nudisti intru cat prin aceasta atenteaza la bunele moravuri.
P. S. Arhiereu Titu Targovigteanul, arata ca chestiunea asa cum
e privita, este din punct de vedere exterior. *i ce este exterior tot la
exterior se reduce fare, se produce efectul dorit. Constrangerea exterioara
va parea ca a inlaturat pentru un moment raul, dar interiorul totdeauna
mocneste.
In ordinea de moravuri constrangerea dinafara prin lege nu pro-
duce efectul dorit. Acest fapt este constatat din istoria tuturor popoa-
relor, din vechime si pane la cel mai organizat si cult popor de azi.
De pilda, cat& diferenta este intre modal cum pedepsiau de aspru
Englezii pe adulteri, inainte de razboi si modal de a-1 sanction azi.
Un lucru trebue sa, constatAm:
Cand constrangerea moral& interioara a disparut, cea exterioara
nu mai poate face nimic.
Morala publics, far& convingere religioasa intim& nu face nimic
Cand se pierde simtul interior al pacatului constrangerea extern&
devine inoperanta. Caci legile sunt acute pentru degenerati cei
Dar and nimeni nu mai are constiinta pacatului, care se -i spun&
la un moment dat stai! cs acest fapt e pacat sit -1 savaxsesti" in zadax
fi vei cere constrangerea externs,. De aceea propune a nu se cere masuri
statului de constrangere prin forts. exterioara, ci se impune a se combate
printr'o propaganda bine sustinuta acest pelagianism practicat. Trebue se
se deschida, ochii si atentia credinciosilor asupra pacatului. Nimeni n'a
vazut betiv lasandu-se de betie, sau destranat lasandu-se de acest pacat
din cauza constrangeril legit. Lisa and a ajuns la constiinta pacatului
prin convertirea religioasa morale., da, s'au lasat de aceste rele apueaturi.

www.dacoromanica.ro
76 Biserica Ortodox& Roman&

Deci sä se reflux* la interventie. S& se dea o preg-&tire special& preotilor

cum sä educe pe credinciogii lor. SA se dea directive gcolilor teologice
pentru o educatie in sensul acesta viitorilor preoti.
La propunerea I. P. S. Patriarh Sf. Sinod hotaragte:
1. Se va interveni la Cavern 84 is mdsuri contra tuturor trupelor
gi companiilor teatrale, care prin reprezentacii nudiste §i expresiwni porno-
grafice, atenteazd la morala publics;
2. Se va cere viitcrrului Ministru at Cultelor sd is in cercetare proectul
de lege pentru reorganizarea invdfd4ruIntului teologic votat de Sf. Sinod
gi inaintat acelui Onor. Minister, Incd din anii tre,cuti;
3. Tem. No. 116/934. P. S. Episcop Grigorie at Aradului, rapor-
parohiile for actimitatea pastorald gi de a desdvargi educatia religioasd
moraki a parohienilor, In sensul farmdrii unei ccm§tiince treze asupra pa-
eatului gi relelcyr ce decurg din el.
3. Tem.. No. 116/934. P. 5 Episcop Grigorie at Aradului, rapor-
torul comisiunii canonic& juridic& si pentru discipline., d& citire referatului
comisiunii asupra pertiVei avocatului N. Pamucci din Bolgrad, care acuz&
de partinire pe P. S. Arhiereu Dionisie Tighineanu loctiitor de episcop
la Ismail.
Comisiunea gb.sind ca toate acuzele aduse aunt pure afirmatiuni,
propune s& se ceara l5.muririle necesare P. S. Locotenent de Episcop,
inaintand aici dosarul discipliner al Pr. Cern5.uteanu.
P. S. Arhiereu Dionisie Tighineanul, fiind de fade,, dä informatiuni
asupra situatiei, dupl. care, Sf. Sinod hotaxagte:
Se indrumeazd organele eparhiale de la Epis-copia Cetacii-Albe-
Ismail sd proeedeze conform legii gi regulamentelor in vigoare.
4. Tem. No. 145/934. Ace lay% P. S. Raportor d& citire referatului
comisiunii asupra cererii lui Alex. Nadolin de a fi hirotonisit preot, del
nu are studiile teologice complecte. Comisiunea propune respingerea ce-
earl'.
Si. Sinod hotdr4te respingerea cererii l2ci Alex. Nadolin, fiind
contrard legii.
5. Tem. No. 86/934. Acela$ P. 5. Raportor de. citire referatului
comisiunii, asupra cererii credinciogilor de la parohia Banegti jud. Arad,
de a li se da ca preot pe invat&torul for Adrian Popovici.
Comisiunea propune gi Sf. Sinod primind-o hotar5.gte:
Se respinge cererea locuitarilor din comuna Banefti jud. Arad,
de a li se da ca preot pe inmeifeitorul Adrian Popovici, Intru cdt numitul
n'are pregdtirea teologicd necesard.
6. Tem. No. 142/934. Acela$ P. S. Raportor c15. citire referatului
comisiunii, asupra cererilor PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Ramnicului
Noului Severin gi Nicolae Ivan al Clujului, de a Ii se da arhierei vicari.
Comisiunea cere s& se alba in vedere c& pozitia arhiereilor titulari
nu corespunde spiritului canoanelor, cazi in cele sacramentale arhiereul
trebue s& alb& de la sine drept de dispozitie, iar nu prin delegatie dela
altul. Tinand seam& ca avem arhierei titulari In Cernauti, Cetatea-A1135.,
Hugi, doi la Bucuregti, unul la Roman, unul la Iasi, unul la Sibiu gi unul la
Oradea, socotegte ca actualii noun, arhierei titulari pot implini trebuintele

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 77

curente. De aceea comisia propune ca nici la Cluj $i nici la Ritmnic aft

nu se aprobe infiintarea posturilor de arhierei vicari.
P. S. Episcop Cosma al Durndrii de jos arat.l. c dupa lege Episcopii
batrani si bolnavi, au drept la un arhiereu vicar.
P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Nola Severin, tine sã ora-
te c&prin acest raport, in loc al se Intareasa. institutia Sf. Sinod, prin.
bunultirea numarului membrilor s6.1, se aduce daca nu slabirea autori-
tatii apoi tinerea pe loc a aeestei autoritatl. Sf. Sinod este fiber sä hotil-
rasa. cum va gasi de bine, Ins& P. S. Sa declEut. ca 11 doare sufletul and
vede vitregia cu care e tratat. Caci cum poate sh.-1 condamne cineva la o
munch peste puterile P. S. Sale, bate° eparhie asa de mare ca cea a Bana-
tului Olteniei? Dacti. ar avea un arhiereu vicar, macar hirotoniile si3, i-le
dea pe seam& gi tot i-ar veni Inteun real ajutor.
I. P. S Pairiarh, punand in vot propunerea comisiei, Sf. Sinod, In
majoritate de voturi hotlraste :
1. Se respinge cererea PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Rdm-
nicului Noul Severin ,i Nicolae Ivan al Clujului, de a Ii se da arhierei
vicari.
2. Sf. Sinod n'are nimic impotrivd dacd PP. SS. Lor, vor apela la
serviciile celor not PP. SS. Arhierei Vicari pentru timpul cdt vor avea
nevoe de ei, dupd o prealabild incelegere Cu Chiriarhii pe laingd care sunt
a/aturaci azi.
La orele 13% I. P. S. Patriarh ridicts seadinta si anunta pe cea
viitoare pentru maine, Joi 8 Februarie 1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE MITROPOLIT,
GURIE
Secretar,
j- MARION BACAOANUL

Sedinta de la 8 Februarie, 1934.

Sumarul $edintei.
edittl,a se deschide in orele 10 dimineata, in palatul patriarhal,
sub presedintia I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei.
Secretar de sedinta este P. S. Arhiereu Ilarion Bacaoanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal si sunt prezenti : I. P. S.
Patriarh Miron, Ii. PP. SS. Mitropoliti : Nicolae al Ardealului si Guile
al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Ghenadie al Bu-
zaulul, Cosma al DunArii de jos, Visarion al Hotinului, Grigorie al Ara-
dului, Cherontie al Constantei si loan al Armatei ; PP. SS. Arhierei
Platon Ploesteanul, Marion Bacaoanul, Dionisie Tighineanul, Grigorie Bo-
tosa.neanul, Titu Targovisteanul, Andrei Crisanul, Nifon Craioveanul si
Veniamin BArladeanul; absenti: P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului
Noul Severin si P. S. Arhiereu Ipolit Radanteanul, iar in concediu
PP, SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei si Nectarie al Bucovinei; PP.
SS. Episcopi: Nichita al Argesului, Roman al Oradiei si Nicolae al
Clujului si P. S. Arhiereu Vasile de RIginari.

www.dacoromanica.ro
78 Biserica Ortodox& Roman&

Apoi da citire sumarului sedintei precedente, care,

Se vezifica pi aproba.

I. P. S. Patriarh Miron, intr& In sedintA ci ocupa scaunul preziddal.

P. S. Arhiereu Grigorie Boto$neanul cere Sf. Sinod sa se is m5.-t
aunt urgente pentru reorganzarea invatAmlintului teologic $i uniformi-
zarea mooulul de prezentare exterioarit a clerului.
Admitandu-se urgenta se iau In discutie problemele ridicate prim
comtmicarea dP mai sus.
I. P. S. Patriarh aratit, cit in ceea ce priveste pe scoaleIe teologice,
in sedinta pie eri s'a hoUtrit a se cere Ministerului Cultelor sa is in cer-
cetare proectul votat de Sf. Sinod si care i-s'a inaintat. Deci, aceasta n'ar
mai comports diseutie.
In ce priveste partea a doua a propunerii, sit fie data la comisiunea.
de discipiina.
P. S. S. Episcop Ghenadie al Buzdului propune a se cere Ministerului
sa dea scoalele teologice in conducerea Bisericii, asa diva cum prevede
art. 34 din Legea de organizare bisericeascA.
Sf. Sinod hotaregte :
1. Se va face interventie la Onor. Gwvern spre a trece gcoalele teo-
logice in conducerea Bisericii, conform art. 34 din Legea de organizarre
a Eisericii ortodoxe rcrmdne.
2. Partea a doua a prcrpwnerii se dd spre studiere gi referire comi-
siunii canonise juridice gi pentru disciplind.
P. S. Episcop Gherontie al Constaufei propune a se cere Guvernului
ca in Legea pentru apararea statului, ce intentioneaza a o aduce spre vo-
tare In sectiunea actualului Parlament, 55. se prevad5. si apararea Bise-
ricii contra on cui ar ataca-o fie prin pres5., fie prin brocuri.
La propunerea I. P. S. Patriarh propunerea,
Se pune la acte.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului propune ca sentintele Consi-
storiului Mitropolitan din Bueuresti sa. fie aprobate de un Mitropolit, In-
ru cat I. P. S. Patriarh are a aproba pe cele ale Consistoriului Spiritual
Central.
Propune a se numi I. P. S. Mitropolit Neetarie al Bucovinei.
Sf. Sinod prmind propwnerea fdcutd, deleagd pe I. P. S. Mitro-
polit Nectarie al Bucovinei sd cerceteze gi sd aprobe sau sd reaping&
dupd cazuri sentincele Consistoriului Mitropolitan Spiritual din Bucuregti.
Acest fapt se va comunica Sf. Mitropolii a Ungrovlahiei spry cola
de cuvitinca.
Se intr5, in ordinea de zi.
1. Tem. No. 157/934. P. S. Episcop Cosma al Dundri de Jos, rapor-
torul Comisiunii pentru doctrin5. si viatr5, religioasa, dli. citire raportului
comisiunii asupra proectului de doxologie pentru deschiderea adunArilor
eparhiale, refacut de Arhiepiscopia Cernauti dup5. observ5.rile Sf. Sinod.
Comisiunea e de p5.rere ca s& se aprobe cu observatiunea, ca ot-
pustul sit se pun& inaintea polihronului, dupa care preotul inchee cu t
Pentru rugaciunile Sfintilor Prtrintilor nostril, Doamne Iisuse Hristoase...

www.dacoromanica.ro
Sumarelei sedintelor Sfantului Sinod din. anul 1934. 79

Asemenea se va scoate partea finals., (dac5. Mitropolitul sau epis-

copul eparhiot este de fgt.. In strand., zice: Binecuvantarea Domnului pe-
ste vol cu al sau Dar...)
Aceasta potrivit tipicului.
1. Sf. Sinod aprobd proectul de doxologie pentru deschiclerea adu-
drilor eparhiale depus de Sf. Arhiepiscopie a Cernaufi lor cu rectificdrile
propuse de comisiune.
2.Acest proiect se va comumica tuturor eparhiilor pentru Intrebuin-
larc.
2. Tern. 156/934. P. S. Episcop Grigorie al Aradului raportorul
comisiunii canonic& juridica 91 pentru discipline, da citire referatului co-
misiunii, asupra r5spunsului P. S. Arhiereu Nifon. Craioveanul in
virile ce i-s'au adus de P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul
Seventh prin brosura tiparita In anul 1933, si inaintat& Sf. Sinod cu a-
dresa No. 1557/933, din 20 Februarie, 1933. Sf. Sinod prin hotarlrea sa din
12 Decembrie 1933, a declarat Incheeat conflictul ivit la RAmnic intre P.
S. Episcop Vartolomeu si P. S. Vicar Nifon, prin ceea ce implicit s'a re-
cunoscut a nu este cazul sa se fax& nici o cercetare in privinta Invinui-
rilor aduse de P. S. Episcop Vartolomeu, Vicarului sau. Astfel comisiu-
nea este de parere c& nu se mai poate reveni asupra cazului de la Ram-
nic, ramanand invinuirile P. S. Vartolomeu simple afirraatiuni nedovedite
si ne sustinute.
Sf. Sinod aproba propwnerile comi,siwnii si ca atare dispune clasarea
chestiunii la dosar.
3. P. S. Arhiereu Grigorie Botogdneamul d& citire referatului comi-
siunii pentru doctrine, 91 viatd. religioasa, asupra cererii a 150 de ere-
dinciosi, de a nu se aproba radiodifuzarea Sf. Liturghii. Comisiunea pro-
pune a se satisface cererea acestora.
Sf. Sinod, in urma discutiunilor la care iau parte : I. P. S. Patri-
arh, PP. SS. Ghenadie episcopul Buzaului, Cosma al Dunarii de Jos si
P. S. Arhireu Titu S. Targovisteanul, hotareste :
Comisiunea va studia problema radio-difuzcirii Sf. Liturghii in
condnunfime gi apoi va prezenta Sf. Sinod studiile ce va face spree a
decide.
4. Tern. Nr. 106/934. Acelagi P. S. Raportor d5. titre referatului
comisiunii, asupra cererii prof. dr. V. Gheorghiu din Cernauti de a i-se de.
aprijnul banesc necesar tiparirii lucrarii sale Textul critic al cartilor
N. Testament In limba originals greaca".
Comisiunea este de parere ca, Consiliul Central sa is lucrarea in
editura s5. o tipareassca In atatea exemplare dupa fondurile care dis-
pune si par. autor sa-i i-se dea dreptul legal si dupa invoiala.
Sf. Sinod, in urma discutlilor la care iau parte I. P. S. Patriarh §i
P. S. Titu Targovisteanul, hotruilste :
1. Sd rdspunde Pdr. Prof. Dr. V. Gheorghiu cd Sf. Sinod se bucurd
qi aproba sd tipclreascd lucrarea sa, pentru care l-ar ajuta bucuros. Insd,
cum nu dispune de fondurile necesare a hotdrit a cere statului sd pre-
add io buget suma necesard.
2. Se va interveni la Stat set i.a Sn viitoru/ buget suma de cca.

www.dacoromanica.ro
80 Biserica Ortodox5. Roman&

500.000 lei pentru tiparirea lucrdrii Prof. Dr. V. Gheorghiu intitulata

Textul critic al cdrjlor Noul Testament in limba originala greacd ".
5. Tern. Nr. 158/934. P. S. Episcop Gherontie al Constancei da
citire referatului comisiunii pentru doctrina, si viata religioasa, asupra
cererii Sf. Sinod al Poloniei, de a se fixa ziva de 1 Noembrie pentru po-
menirea celor ce au murit In urma persecutiilor bolsevice. Comisiunea
propune a nu se admite lucrul acesta fiindca nu e posibilitate de invest-
gat.ii si control asupra cauzelor ce au determinat martiriul celor din Rusia
sovetica. Totusi crede ca se poate incadra la pomenirile din Dumineca tu-
turor Sfintilor, sand vrednicia martirilor, dup5, atotstiinta. ]ui Dumnezeu,
poate fi s15.vitit. In acest sens s'ar putea intruca,t s'ar afla de bine
s5, se dea un. raspuns I. P. S. Mitropolit Dionisie al Varsoviei.
Sf. Sinod hotaragte :
Biserica ortodoxd ronuinei continua a se ruga din com.d in cand,
In timpu2 sf. Liturghii din Dumineci gi sdrbdtori, pentru odihna sufletelor
celor cazuti in persecuciile sovetice, precum gi in Dumineca tuturor
S inplor.
La orele 13, I. P S. Patriarh ridica sedinta, anuntand pe cea vi-
itoare pentru maine Vineri, 9 Februarie 1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
ILARION BACAOANUL

Sedinta de la 9 Februarie, 1934.

Sumarul ?edintei.
edint a. se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia I. P. S..
Mitropolit Gurie al Basarabiei in palatal patriarhal.
Secretar de sedint5.: P. S. Arhiereu Ilarion Bacaoanul.
P. S. Secreta.r dä citire apelului nominal si sunt prezenti; I. P. S.
Patriarh, PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei, Nicolae al Ardealului,
Nectarie al Bucovinei gi Gurie al Basarabiei; PP SS. Episcopi: Lucian al
Romanului, Ghenadie al Buzaului, Visarion al Hotinului, Grigore al Ara-
dului ci Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul,
Ilarion B5.caoanul, Dionisie Tighineanul, Grigore Botoseneanul, Titu S.
Targovisteanul, Nifon Craioveanul si Veniamin Ba.rlAdeanul; absenti: PP.
SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Cosma al Dunarii de Jos si loan
al Arnaatei; PP. SS. Arhiereu Ipolit Radauteanul si Andrei Crisanul iar
in concediu: PP. SS. Episcopi: Nichita al Argesului, Roman al Oradiei,
Nicolae al Clujului si P. S. Arhiereu Vasile de Rasinari.
Apoi, d5. citire sumarului gedintei precedente care,
Se verifica si aproba.
Se trece la comunicari.
P. S. Secretar dd. citire urm5.toarelor comunicari:
1. Tern. No. 160/934. P. S. Episcop Vartolomeu al Itelmnicului Noul

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 81

Severin aduce la cunostinta Sf. Sinod ca ne dandu-i-se Arhiereul vicar

cerut, nu va mai putea lua parte la sedintele Sf. Sinod, din lips& de timp.
Se trimite spre studiere isi referire la comisiunea cationicd-juridicd
gi pentru diseiplind.
1. Tern. No. 161/934. P. S. Episcop Visarion at Hotinului cu adresa
No 451/934, face o seams de consideratii asupra pregatirei actuale a
candidatilor de preotie si face propuneri pentru viitoarea orgenir.nre a
qcoalelor teologice.
Se trimite spre studiere 0 referire comisinnii invdfamdntului teo-
logic.
3. I. P. S. Patriarh, intrand in sedinta si ocupand scaunul prezi-
dial, drt citire urmatoarei telegrame, adresata Sf. Sinod : Colonistii ro-
mani macedoneni gi regateni crestini ortodocsi din Jud. Caliacra roaga
respectuos pe I. P. S. Voastra sa binevoiasca a interveni catre Onor.
Ministerul Instructiunii si Cultelor ea in bugetul statului pe 1934, sa fie
trecute parohii de stat, in urmatoarele 20 centre : Sf. Imp5.rati Bazargic,
Trupcilar, Bairambunari, Infratirea (Sevdali), Mansarova, Rogojina, Ca-
sim, Liliacova, Voinesti, Rena.gterea., (Velicova), Inlanlac, Duranlari, Titu
Maiorescu, (Bogdan Voda), Saramussa, Satalmasi, Vulturesti, Viisoara,
Sandu, Aldea, Biserica gi preotul ne sunt cei mai de aproape mangaitori.
Am plecat din tinuturile undie ii aveam aproape. Aici fara biserici si pre-
oti ne simtim instreinati. Fara parohii de stat nu-i putem ayes., va rugam
ajutati-ne. Va sarutam mainile. Delegat : (ss). I. Radulescu.
Admitandu-se urgenta, Sf. Sinod, in urma discutitmilor la cari iau
parte I. P. S. Patriarh si P. S. Episcop Gherontie al Constantei, hon.-
raste :
Se va tnterveni la Onor. Minister al Instructiunii Zvi Cultelor, spre
a fi luate in viitoru/ buget parohiile numite de mai sus.
4. I. P. S. Mitropolit Pimen at Moldovei fi Sucevei, aduce la cu-
nostinta ca la prima sedinta a Senatului, and s'a comemorat amintirea
lui Duca, nefiind de fate. I. P. S. Patriarh,a rostit gi I. P. S. Sa o cuva.n-
tare in numele Bisericii ortodoxe roman, vestejind actul criminal.
Pe de alt5. parte, astazi, oficiindu-se la biserica Visarion din Ca-
pita1a, parastasul de 40 de zile dela moartea lui Duca, I. P. S. Sa crede
ca, este bine, a fi si Sf. Sinod, reprezentat la acest parastas prin doi
membrii ai sai macar. In acest scop I. P. S. Sa se pune la dispozitia
Sfantului Sinod.
1. Sf. Sinod is act de faptul reprezentdrii Bisericii la deschiclerea
Senatulivi.
2. Deleagd pe II. PP. SS. Mitropolifi Pimen at Moldovei 0 Gurie
at Basarabiei, sd is parte ca reprezentanfi ai sdi la oficierea parastasului
de 40 zile pentru raposatul Duca.
5. I. P. S Patriarh, aduce la ctmostinta Sf. Sinod, ca. potrivit celor
hotarite de Sf. Sinod qi Sinodul Permanent cu privire la orgsmizarea
unui corp de preoti pentru cercetasi, I. P. S. Sa a luat parte la congresul
conducatorilor de cohorte cercetasesti gi prin cuvantarea ce a tinut si pe
care PP. SS. Membri au vazut-o prin ziare, a creiat o atmosfer5, inalta
religioash, atmosfera ce s'a pastrat tot timpul cat a durat discutiile
acelul congres.
Biserka Ortodoxa Romand 8

www.dacoromanica.ro
82 Biserica Ortodox& ROmAM

AratA ca a Insarcinat pe consilierul central Velehorschi pentru a

intocmi detaliile unui proect al organizatiei preotilor pe lane). cerceta3i,
care va fi adus Sf. Sinod spre cercetare si aprobare.
Pan& atunci roaga pe PP. SS. Chiriarhi sA reflecteze la preotii
ce vor trebui afiliati unitatilor cercet5.3e3ti, in special din preotii bine pre-
gatiti si cu inclinAri catre tineret 3i ie3irea in aer liber, unde s5.-1 indru-
meze spre Dumnezeu, pe care sa i-1 descopere in toate frumusetile qi fe-
nomenele naturii.
Preotii acestia insa, sA nu se gandeasca. a fi pl5titi, intru cat mic-
cares cercetaseasca este pornita dintr'o initiative particular& qi conduca-
torii cercetasiei presteaza. serviciile lor In mod gratuit.
Ca sa. se poata achita cu succes de indatorirea lor, ace3ti preoti
trebue s5. aiba si indrumArile necesare.
De aceea face apel la PP. SS. Membri, earl sunt literati 31 cu-
nose literaturile streine sa culeaga si sa Intocmeasca lucrati in acest
sens.
De notat cs,, comandantul cerceta3iei a primit formula de juramant
propusa de Sf. Sinod.
P. S. Arhiereu Titu Tdrgavisteanul, dups. ce face o expunere de
modul cum e organizata cercetasia in alte %Art, arata ca in cercetasia
romaneasca se afla persoane conducatoare decorative, care nu iau nicio
plata, dar se afla, si persoane platite. Adica, sunt militari 3i profesori
alaturati de pe langa unitatile de cercetaqi, earl Iqi primesc plats muncii
lor de la regimentul sau catedra de unde sunt deta3ati. Tot asa sa. se
procedeze 3i cu preotii. S5. nu se nu.measca preoti cart au cate trei ocu-
path fiindc& s'ar compromite ideea.
Sf. Sinod is act de cele comunicate.
1. PP. SS. Chiriarhi vor fi rugati a reflects de pe acum la preotii
ce vor fi numiti pe kbngd imitatile de cercetcisi. 2. De asemenea vor
fi rugaci a strange materia/7a ce vor afla privitor la dovedirea existencii
lui Dumnezeu din elementele si frwmusefile naturii, pe care-1 vor inainta
Sf. Sinod in. vederea intocmirii unui studiu complect, ce urmeazd a fi
pus la dispozicia viitorilor preoci afiliaci cercetasilor.
I. P. S. Patriarh, aduce la cuno3tinta Sf. Sinod situatia grea pentru
Biserica, cand nu poate sa. soma la pensie pe preotii batrani deveniti
incapabili a mai servi cu demnitate si folos. Si din cauza aceasta, in
parohiile lor, castig5. teren sectarii.
De aceea face urmatoarea propunere:
Preotilor in varsta, qi neputincio3i sa li se dea un preot ajutator
tanar, In urrnatoarele conditiuni: preotul batran s5. rAmana. numai cu
salariul bugetar, iar preotul tanar ajutator sa aibA tot venitul epitra-
hilului si sesiei parohiale".
In modul acesta. socote3te I. P. S. Sa ca s'ar putea impaca lucru-
rile pan& la modificarea actualei legi a pensiilor, in sensul dorit de Sf.
Sinod In 3edinta sa de la 15 Decemvrie 1933.
P. S. Episcop Lucian. al Romanului aratA c5. Sf. Sinod a intervenit
de nenumarate on la Ministerul de Culte si Finante, pentru modificarea
legit pensiilor, InsA aceastA modificare nu s'a fAcut, deli are informa-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantolui Sinod din anul 1934. 83

tduni ca o comisie specials., din care face parte si P. S. Episcop Grigore

al Aradului as delegat at Sf. Sinod, s'a intrunit de ca.teva ori.
P. S. Episcop Grigore at Aradului, arata, activitatea. P. S. Sale
in acea comisie pe timpul guvernarii domnului N. Iorga.
Mai iau cuva.ntul P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului si P. S.
Arhiereul Titu Targovisteanul, dup.& care Sf. Sinod hotAra.,te:
1. Se is act de cele commicate de P. S. Episcop Grigore at Ara-
dului, asupra activitafii sale in comisia de modificare a legii pensiilar.
2. Ca delegat at Sf. Sinod in comisia pentru modificarea legii pen-
siilor de pe Maga, Ministerul de Finance se numegte P. S. Episcop Ghe-
nadie at Buzdului, in locul P. S. Episcop Grigore at Aradului.
3. Propunerea I. P. S. Patriarh se trimite comisiunii insdrcinatd
Cu. intocmirea regulamentului pentru instituirea preorilor ajutdtori, spre
a o lua In acel regulamont.
Se intl.& in ordinea de zi.
1. Tern. No. 167/934 P. S. Episcop Grigore at Aradului raportorul
comisiunii canonica, juridic& si pentru disciplina dA citire referatului
comisiunei asupra propunerii I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei de
a se reconoaate alegerea de Episcop la Cetatea-Alb&-Ismail, a P. S.
Arhiereu Dionisie Tighineanul.
Comisia, avand In vedere ca. Sf. Sinod a invalidat alegerea ca
Episcop a P. S. Arhiereu Dionisie, propune mentinerea hotaririi aduse.
Sf. Sinod primind propunerea comisiunei, hotdr4te mencinerea
hotaririi sale din 23 Octombrie 1933, asupra alegerii dela Cetatea-
Alba-Ismail.
2. Tern. No. 168/934. Ace lasi P. S. Raportor, d& citire referatului
comisiunii asupra propunerilor P. S. Arhiereu Grigore Botoseneanul,
asupra reorganizarii invatAmantului teologic si uniformei clerului. Co-
raisiunea propune: Chestia invatamantului teologic se va rezolvi in lega-
tor& cu proectul facut iar chestia uniformei se va prezenta de comisia
special..
Sfeintul Sinod is act.
3. Tem. No. 153/934. P. S. Arhiereu Venia.min Btirlad,eanul, rapor-
torul comisiunei pentru scoalele teologice si invatamant religios in scoale,
dtt citire referatului cornisiunii asupra cererii studentilor in teologie de
a li se acorda dreptul O. treaca si la alte facultati. Comisiunea propune a
se interveni la locul in drept ca: A. Dip lomatii seminariilor teologice sa.
poath. a se inscrie la Mere, istorie si filosofie, direct far& niciun examen
de diferenta, de oarece aceste studii le sunt absolut trebuitoare pentru
Intregirea studiilor for de teologie si pentru specialitatea secundara.
la examenul de capacitate pentru profesorat. B) Diploma%ii seminariilor
teologice, prin Ina* diploma for de absolvire far& niciun examen de
diferent& sa. aiba. dreptul de a se prezenta la bacalaureat, alaturi cu ab-
solventii de liceu si acei ce vor rel.'s', fireste ca. vor avea dreptul a se
Inscrie la orice facultate.
Sf. Sinod, In urma discutillor la care iau parte: I. P. S. Patriarh,
L P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, P. S. Episcop Ghenadie al Bu-
zAului, P. S. Episcop Visarion al Hotinului si P. S. Arhiereu Titu Targo-
visteanul, hotaraste:

www.dacoromanica.ro
84 Biserica OrtodoxA Romany

Chestiunea aceasta a studenfilor teologi a Post rezolvatd gi, in

proectul de lege pentru orgovnizarea innxlyintlinttului teologic, ce se afld
trimis Misisterului Instrucfiunii gi Cultelor.
Panel card acest proect va deveni lege, seminaristii au libertatea,
set meargd si la alte faculttifi cu indeletnicirea insd a formalittifilor lc-
gale de inutittimdat.
P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul aduce la cunostinta Sf. Sinod
cA, trecand doi ani dela alegerea celor 4 membri ai Sinodului Permanent,
trebue sa, se proceada conform art. 64 din Reg-ulamentul pentru determi-
narea drepturilor Patriarhului si de functionarea a Sf. Sinod, la prime-
nirea a doi din membri. Propune a se proceda la aceasth primenire prin
tragere la sorti.
I. P S. Patriarh procedAnd la tragerea sortilor, ies: I. P S. Mitxo-
pout Pimen al Moldovei si Sucevei si P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul.
I. P. S. Sa propane a fi realesi.
La propunerea I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului,
Sf. Sinod, in tunanimitatea membrilor prezenfi, alege pe I. P. S.
Mitropolit Nectarie al Bucovinei gi P. S. Arhiereu Titu Targovigte,oinul,
ca membri In Sinodul Permanent, pe periodul de patru anti, incepand cu
data de ad, pdnd la 1 Ianuarie 1938.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridicA sedinta, anuntAnd pe cea
viitoare pentru Marti 13 Februarie 1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON p. Secretar,
-I- TIT

Sedinta de la 13 Februarie, 1934.

Sumarul ?edintei.
edinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia Ina It
Prea Sfintitului Patriarh, in palatul patriarhal.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul.
P. S. Secretar dd. citire:
I.
Apelului nominal:
si sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, IL PP. SS. Mitropoliti: Pimen
al Moldovei si. Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Ghenadie al
Buzaului, Cosma al Du/Aril de Jos si Visarion al Hotinului; PP. SS.
Arhierei: Platon Ploestea.nul, Dionisie Tighineanul, Titu Targovisteanul
si Nifon Craioveanul; absenli: II. PP. SS.Mitropoliti: Nicolae al Ardea-
lului si Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al RAmnicului
Noului Severin, Lucian al Romanului, Grigore al Aradului, Gherontie
al Constantei si Ioan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul,
Grigorie Botosaneanul, Andrei Crisanul gi Veniamin BArladeanul, iar
in concediu: PP. SS. Episcopi Nichita al Argesului, Roman al Oradiei,
si P. S. Nicolae al Clujului, PP. SS. Arhierei llarion Bacaoanul si Vasile
de Rasinari.
Samara/1A gedinfei precedente, care se verified gi aprobd.

www.dacoromanica.ro
Sumarele §edintelor SfAntului Sinod din anul 1934. 83

Il
Cererii de concediu a P. S. Arhiereu Ilarion Bactionul,
Sf. Sinod acordd concediul cerut.
I. P. S. Patriarh, constatand ca. Sf. Sinod nu este in numar, ridicA
sedinta anuntand pe cea viitoare pentru mains Miercuri 14 Februarie
1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
j- TIT

$edinta de la 14 Februarie, 1934.

Sumarul $edintei.
edinta se deschide in palatul patriarhal, sub presedintia I. P. S.
Patriarh, la orele 10 dimineata.
Secretar de sedintA: P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul.
P. S. Secretar da. citire apelului nominal qi sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh at Romfiniei Dr. Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Mol-
dovei si Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi, Ghenadie at Buzaului,
Cosma at Dunarii de Jos, Visarion al Hotinului, PP. SS. Arhierei: Platon
Ploesteanul, Dionisie Tighineanul, Titu Targovisteanul gl Nifon Craio-
veanul; absenti: II. PP. SS. Mitropoliti Nicolae al Ardealului si Gurie
al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu at Raranicului, Lucian at
Romanului, Grigorie at Aradului, Gherontie al Constantei si loan at
Armatei; PP. SS. Arhierei: Ipolit RAdauteanul, Grigore BotosAneanul,
Andrei Crisanul ysi Veniamin BArlAdeanul, iar in concediu: PP. SS. Epis-
copi: Nichita at Argesului, Roman at Oradiei ai Nicolae al Clujului;
PP. SS Arhierei: Ilarion Bacaoanul si Vasile de Rasinari.
Apoi dg. citire sumarului sedintei precedente care,
Be verified §i aprobei.
I. P. S. Patriarh aduce la cunostinta Sf. Sinod incetarea din viat5.
a fostului Ministru al Cultelor Vasile Goldiq. I. P. S. Sa, intr'a smut&
cuvantare de comemorare, aratA ca. raposatul Vasile Goldia, a fost 1111
bun fiu at neamului romanesc. Faptul a. el, in calitate de Ministru at
Cultelor a incheiat Concordatul cu Roma papalA, nu trebue sa, ne fax&
a-1 judeca ra.u. Un om trebue judecat nu numai dupa o fapta, ci dup5.
toate actele vietii lui, cari ne dovedesc a fi fost un bun creqtin si na-
tionalist infocat.
A facut liceul la Brasov, unde ajunge mai tArziu si profesor.
Dup5. zece ani de profesorat merge la Arad ea secretar al unchiului
sau Iosif Goldis, episcop al Aradului. Aci se ma.nifestA el la ziarul Tri-
buna" care se mutase dela Brasov la Arad.
Dupa, moartea unchiului s5..0 atinge culmea manifestArilor sale
publics, in special dupA razboi, In calitate de membru at partidului na-
tional at cArui suflet era, inlocuind astfel pe Brotte, in care calitate
activea.z5., impreunli cu altii pentru unire.

www.dacoromanica.ro
86 Biserica Ortodox& Roman&

Zenitul manifest iris sale J1 atinge la Alba-Iulia and s'a proclamat

unirea cu Patria. mania.
Cuvantarea lin in favaarea unirii, tinuta cu acea ocazie, a fost
de o temeinicie si eleganta rare, Inat s'a zis despre el, a a fost In 1918,
ceea ce a fost Simion BS.rnutiu la 1848.
A facut parte din delegatia ce a venit la Bucuresti, sti. adua. Re-
gelui Ferdinad, proclamatia unirii Ardealului cu Patria Mama.
Incheind cuvantarea, I. P. S. Sa rosteste duptt stramosescul obicei
Dumnezeu sa-1 odihneasca In pace.
PP. SS. Membri a.scultd.nd in picioare cuvdntarea rostesc impreund
cu I. P. S. Patriarh rugdciunea cdtre Dumnezeu de a-I odihni in pace
printre ale$i Sai.
Tot I. P. S. Patriarh referindu-se la recenta sarbatoare a I. P. S.
Mitropolit Pimen at Moldovei spune urmatoarele: Aflam din ziare a
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei a fost arbatorit pentru 25 de ani
de pAstorie ca Arhiepiscop al Iasi lor si Mitropolit al Moldovei si Sucevei.
Fiind de fata., ne asociem si noi la sarbatorirea I. P. S. Sale si-i dorim
Inca multi ani si stmatate. 55.4 intareasa Dumnezeu batranetile si a
ne fie de pilda.
SA. trAiasc5..
PP. 52. Membri se asociazd cu. mare pkicere la. urdrile ideate
I. P. S. Mitropolit Pimen at Moldovei.
I. P. S. Mitropolit Pimen at Moldovei $ Sucevei raspunzand spune:
Multumesc I. P. S. nostru Presedinte ch. a binevoit a-si aduce aminte de
persoana mea si a comunica Sf. Sinod a Tara si Biserica ma sarbato-
reste pentru plinirea a 25 ani de arhipastorie la Scaunul Mitropoliei
Moldovei.
Sunt cel mai vechi membru al acestui Sf. Sinod, din care fae
parte de aproape 34 de ani: ca arhiereu, ca Episcop al Dunarii de Jos,
si apoi ca Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei $i Sucevei.
Iar intrarea mea In clerul de mir e de peste 50 ani.
CA am servit Bisericii $i Tarii un timp ass. de Indelungat nu e un
merit al meu ci e un dar al lui Dumnezeu.
Studiile teologice le-am Inceput la Seminarul din Bucuresti si ter-
minat in Facultatea de Teologie din Cernauti made am fost trimis de stat
prin recomandatia Sf. Sinod si am luat doctoratul In Teologie.
Inainte de a fi episcop, am fost 14 ani profesor la Facultatea
de Teologie din Bucuresti.
In tot timpul pastoriei mele, ca toti fostii mei colegi din Sinod,
m'am straduit sa IntArim. prin preoti credinta In popor si sa -1
facem constient de idealurile noastre nationale, care s'au Indeplinit in
marele razboi 1916-1918. Constiinta unirii $i intregirea neamului pentru
care a luptat vitejeste soldatul roman a pornit dela noi ierarhii si preotii
Bisericii vechiului regat aci cu aceste idei am crescut si educat poporul
nostru credincios ca a fie gate de jertftt In ziva cea mare, care a sosit
$i s'a realizat la Marasesti In 1918. Cel mai Insemnat timp al pastoriei
mele il socot pe acel din marele razboi, and mi-a fost dat sa binecuvintez
ostirea pe front, sit Ingrijim de ranitii din spitale, de refugiati si de marta
color jertfiti pentru idealul neamului.

www.dacoromanica.ro
Sumarele cedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 87

Adaug, ca, mi-a Post dat ca in calitatea de cel mai vechi membru
al Sf. Sinod sa propun ridicarea Bisericii noastre la rangul de patriarhie
ceea ce s'a Indeplinit prin ridicarea I. P. S. Mitropolit Primat Miron
la rangul de Patriarh al Bisericii romane.
In timpul cand I. P. S. Patriarh avea sarcina de Regent, am avut
inalta cinste de a-1 suplini prezidand Sf. Sinod cl Consiliul Central Bi-
sericesc.
Va. multumesc de dragostea aratata ci rog pe Dumnezeu ca Sf.
Sinod, in activitatea sa apostoleasca sa, dea fructele cele mai fericite
pentru propacirea Bisericii noastre ortodoxe ci inaltaxea neamului nostru
romanesc.
Sfantul Sinod nefiind In numar pentru a putea lucra ci aduce
hotarlri I. P. S. Patriarh ridica cedinta ci anunta pe cea viitoare pentru
Vineri 16 Februarie 1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
M1RON
p. Secretar,
-I. TIT

Sedinta de la 16 Februarie, 1934.

Sumarul $edintei.
edinta se deschide in palatul patriarhal, sub precedintia I. P. S.
Patriarh, la orele 10 dimineta.
Secretar de cedinta: P. S. Arhiereu Titu Targovicteanul.
P. S. Secretar da, citire apelului nominal ci. sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei ci Nectarie
al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Raranicului, Ghenadie
al Buzaului, Cosma al thinArii de Jos ci Gherontie al Constantei, PP. SS.
Arhierei: Platon Ploecteanul, Titu Targovicteanul ci. Nifon Craioveanul;
absenti IL PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al Ardealului ci Gurie al Basa-
rabiei; PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Visarion al Hotinului,
Grigore al Aradului ci loan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ipolit RA-
dauteanul, Dionisie Tighineanul, Grigore Botoceneanul ci Veniamin Ba,r16.-
deanul iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Nichita al Argecului, Roman
al Oradiei ci Nicolae al Clujului; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul cl
Vasile de Ra.cinari.
Apoi da, citire sumarului cedintei precedente care,
Se verified gi aprobd.
Ace Iasi P. S. Secretar cla citire telegramelor de adeziune la en-
ciclica ce urmeaza a fi data de Sf. Sinod, a urmatorilor PP. SS. Membri
'ce n'au putut veni la cedinta.: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului;
PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Nichita al Argecului Roman
al Oradiei, Nicolae al Clujului ci loan Stave al Armatei.
PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Ipo lit Radauteanul, Grigore
Botocaneanul, Andrei Cricanul, Vasile de Racinari ci. Veniamin Barn:
-deanul.

www.dacoromanica.ro
88 Biserica Ortodoxa Roman&

Se is act.
Apoi db, citire urmatoarelor comunicari:
Tern. No. 177/934. P. S. Episcop Vartolomeu a1 Romanului Noul-
Severin recomanda din nou pentru postul de arhiereu la Ramnic pe arhi-
mandritul Galaction Gordun.
Se trimite spre studiere ivi referire convisiwnii eanonicd-juridicd
pi pentru disciptind.
I. P. S. Patriarh constatan.d ca. Sf. Sinod nu este in numar pentru
a putea lucre pi educe hotariri, proroagA peditele Sf. Sinod pentru.
o datA care se va anun%a la timp.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
VENIAMIN BARLADEANUL

Sedinta de la 17 Apri lie, 1934.

Sumarul ,Stedinfei.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub prepedintia malt
Prea Sfintitului Patriarh, in palatul patriarhal.
Secretar de pedintri, P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
De feta se afla d-1 Subsecretar de Stat ,41. Popescu-Necpepti.
P. S. Secretar dft, citire apelului nominal qi sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nectarie at Bucovinei Zvi Gurie
at Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnncului Noul Se-
verin, Lucian at Romanului, Ghenadie at Buzaului, gi Grigore at Aradului;
PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Dionisie Tighineanul, Titu Targo-
vipteanul gi. Veniamin Barladeanul; absenti: I. P. S. Mitropolit Pimen
at Moldovei pi Sucevii; PP. SS. Episcopi: Nifon at Hupilor, Nichita at
Argepului, Cosma al Dunguli de Jos, Vasilie at Caransebepului, Roman
al Oradiei, Visaxion al Hotinului, Gherontie at Constantei pi Than at Ar-
matei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploepteanul, Grigore Botopeneanul, An-
drei Cripanul pi Vasile de R9.sinari iar in concediu: I. P. S. Mitropolit
Nicolae al Ardealului; P. S. Episcop Nicolae at Clujului si P. S. Arhiereu
Ipolit Radauteanul.
Constatandu-se Ca Sf. Sinod nu este in numar pi deci nu poate
lua hotariri valide,
Se hottirdste impdrtirea actelor la comisiuni spre studiere si ri-
dicarea pedinfei.
I. P. S. Patriarh. arata. ca a convocat Sf. Sinod acum in preajma
adunarilor eparhiale pentru rezolvarea urmatoarelor chestiuni urgente.
1. Rezolvarea cazului alegerii dela Ismail, la care trebue sa, fie
intreg Sf. Sinod;
2. Aprobarea tinerii Congresului profesorilor de religie din Wet&
Cara, la liceul militar de la m&nastirea Dealului din Targovipte, in tuna
Iunie, yi
3. Rezolvarea cererilor venite de la cateva comunitAti ale vechilor
catolici din Franta de a fi primite In sanul Bisericii ortodoxe.

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 89

P. S. Secretar d5, citire urmatoarelor comunicari:

I. Tern. No. 506/934. P. S. Episcop Nicolae al Clujului cere con-
cediu pentru boala dela toate gedintele.
2. I. P. S. Patriarh anunth cererea de concediu pentru azi a I.
P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului;
3. I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei cere concediu dela
toate sedintele pentru P. S. Arhiereu Ipo lit Radauteanul.
Se acorda cancediul cerut.
Tem. No. 504/934. P. S. Director al Cancelariei Sf. Sinod, supune
spre aprobare proectul de buget pentru cheltuelile materiale ale Sf.
Sinod pe anul 1934/35.
Se trimite spre studiere ysi referire comisiunii speciald formatd din
PP. SS. Episcopii: Coma al Dunuirii de Jos si Nichita al Argegului.
Tern. No... 934, P. S. Episcop Grigore al Aradului face urmatoa-
Tele propuneri in legatur5. cu invathm5.ntul religios:
1. Profesorii de religie sa, nu mai ocupe qi alte functii;
2. S5, se irtfiinteze posturi de cateheti la 5colile primare;
3. S5, se introduce. predarea religiunii in qcoalele de convert pan5, la
ultima class..
Tern. No... 934. P. S. Episcop Lucian al Romanului depune proectul
programei analitice a invathmantului religios in qcoalele secundare.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii pentru gcoale teo-
logice si inulfamdnt religios in genere.
Tem. No. 407/934. Mitropolitul Evlogie din Paris cere sprijin pentru
consolidarea Institutului teologic rus din Paris.
Se trimite la aceea5i comisiune.
Tem. No. 1501/933. Pr. Vasile Paica cere aprobarea lucrarii sale
intitulath. Gruparea materialului catehetic" bazat pe principii biblice.
Se trimite spre studziere qi referire comisiunii pentru gcoalele teo-
logice qi innyatcimant religios in genere.
Tem. No. 386/934. I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei qi Sucevei
cere a se impune comisiunii respective, 55. aduca raportul asupra propu-
nerii I. P. S. Sale privitoare la invathmantul religios.
Se trimite la aceeagi comisiune.
Tern. No. 253/934. P. S. Episcop Grigore al Aradului propune a se
extinde dreptul de control asupra inv5.thmantului religios de Biserica,
nu numai in qcoalele primare ci si in cele secundare.
Se trimite la aceeagi comisiune.
Tem. No. 309 gi 306/934. I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei
qi Consiliul Eparhial Caransebeq, cer a se interveni la Ministerul Instruc-
tiunii sti men.tin5. in noul ora5, dou5, ore de religie in toate 5coalele se-
eundaxe §i profesionale.
Se trimite la aceeagi comisiune.
Tem. No. 370/934. Consiliul Central Bisericesc inainteaza Sf. Sinod
cererea P. S. Episcop Nifon al Hu5ilor de a i-se da sesia episcopal& de
la data alegerii P. S Sale ca episcop al Hu5ilor.
Se trimite spre studiere 5si referire ccrmisitunii, canonicd-juridicd
fi pentru discplirul.

www.dacoromanica.ro
90 Biserica Ortodox& Roman&

Tern. No. 296/934. Sf. Arhiepiscopie a Sibiului aratA c& nu poate

da contributia pentru cheltuelile materiale ale Sf. Sinod.
Se trimite la aceeaqi comisiune.
Tem. No. 499/934. Sf. Episcopie a Cetatii-Albe-Ismail raspunde la
adresa Sf. Sinod No. 304/934, referitor la numirea Pr. P. Hadji in postul
al III-lea dela biserica Catedrala din Cetatea-Alba. (Anexa No. 174 si
304/934).
Se trimite la aceeagi comisiune.
Tem. No. 313/934. P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul
Severin educe la cunostinta c& nu va putea reveni la sedintele Sf. Sinod,
decal atunci cand i-se va aproba arhiereul vicar cerut pentru a doua oara.
2. Tem. No. 322/934. P. S. Episcop Nicolae al Clujului, cere Sf.
Sinod s5, revina, asupra neaprobarii cererii de vicar, si s& i-se acorde
vicarul cerut. (Anexe: tern. 142 si 204/934).
Se trimite spre studiere 0 ref erire comisiunii canoniccl-juridica
0 pentru discipltind.
Tern. No. 298/934. CetAtenii orasului Reni, In frunte cu fostul
primar, protesteaza contra sistemului preotilor de a stoarce iscaliturile
parohienilor in favoarea P. S. Dionisie, in urma indemnului par. consilier
Madan.
2. Tem. No. 299/934. d-1 Nicoelim Pamucci, avocet si consilier pa-
rohial qi Martinian M. Jujne, prim epitrop al Catedralei Bolgrad., arat&
cum s'a facut propaganda cu fondurile episcopiei Cetstii -Albe Ismail,
pentru alegerea P. S. Dionisie ca Episcop.
Se trimite la aceea$ comisiune.
Tem. No. 405/934. Ministerul Instructiunii si Cultelor roag& a se
convoca. Sf. Sinod pentru a aviza asupra noui situatii a P. S. Arhiereu
Dionisie Erhan, declarat doctor honoris cause." de Facultatea de Teologie
din Chisinam, in legatura cu recunoasterea alegerei P. S Sale de episcop
al (Anexe: circulara No. 453-478/934, tern. No. 411/934,
cu dos. alegerii, memoriul asupra ilegalitatii alegerii, Monitorului Oficial
No. 287/933, Legea universitar& fit regul. facultatii de teologie din Bucu-
rest ).
Be trimite in aceeali comisiune.
Tem. No. 490/934. Sf. Arhiepiscopie a Sibiului, roag& a se educe
o hotarire pentru intreaga Biserica, ortodox& romana care sa, opreasc&
cununiile In post.
Se trimite spre studiere gi ref erire comisiwnii pentru doctrirrul 9i
vial religioasd.
Tem. No. 408/934. Sf. Arhiepiscopie a Sibiului, expune punctul de
vedere referitor la Congresul international de moral& sociala, anuiita4
Ct. se va tine anul acesta la Budapesta. (Anexe tem. No. 364 si 402/934).
Be trimite la aceea$ comisiune.
Tem. No. 505/934. Pr. Haralambie Popescu superiorul capelei ro-
mane din Paris, inainteaz& scrisorile cereri ale Mgr. Carol Mignon,.
delegat plenipotentiar al Bisericii vechi catolice, a pr. Albanos Cockerbam
din Anglia si a Mgr. Louis Charles Winaert, episcop al Bisericii catolice
evanghelice din Paris, care cer a fi primiti in sanul Bisericii ortodoxe
Cu 1ntreaga comunitate.

www.dacoromanica.ro
§edintele Sf. Sinod din anul 1934 91

Se trimite la comisininea afaeerilor externe.

I. P. S. Patriarh ridica sedinta si anunta pe cea viitoare pentru
mAine Miercuri 18 Aprilie 1934, orele 10 dimineata, in palatul patriarhal.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
VENIAMIN BARLADEANUL

Sedinta dela 18 Apri lie, 1934.

Sumarul Sedintei.
edint.a se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia Ina lt
Pres. Sfintitului Patriarh, in palatul patriarhal.
De fat& stint: D-1 Ministru al Instructiunii el Cultelor C. Angelescu
d-1 Subsecretar de Stat la Culte Al. Popescu-Necsesti.
Secretar de sedint5.: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar d5 citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei si Sucevii,
Nectarie a1 Bucovinei si Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu
al Ramnicului Noul Severin, Lucian el Romanului, Ghenadie al Buzaului,
Nichita a1 Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Grigore al Aradului ci
Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploecteanul, Ilarion
BActioanul, Dionisie Tighineanul, Grigore Botoceneanul, Titu Taxgovisteanul
qi Veniamin Barladeanul; absenti: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardea-
lului; PP. SS. Episcopi: Vasile a1 Caransebecului, Roman al Oradiei si
loan al Armatei si P. S. Arhiereu Andrei Cricanul iar in concediu: P.
S. Episcopi: Nifon al Husilor, Nicolae al Clujului gi Visarion al Hotinului;
PP. SS. Arhierei: Ipolit Radluteanul si Vasile de Rasinari .
Apoi: I) Sumarului sedintei dela 16 Februarie a. c., care:
Se verified 0 aprobel.
II) Sumarului sedintei precedents care a avut caracter de conferintti..
Sf. Sinod ratified dispoziciile cuprinse in acest manta.
III) Urmatoarelor comunic5.ri:
1. Tem. No. 508/934. I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei cere
concediu de la sedinta dela 17 Aprilie.
2. Tern. No. 507/934. P. S. Episcop Visarion al Hotinului cere con-
cediu de la sedinte pe 5 zile, fiind in vizita canonica.
3. Tern. No. 511/934. P. S. Episcop Nifon al Husilor cere concediu
de la sedinte fiind retinut de interesele eparhiei.
4. Tan. No. 518/934. P. S. Arhiereu Vasile de Rasinari cere con-
cediu pe twat+, durata. sesiunei.
Se acordd coneediile cerute.
Tern. No. 509/934. P. S. Episcop Roman al Oradiei cere Sf. Sinod
sA fixeze aceeasi ors, pentru slujba Sf. Invieri in toata tars si s5. scoatti.
din uz stiharele albe, Intrebuintate de preoti pe unele locuri in Ardeal,
Iniocuindu -le cu stihare colorate.

www.dacoromanica.ro
92 Biserica Ortodox& Roman&

Se trimite spre stu&lere qi referire comisiunii pentru doctrin4 qi

viola re/gioasa.
Tem. No... /934. P. C. Protoereu Traian Vintilescu din Bucumati,
roaga Sf. Sinod s5. -si dea avizul pentru hirotonirea in preot a ginerelui
sau Nicolae Popescu-Pietrosita, trecandu-se peste micul defect al vor-
bireiM auzului sotiei sale, fiica par. protopop.
Se trimite spre studiere gi referire la comisiunea canonicd juridicd
ci pentru disciplind.
Tem.. No. 514/934. Parohul bisericii Precista Mica. din Roman,
roag& Sf. Sinod s5, hotArascA:
1. Dace episcopul militar poate da dispense canonic& In desacord
cu episcopul eparhiot, pl
2. Daca preolli militari sunt scoai de sub jurisdictia canonic& a
PP. SS. Episcopi eparhioti, in a c5.ror eparhie se afl& garnizoanele mi-
litare.
Se trimite la aceeaci comisiuse.
Tem. No. 515/934. Pr. M. Ionescu, preaedintele cercului profesorilor
de religie roag5. pe PP. SS. Episcopi eparhioti sa dea tot concursul pentru
congresul profesorilor de religie ce se va tine in manAstirea Dealului In
zilele de 19, 20 ai 21 Iunie a. c.
Pentru aceasta comunicare, I. P. S. Patriarh propune a se admite
urgenta si a se lua in discutiune spre aprobare.
Sf. Sinod admite urgenca.
I. P. S. Patriarh, azatA demersurile ce s'au facut pe Mug& I. P.
S. Sa de dare comitetul profesorilor de religie, pentru aprobarea. con-
gresului. I. P. S. Sa. 1-a aprobat in principiu. Ins, cum: I) La acest
congres trebue s& is paste toll preoti profesori din tars., a sfatuit comi-
tetul de initially& s5. ceara aprobarea Sf. Sinod pi 11) Avand in veders
rA preotli profesori aparlin prin catedrele for Ministerului Instructiunii,
i-a sfatuit s5 cear5. ai aprobarea Domnului Ministru al Instructiunii.
In concluzie, propune aprobarea in principiu a congresului cu In-
datorirea comitetului organims tor, sa prezinte din timp Sf. Sinod pro-
gramul, care trebue s5, cuprinda astfel de chestiuni, in cg.t dezideratele
ce se vor emite, sa fie de un real folos pentru educatia religioasa in acoala.
D-Z Miinistra al Instrucciunii C. Angelescu, declare c5, is act cu
multa placere de acest congres, care este foarte binevenit mai ales astAzi.
Are credinta fermA c5. religiunea singura are marele rol de a moralize
poporul, care incepe s5, decada sufleteste. Gaseate c5. e mare greaala Ca
in acoalele de ucenici, de meserii ii de comert nu e studiul religiei. SA
cearA Sf. Sinod ai D-sa va starui sa se introduca ai acolo religia. Asteapta
dezideratele congresului a carui llnere o va aproba cu placere ca s& be
aplice imediat in invallimant.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei gi Sucevii, propune ca la
acest congres sA fie invitati preolli profesori din toate provinciile tarn:
din Ardeal, Bucovina ai Basarabia, nu numai cei din vechiul regat.
La propunerea I. P. S. Patriarh se hotArAste:
Sf. Sinod aprobd In principiu finerea congresului profesorilor ds-
religie in zilele de 19 gi 20 gi 21 Iunie 1934, la mdadstirca Dealului din
Tdrgovigte.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 93

Comitetul de orgamizare va prezenta din Limp Biuroului Sf. Sinod

programul acelui congres, spre aprobare.
Sf. Sinod are dorinfa ca acel program. set cuprindd subiecte care
set dual la un fobs practic gi sd promcrveze scopul educaciei morale gi
religioase in gcocae.
Se va comunica cele de mai sus, tuturor Chiriarhiilor, cu rugdmintea
de a indenvna pe tori preocii pro fesori de religie din cuprinsal lor, sa is
parte la numitul congres.
D-1 Ministru al Instucfiwnii gi Cultelor, d-r C. Angelescu ds, citire
adresei acelui Onor. Minister No. 66364/934, prin care Sf. Sinod este
instiintat cs. Facultatea de Teologie dela Chisinau a propus Universintil
din Iasi at se acorde titlul de doctor honoris causa" P. S. Arhiereu
Dionisie Erhan, iar rectoratul acelei Universitati i-a acordat acest titlu
si diploma cuvenitd.
Se trimite spre studiere gi ref erire la comisiunea canonicd juridica
pt pentru
Tot Domnia-Sa anunta Sf. Sinod ca in curiind va aduce in parla-
ment legea pentru infiintarea Episcopiei ortodoxe roma.ne din America.
Sf. Sinod is act cu mulcumiri de aceastd comunicare.
Tern. No. 5171934. P. S. Arhiereu Titu S. Targovigteanta, in che-
stiune personalA, aduce la cunastinta Sf. Sinod, cs. Tribunalul Ilfov sectia
II C. C. prin sentinta No. 4815 din 16 Octomvrie 1928, a condamnat pe
pe preotul Dumitru P. Micsunesca din Bucuresti, pentru calomniile ce
i-a adus prin cartes. intitulatd Ursaciunea pustirii in locul cel sfdnt ", in
5.000(cinci mii) lei amend& In folosul statului, conform art. 294 si 297
Cod. Penal; iar pe d-1 Chitescu-Ranita pentru delictul de ca1omnie ce
i-a adus prin ziarul Pumnur an. I. No. 2 din 13 Noemvrie 1932, acelasi
Tribima sectia IV-a C. C., prin sentinta. No. 999 din 19 Martie 1934,
1-a condamnat in una lures. inchisoare corectionalii si un leu despagubiri
civile cdtre P. S. Sa. Roagd Sf. Sinod BA, is act de acestea.
Sf. Sinod is act de comunicarea P. S. Arhiereu Titu Targovigteanul.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei Zvi Sucevii constatd c5. lip-
sesc dela sedinte PP. SS. Chiriarhi din Ardeal. De aceea cere, In interesul
general, sa fie invitati a lua parte In sedinte.
I. P. S. Patriarh aratd ca PP. SS. Episcopi Roman al Oradiei si
Nicolae al Clujului sunt suferinzi si nu pot vent, iar I. P. S. Mitropolit
Nicolae ui -a cerut concediul pentru zilele acestea. I. P. S. Sa sd fie rugat
a lua parte neaparatA la sedinte and e in Bucuresti. Cat priveste pe
cei doi vicari nu pot vent cs. nu le plateste nimeni spese de transport si
intretinere.
D-I Ministru C. Angelescu f5.gbdueste sb. le pliitessat din bugetul
Statului. Pentru aceasta Sf. Sinod st+.4 facd, o interventie.
Sf. Sinod hotdreigte a se intervene la Onor Minister al Instructiunii
sd plateascd deplasarea la Bucuregti gi Intrefinerea pe timpul gedinfelor
a tuturor arhiereilor vicari.
D-1 Ministru al Instructiunii C. Angelescu si d-1 Subsecretar de
Stat Al. Popescu-Necsesti, parasesc sedinta.
Se intrli in ordinea de zi.

www.dacoromanica.ro
 94 Biserica Ortodox& Roman&

Tem. No. 516/934. P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanta, rapor-

torul comisiunii pentru Invatlimant teologic si religios In genere, db.
citire referatului comisiunii asupra celor cinci propuneri acute de I. P.
S. Mitropolit Pimen al Moldovei, prin comunicarea Inregistrata la No.
1719/933, referitoare la solutionarea problemei InvatAmantului teologic
si ocuparea parohiBor.
Sf. Sinod, In urma discutiunilor la care iau parte: II. PP. SS.
Mitropolit: Pimen a1 Moldovei si Sucevii, Nectarie al Bucovinei care
propane ci un amendament la propunerile I. P. S. Mitropolit Pimen, PP.
SS. Episcopi: Vartolomeu al RtImnicului Noul Severin, Lucian al Roma-
nului, Ghenadie al Buzaului si Cosma al Dunarii de Jos, la informatiunile
date de I. P. S. Patriarh, asupra demersurilor ce a facut I. P. S. Sa
pe langa persoanele competinte pentru legiferarea proectului de lege
inaintat de Sf. Sinod Ministerului Cultelor, asupra invatamantului religios,
Sf. Sinod hotarafte:
1. Chestiwnea aceasta se scoate dela ordinea de zi fi se pdstreazd ca
material informativ, pentru timpul cdnd se va aduce in. diseutie proectul
de lege pentru reorganizcvrea inveitamantului teologic.
Deocamdatd se va repeta interventia la Ministerul Ineructiunii ca
sa nu mai primeasc4 elevi la. semMaxii decdt intr'un cadru restam,s 0 in
urma wtrui examen riguros.
3. De asemenea se va interveni la Onor. Minister al Instructiunii
yvi Cultelor, aratandu-i-se ca Sf. Sinod considers chestiunea orgcmizarii
inveitamantului teologic ca extrem de wrgenta 0 ca atare este rugat sd
villa cat mai repede cu Zegea.
Tem. No. 519/934. P. S. Episcop Cosma al Dundrii de Jos, dA ci-
tire referatului comisiunii pentru doctrina $i viata religioasa, asupra pro-
punerii fAnut.A. de Sf. Arhiepiscopie a Sibiului cu adresa Inreg. la No.
490/934, de a se opri cummiile In post. Comisiunea propune a se Inceta
cu dispensele de cununie In post si sa se respecte canoanele.
Sf. Sinod, In urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh,
II. PP. SS. Mitropoliti: Pimen a1 Moldovei 91 Sucevii si Gurie al Basara-
biei; PP. SS. Episcopi: Lucian al Roman.ului, Cosma al Dun&rii de Jos,
Gherontie al Constantei si P. S. Arhiereu Titu S. Targovisteanul, hota-
Taste:
1. Sf. Sinod invita pe tofi Chiriarhii sic respecte cu stricteta ca-
noanele in ceeace priveste cumwniile religioase Un posturi.
La orele 13 I. P. S. Patriarh suspend& sedinta pan& dupa amiaz&.
La orele 16 I. P. S. Patriarh, redeschide sedinta tot in palatal pa-
triarhal, aceiasi PP. SS. membri flind prezenti.
De fat& se afla d-1 Subsecretar de stat la Culte, Al. Popescu-
Necsesti.
Tem. No. 522/934. P. S. Episcop Grigore al Aradului, raportul
comisiunii canonickluridica si pentru disciplin&, d& citire referatului co-
misitmii asupra cererii P. S. Episcopului Vartolomeu al Ramnicului Noul
Severin, Inregistrata. la No. 177 si 313/934, de a i-se da arhiereu vicar.
Comisiunea avand in vedere cA: a) P. S. Episcop Vartolomeu a avut
vicar arhiereu; b) ch in eparhia R0mnicului activitatea de ordin bisericesc
1. Chestiunea aceasta se scoate dela ordinea de zi fti se pastreazd cal

www.dacoromanica.ro
Sedintele Sf. Sinod din anul 1934 95

cultural, trebue indrumata qi sprijinitA efectiv; c) ca. P. S. Episcop

Vartolomeu are multe parohii, propune ca cererea P. S. Episcop Varto-
lomeu sa fie aprobata, adeca se i-se dea un nou vicar arhiereu, ramanand
ca asupra persoanei recomandata de P. S. Sa sa, se dea votul Sf. Sinod.
Sf. Sinod, in urma di.scutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh,
P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului, P. S. Episcop Gherontie at Constan-
tei, P. S. Episcop Cosma at Dunarii de Jos, P. S. Arhiereu Dionisie Tighi-
neanul, pe baza informatiunilor date de P. S. Episcop Vartolomeu al
Raranicului Noul Severin si a referatului comisiunii, hotaraste:
Sf. Sinod aprobd irn jyrincipiu cererea P. S. Episcop Vartolomeu
at Rarnnicului Noul Severin de a i-se da, un non arhiereu vicar in postul
ce-Z are vacant prin alegerea P. S. Nifon ca episcop at Hu§ilor.
Tern. No. 521/934. Acela§i P. S. Raportor, da citire referatului co-
misiunii, asupra cererii P. S. Nicolae Ivan at Clujului InregistratA la
No. 322/934, de a i-se da un arhiereu vicar. Comisiunea, avand in vedere
ca eparhia Clujului are extensiune mare teritoriala, (pe nouk judete);
b) ca, oraqul Cluj este centrul Ardealului, wade bisericile minoritare au
puternice organizatii bisericeqti; c) ce actualul episcop are o varsta
foarte inaintata, ssi sufera de o boala, cunoscuta; propunern ca cererea
P. S. Episcop at Clujului sa fie aprobatA.
Sf. Sinod avd'nd in vedere cele de mai sus $ in conformitate cu
art 123. din Statutta Legii de organizare a Bisericii ortodoxe 7-amine?,
arprobd fn principiu cererea P. S. Episcop Nicolae al Clujului,"acordandua
ctstfel un post de vicar-arhiereu pe Maga Sf. Episcopie a Vadului, Fe/ea-
oului qi, Clujului.
Tem. No. 523/934. Acelali P. S. Raportor da citire referatului
comisiunii asupra adresei Sf. Episcopii a Ismailului InregistratA in No.
429/934, prin care se cere Sf. Sinod sa revina asupra revocarii aprobarii
de dispense data pr. Hadji, pentru 10 luni cat nisi avea pans, in irapli-
nirea terraenului de trei ani, ca sa poata fi transferat. Comisiunea propune
sa se aprobe cererea Sf. Episcopii a Ismailului, cad pr. Hadji este deja
luat la cunoatinta de Ministerul Cultelor ca preot in Cetatea-Alba.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunii, hotaraqte mentinerea
dispensei date.
Tem. No. 370/934. Aceltqi P. S. Raportor, db. citire referatului co-
raisiunii asupra cererii P. S. Episcop Nifon. al Havilor de a i-se da sesia
episcopal& dela data alegerii. Comisiunea crede ca. P. S. Episcop Nifon
are drept la sesia episcopal& de la data instalarii.
Sf. Brood gdsind pdrerea comisiunii de justd hotard§te a se comu-
nica P. S. Episcop Nifon at Hu§ilor cd are drept la sesia episcopald pe
data imataldrii P. S. Sale.
Tem. No. 524/934. P. S. Episcop Gherontie at Constanfei rapor-
torul comisiunii pentru doctrine. §i via religioasa, dd. citire referatului
comisiunii asupra invitatiei facuta Bisericii ortodoxe romane de care
organizatorii Congresului international de moral& social& din Geneva
lnregistrat la No. 364/934, de a lua parte la lucrarile Congresului ce se
va. tine In anul acesta. la Budapesta printr'un delegat autorizat.
Comisiunea gase§te propunerea de un capital interes moral qi so

www.dacoromanica.ro
96 Biserica Ortodox& Romana

cial. Dar, avand in vedere ca invitatia si organizarea amintitului congres,

nu vine de la Biserici cragtine, cu care avem legaturi oficiale, ci din
cercuri laice;
Considerand ea, la Budapesta, multe congrese internationale se
fac cu scopuri politice de propaganda ungureasca, crede ce nu e locul Sl
cazul sa participe si Biserica noastra la acel congres.
Tata% presupunan.d ca discutiile de la Budapesta, s'ar tine strict
in catedrele problemei sociale morale, pe de o parte ar fi de p.rere ca
In Intelegere cu Onor. Minister al Cultelor si Instructiunii Pub lice, sä se
trimita d delegatie de profesori universitari dintre cari sa Lac& parte
si unul sau doi profesori dela teologie; tar pe de alta, Sf. Sinod sa aerie
tuturor PP. SS. Chiriarhi, sa is mastud ca sa se intensifice lupta contra
pi catelor morale qi sociale, de care se ocupa congresul international
ci cari la not formeaza lupta Bisericii de mult inceputa".
Sf. Sinod, avand. In vedere consideratiunile comisiunii, la propunerea
P. S. Episcop Grigore al Aradului ca sa se trimita numai un observator
care O. relateze apoi cele ce s'au discutat fiindca Biserica ortodox&
roman. nu poate conlucra cu sectantii ce au luat initiativa congresului,
observator ce-1 gaseste In persoana preotului Ung-ureanu dela o parohie
ortodox& roman& chiar din Budapesta- Ungaria, hotaragte:
P. S. Episcop Grigore al Aradului, va fi rugat a delega ca observa-
tor, la numitul congres pe preotul Ungureanu qi va comunica Sf. Sinod
cele ce-i va fi rwportat numitul preot.
I. P. B. Patriarh propane Intregirea comisiunii canonic.- juridic,
qi pentru discipline, pentru studierea si referirea cazului alegerii dela
Episcopia Ismailului.
Sfdintul Sinod hotardste intregirea comisiunii cononiod-juridicd, nu-
mai pentru studierea dosaruluil alegereii P. S. Arhiereu Dionisie ca epi,scop
la Ismail, cu P. S. Episcop Cosma al Thou lrii de Jos.
Comisiumea astfel intregitd va stadia dosarul qi va educe referatu/ in
gedinta urmdtoare.
La orele 18% I. P. S. Patriarh ridica qedinta ammtAnd pe cea vii-
toare pentru ratline Jai 19 Aprilie 1934, orele 10 dimineata.

PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
VENIAMIN

www.dacoromanica.ro
 SUPLEMENT.

PARTEA OFICIAL A.
DESBATERILE SFANTULUI SINOD
SESIUNEA ORDINARA. DIN ANUL 1934

Sedinta de la 19 Aprilie, 1934.

Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata In palatul patriarhal,
sub presedintia I. P. S. Patriarh.
Secretar de qedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
De fats stint: D-1 C. A_ngelescu, Ministrul Instructiunii Cultelor si
Artelor si d-1 Alex. Popescu-Necsesti, Subsecretar de Stat la Culte.
P. S. Secretar da, citire apelului nominal si stint prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, U, PP. SS. Mitropoliti: Pimen al Moldovei, Nectarie al
Bucovinei si Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu at Ram-
nicului, Lucian at Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon at llusilor,
Nichita. al Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Grigore al Aradului,
si Gherontie al Constautei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul, Ilarion
Bacaoanul, Dionisie Tighineanul, Grigore Botosaneanul, Titu Targovistea-
nul si Veniamin Barladeanul; absent': P. S. Episcopi Vasile at Caran-
sebesului si Roman al Oradiei si P. S. Arhiereu Andrei Crisanul; iar in
concediu: I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului; PP. SS. Episcopi: Ni-
colae al Clujului, Visarion al Hotinului si loan al Armatei; PP. SS. Ar-
hierei: Ipolit Radauteanul si Vasile de Rasinari.
P. S. Secretar da citire sumarului sedintei precedente.
La sumar iau cuvantul:
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei care cere sa se mentioneze
ca Sf. Sinod is act cu satisfactie de comunicarea P. S. Arhiereu Titu
S. Targovisteanur.
Se prime. e propunerea 0 se va rectifica.
I. P. S. Patriarh propune ca punctul al doilea din hotarirea privi-
toare la oprirea cununiilor In post sa se stoats din sumar.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei 0 Sucevii propune a se lasa
Episcopului dreptul de a acorda dispense de cununie in timpul oprit de ca-
noane, unde va gasi ca, este caz de forth majors..
I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, PP. SS. Episcopi: Varto-
lomeu al Ramnicului Noul Severin, Ghenadie at Buzaului, Cosma at Du-
Biserica Ortodoxd Romand

www.dacoromanica.ro
98 Biserica Ortodox5. Roman&

adrii de Jos si P. S. Arhiereu Titu S. Targovisteanul propun a se mentine

in sumar numai punctul unul din hot&fire.
P. S. Episcop Nif on at Huyilor propune ca sa. se impuna respec-
tarea cu strictet& a canoanelor.
Se primesc propunerile fdcute exceptdndu-se cea a I. P. S. Mitro-
polit Pimen at Moldovei, deci hotdrirea privitoare la cuinunii in timpul
posturilor este urmatoarea: Sf. Sinod invites pe top. PP. SS. Chiriarlti sd
respects cu strictere canoane/e In ceea ce privefte oprirea cununiilor re-
ligioase in posturi".
P. S. Episcop Lucian at .Romanului propune ca la hotarirea de a-
pobare de vicar arhiereu la Ramnicul Noul Severin sä se pun& aceeasi
motivare ca la aprobarea dat& Clujului.
P. S. Episcop Vartolomeu at Ranvnicului Noul Severin, cere s& se
scoatA din hotdrire cuvantul in principiu".
I. P. S. Patriarh. arata c& Sf. Sinod i-a. aprobat P .S. Episcop
Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin cererea de un nou arhiereu vicar,
avand in vedere motivele legale care au dus la aprobarea de arhiereu vicar
din anul 1929. Deci acum Sf. Sinod n'a facut altceva detest s5, mentin&
dreptul sau pe baza acelorasi motive legale, de a avea un arhiereu vicar.
Atunci P. S. Vartolomeu era suferind. Acum e sanatos insa, dat&
fiind varsta. P. S. Sale si m&rimea eparhiei, poate foarte usor s& se
epuizeze si s& devie suferind. Sf. Sinod tocmai ca s& preintampine aceasta
situatie i-a dat aprobarea pentru arhiereul vicar cerut.
Sf. Sinod cu rectificarile cerute 9i aprobate verified fi aprobd su-
marul fedintei precedente.
P. S. Secretar d& citire urmatoarelor comunicari:
1. Tern. No. 525 si 526/934, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului
si P. S. Episcop loan al Armatei cer concediu pentru toate sedintele din
acest timp, fiind bolnavi.
2. Tern. No. 526/934. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cere
concediu pentru a-si cauta s&nAtatea la Karlsbad, in timpul lunei Mai
sau Iunie a. c.
Sf. Sinod aprobd concediul cerut de I. P. S. Mitropolit Nicolae at
Ardealului pentru cautarea sancitdfii afara din card. La plecare I. P. S.
Sa va indeplini indatoririle ce-i cunt impuse de art. 122 din Statutul legii
de organizare bisericeased lit. d. aliniatul ultim.
Domnul Ministru al Instructiunii C. Angelescu, d5, citire adresei
acelui Onor. Minister No. 66979/7441 din 19 Aprilie 1934, care are urma-
torul continut: In legatura cu alegerea de episcop pentru scaunul vacant
al eparhiei Cetatea-Alb& Ismail, acest Minister a Inn intat Sfantului Si-
nod adresa, prin care li facea cunoscut, ca Universitatea din Iasi, prin
votul senatului universitar dat in sedinta dela 28 Martie a. c., a ratificat
In unanimitate hot&rirea Facultatii de Teologie din Chisin&u, prin care-
s'a confect titlul de doctor In teologie honoris causa Prea Sfintitului Ar-
hiereu Dionisie Erhan Tighineanul, vicarul Sfintei Mitropolii a Basarabiei.
Acest fapt nou a modificat situatia, in care se gS.sia Prea Sf in-
titul Dionisie Erhan Tighineanul la data tend alegerea Sa pentru scau-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 99

nul de episcop al eparhiei Cetatea-Alba-Ismail a fost supusa exanainarii

Sfantului Sinod.
Intr'adevar, la acea data 20 Octomvrie 1933, ii lipsea Prea SfintI-
tului Dionisie Erhan titlul de licentiat sau doctor in teologie, conform cu
prevederile Statutului pentru organizarea Bisercii ortodoxe romane.
Constatand lipsa acestui titlu, Sfantul Sinod a fost de parere ca
alegerea nu poate fi confirraata.
Adana evlavie si cunostintele teologice, capatate printr'o sarguinta
de obste recunoscutA, au consacrat pe Pres. Sfintitul Arhiereu Dionisie ca
pe unul dintre stralucitii ierarhi al Sfintei noastre Biserici si Faculta-
tea de Teologie din Chisinau, facandu-se interprets, constiintei ortodoxe
si rationale, tinand seam& de intinsele si adancile cunostinti teologice ale
P. S. Dionisie, i-a conferit titlul de doctor in teologie honoris causa.
Ministerul Instructiunii, Cultelor si Artelor a vazut in unanimita-
tea, cu care attit Facultatea de Teologie din Chisinau cat si Universita-
tea de care aceasta depinde, s'au grabit sa, cinsteasea pe Prea Sfintitul
Dionisie, prilejul pentru a inlesni Sfantului Sinod reexaminarea alegerii
Sale ca Episcop al eparhiei Cetatea-Alba-Ismail.
Titlul de doctor honoris causa, potrivit legilor si reg-ulamentelor
universitatilor noastre, se acorda personalitatilor, care se impure farce
nici o rezerva prin insusiri incontestabile.
Ina lta constiinta., care lumineaza pe membrii universitatilor, s'a
vadit in toate prilejurile, In care s'a acordat titlul de doctor honoris
causa, prin care s'au consacrat inalte valori spirituale si culturale. In
acest inteles, valoarea acestor titian./ este superioara titlurilor de licen-
tiat si doctor efective si constitue, on de cate on sunt acordate testimonii
menite a impure tuturor.
Traditia Universitatilor noastre s'a desvoltat in sensul ca, prin
acordul unanim al profesorilor unei Facultati, ratificat de votul senatului
universitar, pot fi chemati cu titlul de profesor in sanul Universitatii, so-
mitati stintifice si culturale, chiar dad). ar fi lipsite de titlul de licentiat
sau doctor in vreo specialitate. Aceasta prerogative este inscrisa in ar.
81 al vechei legi de organizare, pe haze careia s'au recrutat profesori
universtari de o valoare necontestatA.
Din aceasta traditie culturale s'au inspirat si Facultatea de Teo-
logie din Chisinau si Universitatea din Iasi, cinstind pe Prea Sfinti-
tul Arhiereu Dionisie Erhan cu titlul de doctor in teologie honoris causa.
In asemenea imprejurari socotesc ca singura conditie, care a facut
pe Sfantul Sinod in Octomvrie trecut se ezite a confirma alegerea Prea
Sfintitului Dionisie ca Episcop al eparhiei Cetatea-Alba-Ismail, este
acum cu prisosinta, implinita si rog pe Sfantul Sinod ca, reexaminand
In lumina acestui fapt nou si a tuturor celorlalte imprejurari cunoscute,
care au ku-atat, ca acest erarh se contopeste in constiinta provinciei, in
care a pastorit indelungata vreme, cu evlavia crestineasca, cu dragostea
de Biserica si de Neam, se concilieze interesele permanente ale Bisericii
-cu satisfactia tuturor nazuintelor credincioasei populatii basarabene,

www.dacoromanica.ro
100 Biserica Ortodox& Roman&

care prin atatea glasuri autorizate a solicitat Guvernului s& raijloceasc&

o hotarire inteleas& si trainica.
Primiti Vi; rugdm Ina lt Prea Sfintite Preqedinte, asigurarea Inane/
mele consideratiuni.
Ministru, p. Consilier,
(ss) Dr. ANGELESCU (ss) P. D. RO.'IANU
Se trimite spre studiere gi referire /a comisiunea canonied juridied
qi pentru disciplind.
P. S. Episcop Nifon al Hu.gilor aduce la cunoqtinta Sf. Sinod ch. P.
S. Sa nu a cerut Sf. Sinod sa stabileasc& data are drept sau nu la sesia
episcopal& de la data alegerii, c&ci acest lucru it hotara.,te numai Aduna-
rea eparhiala.. Ci P. S. Sa numai a protestat contra intreb&rii ce a facut
in acest sens, consilierul referent de la Huai. 41 exprima mirarea cum a
ajuns inaintea Sf. Sinod, care a luat hotarirea din sedinta precedent&
pentru care P. S. Sa regret& c& n'a fost de fata.
P. S. Sa sustine c& i-se cuvine s& i-se dea sesia episcopal& de la
data alegerii, dupa cum 1-s'a dat salariul de Episcop de Onor. Minister
al Instructiunii qi Cultelor dela numita data.
I. P. S. Mitropolit Pimen, gaseste c& hotarirea Sf. Sinod este foarte
justa. Drepturile unui episcop in eparhie, nu decurg decal numai din mo-
mentul instal&ri in scaun, fiindca numai de atunci incepe exercitarea
dreptului dim de episcop. Pan& la instalarea sa toate drepturile se cuvin
loctiitorului de episcop, qi cum e cazul in speta P. S. Arhiereu Veniamin
Ba.rladeanul.
P. S. Arhiereu Titu Tlirgoviteanul informeaza Sf. Sinod ca. cere-
rea P. S. Episcop Nifon al Husilor a fost indrumata de Consiliul Cen-
tral Bisericesc, Sf. Sinod, pentru c& era vorba de doi membri ai sal.
Deci numai Sf. Sinod trebue sa hotarasca.. Si P. S. Sa gaseste de just&
hotArirea Sf. Sinod pentru acelea§i motive spuse de I. P. S. Mitropolit
Pimen. al Moldovei si Sucevii.
I. P. S. Patriarh, spune c& Sf. Sinod a reglementat mai anii trecuti
chestiunea sesiilor episcopate. Si cum atunci a avut dreptul sa regle-
menteze asupra acestor sesi_i, tot a.sa qi acum are acest drept. Deci mo-
tivarea P. S. Episcop Nifon. al Husilor ca Sf. Sinod n'avea caderea s6, re-
zolve cazul de la Hu§i cade dela sine. Iar In ceea ce priveqte dreptul la
sesiune al P. S. Nifon, I. P. S. Sa socote$e ca. hotarirea luata de Sf. Sinod
este cat se poate de dreapta. 0 legala. Ca attire propune qi
Sf. Sinod decide menfinerea hotdririi /wad in gedinta dela 13
Aprilie 1934.
Tern. No. 531/934 P. S. Episcop Vartolomeu al Rdmnicului Noul
Severin prin adresa No. 5767, cere a-i aproba ca arhiereu-vicar pe P. C.
Arhimandrit Galaction Cordun.
I. P. S. Patriarh propune s& se dea in studiul comisiunei canonic&
juridic& si pentru disciplinA qi s& vie cu referat. Pan& atunci face apel in
numele Sf. Sinod la P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul Se-
verin s& dea o declaratde c& va amta sa, evite orice conflict cu soul vicar-
arhiereu ce 1-se va da. Si in caz de vreo nemultumire sau neintelegere

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantulai Sinod din anul 1934. 101

Cu noul vicar arhiereu sa. nu mai procedeze ca in trecut, prin brosuri 31

atacuri prin press.. Sa caute pe cat e posibil sä. nu le dea in public.
Total et ramae in camera caritatis". Cere aceasta declaratie pentru li-
nistirea Sf. Sinod, ca astfel cu inima, deschisa sa-i dea arhiereul vi-
car cerut.
P. S. Episcop Vartolomeu at Ramnicului Nola Severin declara ca
va da asigurari formale Sf. Sinod in acest seas.
P. S. Episcop Lucian at Romanului propune ca al. nu se mai tri-
mitA la comisie cererea P. S. Vartolomeu, ci al se pun& in plenul Sf. Si-
nod direct.
P. S. Episcop Nichita, at Argesiaui propane ca mai hind sA. se vo-
teze regulamentul Instituirii Arhiereilor Vicari", si pe haze, dispozi-
tiunilor lui sA se procedeze la alegerea vicarului Ramnicului Noul
Severin.
P. S. Arhiereu Titu Targoviqteanul arata ce procedura urmata,
conform actualei legi a Bisericu ortodoxe, a fost iumatoarea: la cererea
epscopului respectiv Sf. Sinod i-a aprobat in principiu vicarul cerut.
Apoi s'a facut interventie prin Ministerul Instructiunii si Cultelor, pentru
a se capata. aprobarea M. S. Regelui. Si numai dupA. esirea cuvenitului
Decret Regal de aprobare, Episcopal recomanda. Sf. Sinod, persoana vii-
torului arhiereu-vicar spre alegere. Deci si in cazul acesta trebue sA se
urmeze conform uzului iesit din interpretarea legii.
Sf. Sinod liottirdste: a se tine propunerea P. S. Episcop Vartolomeu
at Rdmniculwi Nola Severin in suspens-le pond se va &Tata aprobarea
hotclririi Sf. Sinod de cdtre M. S. Regele.
Se intra in ordinea de zi.
1. Tern. No. 523/934. P. S. Episcop Grigore at Aradului raportorul
comisiunii canonica-juridicA si pentru discipline, dii citire tain5.torului re-
ferat: Coraisia canonica juridic& laand in cercetare chestia alegerii de e-
piscop al eparhiei Cetatea-Alba-Ismail, constata urmatoarele:
Sf. Sinod in sedinta sa dela 23 Octomvrie 1933, n'a putut aproba ale-
gerea de episcop la Cetatea-Alba-Ismail a Prea Sfintitului arhiereu Dio-
nisie Erhan, pentru cA. nu intrunea conditiile legale ale art. 118 din Sta-
tutul Legii de organizare a Bisericii noastre, care cere candidatilor la e-
piscopat licenta sau doctoratul fn teologie. Deci hotarirea de atunci a
Sf. Sinod era absolut legala.
D-1 Ministru al Instructiunii Pub lice si Cultelor, Dr. Const. An-
gelescu prin adresele sale No. 66364 din 18 Aprilie si No. 66979/7441 aratA
Sfantului Sinod ca, la propunerea facultatii de teologie din Chisinau sena-
tul universtar competent, a conferit P. S. Arhiereu Dionisie titlul doctor
honoris causa" si cere ca acest nou element de judecata s5. fie luat in
cercetare de Sf. Sinod.
De aft& parte tot d-1 Ministru Dr. C. Angelescu in calitate de Mi-
nistru al intregului invatamant inclusiv eel universitar facand
In sedinta Sf. Sinod declaratia, ca doctoratul honoris causa, de regula se
confer5, din considerente si motive superioare celor ce stau la baza doc-
toratelor obicinuite, astfel cs. reprezinta o echivalenta cel putin egala.
Avand in vedere cele de mai sus, comisia canonica-juridica propu-

www.dacoromanica.ro
102 Biserica Ortodox& Roman*.

ne Sf. Snod spre aprobare alegerea de episcop dela Cetatea-Alba-Ismail,

In persoana P. S. Arhiereu Dionisie Erhan.
I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei 0 Sucevei da, citire urm5.-
toarei declaratii: Fat& de vladica Dionisie Erhan, pe care in zilele marl
si pline de bucurie ale unirei Basarabiei cu Romania, dupe, hot&rirea
Sf. Sinod, 1-am hirotonit arhiereu, cu anumite conditii, declar c& am si-i
port deosebita consideratie.
ySi pentru ca, azi, Vladica Dionisie, are titlul de doctor in teologie
honoris causa", conferit de facultatea de Teologie din Chisinau si intArit
de Universitatea iesana, n'am de facut nicio Object lune, in rectmoasterea
de episcop de Cetatea-Alba-Ismail deoarece se sustine c& indeplineste ce-
rintele legii, care pan& acum nu le avea.
0 dorinta justificata asi avea ca: Vladica Dionisie, viitor episcop
sa semneze iscalitura sa cu titlul de doctor.
Aceasta declaratie o fac Sf. nostru Sinod, caruia ma supun hotdri-
rilor Sale, caci, asa cere ordinea si disciplina bisericeasca.".
Ne mai cerand nimeni cuvantul, I. P. S. Patriarh, pune la vot pro-
punerea comisiei.
Sf. Sinod, in unanimitatea membrilor prezenti primind promote-
rea comisinnei, hotcireiste:
Aprobd alegerea facutel de Onor. Colegiu electoral in sedinfa de la
20 Octomvrie 1933, in persoana P. S. Arhiereu Dionisie Tighineanul, ca
episcop in scaunul vacant dela Cetatea-Albd-Ismail Ssi dispune interve-
nirea prin. Ministerul In,structiunii, Cultelor 0 Artelor la M. S. Regele,
spre con firmare gi investirea sa.
Tem. No. 529/934. Ace las P. S. Raportor da citire referatului comi-
siunei asupra cererii p. c. protoereu Traian Vintilescu, pentru acordarea
dispensei de hirotonie, ginerelui sa.0 Nicolae Popescu Pietrosita. Comisiu-
nea propune si Sf. Sinod, la informatiunile date de I. P. S. Patriarh, de
PP. SS. Episcopi Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Cosma al
Dun5.rii de Jos si P. S. Arheireu Veniarain Barlb.deanul, primeste propu-
nerea comisiunii si hotarrt.ste:
Se acordel dispenses cerutd.
Tem. No. 504/934. P. S. Episcop Nichita al Argegului dI citire re-
feratului comisiunii speciale asupra proectului de buget pe anul 1934/95,
al Sf. Sinod. Comisiunea propune aprobarea lui, iar suma de lei 71.710,
cat nu se poate acoperi din excedent si subventia de la Stat, s5. se recu-
pereze de la Eparhii, cu urmatoarea repartitie: cele cinci rnitropolii si
Episcopia Ramnicului Noul Severin, vor da cate 5.600 lei fiecare; episco-
piile de Roman, Buzau, Husi, Caransebes, Oradea, Cluj, Hotin, Cetatca-
Alb5., Arad, Constanta, Armata, cate 3.100 Iei fiecare, iar episcopia Ar-
gesului si Dun 5rii de Jos cate 2.005 lei fiecare.
P. S. Episcop Lucian al Romanului, propune ca si suma de 71.710
ce se recupereaz& de la eparhii sa, se ceara tot de la Stat si nurrai dace
Statul nu va da s& se ceara de la eparhii.
I. P. S Mitropolit Curie al Basarabiei gi P. S. Episcop Ghenadic al
BUZCIUlUi, se unesc la propunerca P. S. Episcop Lucian el Romanului.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedinjelor Srantului Sinod din anul 1934. 103

I. P. S. Patriarh, gaseste frumoase propunerile de mai sus, dar

nu sunt realizabile. In continuare I. P. S. Sa spune: actualii conducatori
ai Ministerului Instruetiunii si Cultelor sunt foarte binevoitori fats, de
Biserica, insa nu de ei depinde In ultima instants, partea baneasca. Ori
ce angajare de suraa nu se poate face fara. aprobarea Ministerului de
Fiannte, care este foarte exigent c5nd e vorba sa aprobe vreo suma. Ca
sa vedeti ca va. spun dintr'o adanca. experienta am O.. va arat, ca. cele
300.000 lei pentru Congresul National Bisericesc le-am avansat din fon-
durile Consiliului Central Bisericesc, avand fagaduiala Ministerului de
Culte de pe atunci d-1 D. Gusti ca, ni-i va da ulterior. Prea Sfintit Sinod,
si lege special& a facut Ministerul Cultelor si daca n'a voit Finantele nu
s'a putut sa recapatam. S'a schimbat Guvernui si a trebuit sa them la
mine pe d-1 Ministru de Finante Slavescu si pledez mult sa-1 conving
pentru a capata acesti bani. I-am aratat situatia nenorocita. cu justitia
bisericeasca pe care n'o putem exercita, filndca. n'avem fonduri pentru
plata preotilor judecatori. Am staruit atata, in cat am putut sa-1 conving
prevada cate 100.000 lei lunar de wide o avea, de unde n'o avea, in-
cepand dela Ianuarie. Nenorocirea a fost ca. ne-a pus fondurile la dis-
pozitie abia in luna Martie, deci catre sfarsitul anului bugetar, iar Consis-
toriile nu judecasera ca. n'aveau sustinere si not n'am avut acte justifi-
cative s& le dam ca s& putem ridica sumele.
Duna cum vedeti, Noi staruim mereu pentru nevoile intregei 13i-
serici. Dar daca n'are de uncle sa ne dea si Statul ce putem face mai
mult? Avem chiar si mandate de plata neincasate.
In concluzie, propune a se aproba bugetul si repartizarea sumelor
asa cum a propus comisiunea. Sa. se intervin& la Onor. Minister pentru
a acorda si suma de lei 71.710 din bugetul Statului. Si in cazul ca, nu-i
va da atunci sa se ceara deela enarhii.
Sf. Sinod hotetraqte:
Se aproba bugetul Sf. Sinod pe anul 1934/35, a/velnd 7,a venituri
sumo, de lei 121.710 la elieltueli 121.710.
Se va nterveni la Onor. Minister al Instrucfiunii qi Cultelor sa dea
intreaga sumei, de la Stat.
In cazul ca nu o va da, atunci suma de lei 71.710 va fi imprnild
de la Eparhii dupel repartizarea propusei de comisiune.
Pentru ca eparhiile sa alba trecute in bugete la voturea for de
Adundri le Eparhiale sumele pentru Sf. Sinod, in cazul ca Ministerul nu
va lua intreg bugetul Sf. Sinod in bugetul eau, Biroul le va comunica su-
mele ce li eau repartizat pentru fiecare in parte.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridica, sedinta.

PRE.5EDINTE PAT7JARK
MIRON
Secretar,
VENIAMIN BARLADEANU

www.dacoromanica.ro
104 Biserica Ortodox& Romana

Sedinta de la 20 Aprl lie, 1934.

Sumarul $edintei.
§edints se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia Ina lt
Prea Sfintitului Patriarh, MIRON, In palatul patriarhal.
Secretar de sedinta P. S. Arhiereu Veniamin Bar15,deanul.
De fata este si d-1 Al. Popescu-Necsesti, Subsecretar de Stat la
Culte.
P. S. Secretar da citire apelului nominal si aunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti Pimen al Moldovei, Nectarie al
Bucovinei ct Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Ftamni-
cului, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Husilor, Ni-
ehita al Argesului, Cosma al Dunarii de jos, Grigorie al Aradului si Ghe-
rontie al Constantei; PP. SS. Arhierei Platon Ploesteanul, Ilarion Bacao-
nul, Dionisie Tighineanul, Grigore Botosaneanul, Tit. S. Targovisteanul It
Veniamin Bar15,cleanul; Absenti: P. S. Episcop Roman al Oradiei, P. S.
Episcop Vasile al Caransebesului si P. S. Arhiereu Andrei Crisanul; iar
?n concediu: I. P. S. Mtropolit Nicolae al Ardealului, PP. SS. Episcopi
Nicolae al Clujului, Visarion al Hotinului ct loan al Armatei, PP. SS. Ar-
hierei Ipo lit Radauteanul si Vasile de Rasinari.
Ace Iasi P. S. Secretar da citire sumarului sedintei precedente,
care,
Se verified fi se aprobd.
1. 1. P. S. Patriarh face urmatoarele comunic5.ri:
In anul acesta s'a facut pentru a seasea oars, de la autocefalia
bisericei noastre Incoa,ce Sf. marele Mir si s'a sfintit in Joia mare In pre-
zenta Majestatii Sale Regelui Carol II si a Mar. S. Marelui Voevod Mihai.
La Sf. Liturghie au oficiat I. P. S. Patriarh Miron, PP. SS. Episcopi:
Vartolomeu al Ramnicului, Cosma al Dunarii de jos, Gherontie al Cons-
tantei si PP. SS. Arhierei Platon Ploesteanul si Tit Targovisteanul.
Cantitatea este de 400 litri. Despre aceasta s'a luat not5. in Con-
dica Sfanta".
Terminand, face apel la PP. SS. Chiriarhi sa fie mai cu crutare
la Intrebuintarea Sf. si Marelui Mir. Anunta deasemenea ca a luat masuri
ca pe viitor Sf. si Mare le Mir sa fie distribuit in sticlute special coman-
date pentru asa ceva.
Sf. Sinod is act.
2.Tema No. 535/934: Am gasit de bine a dispune ca la Sarbatoarea
Sf. Imparati Constantin si Elena" din 1934 sa asezam In vechiul mor-
mant dela Biserica Sf. Gheorghe-nou din Bucuresti osemintele muceni-
sului Constantin Voda Brancoveanu.
In scopul acesta se pregateste mormantul, deteriorat cu ocazia
exhumarilor.
Programul se va stabili in curand.
E bine ca PP. SS. membri ai Sf. Sinod se participe.
P. S. Arhieren Dionisie Tighineanul propune ca In ziva reinhumarii

www.dacoromanica.ro
Sumarcle sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 10

sai aiba loc in toate bisericile din tara parastase pentru odama raposatu-
lui V. V. Constantin Brancovea.nu.
I. P. S. Patriarli declart. ca, se va pune in program.
Sf. Sinod is act de comunicarea fcicuta qi hotdragte a fi invitaci
to fi PP. SS. membri ai Sf. Sinod set is parte la festivitatea reinhumarii
V. V. Constantin Branconeanu.
Sf. Sinod, (wand in vedere marele nurndr de ctitorii ale acestui
voevod, pe tot intinsul far* hotareLyte ca in ziva reinhumarii oseminte-
lor, in toate bisericile din lard sa se oficieze siujbe pentru pomenirea
sa, insope de envantari ocaoionale.
3. Tern. No. 536/934: Sf. Sinod a decis de multi ani infiintarea unui
post de episcop misionar" in deosebi pentru Romanii ortodocsi din A-
merica. Pe aceasta baza, s'a stabilit un buget pentru cheltuelile impreu-
nate cu organizarea acestei episcopii. Dar greutatile finsnciare au facut,
ea guvernele noastre sa. nu gaseascb. mijloacele necesare. Deci realiza-
rea s'a amanat.
Cu toate acestea subsemnatul Patriarh n'am intrelasat a folosi
ocaziile binevenite pentru realizarca acestei necesitati.
Ultima data am folosit ocazia, cand M. S. Regale mi-a facut o-
noarea a sta in Joia mare, 5 Aprilie 1934, Ia mine la mash dupe. ce
asistase la Sf. Liturghie impreuna cu sfintirca Sf. marelui Mir, cand 'im-
preuna cu Mare le Voevod Mihai al Alba-Iullei a primit de In mine Sf.
Cuminecatura.
La masa intre allele am profitat de ocazie a-i arata, ca.
pentru not din regatul Romaniei e usor a serba. Sf. Pasti avand E-
piscopii, biserici, centre biscricesti, arhipastori, etc. Dar cetind epistolele,
ee le primesc dela fiii mei din America, its vine sa plangi de mila lor,
neavand asemenea centre de sufleteasca mangaiere. Deci avem datoria
patriotica, etnica. si blsericeasca a nu-i uita.
Maj. Ta ca Rege ortedox e bine sa va ganditi si la ei. Se
fac destule cheltueli inutile. Cateva milioane, ce se car pentru Epscopia
americana, cu patina bunavointa se pot afla".
Majestatea Sa, patruns de parinteasca btmavointa fats. de acesti
indcpartati cetateni ai Sai, mi -a raspuns categoric: Inca. azi am sa
chiem la mine pe ministrul cultelor si satisfacem. dorinta I. P. Sf. Tale
si a Romani lor americans, can si Mie imi scriu la fel". Iar a II-a zi
Vinerea patimilor 1934, and dupe. prohodul Domnului inconjuram Bi-
serica Dornnita Balasa, M. Sa Regele mi-a zis: Am chemat pe Minis-
trul cultelor d. Dr. C. Angelescu in chestia Episcopiei Americana si s'a
facet". Eu am raspuns: Va. multumesc, Majestate, in numele meu si a
fiilor mei sufletesti din America de fruriosul ou roqu de Pesti, ce mi -i
dati. Sa, traiti, sa mai facets si alte lucruri bune pentru biserica mea
si a Majestatii. Tale". D-lui Ministru Dr. Angelescu fiind Ia spatele
noastre in randul al II-lea Inca i-am multurait.
Astfel s'a facut Ep'scopia ortodoxl roman& Americana.
Fixand acest adevar, pentru istorie, rog Sf Sinod sä face eels ne-
eesare nentru a precisa momentele necesare, de luat in considerare In
proiectul de lege privitor la infiintarea postului de episcop misionar

www.dacoromanica.ro
106 Diserica Ortodoxa. Romana,

pentru Romanii orLodocsi cari tra.esc in afar& de hotarele Romaniei, In

cea mai mare parte Inca ca cetateni Romani.
Cu multumire sufleteasca notific Sf. Sinod acest succes personal al
interventiei mele, dcrind Majestatii Sale ani multi cu bine, ca sa mai
poatA face bine bisericii Sale.
Sf. Sinod is act cu bucurie ,64'e cele coin:plicate de I. P. S. Patriarh
gi ureazd Id. S. Rcgelui Carol al II-lea domnie lungd ysi fcricitd.
D-1 Subsecretar de Stat Alexandra Popescu-Necgeqti, aduce la
cunostinta Sf. Sinod ca d-1 Ministru al Instructiunii, Cultelor si Artelor,
C. Angelescu, n'a putut veni, fiind retinut la Consiliul interuniversitar.
D-sa are delegatia de a aduce proectul de lege pentru infiintarea Epis-
copici misionare creF;tina ortodond la Romanii din America, pe care-1
supune deliberarilor Sf. Sinod.
Se is act. Se declard urgenca i se is in discufie.
D-1 Subsecretar de Stat, roaga, Sf. Sinod sa-1 cerceteze din punct
de vedere canonic qi redactia la care se va ajunge sa fie imediat comu-
nicata Ministerului Instructiunii si Cultelor, pentru a fi depuss. la Par-
lament.
I. P. S. Patriarh, arata cum in 1918 Romanii din America intru-
niti in Congres la Youngstown-Ohio, au hotarit unirea for cu Biserica-
Mama, supunand bisericile for jurisdictiei Mitropolitului Primat al Un-
gro-Valahiei. De atunci intr'una au cerut acest lucru, ceia ce a facut ca
Sf. Sinod in 1920 sa hotarasca a li se trimite un Arhiereu care sa-i
organizeze. La desele for cereri, Sf. Sinod fn anii 1921, 1925, 1920 a
hotarit infiintarea unui episcopat al Romanilor din America. Iar in
anul 1928 a hotarit ca acest episcopat a:: fie trecut sub jurisdictia Pa-
triarhiei. Pe baza acestor hotariri deseori am intervenit la Onor. Gu-
vern pentru a lua sumele necesare in bugetul Statului, insA nu s`a facut
nimic. In anul 1929 intre 15 si 28 Aprilie, Romanii din America in un
mare congres la Detroit si se con.stituesc in episcopie autonomy misio-
nara sub jurisdictie Sf. Sinod al Romaniei Mari, alegand pans. la venires
episcopului o comisie constatatoare, formats. din 4 preoti si 8 mireni,
care s& conduca, in legatura cu Sf. Sinod al Romaniei, afacerile episcopiei
nou InflintatA.
Fata de aceasta, si Congresul National Bisericesc in 21 Noemvrie
1929, a hotarit infiintarea unei episcopii ort. rom. in America, tot sub
jurisdictia Patriarhiei.
La 30 Oct. si 1 Nov. 932 Romanii din America, in un nou congres
in orasul Cleveland-Ohio, la care, rnentinand toate hotaririle antcricare,
voteaza. un Statut de organizare bisericeasca, dupa, legea qi Statutul de
organizare al Bisericii noastre. Acest statut a fost aprobat cu oarecari
modificari de Consiliul Central Bisericesc si trimis comi "lei interlra^,re
pentru executare provizorie.
Prin hotarirea de la punctul 24 a acelui congres, imi cer mie ca
Patriarh sa accept de jure §i de facto", raspunderea sefiei spirituale a
Episcopiei lor, luand si titlul de Episcop al Americii" si conducand e-
piscopia printr'un delegat al Nostru.
Din toate acestea se poate vedea cat de mare este dorinta Romani-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anal 1934. 107

for Ortodocsi din America de a fi condusi unitar dela centru Bisericii

ortodoxe roman.
Pentru a reglementa aceasta, conducere dorita atilt de malt de
ei, am stdruit, dupa cum ati vazut in con-amica_rea ce v'am ram., pe
langd M. S. Regele sä se faca legea de infiintare acestei episcopii.
acum, cand avem proectul, ya rog sa-1 discutati si sa. -1 intoc-
mit/ astfel, In cat sa se tin& sea ft de principiul alegerii si cu ceva
americanisme, ce cuprinde statutele votate de ei.
Cu acestea I. P. S. Sa declara discutia deschisd..
I. P. S. Mitropolit Pimen pe baza unei convorbiri dintre I. P. S.
Sa si Ministrul U. S. A. Dr. Wopica Ia Iasi in timpul rdsboiului. crede
ca va fi nevoie ca inainte de a se vota legea, statul nostru trebue sa
cadd de acord cu statul American. encl. nu poate Romania legifera pen-
tru America.
.1)-1 Subsecretar de Stet Al. Popescu-Necqeqti arata cd se va face,
intelegerea de va fi nevoie prin Ministerul american Ia Bucure-,;ti.
Dupd. aceasta. D-Sa pardseste sedints, rugand sit i-se trimita. proec-
tul Sf. Sinod eel mai tarziu pan& maine.
P. S. Arhiereu Tit Targovisteanul, arata ed. U. S. A. este libertate
absoluta pentru culte si deci nu e nevoie de consimtamantul U. S. A.
Prole& organizatiile catolice din U. S. A. Este pentru legiferaes epis-
copatului.
P. S. Episcop Vartolontett al Rdmnicului Noul Severin propane a
nu se mai face lege special& pentru un episcopat, caci aceasta legs ar
aduce multe greutilti. De aceia popune ca Sf. Sinod ss, le trirnita. un.
Arhiereu, ca delegat al sau si care sit fie sub directa, conducere a sa,
care sa-i organizeze si sa-i conduca.
In urma discutiunilor la cari i-au parte pe ldnga vorbitorli de mai
sus si IL PP. SS. Mitropoliti: Nectarie al Bucovinei, Gurie at Basarabiei;
PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului si P. S.
Arhiereu Dionisie Tighineanul, Sf. Sinod, in baza hotaririlor sale luate
mai inainte la desele cereri ale celor peste 300.000 roman crestini or-
todoci, spdnditi in State le Unite ale Americii-de-Nord si Canadei, de
a li se da Episcop, avfixd. in vedere si cei 100.000 de roman din America-
de-Sud, ce tritest neingrijiti bisericeste de nimeni astazi si cari trebuesc
organizati,
Aproba proectul de lege pentru infiintarea unei Episcopii misio-
nare in America, in urmatoarea redactare:
Art. . . . Se infiinteazd o episcopie misianard pentru ereqtinii
ortodocsi Romani din tdrile neortodoxe apusene, ca episcop sufragan at
Mitropoliei Ungro-Vlahiei 0 sub jurisdictia canonicd a Sfantului Sinod
al Bisericii ortodoxe romfine.
Art Episcopul va fi ales de Sftintul Sinod dintre barbatii
titrafi si bine pregtitifi, cart indeplinesc canditimile Legii si Statutului
de organizare al Bisericii ortodoxe romans. El va putea participa la se-
dintele Eftintuliti Sinod si al celarlalte corporaciwni bisericeqti cu vot
deliberativ pentru toate chestiunile care privesc jurisdictia sa.

www.dacoromanica.ro
108 Biserica Ortodox& Roman&

Art Un regulament special fdeut de SfOintul Sinod va de-

termina cercul de activitate 0 de competenca al acestui episcopat.
Aceastd redactare se va aduce la cunoytinfa Onor. Minist. Ins-
trueciwnii, Cultelor §i Artelor, cu rugarea de a face cuvenitele formalitd0
pentru a deveni lege.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridica sedinta si proroaga sedintele
Sfantului Sinod pentru o data ce se va comunica la timp.
PRE?EDINTE PATRIARH, Secretar,
MIRON t TIT

$edinta de la 23 Noemvrie, 1934.

Sumarul &dintei.
edinta se deschide la orele 10 dimineata. sub presedintia I. P. S.
Patriarh, D. D. Dr. Miron Cristea in palatul Sfantului Sinod.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul.
De fata este d-1 Stancu Brd.disteanu, directorul Cultelor, ca repre-
zentant al doranului Ministru Al. Lapedatu.
P. S. Secretar da, citire: I. apelului nominal p sunt prezenti: I.
P. S. Patriarh Miron si I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS.
Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al
Buzdului p Vasile al Caransebe.ului; PP. SS. Arhierei: Titu Targovis-
teanul si Veniamin Barladeanul; absenti: I. P. S. Mitropolit al Ardealu-
lui; PP. SS. Episcopi: Nifon al Husilor, Wichita al Argesului, Cosma al
Dunarii-de- jos, Visarion al Hotinului, Gherontie al Constantei p loan al
Armatei; PP. SS. Arhierei: Platen Ploestea.nul, Grigore Botosdneanul si
Andrei Crisanul, iar in concediu: I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei;
PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului, Dionisie al Ce-
tatii-Albe p Grigore al Aradului; PP. SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul,
Ilarion Bacdoanul p Vasile de Rd.sinari.
II. Sumarului sedintei precedente, care
Se verified 0 aprobd.
M. Cererilor de concedii:
1. P. S. Episcop Roman Ciorogaru al Oradiei, pentru motive de
sandtate. 2) P. S. Episcop Nicolae al Clujului pentru motive de insufi-
cientele corporale de care suferd. 3) P. S. Episcop Dionisie al Cettitli-
Albe-Ismail, fiind bolnay. 4) P. S. Episcop Grigore al Aradului pentru
motivul cd este ocupat in Eparhie cu sfintiri de biserici. 5) P. S. Arhie-
reul Ipo lit Ralduteanul pentru motivul ca suplineste in eparhie pe I. P.
S. Mitropolit Nectarie, care se afla bolnav la Viena. 6) P. S. Arhiereu
Ilarion Bacitoanul pentru motiv de boala si 7) P. S. Arhiereu Vasile de
Rasinari.
IV. Comunicarilor:
1. Tem. No. 1192/934, Sinodul Permanent propune spre ratificare,
aprobarea data Sf. Arhiepiscopii a Cerndutilor, pentru infiintarea schitu-
lui Corlatan pe Giumaldu. (Anexe: tem. No. 1004/934).
Se ratified.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934. 109

2. Tern. No. 773/934. Ministerul Instructiunii si Cultelor face cu-

noscut Sf. Sinod, ca. M. S. Regele a aprobat posturile de arhierei-vicari la
Episcopiile Ramnicul Noul Severin si Cluj.
Se is act.
3. Tem. No. 770/934. Arhimandritul Efrem EnAchescu, roaga sa fie
considerat de candidat la postul de arhiereu-vicar la Episcopia FtAmni-
.cului Noul Severin.
Se va avea In vedere eland se va face a/egerea.
4. Tern. No. 772/934. Ministerul Instructiunii qi Cultelor, aduce la
cunostinta Sf. Sinod ca., din lips& de fonduri nu poate plati deplasarile
PP. SS. Arhierei vicari la sedintele Sf. Sinod.
Se is act. Rdmdn In vigoare dispozitiumile anterioare ale Si. Sinod,
privitoare la plata acestor deplasdri.
5. Tem. No. 1132/934. Sinodul Permanent propune spre ratificare,
aprobarea data Sf. Episcopii a Clujului, de a lnfiinta o manastire de
maici in Cluj. (Anexa: tern. No. 1053/934).
Se ratified.
6. Tem. No. 1128/934. Sinodul Permanent, face propuneri pentru
rezolvarea chestiunei romanilor ortodocsi de pet teritoriul unguresc, In
legatura. cu adresa Patriarhiei de Constantinopol No. 11351934, asupra
acestei chestiuni. (Anexa.: tern. No. 991/934).
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii afacerilor externe.
7. Tern. No. 800/934. I. P. S. Mitropolit al Lituaniei, comunica cazul
dela 5 Mai 1934, al Sf. Sinod dela. Moscova prin care s'a conferit I. P. S.
Serghie, mitropolit al Novgorodului si loctiitor de locurntenensj de pa-
triarh, titlul de prey fericit mitropolit al Moscovei si Colomnei" si drep-
tul de a purta doua. engolopiane. (Anexa.: referatul Sinod. Permanent).
Se trimite la aceea0 comisiune.
8. Tem. No. 1230/934. D-1 Radu Florescu, iasarcinatul de afaceri al
Romaniei in America, da. referinte asupra congresului bisericilor romane
ortodoxe din America, tinut la Chicago, in zilele de 2 si 3 Septemvrie a. c.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii afacerilor streine.
9. Tem. No. 1329/934. Asociatia clerului ortodox din judetul Baia,
face propuneri pentru combaterea vechilor calendaristi.
Se trimite spre studiere qi referire comisiunii pentru doctrind qi
viapl reigioasa.
10. Tern. No. 300/934. Parintele I. Mihalcescu, decanul Facultatii
de teologie din Bucuresti si d-1 Gh. Popescu- Zimnicea, profesor secun-
dar, inainteaza. spre cercetare si aprobare, in manuscris, slujba Proho-
dului" revizuit de dansii. (Anexa.: tern. 10501934).
Se trimite la aceea$ comisiune.
1. Tem. No. 319/934. Sf. Mitropolie a Moldovei trimite spre apro-
bare Acatistul Sf. Marelui Ierarh Vasile" tiparit de d-1 Contantin
Gauca.
(Anexe: tem. No. 1049/934. Referatul Sinodului Permanent).
Se trimite la aceeafi comisiune.
12. Tern. No. 780/934. Sf. Episcopie a Argesului roaga. Sf. Sinod SA
rezolve spre unitary executare, urmatoarea chestiune: Este bine ca

www.dacoromanica.ro
110 Biserica Ortodoxd. Romand.

duhovnicii, sa opreasca de la Sf. Impartasanie pe crestii care nu au

pazit cele patru posturi, sau numai unul din ele, sau postul de Miercurea
qi Vinerea, fart, motiv de boalt).?".
Se trimite la aceeaft comisiune.
13. Tem. No. 817/934. Consiliul Central Bisericesc intervine pentru
retiparirea cartilor liturgice: Catavasierul, Ceaslovul mic, Evhologiul,
Penticostarul sl Liturghierul In format mic. (Anexe: tem. No. 1051/934).
Se trimite .spre studiere Zvi referire comisiuniti pentru doctrind si
viace/ religioasa.
14. Tern. No. 1126/934. Sinodul Permanent refers asupra adresei
Mitropoliei Moldovei si Sucevei No. 6022/934, privitoare la miscarca st-
list& din nordul Moldovei. (Anexe: tem. No. 1002/934).
Be trimite la aceeali comisiune.
15. Tem. No. 1127/934. Sinodul Permanent refers asupra piopa-
gandei romano-catolice in Cara noastra. (Anexe: tern. No. 816/934).
Se trimite la aceea$ comisiune.
16. Tem. No. 1300/934. Sf. Episcopie a Clujului, propune a fi ales ca
arhiereu vicar cucernicul diacon dr. Nicolae Popovici.
Se trimite spre studiere sti referire comisiwnii canonicil-juridiccl.
17. Tern. No. 1243/934. Ieromonahul Veniamin Pestrea, din corn.
Strambu-Gorj, roaga, Sf. Sinod ea-I ridice execluderea din monahisna"
pronutatA de Episcopia Ramnicului Noul Severin, contra sa.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii canonicd juridicd qi
pentru disciplind.
18. Tern. No. 1238/934. Sf. Arhiepiscopie a Bucurestilor inainteazd
spre cele de cuviinta., raportul Asociatiei Patriarhul .kIiron No. 2.3/934,
prin care cere hirotonia in diacon celib a tandrului G. V. Nitoiu, absol-
vent al FacultAtii de Teologie din Bucuresti.
Se trimite spre studiere qi referire comisiunii canonicd-jur;clicd
qi pentru disciplitut
19. Tem. No. 1193/934. Episcopia Constantei refer& asupra cazuli'i
pr. Stefan Constantin dela parohia Suditi-Ialomita. (Anexe: tern. No.
1129/934).
Se trimite la aceeasi comisiune.
20. Tem. No. 1889/934. Referentul Sinodului Permanent asupra a-
dresei Sf. Arhiepiscopii a Sibiu lui inregis. la No. 551/934, prin care cere
s& is mdsuri contra protopopului Ilie Hociotd, preot militar, care oficiazd.
slujbe religioase netinand seam& de ordinele Chiriarhului local. (Anexe:
tern. No. 974, 775, 551 si 945/934).
Se trimite la aceea.0 comisiune.
21. Tem. No. 1173/934. Mitropolia Basarabiei cere aprobarea Sf. Si-
nod pentru infiintarea a trei schituri de monahi In jud. Tighina cu nu-
mele: schitul Mitropolitul Gurie", Schitul Ciumac" si Schitul Iserlia".
Se trimite la aceeali comisiune.
22. Tern. No. 1171/934. Sf. Eparhie a Ra.mnicului Noul Severin, cere
aprobarea Sf. Sinod pentru transformarea bisericii cu hrarnul Sf. hn-
pSrati Constantin si Elena" din corn. Plopsoru jud. Do lj in mandstire de
cd.lugari.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sf9.ntului Sinod din anul 1934. 111

Se trimite la aceeagi comisiune.

23. Tern. No. 1042/934. Sinodul Permanent propune a se cere P. S.
Episcop militar:
1. Sa is ma'suri pentru o buna pastorire a militarilor din Bucurr,sti;
2. Si . gAseasca, fonduri pentru inzestrarea bibliotecilor militaro cu
carti religioase si
3. Sa intervina a se primi in posturile de preoti militari vacante,
-tineri licentiati In teologie.
Se trimite spre studiere si referire cornigiunii canonicd-juridicci
pentru disciplind.
24. Tem. No. 862/934. Sf. Mitropolie a Ardealuiui roaga Sf. Sinod
.a se pronunta asupra situatiei d-lui dr. Cornel Corneanu, ales in Congre-
sul National al acelei Mitropolii.
Se trimite la aceeagi comisiune.
25. Tem. No. 953/934. Sf. Arhiepiscopie a Sibiului face cunoscut
at nu poate contribui cu nimic pentru cheltuelile de intretinere a can-
celariei si palatului Sfantului Sinod.
Se trimite la aceeagi comisiune.
26. Tern. No. 537/934. Referatul Sinodului Permanent, asupra ccrerii
pr. David Nagacevschi, dela parohia Sangerei Vechi, jud. Balti, de a se
dispune reprimirea sa in drepturi la parohia Sa.ngerei vechi. ( Anexe:
tem. No. 537, 115/934).
Se trimite la aceeagi comisiune.
27. Tern. No. 1340/934. Sf. Episcopie a Ramnicului Noul Severin,
roaga, Sf. Sinod s6, hotarascl, claca, clericii nernultumiti de un act
chiriarhal, pot sau nu sa apeleze la judecata, laica, respectiv cont;.,,n-
ciosul administrativ".
Se trimite spre studiere ysi referire comisiunii carnonicd-juridicci.
28. Tem. No. 1342/934. Arhiepiscopia Bucurestilor roaga, Sf. Sinod
sä se pronunte asupra cazului diaconului Toma Dragulescu, hirotonit de
P. S. Episcop al Constantei dupd, care act, i-a dat carte canonic:1.
Se trimite la aceeagi comisiune.
29. Tem. No. 634/934. Sf. Episcopie a Husilor cornunica lista a.rti-
lor ce pot fi puse la dispozitia preotilor afiliati formatiilor cercetaseti.
(Anexe: circulara No. 271-288/934).
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii pentru invatchndntul
religios in genre.
30. Tern. No. 777/934. Sinodul Permanent propune a se lua cuno;--
tint& despre memoriul Consiliului Central Bisericesc, inregistrat sub No.
777/934, privitor la educatia moral-religioaat a tineretului, fn sec,: la
si famine.
Se trimite la aceeagi comisiune.
31. Tem. No. 1044/934. Sinodul Permanent propune spre recomqn-
dare catehetilor de curs primar, manualul Hristos in qcoala" de Dua,i-
tru Calug9.ru.
Se trimite spre studiere gi referire camisiwnii pentru gcoalele too-
3ogice si confesionale si pentru invd/dinantul religios public si particular
4. toate gradele.

www.dacoromanica.ro
112 Biserica Ortodox& Roman&

32. Tem. No. 1339/934. P. S. Arhiereu Titu Targovisteanu, depune-

spre cercetare si descArcare, actele cu gestiunea anului 1933/34.
Se trimite spre studiere 0 refertire comisiumiti bugetare formosta
din: PP. SS. Episcopt: Cosma al Dundrii de Jos 0 Nichita al Argequlut.
I. P. S. Patriarh luand euvantul spun urmatoarele: dela ultima
noastra, intrunire in sedinta, care a fost la data de 20 Aprilie, a. c. s'au
intamplat o multime de lucruri noui, dintre care eu o s& va, comunic nu-
mai pe cele de o important& deosebita pentru mersul Bisericii noastre.
I. In primul rand am trista obligatiunea de a v& anunta ea unul
dintre cei mai vrednici membri ai acestei inane Corporatiu.ni bisericesti,
Mitropolitul Pimen al Moldovei si Sucevei, a trecut la cele vesnice in
vaxsta de 81 ani.
Nu am a va spun eu meritele sale, cad tuturora v& este cunos-
cut& rodnica sa activitate bisericeasca, ea diacon, ca arhiereu vicar la.
Bucuresti, ca Episcop la Dunarea de Jos si apoi ca Mitropolit al Moldovei
9i Sucevei.
Rar s'a vazut un astfel de om, care s& se inflacareze pentru toate
chestiunile ce intereseaz& Biserica, cum se inflacara Mitropolitul Pimen,
desvoltand prin aceasta, interesul celor din jurul sau si indemnandu-i pen-
tru o rezolvare fericita, a lor.
Rog sa eternizam amintirea lui prin luare la procesul-verbal si
sa rugam pe bunul Dumnezeu sa -1 aseze in ceata dreptilor Sad, iar epar-
hiei vaduvite sa-i dea un vrednic pastor.
PP. SS. Membrii ascultd In picioare aceastd trista comunicare, iar
la sfarfit rostesc dupd stramo§escul obicei: Dumenezeu sd -i odihneascd
cu cei dreptti".
II. In al doilea rand, continua. I. P. S. sa salut in mijlocu/
nostru pe P. S. Episcop Vasile al Caransebesului, care astazi prima oar&
is parte in chip oficial la lucrarile Sf. Sinod, ca membru al sau. Ii do-
rim o activitate rodnic& in eparhia apusean& a Caransebesului, pe care a
fost ales s'o conduce,, iar in mijlocul nostru fie binevenit.
PP. SS. Membri se asociazd la urarea de bun venit fdcutd de I.
P. S. Patriarh, P. S. Episcop al Carausebelului D. D. Dr. Vasile La-
zarescu.
P. S. Episcop Vasile al Caransebesului raspunzand, multumeste I.
P. S. Patriarh ai PP. SS. Membri ai Sf. Sinod pentru tirarile facute.
III. In al treilea rand, . continua. I. P. S. Patriarh in sa aduc la
cunostinta Sf. Sinod, faptul de o deosebita important& bifurcarea Minis-
terului Instructiunii si Cultelor. Acum fiecare Minister 1st are titularul
eau. Cel al Instructiunii Pub lice lai are in fruntea sa pe d-1 Ministru C.
Angelescu, iar cel al Cultelor pe d-1 Alexandru Lapedatu, persoana foar-
te cunoscuta de PP. SS. Voastre.
Domnia-sa, ca unul ce a luat parte activ& la intoemirea, votarea,
aprobarea si promulgarea Legii de organizare bisericeasca, si Statutului
el, este in curent cu toate nevoile Bisericii si avem credinta ca., dup& cum
in trecut a facut ca aceste nevoi sa-si aiba. o rezolvare fericita, tot astfel
va proceda si pe victor.
Inceputul chiar 1-a facut domnia-sa cu ridicarea pe 1 Decembrie a

www.dacoromanica.ro
Sumarela aedintelor SfAntului Sinod din anul 1934. 113

c. a curbelor in plus peste cele impuse tuturor sa1ariatilor statului, ce

apAsau asupra salariilor preotimei. Pentru aceasta rog pe delegatul
domniei-sale, s& -i duct multumirile noastre ale tuturor.
Toci PP. SS. Membri se asociazd la mu/cumiri/e exprimate de I.
P. S. Patriarh domnului ministru Al. Lapedatu.
IV. In continuare, I. P. S. Patriarh arata cum i-s'a cerut de la
Ministerul Instructiunii s& trimitA delegati ai Sf. Sinod, care sa lucreze
Impreuna cu cei ai acelui Onor. Minister, la perfectarea programei ana-
litice a in.vatamantului religios in acoala primara. Sfantul Sinod a intoc-
mit programa analitica a acestul invAtAmant ai a trimis-o Inca de anul
trecut Ministerului Instructiunii, insa se pare ca cei de acolo au pierdut-o.
Pe de alt.& parte, cei dela. Minister vor sa se ocupe al de programa
invatanatintului religios in ecoalele normale ai cer cuvantul Sfantului
Sinod asupra el.
De aceea roaga pe P. S. Episcop Lucian al Romanului, ca, in ca-
litate de preaedinte al sectiunei pentru invatrunant religios a Sinodului
Permanent, B& mearga la Ministerul Instructiunii si s& ia contact cu
delegapi sal pentru intocmirea numitei programe, P. S. Sa sustinAnd pri-
mirea programei analitice Intocmita de Sf. Sinod.
P. S. Episcop Lucian al Romanului ia eunostinta de aceasta
delegare.
P. S. Arhiereu Veniamin Barkidecvnul arata CA in circulara data
de Ministerul Cultelor, prin care se dau instructiuni pentru ridicarea
curbelor in plus, ce apasau asupra salariilor preotimei, sunt omiai can-
taretii, diaconii, arhiereii vicari, episcopii ai intreg personalul adminis-
trativ bisericesc. De aceea roaga pe d-1 Director Stancu Bradiateanu,
delegatul domnului Ministru al Cultelor, s& generalizeze masura luata
pentru preoti ai la aceste categorii de salariati.
Dcrmnul Stancu, Brcidifteanu, delegatul domnului Ministru al Cul-
telor, afirma ca numai cantaretilor nu li-s'a putut ridica deocamdata
curbele in plus, peste cele impuse celorlalti salariati ai statului. Si acea-
sta numai din lipsa total& de fonduri. Cucernicii diaconi se bucura de
aceleaai drepturi ai salarii ca al cucernicii preoti. Tau.% va ingriji sA se
dea o noun circulara In care sA fie cuprinai ai cucerniciile lor.
Cat priveate celelalte categorii de salariati, mentionate de P. S.
Arhiereu Veniamin Earladearml, n'au fost cuprinse in acea circulara,
fiindca curbele in plus ce apasau asupra lor, au fost ridicate prin bugetul
anului 1932.
Incheiand, asigura, cA, domnul Ministru al Cultelor Alexandru La-
pedatu care, de cand a reluat conducerea Ministerului Cultelor se ocupa
de indreptarea lucurilor, va da tot sprijinul pentru solutionare,a fericita, a
nevollor Bisericii.
I. P. S. Patriarh ridica aedinta la orele 12 dimineata, ai anunta pe
cea viitoare pentru Luni 26 Noemvrie a. c., orele 10 dimineata, invitibad
totdeodata comisiunile, ca pan& atunci sa studieze actele ce Ii -s'au re-
partizat.
PREEDINTE PATRIARH, Secretar,
MIRON t VENIAMIN BARLADEANUL

www.dacoromanica.ro
114 Biserica Ortodox& Roma.n&

Sedinta de la 26 Noemvrle, 1934.

Sumarul, $edintei.
Sedinta se deschide la orele 10 in palatul Sf. Sinod sub presedintia
I. P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar da citire:
I. APELIJL NOMINAL si sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron
si I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi Vartolomeu
al Ramnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Hu-
sner, Cosma al Dunarii de Jos, Vasile al Caransebesului si Gherontie al
Constantei; PP. SS. Arhierei: Platon Ploesteanul, Grigore Botosaneanu,
Titu Targovisteanul si Veniamin Barladeanul; ab,senti: PP. SS. Episcopi:
Visarion al Hotinului si loan al Armatei si P. S. Arhiereu Andrei Cri-
sanul, iar in concediu: II. PP. SS. Mitropolitii: Nicolae al Ardealului si
Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Niehita al Argesului, Roman
al Oradiei, Nicolae al Clujului, Dionisie al Cetatii-Albe si Grigore al Ara-
dului; PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul, Ilarion Bacaoanul si Vasile
.de rasinari.
II. Sumarului sedintei precedente.
Se verified qi aprobd.
III. Cererii de concediu a I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului
pentru caz de boala.
Se acordd concediul cerut.
I. P. S. Patriarh face urmatoarele comunicari:
1. Din insarcinarea domnului Ministru al Instructiunii Dr. C. An-
gelescu, a venit la mine d-1 Valaori, secretarul general al acelui Onor.
Minister sa-mi aduca la cunostinta unele chestiuni in legatura cu lava-
tamantul religios in licee si scoalele secundare, cerandu-mi avizul.
Principiul admis de Sf. Sinod: un om, o functie si o paine, pe
care-1 sustinea atat de molt raposatul intru fericire, Mitropolitul Pimen,
a cautat sa-1 aplice Ministerul Instructiunii, la ocuparea catedrelor de
religie in invatamantul secundar. Si a pornit la aceasta nu numai din
faptul ca preotul de enorie si profesor in acelasi timp, nu-0 poate in-
deplini in mod desavarsit ambele insarcinari, dar si fortat de o necesitate
socials.. Anume: avem un mare numar de licentiati in teologie, cari au
cerut sa fie ntuniti profesori de religie la catedrele vacante, agitand
in acelasi timp ideea infiintarii de capele pe langa fiecare liceu si pe
seama acestor capele O. fie hirotoniti. Deci, enoria for sa fie liceul al
carui profesor de religie este, iar sarcina for pastorale sa se resfranga
asupra elevilor dd.
Pe de alt.& parte, Sf. Sinod a admis mai inainte ca si fetele sa
urmeze teologia. Acestea, obtinand licenta in teologie au solicitat si ele
catedrele de religie. §i Ministerul a si nu.rnit cateva la catedrele scoale-
lor de fete. qi mi se cerea mie asentimentul pentru aceasta. Am raspuns
ca singur nu ma pot pronunta, ci numai Sf. Sinod are aceasta cadere.
De aceea aduc aceste chestiuni aci si rog comisiunea pentru invatamant
sa be studieze.

www.dacoromanica.ro
Sedintele Sf. Sinod din anal 1934 115

De sigur cs, ideea capelelor scolare este foarte bunk. Ba si cea-

lalta cu admiterea fetelor ca profesoare de religie, numai la fete insa,
o gasesc potrivita pentru motivul ca. mai usor va putea o fat& sa se fact*.
ascultata de fetele eleve, de cat un barbat. Insa pentru aceasta socot ca,
ar trebui Ca la modificarea legii sti se adauge un paragraf, prin care
profesoara de religie sa fie obligata a complecta educatia religioasa, a
elevelor sale, la biserica parohiei in care se afla liceul respectiv. Iar preo-
tul parohiei sa, fie obliga to implini partea exclusiv sacerdotal& a preotu-
lui printre eleve.
Se trimite spre stucliere §i referire la. ccrinisiunea pentru invdfd-
Taint in genre.
2. 0 a doua chestiune pe care vreau ss, v'o comunic este urma-
toarea: M. S. Regele in binevoitoarea Sa nAzuinta de mai bine pentru
poporul roman, a instituit la Fundatia Principe le Carol" cu ajutorul
fostului Ministru al Instructiunii si Cultelor d-1 D. Gusti, niste echipe
de tineri, pe care le-a trimis in diferite parti ale Orli cu misiunea de
a se ocupa de moravurile de higiena, de credinta, etc. Centre le acestor e-
chipe a fost cate o cornuna. Rezultatele acestor echipe au fost foarte
frumoase. Ca din pamant au aparut poduri, s'au reparat sosele, s'au
instituit dispensare si oficii de indrumare a poporului. S'a format aici
la Bucuresti chiar o expozitie foarte interesanta, care merits, O. fie
vazuta.
Se intampla, data fiind tineretea acestor echipieri, sa mai treaca
alaturi de rostul lor, ins& cu timpul cap&tAnd experienta necesara speram
sa aduca mai multe foloase.
Ceea ce m'a impresionat pe mine, este faptul constata de acesti
tineri intrio comuna din Timis-Toronta1, anume: lipsa de copii in farni-
liile romanesti. §i tinerii acestia dau viva pe Biserica socotind ca preotii
dau cu malts, usurinta voe tinerilor a se casatori de mici. Informatiunea
aceasta a facut ca chiar M. S. Regele alarmat sa, atraga atentia P. S.
Episcop al Aradului ss, interzica preolllor a mai proceda cu usurintit la
darea numitelor invoiri.
Adevarul insa, dupa cele ce stiu eu, ca fost episcop in acele parti,
nu este acesta. Ci numai grija parintilor banateni, ca averea mare ce
posed& sä nu se impart& intre mai multi copii. Si atunci alearga la tot
felul de mijloace pentru a ramane cu un singur copil, pe care chiar din
cea mai frageda varsta 11 leaga de cutarea fetita. si viceversa. Am avut
ocazia ea episcop al Caransebesului, sa, mi se arate de un invatator din-
tr'o comma din Banat in clasa sa un elev si o eleva sotie.
In atare situatie, cred ca singura solutie ar fi, infiintarea unei legi,
prin care, parintilor ce nu au copii sa nu li se lase mai mult de 12 ju-
gare de pa.mant. Restul sa-1 is statul. Numai in felul acesta cred ca, s'ar
putea solution problema lipsei de copii in Banat. Deocamdata nu putem
face altceva decal a se scrie episcopillor banatene, ca prin comisiuni
mixte speciale sa cerceteze raul la fats locului, si rezultatul obtinut cu
propunerile ce be va gasi necesare sa le trimita la Sf. Sinod spre a aviza
la mijloacele pentru combaterea acestui rau.
Sf. Sinod primind propunerea hotarcIfte a se intervene la episco-
piile respective in sensul ei.

www.dacoromanica.ro
116 Biserica Ortodox& Romanti,

3. In al treilea rand continua I. P. S. Sa consult Sf. Sinod,

asupra timpului cand s& convoc Congresul NaVonal Bisericesc pentru in-
tregirea Scaunului vacant de Arhiepiscop al Iaci lor ci Mitropolit at
Moldovei §i Sucevei.
La cererea P. S. Grigore Botocaneanu
Sf. Sinod propune a se face alegerea pentru numitul scaun vacant
cat mai degrabd.
Se intra in ordinea de zi.
P. S. Episcop Lucian al Romanului d& citire referatului inregistrat
la No. 1399/934, al vechei comisiuni administrative, asupra proectului de
regulament pentru instituirea arhiereilor vicari. La propunerea P. S.
Sale, Sfantul Sinod is in discutie pe articole numitul proect de regula-
ment redactandu-1 in forma alaturata la aceasta, cu zece articole.
Intrdnd In edinca d-1 Ministru al Cultelor Al. Lapedatu se amdnd
votarea lui, pentru qedinta viitoare.
I. P. S. Patriarh saint& venirea d-lui Ministru Al. Lapedatu, u-
randu-i in numele Sf. Sinod o rodnica activitate la Ministerul ce i-s'a
incredintat de factorul constitutional.
D-1 Ministru al Cultelor Al. Lapedatu multumecte Sf. Sinod pentru
bunavonta ci prietenia cu care este intarapinat ci d& asigurarea ca preo-
cuparea domniei-sale de capetenie este de a restabili Biserica ortodox&
roman& in drepturile ei istorice. In continuare, arata cum in 1928, cand
a plecat dela conducerea Ministerului Cultelor lasase acel Onor. Mi-
nister foarte bine organizat ci in stare de a duce spre o fericita rezol-
vare treburile bisericecti. Acum insa, cand a revenit dupes cinci ani de
zile, a g5sit o ruins, pe care se silecte din rasputeri s'o repare spre bi-
nele obctesc. Asigur Sf. Sinod c& este foarte bine intenVonat pentru Bi-
serica ortodox& ci-1 roaga s& -i dea ajutor in opera de redresare biseri-
cease& ce a inceput.
Sf. Sinod mullumete domnului Ministru Al. Lapedatu, pentru
declaraOle fdcute fi-i prornite tot sprijinul.
1)-1 Ministru depune apoi, in original, la birou adresa Ministerului
Afacerilor Streine Nr. 62569/934, care serefer& la clarificarea unor im-
preciziuni ce cuprinde conveuVa privitoare la regimul Bisericilor ro-
mane din Iugoslavia ci sarbe din Romania", impreuna cu o copie de pe
adresa Sf. Mitropolii a Ardealului No. 161/933, in legato& cu impreci-
ziunile privitoare la: chestia hirotoniei vicarilor arhierei §i disciplina-
rea lor.
Domnia-sa roaga Sf. Sinod sa caute a inlatura aceste impreci-
ziuni 9i a clarifica totul inainte de a fi ratificata de Parlament con-
vencia.
Se trimite chestiunea la cornisiunea camonica-juridicci y pentru
disciplind.
I. P. S. Patriarh roaga pe d-1 Ministru al Cultelor urmatoarele:
1. Sa-ci spuna cuvantul asupra convocarii Colegiului electoral,
pentru intregirea scaunului vacant al Arhiepiscopiei lacilor ci Mitropoliei
Moldovei ci Sucevei, asupra careia Sf. Sinod a fost de parere O. se fee&
cat mai curand.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedinOlor Sfantului Sinod din anal 1934. 117

2. Sa, studieze posibilitatea contabiliceasca, dupe care, cei 500.000

lei, prevazuti in bugetul statului pentru Episcopia misionara In America,
ar putea fi folositi pentru cumpararea unei resedinte episcopale In Cle-
veland-America. Aceasta este o idee emisa. de cei din America, pentru
ca Episcopul trimis acolo sa aiba unde locui. SA nu fie expus a merge
din hotel in hotel.
3. In al treilea rand, roaga pe d-1 Ministru sa ia in studiu, proectul
de lege pentru reorganizrea invatamantului teologic Intocmit de Sf. Sinod
qi trimis Ministerul Cultelor Inca, din 1932, spre a se finaliza aceasta
chestiune ce dureaza, de atata timp, si ca Biserica sa.-si intre in atrihutia
ei de conducatoare a scolilor teologice.
D-1 Ministru AZ. Lapedatu raspunzand la prima chestiune, araba
ca n'are nimic impotriva ca alegerea in scaunul vacant sa se fac5.,
char si pant,. in sfintele sarbatori ale Nasterii Domnului. Raspunsul de-
finitiv fl va da dupa. ce va consulta Onor Guvern.
In ceea ce priveste Kuria de 500.000 lei pentru Episcopia din Ame-
rica, nu gaseste nirnerita ideea de a se cumpa.ra o cast'. in Cleveland,
Inninte de a se duce acolo Episcopul respectiv. Cand va merge acesta
acolo, va vedea care este situatia si unde trebue sa.-si fixeze resedinta
episcopala, pe care o socoteste de mai mult folds a fi in apropierea auto-
ritatilor din America, de cat izolata tine stie uncle.
Ceea ce cere domnia-sa, scum de la Sf. Sinod, este desemnarea per-
soanei episcopului cat mai degraba, chestiunea aceasta fiind foarte
urgenta.
Chestia celor 500.000 lei, chiar daca nu vor fi intrebuintati pana,
la noul buget, va gasi posibilitatea, data fiind ideea inseranata la care se
refers., O. fie ordonantati, pentru a nu fi anulati.
Domnia-sa stAruie ca Sf. Sinod sa, indite persoana episcopului pen-
tru America.
Pentru a treia chestiune, a legii invatAmantului teologic, domnia-
sa aratA ca. Ministerul Cultelor de fapt e desfiintat. Domnia-sa este
numai un Ministru. De la desfiintare, Invatamantul teologic a fost In-
globat la Ministerul Instructiunii si domnia-sa numai dispune de el si,
ca atare, nu poate lua initiativa pentru invatamantul teologic. Singura
Biserica poate sa. mai ia initiative, spre a iesi din situatia aceastaanor-
mala, prin care scoalele sale teologice nu le are in conducerea sa, in
timp ce toate celelalte confesiuni si le conduc singure. Principiul Else-
ricii, potrivit Legii de organizare bisericeasca, este si fns asentimentul
char al M. S. Regelui, care se intereseaza, de bunul mers al scoalelor.
Deci dorrmia-sa nu poate face nimic, deli chestiunea II interescaza
foarte mult.
Deoca.mdatA ce-1 intereseaza si ce-1 va face, fiindca ii sta. in putinta,
este ca salarizarea clerului prin noul buget sa se faca avandu-se in
vedere situatia material& a cultelor.
Sf. Sinod hot'dra4te:
1. Se va interveni din nou la Ministerul Instrucciunii pentru a
lua in considerare proectu/ de Zege pentru reorganizarea invdtdnidntului
teologic, intocmit de Sf. Sinod, qi intarirea lui cu putere de Zege.

www.dacoromanica.ro
118 Biserica. Ortodoxa. Roman&

2. Se vor cere toate actele privitoare la Episcopia. Americii, de la

Consiliu/ Central Bisericesc, si se vor aduce /a plenul Sf. Sinod, in ye-
derea alegerei persoamei episcopului.
P. S. Episcop Lucian al Romanului propune ca Sf. Sinod sa in-
tervina pe langti factorii competenti ca Ministerul Cultelor sa fie reinte-
grat in toate drepturile lui, aceasta fiind In interesul Bisericii.
In al doilea rand, roaga pe d-1 Ministru, sli. intervina la Onor.
Guvern sa nu se ratifice Acordul" incheiat mai anii trecuti intre statul
roman si eel papal, privitor la statul catolic din Ardeal, intru cat acel
acord tontine clauze daunatoare statului roman.
D-1 Ministru al Cultelor Al. Lapedatu arata ca nu este ratificat
Inca, fiindca s'a acreditat ideea ca. este numai o interpretare a Conoccda-
tului. Domnia-sa Insa, va relua chestiunea si intru cat nu este o inter-
pretare a concordatului, asigura. Ca nu se va ratifica acel acord.
P. S. Episcop Gherontie al Covstentei roaga pe d-1 Ministru sa.
intervina la cei in drept Ca, posturile devenite vacante in adrninistratiile
episcopesti sa. nu fie desfiintate, fiindca atunci se vor desorganiza cen-
trele episcopesti. Ci sä poata fi ocupate cu functionari noui.
D-2 Ministru Al. Lapedatu arata ca, s'au Mout intervenVile nece-
saxe la forurile In drept si crede ca se vor rezolva favorabil.
I. P. S. Patriarh relevand greutatea de a se tine sedintele Sf. Sinod
cu numarul reglementar de membri din cauza absentii multor PP. SS.
membri,
Sf. Sinod hotardste:
Se va interveni la PP. SS. Chiriarhi sd indatoreze pe PP. SS. Ar-
hiereii-vicari a lua parte la sedintele Sf. Sinod, achitclndu-/e, conform de-
ciziwnilor anterioare ale Sf. Sinod, spesele de transport si intrefinere in
Bucureqti pe toatd durata sesiun 4.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridica sedinta anuntand pe con vii-
toare pentru maine Marti 27 Noemvrie 1934, orele 10 dimineata.
PRESEDINTE PAT RIARH, Secretor,
MIRON T ILARION BACAOANUL

S3dinta derma 27 No3navrie, 193".

Suinarul
edinta se deschide la orele 10 dimineata in palatul Sfantului
Sinod, sub presedintia I. P. S. Patriarh D. Dr. Miron.
Secretar de sedinta.: P. S. Arhiereu Ilarion Pacaoanul.
P. S. Secretar da citire:
I. Apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron si I. P.
S. Mitropolit Gurie; PP. S.. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian
al Romanului, Ghenadie al Guzaului, Nifon al liusilor, Cosma al Dunarii
de Jos, Vasile al Caransebesului, Grigore al Aradului si Gherontie al Con-
stant* PP. SS. Arhierei: Darion Bacaoanul, Grigore Botosaneanul, Titu
Targovisteanul si Veniamin Barladeanul; absenti: PP. SS. Episcopi: An-
drei Crisanul, iar in concediu: II. PP. SS. Episcopi: Nichita al Argesului,

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfantului Sinod din anal 1934. 119

lului si Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Nichita al ArgAinilui,

Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului, sl Dionisie al Cetatii-Albe; PP. SS.
Arhierei: Ipolit Radauteanul si Vasile de Rasinari.
II. Sumarului sedintei precedente care,
Se verified fi aprobd.
III. Comunicarilor urmatoare:
Legea pentru episcopia misionara, promulgatA in Monitorul Ofic;a1
No. . . ./934, impreun& cu dosarele infiintarii episcopiei din America,
formate la Consiliul Central Bisericesc si la Sfantul Sinod.
Se trimit la comisiwnea afacerilor externe, spre a studia gi feferi
asupra mdsurilor ce trebue sd is Sf. Sinod, pentru alegerea titularului
acelei episcopii.
Tot la comunicari I. P. S. Patriarh face urmatoarele propuneri:
1. Dat fiind scopul Walt din punct de vedere national ce-1 are lin-
prumutul intern, lansat de Guvern, ar fi bine ca toti PP. SS. Membri ai
Sf. Sinod sa subscrie in comun, la unul din birourile din Capita la, infiin-
tat in acest stop.
PP. SS. Membri declard cd au subscris fiecare la re§edinta e-
piscopald.
2. `Avand informatiuni dela Ministerul Instructiunii ca unii preoti
nu-si indeplinesc indatorirea pastoral& de a catehiza copii din scoalele
pr:mare, propune a se ruga PP. SS. Chiriarhi sä is masuri, ca preotii
sd-si indeplineasca aceastd. obligatie.
Declarandu-se chestiunea de urg-entA, se is in discutie imediat.
In urma discutiilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh, PP. SS E-
piscopi Ghenadie al Buzaului si PP. SS. Arhierei vicari: Titu Targovis-
teanul si Veniamin Barl&deanul.
Sf. Sinod hotard,yte
PP. SS. Chiriarhi saint rugati a lua ntdsuri ca toti preotii sd -gi in-
deplineascd dispoziTiunea legal4 de a preda time/Id:manful religios in
§coalele primar- e in opt ore pe scipta-mand, aceasta facdnd parte din obli-
gatiunile pastorale in enorie ale fiecdrui preot.
Pentru aceasta, vor intensifica controlul acestui invardmant, prin
organele administrative eparhiale salt persoane anume insdrcinate a
face controlul, ludnd, contra preotilor ce nu-gi indeplinesc aceastei obli-
gatiune, Inds' nrile disciplinare indicate prin regulameutul de procedurd
al instantelor disciplinare al Bisericii ortodoxe romdne.
Se intra in ordinea de zi:
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei prezideazd.
P. S. Episcop Lucian al Romanului d& citire proectului de regula-
ment pentru alegerea, titulatura si numirea arhiereilor vicari, in Bise-
rica ortodox& romana, cercetat si in sedinta precedents.
In urma discutiunilor pe articole la, care iau parte: I. P. S. Pa-
triarh, I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Lucian
al Romanului, Ghenadie al Buz&ului, Grigore al Aradului, Cosma al
Dunarii de Jos si P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul, Sf. Sinod d& nu-
mitul 2i regulament urmatoarea redactare:
1. Alegerea, titulatura si numirea arhiereilor vicari, mitropoli-

www.dacoromanica.ro
120 Eiserica Ortodoxd. Roman&

tans, (prevazuti prin art. 157 din statut) sl acelor destinati episcopilor
inainta.ti in vaxsta sau bolnavi (art. 124 din statut), se face de catre Sf.
Sinod, potrivit prezentului regulament.
2. Pentru infiintarea unui nou loc de arhiereu conform art. 124
din Statut, episcopia respective inainteazd. cererea cdtre Sf. Sinod, care
delibereaza 9i decide in qedint.d, plenard, infiintarea si darea titulaturei
locului de arhiereu nou creiat, preferindu-se pentru titulatura numele
unuia din ora.9ele mai insemnate ale eparhiei in care viitorul arhiereu
va sluji.
3. Stabilirea listei persoanelor demne a fi alege arhierei, se face
de cdtre Sfantul Sinod prin o comisiune de cinci membri. Din aceast&
comisiune vor face parte mitropolitul 9i episcopul respectiv qi alti trei
membri ai Sf. Sinod.
Comisiunea va propune persoane in varsta. de 35 ani, avdnd titlul
de doctor sau licentiat in teologie, §i cel putin cinci ani de activitate bi-
sericeasca de la hirotonie.
4. Dintre cei propu.91 de comisiune, Sf. Sinod alege unul prin
votare secret& cu majoritate absolute de voturi.
5. Daca la votare nici unul dintre cei propu9i n'a intrunit ma-
joritatea absolutd de voturi votarea se repeta.
6. Dupe alegere actele se dau comisiunei juridico-canonice a
Sf. Sinod spre cercetare canonic& a celui ales. Dup& cercetare, comisiu-
nea raporteaza Sf. Sinod, propun&nd aprobarea sau respingerea celui ales.
7. Alegerea se va 5nsinta. prin Ministerul Cultelor M. S. Regelui,
spre confirmare prin Decret Regal. Dupe confirmare, urmeaza hiroto-
nisirea celui ales prin mitropolitul respectiv conform sfintelor canoane.
8. Dupd savargirea hirotoniei, cancelaria mitropolitand resoec-
tiva va inainta in original Sf. Sinod toate actele de hirotonie impreund cu
m5.rturisirea de credint& a noului hirotonit, spre a fi inscris In condica
sfanta a Sfantului Sinod.
9. Ficcdrui arhiereu nou hirotonit i-se va elibera o gramata sem-
natA de pre9edintele Sfantului Sinod.
10. Cercul de activitate al vicarului 11 desemneaza episcopul;
el poate indeplini deci numai slujbele religioase qi afacerile administrative
pe cari le incredinteaza episcopul.
El va locui de reguld, in ora9u1 de re9edintd. a Episcopiei. In afa-
rd de teritoriul eparhiei nu poate locui.
11. In cazul cd.nd intro eparhie cu arhiereu vicar, instituit In
conformitate cu art. 124 din statut, au incetat cauzele pentru care a fost
instituit, acel arhiereu vicar, prin hotarirea Sf. Sinod, poate fi transferat,
in aceeaqi calitate, uncle se va sirati necesitatea, dupe o prealabil'A. !rite-
legere intre cei interesati.
Pus in vot in intreg,ime,
1. Sfantul Sinod cu unanimitatea voturilor membrilor prezenfti,
aproba regulamentul pentru alegerea, titulatura gi numirea arhiereilor
vicari in Biserica ortodoxd romdnd de mai sus.
2. Acest regulament se va inainta grin Ministerul Cultelor, .11f. S.
Regelui, spre sanccianare pi promulgare.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor StAntului Sinod din anul 1934. 121

P. S. Arhiereu Titu Teirgovi§teanu/ propune a se lua In discutiune,

chestia impreciziunilor din conventia privitoare la regimul Bisericii ro-
mane din Iugoslavia Zvi sarbe din Romania, adusa in dis' cutiunea Sf.
Sinod, de d-1 Ministru Al. Lapedatu.
P. S. Arhiereu Tit S. Targovisteanul refer& verbal, cii interventia
d-lui Ittinistru al Cultelor s'a produs In urma adresei Ministerului Mace-
rilor Streine No. 62569/934, ce i-s'a trimis, motivata si aceasta de adresa
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, No. 161/934, prin care I. P. S.
Sa aratA ca nu se prevede in numita conventie, tine hirotoniseste pe cei
doi vicari si cine face disciplinarea lor.
Chestiunea hirotoniei, o gaseste P. S. Referent, mai war& de re-
zolvat de cat cea a disciplinaril la care trebuesc conform canoanelor
12 judecalori.
P. S. Sa propune a se raspunde Ministerului Cultelor astfel:
1. Hirotonia acestor episcopi vicari se va face de comisiunea celor
cinci membri, delegati din sAnul Sinodului roman 0 eel sarbesc.
2. Iar disciplinarea se va face tot de aceea.si comisiune, complec-
tat& insa, partA. la 12 membri, conform canoanelor, cu delegati ai Sinoa-
delor celor dou5. Biserici.
DacA ar fi clauza din Conventie, ca. episcopul vicar, devine ce-
tatean al statului in care 10 are scaunul, poate c5. ar fi bun& solutiunea
ca, episcopul vicar din Varlet sa, fie hirotonit la Bucuresti, iar eel de la
Tirnisoara la Belgrad.
I. P. S. Patriarh, gasegte cA. aceasta propunere ultima. ar trebui
acceptat5, nu numai din motive rituale, c5. eel ce vine la sfintire trebue s&
cunoascl limba In care este intrebat cu ocazia sfintirii, ca sa poatS. rgs-
punde dar si din principiul cuprins In conventie, anume cA limba ce se va
intrebuinta in bisericile acestor vicariate va fi limba etnic5.. AdicA., in bi-
sericile vicariatului de la Va.rcet, va fi limba romans., iar in bisericile vi-
cariatului dela Tirnisoara va fi cea sarba.
In urma discutiunilor la care iau parte: PP. SS. Episcopi Lucian at
Romanului, Ghenadie al Buzanlui si Vasile e1 Caransebesului.
Sf. Sinod hotdragte a se coma/mica Onor. Ministerului Cultelor cu
raga/nit/tea de a irnterveni la forurile competente pentru a se introduce in
Conventia privitoare la regimul Bisericilor romdme din Iugoslavia fi
sdirbe din Romania urmiltoarele:
1. Hirotonia celor doi episcopi vicari ai vicariate/or de Varget ;i de
Timigoara se va face de comisiwnea prevazutd la art. 3 din numita
conventie.
2. Disciplinarea lor, intru cdt ear intdmpla set fie necesard degi
Sf. Sinod sperd sd nu fie nevoe se va face tot de comisiunea de cinci
merabri complectata 1718a conform sfintelor canoane privitoare la jade-
cata episcopilor, pdnd la numdrul de doisprezece membri cu delegati in
numdr egal ai Sinoadelor celor cloud Biserici, romand gi sdrbd.
3. Chestiuni/e de amanunt se vor tran§a pe bazd de intelegere :ntre
patr:arhul roman cu cel sdrb.
4. In cazul cdnd aceste precizdri, ar duce la amdnarea gi intdrzie-
rea perfectdrii conventiei incheiate, Sf. Sinod preferd sd renunfe la aceste

www.dacoromanica.ro
122 Biserica Ortodcx6. Rorndn5.

precizdri 9i, Onor. Guyer). poate s8 ratifice conyenpa, a. ,a cum este tin-
toemite£, intru cat ea prezintd un mare castig pentru interesele row:xi/or
din Iugoslavia, ramananci ca chestiunea hirotoniei gi disciplindrii color
doui episcopi vicari sd se !wit pe bazd de infelegere reciproca intre cele
dozed Biserici prin Patriurlaii respectivi.
3. P. S. Episcop Grigore at Aradului raportorul comisiunei eano-
nico-juridica. si pentru discipline, d6, citire referatului comisiunii inregis-
trat la No. 1402/934, asupra adresei Sf. Mitropolii a Ardealului Mreg.
la No. 945/934, prin care a cerut ca protopopul Ilie Hociot, confrsor min-
ts'. in Brasov, a. fie aspru pedepsit pentru motivul ce a cununat fare s&
aibo. dreptul, pe un brigadier silvic, iar pe alte persoane le-a cununat
fare sá. alba desfacerea primei c5,satorii religioasa, de cAtre 13iserick.
P. S. Episcop militar a cerut Onor. Minister al Arraatei darea in
judecata a numitului protopop, ins& Onor. Minister a gasit ea nu e cazul
a ft dat in judecatA, considerate suficientA dojana arhiereasca.". Co-
misiunea propane sä se 37/tiinteze despre aceasta, I. P. S. Mitropol:t. al
Ardealului.
Sf. Sinod, primind propunerea, hoteirdste a se comunica I. P. S.
Arhiepiscop si Mitropolit at Ardealului cele hotdrite de Onor. Minister at
Armatei.
4. Acelasi P. S. Raportor dd. citire referatului comisiunii, asupra a-
dresei Sf. Arhiepiscopii a Sibiului, Inreg. la No. 953/934, prin care arata
ca nu poate contribui cu nimic la cheltuelile de intretinere ale palatului
si cancelariei Sfantului Sinod.
Comisiunea propune a se intreveni la Minister spre a se recine
direct din fondurile ce le d5. statul pentru Arhiepiscopia Sibiului.
In urma discutiunilor la care iau parte I. P. S. Patriarh, PP. SS.
Episcopiei Ghenadie al Buzaului si Lucian al Romanului se hotilrfiste ur-
matoarele:
1. Sf. Sinod issi exprimd mirarea, cum Arhiepiscopia Sibiului care
este intre cele mai bogate eparhii, nu poate sd pleiteasca contribufia pen-
tru intrefincrea palatului ii cancelariei Sf. Sinod, pe card vreme toate
celelalte Chiriarhii, dintre care unele foarte sarace, si-au achitat numita
contribufie.
2. Sf. Sinod roagit din nou, stdruitor Sf. Arhiepiscopie a Sibiului
sd bineyoiasea a trimite cat mai degrabd Cancelariei Sfantului iSin d,
contributia pentru cheltuelile de intretinere a polatului si cancelariei si-
nodale, ce i-s'a fixat de Sf. Sinod prin hotarirea sa anterioard.
3. In cazul tend Sf. Arhiep4scopie a Sibiului, $i la acest apel ya ra-
mane tin refuzul sdu, Sf. Sinod ca interveni la toate celelalte Chiriarhii
sd -i refuze pe viitor on ce fel de colectd vcnitd din cuprinsul sdu.

5. Acela$ P. S. Raportor de citire referatului comisiunei asupra

adresei Sf. Episcopii a Ramnicului Noul Severin inreg. la No. 1171/934,
prin care cere aprobarea pentru trasformarea bisericii cu hramul Sf.
Imparati Constantin si Elena" din comuna Plopsoru jud. Dolj in ir.ans-
tire de calugari. Comisiunea propune a se aproba cererea.
Sfantul Sinod gdsind ca, cererea Sf. Episcopii a Ramnicylui .V nut
Severin, indeplineste condiliunile art. 86 din Statutul legii a6, reorgani-

www.dacoromanica.ro
Bumarele sedintelor Sfb.ntului Sinod din anul 1934. 123

tare a Bi,sericii ortodoxe ramdne, in baza acelui articol, primind pinpu-

nerea comisiunii, dd aprobarea sa pentru tramsformarea in mdndstire de
calugari a bisericii cu hramul Sf. Impdra0 Constantin gi Elena din comu-
na Plopgoru judeful Do lj.
6. Acelctgi P. S. Raportor db. citire referatului coraisiunei, asupra
cererii Sf. Ariepiscopii a Chisinaului tnregistrata la No. 1173/934, prin
care solicit& aprobarea Sf. Sinod, pentru infiintarea urmatoarelor schlturi:
1. Schitul Mitropolitul Gurie" cu hramul Sf. Apostol Toma" in
satul Carabeteni, comuna Sadaclia, jud. Tighina;
2. Schitul Ciurna.c" cu hramul Sf. Paraschiva" In corn. Copceag,
jud. Tighina;
3. Schitul Iser lia", cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel", In
comuna Schinoasa, jud. Tighina.
Comisiunea propune a se da aprobarea pentru infiintarea lor.
Sf. Sinod, contatdnd cd cererea Sf. Arhiepiscopii a Chiginclului in-
trwnegte condiciunile cerute de art. 86 din Statutul Legii de organizare a
Bisericii ortodoxe romdne in baza aceluiagi articol, primind propunerea
fdcutd de comisiune dd invoirea gi binecvvdntarea sa Sf. Arhiepiscopii a
Chisindului pentru infiinfarea schiturilor: 1) Schitul Mitropolitul Gurie"
cu hiamul Sf. Apostol Toma in satul Carabefeni, corn. Sadaclia, jud.
Tighina;
2. Schitul Ciuma,c" cu hramul Sf. Paraschiva", in corn. Copccag,
jud. Tighina.
3. Schitul Iserlia cu hramul Sf. Apostoli Petru gi Pavel in corn.
Spinoasa jud. Tighina.
7. Acelasi P. S. Raportor da citire referatului comisiunei asupra
cererii ierom. Veniamin Pestrea din corn. Stra.mba jud. Gorj, inregis. la
No. 1243/934, de a i-se ridica pedeapsa caterisirii, pronuntatA de Sf. E-
piscopie a Ramnicului Noul Severin.
Comisiunea propune si Sf. Sinod, primind propunerea sa, hotaraste:
Cererea ierarnonahului Veniamin Pestrea, se trimite in competincd.
P. S. Episcop al Ramnicului Nola Severin.
8. Acelagi P. S. Raportor da, citire referatului comisiunii asupra
adresei Sf. Arhiepiscopii a Bucurestilor, inregistrata sub No. 1238/934,
prin care care Sf. Sinod aprobarea pentru hiritonia in diacon celib., a
tanarului absolvent al Facultatii de Teologie din Bucuresti Oh. V. Nitoiu,
spre a fi folosit Ca misionar la Asociati areliginasa Patriarhul Miron".
Comisiunea propune a se aproba cererea, hirotonisindu-se tanarul
Gh. V. Nitoiu pe seama bisericii Catedrala. a Sf. Arhiepiscopii a Bucu-
restilor.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunii, dd aprobarea Sf. Ar-
hiepiscopii a Bucuregtilor, de a hirotonisi in diacon celib. pe scan :a Ca-
tedralei arhiepiscopeascd ye tdndrul absolvent de teologie Gh. V. Nifoiu,
spre a fi folosit la lucrarea misionard gi culturald a Asociatiei rcligioase
Patriarhul Mircm".
9. Acelagi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii, asupra
adresei Sf. Episcopii a Constantei iaregistrata sub No. 1193/934, rela-
tive la reclama pr. Gh. I. Decu de la parhoia Suditi Ialomita, ca i-a im-
partit pa.rohia in dou& si i-a adus preot ajutator, fara buget de In stat.

www.dacoromanica.ro
124 Biserica Ortodoxd Romand

Comisiunea constatand cd. Pr. Gh. I. Decu, este dat In judecata

Consistoriului spiritual eparhial, gaseste cd aceasta chestiune nu apar-
tine Inc& Sf. Sinod.
Sf. Sinod hohirciste a se clasa ch.estiunea la dosar.
10. P. S. Arhiereu Veniamin Barlcideanul raportorul comisiunii pen-
tru invatrunAnt in genere, cis citire referatului comisiunii asupra adresei
Sf. Ariepiscopii a Sibiului No. 7379/934, prin care propune spre reco-
mandare catehetilor, lucrarea d-lui D. CalugAru Hristos In scoa15.". Co-
misiunea constata ca. aceasta lucrare a fost recomandat& de Chiriarhii
catehetilor. Totusi propune a se recomanda si Sf. Sinod.
Sfantul Sinod, primind propunerea comisiunii, hotdr&ste a se re-
comanda prin Chiriarhi, catehetilor spre folosiinta, cartea de metodica a
d-lui D. Calugaru Hristos in scoald".
11. Ace lasi P. S. Raportor dd. citire referatului comisiunii asupra
memoriului inregis. sub No. 777/934, referitor la educatia tineretului, a-
dresat Consiliului Central Bisericesc, autoritatilor In drept. Comisiunea
propune a se lua act de el si a se comunica Chiriarhiilor Spre cele
legale.
Sfantul Sinod, primind propunerea comisiunii, is act de nionitut me-
moriu si dispune a se comunica tuturor Chiriarhiilor spre a lua mu's--
Utica de cuprinsul sau.
12. Acelasi P. S. Raportor dA citire referatului comisiunii asupra
adresei Sf. Mitropolii a Moldovei lnreg. sub No. 386/934, privitoare la
problema reorganizarii Invdtdmantului religios In scoalA.
Comisiunea, gasind ch propunerile din adresa de mai sus fiind dig-
cuto.te de Sf. Sinod in sedinta de la 18 Aprilie a. c., este de p6rere a se
atasa si aceasta adresd, la dosarul respectiv.
Sfantul Sinod, primind propunerea comisiunii, dispune a se atasa
adresa Sf. Mitropolii a Moldovei si Sucevei, inreg. la No. 386/934, la
celelalte acte.
13. Acelasi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii asupra
memoriului Inaintat de P. S. Episcop al Hotinului cu aclresa inregistratA
sub No. 161/934, privitor la pregatirea clerului. Comisiunea propune si
Sftlatul Sinod, primind proptmerea comisiunii, hotarciste atasarea
memoriului intocmit de P. S. Episcop Visarion al Hotinului is dosarul
reorganize-191i, invafamdntului teologic.
14. Acelasi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii asupra
adresei Sf. Episcopii a Caransebesului, inregistrata la No. 306/934, prin
care cere a se interveni la Ministerul Instructiunii as introduces cdte doua
ore de religie la saptamand pentru fiecare clasa In toate scoalele se-
cundare.
Comisiunea propun si
Sfantul Sinod, primind propunerea, hot-di-6,0e a se inter veni la
Onor. Minister al Insiructiunii spre a men fine cate cloud ore do religie
in toate clasele liceelor de baefi si fete, scoalelor profesionale, de comer;
qi de ucenici.
I. P. S. Patriarh propune a se da telegram& P. S. Episcop loan al
Arrnatei sa vina urgent la sedintele Sfantului Sinod into cat unneaza a

www.dacoromanica.ro
§edintele Sf. S:nod din anul 1934 125

se discuta chestiuni importante In legatura cu numirea de confesori mill-

tari, propaganda prin brosuri cu caracter religios printre soldati, orga-
nizarea unui serviciu permanent in. Bucuresti at Episcopiei militare, etc.
Sfd.rn.tul Sinod, primind propunerea I. P. S. Patriarh, hotdrd9te a se
snvita telegrafic la sedinp P. S. Episcop roan al Armatei.
La orele 13 I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei, ridiel sedinta si
anunta pe cea viitoare pe ratline Miercuri 28 Noemvrie 1931: orele 10
dimineata.
PREEDINTE MITROPOLIT, Secretar,
CURIE t ILARION BACAOANUL
Sedinta de la 28 Noemvrie, 1934.
Sumarul $edintei
Sedinta se deschide la orele 10 diznineata in palatul Sf. Sinod sub
presedintia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron. Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Ilarion Bacaoanul.
P. S. Secretar, da citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh si I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi Lu-
clan al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon at Husilor, Cosma at
Dunaril de Jos, Vasile al Caransebesului, Grigore at Aradului si Gherontie
at Constantei; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Grigore Botosanea-
nul, Titu Targovisteanul si Veniamin Barladeanul; absenti: PP. SS. E-
piscopi: Nichita at Argesului, Roman at Oradiei, Nicolae at Ciujului si
Dionisie at Cetgii-Albe si PP. SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul si Va-
sile de Rasinari.
Ace Iasi P. S. Secretar, da citire sumarului sedintei precedente,
care
He verified fi aproba.
La comunicari, I. P. S. Patriarh, da citire adresei inreg. la No.
1412/934, a Ministerului Armatei, prin care cere a se lua masuri contra
propagandei stilistilor si baptistilor, ce se inteteste pe zi co trece, In Ba-
sarabia mai ales.
Declarandu-se de urgenta, se is in discutie imediat.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, arata ca cei ce fac propa-
ganda in Basarabia pentru vechiul calendar, swat acei preoti hirotoniti
de episcopul Serafim dela Viena si trimisi in Basarabia. I. P. S. Sa a
luat masuri disciplinare contra lor, caterisindu-i. Ins& ei continua opera
for distructiva nestingheriti de nimeni. Autoritatile administrative si po-
litienesti nu-i dau nisi un concurs spre a-i desbraca de haina clericals
si a-i impiedica sa, mai slujeasca prin case particulare transforrnate in
capele.
Cere interventia energies a Sf. Sinod la Guvern spre a i-se da con-
cursul de autoritati contra acestor turburatori ai ordinal in aserica, ce
sunt periculosi chiar sigurantei Statului, chip& cum bine observa Onor.
Minister at Apararii Nationale.
In urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh. PP. SS.

www.dacoromanica.ro
126 Biserica Ortodox& Roman&

Episcopul Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Grigore al Ara-

dului si P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul,
Sf. Sinod hotdrd.gte:
1. Adresa Ministerului Apdrdrii Nationale se va cocmunica tuturor
Chiriarhilor basarabeni, spre a lua, mdsurile cerute de Imprejurdri, pen-
tru o contra propaganda inten,sivd, impotriva stiligtilor ysi. sectantelor.
2. Se va interveni la Ministerul de Interne gi eel de Cline, ceran-
du-le sd dea tot concursul PP. SS. Chiriarhi basarabeni, pentru stavi-
lirea relelor mentionate in adresa Ministerului Apdrdrii Nationale No.
29111934, aceasta fiind in interesul nu numai at Bisericii, dar chiar at
sigurantei Statului.
Tot la comwnicari, I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei, citeste
cererea I. P. S. Sale, prin care roag& Sf. Sinod sä-i dea ca arhiereu vicar,
in locul ramas vacant prin plecarea la Ismail a P. S. Dionisie, pe pro-
tosinghelul Antonie Harghel, directorul seminarului teologic de la Ismail.
Sf. Sinod hotdreigte:
Se asgteaptd promulgarea regulamentului pentru alegerea, titula-
tura gi numirea arhiereilor vicari, votat in §edinca precedentd, de Sf.
.Siptod.
Se intrd in ordinea de zi:
1. P. S. Episcop Grigore at Aradului raportorul comisiunii cano-
nico-juridia si pentru disciplina, d& citire referatului asupra propunerii I.
P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei inreg. sub No. 490/933, prin care
se cere a se da Consiliului Central Bisericesc, dreptul de a dizolva o a-
dunare sau eonsiliu eparhial, in cazul and Chiriarhul respectiv nu poate
lucra cu ele.
Comisiunea este de parere c& Sfantul Sinod nu poate da acest drape
Consiliului Central Bisericesc, intru cat nu este cuprins in lege.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunii, hotdragte a fi coniuni-
catd I. P. S. Mitropolit at Bucovinei.
2. Aceleagi P. S. Raportor d& citire referatului comisiunii asupra
adresei Sf. Mitropolii a Sibiului inregistrat& sub No. 862/934, prin care
se cere Sf. Sinod s& se pronunte in chestiunea mandatului de deputat mi-
rean in Congresul National Bisericesc al d-lui dr. Cornel Corneanu. Co-
misiunea constat& c& Sf. Sinod s'a pronuntat asupra cazului Cornel
Corneanu in sedinta sa din 20 Februarie 1929. Ca atare propune a se
comunica acea hot&rire atilt Consiliului Central Bisericesc pentru Con-
gresul National Bisericesc, cat si Sf. Mitropolii a Ardealului.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunii, 1$ men fine hotarirea sa
luatd /a 20 Februarie 1929, asupra cazului Cornet Corneanu gi dispune
a fi comunicatd atdt Consiliului Central Bisericesc, cdt gi Sf. Mitropolii
a Ardealului.
3. Acelagi P. S. Raportor d& citire referatului comisiunii inreg. sub
No. 1414/934, asupra adresei Sf. Arhiepiscopii a Bucurestilor inreg. sub
No. 1342/934, prin care roaga Sf. Sinod sã se pronunte asupra situatiei
legale si canonice a Diaconului Toma Drag-ulescu, care a fost hirotonit
de P. S. Episcop al Constantei, de la care, capItand carte canonica s'a
stabilit in Bucuresti, wade slujeste ca diacon la diferite biserici.

www.dacoromanica.ro
§edintele Sf. Sinod din anul 1934 127

Comisiunea, constatand ca, numitul diacon are carte canonica, in

regu5., iar din cele relatate de P. S. Episcop al Constantei, a slujit in
prealabil la Constants., propune Sf. Sinod sa is act deci, ca P. S. Episcop
de Constants., a fost in legalitate, iar diaconul Inca n'a comis nimic
ilegal.
I. P. S. Patriarh, cedeaxd prezidiul, P. S. Episcop Lucian at Ro-
manului.
I. P. S. Patriarh arata ca. a luat cuno:?-tinta de acest caz, in mo-
mentul and numitul diacon a candidat la o parohie liber5. Si cere P. S.
Episcop at Constantei sd arate cum a procedat la aceast5. hirotonie.
P. S. Episcop Gherontie at Constantei informeaz5. Sf. Sinod ca a
hirotonit pe diaconul Toma Dragulescu pe seama mandstirei Episcopul
Gherontie" fara, buget. Dupa aceea i-a acordat concediu pentru studii si
mai apoi i-a dat carte canonica. Este adevarat co. a venit in Bucurefiti la
o ruda a sa preot la a carui biserica a slujit ca diacon. Dar aci a fost
intrebuin.tat chiar de Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei ca grefier la Consis-
toriul Mitropolitan.
P. S. Arhiereu Titu Tdrgcrvi§teanul constata ca sunt mai rnuite
asemenea cazuri In Bucuresti.
Sf. Sinod hoteird,qte:
I. P. S. Episcop Gherontie at Constantei, eliberdnd carte canonicd
diaconului Toma Dragulescu hirotonit de P. S. Sa pe seama unei md-
nastiri din eparhia Constaincei se afla in legalitate.
2. Asemenea. si diaconul T. Drdgulescu se afki in legalitate, intru
cdt a plecat cu carte canonicd data Episcopul sda.
4. Acela,yi P. S. Raportor da, citire referatului comisiunii asupra
cererii I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, inreg. sub No. 281;934, de
a se lua mdsuri contra P. S. Episcop Visarion at Hotinului, care prin
brosura sa Glas In Pustie" aduce insulte unora dintre membrii Sfantului
Sinod.
Comisiunea propune ca Sf. Sinod sa invite pe P. S. Episcop Visa-
non al Hotinului sa. dea lamurin asupra color sense de Prea Sfintia Sa.
I. P. S.Patriarh arata. ca P. S. Episcop Visarion a fost intrebat 7i
a facut declaratii de retragere a ofenselor aduse, in urma carui f apt Sf.
Sinod a clasat chestia la dosar.
Sf. Sinod, avdnd in vedere cele comunicate de I. P. S. Patriarh,
dispune a se da la arhivd intdmpinarea I. P. S. Mitropolit Gurie.
5. Acelafi P. S. Raportor propune a se da la arhiva, ca fiind fara
obiect astazi, cererea raposatului Intru fericire Mitropolitul Pimen at
Moldovei si Sucevei, Inreg. la No. 463/933, de a se intregi cat mai urgent
scaunul vacant de episcop de la Husi.
Sf. Sinod, primind propunerea, dispune clasarea la arhivel a nu-
mitului act.
6. Acelaqi P. S. Raportor propune a se da la dosar, ca fiind fara.
obiect astazi, adresa Sf. Mitropolii a Basarabiei, Inreg. sub No. 221;933,
prin care se cerea a se intcrveni la Onor. Guvern 0, nu mai treaca prin
Consiliul de Ministri, numirea ca.ntaretilor bisericesti.
Sf. Sinod, primind propunerea facutd, dispune darea la dosar a
numitului act.

www.dacoromanica.ro
128 Biserica Ortodox/I. Romitna

7. Ace 70 P. S. Raportor propune atasarea adresei Sf. Arhiepis-

copil a Sibiului Inreg. sub No. 1560/932, prin care anunta at nu poate da
contributia pentru Sf. Sinod pe acel an, la dosarul chestiunei acestea ce
s'a rezolvat In sedinta precedentA a Sfantului Sinod.
Sf. Sinod, primind propunerea fdcutd, dispwne a se ataga la do-
sarul chestiwnei.
8. Acelagi P. S. Raportor propune a se da la dosar, ca fiind re-
zolvat/i, chestiunea in sedintele din primtivara, propunerea I. P. S. Pa-
triarh inreg. la No. 217/933, referitoare la cercetarea situatiei financiare
a Episcopiei R6xanicului Noul Severin, cum si adresa P. S. Episcop Var-
tolomeu a1 Ranmicului Noul Severin Inreg. sub No. 240/933, privitoare la
raporturile dintre P. S. Sa si fostul P. S. Sale Arhiereu vicar, Nifon Cra-
ioveanul.
Sf. Sinod, primind propunerea, dispune clasarea la arhivd a abe-
lor acte.
9. Ace/afi P. S. Raportor dtt citire referatului comisiunei asupra
adresei P. S. Episcop Nicolae Ivan al Clujului, Inreg. sub No. 1300/934.
prin care cere a i-se da ca arhiereu-vicar, pe Cue. diacon Dr. Nicolae Po-
povicl, profesor la Academia Teologica din Sibiu.
Comisiunea propune 9i
Sf. Sinod, primind propunerea comisiwnei, hotdragte a se comunica
P. S. Episcop Nicolae al Clujului, ca Sf. Sinod a. elaborat wn regulament
pentru alegerea arhiereilor vicar/ gi dupd promulgarea Zui de M. Sa
Regele, se va decide asupra cererii fd,cute.
10. P. S. Episcop Cosma al Dundrii de Jos, raportorul comisiunii
bugetare, d5, citire referatului comisiunii Inregistrata sub No. 1415/934,
asupra gestiunii pe anul 1933/34, a Sfamtului Sinod. Comisiunea constata
la incasttri lei 139.600 iar la plati lei 98.081.,95, realizandu-se deci un
excedente de lei 41.518,05.
In concluzie propune a se da cuvenita descarcare si a se interveni
la Arhiepiscopia Sibiu lui sa-gi achite cotele ce i s'au repartizat, Incepand
cu anul 1932 pan& In anul acesta, cari sa, se facft venit la bugetul anu-
lui viitor.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiwnei, del cuvenita descarcare
Cancelariecsale, pentru gestiunea anului 1983/34.
Cdt privegte parrtea a doua a propwnerii, aceasta s'a hotartt In
gedinta precedentd.
I. P. S. Patriarh, cere Sf. Sinod s5, reia In discutiune ideia Infiin-
tarn etuninului arhieresc, prin contributiunile tuturor chiriarhillor. Su-
mele s'ar gasi usor, dactt fiecare ehiriarh ar afecta In acest scop o parte
din venitul pb.durilor chiriarhale.
La propunerea I. P. S. Sale
1. Sf. Sinod de/eagd pe PP. SS. Episcopi: Cosma al Dundrii de Jos,
Nifon al Hugilor gi P. S. Arhiereu Tit Tdrgovigteanul sd studieze posi-
baltafile inflinfdrif cdminu/ui arhieresc.
2. Acestei comisiwni se vor da toate actele aflate la cornisiunea
canonico-juriclica, privitoare 1a Gamin.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
 SUPLEMENT.

PARTEA OF 1 CIALA
DESBATERILE SFANTULUI SINOD
Sedinta dela 28 Noemvrie, 1934.

Surnarul ,Fedintei.
(Urmare dela Nr. 7-8).

11. P. S. Episcop Cosma al Dundrii de Jos raportorul coraisiunil

pentru doctrini£ si viata religioasa, di3, citire referatului acelei comisiuni,
asupra adresei Sf. Mitropolii a Moldovei ci Sucevei, inreg. sub No.
319/934, prin care cere autorizarea Sf. Sinod pentru distribuirea Acatis-
tului Sf. Marelui Ierarh Vasile", tiparit de d-1 C. Gtmcb. din Iasi.
Comisiunea propune a se da autorizaVunea ceruth. pentru prima
editie. lost" pentru celelalte editii sa se ceas.5, autorului s5. fax& indrept5.-
rile observate de Sinodul Permanent.
I. P. S. Patriarh arata Ca aceasta carte face parte din Ortile de
ritual, a carora tip5.rire este exclusiv de competenta Sf. Sinod. Ca stare
nu trebue sb i-se dea autorizatia cerutit.
P. S. Arhiereu Grigore BotoOneanul informeaz.l. Sf. Sinod cti., a-
ceasttl. carte deja s'a distribuit de cel ce a tiparit-o, duptt. un manuscris
gasit la tatal sau fostul preot GA,uca, foarte cunoscut in cercurile iecene.
P. S. Sa, fiind intrebat de un preot din Ia. i, care avea acest acatist, &Lai
are aprobarea. Sf. Sinod, a inaintat area cerere de autorizatiune, pentru
ca Sf. Sinod sesizat stt-si spunti cuvantul.
Fat& de cele relatate de P. S. Arhiereu Grigore Botocaneanul,
Sf. Sinod hotdrdyte trimiterea la arhivd a cerertiti de autorizafie
pentru distribuirea Acatistului Sf. §i Mare/ui, Ierarh. Vasile tipdrit de
d-1 Gducd.
12. P. 2. Episcop Grigore al Aradului raportorul comisiunii cano-
nico-juridicti si pentru discipline, dbb, citire referatului acelei comisiuni in-
registratti. sub No. 1413/934, prin care propune clasarea la dosar a re-
clamei d-lui D. Atanasiu cu invinuirile aduse P. S. Episcop Vartolomeu al
Rt1mnicului Noul Severin, inreg. la No. 1542/931, precum si rA.spunsul P.
S. Episcop al Ritnanicului Noul Severin la acele invinuiri, inreg. la No.
934/932, intru c9,t adunarea eparhiall a Ramnicului Noul Severin a ho-
Wit Inchiderea pretinselor nereguli de la acea episcopie.
Si. Sinod, primind propunerea comisiunii, hotar4te clasarea is ar-
htivc1 a numitelor acte.
Biserica Ortodoxii Romany 9

www.dacoromanica.ro
130 Biserica Ortodox& Romana.

13. P. S. Arhiereu Grigore Botopineanul raportorul cornisiunii pen-

tru doctrine ci viata religioasa, da citire referatului acelei comisiuni, in-
registrat sub No. 1416/934, asupra Notei" venita de la Ministerul
de Interne cu adresa Sf. Arhiepiscopii a Bucurestilor, inreg. sub No.
816/934, referitoare la propaganda catolica in tara noastra.
Comisiunea, gasind c& chestiunea este bine studiata de Sinodul
Permanent, propune a se primi concluziunile la care a ajuns Sinodul Per-
manent si anume:
I. Se constatA cu satisfactie ca cele relatate de Note." Min. de-
Interne privitoare la p&r. diacon Babaca de la Chisinau nu au un substrat
real, ci se intemeiaza numai pe presupunerile unui om rau informat.
II. Nu o propaganda. romano-catolica ci cea uniata sa pue clerul
nostru in paza. Mai ales in partile mai expuse ale bisericii sa dea clerul
deosebita atentie descalecatului uniatiei si propagandei in directia a-
ceasta, contrabalan.sand-o printr'o activitate asidua pastorale. Preotii
nostri trebue sa fie mai treji si in intelesul cuvintelor evanghelice despre
pastorul cel bun sa vada ce se petrece in jurul for si cu abilitate sa se
stradnissca a impiedeca raul.
III. Fiecare episcopie sa dea ordin in sensul acesta clerului din
subordine si la caz de trebuinta sa intreprinda in cercul sau de compe-
tint& si cu persoane potrivite de care dispune, o contra propaganda.. Se
recomanda totodata si e necesar sa se scrie pentru combaterea propa-
gandei streine qi brosuri pe intelesul poporului.
IV. SA se scrie, P. S. Episcop de la Galati despre cazurile triste
de la Galati.
V. Sa se scrie, I. P. S. Gurie sa observe activitatea diaconului
Babaca.
P. S. Episcop Gherontie al Constanlei arata ca, printre alte mij-
loace de prozelitism printre credinciosii ortodocsi, preotii uniti din Cons-
tants intrebuinteaza si pe acela al impartirii de lapte in mod gratuit
celor sa.raci, de la vacile for cumparate expres in acest stop.
P. S. Arhiereu Tit Teirgov4teanul gaseqte ca, preotii uniti castiga
teren tot mai mult din cauza slabiciunei preotilor nostri ortodocsi. A-
cestia prea s'au lumenizat, atat in exterior, ca port, cat si ca obiceiuri
si ca ocupatiuni. In timp ce preotii ortodocsi fug de portul preotesc, asa
cum 1-au avut batranii nostri si care impune in fata credinciosului, cei
uniti au inceput sa-1 adopte vazand ca tocmai prin aceasta capata un a-
jutor in captarea credinciosilor.
Apoi not cei din Vechiul regat, n'am prea facut acum deosebire de
confesiune, intre ortodocsi si uniti. I-am primit pe toti cu bratele des-
chise. Deci, la not n'am avut un spirit confesional exclusivist. Acum, cand
unitii se aduna si pe diferite cgi cauta sa ne submineze, trebue si not
sa, ne patrundem de situatie sa cultivam spiritul confesional in preoti,
cari trebuesc siliti a parasi obiceiurile ce nu sunt compatibile cu misiu-
nea de preot si a-i forta sa vie in jurul altarului bisericii careia slujesc
71 sa-si apere turma de cei ce cauta sa le-o fure.
Iar PP. SS. Chiriarhi, acolo uncle vor vedea ca propaganda unit&
se afirma sa is masurile necesare pentru a o stavili.

www.dacoromanica.ro
;Sumarele aedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 131

I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei comunica St. Sinod ca,

diaconul Babaca, este numit prefect de studii la internatul facultri.tii de
teologie din Chiainau. Deci cele insinuate la adresa lui sunt pure inventiL
Sf. Sinod hotar4te urmatoarele:
1. Constata cu satisfaccie ca cele relatate Un nota Min. de Interne,
ref eritor la propaganda catolica in Para noastra 0 la par. diacon Babaca
de la Chiginulu, nu au une s-ubstrat real.
2. Clerul roman ortodox sa fie atent la propaganda preofilor unifi,
care au inceput o intense opera de proxelitism, printre credincio0i bise-
ricii noastre, pe tot tntinsul feirii, contrabalansdnd -o printr'o activitate
asidAul pastorale.
3. PP. SS. Chiriarhi sunt rugafi se vegheze continua asupra acti-
vitafii pastorale a preofilor obligandu-i ayai indeplini inclatoririle preo-
feqti in enorie, iar acolo uncle propaganda wnitd ar cagtiga teren se is
mdsurile urgente cerute de imprejurdri, pentru, stavilirea qi desfiin-
;area ei.
4. Se vor comunica P. S. Episcop al Dundrii de Jos, cazurile sem-
-nalate de par. arhimandrit Scriban.
La orele 13, P. S. Presedinte Episcopul Lucian al Romanului, ridica
-aedint.a ci anunt& pe cea viitoare pentru maine Joi 29 Noemvrie 1934,
orele 9 dimineata.
PRESEDINTE MITROPOLIT,
GURIE
p. Secretary
t ILARION BACAOANUL

Sedinta dela 29 Noemvrle 1934

Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide la orele 9 dimineata, in palatulSf. Sinod, sub
preaedintia Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit Gurie al Basarabiei.
Secretar de aedinta: P. S. Arhiereu Ilarion Bacaoanul.
P. S. Secretar da citire:
I. Apelului nominal:
gi sunt prezenti: I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi:
Vartolomeu al Ramnicului; Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului,
Cosma al Dunaxii de Jos, Vasile al Caransebecului, Visarion al Hotinului,
Grigore al Aradului Zvi Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Ilarion
Sacaoanul, Grigore Botoaaneanul, Titu Targoviateanul ci Veniamin Bax16,-
cleanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Nifon al Huai lor ai loan al Armatei;
PP. SS. Arhierei Platon Ploeateanul ai Andrei Criaanul, iar in concediu:
I. P. S. Patriarh Zvliron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al Ardealului
ai Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Nichita. al Argeaului, Roman
al Oradiei, Nicolae al Clujului si Dionisie al Cetatii-Albe; PP S.S. Ar-
hierei: Ipo lit Radauteanul ai Vasile de Raainari.
II. Suma.rului aedintei precedente, care
Se verified ai aprobd.

www.dacoromanica.ro
132 Biserica Ortodox& Romer

De feta este si d-1 director Stancu Bradisteanu, delegatul domnului

ministru al Cultelor.
Acelagi. P. S. Secretor la comunicari, da citire adresei Mini,sterului
Cultelor inreg. sub No. /934, pe Mug& care inainteaza Sf. Sinod
cererea Societapi Crucea Rosie", privitoare la pregatirea monahilor si
monahiilor pentru infirraieri si infirmiere pentru caz de razboi.
Se trimite spre studiere si referire la comisiunea pentru doctrind
fi triatet religioctsci.
Se intrd 4n ordinea die zi:
P. S. Arhiereu Grigore Boto§dneanul propune a se lua in discutiune
proectul de regulament pentru uniformizarea costumului clerului.
Sf. Simod primind propunerea, P. S. Arhiereu Grigore Botogd-
neanul citege proectul intocmit de comisiwaea speciald Insdrcinata cu
aceastd intocmire.
La discutia general& iau cuvantul urmatorii PP. SS. Membri:
1. P. S. Arhiereu Titu Targavi,,teamul constata ca acest regula-
ment cuprinde o contradictie Intre partea de la inceput si cea de la
sfarsit. Si In loc sa opreasca starea anormala de astazi ce se observ&
In costumul preotilor, din contra, o consfinteste.
In ceea ce priveste costumul arhieresc, face observatiunea ca nu-
mitul proect de regulament nu tine seam& de faptul ca acest costum
este si trebue s& ramana calugaresc. Deci, pentru arhierei, trebue sa se
preyed& un costum, simplu, fara multe Impodobiri si numai In culoa-
rea neagra, care reprezinta, doliul Crucii Mantuitorului. Biserica In tra-
ditie nu s'a lasat infiuentata de moda. Si tocmai aceasta statornicie i-a
dat izbanda a,supra piedicilor ce i-s'au pus In tale.
De asemenea relev& faptul, ca, in regulament nu sunt prevazute
sanctiuni contra celor ce nu ar respects. dispozitiunile lui.
In concluzie propune ca numitul proect de regulament sa fie reluat
de comisiune si sa fie intocmit conform traditiei noastre ortodoxe, pri-
vitoare la costum. Noul proect sa tin& seam& si de anumite situatii qi im-
prejurari din viata preotilor si sa facto, pogoramante. Asa bunaoara,
preotii dela ores pot umbla tot timpul in costumul preotesc. Ins& cei
dela tara, can au trebuint& de munci agricole etc., nu pot fi obligati sa
mearga in costum la acele munci. Ce be poti impune este faptul ca atunci
tend sunt In oficiul preotesc sau tend merg la ores, s& poarte costumul
complect, curat si In bun& stare.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului pornind prin analogie cu ce-
lelalte institutiuni de stat, care-si au uniforms for stricta, trage conclu-
zia ca si preotimea alba costumul ei, pe care sa -1 poarte regulat
In mod uniform pe toata tara.
Preotul este organul ce educe discipline moral& Intre credinciosii
Bisericii. Atunci, el, ce-1 dintai trebue sa se arate disciplinat si In ceea ce
priveste costumul sau. Caci numai ass va putea impune.
Dupa ce face o expunere a modului cum a evoluat purtarea costu-
mului preotesc in Biserica ortodox& rom9.na, de la unire lncoace si in-
fluentele costumului preotesc din vechiul regat care impune, conclude ca
proectul de regulament prezentat trebue rev&zut de comisiune qi In-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Santului Sinod din anul 1934 133

tocmit tinAnd seamy de traditia noastra bisericeasc5, si de climatul tariff.

Ca atare, costumul arhieresc trebue s5, fie cat se poate de simplu,
iar pogoamintele date preotilor in legatura cu climatul sau muncile a-
gricole s5, fie cuprinse in instructiuni speciale.
P. S. Episcop Gherontie al Ccmstaincei propune a se adopta costu-
mul prevazut in regulamentul votat de Sf. Sinod la anul 1895.
Si P. S. Sa se uneste cu propunerea PP. SS. antevorbitori ca
hainele arhiereului sa fie sample calugaresti.
P. S. Episcop Cosma al Dwrulrii de Jos propune Impunerea cos-
tumului preotesc, stabilit de Sf. Sinod la 1895 si obligarea preotilor de
a-1 purta cu strictete.
P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noal Severiu %rata c5.,
data este o institutie care si-a pt that statornicia, apoi acea institutie
este Biserica. Si data Biserica a oiruit toate piedicile ce le-a avut in
cursul vremurilor, apoi aceastA biruinta se datoreste acestei statornicii.
Ca urmasi ai Mantuitorului, trebue st. pbstrb.m doliul jertfei Crucii Lui.
Si acest doliu se pastreaza grin haina. neagrft. Dac5, las5.m acest doliu
apoi stric5m toat5, traditia milenara, si pierdem toata.. credinta
In institutiunile laice se impune observarea cu strictete a uni-
formelor stabilite; cu atat mai mult trebue st. impunem noi, respectarea
costumului mostenit din cele mai vechi timpuri crestine.
In concluzie, propune studierea din nou a proectului de regulament
prezentat de o comisie, din care sit fact. parte si P. S. Arhiereu Titu
Targovisteanul, care este un bun cunoscAter at chestiunei.
P. S. Episcop Visarion al Hotinului arata ct. inainte de intocmi-
rea acestui proect de regulament, comisiunea a cerut preotirsei sA-si
spun& dorintele. La invitarea care a facut-o, a primit o multime de
scrisori, dintre care multe contineau lucruri imposibile de realizat.
De asemenea a tinut cont si de indicatiunile unora dintre membrii
clerului superior.
Acum and se cere un alt studiu, roagti. Sf. Sinod sa, indite co-
misiunii care sunt dorintele sale, care este linia de conduita pe care tre-
bue at. o adopte comisiunea la refacerea proectului.
P. S. Episcop Lucian al Romanului remara faptul ca, costumul
calugaresc negru, in croia15. lama, din vechiul regat este un costum aris-
tocrat §i impune cu cat este mai simplu si mai cu demnitate purtat. De
aceea, imediat ce a venit din Ardeal aid, 1-a adoptat in intregime gi -1
poarta cu cea mai mare placere.
Propane ssi Sf. Sinod, primindu-i propunerea Mout& hotard9te:
1. Comisiunea pc/Ifnu intocmirea proectului de regulament al uni-
formizdrii costumului clerului, compusd din PP. SS. Episcopi Lucian al
Romanului, Ghana( lie al Bv,xaului, Visarion at Hotinului qi P. S. Arhie-
reu Veniamin Barlildemul, se intregefte cu P. S. Arhiereu Titu Targo-
,o4tearnul.
2. Comisiunea va relua in stadia. chestiunea uniformizarii costu-
mului Clerului, intocmind tun nou proect de regulament, in ccmformitate
cu tradifia Bisericii ortodoxe, a cdrei notd principalel va fti smerenia.
P. S. Episcop Gherontie at Constaatei db. citire referatului corni-

www.dacoromanica.ro
134 Biserica Ortodox& Roman&

siunei pentru doctrin& si vista religioasA asupra adresei Consiliului Cen-

tral Bisericesc, inreg. sub No. 817/934, prin care se cere a se da cuvenita
aprobare Tipografiei Cartilor Bisericesti pentru retiparirea Catavasierului,
Ceaslovului mic, Evhologhiului, Penticostarului si Liturghierului format
mic.
Comisiunea propune sa se dea insitrcinarea comisiunei respec-
tive a Sf. Sinod, sa revada editiile vechi mai bune si O. se trimita. Tipo-
grafiei Carti lor Bisericesti spre retiparire.
P. S. Arhiereu Titu Targovisteamul arata ca, pan& la 1932, retipari-
rea cartilor de ritual se facea sub conducerea si controlul unei comisiuni
speciale a Sf. Sinod. De la 1932, prin regulamentul interior al Sf. Sinod,
acest lucru s'a dat comisiunei pentru doetrin& si vista religioasa. In urma
unei propuneri a acestei comisiuni luase hotarlrea ca retiparirea c5x-
tilor liturgice intro cat in cele ce .e avem astazi s'au strecurat multe
greseli sa, se apeleze la personalitati specialiste in limbile clasice, care
sa fez& o revizuire a for dup& originalele grecesti. S'a ales o comisiune,
din care a facut parte si P. S. Sa, si aceast& comisiune a opinat ca nu
poate indeplini rolul ce i-s'a dat de cat numai lucrand de comun acord cu
delegati ai Bisericilor ortodoxe surori. Ori acest lucru era foarte greu de
realizat in timpul cerut de urgenta nevoe ce se simte In Biserica de a-
ceste cacti liturgice. De aceea a opinat M. se retip5.reasca dupa cele mai
bune editii ce le avem la noi, ca.ci avem si noi editiile de la Neamt in
special, care sunt bine traduse si editate.
Ceea ce poate face Sf. Sinod astazi este numai s& dea aprobarea
ceruta pentru retiparirea numitelor carti, intru cat -- dupa cum se vede
chiar din adresa Consiliului Central Bisericesc No. 5687/934, ele sunt
deja puce in lucru de Consiliul Central inainte de a avea aprobarea Sf.
Sinod.
P. S. Arhiereu Veniamin Barlddeamul constata ca de cand Tipo-
grafia Cartilor Bisericesti nu mai este condusa, de un arhiereu, toate ti-
pariturile facute de carts de ritual, au lipsuri si In ceea ce priveste teh-
nice. si corectura, sunt scumpe si pe hartie inferioara.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului consider& faptul punerii in
lucru a retip&ririi cartilor de ritual far& aprobarea prealabil& a Sf. Sinod,
foarte gray si de aceea propune a se socoti cererea Consiliului Central Bi-
sericesc pentru retipaxire ca fax& obiect. Iar comisiunea pentru doctrin& si
viata religioas& s& cerceteze lucrurile la fata locului, aducand Sf. Sinod
rezultatul despre cele aflate spre a se pronunta.
Sf. Sinod hotdrdste:
Se dd ordin Tipografiei ca sac puinci la dispoxicia comisiunii Sian-
tului Sinod textul 0 corecturile car-filar liturgice cerute a se tipdri, spre
a face corecturile tipografice si a da aprobarea.
3. Acelayi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii asupra
adresei Sf. Episcopii a Argesului, inreg. sub No. 780/934, prin care roag&
Sf. Sinod s& rezolve urmatoarea chestiune: Este bine ca duhovnicii s&
opreasca dela sf. impartasire pe crestinii cars nu au pAzit cele patru
posturi sau numai until din ele, sau postul de Miercurea si Vinerea, far&
motiv de boala"?

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 135

Comisiunea propune a se comunica Sf. Episcopii ca, aceasta. ches-

tiune este rezolvata de sfintele canoane. Ca atare, preotii duhovnici, sa
le aplice chip& imprejurari si dup& instructiunile sfintilor parinti, privi-
toare la duhovnicie.
Sf. Sinod, primind propunerea comisium,ii, hotardte a fi coinuni-
catet sf. Episcopii a Argeului.
4. P. S. Episcop Grigore at Aradului, raportorul comisiunii cano-
nic&- juridic& si pentru disciplina d& citire raportului cemisiunii asupra
cererii pr. David Nagacevschi de la parohia Sangerii-Vechi jud. 135.1ti,
inreg. sub No. 537/934, de a se interveni pe la,nga P. S. Episcop Visa-
rion al Hotinului s&-1 repun& in drepturile sale de preot paroh.
Comisiunea propune a fi invitat P. S. Episcop s& reintegreze pe
preot in drepturile sale.
P. S. Episcop Visarion at Hotinului arat& ca n'a raspuns pan&
acum la intrebarile Sf. Sinod, fibidca. numitul preot s'a dat in judecata.
disciplinary si nu i-se terminase judecata. N'are posibilitatea acum sa
dee informatiuni precise, dar asigura Sf. Sinod ca, va repune in drepturi
pe numitul preot.
Sf. Sinod hotcird.yte a se cere din nou infor-rnatiani P. S. Episcop
Visarion at Hotinului asupra cctzului preotului D. Nagacevski dela parohia
Sdngerii-Vechi, judeful BOZO.
5. P. S. Arhiereu Veniamin Bar/d.cleanul, raportorul comisiunei
pentru invatamant religios in genere, propune clasarea la dosarul res-
pectiv a propunerii facuta de P. S. Episcop Grigore al Aradului, inreg.
sub No. 512/934, in legatura cu invatamantul religios in scoalele secun-
dare, profesionale si de ucenici, intru cat chestiunea s'a discutat in :At&
se,dinta..
Sf. Sinod dispune clasarea actului la dosarul chestiunei.
6. Acela$ P. S. Raportor d& citire referatului asupra adresei Sf.
Episcopii a Husi lor inreg. la No. 634/934, prin care se recomanda cartile
bune de folosit de catre catehetii cercetasilor.
Comisiunea propune a se recomanda cartile mentionate in adresa
eatehetilor de pe lang& cohortele de cercetasi.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunei, hottirciqte a se comunica
prin Con,siliul Central Bisericesc catehefilor de pe kinga cohortele de cer-
ceta§i, numitele carp.
7. P. S. Episcop Grigore at Aradului, raportorul comisiunei cano-
nica-juridica si pentru disciplina, d& citire referatului comisiunei asupra
adresei Sf. Episcopii a Ramnicului Noul Severin, inreg. sub Nr. 1340/934,
prin care cere Sf. Sinod sa. hotarasca &Lc& clericii nemultumiti de un
act chiriarhal, pot sau nu s& apeleze la judecata laica, respectiv con-
tenciosul administrativ".
Comisiunea propune: sa se hotarasca de Sf. Sinod c& nici un cle-
ric nu are voe s& se adreseze autoritatilor civile cu ocolirea Sf. Sinod. Cel
ce totusi ax face aceasta, adica nu ar sezisa Sf. Sinod si nu ar as-
tepta judecata lui, vor fi deferiti judecatii bisericesti.
Aceasta hotarire s& se comunice la toate eparhiile si sa fie adusa
la cunostinta tuturor preotilor publica.ndu-se in buletinul oficial eparhial.

www.dacoromanica.ro
136 Biserica Ortodox& Romer

P. S. Arhiereu Titu Targoviyteanul propune a se intregi propune-

rea comisiunei cu propunerea I. P. S. Patriarh, Mout& cand s'a discutat
in prealabil chestiunea, in sedinta trecutit 0 s'a scos de pe ordinea de
zi adicit: PP. SS. Chiriarhi vor fi indrumati si£ is masuri ca organele ad-
ministrative bisericesti s& caute a face dreptate preotilor potrivit le-
gilor qi canoanelor spre a nu-i forts sa fact, apel la forurile de judecatA
civilA.
Sf. Sind, primind propwnerile Witte, hotdraste:
1. Sf. Sinod, potrivit Sfintelor Canowne, interzice preofilor nemul-
fwmiti Cu actele Chiriarhilor tor, sd se adreseze instanplor civile de
judecatd, Cu plamgere contra lor.
2. Cei nemultumiti de vreun act chiriatrhal 9i intro cat se vor ao-
coti cd au lost nedreptatifi, se vor adresa judecdfii Hfantului Sinod.
3. Sf. Sinod ititlearnind pe to fi PP. SS. Chiriarhi sd is mdsuri ca or-
ganele administrative bisericelti, ale PP. SS. Lor sd aplice Cu dreptate
legile bisericefti, sf. ccrmoome, 0 dispozictuni/e simodale, ferimdu-se de a
nedreptdti pe vrewn cleric grin acte abusive.
8. Ace lasi P. S. Raportor propune a se class la dosarul cauzei, ca
fiind far& obiect astAzi, adresa Sf. Episcopii al Constantei, Inreg. sub
No. 406/934, cu observatiuni in regulamentul interior al Sfantului Sinod.
Sf. Shied, primind propunerea, hotardyte:
Se cluseazd la dosar actul de mai sus.
P. S. Arhiereu Titu. Targovigteamul propune complectarea comisiu-
nei pentru doctrin& si viata religioasa, cu P. S. Episcop Vasile LAzarescu
at Caransebesultd.
Sf. Sinod, primind propunerea, complecteazd comisiunea pentru
doctrind fi viafd religioasd Cu P. S. Episcop Vasile Lazdresou al Ca-
ransebegului.
La orele 13, I. P. S. Presedinte, Mitropolitul Curie at Basarabiei,
ridice sedinta ammtand pe cea viitoare pentru mine, Vineri 30 Noem-
vrie 1934.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
t MARION BACAOANUL

Sedinta dela 30 Noemvrie 1934.

Sumarul $edintei
§edinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia I. P. S.
Patriarh, D. D. Dr. Miron, In palatul Sfantului Sinod.
Secretar de sedintA: P. S. Arhiereu Ilarion Bactioanul.
P. S. Secretar de. citire:
I. Ape lul nominal:
qi stint prezenti: I. P. S. Patriarh Miron si I. P. S. Mitropolit Gurie at Ba-
sarabiei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian at Roma-
nului, Ghenadie at Buzaului, Nichita at Argesului, Cosma al Dunarii de

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Slantului Sinod din anus. 1934 137

Jos, Vasile a1 Caransebesului si Grigore al Aradului; PP. SS. Arhierei:

Ilarion Bacaoanul, Grigore Botosaneanul, Titu Targovisteanul si Venia-
min Barlacleanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Nifon al Husilor, Visarion
al Hotinului, Gherontie al Constantei si loan al Armatei; P. S. Arhiereu An-
drei Crisanul, iar in concediu: II. PP. SS. Mitropoliti Nicolae al Ardea-
lului si Nectarie al Bucovinei, PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei,
Nicolae al Clujului si Dionisie al Cetatii-Albe, PP. SS. Arhierei: Ipo lit
Radauteanul si Vasile de Rasinari.
II. Sumarului sedintei precedente.
La sumar iau cuvb.ntul PP. SS. Episcopi Ghenadie al Buzaului si
Grigore al Aradului, cerand ca din hotarirea privitoare la apelul preotilor
catre Sf. Sinod contra Chiriarhilor, punctul trei, sa se elimine expresiu-
nea: ca nu cumva prin astfel de procedee sa-1 forteze a lesi din cadrul
judecatii bisericesti si a merge la judecati civile".
Cu aceastd modificare Sf. Sinod verified gi aprobd sumarul ge-
dincei precedente.
I. P. S. Patriarh anunta cu durere Sf. Sinod incetarea din viata, In
urma unei scurte suferinte, a P. S. Arhiereu Platon Ciosu Ploesteanul.
Raposatul a fost vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor de la anal
1918 pa.na astazi. Timp de un an scaunul Arhiepiscopiei Bucurestilor
fiind vacant, P. S. Sa a fost locotenent de Arhiepiscop. A fost suflet
bland si un bun ritualist si mult timp o sa i-se simta. lipsa la Bucuresti.
Propune a se eterniza amintirea lui prin luare la proces-verbal,
rugand totodata. pe PP. SS. Membri ai Sf. Sinod sa is parte la tumor-
manta,rea lui, care se va fixa ulterior.
In concluzie roaga pe bunul Dumnezeu sa.-1 odihneasca In pace
cu ;Mead Sad.
PP. SS. Membri, ascultanui in picioare cteeasta tristd ve,ste, rostesc
dupe"; obicei Dumnezeu sd-1 odihneascd in pace".
In sewn de doliu se suspenda seclinta timp de zece minute.
La redeschidere, P. S. Secretar da citire urmatoarelor comunicari:
1. Tem. No. 1398/934. Pr. David Nagacevschi de la parohia San-
gerii-Vechi arata. Sf. Sinod ca, desi a fost achitat de forurile de judecata
bisericeasca. totusi e tinut suspendat de P. S. Episcop. Cere reintegrarea
In drepturile sale.
La dosarul chestiwnei.
2. Tern. No. 916/934, Arhiepiscopia Bucurestilor roaga Sf. Sinod sa
se pronunte asupra activitatii misionare a Oastei Domnului", din punct
de vedere canonic.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii pentru doctrind gi
'date{ religioasd.
3. Tern. No. 1420/934. Sf. Arhiepiscopie a Bucurestilor Inainteaza
petitia pr. C. St. Popescu, dela Parohia Telega II Prahova, rugand sa.
clarifice situatia lui. (Anexe tem. No. 1419/934).
Be trimite spre studiere gi referire la comisiunea camemico-juridical.
4. Tem. No. 1410/934. Ministerul Cultelor, roaga Sf. Sinod sa se
pronunte asupra taxelor de epitrahil din judetul Vlasca.
Se trimite la aceeagi comisiwne.

www.dacoromanica.ro
138 Biserica Ortodox& Roman&

5. Tem. No. 1388/934. Ascciatia preotilor vo.cluvi roaga Sf. Sinod sa

rezolve favorabil situatia lor.
Se trimite /a aceea§i comisiune.
6. Tern. No. 1343/934. Ministerul Instructiunii propune Sf. Sinod ca
pe viitor, cercetarea manualelor didactice de religie sa se fac5. de o co-
misiune format& dintr'un delegat al Sf. Sinod si until al Ministerului
Instructiunii.
Se trimite spre stucliere gi referire comisiwnii pentru fnvdfamant
in genere.
Tot la comunicari I. P. S. Patriarh instiinteaza. Sf. Sinod ca procesi-
unea f&cut5. cu ocazia reinhum5.rii osemintelor voevodului C. Brancovea-
nul, a fost foarte impresionantA. Credinciosii Bucurestilor si poate chiar
si de aiurea, au participat intr'un numar impresionant de mare. Acesta
dovedeste cum c& ideea canonizarii acestui martin roman pentru credinta
crestina, este destul de coapta in mintea tuturora si deci trebue pasit la in-
friptuirea ei. Ca amanunt in sprijinul acestei afirmatiuni, da intamplarea
urmatoare: Pamantul scos din mormantul in care au fost g5.site osemin-
tele lui Brancoveanul, la biserica Sf. Gheorghe, a fost pus langa biserica.
Ca prin farmec, tot a disparut cu ocazia procesiunii, fiind luat de
chtre credinciosii ce au participat la ea.
In concluzie, propune a se institui o comisiune, care sa oe ocupe
de formalitatile canonizarii acestui mare domn, care a suferit martirul
si moartea, atat el cat si copiii lui pe care i-a indemnat mai bine sa
moara decal s& se lepede de credinta crestina.
Ca membri in aceasta comisiune propune pe I. P. S. Mitropolit
Gurie al Basarabiei, Visarion al Hotinului si pr. dr. Nicolae Popescu, pro-
fesor la Facultatea de Teologie din Bucuresti.
Sf. Sinod, primind propunerca facutd de I. P. S. Patriarh, deleagd
o comisiune comp/ad din: I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, P. S.
Episcop Visarion al Hotinului §i pr. dr. Nicolae Popescu, profesor la Fa-
cultatea de Teologie din Bucure§ti cu ma'ndatul de a stadia qi intocmi
formalitatile de canonizare a V. V. Constantin Brdncoveanu.
I. P. S. Patriarh informeaza Sf. Sinod c5., la dormta exprimata in
multe randuri a romanilor din America, de a li se da ca episcop P. S.
Arhiereu Andrei Mager Crisanul, vicarul episcopiei de la Oradea, I. P. S.
Sa, ava.nd in vedere gi urgenta necesitate de a fi trimis episcopul mi-
sionar acolo, a telegrafiat P. S. Andrei Mager sa, comunice data primeste
a merge ca episcop misionar in America.
P. S. Andrei raspunzand, comunica prin, scrisoarea, inreg. sub No.
1423/934, ca., intru cat nu s'a aflat altA persoana mai potrivit5., este gate
a merge pe un timp limitat pe care-1 fixeaz& de trei luni, in America,
spre a organiza parohiile roman de acolo.
Pentru aceasta roag& s& i-se pun& la dispozitie spesele de trans-
port si intretinere.
Noteaz& faptul ca nici I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului si
nici P. S. Episcop Roman Ciorogaru, nu ridic& vreo obiectiune impotriva
unei deplasari a P. S. Sale in America.
Declarandu-se de urgent& chestiunea, Sf. Sinod o is imediat in

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1934 139

discutiune si clupa cuvantarile: I. P. S. Patriarh, P. S. Episcop Lucian al

Romanului si Ghenadie al Buzaului, hotaraste:
1. Sf. Sinod de/eagd in mod provizoriu ca episcop misionar pen-
tru romdnii din America pe P. S. Arhicreu Andrei Mager Ceiganul, vtca-
rul episcopiei Oradea.
2. P. S. Sa va, merge, in aceastd calitate in AMMica. pentru a or-
ganiza paroltiile ortodoxe rcvmdne si va rdmdne acolo pelnd va putea vi-
ztta fiecare parohie ortodoxd, romancl, pentru ca la intoarccre sd poatd
face Sf. Sinod tun expozeu complect asupra situatiei lor.
3. Pentru spesele de caleitorie qi intrefinere a P. S. wale, se va
intervene la Onor. Minister a/ Cultelor, spre a i-le purse la dispozicie, din
fondul prevetzut in bugetul 8tatului pentru episcop;ri misionard a
Americei.
4. Cclelalte anteinwnte in legdturd ca aceastd cc-11(11one si cu B',-
serica Americii, i-se vor da de cdtre I. P. S. Patriarh direct.
Se intrd in ordinea de zi:
1. P. S. Arhiereu Grigore Botoceincanul da citire referatului comi-
siunii pentru doctrine, si vista religioasa, inreg. sub No. 1425/934, referitor
la cererea Asociatiei clerului ortodox roman din jud. Baia, de a se lua
m5suri pentru stavilirea propagandei stilistilor. Comisiunea propune ur-
matoarele inasuri:
a) De conlucrare iiniforma a tuturor eparhiilor turburate. La Mi-
tropolia Moldovei sa se intruneasca regulat episcopii sau cel putin re-
ferentii culturali ai episcoplilor Roman si Husi si chiar ai eparhiilor din
Basarabia si Bucovina; sä examineze situatiile si sa, is masurile ce se
impure.
2. Sa se transfere preotii din parohiile turburate, can swat pia-
tra de scandal sau nu pot action.
3. Sa. se Infiinteze misionari si sa se aleaga preoti pregatiti cu
tact pastoral care sa fie detasati in parohiile turburate pan& la. linistire.
4. Sa se oficieze Vecernia, Utrenia, Sf. Liturghie cu celelalte ie-
rurgii zilnic, in deosebi Miercurea, Vinerea, Sambata qi Duminica. S'a
dovedit ca, slujbele religioase sunt central cultivarii sufletesti la care
poporul tine foarte mult. Cu acest mijloc turburatorii au izbutit se, atraga
credinciosi dela distante de sute de kilometri.
5. Sa se dea voe preotilor sl chiar sa li se irnpuna sa oficieze slujbe
religioase on de cate on ar cere enoriasii, fie ca, ar fi dupa calendarul
neindreptat sau dupa eel Indreptat.
6. Sa se tipareasca cat mai multe brosuri de propaganda 9i chiar
o foae bisericeasca, care sa. se imparts. gratuit.
7. C5lugarilor turburatori sa li se fixeze domiciliu fortat intro
monastire.
8. Sa, se opreasca. construirea bisericilor stiliste. Cele ce sunt
gata do, fie sfintite canonic.
9. Sa se apeleze la oamenii politici O. nu mai speculeze chestia In
propaganda electorala.
Si lnaintea tuturor acestor preocupari interne Sf. Sinod si Onor.
Guvern se. grabeasca interventiile pentru tinerea unui Sinod pan-ortodox,

www.dacoromanica.ro
140 Biserica Ortodox& Rom&na

care s& hot5.rasca indreptarea calendarului in intreaga Bisericb. ortodoxa.

Sf. Sinod, in urma discutiunilor, la care iau parte I. P. S. Patriarh,
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Lucian al Ro-
manului, Ghenadie al Buzaului, Cosma al Du/ Aril de Jos si PP. SS. Arhie-
rei: Titu Thrgovisteanul qi Grigore Botosaneanul, hotaraste:
1. Sf. Sinod indatoreazd pe too PP. SS. Chiriarhi din cuprinsul
Mitropoliilor: MoNovel gi Sucevei, Basarabiei, Bucovinei, a se intruni on
de cdte on va cere trebuinfa, gi a conlucra de comum acord, la comba-
terea propagandei stiliste.
2. Se lead la, bun= chibzuinfa a fiecdrei Chiriarh sd procedeze cum
va gdsi cu cafe potrivit sfintelor canoe/me, legi §i regulantente bizericefti,
lard de preofii din parohiile contaminate de stili.yti 0 care nu pot
reactiona contra propagandei stiliste, fie din cauza, nepregatirii lor iae
aceastd cauzci, fie din cauza purtarii lor.
3. Sf. Sinod reccrmandd Chiriarhiilor contaminate de stilifti sd a-
leagd preoti bine pregdtifi iin latura calendaristica gi cu tact pastoral,
pe care sd -i trimitel ca misionari in parohiile czc stili.iti, pentru com-
bctterea ratdcirilor gi readucerea, lor pe calea cea dreaptd.
Susfinerea acestor misionari se va face din fondurile Chiriarhiei
respective.
4. PP. SS. Chiriarhi sd indatoreze pe preofii din acele regiuni a
oficia slujbele religioase aproape in fiecare zi, orgainizd,nd la fiecare sdr-
batoare mari procesiuni religioase la care, pe hingd, preofii locali, pentru
mai bond splendoare sd is parte gi personalul clerical dela Catedrala
Chiriarhald.
5. Pentru redobdndirea still. tilor Zvi ferirea celor ee nu stunt Wed
contatninafi de aceastd ratdcire, Sf. Sinod ingddue preociZor, ca in band
infelegere cu Chiriarhii lor, sd facd pastorafia potrivitd cu imprejurdrile
specifice fiecdrei parohii.
6. Chirarhiile swat obligate ca din fondurile lor sd tipdreascd lu-
crdri de propaganda, prim, care sd se combats rdtdcirea stilistd, pe cari
sd be imparts gratuit credinciogilor.
7. Ccilugetrilor vagabonzi, cari intre fin propaganda stilistd, sd li se
impund a merge la metaxiile .Zor. In cazul cdnd nu se supun, sd fie ju-
decafi gi exclugi din cinul cellugaresc, cu observarea dispozifiilor legale fi
desbrdcafi de haina preofeascd.
Dacd totugi, vor continua sd poarte haina clericald gi sd facd pro-
paganda sit fie deferifi justified pentru port Vega/ de uniforms, pe baza
art. 208 din Codul Penal.
8. PP. SS. Chiriarhi, in a cdror eparhie se construesc biserici sti-
liste, trecdndu-se peste dispozifiile legale, dupd care on ce zidire de bi-
sericd trebue sd aibd aprobarea ,?efului religios al Biserieli deci a E-
piscopului fi a serviciului teh,nic tadefean, sd protesteze direct la Onor.
Ministerul de Interne, contra celor ce aprobd astfel de zidiri, fdrd obser-
varea legilor in vigoare, cerdnd inchiderea bieerieffor deja zidite gi opri-
rea lucrului la cele neterminate; iar pentru viitor autcrritdfile jutiefene sd
nu mai elibereze nici o autorizafie de biserica pdind nu va avea aprobarea
Chiriarhului loculvA.

www.dacoromanica.ro
Sumarele gedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1934 141

9. .De asemenea. PP. SS. Chtiriarhi stunt indemnati a face demersuri

pe Zdngd fruntagii politici din cuprinsul eparhiilor PP. SS. Lor, sd nu
mai agite in luptele electorale, chestier calenclaristicd.
2. P. S. Episcop Cosma al Dundrii de Jos, raportorul comisiunii
pentru doetrina gi vials;, religioasA, der. citire referatului comisiunii in-
registrat in No. 1424/934, asupra cererii Soc. Crucea Rosie", de a se
Yncuviinta. pregatirea calugarilor gi clilugAritelor, pentru Ingrijirea bolna-
vilor gi rAnitilor in timp de rb.zboiu.
Comisiunea propune a se incuviinta cererea Soc. Crucea Ro§ie".
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunii, hotardyte:
1. Sf. Sinod in unanimitate de voturi aprobd in principiu, ca mo-
nahii mcmahiile sd fie initiaci de cdtre organele Societacii nationale
Crucea Bogie" in pregdtirea necesard vngrijirii bolnavilor gi ranicilor in
timp de rdzboiu.
2. Aceastd hotdrire se va comunica soc. Crucea Bogie" gi tuturor
Chiriarhiilor, pentru a Na cuvenitele mdsuri la cererea soc. Crucea Bo-
gie" de a instrui pe cdlugdri gi cdlugarice.
3. Amdnuntele privitoare la timpul, locus 0 modalitdrile finerii
cursurilor se vor stabili intre Chiriarhia re,spectivd gi reprezentancii
locali ai soc. Cruces Bogie".
3. P. S. Arhiereu Veniamin Barldcleanul ca raportor al comisiunii
pentru invatama.nt religios, roaga Sf. Sinod sa is in disculie adresa Mi-
nisterului Instructiunii, inregistrata sub No. 1343/934, prin care se cere
Sf. Sinod stt consimta ca, cercetarea manualelor de religie pentru curs
secundar, sä fie cercetate de o comisiune mixtA, compusa dintr'un delegat
al acelui Minister 0 unul al Sf. Sinod.
Sf. Sinod, In urma discutitmilor la care iau parte: I. P. S. Patri-
arh, I .P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Lucian
al Romanului, Ghenadie al Buzaului 0 PP. SS. Arhierei Titu Targovig-
-teanul gl Veniamin Barladeanul, hotAr4te:
Adresa Ministerului de Instruccie, inreg. sub No. 1343/934, se tri-
mite spiv rezo/vare Einodu/u4 Permanent.
La orele 13, I. P. S. Patriarh ridicAnd gedinta, proroaga gedintele
Sf. Sinod pentru data de Miercuri 12 Decembrie 1934, orele 10 di-
raineata.
PREEDINTE PATRIARH,
M1RON
Secretar.
t TIT
Sedinta dela 12 Dechemvrle 1934
Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata in palatul Sfantului Si-
nod, din str. Antim 29, sub pregedintia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de gedintA: P. S. Arhiereu Titu Targovigteanul.
P. S. Secretar der citire I. apelului nominal gi aunt prezenti: I. P.
S. Patriarh Miron gi I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS.
Episcpoi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al

www.dacoromanica.ro
142 Biserica Ortodox& Roma.n&

Buzau lui, Nifon. al Husilor, Vasile al Caransebesului, Grigore al Ara-

dului, Gherontie al Constantei si loan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Titu
Targovisteanul, Andrei Crisanul fi Veniamin Barla.deanul; absenti: PP.
SS. Episcopi: Nichita al Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Nicolae al
Clujului, Visarion al Hotinului si Dionisie al Cetatii-Albe; PP. SS. Ar-
hierei: Grigore Botosaneanul jai Vasi le de Ra-sinari, iar in concediu:
PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al Ardealului si Nectarie al Bucovinei; P.
S. Episcop Roman al Oradiei si PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul si
Ilarion Bacaoanul.
Sumarului sedintei precedente care,
Se verified qi aprobd.
Cererilor de concediu.
1. Tem. No. 16361934. P. S. Arhiereu Ilarion Bac&oanul cere con-
cediu dela sedinte, fiind ocupat in eparhie. Tern. No. 1628/934, P. S.
Arhiereu Ipo lit Radauteanul cere concediu pentru P. S. Sa, fiind ocupat
in eparhie pi pentru I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, care se
afla, in convalescents.
3. P. S. Arhiereu Andrei Crisanul, cere concediu pentru I. P. S.
Mitropolit Nicolae al Ardealului si pentru P. S. Episcop Roman al Ora-
diei, pentru motive de sanatate.
Sf. Sinod acorda concediile cerute.
IV. Camuniedrilor:
1. Tem. No. 1635/934. Consiliul Central Bisericesc inainteaza. spre
aprobare proiectul de reg-ulament pentru functionarea asistentei religi-
oase pe langa cerceta.sie.
Se trimite spre studiere ysi referire /a comisiunea pentru, invayi-
mant religios.
2. Tern. No. 1629/934. T'anArul I. Andromache din Striloanii-de-sus
jud. Patna, cere dispense, pentru c&satoria sa cu o rud& in gradul al 6-lea
in linie colatera1a, in vederea preatiei.
Se trimite la comisiunea canonicd juridic&
3. Tern. No. 1625/934. Ministerul Culte lor, inapoiaza. Regulamen-
tul alegerii arhiereilor vicari, rugand sa se mai adaoge un articol in
care sa se prevada Ca, atata vreme cat cunt arhierei vicari disponibill,,
Sf. Sinod sa nu mai aleaga $i sa mai sfinteasca. altii.
Se trimite spre studiere qi referire la comisiunea canonica ju-
tidied.
4. Tem. No. 1630/934, Consiliul Central propane a se stabili prin-
cipiul dupe, care, on ce preot hirotonit in tara $i trimis ca misionar in
America, la reintoarcerea in tar& se. mearga. in eparhia de made a plecat.
Se trimite la aceea$ comisiune.
5. Tern. No. 1462/934. Pr. Chiorpec din Mange. lia se plange contra
P. S. Episcop Gherontie a1 Constantei ca 1-a suspendat din serviciu 91
cere dour,, certificate: unul cu numele adevarat al P. S. Episcop Gheron-
tie si altul ca. P. S. Sa n'a fost impiedecat a -ui indeplini atributlile e-
piscopate.
Se trimite la aceeali comisiune.
Be intrd in ordinea de zi:

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 143

1. P. S. Episcop Gherontie al Conatontel, da citire referatului comi-

siunei pentru doctrine, si viata religioasa, inreg. sub No. 1640/934, asupra
cererii par. profesor dr. Ioan Mihalcescu si d-lui prof. Gh. Popescu-
Zimnicea, de a li se aproba spre tiparire, manuscrisul Prohodului" revi-
zuit de dansii dupa originalul grecesc.
P. S. Sa propune a se da aprobarea cerute.
P. S. Arhiereu Veniarmin Bari& leamul gaseste ca tiparirea Prohodu-
lui este stra.ns legata de chestiunea retiparirii cartilor de ritual, fiindca.
Prohodul este cuprins in cartea de ritual numita Triod. Deci o revizuire a
,,Prohodului" implica imediat si revizuirea Triodului.
Pe de a1tA. parte, se obisnuia ca tiparirea Prohodului" In brosurele
mici pentru uzul copiilor, al se face. de episcopii, spre a se face un venit
lor, din castigul ce se realizeaza din vArzare. Daca se da. acest drept
particularilor, atunci Episcopiile sunt private de acest venit.
Apoi, din expunerea comisiunii constata ca autorii, pe langa o e-
ditie In brosura, format mic pentru popularizare, intentioneaza sa, mai
scoata si o edite cu tot ritualul slujbei, de Vineri seara, adica si cu
partea referitoare la oficierea preotului. Aceasta o indica drept o carte
de ritual, pe care numai Sf. Sinod, in Tipografia sa poate s'o taxa..
P. S. Arhiereu Titu Targovigteartul reaminteste Sf. Sinod, ca. a-
ceasta chestiune s'a scos de la ordinea zilei intro qedinta anterioara,
spre a se da comisiunii timp sa, compare textul traducatorilor cu textul
originalului grecesc. Ori, prin insasi raportul sau comisiunea recunoaste OA
n'a facut acest lucru. Cu toate acestea, bazandu-se pe competinta tradu-
catorilor, propune a li se da aprobarea cerute.
P. S. Sa declare, ca nu pone catusi de pupa la indoiala. cunostin-
tele teologice ale autorilor, ins& aici e chestiunea de o carte de ritual
foarte in uz, care angajeaza autoritatea Sf. Sinod. De aceea se cere a
se studia foarte bine chestiunea Inainte de a se da aprobarea.
Canonul acests. al Inmormantaxii Domnului este o poezie ramie&
cu legile ei bine stabilite, care se observe, cu strictete in toate versetele
canonului. Acest lucru 1-a Inteles Macarie si is traducerea sa 1-a respectat.
Comisiunea trebuia sa vada prin comparatie cu originalul daca, si
actua1ii traducatori au respectat acest principiu, in lucrarea for sau nu.
Daca, comisiunea n'a facut acest lucru, pentru ce, n'a socotit ne-
cesar deli era obligate, dupa regulament sa consulte specialist in liturgics
si in limba greaca, apoi propune ca Sf. Sinod sa inapoieze autorilor ma-
nuscrisul Ora nicio aprobare. Aceasta, cu atat mai mult cu cat Pro-
hodul" face parte din cartile liturgice pe care numai Sf. Sinod are
dreptul a be tipasi in tipografia sa.
PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Ramniculwl Noul Severin isi Nifon
a! Hu liar prop= a se da aprobarea. ceruta.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiet declare, ca, este contra aprobarii
cerute, fiindca e vorba de o carte de ritual, si propune, ca pe vlitor, sit
se opreasca tiparirea cartlor de ritual de catre persoane particulars.
P. S. Episcop Grigore al AraduZu4 propune a se Indatora comi-
siunea se, cerceteze manuscrisul comparandu-1 cu originalul grecesc.
I. P. S. Patrtiarh declar:£ ca, in principiu, Biserica nu poate re-
zunta la dreptul ei de a tipari cartile liturgice.

www.dacoromanica.ro
144 Biserica Ortodox& Roman&

Cat priveste manuscrisul in chestiune, comisiunea sa-1 reia In cer-

cetare, comparandu-1 cu textul Sf. Sinod din Triod si apoi cu originalul
grec. Pentru aceasta O. i se dea In ajutor specislilti chiar din afara.
Sf. Sinod.
P. S. Arhiereu Titu Targovigteanul propune a li se da preatul
Dr. Petru Vintilescu profesor la Facultatea de Teologie din Bucuresti,
de liturgic& si pr. dr. Nicolae Popescu, profesor la aceeasi facultate, ca
specialist In limba greaca.
Sf. Sinod hotareigte:
Comisiunea pentru doctrind si viag religioasel, va relua in stu-
diu manuscrisul Prohodul Dolma/id" preluerat dwpd originalul greo
de par. prof. universitar dr. Loan Milialcescu si dl. profesor secundar Gh.
Popescu-Zimnicea, comparandu-1 cu textul din Triod gi cu originalul grec.
Pentru acest studiu, coniisiunea se intregegte cu specialiOi in ind-
terie de liturgicd ci limba greaca, in persoana pp. cc. preoci: dr. Nico-
las Popescu, pentru limbo greacd gi dr. Petre Vintilescu, pentru litur-
gica ambii profesori la Facultatea de Teo logie din Bucuregti.
P. S. Episcop Grigore al Aradului raportorul comisiunii canonica-
juridic& si pentru disciplink O. citire proectului de regulament pentru
desfacerea casatoriei religioase.
La discutiunea general& iau parte:
P. S. Episcop Gherontie al Ccmstcvntei cere Sf. Sinod a se lam in de-
suetudine aceasta zisa. desfacere" a casatoriei religioase, Mudd). taina
cununiei nu se mai poate anula, odata. ce a fost savarsita.
P. S. Arhiereu Veniamin BarlMeanui amts. ca Sfintii Parinti au
admis desfacerea casatoriei religioase pentru anumite motive bine defi-
nite. In situatia de azi un atare regulament e necesar.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului constat& ca, ass cum pre-
vede regulamentul, casatoria mmeaza. a se desface pe cale administra-
tive. Cununia religioasa e o taina ce se savarseste dupa un anumit ri-
tual si nu poate fi desfiintata, printr'un simplu act administrativ. Dupa.
cum sunt si alte tame care se repeta, tot asa se poate face si cu taina
cununiei. Numai ca., taina cununiei a doua este un adevarat canon. In
concluzie, propune a se Intocmi si pentru desfacerea unei casatorii tot
un ritual, sau o rugachme de deslegare a partilor, de fagaduiala ce si-au
dat-o reciproc la cununie.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei arata care era modalita-
tea desfacerii unei casatorii religioase In Rusia, specificand ca nu Bise-
rica desface cksatoria religioasa. ci Insksi sotii care se despart. Biserica,
numai constata acest lucru.
P. S. Episcop Vasile al Caransebegului, luand cuvantul, precizeaza
faptul ca., Biserica, la o cununie religioasa, binecuvinteaza materia tames,
care este consimtanaantul dintre sot.i. Cand doi sots se despart, ei In-
sist desfiinteaza acest consimtamb.nt. Deci biserca prin desfacerea unei
astfel de casatorii, constata numai aceasta desfiintare a materiel tai-
nei de fostil soli.
P. S. Arhiereu Titu Targovigteasul, dupe ce face tin istoric al
modului cum a fost privity problema cAsAtoriei religioase In trecut,

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 145
c&nd actele sta.rii civile erau in mama preotilor, si apoi cum se prezintA
aceasta problem& sub regimul codului civil, gaseste c& actualul proect
este prea influentat de procedura civil& in materie de divort. Ca stare
propune a fi restudiat de comisiune jai intocmit conform doctrinei Bi-
sericii noastre ortodoxe si cu considerare la imprejurarile actuale.
La propunerea I. P. S. Patriarh, se suspend& discutia asupra aces-
tui proect de regulament al desfacerii casatoriilor religioase si
Se indatareazd ccrmisiwnea cananicd psi pentru disciplind sd stu-
dime problema desfacerii cdsatoriilor religioase to conformitate cu doc-
trina, Bisericii ortodoxe §i a &Mips% ortodoxe, fritocmind un nou proect
de regulament.
P. S. Episcop Grigore al Aradului, raportorul coraisiunii canonic&
juridic& si pentru disciplina d& citire referatului Sinodului Permanent,
referitor la problemele ce privesc inspectoratul militar.
Sf. Sinod hottirdste a se da chestiunea P. S. Episcop Loan al Ar-
matei spre a referi.
Ace lasi P. S. Raportor d& citire adresel Ministerului Instructiunii
si Cultelor, inregistrat sub No. 1410/934, referitor la fixarea taxelor de
epitrahil. P. S. Sa propune a se da in competenta Arhiepiscopiei Bu-
curestilor, intru cat se refer& la un judet din cuprinsul ei.
Sf. Sinod, in urma discutiunii la care iau parte: I. P. S. Patriarh,
PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Gherontie at Constantei si P.
S. Arhiereu Titu Targovisteanul, hotaraste:
Se triimite /a Sinodul Permanent spre a studies in anuinunfime
problema si a face propimeri concrete.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridic& sedinta, anuntand pe cea
viitoare pentru malne Joi 13 Decembrie 1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
VENIAMIN

Sedinta dela 13 Dechemvrie 1934

Sumarul $edintei
edint.a se deschide la orele 10 dimineata in palatul Sfantului
Sinod, sub presedintia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de sedinta.: P. S. Arhiereu Veniamiln Barleideamul.
P. S. Secretar des, citire:
I. Apelulwi nominal:
ySi cunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron. si I. P. S. Mitropolit
Gurie al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu at Ramnicului, Lu-
cian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Huai lor, Cosma al
Dtm&rii de Jos, Vasile at Caransebesului, Visarion al Hotinului, Grigore
al Aradului, Gherontie al Constantei si loan at Armatei; PP. SS. Ar-
hierei Titu Taxgoviateanul, Andrei Crisanul si Veniamin Barladeanul;
absenti: PP. SS. Episcopi: Nichita al Argesului si Dionisie al Cetatii-
Albe si PP. SS. Arhierei Grigore Botosa.neanul §i Vasile de WI:mit Jar
Biserica Ortodoxa Romand 10

www.dacoromanica.ro
146 Biserica Ortodoxa. Romana

in concediu: II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al Ardealului si Nectarie

al Bucovinei; PP. SS. Episcopi Roman al Oradiei, si Nicolae al Clujului;
PP. SS. Arhierei: Ipo lit Ftadauteanul si Ilarion Bacb.oanul.
II. Swmarului gedintei precedente care,
Se verified §i se aprobd.
III. Comwnicdrilor:
1. Tern. Nr. 1641/934. Mitropolia Ungro-Vlahiei, inainteaza, rapor-
tul Consistoriului mitropolitan din Bucuresti, prin care cere a se delega
alt P. S. Membru al Sfantului Sinod, care sa aprobe sentintele acelui
Consistoriu In locul I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei ce se afla
in convalescents.
I. P. S. Patriarh coraunica Sf. Sinod ca a delegat pe I. P. S. Mi-
tropolit Gurie al Basarabiei, s& aprobe sentintele Consistoriului Spiri-
tual Mitropolitan din Bucuresti, pe timpul cat I. P. S. Mitropolit Nec-
tarie al Bucovinei va fi in convalescenta. Ca atare propune ratificarea
acestei delegari.
Sfdntul Sinod ratified delegarea data I. P. S. Mitropolit Gurie al
Basarabiei.
2. Tem. Nr. 1643/934, P. S. Episcop al Armatei comunicand mit-
aura Comandamentelor armatei, prin care soldatii aunt obligati a cer-
ceta bisericile in timpul permisiilor, roaga. Sf. Sinod sa is masuri pentru
ca preotii O. fie obligati a cerceta aplicarea acelei dispozitii.
La propunerea I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod declara chestiunea de
urgent& §i, luindu-o in discutiune, hotAraste:
1. Se intervine la Ministerul Apdrarii Nationale sci generalizeze
obligafia soldatilor de a cerceta bisericile in timpul permisiwnilor.
2. Se comwnied Chiriarchiilor dispozitia de mai sus, cerdndu-le
sd impend preotilor sd controleze deed soldafii i§i incleplinesc aceastd
obligatie.
3. Tern. No. 1644/934. P. S. Episcop al Armatei comunica, in-
terventiile ce a facut §i rezultatele, referitor la observarea Legii re-
paosului duminical in armata. (Anexa: tern. nr. 1095/934).
Declarandu-se tot de urgent., se is in discutiune §i se hota-
ra.ste:
1. Se comunicd tuturor Chiriarliiilor ordinul circular al Minis -
terului Apa'rdrii Nationale Nr. 54 din 80 Octomvrie 1984, spre a-1
pune in vedere tuturor preotilor.
2. Chiriarhii vor obliges pe preoti, cd acolo uncle unitd file mili-
tare n'au confesor militar, ed incleplineascd toate cerinfele religioase
ale ecestor unitdfi.
3. Preotii vor in§tiinta prim, episcopii lor, pe P. S. Episcop al
Armatei, despre cdlcdrile ordinului circular No. 54 din 30 Octombrie
1934, ce be vor observa la wiwitiltile militare in cuprinsul parohiei /or.
4. I. P. S. Patriarh propune a se recomanda intregului perso-
nal al Bisericii ortodoxe romane 9i functionarilor bisericesti sa. sub-
scrie la imprumutul de inzestrare al tarsi salariul pe o ltm5., care se
va retine prin, state in timp de case sau douasprezece luni.
Primindu-se propunerea se va comunica la Chiriarhii spre exe-
cutare.

www.dacoromanica.ro
Surnarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 147
5. Tot la comunicari I. P. S. Patriarh d5. citire apelului facut
de dl. Victor Ianculescu, directorul scoalei roman din Paris, spre a
se cumpara volumul Ilalanges Nicolas Iorga", in cat mai m.ulte exem-
plare, I. P. S. Sa recomanda PP. SS. Chiriarhi a cumpara fiecare, I. P.
S. Sa, inscriindu-se cu un exemplar
PP. SS. Membri km act de invitare,a fdeutd.
Se intrd in ordinea de zi.
1. P. S. Episcop Grigore at Arculului, raportorul comisiunii ca-
nonicl-juridica, ei pentru discipline, da citire referatului comisiunii in-
registrata la, No. 1653/934, asupra cererii tanarului seminarist I. An-
dronache din comuna Straoanii-de-Sus, jud. Patna, inreg. la No.
16291934, de a i se da dispense pentru ca...satoria cu o rude. a sa in
gradul al IV-lea in linie colaterala, in vederea hirotoniei.
Comisiunea propune ca cererea sa nu se aprobe, pentru ca,
viitorii preoti sa. alba o viata careia sa nu i se aplice pogoramantul
de care beneficiaza simplii credinciosi.
Sf. Sinod, primind propunerea comisiunii, hotardate:
Respinge cererea de c4isperscl, a seminaristului I. Andronache,
doctoraind in drept, originar din comuna Strclownii-de-Sus, judetul
Putna.
2. Ace lasi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii, inreg.
sub No. 1648/934, asupra cererii preotului Aurel Reu, fost preot mi-
sionar in America, inregistrat sub No. 1630/934, de a fi prima in clerul
eparhiei Clujului.
Comisiunea propune a se aproba concluzia la care a ajuns Si-
nodul Permanent si anume: Orice preot ce please in America in ca-
litate de preot misionar, la reintoarcerea sa in tarn, sa mearga inapoi
in eparhia din care a plecat".
Sfantul Sinod, primind propunerea, hotaraste:
Orice preot ce pieced in America in calitate de preot misionar, la
reintoarcerea sa in patrie, va fi repnimitvn clerul eparhiei de uncle a
plecat.
3. Ace laqi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii, inreg.
sub No. 1649/934, asupra reclamei preotului Gh. Chiorpec, de la parohia
din comuna Mange. lia contra P. S. Episcop Gherontie al Constantei.
Comisiunea propune a se cere larnuriri P. S. Episcop Gherontie
al Constantei si dupa. aceea Sf. Sinod sa decide.
La propunerea I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod hotaraste:
Se insdrcineaza secretarul biroului sit predect, doscbrul in chestie P.
E. Episcop Gherontie at Constantei, spre a referi Sf. Sinod.
I. P. S. Patriarh, cedeazd prezicliul I. P. S. MitropoLit Gurie at Ba-
sarabiei.
4. Acelaqi P. S. Raportor da, citire referatului comisiunii inregis-
trat sub No. 1650/934, asupra cazului preotului Constantin Popescu de la
parohia Telega II, jud. Prahova.
Comisiunea juridica gaseste ca numitul preot nu are drept sa. se
adreseze Sf. Sinod ui -i ordona. sa, se supuna hotasirilor Arhiepiscopale.
In urma informatlunilor date de I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod ho-
tiirtiqte:

www.dacoromanica.ro
14S Biserica Ortodox& Romani;

1. Cererile preotului Constantin Popescu de la Parohia Telega II,

jud. Prahova se trimit in compettinfa Sf. Arhiepiscopii a Bucuregtilor.
2. Preotulzd Constantin Popescu de la parohia Telega. II, Prahova,
i se va da ordtin, prin. Arhiepiscopia Bucuregtilor, a se supine dispozi-
Vunilor ei.
5. Aceleagi P. S. Raportor d& citire referatului comisiunii, inreg.
sub No. 1651/934, asupra adresei Ministerului Cultelor, inreg. sub No.
1625/934, prin care se sere Sf. Sinod a introduce in regulamentul ale-
gerii arhiereilor vicari, principiul ca: atata vreme cat vor fi arhierei vi-
cari disponibili, Sf. Sinod nu va mai siege si nu va mai hirotoni altii
noui.
Comisiunea propune a se inlocui art. 11 din numitul regulament,
cu urmatorul text: Cat& vreme vor exists, arhierei cari au devenit dis-
ponibili prin incetarea cauzelor pentru can au fost instituiti in confor-
mitate cu art. 124 din Statut, nu se vor mai alege si nu se va mai hiro-
toni altii noui, ci, wide este nevoe, se va institui un arhiereu disponibil
dup& o prealabila. intelegere intre cei interesati".
Sf. Sinod, in urma discuiunilor, la care iau parte I. P. S. Pa-
triarh, P. S. Episcop Lucian al Romanului si PP. SS. Arhierei Titu Tar-
govisteanul si Veniamin. Barladeanul, primind propunerea comisiunei,
hotaraste in unanimitate de voturi:
Articolului 11 din Regulamentul pentru alegerea, titulatura sv i nu-
mirea arhiereilor vicar! in Biserica ortodoxd romdrid, i se clit urnrcitoarea
redactare Oita vreme vor exista arhierei titulari in disponibilitate, curried
arhierei can au devenit disponibili prin incetarea cauzelor pentru cari
on fost in,stituiti in conformitate cu art. 124 din Statut, nu se vor mai
alege i. hirotoni alfii noui, ci unde va fi nevoe se va randui wnul din cei
disponibili, dupd o prea/abilci intelegere intre cei interesaci".
Astfel modificat, numitul regulament se va trimite Ministerului
Cultelor sloe a-1 prezenta M. S. Regelui spre sanctionare gi promulgare.
6. P. S. Episcop 1V6f on al Hug-dor, raportorul comisiunei afacerilor
externe, dtt citire referatului comisiunei asupra scrisorii, inreg. la No.
1230/934, a d-lui Radii Florescu, insarcinat de afaceri pe langa, legatia
roman& din Washington, asupra celor stabilite de congresul bisericilor
ortodoxe roman din America, ce s'a tinut la Chicago in zilele de 2 si 3
Septemvrie 1934.
Comisiunea propune a se lua act de cele relatate de dl. Florescu,
cerand sf. Sinod sa trimita cat mai de grab& episcopul misionar a1 Arae-
ricei, in a caret sarcina a se lase alegerea sediului Episcopiei.
S ftEntul Sinod is act de cele relatate de d. Radu Florescu, insdr-
cinatul de afaceri pe MATO legafiunea romaml din Washington, gi dis-
pune ca numita scrisoare sd se des la cunogtinfa P. S. Arhiereu Andrei
Criganul.
7. Ace lag P. S. Re/parlor da. citire referatului comisiunei asupra
adresei Patriarhiei din Constantinopol, inregistrata sub No. 991/934, re-
feritoare la situatia, canonic& a romanilor ortodocsi din Ungaria.
Comisiunea isi insuseste propunerile Sinodului Permanent consera-
nate in actul inregistrat sub No. 1128/934, si propune Sf. Sinod sa. le
primeasca intocmai.

www.dacoromanica.ro
Sumarele §edintelor Sfantului Sinod din anul 1934 149

P. S. Arhiereu Andrei Cripmful arata, care este situatia roma.-

nilor ortodocai din Ungaria, organizatia for bisericeasa de azi care este
In ascensiune, sfaturile qi ajutorul pe care le da. acestor romani, Epis-
copia Oradea.
Primejdia actual& este din partea unui oarecare dr. Rusko, des-
pre care este informat c5. umbla prin Grecia spre a fi hirotonit episcop or-
todox pentru Ungaria. De asemenea o mare primejdie este din partea lui
Elemir C5Iugarul, care a urmat pe la facultatile de teologie din Roma-
nia. In concluzie propune a se scri ai la Patriarhia din Antiohia, la cea.
din Alexandria, la sarbi, la bulgari qi la greci, s5, nu hirotoniseasca, pe
niciun trimis al ortodocailor din Ungaria.
P. S. Arhiereu Titu Targovi,team,ul gase§te cft, nu e potrivit a li
se acne sarbilor, bulgarilor qi grecilor, ci cel mult sa. se intervina prin
Ministerul Afacerilor Streine, ca nu cumva scriindu-le direct s5, se simtb.
ofensati.
P. S. Episcop Grigore al Aradului informeaza Sf. Sinod asupra
modului cum i-a indrumat a se organiza ace§ti romS.ni din Ungaria qi
cum le-a hirotonisit patru protopopi.
Sf. Sinod, primind propunerile facute, hot5.r54te:
1. Sf antul Sinod aduce mulfumiri ccilduroase Patriarhiei ecume-
nice din Constantinopol pentru cele comunicate qi pentru hotdrirea de a
nu lua o hotdrire decdt dupd o prealabild infelegere cu Biserica romdnd
i sdrbd.
2. sa se is infelegere cu Biserica sdrbd pentru acfiune comma.
3. Se va comunica Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol cd
ortodocOi rameini din Ungaria au organizafia for potrivit statutuluci ga-
gwnian, prevdzut in art. 68 din Constitufia wngard gi e garantatd prin.
tratatul dela Trianon. In baxa acestei organizafii y9i. conform principiului
de reciprocitate, ramdmii stunt indreptafifi nu numai a se organiza bi-
sericegte, ci qi a fi sprijin ci materialiceqte in trebuinfele for bisericeqti
yi gcolcure. Ba ar putea avea episccrpul for roman.
4. Se va comunica deasemenea Patriarhiei din Constantinopol, cd
sub masca unui episcop ortodox maghiar, Ungaria, stat de prozelitism
catolic, urracire0e maghiarizarea romanilor, gre,cilor gi a sdrbilor, §i a/poi
catolicizarea tor.
5. Patriarhia din Constantinopol va fi rugatd sd atragd atenfia
Patrharhiei din Antiohia qi Alexandria asupra amestecului lor neaclmi-
sbil iln trebuinfele bisericagti ale ortodocqilor din Ungaria. Precunt gi de a
opri eventuala hirotonie a preotului S. Nemeth sau altei persoane ca
episcop sau mitropolit al ortodoc§ilor din Ungaria.
6. Se va interveni la Onor Minister Afacerilor Strc Vine in scopul
apardnii intereselor romelnilor ortodocqi din Ungaria.
8. Acelaqi P. S. Raportor dtt citire referatului comisiunii asupra
adresei sub No. 1654/934, a I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei, re-
feritoare la catolieizarea ucrainenilor din Bucovina.
Comisiunea propune a se lua act de cele relatate de I. P. S. Mi-
tropolit gi a fi rugat s5, Inainteze ai raportul detailat" fagaduit prin nu-
mita adres5..

www.dacoromanica.ro
150 Biserica Ortodox5. Roman6.

Be primegte propunerea contisunii gi se va comunica I. P. 2. Mi-

tropolit Nectarie al Bucovinei.
9. P. S. Arhiereu Veniamin Barlddeanul pentru invatarnant reli-
gios in genere, da citire referatului comisiunii inreg-istrat sub No. 1652/934,
asupra comunicarii facutA de I. P. S. Patriarh in sedinta din 26 Noem-
brie a. c., privitoare la admiterea licentiatilor in teologie la examenul
de capacitate pentru religie si numirea for ca profesori de religie la ca-
tedrele vacante, precum si admiterea fetelor, licentiate in teologie, ca
profesoare de religie la scolile de fete.
Comisiunea propune:
1. In ceia ce priveste pe licentiati in teologie, sa se intervina la
Ministerul Instructiunii s& -i admit& la examenul de capacitate pentru
religie. Cei reusiti al fie numiti Ca profesori suplinitori si numai dupl.
hirotonia In preot pe seama capelei liceului respectiv sa fie titularizati.
II. In ce priveste pe fetele licentiate in teologie, s& nu fie admise
ca profesoare de religie, ci sa fie intrebuintate ca educatoare, rnisionare
si conducAtoare de scoli in genere.
Sfantul Sinod in urma discutiunilor la care iau parte I. P. S. Mi-
tropolit Gurie al Basarabiei si P. S. Episcop Lucian al Romanului si
P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul, hotkraste:
1. Be va interveni la Ministerul Instructiunii set* primeascd la exa-
menul de capacitate pentru specialitatea religiei, gi pe licentiafii in teo-
logie 'Inca nehirotonifi.
2. Cei reugiti la examene instl nu vor putea fi numifi la catedrele
vacante decdt numai prin hirotonia lor, fie pe seama capelei §coalei la
care urmeaza a fi profesori, fie pe seama catedralei episcopale.
3. Sf. Sinod nu advilite ca fetele licentiate in teologie set fie profe-
soaxe de religie. Cel mult li se pot incredinfa roluri de educatoare sau
cmulucatoare de qcoli in genere.
4. Cele de mai sus se vor comunica tuturor Chiriarhiilor.
I. P. S. Patriarh, reluind presedintia si constatAnd ca nu mai este
nimic la ordinea zilei, iar orele fiind 13, ridic& sedinta, anuntand pe cea
viitoare pentru main Vineri 14 Decembrie 1934, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
-- VENIAMIN BARLADEANUL

Sedinta dela 14 Dechemvrie 1934

Sumarul $edintei.
Sedinta. se deschide la orele 10 dimineata in palatul Sfantului Si-
nod, sub presedintia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar da, citire.
I. Apelului nominal:
i sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron §i I. P. S. Mitropolit Gurie
al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al R. mnicului, Lucian al

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 151

Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Husilor, Vasile al Caransebe-

sului, Visarion at Hotirtului, Grigore al Aradului, Gherontie al Constan-
tei si loan al Armatei; PP. SS. Arhierei Titu Targovisteanul, Andrei Cri-
sanul $i Veniamin Barlacleanul; absent!: PP. SS. Episcopi: Nichita al
Argesului, Cosma al Dunarii de Jos si Dionisie al Cetatii-Albe; PP. SS.
Arhierei: Grigore l3otosaneanul si Vasile de Rasinari; iar In concediu:
II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al Ardealului si Nectarie at Bucovinei;
PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei si Nicolae al Clujului; PP. SS, Ar-
hierei: Ipo lit Radauteanul ai Ilarion. Baananul.
II. Sumarului §edintei precedente.
I. P. S. Mitropolit Curie al Basarabiei observa ea nu s'a trecut in
sumar comunicarea I. P. S. Sale prin care a cerut Sf. Sinod Invoirea de
a acorda par. iconom Serghie Bejan, directorul seminarului teologie din
Chisinan, mitra, ca o distinctie pentru zelul cu care a condus serninarul
si imbunatatirile ce i-a adus atat in ceea ce priveste partea intelectuala
si duhovniceasca cat si cea materials. La aceasta propunere Sf. Sinod a
hotArit ca, nu se poate acorda mita semnul arhieriei preotilor de
mir. Tar unde a fost obiceiul a se acorda mita preotilor, Sf. Sinod a ho-
tarn sistarea lui.
Sf. Si/nod hotardste a se introduce in sumarul sedincei precedente
urnultoarele:
Sf. Sinod hotaniste: Nu se poate acorda preotilor de mir, purta-
rea de mitrd, care este semnul arhieriei, iar in eparhii/e uncle a fost iobi-
ceiul a se acorda acest semn distinctly preoci/or de mir, se sisteazd de
art inainte.
Cu acestea se verified gi aprobd sumarul gedintei precedente.
Comunicdri:
I. P. S. Patriarh comunica urmatoarele: Eri a incetat subit din
viata Petre Garboviceanu. Deli nu face parte din Sinod, totusi ma in-
tiatoreaza, la aceasta comunicare faptul ca raposatul Petre Garboviceanu
a luat parte in vista sa, la toate manifestarile religioase ale Bisericii
noastre ortodoxe, careia i-a adus reale servicii. Spre pilda:
Palatul in care suntem al Sf. Sinod s'a cladit In timpul sand el era
administrator at Casei Bisericii.
Tot el a fost raportorul In Camera al actualei Legi de organizare
a Bisericii ortodoxe romane. Cu toate ca principlile acestei legi nu erau
In vederile lui, totusi a avut taria de a-si invinge convingerile sale vechi
si a se patrunde de spiritul de progres al iconomiei legii si a primit sa
Indeplineasca sarcina de prim Efor delegat al Statului in Eforia Bise-
ricii ortodoxe roman.
Tata pentru ce spun ca trebue sa ne amintim de el si sa-1 pome-
nim in rugaciunile noastre, iar aici sa eternizam pomenirea lui prin lua-
rea, la sumarul sedintei. Dumnezeu sa.-1 odihneasca in pace. PP. SS.
Membri ai Sf. Sinod, ascultand In picioare comunicarea de mai sus,
Rostesc dupd obiceiu: Dumnezeu sa-1 odihneascd in pace printre
Sdi".
PP. SS. Episcopi Dr. loan Stroia a/ Armatei ygi Arhiereu Andrei
Crisainu/, comunica Sf. Sinod ca autoritatile civile au cedat unitilor, o
biserica ortodoxa din Oradea care urma sa fie transformata in capela

www.dacoromanica.ro
152 Biserica Ortodox& Ftomana

militark rugand Sf. Sinod sa intervina. la Onor. Guvern pentru a opri.

aceasta Instreinare din patrimoniul Bisericii ortodoxe romtme.
Declarandu-se chestiunea de urgenta, Sf. Sinod luind-o in discu-
tiune 0, in urma informatiunilor date de cei dot PP. SS. Membri, cart
au facut comunicarea, hotaraqte:
Sf. Sinod protesteazd contra inistrclirnarii wnei biserici ortodoxe ro-.
?name yri deleagd pe P. S. Episcop dr. loam. Stroia al Armatei 0 pe P. S.
Arhiereu Andrei Crionul de la Oradea se se prezinte la Onor. Minister-
al Armatei pentru a opri acest sacrilegiu.
Domnul Director al Cultelor Stancu Bradistealnu venind in aedinta
ca delegat al d-lui Ministru al Cultelor, aduce urmaloaxele adrese:
1. Tern. No. 1655/934. Ministerul Cultelor inainteaza proectul de
lege privitor la vatra manastirii Neamtul-Secul, rugand Sf. Sinod a-ai
da avizul.
Se trim4te spre studiere gi referire comisiwnii canonica-juridic41 Lei

pentru
2. Tem. No. 1657/934, Ministerul Cultelor cere Sf. Sinod s5, ad-
mit& pensionarea facultativ& a preotilor la varsta de 65 ant, tar cea
obligatorie la 70 ani.
Se trimite la aceea0 comisiune.
3. Tern. No. 1659/934. P. S. Episcop Visarion al Hotinului propune
ca In vederea ocup&rei scaunului vacant de Arhiepiscop al Imilor §i Mi-
tropolit al Moldovei qi Sucevei, Intru cat nu exist& un regulament spe-
cial, Sf. Sinod fn. intelegere cu dl. Ministru al Cultelor sa fixeze un ta-
blou al persoanelor cele mai indicate a ocupa asemenea. scaun.
Sf. Sinod hotarage ca chestiwnea aceasta va forma obiectul wnei
conferinte a PP. SS. Membri ai Sf. Sinod, cu dl. Miatistru de Culte inain-
tea alegerilor.
Se infra in ordinea de zi.
P. S. Episcop loan al Armatei raporteaza asupra referatului venit
dela Consiliul Central Bisericesc, inreg. sub. Nr. 1042/934, qi trecut prin Si-
nodul permanent referitor la slujbele religioase necesare unitatilor mi-
litare din Bucureqti ai la broaurile de propaganda religioasa printre sol-
dati. P. S. Sa amt.& cum a organizat serviciul preotilor militari din Bu-
cureqti, qi roaga, Sf. Sinod a& intervin& la Ministerul Aparaxii Nationale
pentru a-i pune la dispozitie locuinta, In Bucureqt.i.
Cat prive*te locurile vacante de preoti militari, P. S. Sa a inter-
venit sd fie ocupate. Roaga. .i Sf. Sinod sa intervina.
Referitor la procurarea de carti religioase pentru propaganda prin-
tre soldati, amt.& ca n'are fonduri. Nici din fondul padurii episcopale nu
poate procura, fiindca, acest fond 20-30.000 lei la dot ant abia
ajunge pentru Intretinerea reaedintei episcopale §1. a Catedralei unirii
neamului din Alba-Iulia.
In urma claxificarilor aduse de I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod hota.-
r4te:
1. Se va aduce la cuntogtinta Onor. Ministerului Apardrii Natio-
nale, spre a pune in vedere wnitatilar respective, ca toate oficiile religi-
oase necesare Armatei, se indeplinesc de catre clerul militar.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 153

2. Intru cat, in Bucurayti, Capita la. carii, sub multe ocazii in care
rmata are nevoe de oficierea slujbelor reltigioase, este de absolutd tre-
buinfa ca. P. S. Episcop al Armatei sd aibd refeclinfa in Bucuresti, spre
a lua mdsurile necesare on de cdte on va fi nevoe. De aceea Sf. Sinod
roagd pe dl. Ministru al Apardriti Nafionale sd pund la dispozitia P. S.
Episcop al Armatei /ocuint41 in Bucurefti, pentru resedinrct. Sa Episco-
paid militard.
3. Sf. Sind roagd de asernenea pe dl. Ministru al Apardrii Natio-
nale sd complecteze /ocuri/e vacante dle preoti militari actiyi 0 cu tineri
licenciati sau doctori in teologie, doritori a intra in rdndul clerului mi-
litar.
2. P. S. Episcop Vasile al Caransebesului da. citire referatului
misiunii pentru doctrine. si viata. religioasa, asupra Oastei Domnului".
P. S. Sa face un istoric al infiintarii Oastei Doranului" si raspandirii
ei pe intreaga Cara. Aran, ca chestiunea este adusa la Sf. Sinod prin
cererea I. P. S. Patriarh, spre a aviza asupra procedurii de urmat cu
aceasta, asociatie religioasa. P. S. Sa propune a se aproba ca norme de
conducere, cele zece puncte fixate in conferintele ce au avut loc la Ar-
hiepiscopia Bucurestilor, intre reprezentantii Oastei Domnului" si de-
legatii I. P. S. Patriarh, cuprinse in actul de sub tem. No... /934.
I. P. S. Patriarh, arata modul satisfacator, cum au raspuns acei
reprezentanti la toate intrebarile ce li s'au pus de reprezentantii I. P. S.
Sale. I. P. S. Sa cere a se reglementa aceasta asociatie religioasa. in
.cadrul oficialitatii eparhiei si schirnbarea numelui din Oastea Doranu-
lui in Oastea Bisericii".
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului 0 P. S. Arhiereu Veniamin
Barlddeamul propun a i se da num.ele de Fratie".
P. S. Episcop Grigcffe al Aradului e de parere se, i se lase titlul
de Oastea Doranului" intru cat prin schimbare s'ar putea confunda si
cu celelalte asociatii religioase din Ardeal ale unitilor.
P. S. Episcop Vartolomeu al Rdmrtieului Noul Severin socoteste
ca aceasta asociatie sa. fie inglobata in sA.nul organizaliei oficiale a
Bisericii si membrii ei sa fie dirijati de autoritatea episcopala, prin consi-
lierii preotii sal. Nu sa fie organizatie aparte cu statute si regula-
mente speciale.
De aceeasi parere este si P. S. Episcop Visarion al Hotinului.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului propune ca Sf. Sinod sit nu
statueze cele propuse de comisiune, ci sa-si mentina, hotararile sale luate
in sedintele anterioare.
P. S. Episcop Grigore al Aradului se uneste cu parerea P. S.
Episcop antevorbitor gi propune ca Sf. Sinod sa. oblige comisiunea pentru
doctrina, ci viata religioasa, sa intocmeasca, un reg-ulament pentru comi-
tetele de propaganda religioaal in parohii, prevazute in statutul Legii de
organizare a Bisericii ortodoxe roman. De aseraenea si un regula.ment
prin care sa. se fixeze 91 atributiile qi sfera de activitate a consilierilor
sectiilor culturale dela eparhii. Printr'o activitate bine dirijata a acestor
organ Sf. Sinod nu va mai fi pus in situatia de a se ocupa de asociatii
seligioase ca acum.

www.dacoromanica.ro
154 Biserica OrtodoxA. Romany

P. S. Arhierei Titu Targovifteanul arata cum in cuprinsul Arhie-

piscopiei Bucurestilor, s'a inceput a se organiza si pune la lucru, comi-
tetele speciale parohiale prev&zute in statutul legit bisericesti, fara un
reg-ulament special, fiindca nu trebue reglementat intAlu 9i apoi ex-
perimentat, ci mai intaiu experimentat si pe baza experientei facute sa
se reglementeze.
I. P. S. Patriarh rezumand cele reesite din diseutii, gaseste a se
propune Sf. Sinod spre a hotari urmatoarele:
Sf. Sinod isi mentine hotaririle sale din 20 Martie 1931, si din 1
Decemvrie 1932, si ca atare dispune:
1. In una si aceiasi parohie nu pot fi infiintate mai multe aso-
ciatii crestine speciale, ci numai una singura, si aceea cu binecuvanta-
rea Chiriarhului locului sub a carat conducere se af1A, prin preotul pa-
rohiei respective.
2. Deci, unde apar aderenti ai Oastei Doranului" el nu pot in-
fiinta o filial& a acestei asociatii fara consirntamantul preotului local care
trebuie sa fie conducatorul ei prin care trebuie sa capete in prealabil
aprobarea Chiriarhului locului.
Ore le fiind inaintate, I. P. S. Patriarh ridica, sedinta, farnanand
ca propunerea de mai sus s& fie reluatA in discutie in sedinta viitoare
pe care o anunta pentru maine, Sambata, 15 Decemvrie 1934, orele 10
dinaineata.
PRESEDINTE PATRIARH,
MIRON
Secretar,
VENIAMIN

Sedinta del a 15 Dechernvee 1934

Sumarul edinfei
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia I. P. S.
Patriarh, D. D. Dr. Miron Cristea, in palatul Sfantului Sinod.
Secretar de sedinta P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S.Secretar d6. citire:
1. Apelul nominal si sunt prezenti: I. P. S. Patriarh; PP. SS. Epis-
copi: Vartolomeu al Ranmicului, Lucian al Romanului, Visarion al Ho-
tinului, Grigore al Aradului si Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei:
Titu Targovisteanul, Andrei Crisanul si Veniamin Barladeanul; in con-
cediu: II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae a1 Ardealului 9i Nectarie al Bu-
covinei; PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei si Nicolae al Clujului; PP.
SS. Arhierei: Ipolit R'adauteanul si Ilarion Bacaoanul, iar absenti: I. P.
S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Ghenadie al Buzau-
lui, Nifon al Husilor, Nichita al Argesului, Cosma al Dunarii de Jos,
Vasile al Caransebesului, Dionisie al CetAtii Albe si loan al Armatei;
PP. SS. Arhierei: Grigore Botosaneanul si Vasile de Rasinari.
II. Sumarului §edinpi precedente.

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 155

La sumar ia cuvantul I. P. S. Patriarh propimand sa. se intro-

geasca hotararea privitoare la Episcopia Armatei cu urmatoarele: Sf.
Sinod recoraanda P. S. Episcop al Armatei sa se Ingrijeasca de procu-
rarea broqurilor cu caracter religios din fondul provenit din venitul ph-
durii episcopale, pe care sa le impart& soldatilor, in scop de propaganda
religioasa".
P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul cere modificarea hotararii pri-
vitoare la ocuparea posturilor de preoti militari, in sensul reg-ularaen-
tului votat de Sf. Sinod, conform caruia preotii militari se recruteaza pe
baza de concurs dintre preotii cu o vechime de mai multi ani de pas-
torie la o parohie. Deci, Sf. Sinod cel mult poate interveni la Ministerul
Apararii nationale spre a complecta posturile vacante de preoti militari.
Cu aceste complectari ygi modliticari Sf. Sinod verified si aprobd
swmarul sedintei precedente.
III. Comwnicdrilor:
1. Tern. No. 1661/934. Asociatia general& a profesorilor de religie
aduce la cunotinta Sf. Sinod ca Ministerul Instructiunii, prin decizie
ministeria15, intentioneaz5, reducerea invatamantului religios la o singura
ors. fn clasele superioare ale liceului gi roaga. Sf. Sinod sa intervinA la
acel Onor. Minister spre a nu infaptui reducerea proectata.
Sf. Sinod declar& chestiunea de urgent& §i, luand-o in discutiune,
hotara4te:
Se va interveni la Ministerul Instrucciunii pentru mencinerea a
cloud ore de religie in toate clasele.
2. Tem. No. 1665/934. Asociatia, clerului ortodox din Baia, roaga
Sf. Sinod s5, intervin& la Onor Guvern s& ia masuri ca poporul sa sar-
batoreasc5. Nasterea si Botezul Domnului dup& calendarul indreptat. Alt-
fel, preotii vor fi fortati de credincioqi s5, slujeasc& la aceste sarbatori
dupa calendarul vechiu.
Declarandu-se chestiunea de urgenta, Sf. Sinod o ia in discutie
si hotaraste:
Be va interveni la Onor. Guvern, 3,n. sensul cererii numitei Aso-
ciatii.
3. Tem. No. 1662/934. P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului
Noul Severin, inainteaz5, memoriul de merite al prea cuviosului arhi-
mandrit Galaction Cordun, candidat la postul de vicar arhiereu, la acea
Episcopie.
Se va da la camisiwnea de camdidare, dupd ce va fi promulgat
regulamentul alegerii Arhiereilor vicari.
Se intra fn ordinea de zi.
1. P. S. Arhiereu Veniamin Bdrlddeamul raportor al comisiunii
pentru invat5mAnt religios in genere, propune Sf. Sinod sa. aprobe in
mod provizoriu proectul de regulament pentru functionarea unui ser-
viciu de asistent& religioasa pe lang& cercet5"ia romans,. Acest proect
se va pune fn aplicare si din observatiile unei practici de cativa ani sa
se Intocmeasca regulamentul definitiv. Deocamdata. P. S. Sa ga..seste ca
termenii de Arhipresbiter" §i Sfat duhovnicesc" din regulament nu
sunt asa de potriviti cu practica noastra bisericeasca §i de aceea soco-
teqte c5. ar fi bine sa fie schimbati.

www.dacoromanica.ro
156 Biserica Ortodox& Roman&

Sf. Sinod, in urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Pa-

triarh, P. S. Episcop Lucian al Romanului ai P. S. Episcop Visarion
al Hatinului, inlocuindu-se termenii de Arhipreot al cercetaaiei ro-
mane", cu cel de Superior al clerului cercetbsiei" si Sfatul duhovni-
case" prin Consiliul duhovnicesc", hotaraate:
1. Sfaintul Sinod aprobd alelturatul Regulam,ent pentru fwncrio-
ncurea serviciului de asistemcd religlioasdE pe l6ntgd cerceteqia romand"
si dispune a fi pus in aplicare in mod provisoriu, urmancl ca dupd expe-
rienta catorva ani si se intocmeascd regulamentul definitiv.
2. Acest regulament va fi comunicat tuturor Chiriarhiilor spre
orientare la instituirea preatilor necesari cohortelor de cercetagi din cu-
prinsul lor.
2. P. S. Episcop Grigore al Aradului, raportorul comisiunii cano-
nic.5.-juridica si pentru discipline, d& citire referatului comisiunii asupra
adresei Ministerului Cultelor, inreg. sub No. 1657/934, prin care Sf. Sinod
este rugat a accepts., ca pensionarea facultativ5. a clericilor s& se fan& la
65 ani, iar cea obligatorie la 70 ani. Comisiunea propune ca. Sf. Sinod
s& accepte aceastA modalitate de pensionare a preotilor.
Sf. Sinod, in urma diScutiunilor la care iau parte: I. P. S. Pa-
triarh, P. S. Episcop Lucian al Romanului, P. S. Arhiereu Titu Tar-
govisteanul si P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul, hotaraate:
Sf. Sinod acceptd ca pensionarea facultativa a preocilor set, se faced
la implirnirea vdrstei de 65 anti, iar pensionarea obligatorie /a 70 ani.
Aceasta se va comwnica Ministerului Cultelor.
3. P., S. Episcop Visarion al Hotinultd, raporteaza Sf. Sinod, In
urma adresei No. 1672/934, asupra cazului Pr. David Nagacevschi, dela
parohia Sangereii-Vechi. P. S. Episcop, ar&tbnd ca. a procedat fade, de
acest preot cat se poate de legal, cere a nu i se da invoire s& serveasca
cele preoteati pan& nu va merge la Chiriarhul au canonic, s&-i ceara
iertare, pentru procesele purtate inaintea instantelor civile ai binecuvan-
tarea canonic& a sluji cele sfinte, P. S. Sa fag&cluind a nu-i face nici a
greutate. Sfantul Sinod hotar&ate:
Pr. David Nagacevschi dela parohia Sangereii-Vechi, jud. Hotin
va fi indatorat a merge la Episcapul sciu, spre a-3 cere iertare $ bine--
cuvaintarea canonicd de a sluji cele spate in bisericel §i in parohie.
Intr.& in aedint& Ministrul Cultelor domnul Alex. LapedatuL
4. P. S. Episcop Grigore al Aradului raportorul comisiunii cano-
nic& juridic& si pentru discipline, propune a se lua in discutiune flincleti
e dl. Ministru Lapedatul de fat& proectul de lege privitor la vatra
man5stirii Neamtul-Secu, primit pe Lange, adresa domniei sale, inreg.
sub No. 1655/934.
Sf. Sinod luind in discutiune numitul proect, In tumaa. cuvantA-
rilor: I. P. S. Patriarh, P. S. Episcopi: Lucian al Romanului, Visarion
al Hotinului, Grigore al Aradului si PP. SS. Arhiereu: Titu Targovi4-
teanul si Veniamin Barladeanul si clarificarile aduse de dl. Ministru
al Cultelor, hotaraste:
Sf. Sinod in unanimitatea voturilor membrilar prezenti, del avizul
sdu favorabil urmdtorului text al proiectului de lege privitor is +vatra
mdniiS tirii Neamful-Secul.

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfantului Sinod din anul 1934 157
Art. 1. Statul este autorizat sd atribue sfintei mama.' sari Neam-
tul-Secul in deplind proprietate gi perfecta folosirtyi terenul denumit va-
tra inconjuratoare, astfel cum s'a delimitat pe baza decretului domnesc
No. 4381 din 10 lunie 1859 gi cum a Post isdividualizat prin lucrdrile
comisiunii tehnice mixte din vara catuluri 1934.
Art. 2. Destinatia venitu/ui va fi exclusiv pentru ref acerea ma-
terialci, duhomticeasca, culturald fi de caritate cregtineascit a manuis-
tirti, acteca pentru restaurarea celor 18 biserici ale mandstirii gi schi-
turilor ei, incintelor, acaretelor gi a tuturor chiliilor calugaregti;
pentru instituirea gcolilor de educatie calugdreasca 9i de misionari; pen-
tru desvoltarea tipografiei existente gi a diverselor ateliere de picturd
bisericeascd, sculpturd, legatorie de carp., tesdtorie de gtofe pentru im-
braccimintea calugdnilor, etc., pentru reorgamizarea spitalului de bd-
trdni, a f ctrmaciei existente gi intrefinerect in Maid renicluiala a casei de
oaspeci.
Toate acestea pentru ca mandstirea Neamtul-Se,cu sit poatd de-
veni pepiniera de calugari bine formati, atilt sub raport duhovnicesc cat
gi cultural, nu numai pentru nevoile ei proprii, el gi pentru toate celelalte
nulndstiri ortodoxe romdne, mule trebuista ar cere prezenta unor astfel
de calugari.
3. Prim derogare de la dispozitiile legii pentru organizcurea Bi-
sericii ortodoxe roman qi a statutului ei de aplicare, calministratia ave-
rii mandstirii Neamtul-Secul, se va face de un comitet compus din sta-
recta acestei marulstiri, egumenul maxastirii Se,cul gi un delegat ales
de soborul intrunit al ambelor manitstiri, ajutati de persanalul tehmic
necesar gi sub supravegherea unei Elora cornpitsd din I. P. S. Patriarh,
Pregedinte al Sf. Sinod, Mitropolitul Moldovei gi Sucevei, Ministrul Cul-
telor ysi Ministrul Agriculturii gi Domeniilor, ale cdrei atributii vor fi:
aprobarea bugetelor gi a fondurilor de ge,stiume gi de a veghia ca fon-
dul sd se administreze bine gi sd fie destinat exclusiv in seopurile in-
dicate in aceastd lege.
Sediul Eforiei va fi la Ministerul Cultelor.
Art. 4. Din punct de vedere duhcnrnicesc, mdndstirea std. sub sit-
prarvegherea Sf. Sinod. Staretul mendstirii va fi totdeauna un arhiereu.
Aceasta tot prin derogarea dela Legea pentru organizarea Bisericii or-
todoxe romdne gi a statutului ei de aplicare.
Art. 5. Regulamente speciale vor determima modul de aplicare
al Legii de fag.
Acest text se va inainta Ministerului Cultelor spre a-1 duce in
fate factorilor competenti in vederea imbracarii lui cu putere de lege.
Ne mai fiind la ordinea de zi nici o lucrare, I. P. S. Patriarh,
roagti. pe d-1 Ministru sa, dea cetire Inaltului Decret Regal de Inchide-
rea sesiunii ordinare a Sfantului Sinod pe anul 1934.
Domnu/ Ministru al Cultelor, Alex. Lapedatu d6, cetire Inaltului
Decret Regal de Inchiderea sesiunei Nr. 3386 din 15 Decemvrie 1934.
PP. SS. Membri, ascultand in picioare citirea Decretului Regal,
la sfar*it tireaza M. S. Regelui Carol al II-lea domnie lung& qi fericitA.
PRE§EDINTE PATRIARH, Secretar,
M1RON VENIAMIN

www.dacoromanica.ro
158 Biserica Ortodox& Roman&

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1935

$edinta din ziva de 25 lanuarie

Sumarul $edintei
Sesiunea ordinary, a Sf&ntului Sinod pe anul 1935, s'a deschis cu
,ceremonialul obisnuit in palatul patriarhal.
La orele 10 dimineata s'a oficiat in paraclisul Patriarhiei slujba
Te-Deura-ului", la care au asistat I. P. S. Patriarh, PP. SS. Membri ai
Sf. Sinod si dl. Ministru al Cultelor Alex. Lapedatu.
La orele 101/2 s'a trecut in sala de sedinta din palatul patriarhal.
Presedinte: I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
La invitarea I. P. S. Patriarh, d-1 Ministru al Cultelor Alex. La-
pedatu, d& citire Inaltului Decret Regal Nr. 112/935, pentru deschide-
rea sesiunii ordinare a Sf. Sinod pe anul 1935. Cetirea inaltului Decret
Regal e a,scultatA in picioare de PP. SS. Membri 0 se termini, in acla-
matiile PP. SS. Lor pentru M. Sa. Regele Carol al II-lea.
I. P. S. Patriarh comunica PP. SS. Membri c& a convocat Sfantul
Sinod mai de vreme Ca de obicei, pentru a cerceta si aproba alegerea
P. S. Episcop Nicodim staretul manastirii Neamtul, in scaunul vacant de
Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Sucevei, facuta de Onor.
Colegiu Electoral la 23 Ianuarie 1935. Cu aceastA ocazie roaga Sf. Sinod
s& rezolve si cele cateva chestiuni urgente care vor fi date la comisiuni
si anume: alegerea episcopului pentru America, chestiunea conferintei
cu anglicanii si numirea comisiunei pentru cercetarea manualelor de re-
ligie.
P. S. Secretar d& citire I: Apelului nominal si swat prezenti: I.
P. S. Patriarh Miron; II.PP. SS. Mitropoliti: Nicolae all Ardealului si
Gurie all Basarabiei: PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Ghenadie
al Buzaului, Nichita al Argesului, Vasile al Caransebesului Visarion al
Hotinului, Grigore all Aradului si Gherontie all Constantei; PP. SS. Arhie-
rei: Ilarion Bacaoanul, Grigore Botosan.ea.nul, Titu Targovisteanul, Va-
sile de Rasinari si Veniamin Barladeanul; absenti: I. P. S. Mitropolit
Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Ftamnicului Noul
Severin, Nifon al Husilor, Cosma all Dunarii de Jos, PP. SS. Arhierei
Ipolit Radauteanul si Andrei Crisanul iar in concediu: PP. SS. Episcopi:
Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului, Dionisie al CetAtii-Albe si loan
al Armatei.
II. Sumarului sedintei precedente care
Se verified si aprobd.
III. Concedii.
PP. SS. Episcopi Nicolae al Clujului, Roman al Oradiei, Dionisie
al CetAtii Albe, si loan al Armatei cer concedii dela sedinte.
Sf. Sinod acordd, concediile cerute.
Conform art. 16 din Regulamentul pentru determinarea dreptu-
Tilor Patriarhului si de functionare a Sf. Sinod se procedeaza la alegerea
a doi secretari.
Sfaintul Sinod caege ca secretari pe PP. SS. Arhierei: Ilarion Ed-
caoania gi, Veniamin Bdrlddea'nul.
Se propun si se aleg apoi urmatoarele comisiuni conform art. 46
si 47 din acelasi Regulament, cu presedinti si raportori.
1. Comisiunea pentru afaceri sftreine:
Preqedinte: I. P. S. Mitropolit Nectarie at Eticovinci; Membrii:
P. S. Episcop Visarion at Hotinului, P. S. Episcop Lucian at Romanului
si P. S. Arhiereu Titu Targovisteamul; Raportor: P. S. Episcop Nifon
at Husilor.
2. Comisiunea pentru doctrina si viata relig,ioasa pentru rnanastiri
si propaganda religioasa:

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 159

Presedinte: I. P. S. Mitropolit noul ales, Membrii: P. S. Episcop

Nichita al Argasului P. S. Episcop Cosina al Dwneirii. de Jos, P. S. Episcop
Ghercnitie al Constantei, P. S. Arhiereu Andrei Criscurtul; Raportor P.
S. Episcop Vasile al Ccuramsebesului.
3. Comisiunea canonic& juridic& si pentru disciplines.:
Presedinte: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului; Membrii: P.
S. Episcop Lucian al Romanu/ui, P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului,
P. S. Episcop Vi,sarian. al Hotinului; Raportor: P. S. Episcop Grigore al
Aradului.
4. Comisiunea pentru inv&tamant teologic si religios in genere:
Presedinte: I. P. S. Mitropolit Gurie, Membrii: P. S. Episcop loan
al Armatei, P. S. Arhiereu Vasile de Rcisinari, P. S. Arhiereu Grigore
Botoscineamul si Raportor P. S. Arhiereu Veniamin Bdrlddeanul.
Iar, in conformitate cu art. 3 din Regulamentul pentru cercetarea
manualelor didactice, se aleg pe durata anului 1935, urmaturii: PP. SS.
Membri, ca membri ai comisiunii pentru cercetarea manualelor didactice:
PP. SS. Arhierei: Titu Targovistecunul, Venial:tin Bdrlddeanul 9i
Vasile de Reisinari.
P. S. Secretar dd cetire urincitoarclor comunicdri:
1. Tem. Nr. Din oficiu. Se depune spre aprobare protocolul confe-
rintei mixte romano-jugoslava din zilele de 28 si 29 Dechernvrie 1934,
2 si 4 Ianuarie 1935, asupra situatiei Romani lor si Sarbilor ortodocsi din
Ungaria. (Anexe: tern. Nr. 24, 94 si 95/935).
Se trimite spre studiere ssi referire la comisiunea pentru afaceri
streine.
2. Tem. Nr. 67/935. P. S. Arhiereu Andrei Crisanul, roaga Sf. Si-
nod s&-1 desbxcineze de misiunea ce-i daduse pentru Romanii din Ame-
rica. (Anexe: tern. Nr. 1862, 1423, 1404, 1656, 1863/934, 7/935, Memoriu
si referat).
Se trimite la aceeasi comisiune.
3. Tern. Nr. 75/935. Ministerul Afacerilor Streine, inainteaza ra-
portul Consulatului roman din Istambul, referitor la interzicerea portu-
lui costumului preotesc in Turcia. (Anexe:- referatul pr. Dron inreg.
sub Nr. 75/935).
Se trimite la aceeasi comisiune.
4. Tern. Nr. 86/935. P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul refer&
asupra tratativelor cu anglicanii si activitAtii comisiunii afacerilor streine.
Se trimite la aceeasi con/Asti/me.
5. Tern. Nr. 84/935. P. C. Pr. Dr. V. Gheorghiu, profesor la Facul-
tatea de teologie din Cern5.uti, inainteaza spre cercetare si complectare
in manuscript lucrarea sa: Notiuni de cronologie calendaristica si calcul
pascal" (Anexe tern. Nr. 49 si 1091/934).
Se trimite spre studiere si referire la comisiunea pentru doctrines si
viata religioasa.
6. Tern. Nr. 70/935. Episcopia Constantei refer& asupra cazului
pr. Gh. Chiorpec, dela parohia Mangalia. (Anexe tem. Nr. 1469, 1462/934).
Se trimite la comisiunea cartonIca juridicd 9i pentru
7. Tern. Nr. 72/935. Ministerul Cultelor inainteaz& adresa serviciului
recrut&rii din Ministerul Apararii Nationale No. 16372/934, prin care se
cere a se hotari dac5. pr. Radu St. Bucur fost paroh in Coslugea-Con-
stanta., actualmente invatator in, orasul Tulcea, poate fi trecut in ca-
drele ofiterilor de rezerva, sau ramane tot in coloanele preotilor confe-
sori.
Se trimite la aceeasi comisiune.
8. Tern. Nr. 74/935. Pr. C. Dron, referentul sectiunei canonic& ju-
ridic& a Sinodului Permanent depune proiectul de regulament pentru
Infiintarea posturilor de preoti ajut&tori.
Se trimite la aceeasi comisiune.
9. Tem. Nr. 78/935. Oficiul National al Cooperatiei romane, cu
adresa Nr. 25750/3592/935, roag& Sf. Sinod sa revin& asupra hotaririi
luate ca preotli sä nu mai faca parte din consiliile de administratie ale

www.dacoromanica.ro
160 Biserica Ortodox& Roman&

in.stitutiilor bancare in sensul de a le admite sa fie In conducerea bancilor

populare qi cooperativele sateati. (Anexa: circulara Nr. 1436-1453/933).
Se trimite spre studiere 0 referire la comisiunea canonied juri-
dicd 0 pentru
10. Tem. Nr. 83/935. Arhiepiscopia Chiyinaului, cere dispense de
stagiu pentru pr. Eugen Procopan, de a fi transferat la alts parohie.
Se trimite la acee,asi comisiune.
11. Tem. Nr. 99/935. Consiliul Central Bisericesc inainteaza dosarul
alegerii P. S. Nicodem de catre Congresul National Bisericesc, in scaunul
vacant de Arhiepiscop ai Mitropolit al Moldovei ai Sucevei.
Se trimite Za aceea.0 comisiune.
12. Tern. Nr. 1343/934, Ministerul Instructiunii propune infiintarea
unei singure comisiuni pentru cercetarea manualelor de religie, compusa
dintr'un delegat al Sf. Sinod qi altul al acelui Onor Minister.
Se trimite spre studiere gi referire la comisiunea pentru invdtd-
plant religios in genere.
Tot la com.unicari, I. P. S. Patriarh, comunica. Sf. Sinod, ca In
ultima audient& ce a avut la M. Sa Regele, a fost delegat de M. Sa sä
starue pe langa d-1 Ministru al Instructiunii Pub lice sa is in considerare
proiectul de lege pentru reorganizarea invatainantului teologic Si infiin-
tarea Academiilor teologice, pentru ca acest invatamtmt sa intre odata
In conducerea Bisericii. M. Sa doreate sa se infiinteze Academiile teo-
logice, prevazute in proiect, iar seminariile actuale sa fie transformate
in licee confesionale, al caror titlu mai nimerit ar fi de licee seminariale.
Fiindca pe lane). studiile liceale, elevii din ele vor capata §i ceva cuno-
atinte teologice, cari se vor complecta in Academiile teologice, de catre
cei ce vor voi sa intre in cler.
In legatura cu aceasta problema, I. P. S. Sa arata ca la Ministerul
Instructiunii se lucreaza la un regulament pentru internatele facultatilor
de teologie. Potrivit acestui regulament, urmeaza ca internatele teolo-
gice aflate astazi in conducerea Bisericii sa treaca in conducerea faculta-
tilor de teologie. I. P. Sa, prin delegatii I. P. S. Sale a intervenit la
Onor. Minister al Instructiunii sa nu intocmeasca un astfel de regula-
ment, care ar avea numai un caracter de provizorat, ci sa astepte pana
se va intocrai legea reorganizarii invatamantului teologic, care va re-
zolva problema internatelor teologice.
In concluzie cere Sf. Sinod sa intervina la Ministerul Instruc-
tiunii sa se renunte la acest proect de regulament ei sa se fad& legea
reorganizarii invatamantului teologic. Depune proectul reg-ularnentului
dela Minister.
Se trimite spre studiere gi ref erire la comisiunea pentru invdcd-
nttim,t religios in genere
D-1 Alexandru Lapedatu, Ministrul Cultelor gi Artelor, referin-
du-se la pensionarea preotilor la varsta de 70 de ani din oficiu, pentru
care pregatise un proect de lege, &supra caruia Sf. Sinod si-a dat avizul
favorabil, arata ca a prirait o multime de intampinari fie dela preoti
singurateci, fie dela Asociatia clerului ortodox roman, a carei delegatie
a primit-o chiar mai zilele trecute ai care cerea sa, nu se faca aceasta
lege. Motive le aduse pentru aceasta cerere a for sunt nu numai de ordin
traditional, ci ei de ordin canonic. Preotul (nu e ca ceilalti functionari
administrativi. Ce devin stead preoti dupe pensionare data sunt inca
in putere? Mai pot ei sluji jai cu ce drepturi? Iath. b problem& care se
pane si care trebue rezolvatti, de Sf. Sinod.
Domnia-sa arata ca voia sa faa numita lege, motivat de cere-
rile atittor tineri licentiati in teologie de a le da locuri. Dar, studiind
obiectiunile ridicate, renunta la ea si roaga Sf. Sinod sa ga.seasca o
modalitate de modificare a actualei legi de pensionare a preotilor, in sen-
sul de a se asigura numai pensionarea preotilor incapabili a -ui mai in-
deplini sarcina for profesionAl 7n felul acesta, nu s'ar eftics traditia
bisericeascit qi s'ar asi iphisar erilor candidati.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Antimisul Mitrcpolitului Luca (1604).
 SUPLEMENT.

PARTEA OF 1 CIAL A

DESBATERILE SFANTULUI SINOD

Sedinta dela 25 Ianuarie 1935.

Sumarul sedintei.
(Urmare dela Nr. 9-10).

Pe de altA parte d-sa propune a se lua mAsuri, ca in scolile teo-

logice stt nu se mai primeasat de cat un numar restrans de candidati la
preotie si anume, numai atAtia de ca ti are nevoe biserica.
P. S. Arhiereu Titu S. Targovi.,teanul spune, ci£ actuala lege a
pensiilor, prevede varsta de pensionare a preotilor, 65 ani. Totusi, nici
un preot nu vrea stt last), la pensie, spunand at el poate s5, slujeasc5.
mai departe. Unii au perfectA dreptate. Altii ins& nu mai suet in stare
sa -ci indeplineasca, indatoririle lor, chiar inainte de 65 ani. Cu toate
acestea nu se pensioneaztt. Si atunci, vine legea cu prevederea pensionaxii
pentru infirmit £1ii. Cine face constatarea. lor? 0 comisiune compusa din:
medicul primar at judetului, medicul curant al preotului, un medic delegat
at Casei de Pensiuni si Administratorul financiar al judetului ca delegat
al Casei de Pensiuni.
Chiriarhul constata. cs, preotul nu-si mai poate indeplini indatori-
rile pastorale si cere pensionarea lui. Comisiunea de mai sus ins& 11 g5.-
seqte bun pentru slujbtt si rezultatul este cit nu-1 poti pensions.. S'atl
intamplat destule cazuri in acest fel. Aid trebue introdus un delegat
al Bisericii care sti.-1 constate si din punct de vedere profesional nu numai
fizic si material.
I. P. S. Mitropolit Nticolae at Ardealului propune ca sa. se stabiles-
sea de Sf. Sinod principiul chip& care Biserica. ss decreteze pensionarea
preotilor. Acest principiu sit fie lust in actula lege prin modificaxea. ei.
I. P. S. Patriarh propune ca actuala lege de pensionarea preotilor
st. se modifice, introduandu-se dreptul Chiriarhului de a pensiona pe
preoti in caz de infirmitati fizice si incapacitate in a-si indeplini servi-
ciul. Iar din comisiunea pentru cercetarea infirmitatilor la preoti sa
faca. parte un delegat at Chiriarhului local, care sa. cerceteze pe preot
si sub raportul profesional si at carui cuvant s5, fie hotarator in co-
misiune.
DI. Loped-eau. Ministrui Cultelor i artelor, accept& propunerile f5.-

Biserica Ortodoxii Romani]. 1

www.dacoromanica.ro
162 Biserica Ortodox& Romani,

cute de I. P. S. Patriarh, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului si de.

P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul gl maga Sf. Sinod s& aduci . o ho-
tb.rare fn acest sens, propunandu-i in mod oficial modificarea. actualei
legi de pensiuni, privitoare la preoti.
Sf. Sinod, primind propunerile f&eute in unanimitatea membrilor
prezenti hotaraste:
1. Biserica ortodoxd romdoul, In principiu are dreptul prin Chic
riarhii locali, sd decreteze pensionarea preop/or in cazuri de infirmitdfi
fizice gi, incapacitate in a-gi in deplfni misfunea preofeascd;
2. Procedura de urmat la pensiianarea unui preot este urraitoarea:
Dacd consiliul eparhial cu aprobarea Chiriarhului local, constatd
cd un preot este incapabil de a nicui continua slujba de preot fdrel sd
pericliteze viafa bisericeascd In parohie gi paste tot interesele Bisericii,,
declard cd trebue pensionat gi inifiazd pensionarea lui, fdedind pagii ne-
cesari la forurile com.petente;
3. In comisiunect pentru constatarea infirmitd4ilor fizice gi incapa-
citapi profesionale ale preotului propus spre pensriana.re, va fi, pe MAO
membrii prevetzufi in art. 28 lit. a On regulantentul legit generale de
pensiuni, gi un delegat al Chiriarhului local, al edrui cundmt va fi hotdri-
tor in decretarea, pensiondrii preotultii cercetat.
4. Aceastd hotardre se va ccmmunica d-lui Ministru al Cultelor, ru,--
gancla-1 a modifica in sensul ei actuala lege de pensionare privitoare la
preoti.
P. S. Episcop Grigore al Aradului, raportorul comisiunii canonic&
juridic& si pentru discipline da citire referatului comisiunii lnregistrat
sub Nr. 103/935, asupra cercet&rii alegerii din ziva de 23 Ianuarie 1935,
a P. S. Episcop Nicodem Munteanu, staretul manastirii Neanatul, de
catre Colegiul Electoral, in scaunul vacant de Arhiepiscop al Iasi lor si
Mitropolit al Moldovei gi Sucevei. Comisiunea, gasind ce alegerea s'a
facut in conformitate cu legile si canoanele Bisericii si nefiind cazul de
cercetare canonic& intru cat alesul este arhiereu, propune aprobarea
alegerii gi prezentarea prin Ministerul Cultelor M. S. Regelui spre con-
firmare.
Sf. Sinod in unanimitatea membrilor prezenfi, hotard,gte: aprobel
alegerea, fdcutd de ()nor. Colegiu Electoral in gedinfa sa dela, 23 Ia-
nuarie 1935, in persoana P. S. Episcop Nicodem Munteanu in scaumut
de Arhiepiscop al /agi/or gi Mitropolit al Moldovei gi Sucevei vi asinine
intervenirea prin Ministerul Cultelor la M. S. Regele spre confirmare gi
Investiturd.
La orele 13 I. P. S. Patriarh, ridici . sedinta gi anunta pe cea vii-
toare pentru main, Sambat& 26 Ianuarie 1935, orele 10 dimineata, tot
In palatul patriarhal.
PRESEDINTE PATRIARH,
(ss) MIR ON
Secretar,
ss) VENIAMIN P. BARLADEANUL

www.dacoromanica.ro
tSumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 163

Sedinta din 26 ianuarie 1935.

Sumarul sedinfei.
§edinta, se deschide la orele 10 dimineata in palatul patriarhal,
pub presidentia I. P. S. Patriarb. D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedint5.: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar da, citire apelului nominal si stint prezenti: I. P. S.
-Patria.rh Miron, I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei si PP. SS. Epi-
scopi: Lucian al Romanului, Ghenadi6 al Buzaului, Nichita al Argesului,
Vasile al Caransebesului, Visarion al Hotinului, Gherontie al Constantli;
PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Tit S. Taxgovistean.ul, Vasile de
RAsinari si Veniamin Barladeanul: absenti: I. I. P. P. S. S. Mitropoliti:
Nicolae al Ardealului si Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Varto-
lomeu al Ranmicului, Nifon, al I-1usilor, Cosma al Dunarii de jos, Gri-
gore al Aradului; PP. SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul, Grigore Botosa-
'neanul si Andrei Crisanul; iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Roman al
Cradei, Nicolae al Clujului, Dionisie al Cetatii-Albe-Ismail si loan al
Arm atei.
Apoi da. citire sumarului sedintei precedents care,
Se verified gi cvprobd.
La comwnicdri.
I. P. S. Patriarh aduce la cturostinta Sf. Sinod ca. investitura I.
P. S. Nicodim ca Arhiepiscop al Ia,silor si Mitropolit al Moldovei si Su-
cevei va avea loc Miercuri 30 Ianuarie a. c., si maga, a se delega trei
PP. SS. Membri, cari sa. participe la aceastri. ceremonie.
Sf. Sinod deleaga pe
I. P. S. Mitropolit Curie at Basarabiei si PP. SS. Episcopi: Ghe-
nadie al Buzeitaui si, Visarion at Hotinului,.
Tot la comwnicdni I. P. S. Patrrarh, arata, ca, d-1 Al. Lapedatu, mi-
nistru Cultelor, prin noul buget, are bunavointa sa, indrepteze toate ne-
drept5.tile ce s'au Mout prin reducerile bugetare anterioare, Bisericii
'Ortodoxe, care, pe la,nga reduceri de salruii, a suferit si reduceri in
personalul din cancelarii, in asa m5sura., in cat nu se poate face 1'45,
lucrarilor curente din eparhii. De aceea, propune a se da delegatie Consi-
liului Central Bisericesc ca, in frunte cu I. P. Sa, sau cu reprezentan-
tul I. P. S. Sale, P. S. Arhiereu Tit Targovisteanul, sa, stAruiasc5, a
se lua in bugetul viitor si posturile de functionari administrativi re-
cluse.
Declarandu-se urgenta, Sf. Sinod, in urma deliberarilor ce au avut
loc hotaraste:
Se autorith Consinul Central Bisericesc, ca, in frunte cu I. P. S.
Patriarh, sau cu delegatul I.P. S. Sale, P. S. Arhiereu Tit Tdrgovisteanul,
-sei fwd demersuri pe ldngd Onor. Minister at Cultelor, sd is in noul
buget $ posturile de funccionari administrativi din canceldriile biseri-
-cegti, scoase cu ocazia reducerilor anterioare bugetare.
Se intrd in ordinea de xi.
P. S. Arhiereu Veniamin Bdrliideanul, raportul comisiunii pentru
Invatarnant in genere, da. citire referatului acelei comisiuni, asupra adre-

www.dacoromanica.ro
164 Biserica Ortodox& Roman&

sei Minist. Instructiunii, inreg. sub Nr. 1343/934, prin care se propune
Sf. Sinod intocmirea unei cornisitmi mixte pentru cercetarea manua-
lelor didactice de religie, format& dintr-un delegat al Sf. Sinod $i altul
al ministerului.
Comisiunea. pe baza regulamentului pentru cercetarea manuale-
lor didactice, votat de Sf. Sinod In 1929, propune a se raspunde Ministe-
rului, c& Sf. Sinod 1 i are comisiunea sa §i ca atare, nu poate primi
propunerea facuta. De asemenea s& i sa cear& a laza toati grija cerce-
tArii Sf. Sinod si ca atare, a& renunte la taxa ce o ia dela autor. Acestia
s& fie obligati numai cktre Sf. Sinod, a depune taxa.
Sf. Sinod hot&r6.ste:
Se va comwnica Ministerului Instructiunii cd nu poate fi primita
propunerea sa, ci Sf. Sinod ii mentine comisiunea sa de cercetarea
manualelor didactice instituitd conform regulamentului votat ince& din
anal 1929.
Dacd acel Onor. Minister doreite sdE vend' in ajutorul autorilor
de manua/e sd-i scuteascd de taxa cdtre el, intru cat dispune 0 de alte
fanduri de uncle ar putea remunera pe mem/mi.% comisiunei sale delegati
ou cercetarea manualelor didactice.
A_celasi P. S. Raportor d& citire referatului asupra reg-ulamentu-
lui internatelor teologice, ce se proecteaza a se intocmi de Ministerul
Instructiunii, P. S. S. Sa propune a se interveni la acel Onor. Minister
s& sisteze intocrairea acestui regulament ai s6. accelereze Imbracarea cu
putere legal& a proectului de lege pentru organizarea InvatAmantului
teologic, ce i s'a trimis dela Sf. Sinod.
Sf. Sinod primind propwnerea, hotardlte a se interven4 la Mini-
sterul Instructiuna pentru a sista intocmirea numitului proect de re-
gulament 0 a accelera intoomirea legvi de organizare a invdtdmantulni
teologic, al cdrui proect i s'a trimis de Si. Sinod.
P. S. Arhiereu Tit Targovisteanul, da citire referatului comisiunei
Afacerilor Extern, inreg. sub Nr. 86/935, privitor la tratativele cu angli-
canii si dorinta for de a trimite o delegatie la 25 Mai 1935, In tar& la
noi, de a discuta chestitmea validit&4ii hirotoniilor anglicane.
Comisiunea propune:
a) Comisiunea adhoc pentru studierea hirotoniilor anglicane s& fie
provocata sit studieze chestiunea a fond In vederea discutiilor cu delega-
tia anglicana;
b) Sf. Sinod sa delege trei dintre PP. SS. S61 membri, dintre
care unul presedinte al comisiei, care s& ia parte la deliberarile acestea;
c) Sa fie invitate bisericile ortodoxe surori, cari Inc& n'au recu-
noscut validitatea hirotoniilor anglicane sa trimita delegati la Bucu-
resti pentru a lua parte la lucrarile comisiunei mixte;
d) S& se fac& preparativele necesare in vederea primirii oaspeti-
lor streini.
Sf. Sinod in urma deliber'6.rilor ce au avut loc, hotar&ste:
1. Sf. Si/nod admite in principiu termenul de 25 Mcvi 1935, ca data
pentru intrwnirea conferintei cu delegatii Bisericii anglicane, pentru a
discuta chestiunea in/Witt/0i hirotoniilor anglicane, deed se va produce
o cerere oficiald fain partea Bisericii anglicane, in acest sews.
2. Pentru ctceasta, Sf. Sinod deleagd din partea. sa pe I. S. Mi-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1935 165

tropo/it Nicolae al Ardealtaui ca presedinte, I. P. S. Mitropolit Ne,cta-

rie al Bucovinei, P. S. Episcopi: Vasile al Caransebe§ului, Visarion al
Hotinului si P. S. Arhiereu Tit Tdrgavisteanul, ca membri, sd is parte
la numita conferinN impreund cu ceilal i membri ai comisiwnei speciale
pentru cercetarea hirotoniilor anglicane.
3. Despre rostul acestei conferinfe va fi instiincatd si Patriarhia
din Constantinopole.
4. Se vor invita Bisericile ortodoxe surari, cari nu s'au, pronuncat
asupra validitd fi4 hirotoniilor wnglicane, sd trimitd delegafi la numita
conferinfd. Ca atare se vor invita bisericile: sarbd (U. S. S.), greacd,
sdrbd, potond si antiohiand. Dc asemenea se vor invita ssi. dintre teologii
rusi aficitori la Paris.
5. Se va invita comisiwnea pentru cercetarea hirotonirilor wnglicane
sd studieze chestiwnea in fond, in vederea discapiilor.
6. Se va trimite tuturor membrilor comisiunei raportul I. P. S.
Mitropolit Nectarie al Bucovinei, asupra conferifei dela, Lambeth Palace
din Londra.
Acelali P. S. Raportor da, citire referatului inregistrat sub Nr.
67/935, asupra scrisorii de renuntare a P. S. Arhiereu Andrei Crisanul,
de a merge in numele Sf. Sinod la RomA.nii de America,pentru a-i orga-
nizes. Comisiunea este de pArere ca Sf. Sinod s5., desemneze pe viitorul
episcop al eparhiei americane, chiar in sedinta aceasta. De aceia pro-
pune spre alegere una dintre urm5.toarele trei persodne:
1. Arhimandritul Policarp Morusca,
2. Arhimandritul Valeriu Mog lan ssi
3. Pr. I. Fe lea.
Asupra Pr. I. Fe lea, P. S. Raportor face opinie separates., exceptan-
du-I de la recomandarea pentru ocuparea unui asemenea post insemnat
si de raspundere.
Sf. Sinod primind propwnerea, camisiwnei hotardste implinirea
scavmuluii episcopiei Americii, chiar in aceastd sedin4d, grin alegerea en
vot secret a caned persoane dintre cele trei propuse de comisiwne.
Se procedea7 A la alegerea prin vot secret. Sunt prezenti 12 PP.
SS. Membri:
1. P. Cuv. Arhim. Policarp Morusea intruneste 9 voturi,
2. P. Cuv. Protosinghelul Busuioc intruneste 1 vot,
3. Albe 2 voturi.
Total 12 voturi.
1. Sf. Sinod declard ales ca episcop al Americii pe Prea Cwviosul
Arhimandrit Policarp Morugca.
2. I. P. S. Patriarh va lua mdsuri pentru sfinfire in arhiereu p.
trimiterea noului episcop in America.
3. Se va comwnica aceastd ategere atilt Rom !inilor din America
print Consiliul Central Bisericesc, cat ssi Onor. Ministerulwi Cultelor spre
cele legate si a-i pane la dispozitie fcmdurile necesare.
La orele 13, I. P. S. Patriarh ridia sedinta, si proroag5. sedintele
Sf. Sinod pentru o data. ce se va fixa ulterior.
PRESEDINTE,
(ss) MIRON Secretar,
(ss) f VENIAMIN P. BARLADEANUL

www.dacoromanica.ro
166 Biserica Ortodox& Roma&i,

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1935

Sedinta din ziva de 19 Martie

Sumarul din tei
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub preaedintia malt Prea
Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal ai sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodem at Moldovei, Nicolae
al Ardelului cli Gurie at Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al
Ramnicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie at Buzaului,
Nichita at Arge. ului, Cosma al Dunhill de Jos, Vasile at Caransebe.ului,
Dionisie at Cetatii -Albe, Grigore at Aradului ai Gherontie at Constantei;
PP. SS. Arhierei: Grigore Botoaaneanul, Titu Targoviateanul ai Venia-
min Barladeanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Nifon at Huailor, Visarion
al Hotinului si loan at Armatei; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul,
Andrei Criaanul ai Vasile de Raainari iar in concediu: I. P. S. Mitropolit
Nectarie at Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Roman at Oradiei, Nicolae al
Clujului ai P. S. Arhiereu Ipolit Radauteanul.
Aceloai P. S. Secretar da citire sumarului aedintei precedente.
La sumac is cuvantul I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului si
multurneate pentru cinstea ce i-se face prin numirea ca pregedinte al
comisiunii ce va avea sa, is contact cu delegatia Bisericii anglicane.
Cum ins& I. P. S. Sa nu va fi in tarn, in timpul venirii acelei delegatii,
roaga Sf. Sinod sa delege o alts, persoana in locul I. P. S. Sale.
I. P. S. Patriarh arata, cum, la comunicarea ce a primit in scris in
acest sens dela I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului, a rugat pe
I. P. S. Mitropolit Nicodirn at Moldovei ai Sucevei s.5. is preaedintia
numitei comisiuni. Insa I. P. S. Sa ai-a declinat aceasta cinste, fiind
extrem de ocupat in conducerea eparhiei ai cu traducerea Bibliei. I. P.
S. Mitropolit Nectarie at Bucovinei, cunoaate bine chestiunea, ca unul
care a luat parte la conferintele episcopilor anglicani din Londra si ar
fi foarte nimerit ca sa prezideze I. P. S. Sa. Ina I. P. S. Sa este Inc&
suferind, ai de aceea trebue alt mitropolit sa prezideze in locul lui. De
aceea propune a se ruga tot I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului
s& primeasca a prezida comisiunea romance, ca unul care cunoaate bine
ai persoanele ce vor veni dela anglicani ai chestiunile. Totdeodatil anunt5.
Sf. Sinod ca. a renuntat a mai chema delegati ai bisericilor ortodoxe,
cari nu s'au pronuntat Inca asupra validitatii hirotoniilor anglicane,
pentru motivul ca. delegatia anglicana are un caracter special pentru
Biserica ortodox& romance.
membrii Sf. Sinod staruesc pe langa I. P. S. Mitropolit Nico-
lae at Ardealului sa. primeasca. a prezida comisiunea roman& ce va trata
cu delegatia Bisericii anglicane in 31 Mai viitor. Ca atare Sf. Sinod
hotadaate:
Sf. Sinod r,)en./ine delegatia data I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului,
de a prezida comisiunea ce va lua contact cu delegacii Bisericii anglicane,
rug6endu-1 sd primeascd, aceasta delegatie pi sd pregdteasca hicrdri/e

www.dacoromanica.ro
Sumarele cedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 167

cenferinfei impreund cu membrii comisiwnei ce smut convocati Jai 21

Martie a. c., orele 4 p. tn., fn acest seep.
Cu aceasta se verified 0 se aprobtt samara/ rdirapri. precedente.
I. P. S. Patriarh. saluta. pe I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei
Yi Sucevei, care acum vine pentru prima data la cedinte dupa alegerea
sa in scaunul de arhiepiscop al Iasi lor ci Mitropolit at Moldovei ci Su-
cevei. Felicit2.ndu-1 in numele intreg-ului Sf. Sinod, roaga, pe Atotputer-
nicul Dumnezeu s5.4 tina, multi ani Cana.tos spre o fericita pastorie a
eparhiei ci pretioasa contribuire la buns. rezolvire a lucrarilorSfantului
Sinod.
Toti PP. SS. Membri se asociaz& Ia uthrile facute de I. P. S.
Patriarh.
I. P. S. Mitropolit Nicodim Mwnteanu al Moldovei gi Sucevei,
multumecte calduros pentru bunele urazi ce i-s'au Meat ci dragostea cu
care au contribuit la alegerea ci insca:tinarea Ina It Prea Sfintiei Sale
qi asig-ur& ca-pi va da toate silintele pentru buna pi storire a Arhiepisco-
piei Iasi lor ci Mitropoliei Moldovei ci Sucevei, iar la rezolvarea lu-
crarilor Sf. Sinod va participa cu toate luminile I. P. S. Sale.

P. S. Secretar, da. citire cereri de concedii ale PP. SS. Episcopi;

Roman al Oradiei, Nicolae at Clujului ci P. S. Arhiereu Ipo lit Rakiliu-
teanul.
I. P. S. Patriarh propune a se acorda concediu I. P. S. Mitropolit
Nectarie al Bucovinei care se af15. Inca. nerestabilit.
Sf. Sinod acordd concedii2e cerute.
P. S. Secretar da citire uraulloarelor cornunic&ri:
1. Tem. Nr. 247/935. Ministerul Cultelor inainteaza spre a dispune
cele de cuviinta., in copie, adresa Precedintiei Adunarii Deputatilor Nr.
1512/935, referitoare Ia problema vechilor calendaricti.
Se. trimite spre studiere fi referire la comisiwnea pentru doctriord
ci viafd religioasa.
2. Tem. Nr. 338/935. Pr. Gh. Chiorpec din Mange. lia inainteaza tin
memoriu insotit de copii de pe diferite acte, in chestia sa ci cere sa. i-se
ridice suspendarea aplicata. de P. S. Episcop.
Se trimite spre studiere si referire la comisiun,ea ccunowicd juri-
died.
3. Tern. Nr. 281/935. Episcopia de Argec, refer& asupra cazului pr.
Marin GOTIcOitl, dela Dumitrecti-Argec.
Se trimite la ctceeagi cornisiune.
4. Tem. Nr. 122/935. Comisiwnea pentru examinarea p. c. Arhim.
Policarp Morusca, ales episcop al Americii, deptune referatul asupra exa-
mindrii Witte.
Se trimite la ace,easi comisiune.
5. Tem. Nr. 1411/934. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, cere
a i-se da ca arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chisindului, pe prey cwirio-
§ia sa dr. protos. Antonie Harghel, directorul seminarului d;n Is-mail.
(anexe: actele candidaticlui).
Se trimite la aceeasi cornisiune.
6. Tern Nr. 3831935. Facultatea de Teologie din Bucuregti arata

www.dacoromanica.ro
168 Biserica. Ortodox5. Roman&

cd a dat aviz favarabil licenciatelor vn teologie, de a fi primite la exame-

nul de capacitate pentru religie.
Se trimite spre studiere si referire la comisiunea pentru WAN.-
?Mint religios in genere.
7. Tem. Nr. 384/935. Licentiate le in teologie cer aprobarea pentru
a fi primite la examenul de capacitate pentru religie.
Se trimite la aceea$ comisiune.
8. Tern. Nr. 1662/934. R S. Episcop Vartolomeu al 11.5.mnicului
Noul Severin, cere ca arhiereu vicar pe p. c. arhim. Galaction Cordun.
Se trimite spre studiere si referire la comisiunea speciald de
caltdidare conform art... din regulamentul alegerii arhiereilor vicari cam-
pus-a din: I. P. S. Patriarh, PP. SS. Episcopi Vartolomeu at Rainnicului
Noul Severin, Lucian, at Romanului Ghenadie at Buzdului ysi Vasile at
Caransebegulwi.
Tot la comunicari mai iau cuvantul: I. P. S. Arhiereu Titu Targo-
visteamul, aductind la cunostinta. Sf. Sinod c5, se retrage din comisiunea
pentru cercetarea manualelor didactice, pentru motivul c5. fiind autor
de manuale didactice, nu mai poate fi si membru in comisiunea de cerce-
tare. Ca atare propune a se numi alt P. S. Membru in numita comisiune.
Declar&ndu-se de urgentb. chestiunea, Se is in discutie si
Si. Sinod primind demisiwnea P. S. Arhiereu Titu Targovisteatnul
din calitdtea de presedinte at comisiunii pentru cercetarea manivalelor
didactics de religie, numeste in locul &du pe P. S. Arhiereu Grigorie
Botosonteantul.
2. P. S. Episcop Gherontie at Constancei in calitate de membru ra-
portor al comisiunii pentru doctrinA, si viata, religioasa, depune manus-
crisul: Prohodul Domnului", depus de Os. profesor I. Mih5.1cescu cu
petitia inregistratti. sub Nr. 300/934, si gasind c5, presedintele comisiunii
pentru doctrin5. si viata religioasa este acum I. P. S. Mitropolit Nicodim
at Moldovei si Sucevei, se poate dispense comisiunea de a se mai con-
sulta profesori universitari speciallett
Se trimite spre studiere 0 referire la, comisiunea pentru doctrind
psi viatei religKOasd
Tot In Comunicari I. P. S. Patriarh educe la cunostinta Sf. Sinod
a a primit mai multe telegrame de la preoti pe chestia salariz5rii care
se preconizeaz.5. de Ministerul Cultelor prin noul buget.
Dull& informatiunile I. P. S. Sale, un proect de lege pentru sa-
larizarea clerului Inca nu este fAcut. Ce se face ins5.? Din informa-
tiunile ce are dela d-1 Lapedatu, Ministrul Cultelor din cauza crizei s'a
cerut dela Ministerul de Finante sb. se reducti. bugetul Cultelor cu 140
milioane. De la materiale s'a tot redus !neat nu mai are de unde s5. re-
duca. Si atunci au ramas salariile . D-1 Ministru s'a gandit s5. conscrie
toate averile bisericilor, de in toate cuitele si s5, scada la fiecare vent-
tele acestor averi, din sumele ce le platea statul prin buget.
Din aceasta conscriere s'a constatat c5, sunt unele culte minoritare
cari au atatea venituri din averi, incAt nu mai trebue sa le dea statul
nimic, iar la altele foarte putin fapt de mult semnalat de I. P. S. Sa
organelor statului inc5. de mult timp.
Pe de alt.5 parte d-1, Ministru intention sa. scads. din salariul
actual, pe langti venitul averilor si venitul stolar. I. P. S. Sa a sta-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 169

ruit fnsA sa nu faca acest lucru, fiindca stolarul n'are caracter de obli-
gativitate pentru credincios si nici de stabilitate. Este ceva intamplator
si nesigur. Nu stie data d-1 Ministru va fi renuntat la aceasta idee.
Un alt principiu bun dealtfel al d-lui Ministru al Cultelor
este ca preotii cu famine sii. ia salariul intreg; calugarilor dela parohii
li se O. numai 50% din salariul unui preot, iar celibilor 75%.
De asemenea, ar impure ea o parohie care n'are cel putin 100 fa-
milli sa. nu i-se mai plateasca preot.
Prin aceste mdsuri s'ar aplica principiul proportionalitAtii ajutoare-
lor date de stat diferitelor culte, in raport cu numarul credinciosilor
si averile ce posedA. Ceea ce atinge insa in chip simtitor pe ortodocsi,
mai ales bisericile din Basarabia 9i Banat, este chestia pgunanturilor, al
cetrui venit se scade din salarul preotilor si acesta, cu atAt mai mult ca.
s'a luat ca baza, mai intaiu, venitul din 1934, si apoi pretuirea comisiilor
judetene &supra hectarului de pamant.
In concluzie cere Sf. Sinod sa considere chestiunea, aceasta de ur-
genta Zvi sA ia o hotAra.re asupra atitudinii de urmat.
Se declarrt de urgent, chestiunea si se ia in discutie.
P. S. Episcop Lucian at Roman u arata cA, dupa informatiunile
ce are, chestiunea are doub. parti: prima parte urgentA, este intocmirea
bugetului, 9i a doua, legea de salarizare a clerului, care nu e bine al se
fact', arum. Are informatiuni c5, desi proectul ei este aprobat chiar de
consiliul legislativ, ea nu va fi prezentatA Parlamentului.
Revenind la intocmirea bugetului, arata ca si I. P. S. Patriarh,
ca d-1 Ministru al Cultelor, avand s& reduca din actualul buget soma de
140 milioane, a conscris averile tuturor cultelor si in proportia acestor
averi a schzut de la fiecare cult, veniturile ce au. Dupa socotelile ce
s'au facut, pentru biserica ortodoxa, revin. s5 reduca 82 milioane, pe
care le repartizeaza pe eparhii. Cum cheltueli materiale aproape c& nu
mai exist., se vor reduce salariile. P. S. Sa constatand ca la celelalte
Ministere nu se reduc salariile si in cazul acesta preotimea ar urma sA
sufere o noun curbk a dat d-lui Ministru ideea ca aceste reduceri s& se
faca astfel: sh se adune actualul salariu al preotului cu venitul pambia-
tului si cel stolar si la totalul acelui venit sa-i-se aplice apoi cei 10%
impusi la fiecare Minister a se reduce. In felul acesta socoteste c& sa-
lariul preotimei va fi atins mai putin de reduceri. Ins& nu stie ce se
va mai fi facut scum in urma.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului propune ca Sf. Sinod sA
facA toate diligentele spre a se gasi cele 82 milioane. ySi asigura ca se
vor g&si intocmai cum s'au gasit pentru ridicarea curbelor in plus
aplicate preotimei. Pentru aceasta trebue brisk staruinte. Nu trebue lA-
sata sa fie tratata Biserica ortodoxa asa cum a fost si este tratata.
P. S. Episcop Grigorie at Aradului propune a se alege o comisiune
din sanul Sf. Sinod, care s& fac& toate interventiile pe 12.nga Onor. Guvern
sä nu se mai aplice o nou& curb& preotimei.
P. S. Arhiereu Titu Targovisteanul cere Sf. Sinod sa arunce in
cumpank toata autoritatea sa, pentru a salva salariile preotilor, care
aunt foarte agitati pe aceasta chestiune. Nici o alta categorie de sa-
lariati ai statului, nu stint tratati in asemenea mod ca preotii, carora
si din acest modest salar vine aa li se mai ia. Cere a se pune toath.

www.dacoromanica.ro
170 Biserica Ortodoxa Romani'

staruinta pe Ding& Guvern de a se gasi sumele necesare, spre a nu sa

mai aplica o noui . curb5. preotimei.
I. P. S. Mitropo lit Nicolae al Ardealulnei observe ea si I. P. S.
Patriarh, c5. actualul Guvern a avut bunAvointa fatil de Biserica orto-
dox5., prin. faptul cb. a ridicat curbele pe ultimile patru luni. AceastA
bunavointa. crude ca. se va afla si acum i pentru aceasta trebue ca
toti PP. SS. Membri s5, lupte pentru Biserica si pentru cler.
De aceea propune a se invita d-1 Ministru al Cultelor 1a sedinte
si a fi rugat sa. arate cum slat situatia. §i apoi s5. se intocmeasat planul
de lucru.
Primindu-se propunerea se hotbsalste:
D-I Minvistru al Cultelor Alex. Lapedatu, va fi rugat set vied la
geo3itnta de mdinte a Sf. Sinod 0 ad dea Coate ldrturtrUe aswirra situatiei
privitoare la ealarizare.
P. S. Titu Tdrgovi.yteannul d5 citire cererii Asoeiatiei Generale a
Clerului Ortodox Roman, de a i-se da aprobare s5, tins, Congresul extraor-
dinar al preotimei, In vederea salarizarii ce se preconizea.za, prin noul
buget.
Sf. Sinod dd aprobarea cerutd 0 se va cornunica acest lucru
Asociatiei Generale a Clerulwi Ortodox Roman.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridica sedinta, anuntftnd pe cea vii-
toare, pentru main Miercuri, 20 Martie 1935.
PREEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) .1- VENIAMIN BARLADEANUL

$edinta dela 20 Martie 1935.

Sumarul $edintei
*edinta se deschide la orele 10 climb) eata, in palatal patriarhal,
sub presedentia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedint.5.: P. S. Arhiereu Veniamin BarladeanuL
P. S. Secretar da, citire apelului nominal $i sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, IL PP. SS. Mitropoliti: Nicodem al Moldovei, Nicolae al
Ardealului, si Gurie al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ram-
nicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Ni-
chita al Argesului, Cosma al Dun Etrii de Jos, Vasile al Caransebesului,
Dionisie a1 Cetb4ii -Albe, Grigore al Aradului $i Gherontie al Constantei,
PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Grigorie Botosameanul, Titu Targo-
visteanul, Vasile de Rasinari $i Veniamin Barladeanul; absenti: PP. SS.
Episcopi: Nifon at Husilor, Visarion al Hotinului si loan al Armatei Eft
P. S. Arhiereu Andrei Crisanul iar in concediu: I. P. S. Mitropolit
Nectarie al Bucovinei, PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei, Nicolae at
Clujului $i P. S. Arhiereu Ipo lit R5.d5uteanul.
Ace lasi P. S. Secretar da. citire sumarului sedintei precedente.
La sumer is cuvantul P. S. Arhiereu Titu Taxgovisteanul, ceand

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 171

a se desenum delegatul Sf. Sinod care sa prezideze congresul extraor-

dinar al preotilor.
Sflintul Sinod deleaga pe I. P. S. Mitropolit Nicodint al Moldovei
9i Sucevei.
Cu acectsta se verified gi aprobd swmarul gediattei precedente.
P. S. Secretar da citire urmfttoarelor comunicari:
1. Tem. Nr. 386/935. D-na Maria Pavlov Lungu, licentiate, In teo-
logie, cere infiintarea serviciului diaoonitelor pe 15.ng5, parohii.
Se trimite spre studiere fi referire la camisiwnea pentru doctrind.
Tem. Nr. 389 si 390/935. Mai multi intelectuali din Timisoa.ra cer
Infiintarea episcopiei ortodoxe din acel oral.
Se trimite la comisiunea canonicd juridicd 0 pentru disoiplind.
3. Tern. Nr. 393/935. Consiliul Central Bisericesc inainteaza un
tablou cu restantele parohiilor la plata, abonamentului revistei Biserica
Ortodox& Romans. ", rugand Sf. Sinod sa dispunA.
Se trimite is acee,a,,i comrosiume.
4. Tern. Nr. 401/935. Arhiepiscopia. Sibiului cu adresa Nr. 1947/935,
cere dispens5, pentru o casatorie intre loan Opincaru si vaduva Ana
Vint la din Sebes Alba, rude in gradul al III-lea de cuscrie.
Tern. Nr. 400/935. Arhiepiscopia Sibiului cu adresa Nr. 10197/935,
cere Sf. Sinod sä stabileasc& daca, un tbnAr caruia i-s'a desfacut casa-
toria civil& gi apoi cea, bisericeasca, poate fi primit la hirotonie.
Tern. Nr.... /935. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei prote-
steaz& contra reducerilor salariilor ce se proiecteaza, prin noul buget.
Tern. Nr... /935. P. S. Episcop Grigore al Aradului face propu-
neri asupra celor ce trebue s& i-se comtmice de Sf. Sinod, d-lui Ministru
al Cultelor Al. Lapedatu pe chestia salarizarii clerului.
Se trimite spre studiere ssi referire camisiunii canonicd jurkliccl fi
pentru
I. P. S. Mitropaiit Nicolae al Ardealului cere concediu de o luna,
In decursul lunilor Mai-Iunie, pentru a-si face cura medical& la bane
din Karlsbad- Cehoslovacia.
Se acorda concediu cerut.
D-1 Al. Lapedatu, comunicand O. nu poate veni ast5 zi la sedinta
Sf. Sinod, fiind ocupat, se intra. in ordinea de zi.
1. P. S. Episcop Grigore al Aradului raportorul comisiunii canonic&
juridic& si pentru discipline, d& citire referatului cornisiunii Inreg. sub
Nr. 396/935, asupra interventiei oficiului national al Cooperatiei Romitne
Inreg. sub Nr. 78/935, prin care se cere a se permite preotilor s&-si
continue rodnica for activitate pe terenul cooperatiei.
Comisiunea propune: al se permit& preotilor spre a putea participa
la infiintarea si activitatea institutiunilor de cooperatie, cari institution
functioneaz& in cadrele legii cooperatiei, ramanand in vigoare oprelistea
de a putea participa la societatile comerciale in posturi cari indica
responsabilitatea personal& (de pilda: administrator delegat, director, si
easier), potrivit art. 33 din regulamentul de procedure, al instantelor
disciplinare si judecatoresti ale Bisericii.
Fiecare preot care voeste s& intre In miscarea. cooperatist& va
cere lnvoire dela Chiriarhul sdu. Cererea de fata se va rezolvi de epis-
copul Caransebesului in cadrul, hotararii prezente.
P. S. Episcop Vartolameu ca Rdnwtdeului Noul Severitn gaseste de

www.dacoromanica.ro
172 Biserica Ortodox& Roman&

foarte bum& propunerea comisiunii, care trebue complectata cu obligatia

Chiriarhului de a controla anual activitatea preotilor din cooperatie".
P. S. Episcop Ghenculte al Busduluti cere a nu se admite preotilor
sa activeze in cooperative, intru cat ci acolo se man.uesc bani ai ispitele
aunt aceleaai ca la orice alts institutie bancara. Preotii au atatea inda-
toriri in parohie, la acoala primara, In pregatirea preregimentara a tine-
rilor in cercet&aie, etc., in cat nu mai au timp s& se ocupe ai de chestiuni
banecti. Nu este bine a se lua preotul dela Indeletnicirile lui duhavniceati
pastorale ai a-1 duce In institutii banesti unde, on cat de cinstit ar lu-
cra, data fiind mentalitatea de azi tot ar fi banuit.
Daca pe timpul lui Haret s'a admis de Sf. Sinod intrarea preotirael
In cooperatie si'n bancile populace, s'a facut aceasta numai pentru faptul
ca nu erau alte elemente pregatite In aceasta directie. Astazi Ins& sunt
atatea elemente bune cu studii speciale in directia bancara. Deci preotul
ss ra.mana la pastoratia lui, In care are de pregatit oameni cu o congtiinta
moral& tare, de care are nevoe astAzi societatea.
P. S. Arhiereu Titu Targoviyteaniul avand cuvantul, aratA ca che-
stiunea cooperatiei este o problems socials de care biserica, nu se poets
desinteresa. Din contra este datoare a participa la ea, fiindca prin coope-
ratie an se face altceva decat se vinde in ajutorul claselor de jos, fe-
rindu-le de robia capitalismului. Cine acuzs pe preoti ai pe invatatori
ca lucreaza In cooperatie? Agentii capita lismului, care au interes sa-i
descalifice, fiind singurele elemente care sustin cooperatia pe care acest
capitalism voeate s'o desfiinteze ai as domine situatia economics.
Dece nimeni dinteaceati acuzatori ai preotilor al invatatorilor nu
se ridica contra falimentelor bancilor maxi.? Nimeni nu protesteaza con-
tra acestora.
In concluzie propune a se da Invoire preotilor sa conlucre necon-
ditionat in cooperatie, aceasta fiind una dintre indatoririle for pe teren
social, art. 30 din regulamentul discipliner nereferindu-se la cooperatie
ci la societatile bancare cu caracter pur comercial.
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiet, arata ca sfintii parintii
nu opresc pe preoti sa se ocupe de Imbimatatirea material& a parohie-
nilor, ci din contra sa-i ajute pe acest teren cu lominile lor.
Biserica trebue sa fie bucuroasa ca mirenii apreciaza aportul moral
al preotimei In cooperatie. Propune ca. preotii sa activeze in cooperatie,
insa numai ca organizatori ci inclrumatori, ferindu-se a face manuiri de
fonduri.
I. P. S. Mitropo lit Nicolae al Ardealului. Chestiunea cooperatiei
nu este o chestiune de zunanunt. Prin ea se pone chestiunea participarii
preotului la Intreaga viata a omului. Evanghelia nu este o simply teorie
socials. Ea este o doctrina religioasa, e fapta Imp linita. Mantuitorul n'a
venit sa organizeze viata, socials, ci a venit ca mantuitor. Si mantuirea
ne-a dat-o prin jertfa de pe truce.
In drum spre realizarea operei de mantuire a omului, Evanghelia
intalneate chestiuni al de o parte ai de alts. Din ea s'ar parea ca Mantui-
torul a ocolit chestiunea social& ai anume, in momentul cand vine in El
un oarecare ai-i cere sa-i spuna fratelui sau sa impart& averea cu el.
Mantuitorul raspunde: Cine m'a pus pe mine judecator Intre voi?" Aci
s'ar parea ca Mantuitorul ocoleate chestiunile sociale. Dar nu este aqa,

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 173

flindca El adaugt.: Feriti-v& de nedreptate". Prin aceasta a dat so-

lutia pentru rezolvarea acestei probleme. §i cheea aceasta este de ordin
intern. Mantuitorul face apel la om, la partea intern& din el. Ad
deosebire intre socialism ai creqtinism, in rezolvarea problemelor din viata
omului. Viata, social& este bun& c&nd sufletul oamenilor este curat bun.
Rd& dece Biserica e datoare s& reverse toate puterile spirituale asupra
vietii sociale.
Centrul vielii sociale este religiunea care este duh nou de viata.
Preotul trebue stt fie purtatorul acestui duh nou prin puterile spirituale
ale Evangheliei. De aceea el trebue al se introduce. In toate activititti1
sociale p&n.a. chiar qi in agricultura fiindcii. i-se ofera atAtea ocazii de
pastoratie pe care nu le poate avea altfel. Asemenea si In cooperatie 91
cu atilt mai mult cu c5.t la baza ei este o idee moral& Tn96 ad trebue
sä. duci pe preotii cei mai idealiati. Pe cei cari ar fi bamdti ea cunt
materiali$i trebue feriti sa mearga acolo, fiindc& ar compromite ideea.
Deaceea I. P. S. Sa a propus in referatul comisiunii restrictia ca numai
cu binecuvantarea episcopului, preotii sa intre in cooperatie. Episcopul
sa faca trierea for chip& Incline rile lor. Propunerilor comisiunii i s'ar
putea educe complectarea: Preotii a& due& in cooperatie tot ce au mai
idealist in ei".
I. P. S. Patriarh. Preotul trebue sa. is parte in toate activitatile
sociale ai actiunea lui sa fie firul roau calauzitor.
Ca atare si in cooperatie trebue sa se introduce.. Ins& nu trebue
ee ocupe locurile indicate pentru m&nuire de bani sau conducerea directs,
care implic& raspunderi materiale. Deci, nu va putea fi easier, director
sau administrator delegat. El poate fi eel mult initiatorul Infiintsrii
unei cooperative gi dupa aceea membru in consiliul de administrati
sau preqedinte, uncle cu priceperea si autoritatea lui moral& al conduct,
cooperativa la ajungerea scopului moral pentru care a fost create..
Punandu-se in vot propunerea comisiunii, se hot&raate:
1. Sfdatul Sinod aprobd ca preopli sd participe kg. infiinfarea gi
aci'ivitatea institutelor d. cooperafie, institufiurni cari vor fuswfiosa in
cadrele legii cooperapioi.
2. In aceste institufiwni nu vor putea insd ocwpa nici inta dintr
fanctiwnile cu raspunderi personals cum stunt: administrator delegat, di-
rector $ easier.
3. Fieca/r preot car voe,te a intra in mi.carea cooperatistd, va
lua in prealabil invoirea Chiriarhu2ui sau.
4. Cererea Oficiului Nacional at Cooperaliei, referitoare la oaeul
pr. Arsenic Columba, se trimite spre rezo}vare in cadrul hotardrii de mail
sus, P. B. Episcop al Caransebefrului.
2. Acelaysi P. S. Raportor da citire referatului comisiunii inregi-
strat sub Nr. 397/935, asupra adresei Sf. Arhiepiscopii a Chisinaului
inreg. sub Nr. 83/935, prin care cere Sf. Sinod, dispensa de stagiul de
trei ani pentru pr. Eugen Procopan din Solonceni jud. Orhei, spre a fi
transferat la parohia Chipercenii de Tos. Comisiunea propune ca sá nu
se dea dispensa cerutA, deoarece dace, s'ar face o abatere dela norms
existents, s'ar deschide calea pentru noui cereri de asemenea nature.,
iar pe de all& parte aunt o multime de tineri cu studii in reg-ula, care
s.ateapta. s& ocupe vre-o parohie.

www.dacoromanica.ro
174 Biserica Ortodox& Rom11215,

Sfantul Sinod in urma informatiunilor date de I. P. S. Mitropolit

Gurie al Basarabiei hotarlate:
Acordd dispense de stagiu Pr. Eugen. Procoparn din Solonceni jud..
Orhei, spre a fi transferat la parohia Chipercenii de Jos.
3. Ace Jeri P. S. Raportor d& citire referatului comisiunii inreg._
sub Nr. 398/935, asupra raportului parohiei Precista, Maica-Roman inreg..
sub Nr. 514/934, prin care aduce la cunoqtinta. Sf. Sinod ca.. P. S. Epi-
scop militar a dat dispense, de cununie unor militari in prima Dtuninica
a postului cel mare.
Comisiunea propune a se interveni la Ministerul Apararii Na-
tionale ca atunci cand aproba cas&toriile ofiterilor se, fac& exceptie cu
tot timpul din postul Sf. Paati and nu-i ingaduit s& se fact), casatorii
qi astfel Ministerul s& nu dea termen care cade in Sf. Post al Patelui;
iar episcopului militar s& i se connmice ca. nu are nici un drept de inge-
lint& In drepturile episcopilor eparhioti iar dispense nu se pot da pentru
postul Pa§telui.
La propunerea I. P. S. Patriarh,
Sfentul Sinod hottirelfte a se cere informa$wni dela P. S. Episcop.
al Armatei.
4. Acelcgi P. S. Raportor propune a se da la acte ca nefiind actual&
chestiunea la care se refers,, adresa Sf. Episcopii a Huailor inreg. sub.
Nr. 974/933, referitoare la neregulile din alegerile eparhiale.
Primindu-se propunerea,
Sfentul Sinod hotcire,te clasarea actulwi la dosar.
5. Acelagl P. S. Raportor ds, citire referatului comisiunii inreg. sub
Nr. 399/935, asupra raportului comisiunii inreg. sub Nr. 122/935, pentru
cercetarea canonic& a P. C. Arhimandrit Policarp Moruaca, in vederea
hirotoniei sale Ca episcop al Americei.
Comisiunea de examinare a stabilit ce, numitul are conditiile ne-
cesare pentru a fi hirotonit arhiereu, dar s'a oprit asupra calificapei
sale, neav&nd titlul de licentiat, ci numal titlurile in temeiul azora Ina-
inte de votarea legii de organizare putea sa fie episcop in mitropolia.
Ardealului.
Avfind in vedere c& I. P. C. Arhim. Policarp are cea mai malts,
calificatie teologica ce se putea dobandi in mitropolia Ardealului inainte
de legea de unificare;
Ava.nd in vedere c& trimiterea episcopului in America se face pe
baza unei legi speciale;
Propunem ca p. c. Moruaca sa fie admis la arhierie.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului, arata c& potrivit art. 117 din,
Statutul Legii de organizare a Biserici ortodoxe roman, nu poate fi
primit In arhierie fiindcs, n'are licenta sau doctoratul in teologie. Ci are
numal institutul teologic din Ardeal. A-1 primi inseamn& o exceptie pe
care Legea n'o prevede.
I. P. S. Patriarh, spun c& nu trebue sa se refere la Legea de or--
ganizare bisericeasca, fiindca acest caz vine pe baza unei legi speciale,
aceea a episcopatului Americei. Arhimandritul Policarp Moruaca este o
persoan& probate, m probleme bisericeati. Este sing-urul care a primit
se mearga, acolo, unde este o situatie nectmoscuta, jai nesigura. El a fost..
consilier arhiepiscopesc la Sibiu; tot in calitate de consilier a lucrat la..

www.dacoromanica.ro
 Sumarele sedinSelor Sfantului Sinod din anul 1935 175

organizares. episcopiei Clujului; in timpul consiliului dirigent a fost re-

ferentul cultelor sub ministeriatul rb.posatului Goldis. In concluzie pro-
pene a i se recunoaste dreptul de a intra in arhierie.
P. S. Arhiereu Titu, Ta,rgovifte,anul cere Sf. Sinod s5, stabileasca,
ca in cazul cand p. c. Arhim. Morusca, sfinSit arhiereu pe baza titlurilor
actuate, cu exceptie dela lege, se va intoarce In Sara din diferite motive,
care va fi situa%ia lei.
I. P. S. Patriarh cere P. S. Episcop al Aradului sa-i pastreze lo-
cul de stares la man5.stirea Hodos-Bodrog si acolo sa revie.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului arata ca la facerea leg-ii
s'a stabilit principiul ca studiile scolilor teologice din Ardea1 s5, fie echi-
valate cu cele ale facultatilor de teologie, in cazuri de candidare la
-asemenea situatii. §1 s'a admix fiind un principiu existent si In vechea
lege sinodala. Pe de all& parte acest principiu a devenit un drept recunos-
cut prin cazuri de precedent a. De aceea socoteste c5 acum nu mai poate
fi discuSie.
P. S. Episcop Vasile al Caransebeplui crede ca nu se poate aduce
un sprijin nici cazurile de precedents, fiindca acestea au fost inainte de
intocmirea actualei legi de organizare bisericeasc5, si nici exceptiunea,
fiinded, n'o prevede nici legea pentru episcopatul Americei nici cea
de organizare a Bisericii.
Pundndu -se la vot referatul comisiunii,
S fdintul Sinod admite primirea la hirotonis in arhiereu a P. C.
Arhirn. Policarp Morusca, in vederea plecarii sale ca Episcop at Ame-
ricei.
I. P. S. Patriarh este rugat a face paysii necesari pentru sfinfire,
inViinfand Ministerul Cultelor pentru a-i pune /a dispozitie fondurile ne-
-cesare plecdrii in America.
6. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului roaga. Sf. Sinod sa se
pronunte asupra intrebarii ce-i face prin adresa inreg. sub Nr. 400/935,
si anume: dacd tanarul loan Gh. Munteanu, absolvent at academiei teolo-
glee pe care 1-a parasit sotia a doua zi dup5, cununie, dupd invalidarea
acestei cununii, ar mat putea sd se casatoreasca §i s5. fie primit in cler?
Sfantul Sinod, in urma discuSiunilor la care iau parte I. P. S..
Patriarh, I. P. S. Mitropolit Gurie, PP. SS. Episcopi Vartolomeu at Ram -
nicului Noul Severin, Lucian at Romanului, Vasile at Caransebesului vi
P. S. Arhiereu Titu Ta.rgovistenul hotaraste:
Sfantul Sinod considerd cascitoria numitului tandr, cd s'a selvargit
respectandu-se toate condifiunile unei cdsatorii valide. Deci nu admite
invalidarea.
7. Tot I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cere Sf. Sinod sa
se pronunte asupra cuprinsului adresei I. P. S. Sale inreg. sub Nr.
401/935, prin care intreab5. Sf. Sinod data poate admite cdsdtoria bise-
riceascd Intre nupturienSil loan Opricariu si vdduva Ana Vint 15. din Se-
bes-Alba, rudd in gradul at III-lea prin cuscrenie.
Stan-tut Sinod respinge cererea nupturienfilor loan Oprincariu, ti
vddwva Ana Vintild din Sebeq-Albd, intru cat este contrard dispozifunilor
.canonice.
La orele 13, I. P. S. Patriarh ridic5. sedinta, anuntand pe cea vii-
"toare pentru ratline, Joi 21 Martie 1935, orele 10 dirainea4a.
PREEDINTE PATRIARH, Secretar,
(ss) MIRON (ss) VENIAMIN P. BARLADEANUL
www.dacoromanica.ro
176 Biserica Ortodox5. Roman&

Sedinta dela 21 Martie 1935.

Sumarul $edintei
Sedinta se deschide In palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
prestedintia Ina It Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de cedintA: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar des citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei, Nicolae al
Ardealului si Guile al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al RAm-
nicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nichita al Argesu-
hii, Cosraa al Dunaril de Jos, Vasile al Caransebesului, Grigore al Ara-
dului, Gherontie al Constantei si loan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ma-
rion Ba.cfloanul, Grigorie BotoOneanul, Titu Thrgovisteanul, Vasile de
RA.sinari si Veniamin Barladeanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Nifon al
Hustler, Visarion al Hotinului. Dionisie al Cetati-Albe si P. S. Arhiereu
Andrei Crisanul far in concediu: I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei,
PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului si P. S. Arhiereu
Ipo lit RadauteanuL
Acela.s P. S. Secretar des citire surnarului sedintei precedente care,
Be verified ri aproba.
Apoi urmttoarelor comunicAri:
1. Tem Nr. 442/935. P. S. Episcop Nicolae al Clujului, cere recu-
aoasterea. bisericii Incorontrii dela Alba-Iulie, ca naanastir6 sub condu-
cerea P. S. Episcop loan al Armatei.
Be trimite spre studiere i referin-e condsiwnii caraonied juritacd ri
pentru disoiplind.
Se intra in ordinea de zi.
P. S. Episcop Grigore al Aradu/td, raportorul comisiuni canonicA,
juridic& si pentru disciplines, des citire referatului comisiunii, asupra adre-
sei Ministerului Apararii Nationale in legatura cu situatia military a
clericilor ce pleaca din parohii.
I. P. B. Patriarh, gaseste cB. propunerea comisiunii trebue sA cu-
prinda principiul urmator: toti clericii din parohii, din functiuni biseri-
cesti si profesori de religie, sunt scutiti de serviciul militar.
I. P. B. Mitropolit Nicolae al Ardealulu4 plecand dela principiul ca
hirotonia aduce scutirea de serviciul militar, precum si dela faptul
cum s'au recrutat profesorii si de celelalte materii dela liceele de stat
dupes unirea Ardealului, din rfuadurile preotilor si cum se recruteaza si
azi Inca in liceele confesionale, propune a se scuti de serviciul militar
si preotii profesori de alte materii decal cele profane. Mai ales ca exist
canon care intareste acest fapt.
P. B. Arhiereu Titu Targoviyteasul arata ca nu hirotonia singura
scuteste de serviciul militar, ci conform legilor militare in vigoare hi-
rotonia in functiune. Daces numai singura hirotonia ar scuti, atunci toti
calugarii hirotoniti ar fi scutiti de armata. Ori lucrul nu este asa. Ci
sunt dispozitii ca nici un monah nu trebue hirotonit inainte de a-si fi
facut serviciul militar. §i in cazul cand totusi, ar fi hirotonit inainte, cand
fi vine randul de incorporare, este luat in armata si-ci face stagiul activ.

www.dacoromanica.ro
Sumarele aedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 177

Intrand d-1 Ministru al Cultelor Al. Lapedatu se suspend& discutia

ai se smart& pentru qedinta viitoare.
I. P. Patriarh. In numele Sf. Sinod iti aduc la cuno§tinta d-le
Ministru, c5, 1ntocmirea noului buget pe deoparte, iar pe de alta intoc-
mirea legii de salarizare a clerului, au produs vii agitatii in randurile
preotimii. Din toatA Cara ne vin telegrame ai diferite deputa.tiuni de
preoti protestand contra intentiunii de care au aflat c5. ar fi, de a li se
thin adanc platuta ce o primesc dela stat. Probabil ca. nu sunt bine infor-
mati qi deaceea Sinodul a luat hotara.rea a V& rug-a sa. veniti aici ai stt
ne dati informatiuni.
D-1 Ministru Al. Lapedatu. Multumesc Sf. Sinod ca -mi d5, ocazia
a& fac o expunere asupra structurii ti principiilor morale care stau la
bazele bugetului Cultelor.
Cand s'au inceput lucr&rile bugetului pe 1934/35, nu eram. Ministru
al Cultelor. In ultimele zile ale intocmirii lui am venit la acest minister
ai cum era la ordinea zilei ridicarea curbelor ce apAsau in -plus salariile
clerului, am stantit in acest sens. §i cum fonduri nu erau, am. cautat ca
macar principiul nedreptatil acestor curbe sit fie recunoscut. Cu aju-
torul I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, am putut reuqi ca macar
sit facem sa, se recunoasca dreptatea clerului. °data. acest punct c4tigat
am capatat in cursul anului 30 milioane lei, cu care am ridicat curbele
pe salariile clerului ortodox, pe ultimele patru luni iar la celelalte culte
pe trei. Aveam speranta ca. in bugetul viitor vor constitui un drept ea-
atigat
Cum bugetul statului pe anul 1934/35, se soldeaz& cu un deficit
care, dup5, ultimele evalugui ajunge la 2% miliarde, sperantele mi s'au
spulberat. Fiindca. acest deficit, plus deficitele bugetului Magiaru, plus
cheltuelile de inzestrare a armatei ai alte ra.maqite, apasa asupra buge-
tului pe 1935/36. §i din cauza aceasta Guvernul ne-a cerut s5. reducem
bugetele cu 10%. rat& deci ca nu mai este posibl& recuperarea curbelor
pe restul' anului.
Bugetul Cultelor s'ar reduce cu 50 milioane, la cari daca, mai
adaogam curbele ce trebuiau 55. ni se dea pe intreg anul, totalul reduce-
rilor ajunge la 140 milioane.
Am prevenit Guvernul ca, situatia aceasta este foarte grea §i ci
se vor naate nemultumiri. Eu n'asi putea face bugetul in asemenea si-
tuatie decal daca s'ar admite principiul ca. Statul da numai intregirea la
salariile clerului. (Art. 19 din Statut). Si numai dupa ce am capa.tat
asigurarl din partea factorilor competenti, am inceput sa lucrez la buget,
pe baza datelor dirt inventariile cerute dela eparhii.
Fac marturisirea ca, atunci cand am f5.cut inventarierea averilor
cultelor nu m'am gandit la buget, ci la posibilitatea de control asupra
modului cum aceste culte intrebuinteaza. averile for ai in ce scopuri.
Mai ales c5. sunt culte cari primesc fonduri din strainatate, ai niciodatA
nu le-au comunicat Ministerului, de§i erau obligate s'o fac5,, dupa legea
cultelor. Acestora le trebue un control din partea statului, ai acest con-
trol nu este posibil daca nu atii ce are fiecare cult.
Din aceste inventare am aflat ca. sunt culte cari au venituri foarte
mari qi deci nici nu mai au nevoie de ajutorul statului, caci se pot in-
tretine singure.
tl
Bisertea Ortodoxa Roman?'"

www.dacoromanica.ro
178 Biserica Ortodoxti Roman&

Baca situatia este aka, atunci, scum cand statul este in grea cries
financiark am socotit CA. este timpul a apnea principiul legal, ca el sa
nu mai dea decal acolo unde se simte nevoia. Uncle este ceva numai
complecteaza.
Statul are interes sa nu abandoneze principiul de integrare. Si
pi Biserica nu trebue sa abandoneze acest
cred ca. clupi . a mea parere ch.
principiu. Ci sit-si creieze venitele ei ca la un moment dat sa poata sta
pe picioare proprii. Sa nu mai fie In situatia de a cere dela Stat.
Apoi domnia sa cite4te expunerea de motive a bugetului din
care se desprind urmatoarele: Bugetul pe 1935/36, este alcatuit adaogan-
du-se cele doua curbe aplicate in plus la salariile preotilor, peste cele
aplicate tuturor functionarilor publici. Astfel salarille clerului variaza
Intre sums. de 2000 si 7490, dupa regiuni si coeficentul de scumpete.
Din sums totala se scade 140 milioane cari se vor suporta de
toate cultele in raport cu veniturile ce au fiecare.
Explicand cum vor fi suportate aceste 140 milioane, d-1 Ministru,
spune:
1. Am decontat mai intai veniturile pamanturilor (seslile paro-
hiale) ca unele ce au fost date In marea majoritate prin legile de expro-
piere; 2. In al doilea rand venitul epitrahilului (stolar); 3. Salarul dela
parohii; 4. Diverse legate. In felul acesta am ajuns la constatarea ca
Biserica ortodoxa va suporta 82 miloane, iar restul celelalte culte.
Venitul epitrahilului sunt gata sa-1 las la o parte, fiindca am
atatea venite din pama.nturi, in ca.t pot sa nu-1 mai iau In socoteala
pe acesta.
Din inventare am aflat ca aunt parohii cu venituri mari din sesie,
iar altele, la care acest venit este inexistent. (citeste cazuri).
Si cred ca nu este drept ca acela.i salariu sa, primeasca preotii
din aceste parohii.
Prin acest buget, conform principiilor mele, fac o opera de equi-
tate, dand celui ce are venit din pamant, numai pan& la complectarea
salariului legal, iar celui ce n'are venit salariul Intreg.
Veniturile constatate s'au totalizat pe parohii si eparhii, ei fie -
cAruia nu i-se va da decat numai complectarea sumei pi na. la egalizarea
salariului legal.
Reducer). le acestea ale veniturilor sesillor parohiale sunt infime
la ortodoxi fats, de celelalte culte. CAci, de uncle la ortodoxi nu ating
salariile nici cat equivalau cele doua. curbe, la cultele celelalte aping
chiar ei peste 50%.
I. P. S. Mitrcrpolit Nice lae at Ardealu/ai roaga pe d-I Ministru sa.
gaseasca. modalitatea de a afla §i cele 82 milioane, ce apasa, asupra cle-
rului ortodox.
Salariul preotului este asa de mic pi preotul ortodox cu familie
grea ei atatea greutati In cat nu trebue sa-i mai vie o altA miceorare a
acestui sales.
Studiile clericilor sunt cu mult superioare celor ale Invatatorilor
ei deci nu trebue pusi pe aeelasi picior de egalitate.
Trebue stiut ca tara nu se apiary numai cu tunul ci ei cu sufletul.
Opera de educare a sufletului poporului o face Biserica prin preotime.
Si aceasta. opera este mai important, pentru stat, decat a celorlalte

www.dacoromanica.ro
Sumarele aedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 179

categorii de functionari. In cazul acesta Biserica are dreptul s&-i tears.

o jertf& statului de 82 milioane sau cat se va putea din ele.
I. P. S. Patriarh, se uneate cu propunerile I. P. S. Mitropolit Ni-
colae al Ardealului ei roaga pe d-1 Ministru sa gaseasca posibilitatea.
de a acoperi aceste 82 milioane.
D-1 Alex. La/pedatu, Ministrul Cultelor crede ca dorinta Biserici
va fi ascultat& si deaceea este bine ca, sa mearga o delegatie la d-1
Prim-Ministru sa staruiasca In sensul celor dorite.
I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului provoaca pe d-1 Ministru
sa, se pronunte ca eel ce a intocmit legea, ce interpretare db. art. 19 din
Legea pentru organizarea Biserica ortodoxe roman. Acest articol pre-
vede salar pentru preotime, sau ajutor. Pentru a se pune capat framan-
tArilor din randul preotimit
D-1 Ministru Al. Lapedatu declara ca intelege acel articol ca pre-
vazand pentru preotime dreptul la salar nu de ajutor.
Ca este asa dovedeate cu felul cum a intocmit bugetul. In el, in
prima coloana specific& titlul de salar la suma cuvenita clerului.
De asemenea in proiectul de salarizare al clerului, ce este aprobat
de consiliul legislativ, a prevazut acest drept al preotimei, adica dreptul
de salar, leafc1 ai cu drept de pensie.
I. P. S. Patriarh, multumeate in numele Sf. Sinod d-lui Ministru.
al Cultelor pentru infornaatiile linistitoare date.
I. P. S. Sa propune alegerea comisiunii care sa mearga in d-1
Prim-Ministru pentru a starui sa se gaseasca cele 82 milioane.
Sfantul Sinod de/eaga pe II. PP. SS. Mitropolifi: Nicodim. al Mel-
dovei, gi Sucevei, Nicolae at Ardealului i Gurie at Basarabiei, set facd
interventie tin numele Sfantului Sinod, pentru gdsirea celor 82 milioane.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridica aedinta anuntand pe cea viitoare-
pentru maine, Vineri 22. Martie 1935, orele 10 dimineata.
PRESEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) j VENIAMIN P. BARLADEANUL

Sedinta dela 22 Mart le 1935.

Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub,
preaedintia Ina lt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de aedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barlatleanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal ai sunt prezenti: I. P. S..
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei, Nicolae al
Ardealului gi Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Rtim-
nicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buz&ului, Nichita al Argeau-
lui, Cosma al Dun&rii de Joe, Vasile al Caransebeaului, Grigore al Ara -
dului, Gherontie al Constantei ai loan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ila-

www.dacoromanica.ro
180 Biserica Ortodox& Romifina

rion l3acaoanul, Grigorie BotosAneanul, Titu Targovisteanul, Vasile de

Rtisinari si Veniamin Barladeanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Nifon al
Husilor, Visarion al Hotinului, Dionisie al Cet&tii-Albe si P. S. Ahiereu
Andrei Crisanul car in concediu: I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei:
PP. SS. Episcopi: Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului si P. S. Arhie-
reu Ipolit Radauteanul.
Ace las P. S. Secretor d& citire sumarului sedintei precedente care,
pus la vot,
Se verified 0 aprobd.
Se intl.& In ordinea de zi.
Se reia discutia din seclinta precedent& asupra referatului comi-
siunii canonica-juridicA si pentru discipline, In legatura cu adresa Mi-
nisterului Cultelor lnreg. sub Nr. 72/935, privitoare la situatia railitari
a preotilor, ce parasesc parohia si ies din preotie, ocupand alte hide let-
niciri.
Se d& cuvantul in continuare P. S. Ilritiereu Titu Tdrgavisteastui.
P. S. Sa rezumand cele spuse In sedints, trecuta, aratA c$ chestiunea dia
punct de vedere railitar trebue privitA pe dou& cadre: 1. Cadrul activ
si 2. Cadrul de rez,erva.
Pentru cadrele active s'a vazut ca, potrivit legilor militare In vi-
goare, preotii nu sunt scutiti de serviciul minter activ numai pe bawl.
hirotoniei.
Acura s& mergem Ia partea a doua, la cadrele de rezervk Preotii
in serviciu dupe trecerea timpului de cadrele active, sunt trecuti In ca-
drele de rezerva, la dispozitia. Comandamentelor spre a fi folositi la
timp de r52boi de confesori pe /ling& diferitele unitati militare.
Dar cu preotii ce nu mai exercita preotia si se ocupa cu alte inde-
letniciri, ce se face? Se procedeaza tot asa? Sau sunt trecuti in randul
combatantilor? Aceasta este intrebs.rea ce se pune. ySi ca sa se riispundi
precis la intrebarea, P. S. Sa arata di stint mai multe categorii de preoti
In aceasta situatie.
Sunt preotii profesori de religie, preotii profesori la facultatile de
teologie, la academiile teologice si din adrainistratiile bisericesti, oast nu
mai sunt la parohie.
Sunt apoi preotii profesori de alte discipline profane, pe Ia. liceu.
Stint in fine altii can au ie...,it din preotie si au Imbr Atisat carters de:
avocati, judecatori etc.
Parerea P. S. Sale este ca sa. fie scutiti de serviciul militar e.ctiv
si folositi de confesori milltari, in timp de r&zboi, numai preotii de enorio,
preotii profesori dela Facultati si Academii teologice, preotii profesori do
religie, catehetii si cei din administra4ile bisericesti. Cella lt.i sa fie
trecuti In randul combatantilor, ca unii cart nu mai sunt in serviciul Bi-
sericii si nu mai indeplinesc oficiul de preot.
P. 8. Eptscop Vartolomeu al Rdtarioulai propune a fi scutiti toti
preotii ce au hirotonia si preotia lucratoare. Cei caterisiti si cei ce singuri
s'au exclus din sanul preotimii sa fie trecuti in randul combatantilor.
I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealu/ui, gaseste c& trebue tratati
la fel cu preoti in functie si preotii de celelalte materii de invatAma.nt,
din liceie si scoli confesionale.
P. S. Episcap loan a/ Armatei arata c& legea military (art. 40 si

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1935 181

41), scuteste de serviciul militar, numai pe preotii in slujb& si pe cei

ce sunt profesori de religie si in slujba Bisericii.
I. P. S. Patriarh rezumand propunex-ile facute pi punandu-le in vot,
Sfantul Sinod hotaraste:
Toti preotii in functiume preoteascd, toti preotii profesori la Fa-
eulteltile 0 Acculomiile teologice, toti preotii profesori de religie in gcotile
secundare sau cele primare, top. preotii din administratille bisericayti se
vor dispensa de servicul militar activ 0 vor fi treeuti is cadrele preo-
ti/or confesori de revered.
Ceilalti preoti, can au 'Legit din funccia preoteascd yi an alte Incl.-
letiviciri se vor lnscrie In cadrele de ccrmbatanti.
Ca atare, hsvdcdtorul Radu Bucur, fost preot, ne mai fund in fwnc-
tia preoteascd yi`nici in serviciul Bisericii fie ca profesor de religie, fie
in admirnistratia bsericeascd, va fi inscris in cadrele oombafantilor.
P. S. Episcop Grigore al Aradului raportorul comisitmii canonica-
juridic& si pentru discipline, dh citire referatului inregistrat sub Nr.
393/935, asupra adresei Consiliului Central Bisericesc inregistrat sub Nr.
393/935, prin care se educe la cunostints. Sfantului Sinod, spre a dispune
cele de cuviinta, ca foarte multe parohii nu ui -au achitat abonamentul la
revista Sf. Sinod Biserica Ortodox& Romani. Comisiunea propune a se
invite restantierii sadi achite abonamentele.
I. P. S. Patriarh, semnaleaz& Sf. Sinod ce astazt revista Biserica Orto-
dox& Roman& se prezintA foarte bine, gratie coraitetului actual de re-
dactie care lucreaz& gratuit si este foarte malt apreciata si In straina-
tate. De aceea propune a se invite. prin Episcopii, parohiile sasi achite
restantele spre a se da astfel posibilitatea revistei s&-si continue existenta.
P. S. Episcop Lucian al Romanului, aratd ad tot greta redactional
al revistei este dus de Prea Sfintitul Arhiereu Titu Targovisteanul,
care ins& pentru munca depusa nu a volt s& primeasca nimic. Roaga a fi
dispensatP. S. Sa din functia de director.
P. S. Arhiereu Tito Tar govilteasial spune ca a luat secretariatul
revistei in conditiunile in care se gtiu, ins& n'a reusit Inca sa, fats, ceeace
doria. Cu toate acestea a putut s'o ridice in intiltimea in care se gase-
Atte si nu primeste nici o sum& de bani pentru munca depusk Cu Wats
elt a plata pe colaboratori dupe articole a Mout reale economii revi-
stei.
Propune Sf. Sinod sa mentina mai departe ce director pe P. S.
Episcop Lucian al Romanului.
Sf. Sinod hotdrclyte:
1. Se vor raga Eparhiiie sd oblige parohiile a-0 achita cdt mai
neintarziat abonamentele in restanixt la revista Biserica Ortodoad Ro-
nulad.
2. P. S. Episoop Lucian al Romanului se mentine ca director al
Revistei.
3. Sf. Sinod multumayte P. S. Episcop Lucian al Romanului 0
P. S. Arhiereu Tit Targovilteanul, pentru noua organizare psi directive
data revistei Biserica Ortodoxd Roandind si munca depued.
Acelayi P. S. Raportor de citire referatului Comisiunei inreg. sub
Nr. 454/935, asupra cererii Sf. Episcopii a Clujului Inreg. sub Nr.442/935,
de a i se aproba transformarea bisericii incoron&rii dela Alba-Iulia, In

www.dacoromanica.ro
182 Eiserica Ortodox& Roman&

MAnilstire, iar conducerea s& fie incredintata P. S. Episcop loan al Ar-

matei.
Comisiunea propune aprobarea cererii, mai ales c& la biserica In-
coronArii zilnic participa la slujba credinciosii satelor din jur. Prin
aceasta nu se ating drcpturile patriarhului in jurul incoronarii.
I. P. S. Patriarh. Biserica incoronarii este intro situatie exceptio-
na15.. La zidirea ei statorit principiile urmatoare: 1. Aceasta biserica
stA sub jurisdictia episcopului locului; 2. Pentru trebuintele legate de-
Intronarea capului Staului, biserica sty, la dispozitia Patriarhului. Deci
acest lucru trebue sa fie studiat de comisiune si reamintit episcopului
Clujului.
Pe de alt& parte, I. P. S. Sa gaseste c5. ar fi de dorit ca aceasta
biserica flind ci resedinta. Episcopului minter, s& fie declaratA Ca stare,.
si prin urmare sA i se dea o beat juridicA, scotandu-o de sub jurisdictia
episcopului de Cluj.
De aceiasi parere se declar& si P. S. Arhiereu Tit Targovisteanul..
In urma discutiunilor, la care iau parte I. P. S. Mitropolit at Ar-
dealuluit PP. SS. Episcopi Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzau lui,
loan at Amatei si P. S. Arhiereu Veniamin BArladeanul, Sf. Sinod ho-
taraste:
1. Sf. Sistod aproba Sf. Episcopii a Clujului sd dea o organizare
maredstireascd, personalului Bisericii Incoroncirii, dela Alba-lulia, pusd
sub conchwerea. P. S. Episcop loan al Armatei.
2. Prin aceastd aprobare insd Sf. Sinod, nu intelege sci yvtirbeascd
dreptul stabilit capului Bisericii, I. P. S. Patriarh, ilLCCi dela zidirea bi-
sericii acesteict asupra Bisericii Incorondrii", in timpul laordrilor din ju-
rul whilst4 incorondrii Regelui.
Acela.,sii, P. S. Raportor, dA citire referatului Comisiunii, inregistrat
sub Nr. 455/935, asupra propunerilor fAcute de I. P. S. Mitropolit Gurie
at Basarabiei si de P. S. Sa, in legatin.& cu salarizarea clerului. Comi-
siunea propune ca ele sa, fie considerate rezolvite prin invitarea d-lui
Ministru Lapedatu la sedinta din 21 Martie 1935, si prin prezentarea unei
delegatii in frunte cu I. P. S. Balan la d-1 Prim-Ministru.
Sf. Sinod primind propunerea ecnnisiwnei di pure clasarea actelor.
la arhivd.
Ace/aft P. S. Raportor propune sa se dea la alts comisiune peti-
tiile inregistrate sub. Nr. 389 si 390/935, referitoare la episcopia Tinai-
soarei.
I. P. S Patriarh, aratA necesitatea din punct de vedere national
sl ortodox care pledeaal pentru mutarea episcopiei dela Caransebes la
Timisoara, pe baza unei intelegeri intre episcopii respectivi, cu observarea
formelor legale si canonice.
P. S. Lucian al Romanului, d& informatiuni asupra planului de
Infiintare a Episcopiilor din Ardeal inda de pe timpul lui Andrei §aguna.
In acel plan intr& si o episcopie a Timicoarei. Acum nu s'ar putea realize.
decal numai In urma unei noui arondari a eparhiilor caci va trebui ea se
dea Eparhiei Aradului, alte parohii drept compensatie. i acest lucre
nu se poate face deal nurnai de Congresul National Bisericesc.
De aceea propune a se trimite actele la Consiliul Central Bisericesc

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anal 1935 183

-spre a face studiile necesare asupra acestei infiintAri $i a duce chestiunea

Ia Congresul National Bisericesc.
P. S. Episcop Grigorie al Aradului, comunica. Sf. Sinod di nu va
.admite s se calce canoanele si so. se intre in eparhia Prea Sintiei Sale.
-Si Ia momentul oportun va artita motivele.
Puse la vot propunerile I. P. S. Patriarh si ale P. S. Episcop
Lucian al Romanului Sf. Sinod hotaraste:
Cele d.crud petifiei se trimit /a Ccmsiliu/ Central Bisericesc, cu ob/i,--
garia de a stucltict toate anteactele psi proectele pentru infitinfarrea unei
episcopii ortodoxe la Timipara, dupd care va duce che,stiwnea la Con-
y cesul National Bisericesc in vederea infiinfdrii acelei episcopiti printr'cr
noue1 arondare a eparhiilor.
P. S. Arhiereu Veniamin Bark-idea/nut, raportorul cimi.siunii pentru
invti.tarnant teologic si religios in genere, dd citire referatului comisiunii
de pe temeiu' Nr. 383/935, asupra cererii licentiatelor in teologie de a fi
admise la examenele de capacitate pentru profesorii de religie.
Comisiunea propune a se respinge cererea, mentinandu-se hottlx9.-
rea Sfantului Sinod luata In sedinta dela 19 Decemvrie 1934.
Sfantul Sinod, In urma discutiilor la care iau parte I. P. S. Pa-
triarh, PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Nichita al Argesului,
Vasile al Caransebesului si P. S. Tit Targovisteanul botAracte:
Bf tintul Sinod revive asupra itotdrdrii. sale luctte in gedinfa din 19
Decemvrie 1934, gi hotclragte a se camwnica celor in drept, c4 nu se
opune ca licentiatele in teologie sd fie primite la examenul de capacitate
pentru profesori de religie, dacc% legile statului admit primirea 1.01* Ia
aceste examen.
La orele 13. L P. S. Patriarh ridica sedinta si anuntil, pe cea
-viitoare, pentru maine, Sambittit 23 Martie 1935, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
.(SS) MIRON
Secretar,
(ss) t VENIAMIN P. BARLADEANUL

Sedinta dela 23 Martie 1935.

Sumarul ,Sfe dint ei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
presedintia malt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedint.5.: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar da, citire apelului nominal qi stint prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Sucevei,
yl Gurie at Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Nou-
lui Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Cosma al Dunliri
-de jos, Vasile al Caransebesului, Grigore al Aradului, Gherontie al Con-
stantei gf moan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ilarion. Bacaoanul, Grigore
Botosanearml, Titu Targovisteanul, Vasile de Rlisinari si Veniamin Barlft-
deanul; absenti: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului; PP. SS. Epis-
copi: Nifon al Husilor, Nichita al Argesului, Visarion al Hotinului, Dip-
_nisie al Cetati-Albe si P. S. Arhiereu Andrei Crisanul iar in concediu:

www.dacoromanica.ro
134 Biserica. Ortodoxa RcTnan6.

I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Roman at

Oradiei, Nicolae at Clujului qi P. S. Arhiereu Ipo lit Radauteanul.
Ace lag P. S. Secretar da citire sumarului gedintei precedente care,
pus la vot,
Se verified qi aprobd.
La comunicari:
I. P. S. Patriarh, educe la cunoatinta Sf. Sinod Ca, in cantata de
Mitropolit a1 Ungro-Vlahiei, a hotarat sfintirea p. c. Arhimandrit Poll-
carp Morusca, fn arhiereu pe ziva de Durainica 24 Martie a. c., conform
hotararii Sf. Sinod ui -i va da titlul de Episcop at Sf. Episcopii misionare
nou infiintate pentru romanii ortodoxi din tArile apusene ai America,
cu scaunul deocamdata In Detroit, statul Michigan.
Sfantul Sinod is act.
2. Tot I. P. S. Patriarh face propunerea. ca Sfantul Sinod sa oblige pe
toti PP SS. Chiriarhi, sa is parte la desbaterile Senatului, indicand fie-
caruia timpul din durata sesiunii parlamentare, cand este obligat sa is
parte neaparat, spre a ap5.ra interesele Bisericii §i a spune cuvantul ei,
cu ocazia, intocmirii diferitelor legiuiri, sau discutarea diferitelor pro-
bleme de ordin social
Se trimite spre studiere yri referire comisiunii eanonied juridicd §ri
pentru discipti44.
Se intra in ordinea de zi.
1. P. S. Episcop Vasile al Catransebefului raportorul comisiunii
pentru doctrina si vista religioasa, readuce in discutie chestiunea act.
vitatii Oastea Domnului", (temeiul Nr. 916/934), asupra careia s'a mai
discutat intro aedinta din Octomvrie 1934,
Comisiunea propune gi Sf. Sinod primindu-i propunerea, hotar5.-
ate:
Intrucdt tintre timp au intervenit la conducere,a. Oastei Domnului
schimbdri to atitudinea lard de autoritatea biserieeased, Sf. Sinod aqteapta
Cu luarea de rnAsuri pines la finalizarea procesulwi preotului conduedtor.
2. Aeelayi P. S. Eaportor da citire referatului comisiunii inreg. sub
Nr. 459(935, asupra lucrarii pr. profesor dr. Gheorghiu intitulata: No-
tiuni de cronologie calendaristic5. at calcul Pascal", prezentatA Cu. ra-
portul sau inreg. sub Nr. 84/935, lucrare ce i-a fost ceruta. de Sf. Sinod.
Comisiunea gasind ca lucrarea este vrednica de toata aprecierea
Sf. Sinod si corespunzatoare scOpului pentru care a fost cerutA propune:
a) Sf. Sinod sa-qi exprime autorului multumirea pentru lucrarea
prezentatA;
b) SA acorde binecuvantarea pentru tiparirea lucr5xii yi
c) Sa gaseasca posibilitatile de finantare a tip5.ririi in conditiu-
nile cerute de autor, cu atat mai vartos ca prin adresa sa. Nr. 1091 din
22. X. 1934,a recunoscut, In principiu, drepturile autorului precizate in
scrisoarea cu care prezinta lucrarea sa, precum ysi indreptatirea preten-
tiunilor lui.
Sf. Sinod, in urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh,
P. S. Episcop Lucian al Romanului, qi P. S. Arhiereu Titu Targoviqteanul,
primind propunerile comisiunii hotAraste:
1. Sf. Sinod exprimd mulcumirea sa p. c. preot profesor dr. V. Ghe-
orghiu pentru lucrarea prezentati.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Stantului Sinod din anul 1935 185

2. Sf. Sinod aprobd in principiu tipdrirea lucrlrii Noriuni de cro-

nologie calendaristica 0 calcul Pascal" intocmitd de p. c. preot profesor
dr. V. Gheorghiu, in conclitiwnile cerute de autor.
3. Consiliul Central Bisericesc va studia, posibilitd f ile vaiteriale
pentru tipdrirea acestei lucrdrii yrti rdspdtmiirea ei. Ca atare i-se va tinatinta
lucrarea impreund cu propwnerile autorului.
3.Acelasi P. S. Raportor d& citire referatului comisiunii inregistrat
sub Nr. 459/935, asupra adresei Consiliului Central Bisericesc inregistrat5.
sub Nr. 817/934, de a se ratifica aprobarea ce a dat tipografiei Cartilor
Bisericesti de a retipari Catavasierul, Molitfelnicul, Ceaslovul, mic, Pen-
ticostarul gi Liturghierul in format mic portativ.
Comisiunea propune ca Sf. Sinod s& dispuna, retiparirea Catavasie-
rului si Molitfelnicului dupa ultimele for editii, in munar restrans, po-
trivit cu cererile.
Iar retiparirea. Liturghierului s5. se arcane pan& cand se va putea
ajunge la un text revAzut dupa indicele I. P. S. Mitropolit Nicodim al
Moldovei si Sucevei.
Comisiunea mai roag& Sfantul Sinod s& g&seasc& o persoana, sau
mai multe cari s& poarte grije de retiparirea preconizata, in conditiuni
tehnice cat mai superioare.
Sf. Sinod in urma discutiunilor la care iau parte I. P. S. Petri wit
I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei si Sucevei si P. S. Arhiereu Tit
Targovisteanul primind propuneiea comisiunii hotAr5.ste: (hotararea de
azi s'a modificat prin sumarul sedintei viitoare astfel:)
1. Sf. Sinod aprobd retipdrirea Catavasieruluti, Molitfelniculwi, Pen -
ticostarului, Ceas/ovultui mic 0 Liturghieruluti in format mic portativ,
dupd u/timele for edicii, in nurruir restrdns, potrivit on cererile.
2. Sf. Sinod deleagd pe P. C. profesor wniversitar dr. Nicolae Popescu
cu supravegherea retipdririi for in condifiuni cat marl bane.
I. P. S. Pa-trial*, cere Sf. Sinod a& is act CA, In conformitate cu
art. 157 din Statutul Legii de organizare al Bisericii ortodoxe roman si
cu prevederile art. 11 din Regulamentul arhiereilor vicari, numeste In
postul de vicar al Mitropoliei Ungro-Vlahiei ramas vacant prin ince-
tarea din vista. a P. S. Arhiereu Platon Plocsteanul pe P. S. Arhiereu
Veniamin Pocitan BArltideanul, vicar la Episcopia de Huai.
P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul declara ca consirnte la acea-
sta numire.
Sf. Sinod is act de aceastd numire ysti hotdralte ca dela data numirii
+n noul post de arhiereu vicar pe le/n.0 Mitropolia Ungro-Vlahiei, P. S.
Arhiereu Veniamin, sd poarte titlul de Ploefteanul".
Biroul Sf. Sinod va face tintervenfiile necesare pentru confirmarea
print decret regal a aoestei numiri.
P. S. Episcop Vasile al Caransebeys-u2wi d& citire procesului verbal
inregistrat sub Nr. /935, incheiat de comisiunea special& instituitA pe
baza art. 3 din regulamentul arhiereilor vicari, asupra cererii P. S. Epis-
cop Vartolomeu al Ramnicului Noului Severin Inregistrat sub Nr. /934,
de a i-se da arhiereu vicar.
Comisiunea propune pentru alegere pe: 1. p. c. Arhim. Galaction
Cordun; 2. Pr. N. Gheorghiu, dela biserica. Dobroteasa; 3. P. C. Arhim.
Dr. Filaret Jocu si 4. P. C. Arhim. Chesarie P5.unescu.

www.dacoromanica.ro
186 Biserica Ortodox& Romans.

Sf. Bind cvprobd lists de candiciali propusd de comistune si hotd-

rciste a se proceda la alegere prim vot secret.
I. P. S. Patriarh, suspend& eedinta pentru cateva minute.
La redeschidere se face apelul pentru votare.
Stint prezenti 15 (cincisprezece) PP. SS. Membrii, deci,
Se hotdrdyte ca. majoritatea absolutd opt voturi exprimate in fa-
voarea umnaa dintre candidaci.
La despuierea scrutinului intrunesc:
1. Arhim. Galaction Cordun,6 voturi; 2. Pr. Gheorghiu, 2 voturi;
3. Arhim. Dr. Filaret Jocu, 5 voturi; 4. Arhim. Chesarie Paunescu, 2
voturi.
Total 15 voturi.
Intrucdt nisi unul dintre inembri4 nu indeplinesc majoritatea abso-
lutd cerutd de regulament, orele fund inaintate, votarea din nou se aindiul-
pentru o datd ulterioard.
La orele 13. I. P. S. Patriarh ridica eedinta ei ammta pe cea viitoare-
pentru Marti 26 Martie a. c., orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) f VENIAMIN P. BARLADEANUL.

Sedinta dela 26 Martie 1935.

Suniarul $edintei.
Sedinta se deschide In palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
preeedintia lt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Crisea.
Secretar de eedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barladeanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal ei sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Sucevei,.
si Gurie al Basarabiei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului,.
Lucian al Romanu lui, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Husi lor, Nichita al
Argeeului, Cosma al Dunarii de Jos, Vasile al Caransebeeului ei Gherontie
al Constantii, II. PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Grigore Botoea-
neanui ei Veniamin Barladeanul; absent: II. PP. SS. Mitropoliti: Nico-
lae al Ardealului ei Nectarie al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Visarion al
Hotinului, Dionisie al Cetatii-Alba ci Grigore al Aradului; PP. SS. Arhie-
rei: Andrei Cricanul §i Vasile de Raeinari iar in concediu: PP. SS. Epis-
copi: Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului si loan al armatei; PP. SS.
,Arhierei: Ipolit Radauteanul si Titu Targovieteanul.
Acelaei P. S. Secretar da citire sumarului eedint.ei precedente:
La sumar iau cuvantul:
I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei si, Sucevei, aratand Ca I. P.
S. Sa a propus formarea unei comisiuni de specialieti care, sa, dea un
text revizuit al cartilor de ritual, Intrucat I. P. S. Sa, n'are nici timpul
nici materialul crititic necesar. Cat priveete retiparirea cartilor de ritual
necesare, a propus sa, se faca dupa cele mai bune editii. Deci sa se

www.dacoromanica.ro
Lumarele cedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 187

modifice in sensul acesta. punctul al doilea din hot&r&rea privitoare la

retiparirea cartilor de ritual.
P. S. Arhiereu Veniamtin Bdrlddeanul, arat& ce. se cere de c.atre
-Con.siliul Central Bisericesc, ratificarea aprobarii ca s& se retipareasca:
Catavasierul, Molitfelnicul, Ceaslovul mic, Penticostarul si Liturghierul
in format mic portativ. Deaceea propune a se Intregi punctul unul al
botlirarii si cu Castile ceau scapat din vedere comisiunei.
I. P. S. Patriarh, gaseste c& aced comisiune de specialisti este un
lucru ce se va executa cu timpul 91 deaceea cere comisiunii pentru doc-
trine al nu abandoneze aceasta idee. In concluzie propune si Sf. Sinod
primind propunerea, hotar&ste:
Deciziwnea din sumarul qedintei precedente referitoare Za retipd-
rirea cartilor de ritual se modified astfel:
1.Sf. Sinod aprobd retiparirea Catavasieru2ui, Molitfelniculwi, Pen-
ticostarului, Ceaslovului Mic §i Liturghierului fin. format mic portativ,
dupd ultimele for editii, in n'umdr restrains, potrivit cu cererile.
2. Sf. Sinod deleaga pe p. c. profesor wnivers-itar dr. Nicolae Popescu
cu supravegherea retiparirii for in conditiuni cat mai bune.
Cu aceasta rectificare, Sf. Sinod verified qi aprobd suntarta qe-
dincei precedente.
Se intra in ordinea de zi.
P. S. Episcop Nif on at Husilor, raportul comisiunii afacerilor ex-
terne, de citire referatului comisiunii inreg. sub Nr. 463/935, asupra pro-
tocoalelor incheiate de comisiunea mixt& romance-sarba in gedintele din
28, 29 Decembrie 1934, 2 si 4 Ianuarie 1935, privitoare: 1. la situatia
Eisericii ortodoxe romane si jugoslave de pe teritoriul TJngariei; 2. la
conventia romana-jugoslavil; 3. la situatia manAstirei Hilindar, din Mun-
tele Athos; 4. in ridicarea schismei bulgare; 5. la situatia bisericid orto-
doxe din Albania si 6. in adoptarea calendarului indreptat si de Else-
rica jugoslave.
Corciisiunea propune si Sf. Sinod primind propunerea comisiunii
hotaraste:
Sf. Sinod ratified hotardrile comisiunii mixte, rcrmand-jugoslavd,
prezidatcl de I. P. S. Patriarh, cuprinse in protocoalele inch,eiate in
zilele de 28, 29 Decemvrie 1934, qi 2 0 4 lanua,rie 1935, fi autorizcl pe
I. P. S. Patriarh, preqedinte at Sf. Sinod, cu executarea lor.
2. Acele4i P. S. Raportor, d& citire referatului comisiunii asupra
scrisorii inreg,istrate sub Nr. 407-934, a I. P. S. Arhiepiscop si Mitropolit
Evloghie dela Paris, referitoare la functionarea in Paris, a unui Institut
de teologie ruse, incadrata de profesori savanti.
Comisiunea afacerilor externe salute, cu bucurie functionarea a-
cestui Institut de teologie ortodox& le. Paris si roaga Sf. Sinod s&-si dea
consimtam&ntul $i s& is in considerare inforrnatia ce se face trimitan-
du-se de preferint& la acest Institut studenti teologi romani. Primindu-se
propunerea comisiunii se hotaraste:
1. Sf. Sinod salutd, cu bucurie functionarea Institutului de Teo-
logie ortodoxd la Paris 0 in prinicipiu aprobd qi dd binecwodntarea pen-
tru a fi invitxt preotii profesori dela diferitele Facultati de teologie or-
todoxd sa find cursuri la acest Institut.
2. Se invitd, Chiriarlviile sd, trintitd, studenti la acel Institut.

www.dacoromanica.ro
188 Biserica Ortodox& Roman&

3. Acela.0 P. S. Raportor, da citire referatului comisiunii asupra

adresei I. P. S. Mitropolit Elefterie al Lituanei si Vilnei, inregistrata
sub Nr. 998/934, prin care comunica ucazul din 5 Mai 1934, al Sinodului
din Moscova, referitor la conferinta I. P. S. Mitropolit Serghie al Nov-
gorodului si loctiitor de locumtenens, a titlului de Preafericit Mitropolit
al Moscovei gi al Colomnei".
Comisiunea propune si Sf. Sinod primindu-o, hotaraste:
Se is act de aceasta comunicare 0 se va da rdspuns potrivit tot
prin Mitropolitul Litvaniei yyi Vilnei,
P. S. Episcop Lucian al Romanului, propune a se repeta votarea
pentru alegerea arhiereului vicar dela Sf. Episcopie a Ramnicului Noului
Severin.
Primindu-se propunerea I. P. S. Patriarh, suspencla qedinfa pen-
tru cdteva 'minute.
*
*
La redeschidere P. S. Episcop Vasile al Caransebegului declar& c&
se abtine dela vot. Incepandu-se votaree. intrunesc:
1. P. C. Arhim. Galaction Cordun, 8 voturi; 2. P. C. Arhim. Che-
sarie Paunescu 1 vot; albe 4 voturi.
Total 13 voturi.
1. Facci de acest rezultat I. P. S. Patriarh, preyedinte, in confor-
ntitate ou art. 5 din regulamentul a/egerii arhiereilor vicari, declard ales
de arhiereu vicar la. Episcopia Rdmnicului Noul Severin pe p. c. Arhim.
Galaction Cordon, cdruia i se va in pwne stricta obseroare a art. 10 din
numitul regulament.
2. Comisiunea canonica-juridica si pentru disciplina va face exa-
minarea canonica, conform art. 6 din acelagi regulament, a prea cuv.
arhim. Galaction Cordun.
I. P. S. Mitropolit Curie al Basarabiei educe in cunoatinta Sf. Sinod
CA a numit ca vicar al sau pe p. c. protosinghel Antonia Harghel, cerand
ca Sf. Sinod sa-1 ridice la treapta arhieriei, conform art. 157 din Statutul
Legii de organizare a Bisericii Ortodoxe Rom&ne.
PP. SS. Episcopi Lucian al Earnagvului isi Ghenadie al Buzdului,
membrii in comisiunea canonic& juridic& gi pentru discipline, arata ca
au informatiuni cum a p. c. Harghel i-se aduc acuzatii despre oarecari
nereguli baneati, fie pe timpul cat a fost stares in m-rea Noul Neamt,
fie ca director al acoalei de cantareti, sau al seminarului teologic din
Ismail. Deaceea propunem a se cere informatiuni dela Ministerul Cultelor.
I. P. S. Mitropolit Curie al Basarabiei, afirm& c& acestea sunt acu-
zatii nedrepte gi p. c. Harghel are toate datele cu care sa le spulbere.
La propunerea I. P. S. Patriarh,
Sf. Sinod Itotdrcilte a se cere dosarele acelor preanse nereguli bd-
ttegti dela, Ministerul Cultelor qi a fi puse la dispozicia comisi s.

I. P. S.Patriarh. I. P. S. Mitropolit al Ardealului necomunicand

rezultatul demersurilor facute pe lang& Guvern in privinta, salarizarii
clerului, de catre comisiunea Sf. Sinod, gi cum dl. Alex. Lapedatu a
comunicat c& nu poate s& vina, m'a autorizat pe Mine sa vi-1 commie.
D-1 Prim-Ministru s'a aratat foarte binevoitor ins& ritspunsul ulti-
mul 11 avea d-1 Ministru al Finantelor. Domnia Sa, la o consfatuire ce
a avut cu d-1 Prim-Ministru gi d-1 Ministru al Cultelor, Al. Lapedatu, s'a
pus pe punctul de vedere ca bugetul s'a incheiat si ar fi imposibil de

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 189

refacut, far& sa. nu fie atins in structura intocmirii lui. A faga.duit ins&
c& is cursul executarii lui va face tot posibilul s& reduca din jertfa de
140 milioane ce apasa asupra lefurilor clerului o sum& ce ar varia intre
35 si 40%. Greutatea cea mare provine din acele curiae, pentru ridicarea
throra, d-1 Ministru al Cultelor Al. Lapedatu a aratat atata, bunavointa.
Insa, eu, dela inceput mi-am aratat ingrijorarea c9, pa.n5 la urm5 n'ar avea
de unde s'o deie. Si realitatea ne-a dat dreptate. S& speram c6. promi-
siunea d-lui Ministru de Finante se va realiza mai ales cä. d-1 Ministru
Al. Lapedatu a dat toata siguranta si clerul va fi u.,urat in cursul anu-
lui de reducerea ce i-se face actum la salar.
Astazi la Senat, d-1 Alex. Lapedatu va da informatiuni in leg6.-
tura. cu structura bugetului Cultelor si v& rog a participa cat mai multi
spre a V9, spune cuva.ntul.
P. S. Episcop Ghenadie at Buzdulvit, gaseste ca principiul de sala-
rizare luat in buget, pentru preotii ortodocqi nu este echitabil. Salariul
Preotului ortodox dupa legea Take Ionescu, dupa care s'au condus le-
giuitorii on de cate oil a fost vorba de salarizarea clerului, se compune
din: suma din buget, cele 17 pogoane date spre folosint& si venitul epi-
trahilului. Numai aga se face ca totdeauna salariile clerului, la once
incadrare au fost socotite mai jos decitt ale celorlani titrati din alte ca-
tegorii de functionari ale statului, fiindca, se socotea c& acest modest
salar se complecteaza cu pamantul si venitul epitrahilului. A veni si a
lua aceste complectari de salar, este o nedreptate si o jignire ce se face
preotimei ortodoxe.
Celorlalte culte nu li se face o jignire, fiindc& salariile clerului
for sunt mult mai mari el sunt date de cultele respective, afar& de
ceeace le (M. statul.
Acest lucru trebue s& i-se spuna d-lui Ministru al Cultelor si BA
se stazue a ridica noun reducere ce pune la salariile preotilor.
La orele 13. I. P. S. Patriarh ridica. sedinta si anuntto, pe cea viitoare
pentru Elaine Miercuri 27 Martie orele 10 dimineata.
PRESED1NTE PATRIARH,
(ss) M1RON
Secretar.
(ss) VENIAMIN P. BARLADEANUL.

Sedinta dela 27 Martie 1935.

Sumarul cedintei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
presedintia Ina lt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Barlddeanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, si I. P. S. Mitropolit Guile al Basarabiei; PP. SS.
Episcopi: Vartolomeu al RAmnicului, Lucian al Rornanului, Ghenadie al
Buzaului, Nichita, al Argesului, Vasile al Caransebesului, Grigore al Ara-
dului si. Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Titu Tazgovisteanul

www.dacoromanica.ro
190 Biserica Ortodoxi Romana

si Veniamin Barladeanul; absent": II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al

Moldovei si Sucevei, Nicolae al Ardealului si Nectarie al Bucovinei; PP.
SS. Episcopi: Nifon al Husi lor, Cosma al Dunarii de Jos, Visarion al
Hotinului si Dionisie al Cetatii-Albe; PP. SS. Arhierei: Grigore Botos&-
neanul, Andrei Crisanul sl Vasile de Rasinari iar in concediu: PP. SS.
Episcopi: Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului, loan al Armatei si
P. S. Arhiereu Ipo lit Radauteanul.
Ace Iasi P. S. Secretar da citire sumarului setlintei precedente:
La sumar iau cuvantul:
I. P. S. Patriarh, observand el nu s'a lust propunerea. I. P. S.
Sale prin care cerea a se decide ca. Sf. Sinod s& poatA lua hotirari va-
lide cu numarul de doisprezece membri prezenti in sedinta. AceastA propu-
nere este motivate. de faptul e& parte dintre PP. SS. Membri ai Sf.
Sinod nu vin la sedinte, fie din motive de sanatate, fie din alte motive
de fort& majors.
Chestiumea se incredinceazd spre studiere si referire P. S. Arhiereu
Veniamin Barlddeainal.
2. P. S. Arhiereu Titu TargoviVeanul, in legatura cu hotararea
privitoare la retiparirea cb.rtilor liturgice comunic& urmatoarele: a) Pa-
triarhia. din Constantinopol a insarcinat pe profesorul Pandelakis din
Atena, spre a aduna materialul necesar pentru o Klitie critics, a cartilor
liturgice. In acest stop, profesorul Pandelakis a facut dour, calatorii, una
la Sinai si alta la Roma. b) In al doilea rand, comunic& Sf. Sinod c& are
autorizatia par. profesor Nicolae Popescu s& spun& ca p. c. sa primeste
delegatia ce i-s'a dat de a ingriji de retiparirea cartilor liturgice, SnsA
numai daca munca ce va depune i-se va remunera. Fiindc5. p. c. sa va
trebui sa-si lase alte interese ca st, se ocupe de cartile liturgice ce se vor
tip5.ri.
Sf. Sinod gdsind intemeiata cererea p. c. prof. dr. Nicolas Popescu
hotariu'yte as Tipografia Cartilor Bisericeti 864 asigure o plata corespum-
odtoare, pentru carpile liturgice, ce se va retipari sub controlul prea, cu-
cerniciei sale.
Cu, aceastd complectare Sf. Sinod verified si aproba sumarul fe-
dintei precedente.
Comuniedri.
1. Consiliul legislativ cu adresa inreg. sub Nr. 463/935, roaga Sf.
Sinod s&-si dea avizul asupra proiectului de lege privitor la vatra in-
conjuratoare a M-rei Nearatul-Secul. Legea aceasta fiind trecuta prin
Corpuille Legiuitoare adresa nu mai e de actualitate si ca atare se pune
la acte.
I. P. S. Patriarh., propune ca Proiectul de lege administrativa ce s'a
depus la Senat, s5. fie incredintat unuia dintre vl&dici, spre a-1 studia
si a face observarile din punct de vedere bisericesc, pe care apoi, s& le
sustina cu ocazia discutiilor ce vor avea loc.
Oferindu-se pentru aceasta studiere PP. SS. Episcopi: Lucian al
Romanului si Grigore al Aradului,
Sf. Sinod ii roagd sa studieze proiectul de lege numit, in veclerea
sustineTii observarilor din gum at de vedere bisericesc ce vor avea de fa-
cut, cu ocazia Zudrii lui in discucie.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 191

I. P. S. Patriarh suspends sedinta pentru c&teva minute.

RedeschizAndu-se sedinta,
P. S. Episcop Grigore al Aradului, raportorul comisiunii canonic&-
juridica si pentru discipline, d& citire procesului-verbal inreg. sub Nr.
475/935, de examinare canonic& a p. c. arhimandrit Galaction Cordun,
ales de Sf. Sinod, arhiereu vicar la Episcopia PAinnicului Noului Seve-
rin.
RAspunsurile date la intrebarile ce i-s'au pus, fiind multumitoare
si constatandu-se c& actele sunt In ordine, comisiunea canonica-juridica,
gaseste ca. alesul Arhim. Galaction Cordun intruneste toate conditiile
pentru a fi arhiereu vicar si propune ca alegerea sa, se inn inteze prin
Ministerul Cultelor, M. Sale Regelui spre confirmare prin decret regal
iar dup& confirmare sa se fact), hirotonisirea celui ales.
1. Sf. Sinod primimd propunerea camisimmii hotdrd4te a se interveni
prim Ministerul Cultelor la M. Sa Regele spre a aproba alegerea p. c.
Arhim. Galaction Cordun de arhierea vicar la Episcopia Rdmnicului Nour
Severim, Cu titlul de Craioveamul.
2. Dupd cornunicarea Inaltului decret de aprobare, Mitropolia Un-
gro-Vlahiei va scivar hirotonia in arhiereu. a p. c. Arhim. Galaction
Cordun.
La orele 13, I. P. S. Patriarh ridicand sedinta proroaga sedintele
Sf. Sinod, pentru o data ce se va fixa ulterior.
PREEDINTE PATRIARH, Secretar,
(ss) M1RON (ss) t VENIAMIN P. PLOETEANUL.

SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 1935

Sedinta dela 2 Oetomvrie 1935.
Sumarul $edintei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
presedintia I. P. S. Patriarh D. D.Dr. Miron Cristea, dup& oficierea cuve_
nitului serviciu religios in paraclisul patriarhiei.
Secretar de sedint.II.: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar dA citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron si I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Epis-
copi: Vartolomeu at Ramnicului, Lucian at Romanului, Ghenadie at Bu-
zaului, Cosma al Dunarii de Jos, Visarion al Hotinului, Dionisie al Ce-
tatii-Albe si loan at Armatei; PP. SS. Arhierei: Ilarion. Bacaoanul, Titu
Targovisteanul, Veniamin Ploesteanul si Galaction Craioveanul; absenti:
PP. SS. Episcopi: Nifon. al Husilor si Gherontie al Constantei si PP.
SS. Arhierei: Grigore Botosaneanul si Andrei Crisanul iar in concediu:
II. PP. SS. Mitropolitd: Nicodim al Moldovei si Nicolae at Ardealului PP.
SS. Episcopi: Nichita al Argesului, Vasile al Caransebesului, Roman al
Oradiei si Nicolae al Clujului; PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul si
Vasile de Rasinari.
Ace lasi P. S. Secretar da citire sumarului 53; edintei precedente, care,
pus la vot,
Se verified ¢i aprobd.

www.dacoromanica.ro
192 Biserica Ortodoxa Romana.

Comunicari:
I. P. S. Patriarh, aduce la cunostinta PP. SS. Membrii incetarea
din vian a I. P. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinii ai P. S. Episcop
Grigore al Aradului. Relevand meritele intelcctuale ai pastorale ale fie-
caruia dintre aceati doi ierahi, I. P. S. Sa inchee rug&nd pe Dumnezeu
sa-i odihneasca cu cei drepti, tar eparhiilor sa le dea vrednici urmaai.
Toni PP. SS. Membrii, ascultdad ridicati cuvanta.rea I. P. S. Pa-
triarh, pronninfa dupes stramosescul obicei: Dumnezeu sd -i odihneasca cu
cu cei drepfi.
In continuare I. P. S. Patriarh, salutes intrarea in sa.nul Sf. Sinod
a P. S. Arhiereu Galaction Cordun Craioveanul, ca vicar al Sf. Episcopii
a Ramnicului Noul Severin. L P. S. Sa recomanda P. S. Galaction ca in
noua situatie ce o are de ajutator al P. S. Episcop Vartolomeu s& fie
muncitor, cu smerenie sl ascultare la indeplinirea ordinelor Episcopului
sau, cu care ii doreste o stransa ai rodnica colaborare.
Dupes aceasta I. P. S. Patriarh arata c& motivul convocarii Sf.
Sinod la aceasta data se datoreate urgentei rezolvari a cazurilor urznit-
toare:
1. Cazul dela Albiriet pentru care ai d-1 Ministru al Cultelor a
staruit s& fie luat in discutie de Sf. Sinod cat se poate de urgent. Este
cunoscut de prin ziare acest caz care a degenerat in mod foarte dureros.
Situatia aceasta este provocata de acei cativa preoti stilisti, sfintiti in
mod clandestin de episcopul Serafim. dela Viena, In scurtul timp cat a
fost la Chisinau mai anti trecuti. Acesta se socoteate, Impretma cu An-
tonia dela. Caalovit, ca avand drepturi asupra Basarabiei. Mind fortat
la interventia Noastra de a parasi Chiainaul, s'a stabilit la Viena
at chiar deacolo a mai trimis Oliva preoti in Basarabia, care agita lumea
pe tema calendarului. Pe langa aceasta trimetea 9i pastorale, incat a
trebuit sa intervenim la autoritatile noastre pentru oprirea coresponden-
tei ce venea dela el sau dela Antonia, tar pe cale diplomatic& la Belgrad
pentru a atrage atentia. lui Antonia sa nu se mai amestice intro eparhie
ai tares. strains.
D-1 Ministru al Cultelor si celelalte autoritati civile socot ca preotii
nu fac destulit propaganda pent= linistirea spiritelor pe tema calenda-
rului, iar ca episcopatul nu merge In acele locuri de stiliati. P. S. Director
a intocmit un referat amanuntit asupra acestei chestiuni din care se vede
at nu noi, Biserica, purtam vina acestor nenorocite intamplari, ci in cea
mai mare parte vina o Nara unu dintre politiciani, can speculeaza in
luptele electorale chiar ai chestiunile religioase pe tema calendarului. Iar
autoritatile civile privesc nepasatoare stradania Bisericii de a inabuai mia-
carea stilton, consideran.d-o de ordin intern bisericesc. Ori chestiunea
e ai de alt ordin, dupa cum veti vedea la studierea actelor ai deci inte-
reseaza ai pe stat in egala masura ca ai pe Biserica.
2. A. doua chestiune, imbucuratoare de acts data este chestiunea
dela Maglavit. Purul adevar asupra intamplarii dela Maglavit este atat
de imptmator incat nu poate fi negat de nimeni. Aratarea supranaturala
de acolo a dat naatere la un potop de evlaine creatina al acest fapt e de
nature imbucuratoare pentru Biserica noastra. Noi am rugat pe P. S.
Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin ss ne faca un referat

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 193

asupra celor petrecute acolo, iar Sf. Sinod sO is act si sa. dispura cele
ce va socoti.
Acestea sunt cele douli chestiuni principale pentru care v'am con-
vocat si asupra cOrora trebue sa va. pronuntati.
Inainte de a se ceti de birou comunicArile, rog Sf. Sinod sit corn-
plecteze Sinodul Permanent, prin alegerea a doi membri, In locul rA-
posatilor membri: Mitropolitul Nectarie si Grigorie al Aradului.
Primindu-se propunerea de alegere a celor doi membri in Sinodul
Permanent I. P. S. Patriarh suspendel gedinca pentru cinel minute.
Le redeschidere se procedeaz& prin vot secret la alegere yi intru-
nese:
1. P. S. Episcop Ghenadie al BuzAului 9 voturi; 2. P S. Episcop
Vasile al Caransebesului, 8 voturi; 3. P. S. Episcop Visarion al Hotinulm,
3 voturi; 4. P. S Episcop Dionisie al Ismailului, 1 vot; 5. P. S. Ga 'action
Craioveanul, 1 vot;
I. P. S. Presedinte Patriarh, declar& alesi pe: P. S. Episcop Ghe-
nadie al BuzAului $i P. S. Episcop Vasile al Caransebesului ca membri In
Sinodul Permanent, in locul celor decedati.
Sf. Sinod, facet de reziatatul obtinut prin votul secret, numegte pe
P. S. Episcop Ghenadie al BuzaulUS, ca membru in Sinodul Permanent
in local decedatului mitropolit Nectarie; kyr. pe P. S. Episcop Vasile al
Carcvnsebeguluri, ca membru in Sinodul Permanent in locul decedatului epia-
cop Grigore al Aradului.
I. P. S. Patriarh, propune a se acorda concedii PP. SS. Membri
din Ardeal, intrucat sunt ocupati cu pregAtirea serblirilor dela Caransebes.
Apoi,
P. S. Secretor d5. citire:
I. Cererilor de concedii:
1. Tern. Nr. 1285/935, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, cere
concediu, fiind retinut In eparhie.
2. Tern. Nr. 1295/935, P. S. Episcop Roman al Oradiei cere con-
cediu, pentru motiv de sanatate.
3. Tern. Nr. 1281/935, P. S. Arhiereu Ipo lit RAdauteanul cere con-
cediu dela sedinte, trebuind sA ramana in eparhie pentru intereselrei.
Sf. Sinod acordd ccrncediile propuse de I. P. S. Patriarh precum
yi celor oerute prin. adresd specia74.
II. Urnultoarelor comunicdri:
1. Tern. Nr. 1294/935, Mitropo lia Basarabiei inaintea75. propunerea
adunArii eparhiale din Chisinau dela 29-31 Mai a. c. referitoare in Bi-
serica, ortodox& din Antiohia.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii afacerilor extern.
2. Tern. Nr. 1146/935, Episcopia Husilor axatts. c& pr. Gh. Tinaireanu
dela parohia n'a comis nereguli cu ocazia alegerilor pen-
tru adunarea eparhiala, cum e aratat in revista. Biserica. Ortodox& Ro-
mama", Nr. 1-2/935, intrucat nu el a prezidat alegerile pentru cei doi
membri civil, ci Pr. I. Pavlov, delegat in ajun de P. S. Vicar. Roaga
deci a se face rectificarea cuvenitO.
Se trimite comisiuni canonicd juridicei ysi pentru discipline!.
3. Tern. Nr. 1296/935, Arhiepiscopia Bucurestilor, inainteaz& adresa
Biserica ortodoxa romans 3

www.dacoromanica.ro
194 Biserica Ortodox& Roman&

Ministerului Ap5x&rii Nationale, referitoare la dreptul de a candida la

examenele de preoti militari a diaconilor.
Se trimite spre studiere gi referire comisiwnii canonic4 furidied 0
pentru
4. Tern. Nr. 1138/935, Pr. I. Gh. Popescu din Craiova, str. Caz&rmii
111, se plange el P. S. Episcop al Ramnicului Noul Severin, inteun dife-
rend cu dansul s'a adresat Parchetului General at Curtii de Apel din.
Craiova.
Se trimite comistiumi canonicd juridied Zvi pentru discip/ind.
5. Tem. Nr. 831/935, P. C. Prof. Dr. V. Gheorghiu dela Facultatea
de Teologie din CernAuti, refer& asupra cererii mitropolitului ortodox Spi-
ridon E. Schmucker din Sttutgart-Germania de a fi primit sub jtuisdictia
Patriarhiei ortodoxe roman (anexe: 703/935).
Se trimite la aceecifi comistiune.
6. Tem. Nr, 994/935, Consiliul eparhial Cluj, in.ainteaza Sf. Sinod,
hotararea adunArii sale eparhiale, asupra problemei recasittoriri preotilor.
Se trimite la aceea$ comisiwne.
7. Tern. Nr. 783/935, Ministerul Aplutrii Nationale, roaga Sf. Si-
nod s& se pronunte asupra imnAtoarei chestiuni: preotii can au c&patat
gradul de capitan ca preoti in timpul razboiului iar scum au dimisionat
dela parohli, pot fi mobilizati tot cu gradul pe care 1-au avut In timpul
r5.zboiului?
Se trimite la aceia,si co/Mei:me.
8. Tern. Nr. 1124/935, Episcopia Constantei inainteaza in copie plan-
gerea locuitorilor din Mangalia, contra pr. Gh. Chiorpec. (anexe: tern. Nr.
703, 796, 905/935).
Be trimite spre studiere gi referire ccrmistiunii canonicd juridic:a Zvi
pentru
9. Tem. Nr. 607/935. Episcopia Ra.mnicului Noul Severin inainteaz&
Sf. Sinod avizul Nr. 105/935, al Contenciosului Ministerului Instructinnii si
Cultelor, asupra hotarttrii Sf. Sinod ca preotii sa nu se mai adreseze in-
stantelor civile de judecata, pentru nemultumirile cu actele chiriarhilor
lor.
Se trimite la aceia$ comisiwne.
10. Tem. Nr. 1216/935, D-1 Nicolae I. Flbrian, licentiat in teologie,
cere dispensa de casatorie cu d-ra Maria N. Tetor
Se triniite la acelayi comisiune.
11. Tern. Nr. Pr. Iosif Trifa cere ajutorul I. P. S. Patriarh pen-
tru solutionarea cazului eau, in leglatira cu Oastea Domnului.
Se trimite la aceia$ comisiwne.
12. Tern. Nr. 1300/935, Ministerul Cultelor cu adresa Nr. 170626/
20170/935, inainteeza in original adresa Nr. 12006/935, a Ministerului de
Interne, cu privire la agitatiile stiliste si la agitatiile religioase in general,
cera.nd sa se is mAsurile generale.
Se trimite spre studiere fti referire comtisiuniti pentru doctrind ci
viacd religioasd.
13. Tem, Nr. 1291/935, P. S. Director Tit, refer& asupra miacArii
stiliste dela Albinet. (anexe: Tern. Nr. 1101, 1028, 1252/935).
Se trimite spre studiere gi referire comtisiuniti pentru doctrind Sir
vinyl religioasd.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 195

14. Tem. Nr. 1282/935, Episcopia Hotinului da referinte asupra ace -

leagi miscari din Albinet.
Se trimite la aceia$ comisiune.
15. a) Tern. Nr. 1158/935, Ministerul Instructiunii si Cultelor inain-
teaza in copie o note, infomativa a Insp. Regional al Jandarmeriei, prin
care se arata cum o parte din preotimes. Basarabiei fac propaganda pen -
tru calendarul vechi.
b) Tem. Nr. 1159/935. Acelasi Minister inainteaza. in copie adresa
Inspectoratului Jandarmeriei Nr. 31024/935, privitoare la stilisti.
c) Tem. Nr. 1160/935. Ace's.% Minister inainteaza in copie adresa
Ministerului de Justitie Nr. 82763/935, insotrita de o cerere in numele lo-
cuitorilor din jud. Baia, Neamt, Iasi, Vaslui, Putna si Ilfov, adepti ai
stilului vechi, de a fi lasati sa li se fact. slujbele dupe, acest stiff.
d) Tern. Nr. 1185/935. Consiliul eparhial ortodox roman al Buco-
vinei inainteaza in copie rap. Nr. 65/935, al parohiei Braesti-Suceava,
prin care se cere luarea de masuri contra calugarilor vagabonzi, ce fac
propaganda. stilista.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii pentru doctrind 81
viata religioasd.
16. Tern. Nr. 1214/935. Sinodul permanent inainteaza Sf. Sinod,
proectul de programs, analiticli a invatamantului religios in scoalele nor-
male.
Se trimite spre studiere 0 referire convisiunii pentru invelfamdint
religios tnt. genre.
17. Tem. Nr. 870/935. Sinodul Permanent Inaintea.za proectul de
Programa analitica", pentru instructia religioaaft a tineretului premi-
litar.
Se trimite la aceia$ comisiune.
18. Tern. Nr. 1251/935. I. P. S. Patriarh propane Sf. Sinod sit se
pronunte in chestia celor intamplate la Maglavit.
Prebtui Gh. Antal depune o carte asupra celor vazute de cucernicia
sa la Maglavit.
Se trimite spre studiere Sys referire comisiwnil pentru doctrind §-i
'Wag religioasd.
19. Tern. Nr. 1298/935. P. S. Director al Sf. Sinod depune proectul
de buget al cancelariei si palatului Sf. Sinod pe 1935/1936.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiurtvii speciale compusel din:
PP. SS. Epriscopi Cosma al Dundrii de Jos 0 Nichita al Arge.,su/ui.
20. Tem. Nr. 874/935. Pr. Gh. D. Petrescu dela parohia Frumusani
jud. Ilfov roagii Sf. Sinod sa-i ridice pedeapsa canonisirii la manastire
data lui de instantele disciplinare bisericesti.
La acte. Be comwnicd preotului cd trebue sd se adreseze Chiriar-
hului edu.
P. S. Episcop Cosma a/ Enviulri.i, de Jos, observe, cA prin absents.
unor PP. SS. Membri, comisiunea pentru doctrina. si viata religioasa, ca-
reia i s'a incredintat studierea chestiunilor dela Albinet si Maglavit, este
descomplectata. Deaceea propane a se intregi adhoc numita comisiune.
La propunerea P. S. Episcop al Romanului,
Sf. Sinod complecteazd ad-hoc comisiunea pentru doctrind gi iriata
religioasd prin PP. SS. Episcopi: Vartolameu al Rdmniculu4, Visarion at
Hotinului 0 P. S. Arhiereu Galaction Craioveanal.

www.dacoromanica.ro
196 Biserica Ortodox& Roman&

P. S. Episcop Vartolomeu a/ Rdnyrvicuia Noul Severna, cite.7te ra-

portul despre teofania dela Maglavit.
Se trimite sere studiere 0 referire comielunil pentru doctrind 0
viayi religioasd.
La orele 13. I. P. S. Patriarh ridic& qedinta qi anunt& pe cea viitoare
pentru main Joi, 3 Octomvrie 1935, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) .1. VENIAMIN P. PLOWEANUL

Sedinta dela 3 Octomvrie 1935.

Sumarul $edintei,
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
pre9edintia Ina lt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron. Cristea.
Secretar de qedintii: P. S. Arhiereu Veniamin Ploecteanul.
P. S. Secretar di . citire apelului nominal §i stint prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron gi I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei: PP. SS. Epis-
copi: Vartolomeli al Ramnicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghe-
nadie al Buzaului, Nichita al Argeqului, Cosma al Dtmarii de Jos, Ma-
rion al Hotinului, Dionisie al Cetatii-Albe §i loan al Armatei; PP. SS.
Arhierei: Darion. Bacaoanul, Grigore Botoqtmeanul, Titu Targovi§teanul,
Veniamin Ploe§teanul §i Galaction Craioveanul; absenti: P. S. Episcop
Gherontie al Constantei iar in concediu: II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim
al Moldovei 0 Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Nifon al Hu4i lor,
Vasile al Caransebeqului, Roman al Oradiei §i Nicolae al Clujului; PP. SS.
Arhierei: Ipolit FtAdauteanul, Andrei Cri*anul qi Vasile de R/L,Rinari.
Ace la§i P. S. Secretar db. citire sumarului gedintei precedente, care,
pus la vot,
Se verified 9,1 aprobd.
U. Cererilor de conceal:
P. S. Episcop Nifon al Huai lor cere concediu dela cedinte, fiind re-
tinut la conferintele generale preote§ti.
Se aprobd concediu cerut
HI. Uraidtoarelor comunieetri:
1. Tem. Nr. 1307/935. Asociatia general& a clerului ortodox roman,
roagb. Sf Sinod sa-i dea aprobarea gi binecuvantarea, pentru tinerea con-
gresului general preotesc in zilele de 16 gi 17 Octomvrie a. c.
La propunerea I. P. S. Patriarh, ca Sf. Sinod so. se pronunte acum
gi s nu se mai dea cererea la comisiunea respectiva., se hotartiqte:
Sf. Sinod aprobd tinerea la Bucu.re§ti a congresului general preocesc
in zilele de 16 0 17 Octomvrie a. c., cu aceea$ ordine de xi din Mar-
tie a. c.
2. Tem. Nr. /935. Inspectoratul general al Jandarmeril cu Nr.
1981/935, secret comunica un studiu statistic al curentelor reli-
gioase ce trebuesc supraveghiate, identificate pe teritoriul rural al ttuii
in cursul anilor 1931, 1932, 1933 §i 1934", intocmit de acest inspectorat.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 197

Se trimite spre studiere si referire comisiunii, pentru doctrind ivi

via td religioasd.
Se intr5, in ordinea de zi.
1. Tem. Nr. 1314/935. P. S. Episcop Coma al Dundrili de Jos, ra-
portorul comisiunii speciale pentru buget, da citire referatului asupra
proectului de buget al cancelariei si palatului Sf. Sinod pe anul 1935/936,
Comisiunea propune aprobarea bugetului in forma prezentata si acope-
rirea de catre eparhii a sumei de lei 60.310, prin contributiile fixate in
referat.
Sf. Sinod primind propunerea comisiunil aprobd bugetul cancelariei
gi palatului Sf. Sinod pe anu-1 19351936, insumdnd la venituri 133.310 lei,
iar la cheltueli 133.310 lei.
Suma de lei 60.310, se va acoperi prin contribufiile eparhiilor, cu
sumele repartizate de ccrmisiune.
2. P. S. Arhiereu Galaction Crwieveanul, raportorul comisiunii pen-
tru doctrine si viata, religioasa, da citire referatului asupra celor intam-
plate la Maglavit.
P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin, prezinta in-
tr'un referat separat vederile personale ale P. S. Sale, asupra acelea.i
chestiuni.
Intrand d-1 Alex. Lapedatu, min4strul Cultelor In §edinta., se amang.
continuarea discutiilor asupra Maglavitului si luarea unei hotarari, pen-
tru qedinta viitoare.
I. P. S. Patriarh, propune a se lua in discutiune de fat& fiind
d-1 ministru Lapedatu chestiunea combaterii stilismului 91 ca atare
invite, comisiunea pentru doctrina. ei viata religioasa a citi referatul sau
asupra acestei probleme.
Comisiunea neavand raportul definitiv intocmit, I. P. S. Patriarh,
arata cauzele care au dat nastere rniscari stiliste cu incidente atat de re_
gretabile la Albinet-Basarabia.
P. S. Arhiereu Titu Targovilteanul arata cat de necesara este o
stransa colabolare intre stat qi Biserica, in propaganda pentru comba-
terea stilismului.
Mai iau cuvantul, I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, P. S.
Episcopi: Lucian al Romanului, Vartolomeu al HAmnicului Noul Severin
si P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
D-1 Alex. Lapedatu, ministrul Cultelor gi Artelor, arata tot ceeace
au facut autoritatile statului pentru reprimarea agitatiilor stiliste ei a,si-
gtult ca si pe viitor va sta in ajutorul Bisericii. In concluzie roaga Sf.
Sinod sa binevoiasca a gasi mijloacele pentru o cat mai eficace propa-
ganda contra ratacirilor stiliste.
In urma acestor discutii. Sf. Sinod hotara-ste:
Se insarcineazd comisiwnea pentru doctrind qi via rd religioasd,
complectata od-hoc, a studia chestiwnea combaterii stilismului in complexul
ei, fi a prezenta mdsurile necesare pentru linisstirea spiritelor Ssi stamje-
nirea propagamdei subversive.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridica sedints, anuntand pe cea viitoare
pentru main vineri 4 Octomvrie 1935.
PREEDINTE PATRIARH, Secretar,
(ss) MIRON (ss) t VENIAMIN PLOETEANUL

www.dacoromanica.ro
198 Biserica. Ortodox& Roman&

Sedinta din ziva de 4 Octomvrie 1935.

Sumarul $edintei
Sedinta se deschide In palatul patriarhal, in orele 10 dimineata sub
presedintia malt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal $i sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron si L P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Epis-
copi: Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al Bu-
zaultd, Nichita al Argesului, Visarion al Hotinului si loan al Armatei;
PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacacenul, Grigore Botosaneanul, Tit Targo-
visteanul, Veniamin Ploesteanul si Galaction Craioveanul; absenti: PP.
SS. Episcopi: Cosma al Dunarii de Jos, Dionisie al Cetatii-Albe 91 Ghe-
rontie al Constantei iar In concediu: IL PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al
Moldovei si Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Nifon al Husi lor,
Vasile al Caransebesului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului; PP. SS.
Arhierei: Ipolit Radauteanul, Andrei Crisanul Ell Vasile de Rasinari
II. Sumarul gedincei precedents care, pus la vot,
Se verified qi aprobd.
III. Comuniiedri. Tern. Nr. 1318/935, Pr. Icon. loan Andronic, con-
silier referent al consiliului eparhial Chisinau, se plange de protoereul
§tefan Cecati, contra cbruia. I. P. S. Arhiepiscop si Mitropolit Gurie, nu
is mastuile necesare.
Declarandu-se de urgent& chestiunea, as is In discutie si se hota-
raste:
St. Sinod trimite plangere-a pr. icon. I. Andronic, I. P. S. Mitropolit
Gurie al Basarabiei, spre a da referintele necesare.
Se antra In ordinea de zi si as rein firul discutiei asupra cazului
dela Maglavit.
P. S. Arhiereu Galaction Craioveaaul, raportorul comisiunii da ci-
tire propunerilor comisiunii.
P. S. Episccrp Vartolomeu al Rdmnicultii Noul Severin, as declare
de comun acord cu aceste propuneri.
P. S. Arhiereu Tit Teirgovilteanul, dupe ce citecte definitia dog-
matic& a minunei si criteriile dupe care se recunoaste o minune, propune
ca Sf. Sinod sa nu facit enuntiatiuni categorice asupra celor Intamp late
in Maglavit, p9.na ce nu va fi informat de o comisiune proprie a sa.
I. P. S. Patriarh, gaseste de bune propunerile P. S. Tit Targovi-
steanul. Lisa, pan& ce acea comisiune va ajunge salt depuna raportul,
va trece mult timp. Pena atunci Ursa trebue sa i se dea atentia necesare
potopului de misticism religios ce s'a desvoltat Intre credinciosii Bisericii
ortodoxe de pe tot intinsul tariff. Pentru reglementarea. lui Sf. Sinod e
obligat deocamdata sa is cuvenitele rnasuri, prin episcopal locului si au-
toritatile civile.
D-1 Alex. Lapedatu ministrul Cultelor, intrand In sedinta, se amana
continuarea discutiunii $i luarea hotArarii, pentru sedinta viitoare.
I. P. S. Patriarh, dand cuv9.ntul domnului ministru Lapedatu, dom-
nia-sa aduce la cunostinta Sf. Sinod, cum unii dintre preotl, nesocotind
pastorale datA de Sf. Sinod anul trecut, privitoare in pacificarea spiritelor

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfaatului Sinod din anal 1935 199

.0 curentelor extremiste in politica, railiteaza Inca. In organizatiuni de na-

tura aceasta.
Apoi, prim multe parti ale tarn asa numitele tabere de muncit"
nu aunt altceva decat fosta organizatie politica. Garda de fer", care a
fost dizolvata. de Guvern, ca periculoasit ordinei de stat, se pun la dispo-
zitia autoritatilor bisericesti de a repeaa Zvi zidi in mod gratuit manastiri,
biserici sosele etc. Prin aceasta munca gratuittt, urmaxesc captivarea
maselor populare pentru ideile fostei Garzi de fer". Deaceea roaga Sf.
Sinod s& is cuvenitele masuri contra preotilor ce railitenza In taberile de
munch si sa atragit atentia Chiriarhilor de a nu mai aproba ridicari de
biserici decat organelor parohiale constituite legal. Iar pentru cazul and
o asociatie oarecare si-ar oferi serviciile gratuit, sit se cearlt in prealabil
informatiuni asupra ei, dela Ministerul Cultelor.
I. P. S. Patriarh, raspunzand d-lui ministru, arata ca. Biserica qi
Chiriarhii n'au putint& de a cunoaste ce urmaresc acele organizatii. Ins&
Guvemul care le cunoaste s& informeze la timp Biserica asupra for vi ea
fie sigur ca ea va lua cuvenitele masuri, ca toate organizatine politice
ce sap in temelia statului sit nu fie incurajate ci dimpotriva combatute.
In urma discutiilor in care iau parte: P. S. Episcop al Ramnicului
Noul Severin si P. S. Arhiereu Tit Targovisteanul, Sf. Sinod hotarliste:
I. PP. ES. Chiriarhi se fac atenti set nu mai acorde autorizapii pen-
tru zidiri sau reparafii de biserici, decat numai consiliilor sau corntitetelor
parohiale, constituite conform legit de organizare bisericeascd.
H. Cdsui vre-o orgastizatie politicd on care i-ar fi numele, 1$ of erd
serviciile de mused, in mod gratuit, pentru o astfel de zidire sau repa-
rape sd se ceard to prealabil infarmariani aswpra acelei asociati4 dela
Ministerul Cultelor.
III.Chtiriarhiile s4 sfdtuiascd argainele parohiale, ca nici ele sd nu
'intro In legdturd ygi. sd dea sprijin unor asemenea organizafii pawl nu vor
avea aprobarea Chiriarhiei respective.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridica sedinta anuntand pe cea viitoare
pentru mdine, Sclinbdtd 5 Octomvrie a c., orele 10 dimineara.
PREEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) t VENIAMIN PLOE§TEANUL
$edinta din ziva de 5 Octomvrie 1935.
Sumarul $edintei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, in orele 10 dimineata sub
presedintia Inalt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal $i aunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron $i I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi:
Vartolomeu al Ramnicului, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzlialui,
Nichita al Argesului, Visarion al Hotinului; PP. SS. Arhierei; Ilarlon
.Bitclioanul, Tit Targovisteanul, Veniamin Ploesteanul $i Galaction Craio-

www.dacoromanica.ro
20') Biserica Ortodox5. Romanh

veanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Cosma al Dunarii de Jos, Dionisie al

Cettitii-Albe, Gherontie al Constantei gi Ioan al Armatei; P. S. Arhiereu
Grigore Botosaneanul, iar In concediu: II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae
al Ardealului qi Nicodim al Moldovei; PP. SS. Episcopi: Nifon al Husilor,.
Vasile al Caransebesului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului; PP. SS..
Arhierei: Ipolit Ril.dauteanul, Andrei Criseanul si Vasile de Rasinari.
IL Sumarul edin fei precedente, pus la vot,
Sf. Sinod aprobet gi verified acest mortar.
Se intrd in ordinea de zi.
Reluandu-se in discutie, teofania dela Maglavit, dup5. ce iau cu-
vantul: I. P. S. Patriarh, PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Ramnicului
Noul Severin, Lucian al Romanului, Visarion al Hotinului si P. S. Arhie-
reu Tit Taxgovisteanul, se hotarAate:
Sf. Sinod ascultand raportul P. S. Episcop al Ramniculu4 Noului
Severin, relativ la intampletrile ce se petrec la Maglavit gi,
Avdnd in vedere entuziasmul Zvi setea religioasci starnitet in po-
porul credincios de aceste intampldri;
Avand in vedere marea mulpme de pelerini ce se indreaptd spre
aceastd localitate in fiecare zi;
Avdnd in vedere efectele salutare ce ni se senvnaleazd, aswpra viefit
morale gi religioa,se a fiilor sfintei noastre biserici, ca urmare a acestor
intamplart;
Avand in vedere cd, nici teofania despre care se alb-2nd cd a avut-a
Petrache Lupu, nici cele ce el poveituegte pe oameni, precum: sd se
pocdiascd, sd nu facd fapte rele, set find posturile, set se clued la bisericd
cand bate popa clopotul ca sd se roage, sd find sdrbdtorile cele de acum,
etc., nu cunt in contrazicere cu invaccitura sfintei noastre biserici,
Sf. Sinod, ia act de raportul P. S. Episcop al Rdmnicului Noulut
Severin ssi dispune:
a) Numegte o comisiune care sd is infornutfiwni la feta locului gi
sd urmdreascd desfagurarea evenimentelor dela Maglavit, fdcand raport
pi propuneri Sf. Sinod pentru a asigura un curs normal al lucrurilor qd
servictilor liturgice spre folosul duhovnicesc al pelerinilor;
b) Recomandd P. S. Episcop al locului sd purceadd de urgentd kg
organizarea gi buna pow-quire duhovniceascd a credinciogilor ce merg
In pelerinaj la Maglavit. In scopul acesta se va dispune:
1. Set se trimitd la Maglavit un numar suficient de clerici incercati.,
cari impreund Cu. preotul local sd ajute gi sd ingrijeascd de nevoile duhcru-
nicegti ale mulfimei de eredinciogi ce se duc acolo in pelerinaj;
2.Darurile ce se vor strange se vor intrebuinfa, la vremea cane/ va
hotdra autoritatea biscriceascd superioard, pentru construirea wnui slant
locag.
Pond atunci inset se vor lua mac' uri urgente ca s¢ se construiascd
Rn timpul cel mai scurt posibil o stated bisericd, unule set se savargeascd
zilnic sfanta liturghie gi alte sfinte taw:, gi slujbe liturgice pentru tre-
buincele dultovnicegti ale pelerinilor.
Aceste disporttiuni se vor Ada publicitatii sub formd de comunicat.
* *
Pe langet acestea Sf. Sinod mat dispune; a). Se va cere dela. Onor.
Gueern sd ia mdauri: pentru reg/ementarea pelerinajtilor gi a afluenfit

www.dacoromanica.ro
Sumarele cedintelor Sf tuatului Sinod din anul 1935 201

de popor la Maglavit; pentru facerea gi repararea drumuri/or; pentru

locuri de addpost, odihnid, curdfenie gi sanitare; pentru facerea de Idn-
Mini; pentru paza ordinei gi pentru, asigurarea avutuluti, sandtafii ysi
viefii pelerinilor prin emdsuri administrative gi sanitare dictate de legi 0
imprejurdri; b). Comisiunea prevdzutd la punctul a de mai sus se institue
prin alegere din urinatorii PP. SS. Membri: PP. SS. Episcopi: Vartolomeu
at Rlininicului Noul Severin, Lucian at Romanului fi. P. S. Arhiereu Titu
Simedrea Tdrgovigteanul.
1. Tem. Nr. 1296/935. P. S. Episcop Ghenadie at Buzdului, rapor-
torul comisiunii canonic& juridic& ci pentru disciplina, di3, citire referatu
lui comisiunii, asupra adresei Ministerului Apararii Nationale Nr. 8017/935
prin care roag& Sf. Sinod s& statueze daca. diaconii pot fi socotiti c& all
practica pastoral& la fel cu preotii, in vederea admiterii for la examenul
pentru ocuparea posturilor de preoti militari.
Comisiunea propune ci Sf. Sinod primind propunerea, hotaracte:
Diaconii, prin rolul pe care-1 au in biserica hoastra, nu pot fi so-
cotifi cd au practicd pastorald, intrucdt el nu exercita acte cu caracter
pastoral in enorie ca preofii. Ca atare, nu pot fi admigi la examenul pen-
tru ocuparea posturilor de preofi militari.
2. Tem. Nr. 1330/935. Acela,si P. S. Raportor, da citire referatului
comisiunii asupra cererii Pr. Iosif Trifa, conducatorul Oastei Domnului",
prin care recunoacte ca. a grecit iecind din ascultarea canonic& a Chi-
riarhului s &u ci. se declar& a fi supus Bisericii.
Comisiunea propune ci. Sf. Sinod primind-o, hotaracte:
Cererea pr. Iosif Trifa sa trimite I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardea-
lului spre a fi hada in consid,erare cum se cuvine dupd lege 0 ccazoane.
3. Tern. Nr. 1138/935. Ace/a0 P. S. Raportor, da citire referatului
comisiunii asupra petitiei pr. loan D. Popescu din Craiova, prin care se
plange ca. P. S. Episcop al Ramnicului Noului Severin, banuindu-1 ca
autor al unor articole defaimatoare la adresa P. S. Sale, 1 -a dat in jude-
cata Consistoriului Spiritual eparhial, dar in acelasi timp 1 -a pus sub urm5
rirea Parchetului General al Curtii de Apel din Craiova.
Comisiunea gasind c& preotul nu are dreptate, propune a se clasa
la dosar petitia lui.
Sf. Sinod hotdrag-te clasarea la, dosar, a petifiei numittaui preot.
4. Tem. Nr. 1125/935. Acelagi P. S. Raportor, citecte referatul co-
misiunii asupra petitiei pr. loan D. Popescu din Craiova, care, gasindu-se
dat in judecata Consistoriului Spiritual de Ramnic, de Episcopul sau, pen-
tru nicte articole defaimatoare la adresa P. S. Sale, cere sa fie judecat nu
de Consistoriu Spiritual Eparhial ci de un Sinod constituit dupe prevede
rile canon. 9 al Sinod. IV ecumenic.
Comisiunea avand in vedere ca cunt atatea instance de judecata
instituite pentru preoti, in cat on ce nedreptate este exclus& a se face,
nu indreptatecte punctul de vedere al preotului ci este de parere a nu se
aproba cererea.
Sf. Sinod aproba propunerea comisiunii ci ca atare, respinge ce-
rerea pr. I. D. Popescu din Craiova, de a fi judecat de un Sinod consti-
tuit conform canon. 9 al Sinod. IV ecumenic.
5. Tem. Nr. 607/935. Acelagi P. S. Raportor, citecte referatul asu-
pra adresei Sf. Episcopii a Ramnicului Noului Severin Nr. 4266/935, pe

www.dacoromanica.ro
202 Biserica Ortodox& Roman&

Haag& care se lnainteaz& avizul Nr. 105/935, al contenciosului Ministerului

Cultelor, asupra hotararii luata de Sf. Sinod in sedinta din 29 Noemvrie
1934, prin care, preotii nemultumiti cu actele Chiriarhilor lor, aunt oprill
a merge in judecata civila, ci aunt Indrumati la judecata Sf. Sinod. Avi-
zul numitului Contencios a Post provocat de suspendarea din serviciu de
Episcopia Ramnicului Noului Severin, a pr. Aurelian Barbici din Trg.
Jiu, intructit acesta, nesocotind hotararea Sf. Sinod din 29 Noemvrie 1934,
a intenta,t actiune in contencios impotriva Sf. Episcopii a RAnanicului
Noului Severin.
Comisiunea propune: a) s& se ridice suspendarea numitului preot
ot b) judecata la Consistoriul Spiritual eparhial s& fie acceleratA si bine
sustinuta spre a se da sentinta bazatA pe temeiurile dogmatice si cano-
nice.
Sf. Sind primind proptinerile comisvundi, hotdrd4te a se interveni
2a Sf. Episcopie a Rdmnicului Noului Severin pentru a ridica suspendarea
pr. Aurelian Barbici din Trg. Jiu qi a dispivru3 accelerarea judecdrii cauzei
disciplinare a sa.
6. Tern. Nr. 831/935. Acelagi P. S. Raportor, citeste referatul co-
misiunii asupra scrisorii mitropolitului neamt ortodox Spiridon Schmucker
din Stuttgart-Germania, prin care cere incorporarea la. Biserica ortodox&
roman& a Bisericii ortodoxe germane, de sub conducerea sa.
Comisiunea gaseste c& In ce priveste persoana zisului mitropolit
si situatia clerical& ridica o multime de probleme care, necesitA cerce-
tan In prealabil ba Inca $i cheltueli. Toate aceste consideratiuni pe not
ne-a dus la o concluzie: sa ne dezinteresam pl s& nu ne mai ocupam de
problemele altora cand, avem la not in tar& atAtea de facut, in propria
noastra biserica.
In urma clarificarilor date de I. P. S. Patriarh, Sf. Sinod hot&-
ra.ste:
Mitropolited ortodox german Spiridon Schmucker din Stuttgart, se
indrumeazd 0911 indrepta cererea cdtre Patriarhia ecumemicd din Ccrnstan-
tinopol.
7. Tem. Nr. 281/935. Acelagi P. B. Raportor, citeste adresa Sf. Epis-
copii de Arges Nr. 8818/934, asupra petitlei preotului recasatorit Marin
Mintoiu din Dumitresti Olt, prin care roaga Sf. Sinod a& revina asupra
hot/Ira/wit sale prin care dispune, ca preotii recasatoriti sit fie tratatl
dupii dispozitiunile canonice".
In urma celor comunicate de P. S. Episcop Nichita. al Argesului,
asupra situat,.iei acestui preot, a clisui cauza se af1& scum la Consistoriul
apelativ din Bucuresti, scow& de pe rol Sf. Sinod hotarliste:
Cererea pr. Marin Gdnfaiu dela Dumitregti-Olt se trimite Consts-
toritaui Spiritual Mitropolitan din. Bucuregti, spre judecare imprewnd cu
dosarul anterior.
8. Tem. Nr. 783/935. Acelo4i P. S. Raportor, citeste adresa Ministe-
rului Apararii Nationale Nr. 3070/935, prin care Sf. Sinod este rugat sA
se pronunte asupra pozitiei militare In caz de mobilizare a persoanelor,
cart, In timpul r&zboiului fiind preotl au capatat gradul de capitan, dar
scum au demisionat dela parohii, luand alte lndeletniciri civile streine de
-caracterul preotesc.
Prea Sfintia Sa gaseste c& Sf. Sinod s'a pronuntat asupra acestor

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 203

cazuri In sedinta sa din 22 Martie a. c. Ca atare, sit se comunice din

nou Ministerului Apararii Nationale acea hotarare;
Sf. Sind prinnind propunerea fdcutd hotdrdgte a se comunica din
non Ministeruluti Apdrdrii Nationale hotdrdrea din 22 Martie 1935.
9. Tern. Nr. 1146/935.Acelaqi P. S. Raportor, citeste adresa Epis-
copiei Hu. i lor Nr. 6842/935, prin care se areal c& nu pr. Gh. Timirean
dela parohia Carligati Falciu a prezidat alegerea membrilor civili in
Adtmarea eparhiala din 1932, la cercul electoral Schiopeni-Falciu, ci Pr.
I. Pavlov paroh al parohiei Grumezoaia Falciu. Ca atare cere rectificarea.
cuvenita.
Sf. Sinod, pe baza adresei Sf. Episcopii a Hu.,9ilor Nr. 6842/935,
prin care aratd cd nu pr. Gh. Timirean paroh al parohiei Carligati Fdlciu
a prezidat cercul electoral Schiopeni-Falciu cu ocazia alegerizi membrilor
civili in adurnarea eparhiald a HILO lor, cum s'a ardtat in sumarul sedintei
din 3 Mai 1933, ci pr. I. Pavlov, parohul parohiei Grumezoatia-Fdlciu, rec-
tified acel sumar asa cum se aratd in adresa Hf. Episcopii de Husi.
La orele 13, L P. S. Patriarh, ridicii sedinta anuntand pe cea viitoare
pentru ziva de Luni 21 Octomvrie 1935, orele 10 dimineata.
PREEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) j VENIAMIN P. PLOE§TEANUL

Sedinta dela 21 Octomvrie 1935.

Sumarul $edintei
Sedinta, se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
presedintia Ina lt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal si stint prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron si I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi:
Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie
al Buzau lui, Nichita al Argesului, Visarion al Hotinului, Dionisie al Ce-
tAtli-Albe vi Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Titu Targovistea-
nul, Veniamin Ploesteanul si Galaction Craioveanul; absenti: I. P. S.
Mitropolit Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Nifon al Husilor,
Cosma al Dunkrii de Jos si Roman al Oradiei; PP. SS. Arhierei: Gri-
gore Botosaneanul, Andrei Crisanul sli Vasile de Rasinari lar in concediu:
L P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovii si Sucevii; PP. SS. Episcopi:
Vasile al Caransebesului, Nicolae al Clujului si loan al Armatei; PP. SS.
Arhierei: Ipo lit Redauteanul si Ilarion Bactioanul.
IL Sumarul sedintei precedentb.
La sumar I. P. S. Patriarh is duvantul.
I. P. S. Sa, plec9.nd dela faptul c& prin multe parti se ivesc Ca-
zuri ca ceI dela Maglavit, cart, in %Irma se dovedesc a fi simple inseIa-
ciuni, menite sa slabeasca sentimentul religios, propune ca hotararea
asupra celor petrecute la Maglavit sa fie complectatti cu urmatoarea
miisurli:

www.dacoromanica.ro
204 Biserica Ortodox& Roman&

Preotii s& fie sfatuiti ca in orice caz de teofanie, ce s'ar mai ivi,
sti nu se pronunte asupra lui, ci s4-1 aduca la cunostinta Chiriarhilor
respectivi, care s& is cuvenitele masuri pentru stabilirea adev&rului".
Primindu-se propunerea, se hotaraste:
St. Sinod roagd pe PP. SS. Chiriarhi set dea ordine preofilor ca
nici unul sd nu se mai pronunfe asupra cazurilor de teofanie ce s'ar mai
ivi, ci imediat ce le afki sd le comunice Chiriarhilor lor, care vor lua
cuvenitele mdsuri pentru stabilirea adevdrului.
Cu aceste complectdri se verified gi se aprobd sumarul gedinfei
precedente.
P. S. Secretar, d& citire cererilor de concediu ale: I. P. S. Mitro-
polit Nicodim al Moldovei qi Sucevei, PP. SS. Episcopi: Nicolae al Clu-
jului, Vasile al Caransebe§ului, loan al Armatei, P. S. Arhiereu Harlon
Biicaoanul §i P. S. Arhiereu Ipolit Radauteanul.
Sfetntul Sinod aprobd concediile cerute.
Apoi urmatoarelor comtmicari:
1. Tem. Nr. 1176/935. Ministerul Afacerilor Streine inainteaza in
copie raportul Legatiunii roman din Tirana, privitor la raporturile din-
tre ortodocsi §i musulmani In Albania. (Anexe: Tem. Nr. 1275 §i 1363/935).
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii afacerilor streine.
2. Tern. Nr. 1373/935. Comisiunea discutiilor cu delegatia Bisericii
anglicane, depune lucrarile cu raportul conferintei ce a avut loc nitre
1 0 8 Iunie a. c.
Se trimite spre studiere psi referire comisiwnii pentru doctrind ysi
viafet religioasd.
3. Tern. Nr. 1401/935. Patriarhia din Constantinopol, inainteaz&
dou& exemplare din studiul pregatitor despre Sf. Liturghie intitulat:
Cele trei liturghii dupa codici din Athena" intocmit de comisiunea pen-
tru revizuirea cartilor liturgice.
Se trimite la aceiagi comisiune.
4. Tern. Nr. 1403/935. Consiliul Central Bisericesc inainteaza dosa-
rul alegerii P. S. Episcop Visarion al Hotinului, in scaunul de mitropolit
al Bucovinii.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii canonicd juridicd gi
pentru disciplind, care se complecteath ad-hoc, cu P. S. Arhiereu Titu
Tdrgovigteanul.
5. Tem. Nr. 1398/935. Preotul paroh loan Iorgulescu, dela paro-
hia Vanju Mare jud. Mehedinti, reclam& Sf. Sinod c& Episcopia Ramnicu-
lui Noul Severna a creiat un post de preot ajutator in acea parohie, pe
care 1-a ridicat la rangul de arohie onorifica, deli nu Indepline§te con-
ditiunile legii.
Se trimite spre studiere yvi referire comisiunii camonicci juridicd.
6. Tem. Nr. 1292/935. I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei roaga
Sf. Sinod a-i aproba conferirea rangului de arhimandrit mitrofor, pro-
tosinghelului Antonie Harghel, vicarul Sf. Mitropolii din Chisin&u.
Se trimite pentru studiere gi referire comisiunii eamonicd juridicd
Si pentru disciplind.
7. Tem. Nr. 1371/935. Sinodul Permanent fnainteaza. spre rezolvare,
adresa Sf. Episcopii a Romanului, referitoare la hirotonia de preoti cell-
batari la parohil.

www.dacoromanica.ro
Sumarele gedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 205

Se trimite la aceiagi comisiune.

8. Tem. Nr. 1321/935. Ministerul Cultelor Inaintesza copie de pe
raportul Legatiei regale din Atena, referitor la dizolvarea. Sf. Sinod al
Bisericii elene.
Be ia act.
Tot la comunicAri, I. P. S. Patriarh, aduce la cunostinta. Sf. Sinod,
ca d-1 ministru al Cultelor i-a cerut Ina lt Pres, Sfintiei Sale, ca Patriarh
gi ca Pregedinte al Sf. Sinod, s5, ia masuri ca P. S. Episcop al Constantei
a5. -i trimittt dosarele cerute In cauza P. Decu din Ia lornita, dosare pe care
P. S. Episcop de Constants. refuza at le dea, iar adresa ce i s'a trimis
de Ministerul Cultelor a pus-o la dosar.
Potrivit art. 4 din Legea de organizare a Bisericii ortodoxe romane
gi art. 25 din Legea pentru r6gimul general al Cultelor, Statul are drep-
tul de supraveghere gi control asupia tuturor cultelor prin Ministerul
Cultelor. Prin acest control Inst., Ministerul Cultelor nu poate schimba
o hotArttre episcopalk ci cel molt aft atraga atentia acolo wade nu s'a
aplicat bine legile gi regulamentele In vigoare.
Deaceea propune a se Indatora P. S. Episcop al Constantei stt
trimitA in timpul cel mai scurt Ministerului Cultelor, dosarul cerut.
Se declara, de urgentA chestiunea gi se ia in discutie.
P. S. Episcop Gherontie al Constantei co. a mai trimi.s odatA do-
sarul In chestiune la Ministerul Cultelor, prin vicarul P. S. Sale, lush
Ministerul nu 1-a primit. Totugi, dupti. 24 Octomvrie a. c., ctind este ter-
men de judecatA in Contencios pentru cazul Pr. Decu, sperti. s5, i se
trimita dosarul al imediat ce-1 va primi, 11 va trimite Ministerului Culte-
lor.
Sf. Sinod ia act de declaratia P. S. Episcop Gherontie al Constantei
cd va trimite dosarul cazu/u4 Pr. Decu, Ministerului Cultelor.
I. P. S. Patriarh, referindu-se la foametea provocata de secetA, In
Basarabia gi anume In judetele din cuprinsul episcopiei Isrnailului, In jud.
Tighina gi o parte din jud. LApuana propune ca Sf. Sinod sa ia mAsuri
ca preotii din eparhiile celelalte ale tarii s5, organizeze colecte fie In
bani, fie chiar in natura, gi sti, le trimitA In acele judete lipsite. Statul a
insArcinat Crucea Roche" al stritnga ajutoare pentru cei Infometati. Noi
Biserica Ins& trebue s5, avem grije de fin noatrii sufletasti gi sa, le venim.
In ajutor.
Se declara, chestiunea de urgentA gi se ia In discutie, la care iau
parte: L P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei ci. P. S. Episcop Dionisie
al Cetatii-Albe Ismail, dup5. care se hotAraqte:
Sf. Sinod atrage atentia PP. SS. Chiriarhi aSupra situatiei neno-
rocite in care se afld populafia din judefele bdntuite de secetd: Ismail,
Cetatea Albd, Cahul, Tighina gi o parte din .Lellrugna gi-i rodgd a indemna
prin preofi pe credinciogii din celelalte pdrci ale cdrit neatinse de secetd
sd Irina in ajutorul populafiei din stidal Basarabiei prin colecte fie in
bawl, fie In naturd, adicd inn. bucate.
In acest stop, preocii vor fi difigali dela centrele eparhiale, ca in
Infelegere cu. autoritdfile civile locale sd organizeze acele colecte in na-
turd gi sit be trimitd la destinatie.
PP. SS. Chiriarhi din Chigindu gi Cetatea-Alba Ismail, vor orga-
niza centrele pentru primirea gi distribuirea acestor ajutoare celor lipsiti,

www.dacoromanica.ro
206 Biserica Ortodox& Romittul

numind comitete speciale sub pregedintia delegati/or bisericii gi, vor co-
=mica tuturor Cluiriarrhiilor celorlalte, aceste centre, in vederea trimiterii
pe adresa lor, a ajutoarelor ce se vor strange.
Tot la comunicAri, I. P. S. Patriarh, fn legatura. cu apropiata des-
chidere a Parlamentului reaminteste de intelegerea stabilitA in sedin-
tele Sf. Sinod din anul trecut, ca la sedintele Senatului, PP. SS. Chi-
riarhi, sA participe prin rotatie in serie de ate doi trei ierarhi lunar si
numai and vor fi chestiuni importante sA vinA cu tot ii.
In concluzie propune a se apnea acest principiu at rota%iei si a se
face repartizAri.
Sf. Sinod primegte propumereci I. P. 2. Patriarh, 0-1 roagd ca
din ofieiu sa facd repartizarea PP. SS. Clviriarhi pe Zuni yvi dupd alfabet
si sd camp la knceputu/ fiecdrei sesiwal parlamentare pe PP. SS. cdrora
le vine randy/1 ad partici/pc la gedirafele Senatului din acea sesiune.
Be Imtrd to ordiraea de zi.
Tern. Nr. 1403/935. P. 2. Arhiereu Titu Targcnrigteamul, raportorul
comisiunii canonic& juridic& si pentru disciplinA, dA citire referatului
comisiunii asupra examnArii alegerii P. S. Episcop Visarion al Hotinului
ca Arhiepiscop at Cernautilor si Mitropolit at Bucovinii de Onor. Cole-
giu Electoral pentru alegerea episcopilor si arhiepiscopilor-mitropoliti, In
sedinta dela 17 Octomvrie a. c.
Comisiunea studiind dosarul alegerii si avand in vedere art. 12 din
Lege si 118 din Statutul Legii de oiganizare constatA cA Colegiul elec-
toral s'a convocat si alegerea s'a stwarsit cu observarea tuturor prescrip-
tiunilor legale, alegAndu -se ca mitropolit al Bucovinei si arhiepiscop al
Cernauti lor P. S. Episcop Visarion al Hotinului cu 136 voturi din 168
exprimate.
Cel ales Bind episcop cercetarea canonic& prevazutA de art. 118
din Statut nu mai are aplicare.
Ca stare, comLsiunea constatAnd cA totul s'a sav&rsit legal si ca-
nonic.
Propune Sf. Sinod sA binevoiasca a aproba alegerea P. S. Episcop
Visarion al Hotinului ca mitropolit al Bucovinii si arhiepiscop al Cernau-
tilor si roagA sA se dispunA trimiterea actelor prin Ministerul Cultelor
pentru confirmare si investitura.
Sf. Sinod primioul propumerea comisivaui, aprobd alegerea P. B.
Episcop Visarion al Hotinului, ca arhiepiscop at Cernaufi lcrr gi Mitropolit
at Bucovinei ygi dispwne interuenirea prin Ministerul CulteLyr la M. 2.
Regale pentru confirmare i inuestiturd.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridicA sedinta si anuntA prorogarea
qedintelor Sf. Sinod pentru o datA ce se va comunica la timp.

PREEDINTE PATRIARH,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) VENIAMIN P. PLOETEANUL

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 207

Sedinta dela 12 De,cemvrie 1935.

Sumarul $edinfei.
edint.a se deschide sub preseden.tia I. P. S. Patriarh, la orele 10
dimineata in palatul patriarhal.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar di;. citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropolili: Nicodim al Moldovei si Sucevei,.
Nicolae al Ardealului, Visarion al Bucovinei si Gurie al Basarabiei; PP.
SS. Episcopi: Nifon at Husilor, Vasile al Caransebesului, Dionisie at Ce-
tAtii-Albe si Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul,
Titu Targovisteanul, Andrei Crisanul, Veniamin Ploesteanul ci Galaction
Craioveanul; absenti: P. S. Episcop Nichita al Argesului si P. S. Arhie-
reu Grigore Botosaneanul iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Vartolomeu
al Ramnicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului,
Cosma al Dtmarii de Jos, Roman at Oradiei, Nicolae al Clujului si loan
al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul si Vasile de Rasinari.
Ace lasi P. S. Secretar da citire sumarului sedintei precedente, care,.
pus la vot,
Be verified vii aprobd.
Comtinicdri.
1. P. S. Episcop Dionisie al Cet.gii-Albe Ismail, multurneste Sf.
Sinod pentru mitstuile luate spre a veni in ajutorul basarabenilor Info-
metati si roaga pe PP. SS. Chiriarhi, ca, on ce colectit ce se face de bi-
aerie& pentru basarabeni sa. fie trimise Episcopiilor ca ele apoi sa, le Im-
ps/tit la cei lipsiII.
Sfantul Silted is act.
P. S. Secretar da citire urmatoarelor cereri de concediu:
1. Tern. Nr. 1787/935. P. S. Episcop Roman al Oradiei;
2. Tern. Nr. 1786/935. P. S. Episcop Ghenadie al Buz9.ului;
3. Tem. Nr. 1767/935. P. S Episcop Nicolae al Clujului;
4. Tem. Nr. 1785/935. P. S. Episcop loan al Armatei;
5. I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei, cere concediu pentru
P. S. Arhiereu Ipo lit RAdauteanul far
P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul cere concediu pentru P. S.
Arhiereu Vasile de Rasinari, toti pentru motiv de boala..
Be acordd coneediile cerute.
Urmatoarele comunicari:
1. Tern. Nr. 1587/935. Mitropolia Moldovei si Sucevei da informa-
tiuni asupra capelei ortodoxe roman din Baden-Baden-Germania. si cere
ak se statoreasat raporturile acelei capele cu episcopatul instituit pen-
tru America si Europa de Apus.
Be trimite spre studiere psi. referire comisiwnii afacerilor externe.
2. Tem. Nr. 1783/935. Ministerul Afacerilor Streine Inainteaza. In
copie, raportul Legatiunii romane din Ankara, privitor la negocierile gu-
vernului maghiar cu Patriarhatul din Constantinopole in chestia organizarii
bisericii ortodoxe din Ungaria, (anexe: 1725, 1632, 1619, 1726 si 1732/935).
Be trimite in acelagi comisiune.
3. Tern. Nr. 1781/935. P. S. Episcop al Clujului, aduce ]a cunostints.

www.dacoromanica.ro
208 Biserica Ortodox& Roman&

Sf. Sinod, urmarile mlisurilor luate pe baza hotarftrii Sf. Sinod In se-
dints, sa din 4 Octomvrie a. c., in legatura cu organizatiile politice.
Se trimite to original la Ministerul Cultelor.
4. Tem. Nr. 1637/935. Sf. Episcopie a Ramnicului Noul Severin
Inainteaza o copie de pe hotarftrile luate de comitetul de initiativ& dela
Maglavit.
Se trimite spre studiere 0 referire comisiunii pentru doctrind 0
via td religioasd.
5. Tem. Nr. 1759 si 1771/935. Episcopia Rtimnicului Noul Severin
comunica masurile luate in leglitura cu initiativele comitetului asezamin-
telor dela Maglavit.
Se trimite la aceiagi comistiwne.
6. Tem. Nr. 1566/935. Societatea de Radio difuziune roags, sa. se
admit& difuziunea slujbelor religioase prin radio.
Se trimite la aceea.gi comisitune.
7. Tern. Nr. 1613/935. Referatul Sinodului Permanent asupra a-
dresei Tipografiei Cartilor Bisericesti prin care cere a se opri tipografille
particulare dela tiparirea cartilor liturg-ice.
Se trimite spre studiere 0 referire oomisiunii pentru doctrind 0
viafd religioasd.
8. Tern. Nr. 1649/935. Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei Inainteaza ce-
rerea locuitorului Gh. Dumitrescu din comuna Frgesti jud. Vlasca, de a
fi autorizat s& infiinteze un cult nou.
Se trimite la aceea$ co-mistiwne.
9. Tem. Nr. 1735, 1736 si 1737/935. Ministerul Cultelor inainteaza
adresele Ministerului de Interne referitoare la miscarea stilistilor din
Albinet si din lntreg judetul Hotin.
Se trimite spre studiere gi referire convisivnii pentru doctrind fi
viafd religioasd.
10. Tem. Nr. 1790/935. Consiliul Central Bisericesc inainteaa do-
sarul alegerii P. S. Arhiereu Andrei Mager Crisanul, ca episcop la
.Arad.
Se trimite pentru studiere gi referire comisiuntiti canonicd juridicd
0 pentru disciplind.
11. Tem. Nr. 1791/935. Consiliul Central Biserices inainteaztt do-
sarul alegerii P. S. Arhiereu Tit Simedrea Targovisteanul ca episcop la
Hotin.
Se trimite la aceeagi comisiune.
12. Tem. Nr. 1782 si 1780/935. P. S. Episcop Nicolae al Clujului
refer& in cazul Pr. Sigismund Francisc.
Be is act.
13. Tem. Nr. 1773/935. Arhiepiscopia Bucurestilor inainteaza un
proect de regulament pentru determinarea drepturilor in parohii ale preo-
tilor pensionati. (anexe: Tern. Nr. 1623, 1287, 1470, 1614, 1669-1685 si
1784/935).
Se trimite pentru studiere fi referire comisiunii camonic4 juridicd
gi pentru disciplind.
14. Tern. Nr. 1769/935. Episcopia Buzaului inainteazA un referat
in chestiunea preotilor cu sotii invatatoare ce nu locuesc la un loc si
roaga Sf. Sinod sa.-1 discute.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfruatului Sinod din anul 1935 209

Se trimite la aceea$ comisiune.

15. Tem. Nr. 1756/935. Consiliul Central Bisericesc, inainteaza
spre cele legale, hotararea Congresului National Bisericesc din 15 Octom-
vrie 1935, referitoare la infiintarea Episcopiei ortodoxe romane din Ti-
misoara.
Se trimite la aceea$ comisiune.
16. Tem. Nr. 1768/935. Ministerul Cultelor aduce la cunostinta c&
nu are nici un dosar de anchetA la M-rea Noul Neamt, pe timpul stAritiei
p. c. Antonie Harghel (anexe Nr. 1409, 471, 505/935, 9i 1411/934).
Se trimite la aceea0 comisiune.
17. Tern. Nr. 1720/935. Episcopia Hotinului, roag& sä se intervina
la forurile legale Ca educatia premilitara a tineretului sa nu se mai fac&
in Duminici .i sarb&tori dimineata.
Se trimite spre studiere 9i referire comisiune pentru doctrind 9ti
viata religioasa.
18. Tern. Nr. 1658/935. P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului
Noul Severin, desminte invinuirile ce i s'au adus de P. S. Arhiereu vicar
Galaction Cordun-Craioveanul in legatura cu oficierea sf. liturghii la
Maglavit de ziva Sf. Cruci.
Se trimite pentru studiere gti referire comisiwnii cancm.icd juridicd
0 pentru disciplbul.
19. Tern. Nr. 1406 si 1638/935. Sf. Arhiepiscopie a Sibiului face
cunoscut c& nu poate contribui pentru cheltuelile materiale ale Sfilntului
Sinod.
Se trimite la aceeagi comisiune.
20. Tern. Nr. 1643/935. Pr. Gh. Decu dela parohia Suditi judetul
Ialomita roaga Sf. Sinod sa intervin.a din nou la P. S. Episcop al Constan-
tei, sa-1 repuna in serviciul bisericii si sa-i trimite, copie de pe hotararea
Consistoriului Spiritual eparhial spre a putea face apel, (anexe: Tern. Nr.
665, 1112 si 1141/935).
Se trimite la aceeagi comisiune.
21. Tern. Nr. 1571/935. Episcopia Buz&ului inainteaza Sf. Sinod
spre deliberare si hotArare, dosarul studentului in teologie Ionescu I.
Vasile vakluv prin divorl, candidat la preotie.
Se trimite la aceea$ comisiune.
22. Tern. Nr. 1657/935. P. S. Episcop al Constantei refer6, in chestia
dosarului preotului Gh. Decu, cerut de Ministerul Cultelor.
Se trimite la a.ceedgi comisiune.
23. Tem. Nr. /935. P. S. Episcop Vasile al Caransebesului ci-
teste memoriul mai multor diaconi care cer sa li se aprobe a fi primiti
la examenul de preoti militari.
Se trimite pentru studiere gi referire comisiwnii canonicd juridicd
gi pentru disciplind.
I. P. S. Mitropolit Nicolae at Arc lea/taui, propune complectarea co-
naisiunii canonic& juridic& cu cel putin doi membri pentru a putea lucra.
Sf. Sinod hotaragte complectarea comisiurnii canonticd juridicd 0
pentru disciplind cu PP. SS. Eptiscopti: Vasile at Caransebeguluti 0 Ghe-
rontie at Constanfei.
Tot la comunicari I. P. S. Patriarh aduce in cunostinta Sf. Sinod,
ea, a primit din partea mitropolitului Ghermanos al Tiatirelor presedintele

www.dacoromanica.ro
210 Biserica. Ortodox& Ftomknit

sectiei ortodoxe de pe Ling& Consiliul economic de cretinism practic",

cu sediul la Geneva, o invitare pentru participarea Bisericii ortodoxe
romfine la conferinta, mondiala, ce se va tine In anul 1937 la Oxford.
I. P. S. Sa, gaseste c& Biserica ortodox& rom&nA care a mai participat
prin delegatii la o asemenea conferintli ce s'a tinut la Sto Icholm, unde a
facut bun& impresie trebue sit participe $i la conferinta dela Oxford.
Declarandu-se de urgent& chestiunea se is In discutie si in urma
informatiunilor I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului, Sf. Sinod ho-
tarAste:
I. Biserica ortodoxd remand va participa printr'o delegatie speciald,
la conferinfa mondiald de organism practic, ce se va fine in anal 1937, to
Oxford-Anglia.
2. Aceastd delegatie va fx cotrupusd din: I. P. S.Mitropolit Nicolae
at Ardealului ca pregedinte; PP. SS. Episcopi: Tit at Hotinului 0 Andrei
at Aradului; p. c. arhim. Iuliu Scriban, pp. cc. preoci: dr. Vasile Gheor-
ghiu data Cern:44i, Cicerone Iorddchescu dela Chifindu svi. d-1 prof. V. Gh.
/spir din Bucurgti.
3. I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului in calitate de pregedinte
at numitei delegatii se va adresa to loota in drept pentru a fi incungtiin-
tat de temele ce se vor discuta la acea conferinfd fi din timp va cowtroca
pe membrii delegaitiei Bisericaa ortodoxe romdne pentru pregatirea refe-
ratelor respective.
4. Cele hotdrdte lac punctul 1 0 2 vor fi comunicate I. P. S. Mi-
tropolit Ghermanos at Tiatirelor, prardintele secfiei ortodoxe de pe ldstgd
Cans% lila de organism fractic" dela Geneva.
Tot la comtmicari, I. P. S. Patriarh reaminteste cum I. P. S. Sa,
scum cativo, ani in urma, a dat ideea organiz&rii intelectrnillor intro
asociatie crestina sub conducerea Bisericii. Cu intocmirea statutelor fu-
sese insarcinat raposatul episcop Grigore at Aradului. Idees. I. P. S. Sale
in urma hotara.rii Sf. Sinod s'a infaptuit in Ardeal, intru cat acolo lumea
era mai pregatita pentru astfel de ideie, date fiind imprejurarile din
acea parte a %aril. Astazi, av&nd in vedere miscarile organizatiilor po-
litice, care fac s9. pluteasc& in aer ideea national& si religioasa, si in
celelalte parti ale titrii terenul pare stt fie pregatit pentru infttptuirea
acelei organizari a intelectualilor sub auspiciile bisericii, fapt care a f &-
cut pe d-1 Sextil Puscariu presedintele F. 0. R." din Ardeal s& propun&
extinderea F. O. R." $i in celelalte eparhii.
Propune urgerta, pentru discutarea acestei chestiuni ,vi Sf. Sinod
prlmind propunerea, in urma relatiirilor I. P. S. Mitropolit Nicolae at
Ardealului, asupra frumoaselor realiz&ri ale F. 0. R." din Ardeal, ho-
tbs&ste:
Sf. Sinod, in pri'ncipiu, aprobd ideea de generalizare a organiza-
fiei intele,ctualilor din Ardeal, F. 0. R." yn in celelalte parti ale rani,
cu statutele psi organizalia ce o are acolo.
Se intrd in ordinea de zi.
La redeschidere P. S. Episcop Vasile al Caransebefului, raportorul
comisiunii canonic& juridic& si pentru discipline d& citire referatului co-
raisitmii inreg. sub Nr. 1793/935, asupra alegerii P. S. Arhiereu Andrei
Mager Crisanul, in scatmul vacant de episcop la Arad, de Onor. Colegiu

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 211

Electoral pentru alegerea episcopilor si arhiepiscopilor mitropoliti in se-

dints, din 10 Decembrie 1935.
Comisiunea studiind dosarul alegerii si av&nd In vedere art. 12 din
din Lege si 118 din Statutul Legii ue organizare constata ca. Colegiul
electoral s'a convocat si alegerea s'a sa.v&rsit cu observarea tuturor pres-
clriptiunilor legale, alegandu-se ca episcop al Aradului P. S. Arhiereu
Andrei Mager Crisanul cu 129 voturi din 153 exprimate.
Cal ales 'Lind arhiereu cercetarea canonic& prevazuta de art. 113
din Statut nu mai are aplicare. Ca atare comisiunea constatand ca. totul
s'a savarsit legal si canonic,
Propane Sf. Sinod sd binevoiasca a aproba alegerea P. S. Arhiereu
Andrei M. Criganul ca episcop ca Aratlului 0 roagd sd se dispund tri-
miterea actelor prim Ministerul Cultelor pentru confirmare gi investiturd.
Sf. Sinod primind propunerea Comisinnii in urnamimitate de voturi
aprobd alegerea P. S. Arhiereu Andrei Mager Crigasul ca Episcop al
Aractu ha gi dispune intervenirea prin Ministerul Cultelor la M. S. Rege le
pentru confirmare 9i investiturd.
Ace/42.0, P. S. Raportor, da. citire referatului comisiunii asupra ale -
gerii P. S. Arhiereu Tit Simedrea Targovisteanul In scaunul vacant de
Episcop al Hotinului, alegere facuta. de Onor. Colegiu Electoral, pentru
alegerea episcopilor si arhiepiscopilor mitropoliti, in sedinta sa din 11
Decembrie 1935.
Comisiunea studiind dosarul alegerii si avand in vedere art. 12 din
Lege si 118 din Statutul Legii de organizare constata ca. Colegiul Elec-
toral, s'a convocat si alegerea s'a savarsit cu observarea tuturor pres-
criptiunilor legale, alegandu-se ca Episcop al Hotinului P. S. Arhiereu
Tit Simedrea Targovisteanul cu 93 voturi din 153 exprimate.
Cel ales fund arhiereu cercetarea canonic& prevazuta de art. 118
din Statut nu mai are aplicare. Ca atare comisiunea constatand ca, totul
s'a stivarsit legal si canonic,
Propune Sf. Sinod sd binevoiascd a aproba alegerea P. S. Arhiereu
Tit Simedrea ca Episcop al Hotinului 0 roagd sd se dispund trimiterea
actelor prin Ministerul Cultelor pentru confirmare gi inuestiturd.
Sf. Sinod primind propunerea comisiunii, in umasimitate de vo-
turri aprobd alegerea P. S. Arhiereu Tit Simedrea Targovigte,arnul, ca Epis-
cop 02 Hotinului gi dispume intervenirea prim Ministerul Cultelor la M. S.
Regale pentru confirmare ysi investiturd.
La orele 13, epuizandu-se ordinea de zi, I. P. S. Patriarh riclica
sedinta si ammta pe cea viitoare pentru mine Vineri 13 Decembrie 1935,
orele 10 dimineata.
PRESEDINTE PATRIARH, Secretar,
(SS) M1RON (as) t
VENIAMIN P. PLOE§TEANUL

Sedinta din ziva de 13 Decemvrie 1935

Sumarul AFedintei
Sedinta se deschide In paiatul patriarhal la orele 10 dimineata sub
presedintia I. P. S. Patriarh.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar d5 citire:

www.dacoromanica.ro
212 Biserica Ortodoxa. Romans

I. Ape lulu% nominal.

qi sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron II. PP. SS. Mitropoliti: Nico-
dim al Moldovei ql Sucevei si Gurie al Basarabiei; P. S. Episcop Vasile
at Caransebesului; $i PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Titu Taxgo-
visteanul, Veniamin Ploesteanul cri Galaction Craioveanul; absenti:
PP. SS. Mitropoliti Nicolae al Ardea1ului §i Visarion at Bucovinei; PP.
SS. Episcopi: Nifon. al Husilor, Dionisie at Cetatii-Albe si Gheron.tie al
Constantei; PP. SS. Arhierei: Grigore Botosaneanul si Andrei Crisanul
iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Vartdlomeu al Ramnicului Noul Se-
verin, Lucian at Romanului, Ghenadie at Buzaului, Nichita. at Argesului,
Cosma al Dunkrii de Jos, Roman at Oradiei, Nicolae al Clujului si loan
a/ Armatei si PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul si Vasile de Rasinari.

II. Sumaria qedinfel precedente.

Sfam.tul Sinod verified 0 aprobd sumarul §edinfei precedente.
Se intrd in ordinea de zi.
1. P. S. Episcop Vasile at Caransebeylului, raportorul comisiunei pen-
tru doctrina vi viata religioasa, da citire referatului comisiunii asupra
miscarii stiliste din Basarabia si in special din Albinet, inreg. sub Nr.
247/935. Comisiunea propune: 1. A se ruga PP. SS. Chiriarhi in ale ca.-
ror eparhii stmt stilisti, sa intrebuinteze exclusiv mijloace duhovnicecti
pentru readucerea, acestora pe calea adevarata, renuntand cu totul la
mijloacele de constrangere cu ajutorul autoritatilor civile. 2. Pe cat este
posibil, preotii din parohiile basarabene cu stilisti sa is legatura cu
preotii din Moldova, cari au obtinut rezultate frumoase in jurul readucerii
ratacitilor stilisti la mate& si sa intrebuinteze aceleasi metode ca acestia
la combaterea stilismului.
3. Bune rezultate ar mai putea da qi misiunile religioase, bine or-
gani7ste, cu slujbe in sobor insotite de predict si conferinte lamuritoare
asupra calendarului indreptat.
4. Sa se tears si concursul laicilor intelectuali, in combaterea ace-
stui rau.
P. S. Arhiereu Galaction C. Craioveainul, din partea comisiunii spe-
dale instituita de Sf. Sinod pentru cazul dela Albinet, citecte urmatoarea
propunere: Sf. Sinod este rugat sä binevoiasca, a hotari reinvierea sta-
ruintelor catre inaltul govern, spre a lua cuvenitele ma.suri, ca toate au-
toritatile de stat, sit dea tot concursul, pentru aplicarea deplina a calen-
darului indreptat.
2. In acelas timp, P. S. Chiriarh respectiv, (de BA lti) sit is im-
preuna cu clerul local, din nou, toate masurile de la.murire a poporului
si de induplecare, spre a nu no mai da loc, la cazuri, ca cel intamplat
is Albinet".
I. P. S. Mitropolit Nicodim at Moldovei gi Sucevei, arata cum pe
tale pasnica fara constrangere politieneasca., s'a ajuns in parohiile din
Moldova la imputinarea stilismului.
I. P. S. Mitropolit Gurie at Basarabiei, expune rolul cel mare ce-1
poate avea propaganda intelectualilor in combaterea
In urma discutiilor ce mai au loc se hotaraste;

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1935 213

1. Sf. Sinod recomandd PP. BS. Chiriarhi in ale cdror eparhii sent
stilisti, sd intensifice propaganda pentru readucerea acestor ratacici la
mated, intrebnintand exclu.siv mijloace dultovnicesti, renuntandu-se la
constreingerea prin ajutorul fortei publice.
2. Preopii din parohille stUiste, vor fi indrumati sd plead cdt mai
molt tact pastoral gi iubire cregtineascd in opera for de combaterea sti-
lismalui.
3. PP. SS. Chiriarhi basarabeni se vor informs despre metodele de
combaterea sti/istilor in parohifile din cwprinsul Sf. Mitropolii a Moldovei
gi Sucevei, care au dat cele mai buste rexultate $ be vor aplica in cu-
prisista eparhiilor PP. BS. Lor.
4. In Pdr file contaminate de statism, se vor trimite dela centru
raisfuni religioase cari prim oficierea de slujbe religioase in sober, prin
predici gi conferinte ldmurtoare asupra calendarului indreptat, sd clarifice
gi sd indrepte pe cei rdtdciti.
5. PP. SS. Chiriarhi vor cere gi ccmcursul laicilor intelectuali din
parohii, pentru combaterea acestei rdtdciri.
6. Cele de marl sus se vor cam:mica Onor. Govern, ruganclu-1 a lua
cuvenitele mtlsuri, ca atilt corpul profesoral si invdtdtcriesc dint orage fi
comunele rurale, cdt gi celelalte autoritati ale Statului sa des tot can-
cursta preotilor pentru combaterea stilismului.
2. Acelagi P. S. Raportor, propune ca toate adresele Sf. Episcopii
a Ftal' nnicului Noul Severin inreg. la Nr. 1637, 1759 si 1771/935, refe-
ritoare la Maglavit sd. fie repartizate comisiunei speciale instituitb. de
Sf. Sinod in sedinta sa din 5 Octombrie a. c.
Se primegte propunerea si se vor incredinta actele numitei comisiwni.
3. Acelagi P. S. Raportor, db. citire referatului asupra cererii tipo-
grafiei Cartilor Bisericesti, inregistrat sub Nr. 1615/935, de a se opri
tiparirea cartilor de ritual de alte tipografii, cum este cazul cu tipografia
dela Husi, Care a tiparit cu aprobarea episcopiei, o carte de ritual.
Comisiunea propune: pentru a preveni erorile ce s'ar putea intro-
duce, Sf. Sinod isi rezerva, conform art. 3 lit. 1, din statutul legii pentru
organizarea bisericii dreptul de a tipari cbsti. bisericesti.
Sf. Sinod, primind propunerea, hotArliste:
In baxa art. 3 lit. 1, din statutul legii de cn-ganizare a bisericii or-
todoxe rentante, numai Sf. Sinod are dreptul de a autoriza tipdrirea de
.carti bisericegti.
Pentru a se asigura wivitatea /imbii in toate bisericile de pe in-
treg cuprinsul tdrii gi a se prevenfi erorile ce s'ar putea introduce in cdir-
Ole bisericegti dacd s'ar tipdri de diferite tipografii, Sf. Sinod are tipo-
grafie preppie, care retipdregte aceste cdrti numai cu aprobarea preala-
bild a sa.
Ca atare, toti PP. SS. Chiriarhi scant rugati a respecta prove-
derea legald gi dreptul Sf. Sinod de a retipdri cdrtile bisericegti gi a nu
melt da autorizafii pentru retipdrirea de asemenea cdrfi fie in tipogra-
fiile eparhiale fie in tipograffile particulare ci pentru cdrfile de ritual de
care an nevoe sit se adreseze tipografiei Car-tiler Bisericesti din Bum-
regti.
4.Ace/asi P. S. Raportor, refer& verbal asupra adreselor Ministeru-
lui Cultelor inregistrate la Nr. 1286, 1288/935, prin care se aratb. cum
chiar unii preoti din Basarabia indeamn>£ poporul sa. tins. vechiul calendar,

www.dacoromanica.ro
214 Biserica Ortodox& Roman&

iar cu adresa InregistratA la Nr. 1289/935, educe la cunostintra propaganda

ierarhilor rust din diaspora, cars socotese Bessarabia sub conducerea cano-
nic& a for si fac propaganda tot pentru vechiul calendar.
Sf. Sinod hotardgte a se comunica aceste cazuri PP. SS. Chiriarhi
respectivi sere a iaa cuvenitele rneisuri, pentru cercetarea caturilor sem-
nalate, disciplinarea eventuald a preofilor vinoixati > combaterea propa-
gandei stdiste.
5. Aceldqi P. S. Raportor, refer& verbal asupra cererii Inregistrat&
sub Nr. 386/935, a d-nei Maria Pavlov Lungu, licentiata in teologie, de
a se Infiinta In parohii oficiul diaconitelor. P. S. Sa, propune si Sf. Sinod
primindu-i propunerea hotAraste:
Cererea d-nei Maria Pavlov Lungu, se pone la dosar.
6. Ace P. S. Raportor, d& citire referatului comisiunii asupra ce-
rerii locuitorului Gh. Dumitrescu din Fr &testi judetul Vlasca, de a i-se
permits a& Infiinteze un nou cult. (Tern. Nr. 1649/935). Comisiunea con-
statand din raportul protoeriei jude%ului Vlasca ca solicitantul este un
maniac desechilibrat, propune respingerea cererii sale.
Sf. Sinod primind propunerea comisiwnii hoteirdlte respingerea ce-
Teri! locuitorului Gh. Dumitrescu din Fildtegti Vlasca, de a imfii/n4a un
won cult.
Aceastd hotardre se va carromica Ministerulwi Cultelor.
7. P. S. Arhiereu Tit Simedrea Targovigteamul, propune alegerea a
doi membri in Sinodul Permanent, pentru periodul de patru ant, Incepand
cu 1 Ianuarie 1936, pima la 31 Decembrie 1939, in locul PP. SS. Episcopi:
Lucian al Romanului jai Vasile al Caransebesului al carui mandat expiry.
la 31 Decembrie a. c.
La propunerea I. P. S. Patriarh,
Sf. Sinod in unanimitate de voturi realege pe PP. SS. Episcopi:
Lucian al Romanului gi Vasile al Caransebegului, cd membri in Sinodul
Permanent, pe noul period de patru ant, 1 Idnuarie 1936-1 Idnuarie
1940.
La orele 13, I. P. S. Patriarh, ridicS. sedinta anuntand pe cea vii-
toare pentru ratline Sa.mbatA 14 Decembrie 1935, orele 10 dimineata.
p. PREEDINTE PATRIARH,
(ss) .1. NICODIM
Secretar,
(ss) j VENIAMIN PLO ESTEANUL

Sedinta din 14 Decemvrie 1935.

Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata. In palatul patriarhal,
sub presidentia I. P. S. Patriarh Miron.
Secretar de sedina: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar dh citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropolilji Nicodim al Moldovei 9i Sucevei,
Visarion al Bucovinei PP. SS. Episcopi: Vasile al Caransebesului, PP.

www.dacoromanica.ro
.Sumarele sedintelor Sfli.ntului Sinod din anul 1935 215

SS. Arhierei: Tit S. TArgoviate.anul, Veniamin Ploesteanul ai Galaction

Craioveanul; absenti: II. PP. SS. Mitropoliti Nicolae al Ardealului si Gu-
rie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Nifon al Huai lor, Dionisie al Ceti ii
Albe Ismail si Gherontie al Constantii; PP. SS. Arhierei: Grigorie Bo-
tostinea.nul qi Andrei Cri§anul; Jar in concediu: PP. SS. Episcopi: Varto_
lomett al Ramnicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie at
Buzaului, Nichita. al Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Roman at
Oradei, Nicolae al Clujului $i Ioan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ipo lit
RAdAuteanul, Ilarion BAclioanul si Vasile de Rasinart
I. P. S. Patriarh, constatand di Sf. Sinod nu este in numar ca sa
post& lucre, ridica ledinta si proroag5. aedintele Sf. Sinod pentru data de
18 Decembrie 1935.
p. PREEDINTE PATRIARH,
(ss) t NICODIM
Secretar,
(ss) VENIAMIN PLOE§TEANUL

Sedinta dela 18 Decemvrie 1935.

Sumarul $edintei.
§edinta se deschide la ora 10 dimineata sub preaedintia I. P. S.
Mitropolit Nicodim al Moldovei $i Sucevei, in palatal patriarhal.
Secretar de sedintii.: P. S. Arhiereu Veniamin Ploesteanul.
P. S. Secretar db. citire: I. apelului nominal si sunt prezenti: I. P.
S. Patriarh Miron, IL PP. SS. .Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Su-
cevei at Gurie al Basarabiei; PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului,
Nifon al Husi lor, Cosma, al Dim Arii de Jos, Vasile al Caransebesului,
Dionisie al. CetAtii-Albe si Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei:
Titu Targoviateanul, Veniamin Ploesteanul ai Galaction Craioveanul;
absenti: II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae at Ardealului ai Visarion at
Bucovinei; P. S. Episcop loan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Grigore
Botoaaneanul si Andrei Crisanul iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Var-
toloraeu al RAmnicului Noul Severin; Ghenadie al Buzfullui, Nichita al
Argeaului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului, PP. SS. Arhierei: Ipolit
Radauteanul, Darion Bacaoa.nul ai Vasile de R5.a1nari.
II. Sumarul gedimpi precedente.
La sumar is cuvantul:
P. S. Episcop Nifon al Sufi lor, aratA ea la Huai nu exists tipografie
eparhialit Cand a dat aprobarea pentru retiparirea slujbei inmormfuitArii
pruncilor si mirenilor la solicitarea consilierului referent Susnea s'a gam-
clit al era nevoe de o carte mai lesne de purtat de preoti la slujbe ai
pentru consideratiunea precedentelor de tiparire creiate in alte eparhii.
Declare Ca se va supune hotararii Sf. Sinod si va impune Pr. Su§nea aft
retraga acea tipariturii din comer si pe viitor nu-i va mai ingadui sa.
retipitreascil alte carti de rival.
I. P. S. Mitropolit Nicoditn al Moldovei qi Sucevei, PP. SS. Epis-

www.dacoromanica.ro
216 Biserica Ortodox& Roman&

copi Cosma al DunAri de Jos, Gherontie al Constantei Ili PP. SS. Arhierei:.
Tit Targovisteanul $i Venia,min Ploesteanul discutit asupra conditiunilor
de tiparire a ca4ilor de ritual si asupra masurilor celor mai eficace in.
combaterea miscbsii stiliste.
Pus la vot, sumarul sedintei precedente,
Sf. &nod verified 0 aprobd acel sumar.
Comunicdri:
P. 2. Arhiereu Galaetion Craioveanul, depune declaratiile martori-
lor In privinta zidirii bisericii dela Mag lavit.
Se trimite sere studiere fi referire comisitunii canonied juridicd gi
pentru dideipRed.
Domnul Ministru al Cultelor gi Artelor, Alexandru Lapedatu intr.&
in cedintti si, ne mai fiind la ordinea zilei nici o chestiune de rezolvat,
domnia-sa citeste Inaltul Decret Regal Nr. 2073/935, pentru inchiderea
sesiunii ordinare a Sf. Sinod pe anul 1935.
PP. SS. Membri ascultd IIn picioare citirea mesajului regal de
Inchidere, iar la sfarOt fac urdri de sdazdtate fi viacd lwngd M. B. Re-
gelui Carol II-lea, al Romdniei.
Cu acestea Incheindu-se sesiunea anului 1935, Malt Prea Sfintitul
Presedinte ridic& sedinta.

PREEDINTE PATRIARH, Secretar,

(ss) M1RON (Cs) j VENIAMINP.PLOE§TEANUL

www.dacoromanica.ro