HCJT234 A 2013

Anexă la Hotărârea C.J.T. nr. 234 din 18.12.
2013
CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL

JUDEȚULUI TIMIȘ
PROIECT
DE MANAGEMENT
A. Analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și
privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent
Prin tradiție, județul Timiș este un spațiu multicultural, în care s-au manifestat și au
interferat valori ale creației populare și culte, aparținând românilor, maghiarilor, sârbilor și
altor minorități naționale, spațiu permanent conectat la valorile culturale europene.
O caracteristică importantă a vieții culturale timișene este faptul că ea a fost promovată
de comunitate, iar pe fundalul toleranței reciproce, caracteristic acestor meleaguri,
sentimentul apartenenței naționale a determinat păstrarea tradițiilor și valorilor spirituale
specifice, astfel că de-a lungul anilor cultura a devenit un element marcant în dezvoltarea
spiritului de coeziune socială a locuitorilor acestor meleaguri. Un fapt important este crearea
de către administrația publică locală a unui cadru propice pentru afirmarea culturală proprie
fiecărei minorități din județ. Păstrarea profilului cultural timișan, dar în același timp,
încurajând diversitatea culturală este în continuare o prioritate a strategiei culturale a
județului Timiș.
Analizând mediul extracultural al județului Timiș putem afirma cu certitudine că acest
spațiu se bucură de o puternică tradiție industrială care se află la baza economiei actuale,
economie diversă și stabilă care favorizează interesul colectivităților pentru cultură.
Poziția geografică datorită căreia Banatul timișan are rolul de poartă deschisă spre
Occident, existența unor importante instituții de învățământ superior în județul Timiș,
existența unor mijloace mass-media de nivel european, a unor instituții media de prestigiu,
sunt factori care favorizează consumul cultural și formarea de specialiști în domeniu. Nu în
ultimul rând, trebuie să menționăm puternica tradiție culturală de care aceste locuri s-au
bucurat din cele mai vechi timpuri și care, alături de memoria culturală, este, de asemenea,
factor favorizant de fapte de cultură. Aceste meleaguri au fost din timpuri vechi promotori ai
noului, aici inregistrându-se o serie de premiere naționale dintre care menționăm doar
câteva. Banatul se poate lăuda cu primul cor românesc al „paorilor” înființat la Chizătău în
1840, prima linie de telegraf din țară inaugurată în 1854, prima linie de tramvai tras de cai în
1869 și prima linie de tramvai electric în 1899. În 1891 la Timișoara începe cea mai
importantă expoziție agroindustrială din Europa, tot aici se inventează prima mașină de sudat
linii de cale ferată, premieră mondială, datorată profesorului Corneliu Micloși. Șirul
premierelor ar putea continua, dar aceste exemple sunt în măsură să ne releve dezvoltarea
pluridimensională a acestor meleaguri, dezvoltare care desigur are reflecții și în domeniul
social și cultural. Ca urmare a acestor importante direcții, Timișoara este un oraș cosmopolit
care atrage turiști atât prin cultura urbană cât și prin istoria și arhitectura caracteristică.
Instituții cu notorietate ca Opera Națională Română Timișoara, Filarmonica Banatul, Teatrul
Național Mihai Eminescu, Teatrul de Stat Csiky Gergely, Teatrul de Stat German Timișoara,
Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Direcția
pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului Timiș, Biblioteca Județeană
Timiș, toate acestea îi conferă o identitate proprie și un înalt grad de civilizație.
Încet, încet grație strategiilor culturale naționale și județene, s-a reușit implementarea
elementelor culturii comunitare la nivelul comunităților locale, iar cultura tradițională s-a
bucurat de un impact cu adevărat uimitor. Viața culturală în mediul rural a fost astfel
revigorată, interesul pentru cultura tradițională s-a aflat pe o direcție ascendentă atât în
mediul satelor cât și în cel urban.
Un rol important în acest fenomen l-a avut Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș,
care s-a înființat în 1999 prin hotărârea Consiliului Județean Timiș nr. 47/22.12.1999 în
temeiul prevederilor legii administrației publice locale nr. 215, republicată cu modificările și
completările ulterioare, prin comasarea a trei instituții de cultură:
- Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Timiș;
- Școala Populară de Arte;
- Ansamblul Profesionist Banatul din Timișoara;

Înființarea acestei instituții a fost deasemenea o premieră națională, modelul fiind
preluat la scurt timp, de foarte multe județe.
Instituția este subordonată direct Consiliului Județean Timiș, ca și ordonator principal de
credite.
Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș are ca principal obiectiv realizarea unui
program coerent de cercetare, conservare, valorificare și promovare a culturii populare. De
asemenea își propune ca obiecte de activitate:
1. explorarea și valorificarea culturii tradiționale și a patrimoniului imaterial din județ;
2. protejarea patrimoniului cultural;
3. realizarea de produse și servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor comunitare în

vederea creșterii numărului de participanți la viața culturală;
4. educația permanentă, formarea și perfecționarea continuă în interesul cetățeanului,

în afara sistemului formal de învățământ;
Instituția este structurată pe trei departamente:
- cercetare, conservare, valorificare;
- sectorul de educație culturală, de pregătire și perfecționare profesională -Școala

Populară de Arte;
- Ansamblul de Cântece și Dansuri Banatul;
Prezentăm în continuare o analiză SWOT a instituției Centrului de Cultură și Artă al

județului Timiș:
Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş reprezintă un element important în ceea ce
priveşte cultura şi arta timişeană, iar o analiză atentă dezvăluie panorama unui centru
cultural care beneficiază de avantajele (punctele tari), specifice mediului intern şi de
oportunităţile din mediul extern al instituţiei. Totodată se creionează şi pericolul unor
ameninţări, generate de mediul extern dar şi punctele slabe din mediul intern al instituţiei.
S-a optat pentru o analiză pe compartimente a instituţiei, pentru o evidenţă cât mai clară
a punctelor slabe şi a măsurilor de prevenire a acestora. Schematic, situaţia se prezintă după
cum urmează în următorul grafic:
Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

- compartimentul cercetare, valorificare şi promovare a culturii tradiţionale
Mediu intern
Strengts Weakness
Măsuri
(puncte tari) (puncte slabe)
1. Existenţa unei tradiţii a 1. Cercetări făcute ha- M1.1 Extinderea cercetă-
studiilor şi cercetărilor în zardant şi puternic pola- rilor pe teme clare şi pla-
Judeţul Timiş; rizate pe folclorul mu- nificare riguroasă;
zical şi coregrafic; M1.2 Alcătuirea unei
2. Existenţa unei baze de echipe de specialişti care
date brute, cu cercetările 2. Personal deficitar; să cuprindă şi studii despre
făcute; tradiţii, obiceiuri, literatură
3. Arhiva cu cercetările dialectală;
3. Specialişti în domeniul făcute este realizată
culturii tradiţionale, mai doar parţial M2.1. Reevaluarea com-
ales în domeniul folclorului partimentului cercetare prin
coregrafic; angajarea unui specialist în
domeniul cercetării şi al
culturii tradiţionale;
M2.2. Angajarea unui spe-
cialist punctual pentru
anumite teme de cercetare;
M2.3. Specializarea per-
sonalului pe anumite teme
de cercetare ;
M3.1. Dedicarea unui spa-

ţiu digital pentru arhivă;
M3.2. Transferarea mate-
rialului de pe suport mag-
netic pe suport digital;
M3.3. Crearea unei arhive
digitale (audio şi video)
care să fie disponibilă şi on
- line;
M3.4. Crearea unei baze
bibliografice cu toate cerce-
tările disponibile despre
zona Banatului - biblioteca
Banatica, atât pe suport
fizic, cât şi digital
Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

- compartimentul artistic - Școala Populara de Arte
Mediu intern
Strengts Weakness
Măsuri
1. Personal cu bogată 1. Media de vârstă 1.1. Perfecţionarea persona-
experienţă profesională înaintată a personalului lului prin cursuri de specia-
litate;
2. Management intern 2. Imagine deficitară la 1.2. Organizarea de cursuri
bazat pe strategie cul- nivel local interne suplimentare de pre-
turală şi proiecte gătire profesională (teorie şi
3. Personal insuficient practică);
3. Ofertă culturală diversă
4. Metode didactice de- 2.1. Îmbunătăţirea imaginii
4. Dotări logistice cores- ficitare şcolii de arte prin crearea unei
punzătoare identităţi vizuale proprii prin
5. Management deficitar afişe şi invitaţii personalizate;
5. Infrastructură adecvată al programei şcolare şi al 2.2. Mediatizarea ofertei şcolii
structurii ierarhice inter- în liceele şi şcolile din judeţ,
6. Învăţământ artistic ne chiar şi în medii necon-
alternativ pentru toate venţionale;
vârstele 6. Utilizarea insuficientă 2.3. Creşterea vizibilităţii şcolii
a suportului logistic în peisajul cultural naţional
7. Birocraţie şi taxe şco- prin participarea elevilor la
lare medii concursuri naţionale şi inter-
naţionale;
2.4. Implementarea unei stra-
tegii de marketing a pro-
dusului cultural, bazată pe
principii şi legi coerente
moderne;
2.5. Folosirea canalelor me-
dia moderne prin utilizarea
unor forme multimedia de
publicitate;
2.6. Exerciţii de schimbare a
imaginii prin folosirea unor
medii neconvenţionale;
2.7. Măsurarea gradului de
satisfacţie al elevilor şcolii de
arte în legătură cu oferta şcolii
dar şi personalul didactic prin
chestionare;
3.1. Angajarea unui personal

motivat şi bine pregătit profe-
sional;
3.2. Colaborarea cu şcolile şi
liceele din judeţ prin orga-
nizarea de evenimente şi
spectacole comune;
4.1. Crearea unor cursuri
interactive cu mijloace tehnice
moderne
4.2. Cursuri de metodica
predării pentru personalul
angajat
4.3. Materiale didactice şi
cursuri multimedia cu nivel de
accesibilitate pe grupe de
vârstă
5.1. Întocmirea unei structuri

curriculare în funcţie de fie-
care specialitate;
5.2. Gruparea artelor şi nu-
mirea de responsabili, dele-
gaţi pentru organizarea unor
evenimente punctuale;
5.3. Realizarea de formulare
noi, adaptate cerinţelor şcolii
de artă (fişă de înscriere,
contract de studii între şcoală
- elev / tutor legal, adeverinţe
şi alte documente tipizate);
5.4. Înfiinţarea unei arhive
digitale pentru şcoală, atât
pentru documentele oficiale
(foi matricole, diplome), cât şi
pentru catalogarea evenimen-
telor şi spectacolelor şcolii.
6.1. Organizarea de concur-

suri pe diferite specialităţi
artistice între şcolile de artă
din zonă, de nivel regional
sau chiar naţional şi interna-
ţional (euroregiunea DKMT);
6.2. Utilizarea neconven-
ţională a spaţiilor, crearea
unor „punţi” de legătură între
arte prin colaborarea dintre
specialităţi.

- compartimentul artistic - Ansamblul Profesionist Banatul
Mediu intern
Strengts Weakness
Măsuri
(puncte tari) (puncte slabe )
1. Personal cu bogată 1. Media de 1. Perfecţionarea personalului prin
experienţă profesională vârstă înaintată a cursuri de specialitate
personalului 2. Organizarea de cursuri interne
2. Repertoriu din diferite suplimentare de pregătire
zone etnofolclorice 2. Publicul ţintă profesională (teorie şi practică)
puternic polarizat
3. Recuzită adecvată 3. Diversificarea publicului ţintă prin
3. Personal insu- alegerea unui repertoriu bine struc-
4. Instrumente noi ficient turat tematic şi diversificat
5. Infrastructura bogată 4. Îmbunătăţirea imaginii ansamblului

printr-o campanie mediatică, bazată
6. Management intern ba- pe principiile economiei de piaţă
zat pe strategie culturală
şi proiecte 5. Angajarea unui personal motivat şi
bine pregătit profesional
6. Colaborarea cu şcolile şi facultăţile

de muzică şi coregrafie

- compartimentul administrativ
Mediu intern
Strengts Weakness
Măsuri
1. Existenţa unui mana- 1. Personal deficitar 1. Delegarea eficientă a
gement al resurselor sarcinilor şi delimitarea res-
umane şi al procedurilor 2. Subordonare necon- ponsabilităţilor
interne; formă
2. Angajarea de personal
2. Infrastructură adecvată
muncii prestate 3. Restructurarea organi-
gramei în funcţie de nevoile
insituţiei.

- compartimentul financiar
Mediu intern
Strengts Weakness
Măsuri
1. Personal cu experienţă 1. Structura de personal 1. Delegare eficientă a sar-
în domeniul managemen- neadecvată nevoilor reale cinilor şi delimitarea respon-
tului financial al instituţiilor ale compartimentului sabilităţilor;
de cultură;
2. Infrastructură it defici- 2. Angajarea de personal
2. Infrastructură adecvată tară
muncii prestate; 3. Dotarea cu computere
care să permită operare cu
volum mare de informaţii;
4. Folosirea unui program de

contabilitate adaptat nevoilor
instituţiei.

Mediu extern
Opportunity Threats
Măsuri
(oportunităţi) (ameninţări)
1. Mediu economic, social şi 1. Zone puternic segmen- 1. Realizarea de parte-
geografic favorabil activită- tate din perspectiva dez- neriate prin care toate
ţilor culturale; voltării economice; zonele judeţului să dez-
volte o viaţă culturală;
2. Timişoara şi judeţul Timiş 2. Fenomenul de dis-
beneficiază de o reţea a pariţie şi uitare a meşte- 2. Facilitarea şi încurajarea
instituţiilor culturale, ce şugurilor; unor parteneriate între co-
constituie resurse în vede- mune;
rea realizării unor partene- 3. Educaţie estetică defi-
riate; citară; 3. Stimularea meşteşu-
garilor locali prin partici-
3. Viaţă culturală activă, 4. Public puternic seg- pare la concursuri şi târguri
bogată şi diversă; mentat pe categorii de de meşteşuguri regionale,
vârstă şi sfere de interes; naţionale şi internaţionale;
4. Existenţa unui public ţintă
numeros; 5. Instabilitatea legislativă 4. Educarea gustului publi-
în domeniul culturii cului prin ofertă culturală
5. Surse de finanţare diver- bogată şi de calitate;
se;
5. Propunerea unor ore de
educaţie estetică la nivel
naţional
6. Corelare ofertei culturale

cu interesele publicului
ţintă;
7. Atragere unui public cât

mai divers printr-o ofertă
culturală care să fie
adecvată;
8. Găsirea unor pârghii

legislative prin care
dilemele legislative sunt
rezolvate;
9. Găsirea unor elemente

din legea sponsorizării
care să avantajeze
domeniul cultural.
Elaborarea unei strategii culturale a Centrului de Cultură și Artă al județului Timiș pentru
perioada 2014-2017, care să definească și să stabilească direcțiile strategice ale acestei
instituții pentru dezvoltarea cultural-artistică a spațiului timișean, trebuie gândită în deplină
concordanță cu proiectul de strategie culturală al Consiliului Județean Timiș în calitate de
ordonator principal de credite. De asemenea ea trebuie să țină cont de factorii obiectivi
invocați de actorii principali ai societății civile, de relațiile cu celelalte instituții de cultură
profesioniste din județ, de unitățile de învățământ, de ong-uri, cu sau fără personalitate
juridică, ce pot deveni parteneri în realizarea politicii culturale a județului nostru. În acest
context se crează și cadrul asociativ necesar, instrument de lucru în elaborarea și
implementarea strategiei culturale.
a.1. Instituții/organizații care se adresează aceleiași comunități:
În ultimii ani, Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș a stabilit legături cu mai multe
instituții și organizații culturale, sau care activează în domeniul cultural. Au fost stabilite relații
cu ansamblurile profesioniste din țară, cu ansambluri folclorice de amatori din țară și cu
formații corale din România. Toate aceste colaborări vor fi continuate și concretizate în
parteneriate menite să asigure relații cât mai strânse. În perioada 2014-2017 se prevede
consolidarea relațiilor cu ansamblurile de amatori din județ și de pe cuprinsul țării, dar și cu
organizații non-guvernamentale cu profil cultural din județ. Se dorește o relație aparte cu
asociația „Timișoara-capitală europeană”.
Relațiile cu Inspectoratul Școlar al județului Timiș vor fi optimizate prin derularea de
acțiuni comune. De asemenea, ne propunem parteneriate cu Palatul Copiilor pe proiecte
comune.
În perioada 2014-2017 se vor stabili colaborări cu Centrul Național pentru Conservarea
și Promovarea Culturii Tradiționale București, Ministerul de Externe, Ministerul Culturii și
Patrimoniulu prin Administrația Fondului Cultural Național, Ministerul Turismului, Institutul
Cultural Român, Asociația Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din România, Centrul
Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu,
Centrul de Cultură al Județului Cluj, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București,
Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică Timișoara, etc.
Voi prezenta în continuare o scurtă schemă a relațiilor asociative ale instituției:

Relații de parteneriat s-au stabilit între Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș și
următorele instituții:
Cercul Militar Timișoara, Grădinița cu program prelungit nr. 33 Timișoara, Inspectoratul
de Poliție Timiș, Filarmonica de Stat „Banatul” Timișoara, Primăriile Nițchidorf, Sacoșul
Turcesc, Tormac, Fîrliug, Ramna, Vermeș, Zorlențu Mare, Asociația Culturală „Pusta
Banatului” Timișoara, Asociația Culturală „Proamiciția” Timișoara, Colegiul Național de Artă
„Ion Vidu”, Televiziunea Timișoara.
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș are relații de colaborare cu toate instituțiile
aflate în subordinea Consiliului Județean Timiș: Muzeul Satului, Biblioteca Municipală,
Teatrul Merlin, Muzeul de Artă, Muzeul Banatul.
Instituția are în palmares un proiect în derulare cu finanțare europeană, din fonduri
transfrontaliere –Ipa: „Banatul Istoric – spațiu intercultural romano-sârb” în cadrul acestui
proiect are statutul de partener 2, împreună cu Uniunea Europeană Banat România, Muzeul
Satului și parteneri sârbi.
Prin Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș, instituție subordonată direct Consiliului
Județean Timiș, se derulează o mare parte din strategia culturală a județului nostru, direcția
pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național a județului Timiș și Centrul Național al
Creației Populare, unități de specialitate în teritoriu ale Ministerului Culturii și Cultelor,
urmând apoi celelalte instituții menționate, ong-uri și alți actori culturali cu sprijinul cărora
vom putea realiza acest proiect de strategie culturală. Alături de activitățile specifice, proprii,
un instrument de lucru deosebit de important îl consituie Agenda culturală sportivă și de
tineret a Consiliului Județean Timiș care se derulează prin Centrul de Cultură și Artă al
Județului Timiș. Manifestările proprii cuprinse în Agenda culturală la capitolul T1 au avut o
curbă ascendentă atât numeric cât și financiar, iar impactul cu beneficiarii actului cultural a
fost unul pozitiv.
a.2. Participarea instituției în/la programe și proiecte europene și internaționale
De-a lungul anilor, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș s-a dovedit un partener
viabil în programe și proiecte derulate la nivel european și international. Pilonul principal în
colaborările externe a fost Ansamblul Banatul, care a reprezentat România la festivaluri
organizate în alte țări. Din păcate, numărul acestor manifestări a scăzut considerabil în ultimii
ani, atât din motive independente de instituția Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș și
legate strict de situația economică din ultimii ani, dar și din motive organizatorice care țin de
logistica instituției și de costurile ridicate necesare pentru astfel de participări internaționale.
Scăderea popularității Ansamblului Banatul este desigur un factor important care,
deasemenea, a dus la acestă situație.
Ansamblul Banatul, în ultimii doi ani, a adunat în portofoliul său de manifestări
următoarele acțiuni în afara țării:
1) Spectacol folcloric – Uzdin-Serbia - septembrie 2012;

2) Turneu Obernai – Franța – octombrie 2012;
3) Spectacol „50 de ani de pictură naivă” Uzdin Serbia – decembrie 2012;
4) Spectacol aniversar Boblingen Germania – septembrie 2013;
Astfel, avem în vedere inițierea unui proiect axat pe promovarea culturii tradiționale în
rândurile străinilor care vin în România. În județul Timiș oferta turistică destinată străinilor
este încă foarte limitată, de aceea considerăm că este oportună și necesară inițierea unor
activități specifice cu adresabilitate clară pentri turiștii interesați de cultura tradițională, de
arta și obiceiurile zonei Banatului timișean. În acest sens, avem în vedere un parteneriat cu
Muzeul Satului, unde există cadru propice pentru a putea organiza seri românești, care să
ofere posibilitatea descoperirii zonei etnofolclorice bănățene prin cântec și jocuri populare,
parade ale costumelor populare, mesteșuguri, gastronomie tradițională, etc.
Reluarea legăturilor cu românii din diaspora este un obiectiv important al acestui
proiect.
Pentru promovarea acestui gen de activități se are în vedere distribuirea de pliante
promoționale în Aeroportul Timișoara precum și în cadrul marilor companii. Implementarea
acestui proiect are în vedere un parteneriat cu Camera de Comerț Timișoara. De asemenea
se va lua legătura cu firmele de turism, dar se va apela și la afișajul stradal și la publicitatea
prin mijloacele media. În acest moment nu există posiblitatea apelării la afișajul public gratuit,
dar intenționăm să inițiem un parteneriat cu Primăria Timișoara în acest sens.
a.3. Cunoașterea activității instituției în/de către comunitatea beneficiară a

serviciilor acesteia
Activitatea derulată de instituție este cunoscută și recunoscută atât de publicul larg cât
și de specialiștii care activează în domeniul culturii tradiționale și în ansambluri folclorice. Din
păcate, imaginea Ansamblului Banatul a fost grav afectată în ultimii ani, deși beneficiază de
un serviciu propriu de marketing. Datorită faptului că personalul este îmbătrânit și mă refer
aici mai ales la sectorul coregrafic, iar spectacolele puse în scenă par să nu mai corespundă
nevoii culturale actuale a comunității, este neaparată nevoie să atragem tineri dansatori sub
egida Ansamblului Banatul și să schimbăm oferta noastră artistică cu una mai atractivă, în
spiritul tradițiilor dar în același timp plăcută pentru publicul larg. Această pierdere de capital
de imagine a ansamblului a avut impact direct asupra activității instituției. Voi prezenta mai
jos un grafic al activității Centrului.
Anul 2009 - 95 manifestări;
Anul 2013 (perioada 1 ianuarie-30 septembrie) -30 manifestări;
Acest număr de manifestări include și spectacolele Școlii Populare de Arte.

În cadrul acestor acțiuni numărul spectatorilor a fost unul considerabil, dar din păcate,
pe o direcție descrescătoare pentru că și numărul spectacolelor a scăzut considerabil.
Nr. Anul de Din care tineret

Total spectatori / eveniment
Crt. referință %
1. 2010 400 33,2
2. 2011 354 35,5
3. 2012 344 35,5
4. 2013 300 30
a.4. Acțiuni întreprinse pentru îmbunătățirea promovării/activității PR/ strategii

media.
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș a beneficiat de promovare prin mijloace

internautice. A fost creat site-ul www.ccajt.ro/banatul, de asemenea și pagina de facebook -
Ansamblul Profesionist Banatul, dar din păcate acestea nu au fost suficient mediatizate astfel
încât pagina de facebook a reușit să strângă doar 455 de aprecieri. Au fost tipărite afișe și
pliante și s-au realizat colaborări cu posturi de televiziune și radio după cum urmează:
Televiziune Română
Televiziunea Română Timișoara
Favorit TV
Etno TV
Radio Timișoara
Radio Reșița
Radio România
Radio Antena satelor
Eforturile pentru refacerea imaginii Ansamblului Banatul trebuie intensificate, astfel încât
vizibilitatea instituției să fie mult mai mare. În acest sens avem în vedere următoarele canale:
- promovarea spectacolelor prin rețelele de televiziune naționale și internaționale;
- distribuirea de materiale promoționale către Aeroportul Timișoara, puncte de informare
turistică din județ, pensiuni, hoteluri, în rețeaua de afișaj stradal, etc.
Acțiunile și specificul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș vor fi reflectate și
prin articole și machete cu scop publicitar, în reviste de specialitate și în rețele media
regionale sau locale.
Se urmărește:
- organizarea de conferințe;
-realizarea de postere, caiete-program, broșuri și alte materiale de promovare;
- editarea și postarea Revistei Timisiensis on-line;
- administrarea mai eficientă a contului de facebook și a site-ului existent;
- crearea unui site propriu pentru Ansamblul Banatul;
- crearea unui site propriu pentru Școala Populară de Artă;
- participarea instrumentiștilor și dansatorilor Ansamblului Banatul la emisiuni tv;

- organizarea de recitaluri și concerte de muzică clasică, ușoara, jazz, etc.
- organizarea de expoziții de arte plastice, artă populară, artă decorativă, fotografie;
- distribuirea de mape de prezentare a instituției, cu dvd –uri sau cd-uri promoționale;
- trimiterea de materiale promo colaboratorilor din județ: dvd cu înregistrarea

spectacolului la care a participat o formație tradiționala din sat, etc.
a.5. Reflectarea instituției în presa de specialitate
Instituția Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș nu beneficiază în prezent de

servicii optimizate de marketing. Activitatea instituției a fost reflectată – timid - în presa
culturală locală și națională, pe cele două segmente de presă scrisă și audio-vizuală: Revista
Timisiensis, TV Etno, Favorit TV, TVR 3, TVR Timișoara. De asemenea evenimentele
organizate de instituție au beneficiat de prezența unor specialiști în domeniul folclorului și al
etnologiei, iar aceștia au făcut aprecieri și recomandări, după caz.
În perioada următoare - 2014 – 2017 - dorim inițierea unor colaborări cu reviste de profil
din țară - revista „Studii și Comunicări de Etnologie”, revista „Cindrelul-Junii” Sibiu, revista
Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale București, revista
„Tradiții Clujene-tezaure umane vii” Cluj, revista „Memoria Ethnologică” Maramureș, revista
„Datina” Constanța. Mai avem în vedere stabilirea de conexiuni cu site-uri internaționale în
domeniul culturii tradiționale.
a.6. Profilul /portretul beneficiarului actual.
Prin gama variată de produse culturale pe care le oferă, Centrul de Cultură și Artă
atinge un public eterogen, atât din punctul de vedere al sexului cât și al vârstei sau al
apartenenței socio-profesionale. Instituția poate satisface beneficiarului nevoia de relaxare,
dar și de stimulare intelectuală, adresându-se astfel publicului de varstă școlară (prin proiecte
educaționale), publicului tânăr, adulților și pensionarilor (prin spectacole), specialiștilor (prin
punerea la dispoziție a unor documentare din patrimoniul instituției, colaborare pentru
realizarea unor lucrări și publicații de specialitate), artiștilor profesioniști sau amatori (prin
facilitarea participării acestora la concursuri și festivaluri de gen, punerea la dispoziție a
materialelor din arhivă), personalului din diferite alte domenii (în cadrul parteneriatelor
încheiate cu instituții de învățământ), tuturor cetățenilor care doresc să se perfecționeze în
diferite domenii (prin Școala Populară de Arte).
Estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiar :
Sondajele efectuate au relevat faptul că un segment important al publicului care
urmărește spectacolele oferite de instituțe este constituit din persoane cu vârsta de peste 40
de ani. Pentru atragerea publicului tânăr vor fi urmate următoarele direcții principale:
- organizarea de spectacole în cadre non-conformiste, în afara sălilor de spectacole;
- campanii de informare în liceele și universitățile din Timișoara;
- internet;
- schimbarea ofertei de spectacole astfel încât aceasta să devină mai atractivă;
- proiecte comune cu instituția “Palatului Copiilor”;
- inițierea unui proiect „Folclorul pe înțelesul copiilor”;
- proiecte comune cu instituția Filarmonicii „Banatul” din Timișoara;
- implementarea unui proiect adresat tinerilor „Săptămâna altfel”;
- cursuri de dans popular;
În cadrul acestor cursuri structurate pe module și segmente de vârstă, participanții vor

putea învăța dansuri populare din diferite subzone ale Banatului și din diferite zone ale țării.
Cei mai buni dansatori vor fi selectați și folosiți în spectacolele Ansamblului Banatul, aceste
cursuri având și rolul de „pepinieră”, prin care vom asigura viitoarele generații din cadrul
Ansamblului Banatul.
Ne propunem de asemenea să avem în rândurile beneficiarilor serviciilor noastre și
specialiști din diverse domenii, creatori români - prin invitarea unor regizori, scenografi,
muzicologi, muzicieni sau artiști la creațiile artistice ale instituției, pentru participare activă
sau pasivă.
Din previziunile noastre, numărul spectatorilor, al beneficiarilor direcți, va crește cu 40%
- 50%. Suntem siguri că schimbările și îmbunătățirile pe care le avem în vedere vor aduce un
important capital de imagine instituției centrului și mai ales vor avea impact în rândurile
tinerilor, public a cărui satisfacție culturală o vizăm, în vederea asigurării beneficiarilor direcți
și pe termen lung al produselor culturale oferite.
În perioada 2014-2017 atenția Centrului de Cultură si Arta al Județului Timiș se va
îndrepta spre atragerea înspre cultura tradițională a tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 35
de ani. Se vor organiza campanii de informare în liceele și universitățile din Timișoara, iar
pentru segmentul de populație cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani se va apela la mijloace
internautice. Vom concepe acțiuni specifice adresate și copiilor cu vârste între 5 și 14 ani, în
colaborare cu Palatul Copiilor și cu Inspectoratul Școlar.
Astfel, comparativ cu ultimul raport, estimăm că numărul spectatorilor pe eveniment va

crește de la 300, cât este în prezent, la 500, iar ponderea tinerilor va fi de 45%.
Nr. Anul de referință Nr. Din care tineret
Crt. spectatori/eveniment
1 2014 360 33%
2 2015 420 38%
3 2016 460 41%
4 2017 500 45%
a.7. Beneficiarul-țintă al activităților instituției.
Pe termen scurt:
Beneficiarii țintă ai activității instituției sunt reprezentați de o mulțime de categorii de

vârstă și socio-profesionale: copii din grădinițe, elevi, tineri, adulți și pensionari, specialiști în
domeniul culturii tradiționale-români și străini, artiști, personal din diverse domenii, turiști
români și străini.
Pe termen lung:
Fiecare dintre categoriile mai sus menționate sunt beneficiarii activităților Centrului de
Cultură și Artă pe termen scurt și se dorește menținerea acestora și în categoria beneficiar pe
termen lung. Este însă esențial să pregătim încă de pe acum viitorul public și acest lucru se
poate face doar prin programe dedicate copiilor și tinerilor.
De asemenea intenționăm să consolidăm legăturile cu diaspora, astfel încât românii din
afara granițelor țării să poată beneficia de serviciile culturale ale instituției centrului.
a.8. Descrierea modului de dobândire a cunoașterii categoriilor de beneficiar

(tipul informațiilor: studii, cercetări, alte surse de informare):
Prima sursa de cunoaștere a categoriilor de beneficiari este data prin derularea

proiectelor instituției.
Astfel, în cadrul spectacolelor și festivalurilor se delimitează două categorii de
beneficiari direcți: spectatorii, care asistă la evenimente și artiștii invitați. Prin metoda
observației directe s-a constatat că spectatorii evenimentelor Centrului de Cultură și Artă
provin din toate categoriile socio-profesionale și din toate grupele de vârste.
În acest moment activitatea serviciului de cercetare și conservare este foarte limitată, ea
rezumându-se doar la câteva cercetări coregrafice, și va trebui revigorată în cel mai scurt
timp. Avem în vedere astfel o altă categorie de public, vorbim aici de informatorii ce vor fi
chestionați – preșcolari, elevi și cadrele didactice. Atât în cazul informatorilor, cât și al copiilor
și cadrelor didactice, am avea de-a face cu beneficiari direcți.
Ca urmare a promovării mai intense a centrului în mediul internautic se va dezvolta o
altă categorie de beneficiari direcți. Nevoile culturale ale acestora sunt cunoscute prin
legăturile directe (comentarii, aprecieri de tipul „îmi place” - pe pagina de facebook, mesaje),
dar și prin numărul de vizualizări pentru o anumită postare.
Centrul va continua acest demers de cunoaștere a beneficiarilor prin diverse mijloace
de obținere de informații: chestionare, e-mail, comunicare pe rețelele de socializare, numărul
și reacția spectatorilor la evenimentele organizate, mass-media. În plus, lunar vor fi efectuate
sondaje pe contul de facebook al instituției.
a.9. Utilizarea spațiilor instituției

Sediul instituției Centrului de Cultură și Artă este în strada Ungureanu la numărul 1,
unde beneficiază de 1204 metrii pătrați. Tot în administrarea centrului este și clădirea din
strada Amforei nr. 1 Timișoara, de 458 metrii pătrați, un total de 1662 metri pătrați.
Parte din aceste spații sunt oferite spre închiriere, fapt ce generează venituri proprii.
Astfel, sala de spectacole, sala din curtea franciscană, sala de balet, și chiar și o sala de
clasă, constituie obiecte ale unor contracte de închiriere sau ale unor contracte de
parteneriat.
Centrul de Cultură și Arta al Județului Timiș nu dispune în prezent de o sală proprie

pentru spectacole mari. În incinta sediului din strada Ungureanu există o sală de spectacole
amenajată în curtea interioară cu o capacitate de 200 de locuri, iar în interiorul clădirii se află
o a doua sală de spectacole cu o capacitate de 100 de locuri acestea pot fi folosite doar
pentru spectacolele Școlii de Arte. În consecință nu există posibilitatea organizării de
evenimente care să implice publicul larg.
Clădirea din strada Ungureanu nr. 1 dispune de centrală proprie de încălzire pe gaz, iar
lucrările de redimensionare a instalației de încălzire tocmai au fost încheiate.
Grupurile sanitare au fost reparate și igienizate.
a.10. Propuneri de îmbunătățire a spațiilor: modificări, extinderi, reparații,

reabilitări, după caz.
Instituția își desfășoară activitatea într-o clădire veche, monument și este ușor vizibil că
în pereți și pe tavane au apărut fisuri, semn că ar putea fi necesare lucrări de consolidare.
Este nevoie de o expertiză care să ateste acest lucru. În plus, e nevoie de o investiție în
schimbarea instalației electrice, care in acest moment este degradată.
La sediul din strada Amforei e nevoie de o lucrare de refacere a hidroizolației, pentru că
se pot observa infiltrații de apă în pereții clădirii.
Este de asemenea nevoie de schimbarea tâmplăriei (geamuri și uși) în întreaga clădire
din strada Ungureanu. Geamurile nu se închid, ușile sunt degradate, iar sistemul de
închidere-deschidere nu corespunde normelor P.S.I. și există o reală problemă în menținerea
temperaturii optime în interiorul clădirii, în sălile de clasă și în birouri.
Fiind o clădire monument, nu există posibilitatea instalării unităților de aer condiționat
pe pereții clădirii iar absența aerului condiționat face foarte anevoioasă derularea activității
didactice și administrative în perioada verii. În acest sens propunem ca soluție achiziționarea
de instalații mobile de aer condiționat. Nu în ultimul rând, clădirea are nevoie de reparații
curente și igienizare.
Este nevoie de o magazie pentru costumele dansatorilor și ale orchestrei Ansamblului
Banatul.
În prezent, dansatorii își depozitează costumele acasă, și au obligația de a le spăla și
călca singuri, instituția nebeneficiind de spațiul necesar amenajat pentru o magazie unde să
poată fi depozitate toate costumele aflate în inventar și nici de personal calificat care să se
ocupe de îngrijirea acestui patrimoniu. Trebuie să avem în vedere amenajarea unui spațiu
optim, dotat cu mașini de spălat, uscat și călcat și de personal care să se ocupe anume de
acest serviciu.
Avem în vedere organizarea unei săli de audiție muzicală, la dispoziția elevilor Școlii
Populare de Arte, dar și a instrumentiștilor și dansatorilor Ansamblului Banatul. Această sală
urmează să fie dotată cu computer, căști audio și are ca scop perfecționarea activității
angajatilor și colaboratorilor prin facilitarea accesului la informațiile din domeniu.
Ne propunem organizarea unui studio de înregistrări dotat corespunzător cu tehnologie
modernă. Activitățile de studio desfășurate în prezent nu sunt la standardele necesare unei
activități profesioniste.
De asemenea este nevoie de aparatură de amplificare, microfoane-doză pentru viori și
contrabas, microfoane pentru instrumentele de suflat, pentru ca astfel de dotări ar reduce
cheltuielile pentru spectacole,ar asigura necesarul pentru o performanța de calitate și am
putea astfel să propunem o ofertă de amplificare la diverse evenimente, generând venituri
proprii. La fel, dotarea corespunzătoare a studioului de înregistrări ar putea aduce venituri
proprii suplimentare și ar contribui la consolidarea prestigiului Ansamblului Banatul și al
instituției.
Menționez că avem în vedere și o colaborare cu clubul „Rotary” Timișoara în vederea
obținerii unor dotări ale spațiilor de birouri, pentru a oferi angajaților condiții optime de
muncă, la standarde cât mai ridicate.
O altă necesitate de ordin imediat este dotarea instituției, în special al sectoarelor
administrative și financiare, cu calculatoare performante care să asigure buna desfășurare a
activității, luând în calcul faptul că agenda culturală a Județului Timiș se desfășoară prin
Centrul de Cultură și Artă și presupune mult volum de muncă. Actuala bază de computere
este de generație veche, fapt ce se reflectă prin încetinirea și îngreunarea activității centrului.
În ceea ce privește exloatarea spațiilor pentru a genera venituri proprii, acest aspect se
dorește a fi optimizat, considerându-se că potențialul instituției este unul mult mai mare.
B. Analiza activității profesionale a instituției și propuneri privind îmbunătățirea

acesteia
b.1. Analiza programelor/proiectelor instituției
Anual, instituția organizează o serie de proiecte în cadrul a trei mari direcții de

activitate: cercetare-conservare, valorificare-promovare, educație permanentă.
Direcția de activitate axată pe cercetare și conservare a culturii tradiționale, care se află
momentan în subordinea managerului a asigurat asistența de specialitate în cadrul
manifestărilor folclorice, în scopul de a impregna elementele autenticului, interpretării și
calității tehnice din cadrul acțiunilor centrului. De asemenea, s-au realizat culegeri folclorice
coregrafice, constituite în volumul 4 al „Dansurilor populare ale românilor din Serbia” și s-au
adunat documente foto în număr de 300 de bucăți. Au fost preocupări pentru conservarea
valorilor perene ale folclorului timișean prin revista de specialitate a CCAJT–Timisiensis.
În acest domeniu însă nu a existat un program coerent de cercetare a patrimoniului
cultural, în consecință, nu există în prezent o bază de date a centrului. Lacuna aceasta se
datorează și absenței aparatului de specialitate. Momentan nu sunt angajați specialiști pe
posturile de referenți în serviciul cercetare, preferându-se în aceste posturi instrumentiști
care să completeze nevoile Ansamblului Banatul.
Este necesar să reabilităm acest serviciu prin angajarea de specialiști, oameni care să
efectueze cercetări etnofolclorice în teren, în mediul rural și prin organizarea de evenimente
care să aducă în prim plan faptele de cultură tradițională.
Avem în vedere organizarea unor întâlniri anuale cu etnologii și etnografii din țară în
urma cărora să obținem consiliere în acest domeniu al cercetării. Propunem angajarea unui
cercetător care să efectueze activități de specialitate în teren. Avem în vedere organizarea
unei tabere de mesteșuguri tradiționale, artă populară și coregrafie, pentru a încerca să
favorizăm apropierea tinerilor de aceste domenii ale artei tradiționale. Ne propunem să
încheiem parteneriate cu Universitatea din Timișoara și cu Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din
București pentru a revigora acest serviciu care constituie temelia activității instituției Centrului
de Cultură și Artă al Județului Timiș.
Pentru a determina generațiile tinere să se apropie și să înțeleagă acest vast domeniu
al tradițiilor populare, ne-am gândit la un parteneriat cu Inspectoratul Școlar în vederea
inițierii unui concurs de cules obiceiuri populare, melodii, texte, rețete gastronomice, etc.,
concurs desfășurat pe perioada vacanțelor. Rezultatele pot fi centralizate și sortate după
criterii obiective.
De asemenea ne dorim inițierea unui parteneriat cu unități de învățământ preșcolar și
școlar, proiect prin care să ne adresăm copiilor pentru a-i face să înțeleagă și să iubească
valorile folclorului autentic. Proiectul se va numi „Folclorul bănățean pe înțelesul copiilor.”
Tot în acest sens, referenții culturali din sate vor fi îndrumați să realizeze scurte
monografii culturale ale localităților unde își desfășoară activitatea.
Un alt scop al nostru este activarea, reactivarea și promovarea formațiilor de amatori, a
rapsozilor populari, a mesteșugarilor, facilitarea participării lor la evenimente cu caracter
județean, național, și internațional.
În cadrul unui eveniment grandios care să rezoneze la nivel național și chiar și dincolo
de granițele țării – Tradiții la români – ne propunem o secțiune care să reunească pe aceeași
scenă, rapsozi populari și tineri interpreți din același sat sau aceeași zonă și subzonă
folclorică.
De asemenea ne gândim la proiecte de cercetare dedicate gastronomiei și medicinii
tradiționale, pe lângă temele deja consacrate și mai familiare ale culegerilor de folclor
muzical și coregrafic.
Vom alege anual câte trei teme pe care le vom analiza și cerceta în profunzime și în
amănunt.
Avem în vedere organizarea de cercuri de olărit și sculptură în lemn, organizarea de
ateliere de meșteșuguri tradiționale pentru tineri în zona Jupânești-Coșevița-Făget, unde mai
există meșteri populari care pot transmite mai departe arta acestor meșteșuguri.
În ceea ce privește revista cu caracter trimestrial al CCAJT, în paginile căreia sunt
prezentate studii de etnografie și folclor, cercetări din domeniul muzicii și al dansului
tradițional, interviuri, rapoarte de cercetare, ne propunem să îmbunătățim conținutul
acesteia, făcându-l mai atractiv și accesibil și publicului larg. În acest sens ne dorim ca pe
viitor studiile de cercetare să fie efectuate de referenții serviciului de specialitate al CCAJT,
nu doar de către colaboratori.
Pe agenda culturală a CCAJT sunt incluse deja evenimente notorii care aduc în prim
plan faptele de cultură tradițională, iar aici enumerăm:
- Festivalul-concurs „Lada cu zester” – manifestare deja consacrată la nivel local, ce
îndeamnă la emulație formațiile rurale, atât instrumentale cât și corale, coregrafice, fanfare,
etc. și care are rolul de a aduce la viață obiceiuri, cântece, rețete gastronomice, dansuri
locale, demult uitate. Este necesar să păstrăm această manifestare dar să operăm unele mici
schimbări astfel încât să menținem viu interesul comunităților pentru o competiție reală și
contructivă.
- „Topul Mărțișorului” acțiune prin care se urmărește promovarea tinerelor talente, elevi
ai școlilor populare de arte din întreaga țară. În cadrul acestei acțiuni ne propunem creșterea
prestigiului manifestării printr-o promovare media intensă, printr-o ofertă de premii atractivă
pentru a determina participarea celor mai valoroși tineri interpreți. În același cadru, avem în
vedere organizarea unei secțiuni – spectacol a interpreților consacrați care să aducă un plus
de valoare acțiunii.
- Festivalul „Cântecele Învierii” - manifestare care celebrează Învierea Domnului prin

cântece de gen și presupune colaborare cu Mitropolia Banatului. Evenimentul reunește
formații corale din tara si străinătate.
- Stagiunea estivală „Casa bănățeană” – acțiune desfășurată în parteneriat cu

Muzeul Satului, prin care se dorește punerea în contact a tinerei generații cu tradițiile și
mesteșugurile specifice acestor locuri din neam în neam. Proiectul se adresează tuturor
categoriilor de vârstă. Ne propunem îmbunătățirea stagiunii prin organizarea de acțiuni
interactive între meșterii populari și publicul larg de toate vârstele, precum și printr-o ofertă
generoasă de spectacole folclorice, oferite, pe rând, de formațiile de amatori din județ.
- Festivalul național „Mariana Drăghicescu” - festival concurs, cu rolul de a promova

tineri interpreți și instrumentiști din întreaga țară. Și în acest caz ne dorim ca rolul instituției
Centrului de Cultură și Artă să fie unul mult mai bine conturat și care să nu se limiteze la
acompaniamentul orchestral, ci să pună în valoare instituția CCAJT.
- Festivalul fanfarelor – acțiune prin care se promovează muzica de gen și prin care se
asigură continuitatea acestei tradiții. În timp dorim ca acestă manifestare să devină una de
proporții internaționale, prin atragerea fanfarelor din localități din afara granițelor țării.
- Festivalul etniilor – manifestare de amploare care promovează spiritul toleranței și

colaborării interetnice, specifice acestei zone. Ne-am propus ca în cazul acestei acțiuni de
amploare să intensificăm și să optimizăm relațiile cu colaboratorii noștri – reprezentanți ai
diferitelor etnii conlocuitoare.
- Festivalul coral „Cu noi este Dumnezeu” – eveniment ce reunește formații corale de
gen din întreaga regiune și din străinătate.
- Alaiul colindătorilor – se adresează tuturor celor ce apreciază frumusețea colindelor și

sărbătorilor de iarnă la români și reunește formații ce au în repertoriu obiceiuri de sezon.
Cea de-a doua mare direcție de activitate, valorificare-promovare, este realizată în

principal, prin spectacolele oferite de Ansamblul Școlii Populare de Arte și prin festivalurile
organizate de instituție.
Ansamblul Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul” se confruntă în aceste

momente ale existenței sale, așa cum am mai menționat, cu una dintre cele mai sumbre
situații: personalul coregrafic îmbătrânit, supraponderal, insuficient, numărul prea redus de
instrumentiști, lipsa totală a soliștilor, inexistența unor grupuri de tineri dansatori, soliști și
instrumentiști care să asigure viitoarele generații, dotări logistice necorespunzătoare.
Din aceste motive activitatea ansamblului s-a diminuat considerabil în ultimii ani. Așa
cum am arătat mai sus, numărul spectacolelor din anul 2012 s-a redus cu 38,46% față de
anul 2010, iar în anul 2013 situația se prezintă chiar mai dramatică după cum arată graficul
manifestărilor din primele nouă luni ale anului.
Pentru îmbunătățirea acestei situații avem în vedere în primul rând creearea de noi
perspective prin atragerea tinerilor dansatori, instrumentiști, soliști, către Ansamblul Banatul
în cercuri coregrafice sau de interpretare urmând ca cei mai buni să fie selectați pentru
nivelul profesionist.
Avem în vedere declanșarea cât mai curând a verificărilor profesionale, care să instituie
un suflu nou în rândurile angajaților și care să-i motiveze în același timp.
Ne propunem îmbunătățirea repertoriului Ansamblului Banatul, prin atragerea
specialiștilor coregrafi, regizori, scenografi, din țară și din strainătate în calitate de
colaboratori.Trebuie menționat că repertoriul coregrafic actual al Ansamblului Banatul nu se
bucură de aprecierea specialiștilor, considerându-se că deși este rodul unei imaginații
bogate, nu au valoare din punct de vedere al autenticității, nefiind în concordanță cu strategia
culturală a centrului, și a Consiliului Județean Timiș - ca instituție tutelară, care se vor a fi
promotori ai autenticului. Va fi nevoie să apelăm la specialiști recunoscuți la nivel național,
care să ne ajute să înlocuim repertoriul actual cu unul cu adevărat valoros atât din punct de
vedere artistic cât și din punct de vedere al elementelor de autenticitate. În întâmpinarea
realizării acestui deziderat ne propunem să organizăm Seminarul coregrafilor, care să
reunească specialiștii în domeniu din întreaga țară.
Este nevoie de îmbunătățirea portofoliului de soliști colaboratori și de realizarea de
parteneriate cu mass media. În prezent există un singur parteneriat încheiat pentru un singur
proiect - Festivalul “Mariana Drăghicescu” - cu Televiziunea Română Timișoara. Este nevoie
ca vizibilitatea Ansamblului Banatul și implicit, a manifestărilor organizate de Centrul de
Cultură și Artă, să crească simțitor și în acest sens vom apela la aceste parteneriate cu
televiziunile și posturile de radio de profil de nivel național.
Din punct de vedere logistic se impun unele dotări. În primul rând - un autocar pentru
transport. În acest moment deplasările Ansamblului Banatul se efectuează cu două
microbuze de 20+1 locuri, dar se întâmpină probleme serioase de fiecare dată pentru ca
institutia nu beneficiaza de doi soferi deținători de permise categoria “D”, astfel că se recurge
la închirierea de autocare de la firme de transport de câte ori este vorba de o deplasare la
distanță, eficiența celor două microbuze aflate în dotare fiind astfel anulată.
O altă necesitate imediată este organizarea unei garderobe unde să se păstreze
costumele populare aflate în inventarul instituției. Costumele vor constitui patrimoniul cultural
mobil al instituției și vor fi înscrise în registrul pentru evidența analitică a bunurilor culturale,
care se va institui în cadrul instituției.
În viitor ne propunem să atragem în rândurile Ansamblului Banatul noi instrumentiști
care să aducă un plus de valoare. Compartimentul – viori – trebuie suplimentat pentru a
beneficia astfel de o orchestră profesionistă cu adevărat.
Este nevoie de angrenarea instituției în proiecte mari, de nivel național și internațional,
proiecte care să aducă un plus de vizibilitate și câștig de imagine pe termen lung.
Ne propunem realizarea unei broșuri despre vechii colaboratori și angajați ai
Ansamblului Banatul, care să-i readucă în atenția publicului pe cei rămași într-un con de
umbră. De asemenea, în cadrul acțiunii „Tradiții la români”, pe care o propunem spre
desfășurare, va exista o secțiune în cadrul căreia vor fi elogiați pe rând foști angajați ai
Ansamblului Banatul – dansatori, soliști, instrumentiști.
Cel de-al treilea segment de activitate - perfecționarea și educarea continuă, se face

prin Școala Populară de Arte, care derulează o serie de programe în cadrul a două mari
direcții de activitate: educație permanentă și promovarea rezultatelor activității.
Direcția de activitate axată pe educație permanentă ofera cursuri în domenii diverse:

canto popular, canto clasic, canto muzică ușoară, actorie, sculptură, pictură, vioară, pian,
chitară, muzica religioasă, acordeon, percuție, clarinet, taragot, saxofon, orgă electronică,
ceramic - artă decorativă, design vestimentar, meșteșuguri populare, balet, cine-foto, dans
sportiv, dans modern, tango argentinian, aerobic, contrabas-țambal, ințiere în folclor, dj, în
total 21 de specialități.
După cum se poate observa, cursurile sunt din sfere diverse de activități. Cu toate
astea, numărul de elevi a scăzut simțitor de la un an la altul, ajungând de la 423 de elevi în
anul 2009 la 243 în anul 2013. Avem în vedere aducerea de personal didactic tânăr, dar cu
notorietate care să îmbunătățească oferta Școlii Populare de Arte și care să atragă un număr
mai mare de elevi. Ne dorim să oferim consultanță și promovare elevilor școlii chiar și după
absolvire, iar pe cei mai valoroși să-i ajutăm să devină colaboratori ai Ansamblului „Banatul”.
De aemenea ne dorim să atenuăm polarizarea existentă în prezent și care este axată pe
clasele de canto popular și instrumente populare, prin punerea în valoare a celorlalte clase
cărora vrem să le oferim mai multă vizibilitate și promovare în mass-media.
Ne propunem înființarea de centre ale Școlii Populare de Arte în mediul rural, cu clase
care să păstreze specificul axat pe cultura tradițională, dar și să îl diversifice prin clase de
țesut, cusut tradițional și dulgherie.
Recunoașterea diplomelor de către Ministerul Educației și Ministerul Muncii le-ar da
posibilitatea beneficiarilor programelor școlii să deprindă tehnici tradiționale și moderne de
lucru și să-și deschidă apoi ateliere.
De asemenea, beneficiind de dotări de studio, putem să le oferim celor mai buni elevi
asigurarea că la sfârșitul anului vor beneficia de ocazia de a inregistra piese din repertoriul
propriu pe un album al clasei. În acest scop, elevii claselor de canto popular trebuie să se
mobilizeze și să culeagă piese din zona sau subzona din care provin, sau să-și creeze un
repertoriu propriu, înregistrarea de piese din repertoriul soliștilor consacrați nefiind admisă.
Păstrarea și dezvoltarea specificului tradițional al claselor din mediul rural asigură
transmiterea tradițiilor de la o generație la alta și responsabilizează populația din mediul
rural, făcând-o conștientă asupra importanței prezervării și promovării culturii tradiționale.
Cea de-a doua direcție de activitate trebuie să fie dată de promovarea programelor
școlii și a rezultatelor obținute. Acesta va fi realizată prin:
- organizarea de evenimente în spațiile convenționale și neconvenționale;
- întâlniri cu potențiali beneficiari;
- incurajarea participării cursanților la diferite festivaluri și competiții organizate în plan

local și național;
- organizarea zilelor porților deschise;
- continuarea zilelor Școlii de Artă;
- organizarea de expoziții de artă plastică, artă decorativă, fotografie, etc., ale elevilor
școlii;
- organizarea de spectacole prezentate de elevii claselor de actorie;
- continuarea actiunii „Topul Mărțișorului”;

Instituția are nevoie imediată de personal artistic devotat, dedicat și talentat, de
evenimente cu caracter inovator, de un repertoriu de calitate care să fie atestat și de
specialiști, de parteneriate de calitate cu structuri importante de profil, din țară și din
străinătate, de un număr mult mai mare de prestații artistice, contractate în țară și în
străinătate, de colaborări cu artiști cu înalt grad de profesionalism și recunoaștere
profesională, iar manifestările organizate de instituție trebuie mult mai bine adaptate nevoilor
culturale ale publicului țintă, în ritmul impus de realitatea socio-economică.
În ceea ce privește sectorul administrativ, se impune precizarea că întrega agendă
culturală a județului Timiș se derulează și decontează prin Centrul de Cultură și Artă . Acest
fapt presupune un foarte mare volum de muncă și nu în ultimul rând, personal calificat, dar
care uneori este nevoit să presteze ore suplimentare. Pe aceste considerente propunem
cumulul de funcții în situațiile în care aceasta se impune, pentru a justifica și motiva salariații,
conform codului muncii, legea 53/2003, republicat art. 35 alin (1), completată de legea
40/2011 art. 5.
b.2. Analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri, etc. (în
țară,la nivel național/internațional, în uniunea europeană)
Ansamblul „Banatul” a fost prezent la multe manifestări organizate la nivel local,

județean și a onorat o parte din invitațiile primite din țară. Din motive pe care le-am arătat, a
fost nevoit să refuze unele invitații astfel că numărul participărilor internaționale și chiar
naționale ale instituției s-a redus mult în ultimii ani, concretizându-se doar patru deplasări în
străinătate în ultimii patru ani – în Franta, in Germania și în Serbia.
Totuși, colaboratori ai Ansamblului Banatul au participat la festivaluri în străinatate și au
avut contact cu publicul prin intermediul diverselor emisiuni la care au participat la Societatea
Română de Televiziune, TV Etno, Favorit TV, Pro TV, Antena 1, Kanal D, Europa Nova
Timișoara, TVT Timișoara, Radio Antena Satelor, Radio România, etc.
b.3. Analiza misiunii actuale a instițutiei: ce mesaj poartă instituția, cum este
percepută, factori de succes și elemente de valorizare socială, așteptări ale
beneficiarilor
Centrul funcționează ca forum științific de cercetare pentru conservarea culturii

tradiționale, în spiritul autenticității și sub semnul valorii, desfășurând activități în domeniul
educației permanente și în domeniul culturii tradiționale, pentru conservarea, transmiterea și
valorificarea faptelor de cultură populară. Instituția continuă să intensifice demersurile pe
direcția de conservare și promovare a valorilor culturii populare, pe toate segmentele. De
asemenea îndrumă și oferă consultanță și sprijin metodic tuturor instituțiilor culturale din
sistem și păstrează contactul cu prezentul prin mijloace moderne de prezentare a tradițiilor.
Pe segmentul de spectacole se pastrează și se îmbunătățesc continuu producțiile existente
și se diversifică oferta culturală.
De asemenea ne propunem periodic inițierea de analize Stakeholders, în vederea
cunoașterii cât mai obiective a tuturor factorilor interesați.
Aceeași direcție ne-o propunem și în ceea ce privește educația permanentă, prin

activitățile Școlii Populare de Arte.
Factorii care asigură o activitate de succes a instituției sunt: personalul calificat,
dinamic, experiența, repertoriul vast și divers.
b.4. Concluzii
Reformularea mesajului: nu este cazul

Descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii
Principalele direcții de activitate vor urmări:

1) Cercetarea și conservarea culturii tradiționale din Județul Timiș
2) Valorificarea și promovarea culturii tradiționale în Timiș și în celelalte județe ale
României
3) Valorificarea și promovarea culturii în alte țări.
4) îndrumarea tinerilor și a cetățenilor care doresc să se perfecționeze în diversele arii
curriculare pe care instituția centrului le pune la dispoziție.
C. Analiza organizării instituției și propuneri de restructurare și/sau reorganizare,

după caz:
c.1. Analiza reglementărilor interne ale instituției și ale actelor normative

incidente
În prezent, Centru de Cultură și Artă al Județului Timiș funcționează ca instituție publică

de cultură de interes județean, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea administrativă
a Consiliului Județean Timiș și coordonarea metodologică a Ministerului Culturii și
Patrimoniului Național precum și a Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național
Timiș, în conformitate cu prevederile O.U.G.118/2006.
După cum am arătat, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș este format din trei
mari sectoare de activitate:
- secția de formare și perfecționare în domeniul culturii și artei – Școala Populară de
Arte;
- secția spectacole folclorice – Ansamblul „Banatul”;

- secția conservare valorificare etnografie și folclor;
Pe lângă acestea mai funționează următoarele sectoare:

- compartimentul financiar-contabil;
- compartimentul administrative;
- compartimentul pentru activități cultural-artistice, agenda culturală și sector tehnic;
- compartimentul achiziții publice și marketing, resurse umane, juridic;

În acest moment organigrama numără 76,5 posturi. Ea a fost aprobată prin hotărârea
Consiliului Județean Timiș in conformitate cu prevederile legii nr. 188/1999 privind statutul
funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legii nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ordonanței de urgență a
guvernului nr. 77/2-13 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționării
administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și
autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea guvernului ori a
ministerelor.
Prezentăm în continuare o analiză a statului de funcții:
Total posturi: 76,5
Nr. anul
posturi
crt. 2013
Total 76,5
1 Conducere 7
Secția spectacole folclorice, Ansamblul
2 28
„Banatul”
Secția formare și perfecționare Școala
3 17
Populară de Arte
4 Compartiment achiziții publice-maketing 3
5 Compartimentul administrativ 13
6 Compartiment financiar-contabil 4
7 Compartiment juridic-resurse umane 2
La această dată, din totalul numărului de posturi sunt ocupate 68,5, iar 8 posturi sunt
libere, după cumurmează:
- un post – șef serviciu compartimentul spectacole folclorice – Ansamblul „Banatul”
- două posturi unice – secretar dactilograf, pompier – compartimentul administrativ
- un post unic – programator – compartimentul achiziții publice-marketing
- un post - maestru lumini – serviciul conservare, valorificare și agenda culturală
- un post – expert – formare și perfecționare
- un post – șef serviciu – compartimentul relații publice
- un post – șef serviciu/secție - secția formare și perfectionare (post vacant temporar –
titularul a fost numit manager interimar)
Prezentăm mai jos un scurt istoric al statului de funcții:
Nr. Anul Anul Anul Anul

Posturi Obs.
Crt. 2009 2010 2011 2012
1 Total 109 83 83 83
2 Posturi ocupate 102.5 79 79 70
3 Personal de 4 4 4 4
conducere
4 Șef orchestră 1 1 1 1
Soliști instrumen-
5 tiști, instrument- 11 10 10 10
tiști
Solisti balet, ba-
6 27 17 17 17
lerini dansatori
7 Instructori 9 7 7 7
8 Experți 12 9 9 9
Inspector de spe-
9 1 1 1 1
cialitate
10 Referenţi 5 5 5 6
Economişti, con-
11 3 3 3 3
tabili
12 Consilier juridic 1 1 1 1
Alte categorii de
13 35 25 25 24
personal
Așadar, anul 2010 a adus o reducere a numărului de posturi de 23,85%. Au fost reduse
posturi de la diferite compartimente, soliști balet, dansatori, experți, instructori, instrumentiști
și alte categorii de personal.
C.2. Propuneri privind modificarea reglementerilor interne și/ sau ale actelor
normative
Se propun șase modificări:

Prima vizează instrumentiștii și dansatorii-balerini care în prezent nu beneficiază de
condiții deosebite de muncă. Se vor face demersuri pentru încadrarea acestora în condiții
deosebite de muncă.
A doua modificare se referă la dansatori și la o parte din instrumentiști, pentru care se

dorește obținerea unor derogări de studii în temeiul anexei IV, cap. VI, lit. B la legea-cadru nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: „persoanele
încadrate în unităţile de cultură, care au rezultate valoroase în activitatea artistică, pot ocupa
în mod cu totul excepţional, în baza criteriilor elaborate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului
Naţional şi cu aprobarea nominală a Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, funcţii de
specialitate, fără a avea studiile necesare postului.” Şi conform prevederile ordinului
Ministrului Culturii şi Patrimoniului naţional nr. 2132/09.03.2011 pentru aprobarea condiţiilor,
criteriilor şi procedurii de aplicare a prevederilor din anexa IV, cap. VI, lit. B la legea-cadru nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar în acest scop
vom demara acțiunea de întocmire a dosarelor.
A treia modificare vizează organigrama și statul de funcții.

Pentru asigurarea functionalității instituției, propunem reorganizarea structurii instituției.
Conform prevederilor art. 3 alin. 1 lit. B din O.U.G. 77/2013, determinarea numărului de
funcții de conducere s-a realizat prin aplicarea procentului de 12% la numărul de posturi:
76,5 (76,5 posturi 12%=9,18, rotunjit la numărul întreg - 9 posturi de conducere).
Din totalul de 9 posturi de conducere rezultat, la nivelul instituției numărul de posturi de
conducere este 6, după cum urmează:
- Manager -1 post
- Director adjunct artistic – 1 post
- Director adjunct administrativ – 1 post
- Contabil șef – 1 post
- Șef serviciu artistic-soliști instrumentiști – 1 post
- Șef serviciu artistic –soliști dansatori – 1 post
Având în vedere prevederile art. 3 alin 3 din OUG nr. 77/2013 s-a realizat următoarea
structură funcțională a instituției:
- Director adjunct artistic – 2 șefi servicii si 33 de posture de execuție

- Director adjunct administrativ – 25 posturi personal de execuție
- Contabil șef – 14 posturi personal de execuție
- Șef serviciu artistic instrumentiști – 12 posturi personal de execuție
- Șef serviciu artistic soliști dansatori – 15 posturi personal de execuție
Având în vedere prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 77/2013, propunem modificarea și
aprobarea organigramei și statului de funcții la Centrul de Cultură și Arta al județului Timiș,
după cum urmează:
ORGANIGRAMA 2014
MANAGER CONSILIUL ADMINISTRATIV

1
DIRECTOR ADJUNCT CONTABIL ȘEF DIRECTOR ADJUNCT

ARTISTIC 1 ADMINISTRATIV
1 1
ANSAMBLUL ANSAMBLUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL ȘCOALA ȘCOALA SERVICIUL

BANATUL BANATUL TEHNIC JURIDIC- ADMINISTRATIV POPULARĂ DE POPULARĂ DE CONSERVARE
SERVICIUL SERVICIUL FINANCIAR/ ARTE ARTE VALORIFICARE
ARTISTIC ARTISTIC 1 referent CONTABILITATE ȘI
SOLIȘTI SOLIȘTI organizator SERVICIUL SERVICIUL PROMOVARE
INSTRUMENTIȘTI DANSATORI spectacole INSTRUIRE ÎNVĂȚĂMÂNT CULTURALĂ
1 operator 1 consilier juridic 1 administrator
1 Șef serviciu 1 inspector specia 1 pompier
1 Șef serviciu sunet 3 referenți
1 manipulant litate 2 șoferi 1 bibliotecar
2 paznici 7 instructori 9 experți
11 soliști instrument- 6 soliști balet bunuri 1 referent-achiziții 1 magazioner
tiști dans 1 maestru 1 economist 1 referent 1 organizator spec-
lumini 1 contabil tacole
1 corepetitor 9 balerin dan- 1 muncitor 1 casier 1 referent marketing
sator 1 ingrijitor 1 secretar – 2 muncitori calificați
dactilo-graf
13 16 6 7 9
7 7
9
STATUL DE FUNCȚII
Nr. Funcția Funcția
Numele, prenumele
Crt. de conducere de execuție
1 Laichici Liliana Manager interimar
2 Scorobete Adrian Dir. adj. artistic
3 Bastea Măriuța Contabil-șef
4 Moldovan Codruța Dir. adj. administr.
SERVICIU ARTISTIC-
ANSAMBLUL
I SOLIȘTI
BANATUL
INSTRUMENTIȘTI
5 vacant Șef serviciu

6 Roșca Sebastian dirijor
7 Luca Mădalin Sol. instr.
8 Galea Dan Sol. Instr.
9 Peptenar Ioan Sol.instr.
10 Moldovan Constantin Sol.instr.
11 Ardeleanu Mircea Sol instr.
12 Vincu Radu Ciprian Sol.instr.
13 Iova Daniel Sol.instr.
14 Stanca Cristinel
15 Haida Costel
16 Hanes Dorin
17 Polhac Bujor Corepetiție
SOLIȘTI
II SERVICIUL ARTISTIC
BALET/DANSATORI
18 Tatarici Milosav Șef serviciu
19 Briscan Ovidiu Sol.bal.
20 Ancuța Gheorghe
21 Munteanu Grigore
22 Kretten Veronica
23 Rif Menuta Anica
24 Munteanu Floarea
25 Simonas Silviu Bal. dans.
26 Dumbrava Ion
27 Dragomir Mircea
28 Pop Gabriela Brigitte
29 Briscan Delia
30 Anghel Stela
31 Dudau Maria
32 Margan Simionel
33 Romin Alin
I BIROUL TEHNIC SCENA
Referent-organiza-
34 Bandariu Loredana
tor spectacole
35 Cipu Florin Operator sunet
36 vacant Maestro lumini
37 Mariniuc Ștefan Manipulant bunuri
38 Lungu Viorica Îngrijitor
39 Jifcovici Dorin Muncitor calificat
ȘCOALA POPULARĂ
III SERVICIUL INSTRUIRE
DE ARTE
40 Barca Dan Sorin Instructor
41 Lalica Desanca
Dumbrava Carmen
42
Rodica
43 Jicherean Victor
44 Danciu Onut
45 Golesie Horia
46 Scorobete Adela
ȘCOALA POPULARĂ
IV SERVICIU ÎNVĂȚĂMÂNT
DE ARTE
47 Belelan Nicolae Expert
48 Muscan Iulia
49 Suvergel Marian
50 Cega Sebastian
51 vacant
52 Novak Nora
53 Stoica Lucia
54 Safta Adrian
55 Cnejevici Lazar
SERVICIUL
CONSERVA-RE,
V PROMOVARE, VA-
LORIFICARE
CULTURĂ
56 Barbos Marin Muncitor
57 Barbos Eugen Muncitor
58 Mafa Alina Bibliotecar
59 Kalmar Iosif Referent
60 Valungan Remus Referent
61 vacant
62 Rain Viorica Magazioner
63 Paunetu Marioara Îngrijitor
Vacant-referent
64 Referent
marketing
FINANCIAR
VI SERVICIUL JURIDIC
CONTABILITATE
65 Tomici Miriana Consilier juridic
Inspector
66 Tucra Raquel
specialitate
67 vacant Referent
68 Susca Mariana Economist
69 Olar Marinela Contabil
70 Kovacs Nicoleta Casier
Secretar
71 vacant
dactilograf
SERVICIUL
VII
ADMINISTRATIV
72 Kalmar Marieta Administrator
73 vacant Pompier
74 Takacs Mircea Șofer
75 Avramut Erica Dorina Șofer
76 Costa Sava Lavinia Paznic
77 Jaravete Valentin Referent
78 Andric Ionel Paznic
TOTAL 76,5
Temei legal: prevederile art. 1 alin(1), lit. d), art. 3 alin (1) și (3) art. 4 din
ordonanța de urgență nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea
functionalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea
cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în
coordonarea guvernului ori a ministerelor, prevederile art. 36 alin. (2) lit. (a), alin (3),
lit. (b) și art. 45 din legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conform noii organigrame și noului stat de funcții, ce vor fi supuse spre
aprobare, situația se prezintă în felul următor:
Manager - 1 post
Director adjunct artistic - 1 post
Director adjunct administrativ - 1 post
Contabil șef - 1 post
Șef serviciu – 2 posturi
Total posturi de conducere: 6
Numar Servicii – 7:
1 - serviciul artistic – soliști instrumentiști – 13 posturi (12 posturi + 1 post
corepetitor)
2 - serviciul artiști - soliști dansatori - 15 posturi – (6 soliști balet dans - 9
balerini dansatori)
3 - serviciul juridic – financiar-contabil - 7 posturi
4 - serviciul administrativ - 7 posturi
5 - serviciul instruire – școala populară de arte - 7 instructori
6 - serviciul învățământ școală populară de arte - 9 experți
7 - serviciul conservare și promovare cultural - 9 posturi
1 – birou tehnic - 6 posturi
posturi ocupate - 68,5
posturi vacante - 8
total posturi - 76,5
Cea de-a patra modificare vizează personalul reprezentat de referenți. Este

necesară transformarea postului vacant de șef secție (actualmente – compartimentul
relații publice) în post de cercetător, cu încadrare și retribuire corespunzătoare,
datorită faptului că doar cercetătorii pot face muncă profesională de cercetare a două
domenii foarte importante ale culturii tradiționale: folclorul literar și folclor muzical-
coregrafic.
Cea dea cincea modificare propusă vizează înființarea unui departament
distinct de marketing, prin transformarea unui post de referent din serviciul
conservare, valorificare și promovare culturală (momentan vacant) în referent
marketing, considerându-se că această activitate trebuie făcută de către o persoană
avizată, specializată în acest domeniu, fiind activitate-cheie în acest domeniu al
spectacolelor. Rolul marketingului este unul esențial în promovarea activităților
culturale și nu trebuie făcut la întâmplare. Precizăm că în acest moment, această
activitate de marketing intră în atribuțiile inginerului de la compartimentul achiziții,
care nu deține nici o calificare în domeniu și nici experiență necesară.
În aceeași direcție firească propunem cea de-a șasea modificare, trecerea
secției spectacole folclorice – Ansamblul Banatul sub incidența O.G. 21/2008 privind
instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității
de impresariat artistic, aprobată cu modificările și completări prin Legea nr. 353/2006.
Desfășurarea activității Ansamblului Banatul ca o instituție de spectacole și
concerte determină înscrierea acesteia în Registrul Artelor Spectacolului și
presupune deținerea unui registru de patrimoniu mobil. De asemenea se impune o
activitate de impresariere specifică, desfășurată de un titular al atestatului de
impresar artistic avizat de Centrul de Pregătire Profesională în Cultura din
subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului, înscris în Registrul Impresarilor
Artistici, administrat de Ministerul Culturii și Patrimoniului prin Centrul de Pregătire
Profesională în Cultură.
Verificările și evaluările profesionale desfășurate în instituțiile de spectacole se
fac conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Culturii și Patrimoniului
Cultural, fapt ce ar determina în scurt timp o îmbunătățire vizibilă și substanțială a
activității personalului Ansamblului Banatul.
În conformitate cu viziunea acestui proiect, prezentăm următoarea planificare

anuală, ce expune obiectivele propuse din punct de vedere al organizării instituției:
Anul 1 de management:
- Întocmirea unui nou Regulament de Organizare și Funcționare conform noii
structuri organizatorice;
- Întocmirea noii structuri organizatorice a instituției conform prevederilor O.U.G.
77/2013;
- Elaborarea noului Regulament Intern;
- Demararea procedurilor de înscriere a instituției în registrul artelor
spectacolului;
- Demararea procedurilor pentru realizarea controlului managerial intern;
- Încercări de a obține finanțări pe proiecte europene;
- Începerea demarării pentru obținerea derogărilor de studii pentru personalul
artistic, tehnic și administrativ de specialitate;
- Realizarea registrului de patrimoniu mobil;
- Lărgirea bazei materiale culturale;
- Majorarea personalului Ansamblului Banatul prin suplimentarea cu două
posturi de dansatori-balerini;
- Finalizarea controlului managerial intern;
- Ridicarea la standarde profesioniste a activității de impresariat prin angajarea
unui impresar specializat, evidențiat registrul impresarilor artistici;
- Transformarea postului de referent de la serviciul conservare și valorificare în
post de cercetător;
- Participarea Ansamblului Banatul la manifestări cu recunoaștere națională și
internațională;
- cuprinderea în rândurile personalului Ansamblului Banatul a doi instrumentiști
– vioară;
- majorarea personalului Ansamblului Banatul cu două posturi pentru dansatori
–balerini;
- participări ale Ansamblului Banatul la proiecte mari de nivel național și
internațional;
- Implementarea de proiecte mari, naționale și internaționale;
- Participări la diverse manifestări naționale și internaționale;
c.3. Funcționarea instituțiilor delegării responsabilităților: analiza

activității consiliilor de conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale,
propuneri de modificare a limitelor de competențe în cadrul conducerii
instituției:
Conducerea instituției este asigurată de manager, contabil-șef, consiliu de

conducere și consiliu de specialitate (consiliu științific), care are rol consultativ.
Delegările se fac în caz de forță majoră pe linie ierarhică. În conformitate cu
modificările propuse mai sus privind organizarea și funcționarea internă a instituției,
propunem următoarele atribuții manageriale și ale consiliilor de administrație și
consultative:
Managementul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș este asigurat de
către manager, persoană fizică, în temeiul unui contract de management încheiat
între manager și Consiliul Județean Timiș, în conformitate cu prevederile O.U.G.
189/2008, cu modificările și completările ulterioare. Activitatea Centrului de Cultură și
Artă al Județului Timiș este organizată de manager pentru realizarea indicatorilor
economici și culturali cuprinși în contractul de management și programul minimal,
ținând cont de normele prevăzute de codul muncii, legislația în vigoare și a
regulamentului intern.
Managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș este ordonator terțiar
de credite și în această calitate își exercită drepturile și își asumă obligațiile prevăzute
de lege.
Managerul are în principal următoarele atribuții:
- asigură conducerea activităţii curente a instituţiei;
- asigură condiţiile de îndeplinire și respectare a criteriilor de autorizare a instituţiei;
- elaborează și propune spre aprobare angajatorului, proiectul de buget al
instituţiei;
- gestionează bugetul de venituri și cheltuieli aprobat al instituţiei, conform
prevederilor contractului de management, cu respectarea prevederilor legale, fiind
ordonator terţiar de credite pentru bugetul acesteia ;
- asigură respectarea destinaţiei alocaţiilor bugetare aprobate în condiţiile legii;
- adoptă măsuri în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de venituri și
cheltuieli al instituţiei, pentru dezvoltarea și diversificarea surselor de venituri
extrabugetare, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare;
- asigură gestionarea și administrarea, în condiţiile legii, a integrităţii
patrimoniului instituţiei;
- îndeplineşte obligaţiile asumate, aferente proiectului de management
prevăzute în anexa contractului de management;
- elaborează și aplică strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în
condiţii performante a activităţii curente și de perspectivă a instituţiei;
- încheie acte juridice în numele și pe seama instituţiei, cu respectarea normelor
generale și speciale, incidente în materie;
- încheie contracte de colaborare stiinţifică sau artistică și urmăreşte
îndeplinirea lor;
- reprezintă și angajează instituţia in raporturile cu persoanele juridice și fizice
din țară și din străinătate, precum și în faţa organelor jurisdicţionale;
- elaborează Regulamentul de ordine interioară al instituţiei;
- informează trimestrial consiliul de administraţie asupra realizării obiectivelor
stabilite și a prestaţiei colectivului pe care îl conduce, stabilind împreună cu acesta
măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea activităţii;
- înaintează spre analiză și aprobare consiliului de administraţie, propunerile de
proiecte în acord cu prevederile contractului de management în vigoare;
- propune organigrama și statul de funcţii ale instituţiei;
- selectează, angajează, promovează, premiază și concediază personalul
salarial în concordanţă cu reglementările în vigoare;
- verifică și aprobă modul de întocmire a fişelor posturilor pe compartimente ale
personalului angajat cu contract individual de muncă, conform regulamentului de
organizare și funcţionare al instituţiei și stabileşte obligaţiile profesionale individuale
de muncă ale personalului de specialitate;
- analizează și aprobă cursurile pentru perfecţionarea, încadrarea și
promovarea personalului potrivit legii;
- hotărăşte, în conformitate cu prevederile legale, modul de ocupare a posturilor
vacante cuprinse în statul de funcţii;
- negociază clauzele contractelor de muncă în condiţiile legii. În exercitarea
acestei atribuţii, managerul, poate încheia contracte individuale pe durată
determinată, cu respectarea prevederilor codului muncii, și după caz, ale legilor
speciale;
- dispune, în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale
salariaţilor, menţinerea, diminuarea sau creşterea drepturilor salariale ale acestora,
precum și alte măsuri legale ce se impun;
- răspunde de înregistrarea proiectelor și activităţilor în jurnalul anual al centrului;
- răspunde de îndeplinirea programelor și proiectelor culturale minimale proprii,
respectând indicatorii economici și culturali;
- informează semestrial Consiliul Judeţean, la solicitarea acestuia, despre
situaţia economico-financiară a instituţiei și modul de realizare a obiectivelor stabilite
și indicatorilor din proiectul de management, inclusiv măsurile necesare pentru
desfăşurarea activităţii în condiţii optime și asigurarea calităţii proiectelor;
- întocmeşte proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei pe
care îl supune aprobării Consiliului Judeţean;
- stabileşte în condiţiile legii, cheltuielile necesare realizării programelor
minimale anuale și achizițiile publice necesare bunului mers al activităţii instituţiei;
- ia măsuri pentru asigurarea pazei instituţiei și pentru asigurarea măsurilor
privind protecţia și stingerea incendiilor;
- stabileşte măsuri privind protecţia muncii, precum cunoaşterea de către
salariaţi a normelor de securitate a muncii;
- înfiinţează prin decizie consiliul de specialitate al instituţiei;
- configurează repertoriul și elaborează programele de activitate cultural-
artistică, din perioada de referinţă în acord cu prevederile contractului de
management și în condiţiile legii;
- emite decizii de punere în scenă pentru fiecare producţie artistică, cu
respectarea prevederilor din legislaţiei în vigoare;
- conduce nemijlocit și concret un domeniu distinct din activităţile specifice
instituţiei.
În absența managerului Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș este
condus de directorul adjunct artistic al instituției.
În exercitarea atribuțiilor sale, managerul este ajutat de contabilul șef numit
potrivit legii.
Contabilul-șef se subordonează managerului și îndeplineşte următoarele
atribuţii principale:
- coordonează activitatea financiar-contabilă și de salarizare;
- exercită controlul financiar propriu, prin viza de control financiar preventiv
propriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
- organizează și răspunde de efectuarea înregistrărilor financiar-contabile;
- organizează și răspunde de efectuarea inventarierilor periodice ale
patrimoniului instituţiei;
- propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii financiar-contabile a instituţiei;
- participă în mod nemijlocit la elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al
instituţiei;
- îndeplineşte orice alte atribuţii specifice funcţiei pe care o ocupă, potrivit legii.
În absenţa contabilului-șef, toate atribuţiile sale se exercită de persoana
desemnată cu avizul managerului.
Atribuții ale directorului adjunct artistic:
- coordonează întreaga activitate a personalului din cadrul Ansamblului Folcloric
Banatul și a personalului din cadrul biroului tehnic;
Directorului adjunct administrativ are următoarele atribuții: coordonează
întreaga activitate a personalului din cadrul Școlii Populare de Arte și a personalului
din cadrul serviciului conservare, valorificare și promovare culturală;
Organisme cu rol consultativ
Consiliul administrativ, organism cu rol deliberativ, va fi format din:

-preşedinte - managerul centrului;
- membri: - contabilul-șef;
- 2 reprezentanţi desemnaţi de Consiliul Judeţean Timiș;
- o personalitate în domeniu;
- secretar - prin rotaţie, unul dintre membrii consiliului de
administraţie numit de preşedintele acestuia.
Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea după cum urmează:

- se întruneşte la sediul centrului lunar sau de câte ori este nevoie, la
convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi;
- este legal întrunit în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor săi
și ia hotărâri cu majoritatea simplă din numărul total al membrilor prezenţi;
- consiliul de administraţie este prezidat de preşedinte;
- dezbaterile consiliului de administraţie au loc potrivit ordinii de zi, comunicată
membrilor săi cu cel puţin 3 zile înainte, prin grija secretarului;
- dezbaterile se consemnează în procesul-verbal de sedinţă, inserat în registrul
de ședinţe, semnat de către toţi cei prezenţi la ședinţă;
- procesul-verbal de ședinţă se semnează de către toţi participanţii la lucrările
consiliului.
Consiliul de administraţie al centrului are următoarele atribuţii principale:
- analizează și aprobă programele de activitate ale instituţiei, hotărând direcţiile
de dezvoltare ale centrului;
- aprobă colaborările centrului cu alte instituţii din țară și din străinătate;
- aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al instituţiei, în vederea
avizării acestuia de către Consiliul Judeţean, iar după avizarea lui, defalcarea pe
activităţi specifice;
- supune, anual, aprobării Consiliului Judeţean, statul de funcţii al instituţiei,
ținând seama de scopul, obiectivele și atribuţiile principale ale acesteia;
- aprobă regulamentul de ordine interioară al instituţiei;
- analizează și aprobă măsuri pentru perfecţionarea, încadrarea și promovarea
salariaţilor potrivit legii;
- hotărăşte organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi
aprobă tematica de concurs;
- urmăreşte buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ale
instituţiei, luând măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului din
administrare şi, după caz, pentru recuperarea pagubelor pricinuite;
- stabileşte modul în care se utilizează bugetul şi sunt orientate sumele realizate
din venituri extrabugetare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul de administraţie adoptă hotărâri.
Prin decizie a managerului se înființează un consiliu de specialitate al instituției,
organism cu rol consultativ, format din personalităţi cultural-artistice și stiinţifice,
animatori de prestigiu din diferite domenii artistice și creatori din judeţ. Consiliul
artistic se întrunește periodic, fiind consultat în elaborarea programelor de
perspectivă și în adoptarea unor decizii majore.
c.4. Analiza nivelului de perfecționare a personalului angajat – propuneri

privind cursuri de perfecționare pentru conducere și restul personalului
Personalul angajat a urmat și absolvit diverse forme de specializare, cu durată

variată și recunoaștere națională, dupa cum urmează:
1. Curs de impresariat
2. Curs de management cultural
3. Curs de manager de proiect
4. Curs achiziții publice
5. Curs impresariat
6. Trei cursuri de coordonator de transport
7. Masterat de poetici culturale europene
În vederea asigurării bunei desfășurări a activității instituției Centrului de Cultură

și Artă al județului Timiș, ne propunem ca angajații noștri să beneficieze în continuare
de cursuri de limbi străine, cursuri de scriere a proiectelor, cursuri de impresariat
artistic, cursuri de operare pe calculator – ECDLC -, iar programul de educație
permanentă a personalului va rămâne în derulare, instituția încurajând aceste
demersuri, pe toate compartimentele (personal de specialitate, personal administrativ
– contabilitate, corp de balet și corp muzical).
D. Analiza situației economico-financiare a instituției:
În vederea realizării analizei situației economico-financiare a CCAJT, am

preluat din caietul de obiective pus la dispoziție, principalii indicatori economico-
financiari:
Indicator 2009 2010 2011 2012

A. Număr de personal
109 83 83 83
conform statului de funcții
B.Venituri totale-din care 6.203.845 5.077.252 6.137.873 6.714.541
Venituri proprii, formate din: 570.795 516.252 508.183 627.541
-venituri proprii realizate din
413.367 451.706 340.569 442.114
taxe școlare
547 1.641 - 1.734
vânzare bilete
57.687 48.650 82.540 67981
alte activități ale instituției
prestări de servicii culturale
99.194 14.255 85.074 115.712
în cadrul parteneriatelor cu
alte autorități
Subvenții 2.875.700 1.849.000 1.855.990 2.020.000
Subventii pentru agenda
2.757.350 2.712.000 3.773.700 4.067.000
culturală CJT
Număr benficiari 52.000 35.000 42.000 31.000
C. Cheltuieli totale, din
6.097.138 4.846.148 5.883.534 6.161.510
care
-cheltuieli de personal 2.546.587 1.641.194 1.241.984 1.278.392
-cheltuieli de întreținere 578.616 519.442 725.584 717.538
-cheltuiele de dezvoltare 249.633 328.814 347.478
-cheltuieli pentru agenda
2.722.302 2.686.512 3.587.152 3.818.102
culturală
1. Gradul de acoperire din
venituri proprii a cheltuielilor 16,91 23,9 20,25 26,78
instituției %
2. Gradul de creștere a ve-
niturilor proprii din totalul ve- 16,56 21,83 21,49 23,70
niturilor %
3. Ponderea cheltuielilor de
75,46 75,99 49,48 54,55
personal
7,4 - 13,10 14,83
capital din bugetul total
5. Gradul de acoperire a sa-
73,52 78,81 67,76 61,53
lariilor din subventie
5. Gradul de acoperire a sa-
73,52 78,81 67,76 61,53
lariilor din subvenție
6. Ponderea cheltuielilor
1,97 2,03 2,60 3,16
efectuate în cadrul rapor-
turilor contractuale, altele
decât contractele de muncă
- drepturi de autor, drepturi
conexe, din total cheltuieli
(%)
- 4,92 5,34 7,81
decât contractele de muncă
- contracte și convenţii civi-
le, din total cheltuieli(%)
8. Cheltuieli pe beneficiar
66 68 56 85
din care
- din subvenție 55 53 44 65
- din venituri proprii 11 15 12 20
d.1. Analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz,

completate cu informații solicitate/ obținute de la instituție:
Din caietul de obiective disponibil, observăm că veniturile Centrului de Cultură și

Artă al Județului Timiș sunt formate din subvenții de la buget, venituri proprii și
subvenții pentru agenda culturală a Consiliului Județean Timiș. Repartizarea
acestora, procentual, în totalul veniturilor pentru instituție se prezintă conform
tabelului de mai jos:
Nr.
Categorii 2009 2010 2011 2012
Crt.
Prevă- Reali- Prevă- Reali- Prevă- Reali- Prevă- Reali
zut zat zut zat zut zat zut -zat
% % % % % % % %
Venituri
9,13 9,2 10,47 10,17 8,17 8,28 10,26 9,35
proprii
Subvenții
47,04 46,36 35,39 36,42 33,3 30,24 37,13 30,08
alocate
Subvenţii
pt. Agen-
43,83 44,44 54,14 53,41 58,53 61,48 52,61 60,57
da cultu-
rală
Potrivit rezultatelor obținute, observăm că în totalul bugetului alocat pentru

CCAJT ponderea cea mai mare o au subvențiile pentru activitatea curentă a
instituției și subvențiile pentru agenda culturală a CJT, veniturile proprii fiind undeva
între 8,28% și 10,17% din totalul surselor atrase.
Comparativ cu anul 2009, în anul 2010 veniturile realizate sunt cu aproximativ
18% mai mici, acest fapt datorându-se în principal recesiunii financiare la nivel
mondial și implicit măsurilor luate în țara pentru preîntâmpinarea crizei economice. În
urma acestor măsuri la CCAJT au avut loc reduceri de personal, din tabelul
reprezentând fluctuația personalului prezentat în caietul de obiective reiese faptul că
în anul 2010 personalul se reducea cu un procent de 23,85% față de anul anterior,
respectiv de la 109 posturi în anul 2010 au rămas 83 de posturi, de asemenea este
cunoscut, că în anul 2010 salariile personalului din sistemul bugetar au fost reduse
cu 25%. Un alt factor determinant al scăderii veniturilor totale în anul 2010 a fost dat
de inexistența fondurilor pentru investiții. Veniturile proprii realizate în anul 2010 din
activitatea de bază au fost deasemenea afectate, în principal, de reducerea drastică
a solicitărilor serviciilor culturale, dacă în anul 2009 se realizau 99.164 lei, în anul
2010 veniturile realizate din prestări de servicii artistice au fost de doar 14.255 lei, în
schimb au crescut puțin încasările de taxe școlare, de la 413.367 în anul 2009 la
451.706 în anul 2010.
Revenirea la valoarea aproximativ asemănătoare anului 2009, în anii 2011 și
2012 se datorează în principal majorării bugetului alocat pentru agenda culturală a
Consiliului Județean Timiș cu suma aproximativă de 1.500.000 lei față de anul 2010,
precum și alocării de fonduri pentru investiții. Despre veniturile proprii ale instituției
trebuie să apreciem că în acestă perioadă nu au suferit creșteri sau deprecieri
spectaculoase, din situațiile puse la dispoziție se evidențiază că anul 2012 constituie
perioada de vârf în ceea ce privește realizarea și chiar depășirea acestora, după cum
și din tabelul de mai jos:
Nr.
2009 2010 2011 2012
Crt.
Pre- Reali- Pre- Rea- Pre- Rea- Pre- Rea-
văzut zat văzut lizat văzut lizat văzut lizat
(1)1 (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)
Venituri
proprii
(totalitatea 574.000 570.795 550.000 516.252 527.000 508.183 550.000 627.541
resurselor
atrase)
Media pro-
centuală a
realizării 99,44% 93,86% 96,43% 114,10%
veniturilor
proprii
În perioada următorilor patru ani 2014–2017 ne propunem majorarea veniturilor

proprii prin optimizarea și diversificarea ofertelor, atât culturale cât și educaționale.
De asemenea se pot obține venituri mai mari și din exploatarea studioului de
înregistrări al CCAJT pe care intenționăm să îl oferim, după dotarea
corespunzătoare, spre închiriere. Serviciile de sonorizare, care de asemenea se va
afla în lista ofertelor noastre, vor constitui în viitor o altă sursă importantă de realizare
a veniturilor. Atragerea de fonduri nerambursabile va fi un alt obiectiv important pe
care îl avem în vedere. În ceea ce privește subvenția solicitată ordonatorului de
credite atât pentru desfășurarea activității curente a instituției (personal: contracte de
muncă/convenții/contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri și servicii;
cheltuiele de capital: cheltuieli de întreținere: cheltuieli pentru reparații capitale), cât
și pentru agenda culturală proprie, previzionăm că și acesta va avea tendințe
crescătoare în perioada anilor 2014-2017, dată fiind situația expusă mai sus în acest
proiect, situație care vizează investiții majore la sediile Centrului de Cultură și Artă al
județului Timiș – reparații capitale, dotări cu aparatură electronică și tehnică de
calcul, studii, achiziționarea unui autocar nou etc.
d.2. Analiza comparativă a cheltuielilor (estimate și, după caz, realizate) în
perioada indicată în caietul de obiective, după caz, completate cu informații
solicitate/obținute de la instituție:
În general, raportul între veniturile și cheltuielile instituției este unul echilibrat,

exceptie făcând agenda culturală și cheltuielile pentru investiții, unde se observă
unele diferențe, care din datele puse la dispoziție ar fi datorate unor factori externi
CCAJT (exemplu, nerealizarea tuturor cheltuielilor pentru agenda culturală a
Consiliului Județean Timiș ar fi datorată faptului că unii beneficiarii externi ai acestor
fonduri nu și-au realizat obligațiile ce le reveneau prin accesarea acestora) în ceea
ce privește perioada următoare (2014-2017) ne propunem realizarea unui echilibru
perfect prin utilizarea la maxim a tuturor fondurilor atrase, atât subvenții cât și venituri
proprii.
Cheltuieli cu programele minimale - agenda culturala proprie

Nr Progra- Tipul Denumirea Devizul Devizul Observații,
crt. mul proiectului proiectului estimativ realizat comentarii
1 2 3 4 5 6 7
Proiecte mici - Triplex confi- Între 1.0 și Cu excepția a Considerăm
- 14 propuse nium 2,5 două mani- că s-au rea-
- 9 realizate - Laboratorul de Suma tota- festări, ale lizat mult
- 1 devenit pro- creație Ionel lă alocată a căror fonduri prea multe
iect mare prin Marcu fost de 25 au fost supli- proiecte mici,
suplimentare - Dezvoltarea și iar cea de- mentate, și medii, fapt
de fonduri revitalizarea contată de toate celelalte ce a dus la
meșteșugurilor 11 s-au relizat în pierderea
românești limitele buge- calității
- Relațiile cultu- tului estimat produsului
rale cu comuni- sau chiar cultural oferit
realizându-se și evident la o
tățile românești
economii în pierdere de
din Ungaria
cazul a trei capital de
- Relațiile cultu-
manifestări. imagine a
rale cu comuni-
evenimente-
tățile românești
lor instituției.
din Serbia
Desigur
- Editare C.D. 4
aceste fapte
dansuri și obice-
au dus la
iuri tradiționale reducerea
- Sărbătoarea numărului de
junilor spectatori, de
- Festivalul la beneficiari
curțile dorului
- Ziua eroilor
neamului
- Festivalul ini-
milor
- Tabăra de
creație arte
plastice
- Tabăra de
creație coregra-
fică
- Roadele toam-
nei
- 23 ani de la
revoluție
- Editarea cărții
oglinda lui Nar-
cis
proiecte medii - Unirea Princi- Între 2,5.- Patru dintre
- propuse -30: patelor Române 10.0 aceste
- realizate -10: - Cărți și publi- Suma totală manifestări
4 transformate cații de specia- alocată a au beneficiat
din proiecte litate fost de 131, de suplimen-
mici în proiecte - Turnee ale iar cea tări de fonduri
medii prin sup- ansamblurilor decontată care le-au
limentare de folclorice ale de 42,5 transformat în
fonduri CCAJT în țară proiecte mari,
caravane cul- celelate însă
turale s-au realizat
- 8 martie în parametrii
- Târgul național stabiliți inițial
de meșteșuguri sau chiar
- Casa bănă- realizându-se
țeană economii din
- Sărbătoare la totalul aces-
cetate tora
- Festivalul coral
Cu noi este
Dumnezeu
- Serbările de
iarnă la Bastio-
nul Therezia
- Salonul de
carte Bookfest
- Săptămâna
culturală a ju-
dețului Timiș
- Cărți și publi-
cații de specia-
litate
- Parteneriatul
cu Institutul Cul-
tural din Serbia
- Festivalul cer-
curilor militare
- Turnee ale for-
mațiilor și inter-
preților CCAJT
- Topul mărți-
șorului
- Ziua trupelor
terestre
- Festivalul toa-
celor
- Festivalul cân-
tecele Învierii
- Revista Timi-
siensis
- Ziua Europei
- Festivalul cân-
tecele neamului
- Ziua eroilor
- Ziua drapelului
- Ziua imnului
- Ziua armatei
- Ziua jandar-
meriei
- Festivalul
Mariana Drăghi-
cescu
- Festivalul coral
Cu noi este
Dumnezeu
- Ziua națională
a României
proiecte mari -Festivalul Lada Între 10.0- Patru Prin alocarea
-7 propuse cu zestre 182.0 manifestări unor sume
-13 realizate - Nedeia româ- Suma totală din această mai mari pro-
4 transformate nilor alocată a categorie au duselor edito-
în proiecte mari - Premiile Ju- fost de 220, beneficiat de riale. S-a re-
prin suplimen- ventute iar cea de- suplimentări ușit accen-
tare de fonduri - Premiile Pro- contată de de fonduri, tuarea laturii
cultura 638,7 altele cinci științifice a
- Alaiul colindă- s-au realizat activității
torilor în limita fon- centrului,
-23 de ani de la durilor dispo- precum și
revoluție nibile, iar una creearea
- Festivitatea de nu s-a mai unei identități
premiere a realizat vizuale a pro-
sportivilor din duselor de
județul Timiș promovare
- Aniversarea
de 20 de ani de
la înființarea
C.J. Timiș
total 54
376.00 692,20
propuse/ 36
alocat decontat
realizate
d.3. analiza gradului de acoperire din surse/ venituri proprii a cheltuielilor

instituției.
Privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor

institutiei
Gradul de acoperire din venituri proprii a
Perioada
cheltuielilor instituției (%)
2009 16,91
2010 23,90
2011 20,25
2012 26,78
Media pentru perioada dată 21,96
Vedem că aceasta reprezintă în medie 1/5 din cheltuielile instituției. Creșterea și
diminuarea acestora este influențată pozitiv sau negativ atât de realizarea veniturilor
proprii cât și de alocarea subvențiilor în anul financiar dat.
d.4. Analiza gradului de creștere a surselor atrase /veniturilor proprii în

totalul veniturilor.
Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:

Din analiza tabelului prezentat în caietul de obiective cu privire la acest aspect,
reiese clar faptul că:
- taxele școlare constituie sursa principală de venituri proprii ale CCAJT.
Acestea au avut tendințe crescătoare în anii 2009 și 2010, pentru ca apoi să scadă
cu 25% în anul 2011 iar în anul 2012 să revină pe o tendință crescătoare. Pentru
următoarea perioadă, previzionăm că vom menține tendința crescătoare, a acestora
cu până la minim 10% față de precedent, însă evoluția economică a țării poate
influența pozitiv sau negativ această previziune. În acest sens, vom depune eforturi
pentru a coopta în echipa noastră cadre didactice recunoscute la nivel local și
național, de a diversifica oferta Școlii Populare de Artă prin includerea unor noi
domenii de specializare.
- vânzarea biletelor de intrare la spectacolelele Ansamblului Banatul,
considerate ca fiind parte din activitatea de bază specifica intituției, au o valoare
foarte mică.
Una din cauzele care au dus la nerealizarea favorabilă a acestui obiectiv este
aceea că instituția nu dispune de o sală proprie, cu o capacitate corespunzătoare,
care sa permită realizarea unor evenimente de amploare. De asemenea oferta
culturală actuală este limitativă, nu face față cerințelor la nivel național iar pe plan
local s-a procedat la atragerea resurselor prin prestări de servicii artistice.
Considerăm ca identificarea și eliminarea pe cât posibil a tuturor cauzelor care duc la
neîndeplinirea acestui obiectiv trebuie să constituie una dintre prioritățile
managerului.
- veniturile proprii realizate din prestări servicii culturale în cadrul parteneriatelor
cu alte autorități au crescut considerabil de la un an la altul, ajungând în 2012 la
115.712 lei, adică 18,44% din totalul veniturilor proprii. Se urmărește în viitor
păstrarea și chiar depășirea acestor rezultate cu până la 20% față de anul 2012,
printr-o promovare mai agresivă (în sensul bun al cuvântului) a ofertelor instituției,
prin încercarea de a realiza parteneriate cu alte instituții din mediul privat -
contractarea de spectacole cu societăți comerciale, oferirea de spectcole folclorice la
sediile acestora.
- veniturile realizate din alte activități ale instituției, - închirieri de spații, mijloace
de transport, cazare, taxe înscriere, taxe eliberare diplomă, cursuri, - se observă că
aceste au avut o tendință descrescătoare între anii 2011-2012 cu aproximativ 17,64
%. Pentru perioada următoare ne propunem creșteri ușoare dar constante.
d.5. Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor
Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor, după cum se poate

vedea și din tabelul de mai jos, depășește jumătate din totalul cheltuielilor instituției.
Având în vedere faptul că pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în proiectul de
management propus pentru anul 2014-2017 este necesară majorarea organigramei
instituției, estimăm că și cheltuielile de personal vor depăși în perioada următoare
peste jumatate din totalul cheltuielilor.
Ponderea cheltuielilor de personal din totalul

Perioada cheltuielilor (venituri proprii + subvenți)%
2009 75,46
2010 75,99
2011 49,48
2012 54,55
Media pentru perioada dată 63,99
d.6. Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total
Indicator 2009 2010 2011 2012

Ponderea cheltuielilor de capital
7,4 - 13,10 14,83
din bugetul total (%)
În perioada evaluată 2009-2012 cheltuielile de capital au ocupat un procent

foarte mic în bugetul total între 0% în anul 2010 și 14,83% în 2012. În anii următori
2014-2015 previzionăm o creștere a investițiilor de până la 34% din buget în 2014,
respectiv 25%, în 2015 având în vedere faptul că se impun intervenții de urgență la
sediile CCAJT, precum și necesitatea achiziționării unui autocar propriu. Între anii
2016-2017 estimăm că nu vom avea cheltuieli de dezvoltare mai mari de 5-6%.
d.7. Analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenție/alocație:
Indicator 2009 2010 2011 2012

Gradul de acoperire a salariilor
73,52 78,81 67,76 61,53
din subvenţie (%)
Procentual acoperirea salariilor din subvenție, în perioada dată, este cuprinsă

între 61,53% și 78,81%.
Ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât
contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile)
este nesemnificativă, reprezintă procentual între 1,97% și 7,81% din totalul
cheltuielilor.
d.8. Cheltuieli de beneficiar
Număr Cheltuieli pe beneficiar

Indicator
beneficiari Din venituri proprii Din subvenție Total
2009 52.000 11 55 65
2010 35.000 15 53 68
2011 42.000 12 44 56
2012 31.000 20 65 85
E. Strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii
specifice instituției, conform sarcinilor și obiectivelor prevăzute la punctul 4
e.1. Prezentarea strategiei culturale (artistice, după caz) pentru întreaga

perioadă de management
Manifestările din agenda culturală, precum și cele din agenda proprie a

Centrului de Cultură și Arta al Județului Timiș se desfășoară conform programelor și
se realizează din bugetul aprobat de Consiliul Județean Timiș dar și din venituri
proprii ale Centrului și fonduri nerambursabile.
Direcțiile de acțiune ale Centrului în perioada 2014-2017 vor fi date de
constantele:
- Revitalizarea obiceiurilor, a meșteșugurilor și performarea lor în mediul rural, care
va urmări:
- stimularea comunităților prin mijloace materiale, atragerea atenției asupra
păstrării identității naționale;
- continuarea proiectului „Lada cu zestre” – concurs la nivel de comune si zone
etnofolclorice, menit să impulsioneze fiecare comunitate rurală să cerceteze,
să păstreze, să promoveze valorile autentice legate de costumul național,
obiceiuri, cântece și jocuri;
- revitalizarea meștesugurilor prin reluarea cursurilor de olărit, pictură pe sticlă,
sculptură în lemn;
- reluarea activității de cercetare menită să evalueze situația actuală a culturii
populare de la sate și comune și măsuri pentru protejarea patrimoniului
cultural național și promovarea sa;
- inventarierea obiceiurilor, a creatorilor populari, a folclorului literar și muzical;
- continuarea cercetărilor din domeniul coregrafiei;
- Educarea copiilor în spiritul culturii tradiționale prin:

- menținerea unei strânse legături cu cercurile de la Palatul Copiilor Timișoara și
oferirea de consultanță și echipamente;
- implementare și dezvoltarea proiectului „Săptămâna altfel’’;
- implementarea și dezvoltarea proiectului „Folclorul pe înțelesul copiilor”;
- Dezvoltarea de programe axate pe cultura tradițională prin:

- spectacole de muzică și dansuri populare;
- lecții de dans;
- seri tradiționale cu specific cultural;
- vedere/albume cu imagini ale portului popular, ale principalelor obiceiuri, cd-
uri, dvd-uri;
- Consolidarea legăturilor și a moștenirii cultural-tradiționale pentru românii din

diasporă, realizată prin:
- imprimarea de cd-uri cu muzică populară românească;
- inscripționarea de dvd-uri cu specific muzical-coregrafic românesc;
- vederi/ albume cu imagini ale portului popular românesc din Banat;
- site-ul instituției, de pe care să poată fi accesate informații cu privire la
folclorul literar, muzical și coregrafic și promotori ai acestuia: rapsozi populari,
meșteșugari, formații și ansambluri de dansuri populare, interpreți vocali și
instrumentali;
- turnee în străinătate în scopul promovării folclorului românesc prin parada
portului popular, spectacole, seri culinare tradiționale, cursuri de dans;
- participarea Ansamblului Folcloric Profesionist Banatul la diverse emisiuni
televizate și transmise pe programele naționale și internaționale, ca imagine
reprezentativă a instituției Centrului de Cultură și a Consiliului Județean;
- Promovarea culturii tradiționale în rândul publicului larg prin:

- continuarea activităților derulate prin agenda culturală a județului Timiș;
- posibilitatea de urmare a unor cursuri de introducere în cultura și civilizația
populară;
- accesul la informație prin metodele electronice – site, e-mail, rețele de
socializare;
- continuarea apariției revistei „Timisiensis”;
- realizarea unui calendar al obiceiurilor contemporane (în localitățile în care
acestea se mai desfășoară);
- accesul la spectacole, expoziții, workshop-uri;
- Eficientizarea rezultatelor muncii la Centru va fi realizată prin:

- realizarea de parteneriate naționale și internaționale;
- atragerea de fonduri nerambursabile în scopul valorificării patrimoniului
cultural imaterial în țară și în străinatate;
- dotarea instituției la standarde optime și cu mijloacele tehnice necesare;
e.2. Programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu

denumirea și, după caz, descrierea fiecărui program, a scopului și țintei
acestuia, exemplificări:
În cadrul acestui proiect de management ne propunem următoarele programe:
1. Cercetarea patrimoniului cultural imaterial din Județul Timiș;
Având în vedere situația semnalată mai sus, unde am arătat că acest

compartiment de cercetare al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș nu
desfășoară în acest moment decât timide activități în domeniu, pentru că nu dispune
de personal calificat, ne propunem încheierea de parteneriate cu instituții ce
desfășoară activități de cercetare și care se bucură de recunoaștere națională și
internațională, parteneriate prin care să ni se ofere consultanță și îndrumare în
vederea demarării mai multor proiecte pe zona de cercetare a patrimoniului cultural
imaterial al Județului Timiș și al întregii regiuni Banat.
Ne propunem ca an de an să studiem patrimoniul cultural imaterial pe zone
etnofolclorice, axându-ne pe câte o temă etnografică pentru fiecare referent, alta în
fiecare an. Avem în vedere să identificăm persoane fizice cu preocupări de cercetare
etnologică, respectiv în cercetarea monografică locală, a „tezaurelor umane vii”
locale, etc., prin stabilirea informatorilor din fiecare zonă și pe parcursul cercetărilor
în teren, cu implicarea referenților culturali din fiecare comună.
Primele teme pe care le avem în vedere sunt:
Anul 2014:
- Cântecul doinit;
- Obiceiuri gastronomice în randul minorităților;
- Meștesugul olăritului în Banat;
Anul 2015:
- Sorocul bănățean – joc și cântec;
- Medicina tradițională;
- Meștesugul țesutului;
Anul 2016:
- Cântecul de joc bănățean – influențe;
- Obiceiuri tradiționale din Banat - realizarea unui calendar;
- Ritualuri și practici sociale străbune;
Anul 2017:
- Formațiile corale din Banat – Județul Timiș;
- Meștesugul tâmplăritului;
- Poezia în grai;
Campaniile de cercetare vor viza, așa cum se observă, domenii diferite ale
culturii tradiționale, precum bucătăria, meștesuguri tradiționale, medicina tradițională,
etc.
Se va face cercetare comparată a schimbului de valori spirituale în cadrul

patrimoniului cultural imaterial zonal, regional, național și universal prin elaborarea
fișelor de specialitate.
Ne propunem să identificăm fenomene contemporane ale culturii populare și
potențialul turistic al județului Timiș.
Vom indentifica și înregistra (audio-video) obiceiurile și tradițiile locale și vom
realiza un calendar cultural-tradițional al județului, inventariind o serie de obiceiuri
populare, practici sociale, ritualuri, evenimente festive, sărbători.
Urmărim prin acțiunile noastre să activăm și să reactivăm formații de amatori
din județ care să perfomeze la nivel local și județean.
Ne propunem o colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Timiș în vederea
implicării tinerilor în aceste activități de cercetare. De asemenea vizăm atragerea
specialiștilor de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București și a celor de la
Universitatea de Vest Timișoara, în calitate de parteneri ai Centrului de Cultură și
Artă al Județului Timiș, care să ne ofere consultanță în acest domeniu al cercetării.
2. Conservarea patrimoniului cultural imaterial specific local/zonal/județean;
Acesta se va realiza prin:

- arhivarea și digitalizarea documentelor (manuscris, materiale audio-video);
- crearea unei arhive a evenimentelor create de centru;
- crearea unei arhive a creatorilor populari;
- crearea unei arhive a ansamblurilor folclorice și a formațiilor de dansuri
populare, grupuri vocale, soliști și rapsozi populari;
- crearea unei bănci de date privind patrimoniul cultural imaterial (obiceiuri,
tradiții, meșteșuguri tradiționale), cu accesabilitate facilă în scopul cercetării curente
și arhivării corespunzătoare;
- crearea unei bănci de date privind factorii interesați de patrimoniul cultural
imateral (etnografi, folcloriști, ansambluri folclorice, formații tradiționale, ansambluri
de dans popular a minorităților, culegători de folclor, compozitori, interpreți, rapsozi,
instrumentiști, etc.);
- protejarea împotriva denaturării și falsificării materialelor de promovare a
patrimoniului cultural imaterial: protejarea specificului zonal (jocuri populare, melodii,
costum popular) se va face prin dansatorii coordonatori care au activități pe sate;
- sprijinirea activității culturale a așezămintelor culturale prin învățărea și prin
promovarea ansamblurilor căminelor culturale din județ la evenimente organizate de
centru, chiar și în afara județului și țării;
- implementarea unor acțiuni de educație permenentă, prin cursuri de dans
popular în județ;
- organizarea și coordonarea festivalurilor din județ, pentru care se depun cereri
de finanțare nerambursabilă;
- inițierea unor manifestări proprii pentru valorificarea meșteșugurilor
tradiționale, a obiceiurilor și traditiilor în localitatile care nu au agendă culturală
proprie;
- stabilirea de parteneriate cu așezamintele de cultură din țară, cu ansambluri
folclorice de amatori din țară și din străinatate, orchestre de muzică populară și soliști
de muzică populară din țară și din diasporă, cu alte centre de cultură sau cu alte
organizații și asociații care desfășoară activități în domeniul culturii;
3. Consolidarea colaborării cu intituții care desfășoară activități

în domeniul culturii tradiționale:
Avem în vedere să obținem consultanță în domeniu și să încheiem parteneriate

cu următoarele instituții din domeniul culturii tradiționale: Centrul Național pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Muzeul Satului, Universitatea de
Vest Timișoara, Casele de Cultură din Județul Timiș, Muzeul Satulul „Dimitrie Gusti”
București, Ministerul Culturii și a Patrimoniului Național, Muzeul Național al Țăranului
Român, Institutul Național al Patrimoniului; Centru de Cercetare și Consultanță în
Domeniul Culturii.
4. Valorificarea și promovarea culturii tradiționale,

ca urmare a campaniilor de cercetare
Ne propunem ca activitatea de cercetare să se concretizeze în activități de

genul:
- expoziții locale;
- cursuri de dans popular în mediul urban, pentru publicul tânăr și adult, inițiați
și neinițiați;
- spectacole lecție pentru elevi și preșcolari;
- dezvoltarea de proiecte educative în parteneriat cu Inspectoratul Școlar
Județean Timiș și unități de învățământ;
- evenimente în mediul rural și urban care să recreeze cadrul rural de altă dată
(șezători);
- susținerea creatorilor populari pentru a participa la evenimente de anvergură
națională;
- susținere grupurilor tradiționale pentru a participa la evenimente județene și
naționale;
- editarea de produse culturale diverse (dvd, cd, monografii, buletine științifice
digitale);
- coordonarea și acordarea de asistență și coordonare profesională
așezămintelor culturale locale pentru organizarea de programe culturale;
5. Valorificarea și promovarea culturii tradiționale

prin spectacolele Ansamblului Banatul
Ne propunem schimbarea repertoriului Ansamblului Banatul cu unul mai

autentic care să aiba la bază cercetările coregrafice întreprinse până în acest
moment. Vizam în acest sens punerea în scenă a unor dansuri din subzonele
etnofolclorice ale Banatului. Este necesar să îmbogățim repertoriul Ansamblului
Banatul cu dansuri specifice altor regiuni ale țării, pentru diversificarea ofertei
culturale și menținerea interesului publicului larg. Aceste dansuri vor fi montate de
coregrafi veniți din zonele de interes ale țării, colaboratori pe proiecte, fapt ce va
garanta autenticitatea coregrafiei.
Vizăm punerea în scenă a unor obiceiuri din județul Timiș și din alte regiuni ale
țării.
Ne dorim să valorificăm folclorul muzical din județul Timiș prin soliștii
colaboratori ai Ansamblului Banatul, prin interpretarea cântecelor culese în cadrul
cercetărilor din teren.
6. Valorificarea și promovarea culturii tradiționale

prin activitățile de educație permanentă
Ne propunem ca și prin Școala Populară de Artă să valorificăm și să promovăm

cultura tradițională. Elevii noștrii vor avea acces la baza de date pe care o vom crea
la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș. Ei vor fi beneficiarii cercetărilor
efectuate, iar promovarea și valorificarea folclorului tradițional se va face și prin
clasele Școlii Populare de Arte, prin interpretarea cântecelor culese în cadrul
cercetărilor din teren de către elevii cei mai buni ai claselor de canto și ai claselor de
instrumente.
e.3. Proiecte propuse în cadrul programelor
1. Festivalul – concurs „Lada cu zestre”;

2. Stagiunea estivală „Casa bănățeană”;
3. Festivalul concurs „Topul mărțișorului”;
4. Editarea revistei „Timisiensis”;
5. Seminarul de coregrafie;
6. Festivalul etniilor;
7. Atelierele de meștesuguri tradiționale, coregrafie și arte plastice pentru
tineri;
8. Cercetare etnografică și etnologică în județ;
9. Festivalul „Tradiții la români”;
10. Participarea Ansamblului Banatul la schimburi interculturale în țară;
11. Proiectul „Folclorul pe înțelesul copiilor”;
12. Participarea Ansamblului Banatul la festivaluri internaționale;
13. Editare dc-uri, dvd-uri, album foto, lucrări monografice pe localități și zone
etnofolclorice;
14. Spectacol de obiceiuri și datini de Crăciun;
15. Seminarul dirijorilor;
16. Participarea formațiilor Centrului de Cultură și Artă, a meșteșugarilor, a
rapsozilor, la diferite manifestări naționale și internaționale;
17. Săptămâna culturală a CCAJT;
18. Roadele toamnei;
19. Festivalul fanfarelor;
20. Festivalul coral Cântecele Învierii;
21. Spectacol de 1 Decembrie;
22. Intâlnirea transfrontalieră DKMT;
23. Săptămâna altfel;
24. Festivalul concus de poezie populară și poezie în grai;
25. Promovarea culturii tradiționale – turism cultural;
26. Ansamblul Banatul și prietenii din țară;
27. Șezatoare în Banat;
Nr. Denumirea Nivelul de interes/ Descrierea Rezultatele Perioada Categorii de
Crt. programului/proiec- grupuri țintă sumară a așteptate desfă- investiții
tului cultural ținta programului șurării
Editarea de c.d.-uri Specialiști în domeniu, Cercetarea și pro- Valorificarea și promo-
Ansamblul Banatul studenți, așezăminte cul- movarea unui bo- varea elementelor de Ianuarie
1. Proiect mic
turale gat material în do- cultură Decembrie
meniu
Editare album foto- Centre județene ale Folclorului muzical, Instrumente de
Ansamblul Banatul între creației populare, centre literar cunoaștere a culturii
2. Proiect mediu
trecut și viitor culturale și alte centre de tradiționale a județului
cultură Timiș
Editarea revistei
3. Proiect mediu
Timisiensis
Proiectul „Folclorul bă- Copii preșcolari și școlari Participări la diver- Unități de învățământ
nățean pe întelesul de la unități de învă- se manifestări cul- implicate în proiect,
4.
copiilor” țământ ce vor fi atrase în turale propuse, pt cadre didactice, copii, Ianuarie
Proiect mic
acest proiect educarea în spiritul descoperă valorile tradi- decembrie
dragostei pt fol- țiilor strămoșești
clorul bănățean
Săptămâna altfel – pro- Școlari și tineri liceeni, Tinerilor li se vor Descoperirea tradițiilor
iect pentru tineret cadre didactice oferi ocazii de a românești de către ge-
cunoaște artiști bă- nerațiile tinere, și desco-
nățeni de renume, perirea beneficiilor per-
de a participa la fecționării continue
5. Mai Proiect mic
repetițiile Ansam-
blului Banatul sau
de a participa la
cursurile Școlii Po-
pulare de Artă
Atelierele de meșteșu- Tineri dansatori, tineri Tabăra de creație Apropierea tinerilor de
guri tradiționale, core- interesați de meșteșu- literară, coregrafică arta meștesugurilor tra-
Iulie
6. grafie și artă plastică - gurile tradiționale, tineri și de meșteșuguri diționale, învățarea de Proiect mediu
August
tabară cu aptitudini artistice tradiționale dansuri românesti, dez-
voltarea spiritului creativ
Festivalul concurs Topul Elevii Școlilor Populare Concurs pentru Stimularea elevilor și a
mărțișorului de Artă din țară, spe- elevi ai Școlilor cadrelor didactice an-
cialiști, cadre didactice, Populare de Artă grenate în competiție,
7. iubitori de muzică po- din țară, urmat de satisfacerea nevoilor Martie Proiect mediu
pulară spectacol folcloric culturale ale comunității
cu invitați colabo-
ratori ai CCAJT
Stagiunea estivală Casa Toate categoriile de Spectacole dumi- Satisfacerea nevoii cul-
bănățeană vârstă, toate categoriile nicale oferite pe turale a comunității, dez-
Iunie-
8. sociale, diferite etnii rând de câte un voltarea unui spirit com- Proiect mare
august
ansamblu de ama- petitiv între formațiile
tori din județ participante
Festivalul etniilor Reprezentanții fiecărei Spectacol oferit de Familiarizarea publicului
etnii, toți participanții di- diferite formații, re- cu tradițiile etniilor con-
9. Iunie Proiect mic
recți ,spectatori prezentând etniile locuitoare, armonizarea
din Banat relațiilor interetnice
Săptămâna culturala a Manifestările se adre- Expoziții, specta- Deschiderea porților
CCAJT sează toturor locuitorilor cole ale Școlii centrului pentru toate
Județului Timiș dar și Populare de Artă, categoriile interesate,
10. Iunie Proiect mediu
tuturor românilor lecții interactive pentru a se familiariza
cu vasta activitate a
centrului
Roadele toamnei Tuturor categoriilor de Manifestarea este Oferirea de produse
public, vizitatori, cumpă- organizată sub for- proaspete, dar și de
rători, formații de mă de târg, oferind produse de divertisment
11. Octombrie Proiect mic
amatori din județul Timiș, cumpărătorilor pro- și culturale
An-samblul Profesionist duse agricole dar și
Ba-natul culturale
Festivalul fanfarelor Specialiști în domeniu, Spectacol de mu- Revitalizarea muzicii de Septembrie Proiect mic
iubitori ai muzicii de gen, zică de fanfară gen
13. oferit de formații
diferite din județ și
din țară
Festivalul Tradiții la Festivalul se adresează Festivalul adună pe Eveniment difuzat pe Octombrie Proiect mare
români unui public care provine aceeași scenă ge- canale mass media
din toate categoriile de nerații diferite de naționale, oferit public-
14. vârstă, toate mediile artiști interpreți, ins- cului larg spre promo-
sociale și comunitățile trumentiști, core- varea valorilor culturii
minoritare, specialiștilor grafi, rapsozi etc. tradiționale românești
Festivalul concurs „Lada Festival concurs ce se Competiție între Conservarea și promo- Pe Proiect mare
cu zestre” adresează formațiilor de formațiile de ama- varea tradițiilor locale, parcursul
15. amatori din județ, spe- tori aparținătoare atragere tinerilor înspre anului
cialiștilor, dar și pu- comunelor jude- folclorul bănățean
blicului larg țului Timiș
Festivalul Cântecele Iubitorilor de muzică Spectacol de mu-
Pastrarea vie a muzicii Proiect mic
Învierii religioasă, credincioșilor, zică corală pe te-
de gen, oferirea de
16. formațiilor corale teolo- metica Învierii
produse cultural-religi-
gice Domnului oase în preajma sărbă-
torilor pascale
Festival concurs de poe- Iubitorilor de poezie în Concurs de poezie Revitalizarea genului, Pe Proiect mic
17. zie populară și poezie în grai, poeților populari, în grai stimularea poeților po- parcursul
grai specialiștilor literați pulari anului
Cercetare etnologică Reprezentanții fiecărei Cercetarea are Realizarea unei baze
comunități intervievate - drept scop conser- complexe de date
ca beneficiari direcți, prin varea și salvgar- etnografice folclorice
susținerea dreptului la darea elementelor coregrafice și muzicale
identitate cultural-tradi- de cultură tradi-
țională /beneficiari indi- țională materială și
recți: cercetătorii, toate imaterială din zone-
Aprilie -
18. persoanele interesate de le cercetate, pre- Proiect mediu
septembrie
cultura și civilizație tra- cum și realizarea
dițională unei baze de date
care să cuprindă
informațiile de na-
tură folclorică etno-
grafică muzicală și
coregrafică
Proiect de promovare a Beneficiari direcți – turiș- Manifestarea se Promovarea valorilor
culturii tradiționale în tii care intră în contact cu constituie într-o se- tradiționale românești Pe
19. judetul Timiș - turism elementele tradiționale rie de spectacole parcursul Proiect mediu
cultural din județul Timiș lecție oferite turiș- anului
tilor
Seminarul coregrafilor Specialiștii coregrafi din Întâlnire cu spe- Informarea și formarea
Pe
țară, dansatori ai an- cialiștii coregrafi din de tineri coregrafi
20. parcursul Proiect mediu
samblurilor de amatori și țara, schimb de
anului
profeșioniști experiență și opinii
Spectacol 1 Decembrie Spectacolul se adresea- Spectacol oferit Celebrarea zilei naționa-
ză unui public divers, spre sărbătorirea le 1
21. Proiect mediu
specialiștilor, celor inte- tuturor românilor decembrie
resați de istorie
Spectacol de datini și Concertul se adresează Spectacolul reu- Valorificarea tradițiilor
obiceiuri de Crăciun tuturor celor care apre- nește formații din românești de Crăciun
22. ciază frumusețea colin- țară ce au în re- Decembrie Proiect mediu
delor și a sărbătorilor de pertoriu obiceiuri
iarnă la români de iarnă
Participarea Ansam- Acest șir de emisiuni Prezența Ansam- Promovarea folclorului
blului Banatul la pro- vizează iubitorii de fol- blului Profesionist din județ la nivel de țară
ducții ale unor posturi de clor din toată țară și din Banatul în emisiuni Pe
23. radio și tv locale și străinătate radio și tv parcursul Proiect mare
naționale, în scopul pro- anului
movării culturii tradițio-
nale din județul Timiș
Participarea Ansam- Aceste manifestări vi- Participarea An- Promovarea culturii din
blului Banatul la diferite zează iubitorii de cultură samblului Banatul județ la nivel de țară
festivaluri și manifestări tradițională autentică la festivaluri națio-
Pe
naționale în scopul pro- nale, spectacole
24. parcursul Proiect mare
movării folclorului bănă- organizate de insti-
anului
țean tutii de cultură,
primării, societăți
comerciale, ong-uri
Participari ale Ansam- Aceste manifestări vi- Participarea An- Promovarea tradițiilor
blului Banatul la diferite zează românii din dias- samblului Banatul românești la nivel euro- Pe
25. manifestări internațio- pora, precum și pe toți ca mesager al pean parcursul Proiect mare
nale ca mesager al cân- iubitorii de muzică tradi- culturii tradiționale anului
tecului românesc țională românești
Participarea formațiilor Beneficiari direcți Participarea
- an- Promovarea culturii tra-
CCAJT – meșteșugari, ansamblurile samblurilor
folclorice fol- diționale din țară și din
rapsozi, formații corale, clorice de amatori,
de amatori, grupuri tradi- județ
la diferite manifestări în grupuri tradiționale,
ționale, formații corale,
țară și străinătate formații corale, in-
interpreți, rapsozi, meș- Pe
26. terpreți,
teșugari/ beneficiari indi- rapsozi, parcursul Proiect mediu
meșteșugari
recți - cercetătorii, toate din anului
persoanele interesate de
județ la diferite
cultură și manifestări, festiva-
civilizație
tradițională luri, târguri în țară
și în străinătate
Intâlnirea Reprezentanți ai zonei Spectacol folcloric Consolidarea relațiilor Mai Proiect mediu
27. transfrontalieră DKMT DKMT Ansamblul Banatul dintre țările aparțină-
toare zonei DKMT
Ansamblul Banatul și Sunt vizați iubitorii Spectacol de am- Oferirea de produse Pe Proiect mare
prietenii din țară muzicii autentice, din ploare ce va reuni culturale de calitate și de parcursul
toate categoriile de soliști vocali din înaltă ținută artistică anului
vârstă și provenind din întreaga țară.
28.
toate mediile sociale,
soliști vocali de pe
întregul cuprins al țării,
instrumentiști, dansatori
e.4. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru
perioada de management
- manifestări menite să faciliteze contactul cu specialiștii din diverse sfere

culturale, regizori, scenografi, etnologi, etnografi, cercetători, muzicologi etc.
- manifestări bazate pe schimburi interculturale
- manifestări menite să creeze emulație și entuziasm între cetățenii diverselor
comunități
- manifestări cu scop de divertisment
F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu

menționarea resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate:
f.1. Previzionarea evoluției economico-financiare a intituției pentru

următorii patru ani, corelată cu resursele financiare necesar a fi alocate din
subvenția de la Consiliul Județean Timiș:
- Previzionarea evoluției cheltuielilor de personal ale instituției:
Indicator 2014 2015 2016 2017

A. Număr de personal
76,5 78,5 80,5 80,5
conform previzionării
B.Venituri totale - din care 4.682.000 4.429.000 3.560.000 3.688.000
Venituri proprii, formate
590.000 595.000 600.000 615.000
din:
- venituri proprii realizate
450.000 450.000 450.000 455.000
din taxe școlare
10.000 15.000 15.000 15.000
din vânzare bilete
din alte activități ale 50.000 50.000 50.000 50.000
instituției
din prestări de servicii
70.000 70.000 70.000 70.000
culturale în cadrul partene-
riatelor cu alte autorități
- venituri din sponsorizare 10.000 10.000 15.000 15.000
Transferuri 4.092.000 3.850.000 3.023.000 3.131.000
- chelt. funcționare 1.947.000 2.045.000 2.085.000 2.137.000
- chelt. dezvoltare 1.555.000 1.125.000 208.000 214.000
Subvenții pentru agenda
590.000 680.000 730.000 780.000
culturală proprie
Număr benficiari 52.000 53.000 53.000 55.000
C. Cheltuieli totale, din
4.682.000 4.429.000 3.560.000 3.688.000
care
- cheltuieli de personal 1.637.000 1726.000 1.757.000 1.810.000
- cheltuieli de întreținere 900.000 924.000 923.000 942.000
- cheltuieli de dezvoltare 1.555.000 1.125.000 208.000 214.000
- cheltuieli pentru agenda
590.000 664.000 667.000 722.000
culturală proprie
1. Gradul de acoperire din
venituri proprii a chel- 12,60 13,43 16,74 16,68
tuielilor instituției %
2. Gradul de creștere a
veniturilor proprii din totalul 12,60 13,43 16,74 16,68
veniturilor %
34,96 38,97 49,42 49,08
personal
33,21 25,40 5,85 5,80
capital din bugetul total
5. Gradul de acoperire a
80,02 81,11 81,22 81,05
salariilor din subvenție
decat contractele de mun- 2,3 2,3 3,1 3,1
că - drepturi de autor,
drepturi conexe, din total
cheltuieli (%)
2,1 2,1 2,5 2,5
decât contractele de mun-
că - contracte și convenţii
civile, din total cheltuieli(%)
8. Cheltuieli pe beneficiar
88 83 67 67
din care
- din subvenție 79 72 67 67
- din venituri proprii 11 11 11 11
Pentru cheltuieli de funcționare:

* sumele pentru anul 2014 au fost estimate prin aplicarea unei cote
previzionate de 18%, faţă de anul 2013, luat ca an de referinţă.
* sumele pentru anii 2015-2017 au fost estimate prin aplicarea unui cote de
inflație previzionate între 2-5%, faţă de anul anterior.
Pentru cheltuieli de dezvoltare:

* sumele pentru anul 2014-2015 au fost estimate conform previzionării
realizate în prezentul proiect legat de necesitățile instituției.
* sumele pentru anii 2016-2017 au fost estimate prin aplicarea unei cote
previzionate de aproximativ 5%, din bugetul total.
Pentru cheltuieli cu agenda culturală proprie:

* sumele pentru anul 2014 au fost estimate conform previzionării realizate în
prezentul proiect legat de programele minimale.
* sumele pentru anii 2015-2017 au fost estimate prin aplicarea unei cote
previzionate între 8-15%, faţă de anul anterior.
La capitolul cheltuieli de personal în anii 2014-2017, se observă o creştere
comparativ cu anul 2013. Aceasta se datorează calculării cheltuielilor de personal la
numărul de personal aprobat (76,5 posturi) şi previzionat pentru anii următori (până
la 80,5 în anul 2016), aproximării salariilor la nivelul stabilit prin legea-cadru nr.
284/din 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În
prezent instituţia funcţionează cu 68,5 de posturi ocupate, 8 posturi fiind vacante.
Personal: 2014 2016 2016 2017

B. Număr de personal prevă-
76,5 78,5 80,5 80,5
zut să se realizeze, din care;
- personal conducere 6 6 6 6
- personal specialitate artistic -
26 28 30 30
Ansamblul Banatul
- personal Școala Populara de
15,5 15,5 15,5 15,5
Artă
- personal tehnic și adminis-
15 15 15 15
trativ
- personal funcții comune 14 14 14 14
Previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu

menţionarea surselor vizate.
Venituri propuse pentru finanţarea programelor instituţiei în perioada 2014-
2017, pot fi realizate din următoarele surse:
- activitatea de bază a instituţiei, prin utilizarea la maxim a tuturor resurselor oferite

de serviciile formare profesională - Școala de Artă și Spectacole Folclorice
„Ansamblul Banatul” – încasări din taxe școlare, vânzare bilete la spectacole, prestări
servicii artistice, vânzare cd-uri, etc.
- alte activități – prin închirierea spațiilor, mijloacelor de transport, cazări etc.
- sponsorizări – prin atragerea acestor surse cu destinație specială din mediul privat.
- transferuri din bugetul Consiliul Judeţean Timiș, pentru cheltuieli de funcționare
(cheltuieli de personal, bunuri şi servicii), pentru cheltuieli de dezvoltare – investiţii,
pentru programe culturale (agenda culturală proprie).
f.2. Previzionarea evoluţiei costurilor, cuprinsă în anexa nr. 2, aferente

proiectelor (din programele propuse), prin realizarea unei proiecţii financiare
privind Investiţiile preconizate în proiecte, cuprinsă în anexa nr. 3, pentru
întreaga Perioadă de management (de la 2014 la 2017);
f.3. Proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică

instituţiei, pe categorii de bilete/tarife practicate și taxe școlare
Se dorește aplicarea sistemului de vânzare a biletelor, însă trebuie avut în

vedere că instituția nu are sală de spectacole proprie unde să poată desfășura
activități adresate publicului larg, astfel că veniturile se realizează în urma unor
contracte încheiate cu firme sau instituții publice.
Prin prezentul proiect de management se urmărește consolidarea și dezvoltarea

instituției pe direcțiile stabilite de cercetare, conservare și valorificare a patrimoniului
cultural imaterial din județul Timiș și de educație și perfecționare continuă în afara
sistemelor formale de învățământ.
În ciuda condițiilor economice precare, avem încredere că vom putea

îmbunătății standardele actului cultural. În acest sens, de o importanță majoră este
factorul uman, care trebuie stimulat pentru a-și îmbunătăți competențele profesionale
și recompensat, astfel încât fiecare individ să se simtă apreciat și motivat, într-o
atmosferă care să armonizeze interesele personale cu cele ale intituției. Nu mai puțin
importante sunt dotările tehnice – pentru compartimentele cercetare - conservare,
valorificare - promovare și educație permanentă – care trebuie să se plieze pe
complexitatea actului cultural și educațional modern și care constituie o punte între
trecut, prezent și viitor.
În contextul în care societatea românească este într-o continuă schimbare, iar

viața satului de odinioară este în proces de disoluție, cunoașterea și afirmarea
valorilor identitare ale neamului românesc sunt prioritatea Centrului de Cultură și Artă
al Județului Timiș. Iar acest proiect managerial propus pentru perioada 2014-2017
este adaptat la complexitatea vieții culturale și reprezintă o direcție viabilă pentru
viitor.
ANEXA nr. 2 la proiectul de management
TABELUL
valorilor de referință ale costurilor aferente investiției
limite valorice ale

limite valorice ale
categorii de investiții în investiției în proiecte
investiției în proiecte din
proiecte propuse pentru perioada
perioada precedentă
de management
1 2 3
mici între 1000 și 2500 ron între 1000 și 5000 ron
medii între 2500 și 10000 ron între 5000 și 12000 ron
marii peste 10000 ron peste 12000 ron
TABELUL INVESTIȚIILOR IN PROGRAME

Cate-
Programe/ gorii de Nr. Nr. Nr. Nr.
Nr. Investiții în Investiții în Investiții în Investiții în
surse de invest- proiecte proiecte proiecte proiecte
Crt. proiecte 2014 proiecte 2015 proiecte 2016 proiecte 2017
finanțare tiții în 2014 2015 2016 2017
proiect
Subvenții/ Mici 10 1. Editare cd-uri 13 1. Întâlnirea etno- 12 1. Folclorul bănă- 14 1. Folclorul bănă-
Fondul Cultu- Ansamblul Bana- logilor - 4,8 țean pe înțelesul țean pe înțelesul
ral Național al tul - 4,8 copiilor - 4,9 copiilor - 4,9
Ministerului
Culturii -AFCN 2. Editare album 2. Folclorul bănă- 2. Săptămâna alt- 2. Săptămâna alt-
/ Fonduri prin foto Ansamblul țean pe înțelesul fel - 4,9 fel - 4,9
Ministerul Banatul - 4,8 copiilor - 4,9
Dezvoltării și
Turismului / 3. Folclorul bănă- 3. Săptămâna alt- 3. Editare dvd An- 3. Editare dvd An-
European țean pe înțelesul fel - proiect pentru samblul Banatul - samblul Banatul -
Cultural copiilor - 4,9 tineret - 4,9 4,8 4,8
Foundation /
sponsorizări 4. Săptămâna alt- 4. Festivalul etnii- 4. Festivalul etnii- 4. Festivalul etnii-
/Clubul fel - proiect pentru lor - 4,9 lor - 4,5 lor - 4,5
Rotary/ tineret - 4,9
Clubul Lyons/
ONG-uri și 5. Festivalul etnii- 5. Roadele toam- 5. Roadele toam- 5. Roadele toam-
asociații din lor - 4,0 nei - 4,9 nei - 4,9 nei - 4,8
domeniu/
Fondul 6. Roadele toam- 6. Festivalul fanfa- 6. Festivalul fanfa- 6. Festivalul
Cultura 2000 nei - 4,0 relor - 4,5 relor - 4,5 fanfare-lor - 4,8
7. Festivalul fanfa- 7. Festivalul Cân- 7. Festivalul Cân- 7. Festivalul Cân-

relor - 4,0 tecele Învierii - 4,0 tecele Învierii - 4,5 tecele Învierii - 4,8
8. Festivalul Cân- 8. Festivalul con- 8. Festivalul con- 8. Festivalul con-
tecele Învierii -4,0 curs de poezie po- curs de poezie po- curs de poezie po-
pulară și poezie în pulară și poezie în pulară și poezie în
grai - 4,9 grai - 4,8 grai - 4,8
9. Festivalul con- 9. Proiect de pro- 9. Expoziție co- 9. Expoziție cusă-

curs de poezie po- movare a culturii voare țesute - 4,8 turi populare - 4,5
pulară și poezie în în județul Timiș -
grai - 4,0 4,9
10. Proiect de pro- 10. Spectacol 1 10. Proiect de pro- 10. Proiect de pro-
movare a culturii Decembrie - 4,9 movare a culturii movare a culturii
în judetul Timiș - populare în jude- populare în jude-
4,6 țul Timiș - 4,9 țul Timiș - 4,4
11. Expoziție artă 11. Seminarul 11. Seminarul

populară decora- poeților în grai - poeților în grai -
tivă - 4,4 4,5 4,5
12. Alte expoziții - 12. Expoziție olă- 12. Expoziție tâm-

4,5 rit - 4,0 plărie - 4,0
13. Întâlnirea poe- 13. Concurs de

ților populari - 4,5 gastronomie tra-
dițională - 4,5
14. Întâlnirea
etnografilor - 4,8
medii 12 1. Editarea revis- 11 1. Editarea revis- 13 1. Editarea revis- 13 1. Editarea revis-
tei Timisiensis - tei Timisiensis - tei Timisiensis - tei Timisiensis -
9,0 9,0 9,0 9,0
2. Atelierele de 2.Atelierele de 2. Atelierele de 2. Atelierele de

meșteșuguri mestesuguri meșteșuguri meșteșuguri -
- 9,0 - 9,0 - 9,0 11,0
3. Topul mărțișo- 3. Săptămâna 3. Expoziții de 3. Săptămâna
rului - 11,0 CCAJT - 9,0 artă populară-11 CCAJT - 10,0
4. Săptămâna 4. Cercetare 4. Săptămâna 4. Cercetare

CCAJT – 8,0 etnologică - 10,0 CCAJT - 8,0 etnologică - 8,0
5. Cercetare 5. Seminarul 5. Cercetare 5. Seminarul

etnologică - 10,0 coregrafilor -10,0 etnologică - 8,0 coregrafilor -11,0
6. Seminarul 6. Datini și obi- 6. Seminarul 6. Datini și obi-

coregrafilor-10,0 ceiuri de Crăciun coregrafilor -10,0 ceiuri de Crăciun
- 10,0 - 10,0
7. Datini și obi- 7. Participarea 7. Datini și obi- 7. Participarea

ceiuri de Crăciun formațiilor ceiuri de Crăciun formațiilor
- 10,0 CCAJT la diferite - 10,0 CCAJT la diferite
festivaluri - 11,0 festivaluri - 11,0
8. Participarea 8. Întâlnirea 8. Participarea 8. Întâlnirea

formațiilor transfrontalieră formațiilor transfrontalieră
CCAJT la diferite DKMT - 8,0 CCAJT la diferite DKMT - 6,0
festivaluri - 10,0 festivaluri - 11,0
9. Întâlnirea 9. Campanii de 9. Întâlnirea 9. Campanii de

transfrontalieră cercetare - 10,0 transfrontalieră cercetare - 10,0
DKMT - 7,0 DKMT - 8,0
10. Seminarul 10. Seminarul 10. Campanii de 10. Editare cd

dirijorilor – 12,0 dirijorilor – 11 cercetare - 10,0 Ansamblul
Banatul - 9,0
11. Spectacol 1 11. Spectacol 1 11. Editare 11. Seminarul
Decembrie – Decembrie -10,0 publicație cerce- coregrafilor -11,5
10,0 tare - 6,0
12. Editare și 12. Șezătoare în 12. Șezătoare în

producție cd. Banat - 8,0 Banat -10,0
Ansamblul
Banatul – 10,0
13. Întâlnirea 13. Seminarul
etnografilor - 8,0 dirijorilor -11,5
mari 8 1. Casa 9 1. Casa 7 1. Casa 8 1. Casa
Bănățeană -40,0 Bănățeană-45,0 Bănățeană-45,0 Bănățeană-45,0
2. Festivalul tra- 2. Festivalul tra- 2. Festivalul tra- 2. Festivalul tra-

diții la români - diții la români - diții la români - diții la români -
80,0 80,0 100,0 100,0
3. Lada cu 3. Lada cu 3. Lada cu 3. Lada cu

zestre -50,0 zestre -50,0 zestre -50,0 zestre -54,0
4. Deplasări in- 4. Deplasări in- 4. Deplasări in- 4. Deplasări in-

ternaționale ale ternaționale ale ternaționale ale ternaționale ale
Ansamblului Ansamblului Ansamblului Ansamblului
Banatul - 50,0 Banatul - 70,0 Banatul - 70,0 Banatul - 70,0
5. Participarea 5. Ansamblul 5. Ansamblul 5. Ansamblul

Ansamblului Ba- Banatul și priete- Banatul și priete- Banatul și priete-
natul la emisiuni nii din țară - 80,0 nii din țară - 80,0 nii din țară - 85,0
televizate - 80,0
6. Participări ale 6. Participări ale 6. Participări ale 6. Topul mărți-
Ansamblului Ba- Ansamblului Ba- Ansamblului Ba- șorului – 25,0
natul la festiva- natul la emisiuni natul la emisiuni
luri și manifestări televizate – 70,0 televizate – 70,0
naționale – 50,0
7. Ansamblul 7. Participarea 7. Participarea 7. Deplasari ale

Banatul și priete- Ansamblului Ba- Ansamblului Ba- Ansamblului Ba-
nii din țară –50,0 natul la diferite natul la diferite natul la manifes-
festivaluri și ma- festivaluri și ma- tări și festivaluri
nifestări națio- nifestări națio- din țară - 80,0
nale – 61 nale – 80,0
8. Producere și 8. Topul mărți- 8. Participări ale

editare materiale șorului – 15,0 Ansamblului Ba-
muzicale audio natul la emisiuni
și video - 30,0 televizate – 70,0
9. Parada popu-
lară - festival
coregrafic - 14,0
30 total investiție 33 total investiție 32 total investiție 35 total investiție
în proiect - 590 în proiect - 664 în proiect - 667 în proiect - 722
TABELUL
Veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituției pe
categorii de bilete/tarife practicate
Nr. Nr. Venituri proprii

Perioada
proiecte proprii beneficiari propuse
Anul 2014 150 80.000 460.000
Anul 2015 170 100.000 486.324
Anul 2016 180 150.000 495.167
Anul 1017 200 150.000 508.431
TOTAL 550 480.000 1.949.922

HCJT234 A 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HCJT234 A 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexă la Hotărârea C.J.T. nr. 234 din 18.12.

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL

- Școala Populară de Arte;

- Ansamblul Profesionist Banatul din Timișoara;

1. explorarea și valorificarea culturii tradiționale și a patrimoniului imaterial din județ;

2. protejarea patrimoniului cultural;

3. realizarea de produse și servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor comunitare în

4. educația permanentă, formarea și perfecționarea continuă în interesul cetățeanului,

Instituția este structurată pe trei departamente:

- cercetare, conservare, valorificare;

- sectorul de educație culturală, de pregătire și perfecționare profesională -Școala

- Ansamblul de Cântece și Dansuri Banatul;

Prezentăm în continuare o analiză SWOT a instituției Centrului de Cultură și Artă al

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

M3.1. Dedicarea unui spa-

Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

3.1. Angajarea unui personal

5.1. Întocmirea unei structuri

6.1. Organizarea de concur-

Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

5. Infrastructura bogată 4. Îmbunătăţirea imaginii ansamblului

6. Colaborarea cu şcolile şi facultăţile

Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

4. Folosirea unui program de

Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

6. Corelare ofertei culturale

7. Atragere unui public cât

8. Găsirea unor pârghii

9. Găsirea unor elemente

a.1. Instituții/organizații care se adresează aceleiași comunități:

Voi prezenta în continuare o scurtă schemă a relațiilor asociative ale instituției:

a.2. Participarea instituției în/la programe și proiecte europene și internaționale

1) Spectacol folcloric – Uzdin-Serbia - septembrie 2012;

a.3. Cunoașterea activității instituției în/de către comunitatea beneficiară a

Anul 2009 - 95 manifestări;

Anul 2010 - 91 manifestări;

Anul 2011 - 67 manifestări;

Anul 2012 - 56 manifestări;

Anul 2013 (perioada 1 ianuarie-30 septembrie) -30 manifestări;

Acest număr de manifestări include și spectacolele Școlii Populare de Arte.

Nr. Anul de Din care tineret

a.4. Acțiuni întreprinse pentru îmbunătățirea promovării/activității PR/ strategii

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș a beneficiat de promovare prin mijloace

-realizarea de postere, caiete-program, broșuri și alte materiale de promovare;

- editarea și postarea Revistei Timisiensis on-line;

- administrarea mai eficientă a contului de facebook și a site-ului existent;

- crearea unui site propriu pentru Ansamblul Banatul;

- crearea unui site propriu pentru Școala Populară de Artă;

- participarea instrumentiștilor și dansatorilor Ansamblului Banatul la emisiuni tv;

- organizarea de expoziții de arte plastice, artă populară, artă decorativă, fotografie;

- distribuirea de mape de prezentare a instituției, cu dvd –uri sau cd-uri promoționale;

- trimiterea de materiale promo colaboratorilor din județ: dvd cu înregistrarea

a.5. Reflectarea instituției în presa de specialitate

Instituția Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș nu beneficiază în prezent de

a.6. Profilul /portretul beneficiarului actual.

În cadrul acestor cursuri structurate pe module și segmente de vârstă, participanții vor

Astfel, comparativ cu ultimul raport, estimăm că numărul spectatorilor pe eveniment va

a.7. Beneficiarul-țintă al activităților instituției.

Beneficiarii țintă ai activității instituției sunt reprezentați de o mulțime de categorii de

a.8. Descrierea modului de dobândire a cunoașterii categoriilor de beneficiar

Prima sursa de cunoaștere a categoriilor de beneficiari este data prin derularea

a.9. Utilizarea spațiilor instituției