Academia de Studii Economice Bucureşti

DEFRIŞAREA PĂDURILOR

Cojocaru Denisa Valentina

Constantin Adriana Gabriela

Marin Alexandra Florentina

Grupa 1724, Anul II, Facultatea de Marketing

aconstantin285@gmail.com

denisa.valentina24@gmail.com

alexandramarin_797@yahoo.com

2016-2017

1
I. ANALIZA CONTEXTULUI ELABORĂRII CAMPANIEI DE
COMUNICARE

1. Identificarea problemei sociale

Incalzirea globala este, fara nici o indoiala, cea mai dezbatuta problema de mediu la ora actuala la
nivel mondial, insa problema de mediu cu adevarat serioasa o reprezinta disparitia padurilor, ea
fiind atat o cauza a incalzirii globale, cat si o consecinta a acesteia, deoarece padurea absoarbe
cantitati imense de dioxid de carbon, iar in momentul defrisarilor toata cantitatea absorbita revine
in atmosfera, sporind astfel cantitatea de gaze cu efect de sera.

Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la

intensificarea vitezei vânturior şi la apariţia inundaţiilor catastrofale.

Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric,

fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare alt
ecosistem natural.

Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s-au dereglat
echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură. Importanţa crescută care se
acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural sau divers umanizat, după parerea mea
se explică tocmai prin mulţimea efectelor negative ale acestui impact, ale urbanizării şi
industrializării accelerate şi a folosirii intensive a resurselor mediului, care au dus la eroziunea
solului, alunecări de teren, torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii, agravarea
secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în
general, formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea apelor
şi solului, poluarea fonică.

Functia hidrologica a padurii

2
o Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele
fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul
apei în natură.
o Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de
suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea
izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;
o Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii,
duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii.
o Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in pantă,
de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte
consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.
Functia antierozionala a padurii
o Retenţia însemnată a precipitaţiilor în coronament, topirea lentă a zăpezii, reţinerea însemnată
a apei în litieră şi orizonturile humifere ale solului, puternicul drenaj biologic al solului şi
consolidarea profundă a acestuia fac din pădure cel mai bun scut protector al integrităţii
terenurilor forestiere.
o Rărirea puternică sau dispariţia pădurii, în asemenea situaţii, se soldează de cele mai multe
ori- mai ales în anii bogaţi în precipitaţii – cu punerea în mişcare a terenului pe grosime
însemnată, prin procese de eroziune accelerată, alunecări, surpări, mai ales pe terenurile în
pantă cu stabilitate slabă, alcătuite din argilă, marne argiloase şi nisipoase, nisipuri, pietrişuri,
care la anumite grade de umezire formează veritabile „ paturi de alunecare”.
o Pădurea are un rol important
o în ameliorarea şi restaurarea solului afectat sau distrus prin eroziune şi alte procese de
degradare.
Functia climatica a padurii
o Influenţele favorabile ale pădurii asupra climatului se manifestă cu intensitate remarcabilă în
special în reflectarea, diminuarea pătrunderii şi absorbţiei radiaţiilor, atenuarea extremelor de
temperatură, distribuţia precipitaţiilor, reducerea evapotranspiraţiei, creşterea umidităţii
atmosferice, atenuarea intensităţii vânturilor.

3
o Cercetările( A. Baumgartner, 1971) au stabilit că pădurile au cea mai mare capacitate de
absorbţie a radiaţiilor faţă de alte categorii de folosinţă a terenului(culturi agricole, pajişti,
etc).
Combaterea zgomotului
o Cercetările făcute în acest domeniu au arătat că în înteriorul masivelor plantate, împădurite,
zgomotul scade cu circa 20%. Spaţiile mari, deschise din mijlocul masivelor plantate măresc
intensitatea zgomotului. De asemenea, plantaţiile în aliniament, de-a lungul străzii, reduc
intensitatea zgomotului.
O altă consecinţă a defrişărilor forestiere o reprezintă fenomenul de înmlăştinare. Acesta este
rezultatul acumulării unor cantităţi excesive de apă, fie sub formă de apă freatică – când nivelul
apei din sol ajunge la suprafaţă, fie de apa din precipitaţii când straturile impermeabile ale solului
împiedică pătrunderea apei în adâncime, provocând stagnarea ei la suprafaţă, până la evaporare.
Acest fenomen apare mai frecvent în subzona molidişului, în arboretele de molid, şi în subzona
stejarului, arboretelui de cer şi gârniţă.

2. Justificarea alegerii

Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a
fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de deforestare nu este
incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute – si nu e greu de vazut ca daca
continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina
faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol
important in reglarea climei planetei.
Odata Pamantul era acoperit in majoritate de padure dar odata cu cresterea populatiei umane
acestea au trebuit sa fie taiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea Britanie unde
agricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la cateva palcuri imprastiate. Insa
padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de
hectare fata de cele 700 de milioane ramase.
Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45%
din padurea originala a disparut.

4
 Copacii au un rol foarte important in absorbtia gazelor de sera, care cauzeaza incalzirea
globala. Cu cat avem mai putine paduri cu atat mai multe gaze intra in atmosfera si cresc viteza si
severitatea efectului de sera. De asemenea, fara copaci – care in timpul zilei tin umbra, iar
noaptea pastreaza mai bine caldura – rezulta schimbari de temperaturi mari, care sunt
daunatoarea plantelor si animalelor din acea zona. Solul din paduri este mai umed, iar
indepartarea copacilor, care blocheaza razele soarelui, cauzeaza uscarea rapida a acestuia.
Copacii ajuta la perpeturarea ciclului apei. Prin distrugerea padurilor, se creaza dezechilibre
imense in natura, modificandu-se regimul de precipitatii si se ajunge la seceta. De multe ori
zonele despadurite ajung sa fie aride. Alte efecte negative includ eroziunea solurilor, aparitia de
alunecari de teren si modificari in miscarea curentilor de aer.

3.Oportunităţi şi ameninţări din perspectiva rezolvării problemei sociale

Cauzele defrisarii : nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si
cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare. Oamenii au trait in
preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in
echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa
nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a
intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.
Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut
indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor
pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru
padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile
defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura
intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza
cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile
padurii.
La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale
poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti
este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca
taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale comertul cu lemn aveao o influenta
5
nesemnificativa asupra padurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate au
avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele tinte pentru
companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la pierderi fara precedent.
Efectele defrisarii: zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si
promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta
sa dispara. O data data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar
disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai
exista sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la
disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai
dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am
auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind
acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid
de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de
dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si
schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi
sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata
natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat.
Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la
disparitia lumii cum o stim noi.
De ce sa protejam padurile?
o Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul
consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din
atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie)
o Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea
poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului
o Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt
o Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi
frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata

6
o Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari
cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat
o Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale
o Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte numeroase specii de plante şi
animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorita adaptarii la condiţiile
specifice de aici
o Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate
de culturi agricole sau alte amenajari antropice
o Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute
o Are o mare importanţa educativ – ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile urmatoare
Consecintele defrisarilor
o s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
o sunt tot mai frecvente secetele;
o s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale;
o a degenerat starea masivelor forestiere;
o a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante. În
Cartea Roşie, ediţia a 2-a, sunt înscrise deja 210 specii de plante şi animale periclitate (faţă de
55 specii, pe care le conţinea ediţia 1-a).
o defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale

II. DEFINIREA OBIECTIVELOR COMUNICĂRII

Receptarea corecta a mesajului transmis,si ulterior, receptat de catre noi trebuie sa fie clar si
corect, iar daca acest lucru se intampla, riscul defrisarii padurilor poate sa scada uimitor.

Intelegerea corecta a mesajului: In ceea ce priveste acest aspect, mesajul trebuie sa fie bine
cunoscut si inteles de catre fiecare dintre noi, si anume, protejarea padurilor impotriva defrisarii,
astfel procentul defrisarii sa ajunga a fii cat mai mic.

Acceptarea mesajului: Atata timp cat mesajul a fost receptat si inteles corect, si aceeptarea
acestuia s a realizat.

7
Provocarea unei reactii: Obtinerea unei reactii din partea celor care au primit mesajul se doreste
a fii una de natura pozitiva, deoarece cei ce se alatura in a preveni defrisarea padurilor, doresc in
mod constant a face acest lucru.

III. INSIGHT STRATEGIC SI AXUL COMUNICATIONAL

1. Caracterizarea publicului tinta

Publicul tinta caruia i se adreseaza aceasta campanie este format din persoanele ce cumpara brazi
de craciun, elevii din diferitele institutii de invatamant in care vom activa. Aceasta campanie se
adreseaza persoanelor ce inteleg gravitatea situatiei, respectiv defrisarea padurilor.

2. Identificarea insight-ului strategic

Dorim sa demaram cat mai multe campanii, prin care ne propunem să protejăm pădurile, atât prin
acțiuni de plantare cât și prin acțiuni de ecologizare a traseelor forestiere. Prin aceste viitoare
campanii, dorim să oferim clienților noștri din diverse zone ale țării, posibilitatea de a participa
ca voluntari la plantări. Sperăm ca acesta să fie doar începutul iar în anii viitori, să mărim
numărul de județe în care să derulăm aceste acțiuni.

3. Definirea axului comunicational

Vom încerca ca toate aceste informații să fie prezente și difuzate în toate zonele țării, atât prin
intermediul publicității,cât și prin campaniile pe care dorim sa le înființăm, prin afișe puse în
fiecare județ,dar mai ales in locurile unde defrișarea se practică în mod frecvent, și nu în ultimul
rând, prin cei ce îi instruim, prin oamenii care ne susțin în ceea ce dorim să facem, fiindcă,
comunicând între noi,informațiile ajung mult mai repede unde trebuie în speranța că această
problemă să fie rezolvată.

8
IV. MIXUL DE COMUNICARE ȘI ELEMENTE DE CREAȚIE

1.1 Tehnici de comunicare propuse pentru campanie și detalierea activităților pentru fiecare
tehnică

Noi am ales două tehnici de comunicare. Una este tehnica relațiilor publice, iar cealaltă
publicitatea.

Relațiile publice. Vorbim despre un domeniu relativ nou la noi în țară, dar de impact, având în
vedere că prin relații publice se câștigă cea mai mare credibilitate, spunând ceea ce trebuie
oamenilor potriviți, la timpul potrivit. În cazul nostru celor mai tineri. Noi am hotăât să ne
orientăm eforturile de PR în două sensuri.

1. Vizită în școli și licee

Vrem să desfășurăm vizite în mai multe școli din țară, pentru că prin educație putem
rezolva o problem sociala ca defrișarea. Vom sta de vorbă cu elevi de gimnaziu, dar și de
liceu pentru a semnala problema defrișărilor. Acestora le vom explica pe larg ce înseamnă
defrișarea, care sunt efectele acesteia și cum o putem opri. În plus, după terminarea
prezentării și a vizionării spotului publicitar și a afișelor, fiecare elev va primi câte un
puiet pe care va trebui să îl planteze. Acesta îi va rămâne în grijă, iar cum foarte mulți
dintre copii au pagini pe diferite rețele de socializare, noi am creat și un hastag special
#ÎMPĂDURESCROMÂNIA și îi vom invita pe elevi să își facă o fotografie în timp ce
plantează pomul și să încarce fotografia pe Facebook. Toți cei care vor posta în săptămâna
în care le vom vizita unitatea de învățământ vor primi pe adresa de e-mail diploma de
salvator al pădurilor din România.
2. Știri
Pentru a crește interesul față de această problemă socială, am hotărât să apelăm la ajutorul
unei televiziuni. Am luat legătura cu trustul Prima TV și am decis împreună cu echipa
știrilor Focus să împrospătăm lunar memoria oamenilor cu privire la problema
defrișărilor.
Mai jos sunt atașate ultimele două materiale cu privire la acest subiect, cel din lunile
noiembrie și decembrie:
2.1. http://focusprimatv.ro/o-mie-de-dosare-penale-in-trei-luni/

9
 2.2. http://focusprimatv.ro/hotii-de-lemne-si-au-gasit-nasul-ministerul-mediului-a-lansat-
astazi-site-ul-inspectorul-padurii-ro/

Publicitatea. Tehnica în care este apreciată creativitatea și orice ideea inovatoare și de impact.
Pentru cauza noastră socială, la capitolul publicitate, am hotărât să acoperim o paletă cât mai
largă de activități, care să ajungă la un public cât mai larg.

1. Spot publicitar. Am creat un mic spot publicitar, de câteva secunde care va rula în diferite
medii și care va arăta ce înseamnă cu adevărat defrișarea, care sunt efectele ei și cum
poate fi aceasta diminuată. Spotul este format din mai multe fotografii care rulează una
după alta și care împreună crează o poveste despre lumea reală, lumea în care trăim și în
care noi putem schimba ceva.

2. Mesaj radio. În afară de spoturile de la tv, ne-am gândit că un adevărat impact l-ar avea și
un mesaj la radio. Având în vedere că oamenii, atunci când sunt la volan și sunt
concentrați vizual la drum, auzul poate fi destul de bine exploatat, ne-am gândit să
transmitem prin intemediul radiourilor următorul mesaj:
„Te-ai gândit vreodată de ce în ultimii ani ne confruntăm tot mai des cu seceta? Sau de ce
avem parte de schimbări de temperaturi atât de mari? Ori care este motivul pentru care
mai multe zone din țară au parte tot mai des de alunecări de teren? Răspunsul tuturor
acestor întrebări să într-un singur cuvânt: DEFRIȘĂRI!
România pierde 3 hectare de pădure pe oră și zilnic sunt înrgistrate mai bine de 60 de
cazuri de tăieri ilegale. Poate că noi nu putem împiedica direct defrișările, dar putem
împăduri din nou România. Plantează și tu și devino erou! Înainte să fie prea târiziu...”

3. Print. Pe stradă, la metrou, în autobuz. Acestea sunt doar câteva ditre locurile în care
printurile noastre vor fi expuse. Vrem ca un public cât mai complex să aibă acces la
mesajele nosatre, iar apelul nostru să ajungă la cât mai multă lume.
„PLANTEAZĂ ȘI DEVINO EROU! ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU...”
Acesta este mesajul în jurul căruia se învârte întreaga noastră campanie și care a fost
inserat și în toate print-urile noastre. Am ales acest mesaj pentru faptul că înglobează în

10
 câteva cuvinte atât preocuparea noastră față de defrișările care distrug încetul cu ncetul
planeta, cât și îndemnul nostru de a împăduri din nou România.

1.2 Medii de comunicare propuse pentru fiecare tehnică

Relații publice:

Pentru vizita în școli și licee ne vom folosi doar de printuri și de spotul publicitar pe care îl vom
difuza de pe un laptop. Canalul de comunicare folosit pentru acestă acțiune a relațiilor publice
este outdoor-ul, care este și unul dintre cele mai de impact medii de comunicare având în vedere
interacțiunea directă dintre emițătorul mesajului și receptor.

Cât despre știri, este lesne de înțeles că mediul de comunicare este televiziunea, însă, prin
intermediul site-ului focusprimatv.ro le putem vizualiza și online, ceea ce face internetul al doilea
canal de comunicare în ceea ce privește tehnica de comunicare relații publice.

Publicitatea:

În ceea ce privește acțiunele publicitare, mediile de comunicare sunt ceva mai complexe. Spotul
publicitar va fi difuzat prin mai multe canale de comunicare, atât la tv, cât și în online.
Televiziunea acoperă 72% din piaţa publicităţii, fiind principalul mijloc prin care companiile îşi
derulează campaniile publicitare, în ciuda faptului că tarifele sunt foarte mari, în comparaţie cu
cele oferite de ziare şi reviste. Televiziunea este cel mai eficient vehicul publicitar, dar şi cu cel
mai mare impact asupra publicului. În cele 12 minute de publicitate permise pentru posturile
private şi 8 minute pentru cea publică, un spot este eficient în functie de plasarea în cadrul
calupului, durata şi nivelul de uzură al acestuia, mediul competiţional corespunzător, relevanţa
spotului, elementele de creativitate şi noutatea spotului.

Despre mesajul de la radio putem deduce cu ușurință care este canalul de comunicare. Textul
mesajului este următotul: „Te-ai gândit vreodată de ce în ultimii ani ne confruntăm tot mai des cu
seceta? Sau de ce avem parte de schimbări de temperaturi atât de mari? Ori care este motivul

11
pentru care mai multe zone din țară au parte tot mai des de alunecări de teren? Răspunsul tuturor
acestor întrebări stp într-un singur cuvânt: DEFRIȘĂRI!!! România pierde 3 hectare de pădure pe
oră și zilnic sunt înrgistrate mai bine de 60 de cazuri de tăieri ilegale. Poate că noi nu putem
împiedica direct defrișările, dar putem împăduri din nou România. Plantează și tu și devino erou!
Înainte să fie prea târiziu...”. El va fi difuzat zilnic pe parcursul calupului publicitar.

Print-urile, în schimb, vor fi făcute publice atât outdoor, cât și prin intermediul internetului. O
strategie de publicitate online generează un impact puternic în rândul publicului, tocmai de aceea
noi nu am neglijat deloc acet sector. Internetul începe să aibă o importanţă tot mai mare pe piaţă,
în special în rândul companiilor care alocă sume importante pentru publicitate, fiind mediul de
comunicare cu cea mai mare rată de creştere.

1.3 Calendarul activităților

Demersurile le-am început deja încă de când am luat legătura cu redcația știrilor Prima Tv și
de când aceștia au început să difuzeze știri cu privire la problema majoră pe care o reprezintă
defrișările.

A urmat dezvoltarea elementelor de creație publicitară pe care urmează să le facem

cunoscute. Începând cu data de 16 ianuarie atât spotul publicitar, cât și print-urile vor fi făcute
publice. Vom începe cu difuzarea spotului publicitar pe postul național de telviziune, urmând
ca din date de 1 februarie să apară și la celelalte televiziuni. Printurile vor fi lipite în
majoritatea stațiilor de autobuz și tramvai din țară, în trenurile de metrou și pe panourile din
oraș. Ele vor fi expuse timp de 2 săptămâni.

După acestă periodă și după ce acestă problemă reînvie în mintea publicului, vom trece la
treabă. Începând cu data de 1 martie vom face o vizită în 100 cele mai importante instituții de
învățământ din țară, urmând ca ulterior, până la sfârșitul anului să ajungm la toți elevii din
România.

Vom exploata la maximum potențialul Facebook-ului și îi vom încuraja, la fel ca pe elevi, să

planteze un puiet, iar mai apoi să posteze cu hastagul #ÎMPĂDURESCROMÂNIA pe pagina
de socializare o fotografie în timp ce planta copacul. Dacă respectă toate cerințele, în

12
maximum o săptămână lucrătoare, pe mail va primi un documentnîn care îi este atașată
diploma de salvator al pădurilor din România.

1.4 Elemente de creație publicitară

Spotul publicitar:

Print:

Mesaj radio: „Te-ai gândit vreodată de ce în ultimii ani ne confruntăm tot mai des cu
seceta? Sau de ce avem parte de schimbări de temperaturi atât de mari? Ori care este
motivul pentru care mai multe zone din țară au parte tot mai des de alunecări de teren?
Răspunsul tuturor acestor întrebări stp într-un singur cuvânt: DEFRIȘĂRI!!! România
pierde 3 hectare de pădure pe oră și zilnic sunt înrgistrate mai bine de 60 de cazuri de
tăieri ilegale. Poate că noi nu putem împiedica direct defrișările, dar putem împăduri din
nou România. Plantează și tu și devino erou! Înainte să fie prea târiziu...”

13
Bibliografie

http://focusprimatv.ro/#

http://www.gandul.info/stiri/defrisarile-ilegale-declarate-oficial-vulnerabilitati-ale-sigurantei-
nationale-trei-hectare-de-padure-dispar-in-fiecare-ora-in-romania-14960215

http://www.green-report.ro/defrisarile-cea-mai-importanta-problema-de-mediu-din-romania/

http://jurnalspiritual.eu/defrisarile-cauze-si-efecte/

14