See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/313677796

Somatizing tendency in patients with atraumatic shoulder pain syndrome

Article · January 2013

CITATIONS READS

0 49

6 authors, including:

Sandica Albina Ana-Maria Ramazan

Medical Rehabilitation Hospital, Eforie Nord, Romania Emergency County Clinical Hospital "Sf Apostol Andrei", Romania, Constanta
12 PUBLICATIONS   0 CITATIONS    13 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Elena-Iuliana Paşcu Iliescu Madalina Gabriela

Spitalul Universitar de Urgenta ELIAS Universitatea Ovidius Constanţa
8 PUBLICATIONS   0 CITATIONS    42 PUBLICATIONS   7 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

SHOULDER PAIN View project

Balneology View project

All content following this page was uploaded by Sandica Albina on 14 February 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 LUCRĂRI ORIGINALE

TENDINŢA LA SOMATIZARE LA PACIENŢII

CU UMĂR DUREROS ATRAUMATIC
Somatizing tendency in patients with atraumatic shoulder pain syndrome
Săndica Albină1, Ana-Maria-Mihaela Ramazan2, Elena-Iuliana Paşcu2, Cristina Şuţa2,3,
Mădălina Iliescu1, Maria Şuţa2,3
1
Clinica Recuperare, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, Eforie Nord
2
Departamentul Reumatologie, Clinica Medicală II,
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“, Constanţa
3
Departamentul Nr. 2, Discipline Clinice Medicale, Facultatea de Medicină,
Universitatea „Ovidius“, Constanţa

Rezumat
Context. Sindromul de umăr dureros este o afecţiune frecventă. O mare parte din pacienţii cu umăr dureros au
evoluţie nefavorabilă, cu dizabilitate pe termen lung. Au fost identificaţi o serie de factori predictivi ai persistenţei
simptomatologiei, cum ar fi: durata acuzelor, tendinţa la somatizare, asistenţa socială scăzută, vârsta înaintată,
indicele de masă corporală crescut, somajul, comorbidităţile musculo-scheletale, simptome recurente, percepţia
scăzută a stării generale.
Obiectiv. Identificarea factorilor de risc pentru tendinţa la somatizare la pacienţii cu periartrită scapulo-humerală.
Material şi metodă. Studiul observaţional prospectiv a inclus 51 de pacienţi cu umăr dureros atraumatic, evaluaţi
în perioada octombrie 2012 – aprilie 2013. Evaluarea a fost efectuată clinic (testele clasice ca manevrele Empty-
can, Neer, Hawkins, Speed, Yergason, arcul dureros, testul infraspinosului, testul subscapularului şi evaluarea
globală a durerii şi dizabilităţii de umăr – SPADI) şi imagistic (RMN de umăr pentru stabilirea patologiei coafei
rotatorilor). Pentru starea psihologică s-a utilizat chestionarul Woodworth-Mathew cu 76 de întrebări, pacienţii cu
scor mare fiind evaluaţi de un psiholog şi de un medic psihiatru care au stabilit tendinţa la somatizare. Analiza
statistică a fost efectuată în SPSS-18, p<0,05.
Rezultate. Grupul de studiu a avut vârsta medie 55,31±9,99 ani, cu preponderenţa sexului feminin (70,6%).
Tendinţa la somatizare este mai frecventă la pacienţii de sex feminin (p=0,044), la cei cu durere predominat
nocturnă (p=0,015) şi la pacientii cu diabet zaharat (p=0,061). Efectuarea infiltraţiilor locale cu glucocorticoizi
înaintea înrolării (p=0,087), afectarea umărului dominant (p=0,095), nivelul educaţional scăzut (p=0,095) şi
dizabilitatea globală importantă a umărului cu SPADI peste 50% (p=0,095) cresc, de asemenea, tendinţa la
somatizare. Nu s-au găsit corelaţii semnificative între tendinţa la somatizare şi vârstă, statusul de fumător, su-
prasolicitarea profesională, efotul fizic excesiv recent, statusul marital, tratamentul fizioterapic efectuat anterior,
durerea continuă, debutul brusc, persistenţa durerii, numărul de consulturi anterioare, tipurile de leziuni identificate
la RMN-ul de umăr.
Concluzii. Pacienţii cu umăr dureros şi tendinţă la somatizare au un profil care include: sexul feminin, durerea
cu caracter nocturn, asocierea cu diabetul zaharat, infiltraţiile anterioare cu glucocorticoizi, afectarea umărului
dominant, nivelul educaţional scăzut şi dizabilitatea globală importantă a umărului.

Cuvinte cheie: tendinţă la somatizare, sindrom de umăr dureros atraumatic,

chestionarul SPADI

Abstract
Background. Shoulder pain syndrome is a common disorder. A large proportion of patients with shoulder pain
have an unfavorable outcome with long-term disability. Predictors of no recovery in patients with shoulder dis-
orders were: duration of complaints, more somatization, low social support, older age, high body mass index,
unemployment, musculoskeletal comorbidity, recurrent complaint, poor perceived general health.
Objective. To identify the risk factors for somatizing tendency in patients with rotator cuff disorders.
Methods.Our prospective study included 51 hospitalized patients with atraumatic shoulder pain who were as-
sessed since October 2012 to April 2013. The assessment was clinical (classical testing with manoeuvres Empty-
can, Neer, Hawkins, Speed, Yergason, painful arc, infraspinatus test, subscapularis test and for global disability
like Shoulder Pain and Disability Index – SPADI) and shoulder MRI for confirmation of rotator cuff disorders.

Adresă de corespondenţă:
Dr. Săndica Albină, Secţia Clinică, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie, Aleea Republicii Nr. 1, Eforie Nord,
Constanţa
e-mail: albina.sandica@gmail.com

REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, An 2013 203

204 REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, AN 2013

Emotional distress was measured using the 76-item Woodworth-Mathew questionnaire and the patients with high
score were consulted by a psychiatrist who had established the somatizing tendency. Statistical analysis was
performed in SPSS-18, p<0.05.
Results. Our study group had median age 55.31±9.99 years with female predominance (70.6%). We have identi-
fied a correlation between shoulder pain and somatizing tendency in female gender (p=0.044), nocturnal pain
(p=0.015), comorbidities with neuropathic potential like diabetes mellitus (p=0.061), previous local steroid injec-
tion (p= 0.087), dominant shoulder affected (p=0.095), low educational level (p=0.95), global disability of shoulder
like SPADI over 50% (p=0.095). No significant correlations were found between the tendency to somatization and
age, smoking status, occupational overuse, physical demands before the onset of pain, marital status, previously
carried physiotherapy treatment, continuous pain, sudden onset, pain persistence, anterior consultations, lesions
on shoulder MRI.
Conclusion.The patients with shoulder pain and somatizing tendency have a profile that include: female gender,
nocturnal pain, the association with diabetes, previous local steroid injection. dominant shoulder affected, low
educational level and high SPADI score,.

Key words: somatizing tendency, atraumatic shoulder pain syndrome, SPADI questionnaire

CONTEXT identificaţi ca fiind durata acuzelor, tendinţa la so-

Primele referiri asupra patologiei periartritei sca-
pulo-humerale (PSH) datează din secolul al XIX-lea
(1). Descrierea clinică iniţială a PSH, şi cea mai com-
pletă de altfel, aparţine lui Codman (2), dar baza fi-
ziopatologică a afecţiunii era neclară la acel moment
(1). Tulburările psihologice au fost observate frec-
vent în sindromul umărului dureros, fiind considerate
mai degrabă o consecinţă a durerii decât o cauză a
patologiei (3). Unii cercetători au invocat implicarea
factorilor psihologici sugerând chiar o „personalitate
periartritică“ (4-6), în timp ce alţii au afirmat că mo-
dificările de personalitate apar ca rezultat al patolo-
giei şi nu ca factor etiologic (7). În contextul acestor
puncte de vedere contradictorii, studiile ulterioare
(1) au încercat să stabilească interdependenţa dintre
durerea de umăr şi tulburările psihologice. A rămas
chiar o impresie anecdotică, împărtăşită de mulţi
autori care susţin că periartita apare adesea la un
anumit tip de personalitate – „umăr îngheţat“ într-o
„personalitate îngheţată“ (3).
Sindromul de umăr dureros este o afecţiune frec-
ventă, cu o prevalenţă până la 47% în populaţia ge-
nerală (8). O mare parte din pacienţii cu umăr dureros
au evoluţie nefavorabilă, cu dizabilitate pe termen
lung (8). Starea de dispoziţie şi tulburările de anxie-
tate, precum şi simptomele psihologice sunt asociate
cu nivelurile mai ridicate ale durerii percepute (9).
Depresia poate fi un factor important al dizabilităţii
percepute, la pacienţii cu durere cronică de umăr
(10). Tendinţa la somatizare, „kinesiophobia“ (teama
apariţiei durerii la mobilizare), „pain catastrophizing“
(exagerarea iraţională a durerii) şi o durată lungă a
acuzelor au fost semnificativ legate de persistenţa
simptomelor peste 6 luni la pacienţii cu umăr dureros
(11). O serie de factori predictivi ai persistenţei simp-
tomatologiei la pacienţii cu umăr dureros au fost
matizare, asistenţa socială scăzută, vârsta înaintată,
indicele crescut de masă corporală, şomajul, comor-
bidităţile musculo-scheletale, simptomele recurente,
percepţia scăzută a stării generale şi un nivel ridicat
de kinesiophobie (12).
OBIECTIVE
Obiectivul principal al studiului a fost identificarea
unor corelaţii între manifestarile clinico-patologice
ale sindromului de umăr dureros (tipul de debut, ti-
pul de durere, persistenţa simptomelor, tipul de lezi-
une patologică identificată imagistic, tratamentul
efectuat anterior), caracteristicile pacientului (vârstă,
sex, profesie, statut social, nivel de educaţie, obice-
iuri, bolile asociate) şi tendinţa la somatizare. Mai
mult, am încercat să stabilim un tipar pentru un pa-
cient cu umăr dureros şi tendinţă la somatizare, cu
implicarea acesteia din urmă în influenţarea prognos-
ticului, răspunsului la tratament şi a corelaţiei între
examenul clinic şi cel imagistic.
MATERIAL ŞI METODĂ
A fost efectuat un studiu prospectiv care a inclus
51 de pacienţi cu umăr dureros atraumatic evaluaţi în
perioada octombrie 2012 – aprilie 2013 în Spitalul
Clinic de Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie,
Eforie Nord, şi în Departamentul de Reumatologie al
Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.
Criteriile de includere au fost: durere de umăr per-
sistentă peste 14 zile, vârsta cuprinsă între 18-70 de
ani, absenţa traumatismului în antecedente. Durerea
de umăr a fost caracterizată ca fiind localizată în zo-
na muşchiului deltoid şi regiunii superioare a bra-
ţului, accentuată sau provocată de mişcarea mem-
brului superior. Subiecţii au fost excluşi în cazul în
care etiologia durerii a fost explicată prin: traumatis-
REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, AN 2013 205

me, fracturi, patologie malignă, tulburări neurologice
sau vasculare, demenţă, dureri de cauză cervicală
însoţite de radiculopatie, defect congenital care pro-
voacă invaliditate severă în activitatea de zi cu zi.
La începutul evaluării noastre, toţi pacienţii au
fost informaţi cu privire la desfăşurarea unui studiu
clinic şi au semnat un formular de consimţământ
pentru a participa la protocolul de cercetare. S-au
înregistrat datele generale pe formulare prestabilite
pentru fiecare pacient, în scopul de a evalua mai
mult contextul clinic şi social. Aceste date generale
includ datele demografice (vârstă, sex), psihosociale
(nivelul educaţional, starea civilă, partea dominantă
afectată, gradul de activitate fizică, suprasolicitarea
profesională, efortul fizic înainte de debutul durerii),
antecedentele personale (fumat, tratament fiziote-
rapic anterior, tipul debutului, caracterul durerii,
asocierea cu diabetul zaharat, injecţii locale cu glu-
cocorticoizi).
Evaluarea clinică a inclus testele clasice: mane-
vrele Empty-can, Neer, Hawkins, Speed, Yergason,
arcul dureros, testul infraspinosului, testul subscapu-
larului si Indexul SPADI – „Shoulder Pain And
Disability Index“. SPADI este un chestionar validat
pentru evaluarea globală a umărului dureros şi este
format din cinci întrebări pentru durere şi opt pentru
invaliditate, oferind un scor total, ce variază de la 0
(cel mai favorabil) la 100 (cel mai nefavorabil) (8).
Scorul general de evaluare a fost împărţit în patru
intervale de deficit funcţional (0-25%, 25-50%, 50-
75%, 75-100%) (8). Fiecărui pacient i-a fost evaluată
funcţionalitatea umărului afectat, comparativ cu umă-
rul neafectat.
Evaluarea imagistică a fost realizată prin RMN,
pentru identificarea leziunilor anatomo-patologice
ale umărului. Anomaliile urmărite au fost: bursita sub-
acromială, tendinita muşchilor coafei rotatorilor (su-
praspinos, infraspinos, subscapular, rotund mic) şi a
bicepsului brahial, modificările articulaţiei acromio-
claviculare, sindromul de impingement, ruptură par-
ţială sau totală a tendoanelor şi capsulita retractilă.
Starea psihologică a fost evaluată cu ajutorul
chestionarului Woodworth-Mathew cu 76 de între-
bări. Pacienţii cu scor mare au fost consultaţi de un
psiholog cu experienţă şi de un medic psihiatru pen-
tru stabilirea tendinţei la somatizare.
Analiza statistică descriptivă a fost realizată cu
ajutorul programului SPSS-18.00. Rezultatele sunt
raportate la media şi deviaţia standard, în funcţie de
distribuţia datelor. Procentele sunt calculate pe baza
numărului de observaţii disponibile pentru fiecare
variabilă. Valoarea p<0,05 a fost considerată semnifi-
cativă statistic.
REZULTATE
Tabelul 1 prezintă principalele caracteristici ale
grupului de studiu. Din totalul de 51 de subiecţi în-
rolaţi în studiu, 9 pacienţi (17,6%) au prezentat ten-
dinţă la somatizare. Toţi pacienţii cu tendinţă la
somatizare au fost de sex feminin (p=0,044). Datele
au subliniat că 25% din totalul pacienţilor de sex fe-
minin din grupul studiat au tendinţa de a somatiza
durerea de umăr.
Vârsta pacienţilor din grupul de studiu variază
între 29 şi 76 de ani. A reieşit că pacienţii cu vârsta
sub 39 de ani şi cei cu vârsta peste 70 de ani nu au
tendinţă la somatizare. Deşi 55,6%, din totalul paci-
enţilor care somatizează au vârsta cuprinsă între 60
şi 69 de ani, nu s-a găsit o corelaţie cu semnificaţie
statistică între somatizarea durerii şi vârstă.
În ceea ce priveşte starea civilă a pacienţilor care
au avut tendinţă la somatizare, a reieşit că 88,9% din-
tre aceştia erau căsătoriţi, aspect care nu este sem-
nificativ statistic (p=0,8). Analiza lotului de faţă, cu
referire la statusul de fumător, a arătat că din cei 14
fumători ce fac parte din grupul studiat, numai unul
somatizează (p=0,4). Nici un pacient cu tendinţă la
somatizare nu a practicat sport de performanţă sau
ocazional (p=NS). Fără semnificaţie statistică au fost
şi datele referitoare la suprasolicitarea la locul de

TABELUL 1. Caracteristicile de bază

Caracteristicile pacienţilor
1. Gen
2. Vârsta medie
3. Status marital
4. Nivel educaţional
5. Status de fumător
6. Sportiv profesionist
7. Suprasolicitarea profesională
8. Diabet zaharat
Rezultate
Masculin: 15 p. (29,41%)
55,31 ± 9,99 (29-76 ani)
Căsătoriţi: 42 p. (82,35%)
Şcoala gimnazială 7 p. (13.7%)
Fumător: 14 p. (27,45%)
Da: 10 p. (19,6%)
Cu: 17 p. (33,33%)
Da: 10 p. (19,6%)
Feminin: 36 p. (70,59%)
Celibatari: 9 p. (17,65%)
Liceul: 44 p. (86.3 %)
Nefumător: 37 p. (72,55%)
Nu: 41 p. (80,4%)
Fără: 34 p. (66,67%)
Nu: 41 p. (80,4%)
206 REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, AN 2013
muncă, astfel că din totalul pacienţilor care somati-
zează durerea, 55,6% sunt pacienţi fără suprasolici-
tare, respectiv 44,4% cu suprasolicitare profesională
(p=0,4). Legat de nivelul de studii, am împărţit cei
51 de subiecţii, în funcţie de ultima şcoală absolvită,
în pacienţi cu nivel educaţional scăzut (doar gim-
naziul) – 7 (13,7%) şi crescut (liceul) – 44 (86,3%):
3 pacienţi din cei 7 cu şcoala gimnazială au prezentat
tendinţă de somatizare (42,85%) faţă de 6 pacienţi
din cei 44 absolvenţi de gimnaziu (13,63%). Soma-
tizarea durerii în PSH este mai frecventă la pacienţii
cu nivel educaţional scăzut (p=0,095).
În cadrul comorbidităţilor a fost evaluată aso-
cierea somatizarii durerii din PSH cu diabetul za-
harat, 10 pacienţi (19,6%) din grupul de studiu având
diagnosticul de diabet zaharat. Dintre aceştia 4 au
prezentat tendinţă la somatizare, rezultatele fiind
apropiate de semnificaţia statistică. (p=0,061).
Tabelul 2 ilustrează principalele caracteristici ale
bolii. Caracteristicile specifice ale grupului de studiu
au vizat: umărul dominant afectat, tipul durerii (con-
tinuă, nocturnă), modul de debut, primul atac dure-
ros. Datorită simptomatologiei, după caz, a fost luat
în calcul numărul de consultaţii la medicii de diferite
specialităţi şi tratamentul efectuat anterior înrolării
în studiu (terapia fizicală, infiltraţiile locale cu gluco-
corticoizi).
Analizând relaţia dintre caracteristicile bolii şi
tendinţa la somatizare, la pacienţii cu umărul domi-
nant afectat (35 de pacienţi), am constatat că 4 dintre
aceştia (11,4%) somatizează durerea, rezultatul fiind
aproape de semnificaţia statistică (p=0,095). La în-
rolare 16 din cei 51 pacienţi (31,4%) au avut dureri
persistente cu durata sub 3 luni, iar 22 de pacienţi
(43,1%) au avut dureri cu durata peste 6 luni. Din cei
16 pacienţi cu durere persistentă sub 3 luni, un număr
de 2 au prezentat tendinţă la somatizare, iar din cei
TABELUL 2. Datele epidemiologice caracteristice ale bolii
Caracteristici Rezultate
1. Umărul afectat dominant Da: 35 p. (68,62%)
2. Durere continuă Da: 14 p. (27,45%)
3. Debut brusc al durerii Da: 12 p. (23,52%)
4. Primul atac dureros Da: 33 p. (64,7%)
5. Durere nocturnă Da: 47 p. (92,15%)
6. Consultaţii anterioare Mai mult de 3 consultaţii
anterioare: 23 p. (45,09%)
7. Fizioterapie Da: 30 p. (58,82%)
8. Injecţii locale cu glucosteroizi Da: 11 p. (21,56%)
9. Indice SPADI 0-25%: 25-50%:
4 p. (7,84%) 15 p. (29,41%)
22 pacienţi cu durere de peste 6 luni, 5 au prezentat
tendinţă la somatizare. Relaţia între durata durerii şi
tendinţa la somatizare nu a trecut pragul semnificaţiei
statistice. Din cei 33 de pacienţi aflaţi la primul atac
dureros, numai 6 pacienţi (18,2%) au arătat tendinţă
la somatizare (p=NS). Limitele acestui studiu nu ne-
au permis să definim o concluzie statistică privind
posibila legătură între debutul brusc al durerii şi ten-
dinţa la somatizare, din cauza numărului mic de pa-
cienţi cu acest tip de debut (1 pacient). Dintre pacien-
ţii cu tendinţă la somatizare, o mare parte au prezentat
durere cu caracter nocturn, respectiv 6 pacienţi
(66,7%), procent semnificativ statistic (p=0,015).
Analiza numărului de consultaţii efectuate, îna-
intea înrolării în studiu, a arătat că din cei 23 de pa-
cienţi care au avut un număr mai mare de 3 consultaţii
anterioare, doar 4 subiecţi intră în categoria celor
care somatizează durerea (44,4%), aspect nesemni-
ficativ statistic (p=NS). Privind terapia efectuată îna-
intea înrolării in studiu, 5 pacienţi (16,7%) din totalul
de 30 cu fizioterapie anterioară au arătat tendinţă de
a somatiza durerea, fară relevanţă din punct de ve-
dere al semnificaţiei statistice. Important de menţio-
nat că dintre cei 11 pacienţi cărora li s-au administrat
infiltraţii locale cu glucocorticoizi înainte de înro-
larea în studiu, 36,4% (4 pacienţi) au prezentat ten-
dinţă la somatizare versus doar 12,5% (5 pacienţi)
din cei 40 de pacienţi care nu au urmat acest trata-
ment. Diferenţa a fost aproape de semnificaţia statis-
tică (p=0,087).
Analiza realizată pe baza indexului global al du-
rerii de umăr şi dizabilităţii (SPADI) a evidenţiat
modificări la pacienţii cu tendinţă la somatizare, 8
pacienţi din totalul celor care somatizează (88,9%),
au avut SPADI peste 50% (p=0,095).
În Tabelul 3 sunt prezentate leziunile identificate
prin examinarea RMN. Nu au rezultat corelaţii sem-
nificativ statistice între tipurile de leziuni şi tendinţa
la somatizare.
Nu: 16 p. (31,38%)
Nu: 37 p. (72,55%)
Nu: 39 p. (76,48%)
Nu: 18 p. (35,3%)
No: 4 p. (7,85%)
Mai puţin de 3 consultaţii
anterioare: 28 p. (54,91%)
Nu: 21 p. (41,18%)
Nu: 40 p. (78,44%)
50-75%: 75-100%:
23 p. (45,09%) 9 p. (17,65%)
REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, AN 2013
TABELUL 3. Date de imagistică
Tipul leziunii RMN Frecvenţa
1. Bursita subacromială 37 pacienţi (72,5%)
2. Tendinita 35 pacienţi (68,62%)
3. Osteoartrita acromio- 30 pacienţi (58,8%)
claviculară
4. Sindromul de 27 pacienţi (52,9%)
Impingement
5. Ruptura parţială de 21 pacienţi (41,1%)
tendoane
6. Capsulita retractilă 11 pacienţi (21,6%)
DISCUŢII
Durerile membrelor superioare, ale coloanei
cervicale şi ale umărului sunt frecvente în societăţile
din Europa de Vest (13). În Ţările de Jos, prevalenţa
pe 12 luni în populaţia generală a fost estimată la
31% pentru durerea cervicală, 30% pentru durerea
de umăr, 11% pentru durerea de cot şi 18% pentru
durerea articulaţiei pumnului sau cea a mâinii (13).
Aproximativ 30-40% dintre persoanele cu durere au
raportat vizita la un medic generalist din cauza aces-
tor simptome (13). Studiile recente efectuate pe eşan-
tioane de pacienţi reprezentative statistic au raportat
o prevalenţă de 35,8% a bolilor musculo-scheletale
de cauză degenerativă, 21,3% dintre pacienţii care
s-au prezentat la medic având durere localizată la
nivelul umărului (14). Multe studii au evidenţiat, de
asemenea, rolul important al activităţilor fizice
solicitante în etiologia şi progresia afecţiunilor mus-
culo-scheletale. În acelaşi timp, factorilor de risc
psiho-sociali, cum ar fi satisfacţia la locul de muncă,
tendinţa la somatizare şi starea de dispoziţie, li se
acordă o atenţie tot mai mare ca determinanţi ai
patologiei musculo-scheletice, şi apar cel puţin la fel
de importanţi în literatură (10,15,16). Cele mai
recente descoperiri ale cercetării în acest sens susţin
un posibil rol al tendinţei la somatizare pentru pre-
dispoziţia la sindromul de umăr dureros (15). Influ-
enţa caracteristicilor psiho-sociale şi culturale în
ceea ce priveşte prevalenţa acestei afecţiuni este
bine descrisă în literatura de specialitate, sugerând
că aceste trăsături sunt mediatori importanţi ai răs-
punsului individual la expunerea la factorii declan-
şatori (cum ar fi volumul de muncă) (15). Printre
aceste caracteristici tendinţa la somatizare este de
natură să joace un rol important în apariţia de efecte
(15).
Tendinţa la somatizare este prezentă la 9 pacienţi
(17,6%) din studiul nostru, un procentaj mai mic de-
cât în alte studii în care se raportează prezenţa simp-
tomelor de somatizare la peste 30% din participanţi
207
(15). Evident, aceste date sunt corelate în contextul
factorilor de influenţă de mediu şi caracteristicilor
epidemiologice ale regiunii.
Analizând vârsta medie a grupului de studiu, s-a
observat că 55,6% dintre pacienţii cu tendinţă la so-
matizare aveau vârsta cuprinsă între 60-69 de ani. O
mare parte din studiile transversale ale literaturii
care au abordat această problemă au raportat vârsta
medie a pacienţilor cu tendinţă la somatizare care au
solicitat asistenţă medicală, în contextul patologiei
dureroase cronice musculo-scheletice, ca fiind ime-
diat la trecerea în a cincea decadă de viaţă (9,14,
17,18). Studiul cel mai reprezentativ în acest sens a
fost făcut în 2004 în Norvegia (17), a inclus 50.377
de participanţi şi a concluzionat că există o asociere
puternică între anxietate, depresie şi simptomele
funcţionale somatice. Diferenţele de vârstă medie în
grupul nostru pot fi explicate prin numărul redus al
pacienţilor din lotul de studiu (51 de subiecţi), ceea
ce reduce valoarea statistică a rezultatelor şi ar putea
fi considerat un punct vulnerabil al cercetării noastre.
Atunci când se analizează distribuţia pe sexe, în
studiul nostru a fost semnificativă statistic tendinţa
de a somatiza la toţi pacienţii de sex feminin (9
pacienţi) sau se poate afirma că 25% dintre pacienţii
de sex feminin au avut tendinţă la somatizare (p=
0,044). Acest lucru este în concordanţă cu rezultatele
din literatură în grupuri de studiu de diverse mărimi
(17,19) care au arătat că femeile raportează mai multe
simptome somatice decât bărbaţii (numărul mediu
de simptome la femei/bărbaţi: 3,8/2,9), că acuză du-
reri mai mari din punct de vedere clinic şi au sensi-
bilitate accentuată la durerea de presiune. Vârsta nu
a afectat diferenţele de sex observate (19). Aceste
date oferă argumente puternice că sexul feminin este
un element semnificativ statistic al pacienţilor cu
umăr dureros şi cu tendinţă la somatizare.
Există puţine dovezi disponibile cu privire la
fumat ca factor de risc pentru patologia dureroasă de
umăr. A fost studiat dacă fumatul este corelat cu un
risc crescut de sindrom al coafei rotatorilor la paci-
enţii care au raportat durere la nivelul umărului (19).
Au fost evaluate ca variabile: istoricul de fumător,
fumatul în ultimii 10 ani, durata medie de când e
fumător, media pachetelor fumate pe an / numărul de
ţigări fumate pe zi în legătură cu riscul crescut de
sindrom de coafă a rotatorilor (20). A fost găsită o
relaţie dependentă de doză între durata fumatului şi
patologia de umăr dureros. Acest lucru poate indica
faptul că fumatul este un factor de risc important
pentru dezvoltarea sau agravarea sindromului de
208
umăr dureros (20). Ca şi factor predictiv pentru du-
rerea continuă din sindromul coafei rotatorilor, prin-
tre alţii, a fost menţionat şi fumatul (21). Nu există
alte studii care să raporteze asocierea statistică între
fumat şi tendinţa la somatizare la pacienţii cu sin-
drom de umăr dureros atraumatic. În studiul nostru
analiza a arătat că din cei 14 fumători incluşi doar
unul a avut tendinţă la somatizare. Aceste date nu
sunt semnificative statistic, fiind dificil să emitem
concluzii, în principal din cauza numărului mic de
pacienţi incluşi în lot.
Nu s-au găsit alte studii în literatura de specialitate
care să ia în considerare starea civilă şi tendinţa la
somatizare la pacienţii cu umăr dureros atraumatic.
În studiul nostru, analiza statusului marital a arătat
că 88,9% dintre pacienţii care au avut tendinţa la
somatizare erau căsătoriţi, dar acest lucru nu este
semnificativ statistic în condiţiile în care cei mai
mulţi pacienţi au avut această trăsătură astfel încât,
într-adevăr, aceasta este o caracteristică şi nu o
corelaţie statistică. În literatură există un studiu care
a inclus femei care lucrează şi care a relevat faptul că
femeile necăsătorite, fumătoare, cu un copil au avut
un risc crescut pentru sindromul ceafă – umăr (22).
Rezultatele cercetărilor raportate în literatura de
specialitate cu privire la pacienţii cu durere de umăr
acută, subacută sau cronică au raportat diferite ca-
racteristici de bază, o evoluţie diferită a simptomelor
şi posibili factori predictivi diferiţi ai rezultatelor la
6 luni. Ameliorarea simptomelor la pacienţii cu du-
rere acută de umăr este determinată de severitatea
durerii şi gradul de dizabilitate, în timp ce factorii
psihologici pot influenţa rezultatele la pacienţii cu
umăr cronic dureros (18).
În studiul nostru, în ceea ce priveşte persistenţa
simptomelor, se poate concluziona că 43,1% (22 de
pacienţi) din populaţia inclusă au avut dureri persis-
tente mai mult de 6 luni. Dintre aceştia 22,7% (5
pacienţi) au tendinţa la somatizare. Din totalul celor
9 pacienţi cu tendinţa la somatizare, 7 pacienţi (77,8%)
au raportat durere persistentă mai mult de 3 luni.
Eşantionul grupului de studiu a fost mic şi nu a putut
fi stabilită o corelaţie semnificativă statistic între
tendinţa la somatizare şi durerea persistentă la paci-
enţii cu umăr dureros atraumatic.
Au fost efectuate cercetări cu privire la prezenţa
episoadelor anterioare de durere la nivelul umărului.
Episoadele anterioare de durere de umăr şi genul
feminin au fost cei mai puternici factori predictivi de
percepţie a durerii şi a gradului de invaliditate la şase
săptămâni după tratament (8). În ceea ce priveşte
REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, AN 2013
episoadele anterioare înainte de înrolarea în studiul
nostru, 66,7% dintre pacienţii cu tendinţă la soma-
tizare au fost la primul lor atac dureros. Nu am găsit
corelaţii semnificative în acest sens.
Nu s-a găsit nici o referire în literatura de spe-
cialitate cu privire la prezenţa durerii nocturne şi ten-
dinţa la somatizare la pacienţii cu umăr dureros
atraumatic. În această cercetare majoritatea pacien-
ţilor (92,2%) au raportat dureri nocturne. Dintre
pacienţii care au avut tendinţă la somatizare, 66% au
raportat durere pe timpul nopţii, corelaţia fiind sem-
nificativă statistic (p=0,015).
Durerea de umăr şi impotenţa funcţională sunt
frecvente şi persistente la adulţii cu diabet zaharat.
Prezenţa valorilor crescute ale hemoglobinei glico-
zilate sau a tratamentului pentru retinopatie în ante-
cendente s-au asociat cu agravarea durerilor de umăr
şi invaliditate, confirmând faptul că echilibrul glice-
mic şi complicaţiile diabetului zaharat sunt însoţite
de accentuarea durerilor de umăr sau a invalidităţii la
peste 12 luni de monitorizare (23). În studiul nostru
am analizat, dintre patologiile asociate, diabetul
zaharat şi am ajuns la concluzia că 19,6% din pacienţi
au avut diabet. Dintre aceştia 44,4% au avut tendinţă
la somatizare (p=0,061). Aceste date au fost sufi-
ciente pentru a realiza o corelaţie în apropiere de
semnificaţia statistică între prezenţa diabetului zaha-
rat şi tendinţa la somatizare la pacienţii cu umăr du-
reros atraumatic.
Dovezile disponibile din studiile clinice rando-
mizate controlate sprijină utilizarea injecţiilor cu
glucocorticoizi subacromial în patologia coafei rota-
torilor, deşi efectul acestora poate fi mic şi de scurtă
durată (24). Similar, injectarea intraarticulară de glu-
cocorticoizi poate fi limitată de un beneficiu pe ter-
men scurt pentru capsulita adezivă (24). Sunt necesare
studii suplimentare care să investigheze eficacitatea
injecţiilor cu glucocorticoizi pentru umărul dureros.
Problemele importante care trebuie clarificate includ
precizia plasării acului, situs-ul anatomic, frecvenţa,
doza şi tipul influenţei eficacităţii administrării lo-
cale de corticoizi (24). Analizând dacă s-au adminis-
trat injecţii anterioare locale cu glucocorticoizi, stu-
diul nostru clinic a arătat că 36,4% dintre pacienţii
care au primit tratament intraarticular au avut ten-
dinţă la somatizare, spre deosebire de cei fără tra-
tament glucocorticoid local, din care doar 12,5% au
somatizat durerea. Corelaţia a fost aproape de sem-
nificaţia statistică (p=0,087).
Nu s-au găsit date în literatură despre o asociere
între tendinţa la somatizare şi un anumit tip de
REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XXII NR. 4, AN 2013
leziune în periartrita scapulo-humerală. Interpretarea
rezultatelor datelor imagistice în cazul studiul de
faţă, nu a evidenţiat o corelaţie statistică semnificativă
între tendinţa la somatizare şi tipul de leziune eva-
luată prin RMN-ul de umăr.
CONCLUZII
Pacienţii cu umăr dureros şi tendinţă la somatizare
au un profil care include sexul feminin, durerea cu
caracter nocturn, asocierea cu diabetul zaharat, infil-
BIBLIOGRAFIE
1. Wright V., Haq A.M. – Periarthritis of the shoulder. I. Aetiological
considerations with particular reference to personality factors. Ann
Rheum Dis. 1976 Jun; 35(3):213-9
2. Codman E.A. –In `The Shoulder`, p.216. Todd, Boston, 1934
3. A. Fleming, Sally Dodman, T.C. Beer, and S. Crown –
Personality in frozen shoulder. Ann Rheum Dis. 1976 October;
35(5):456-457
4. Coventry M.B. – Problem of painful shoulder. J Am Med
Assoc. 1953 Jan 17; 151(3):177-185
5. Craig W.M., Witt J.A. – Cervical disk, shoulder-arm-hand
syndrome. Postgrad Med. 1955 Apr; 17(4):267-279
6. Lorenz T.H., Musser M.J. – Life stress, emotions and painful stiff
shoulder. Ann Intern Med. 1952 Dec; 37(6):1232-1244
7. Quigley T.B. – Treatment of checkrein shoulder by use of
manipulation and cortisone. J Am Med Assoc. 1956 Jun 30;
161(9):850-854
8. Ekeberg O.M., Bautz-Holter E., Juel N.G., Engebretsen
K., Kvalheim S., Brox J.I. – Clinical, socio-demographic and
radiological predictors of short-term outcome in rotator cuff disease.
BMC Musculoskelet Disord. 2010 Oct. 15:11:239
9. Williams L.J., Pasco J.A., Jacka F.N., Dodd S., Berk M. –
Pain and the relationship with mood and anxiety disorders and
psychological symptoms. J Psychosom Res. 2012 Jun; 72(6):452-6
10. Roh Y.H., Lee B.K., Noh J.H., Oh J.H., Gong H.S., Baek G.H. –
Effect of depressive symptoms on perceived disability in patients
with chronic shoulder pain. Arch Orthop Trauma Surg. 2012 Sep;
132(9):1251-7
11. Karels C.H., Bierma-Zeinstra S.M., Burdorf A., Verhagen
A.P., Nauta A.P., Koes B.W. – Social and psychological factors
influenced the course of arm, neck and shoulder complaints. J Clin
Epidemiol. 2007 Aug; 60(8):839-48
12. Keijsers E., Feleus A., Miedema H.S., Koes B.W., Bierma-
Zeinstra S.M. – Psychosocial factors predicted nonrecovery in both
specific and nonspecific diagnoses at arm, neck, and shoulder. J
Clin Epidemiol. 2010 Dec; 63(12):1370-9
13. A. Feleus, S.M.A. Bierma-Zeinstra, H.S. Miedema, A.P.
Verhagen, A.P. Nauta, A. Burdorf, J. A.N. Verhaar and B.W.
Koes – Prognostic indicators for non-recovery of non-traumatic
complaints at arm, neck and shoulder in general practice—6
months follow-up. Rheumatology 2007; 46:169-176
14. A. Jellad, M.A. Bouaziz, S. Salah, H. Migaou, Z.B. Salah
– Epidemiology of shoulder pain in physical medicine and
View publication stats
209
traţiile anterioare cu glucocorticoizi, afectarea umă-
rului dominant, nivelul educaţional scăzut şi diza-
bilitatea globală importantă a umărului. Nu s-au găsit
corelaţii semnificative între tendinţa la somatizare şi
vârstă, statutul de fumător, suprasolicitarea profesio-
nală, solicitarea fizică înainte de debutul durerii, sta-
rea civilă, tratamentul fizioterapic efectuat anterior,
durerea cu caracter continu, debutul brusc, persistenţa
durerii, numarul consultaţiilor anterioare şi leziunile
decelate pe RMN-ul de umăr.
rehabilitation outpatient. Journal de Réadaptation Médicale:
Pratique et Formation en Médecine Physique et Réadaptation June
2011; 31(2):59-64
15. Carugno M., Pesatori A.C., Ferrario M.M., Ferrari A.L., Silva
F.J., Martins A.C., Felli V.E., Coggon D., Bonzini M. – Physical
and psychosocial risk factors for musculoskeletal disorders in
Brazilian and Italian nurses. Cad Saude Publica. 2012 Sep;
28(9):1632-42
16. Palmer K.T., Reading I., Linaker C., Calnan M., Coggon D. –
Population-based cohort study of incident and persistent arm pain:
role of mental health, self-rated health and health beliefs. Pain
2008; 136(1-2):30-7
17. Haug T.T., Mykletun A., Dahl A.A. – The association between
anxiety, depression, and somatic symptoms in a large population:
the HUNT-II study. Psychosom Med. 2004 Nov-Dec; 66(6):845-51
18. Reilingh M.L., Kuijpers T., Tanja-Harfterkamp A.M., van der
Windt D.A. – Course and prognosis of shoulder symptoms in
general practice. Rheumatology (Oxford) 2008 May; 47(5):724-30
19. Kindler L.L., Valencia C., Fillingim R.B., George S.Z. – Sex
differences in experimental and clinical pain sensitivity for patients
with shoulder pain. Eur J Pain. 2011 Feb; 15(2):118-23
20. Keith M. Baumgarten, David Gerlach, Leesa M. Galatz,
Sharlene A. Teefey, William D. Middleton, Konstantinos Ditsios,
and Ken Yamaguchi – Cigarette Smoking Increases the Risk for
Rotator Cuff Tears. Clin Orthop Relat Res. 2010 June; 468(6):1534-
1541
21. Ryall C., Coggon D., Peveler R., Poole J., Palmer K.T. – A
prospective cohort study of arm pain in primary care and
physiotherapy--prognostic determinants. Rheumatology
(Oxford). 2007 Mar; 46(3):508-15. Epub 2006 Sep 14
22. A. Kaergaard and J. Andersen – Musculoskeletal disorders of
the neck and shoulders in female sewing machine operators:
prevalence, incidence, and prognosis. Occup Environ Med. 2000
August; 57(8):528-534
23. L.L. Laslett, S.P. Burnet, C.L. Redmond and J.D. McNeil –
Predictors of shoulder pain and shoulder disability after one year in
diabetic outpatients. Rheumatology 2008; 47:1583-1586
24. R. Buchbinder, J. Hoving, S. Green, S. Hall, A. Forbes,
and P. Nash – Short course prednisolone for adhesive capsulitis
(frozen shoulder or stiff painful shoulder): a randomised,
double blind, placebo controlled trial. Ann Rheum Dis. 2004
November; 63(11):1460-1469