Sunteți pe pagina 1din 4

Medii de cultură 39

3. MEDII DE CULTURĂ

Mediile de cultură sunt necesare pentru izolarea şi identificarea


microorganismelor, pentru testarea caracterelor lor morfologice şi
fiziologice, pentru analiza apei şi a produselor alimentare, în microbiologia
industrială şi alte activităţi. Deşi toate microorganismele necesită surse de
energie, carbon, azot, fosfor, sulf şi diferite minerale, compoziţia precisă a
mediului de cultură utilizat trebuie corelată cu cerinţele nutriţionale ale
speciei ce va fi cultivată.
Mediul de cultură reprezintă un suport nutritiv sterilizat, care
permite dezvoltarea unui microorganism în afara nişei ecologice naturale.
Un mediu de cultură conţine un substrat nutritiv complex, care
asigură microorganismului cantităţile necesare de apă, surse de carbon, azot,
săruri minerale, factori de creştere, necesare în procesele de creştere şi
multiplicare şi alte funcţii ale celulei.
Mediile de cultură pot fi clasificate după mai multe criterii.
După complexitatea lor, mediile pot fi:
- Medii definite sau sintetice, care au o compoziţie bine cunoscută (folosite
în special pentru cultivarea microorganismelor fotolitotrofe auxotrofe) şi
care conţin, în general carbonaţi sau bicarbonaţi drept surse de carbon şi
azotaţi sau săruri de amoniu drept sursă de azot. Microorganismele
chemoorganotrofe heterotrofe pot fi cultivate pe astfel de medii ce conţin
glucoza ca sursă de carbon şi săruri cu azot. Acest tip de medii de cultură
este utilizat îndeosebi în lucrările de cercetare.

Mediul BG pentru Cianobacterii (g/litru)

NaNO3................................ 1.500
K2HPO4∙3H2O .................. 0.040
MgSO4∙7H2O ..................... 0.075
CaCl2∙2H2O ....................... 0.036
Acid citric ........................... 0.006
Citrat feroamoniacal..... ...... 0.006
EDTA .................... ............ 0.001
Na2CO3 .............................. 0.020
Soluţie oligominerale ........ 1.000 mL/litru
40 MICROBIOLOGIE II

Mediu pentru Escherichia coli (g/litru)


Glucoză................ 1.0
Na2HPO4............ 16.4
KH2PO4 ................ 1.5
(NH4)2SO4 ............ 2.0
MgSO4∙7H2O .....200.0 mg
CaCl2 .................. 10.0 mg
FeSO4∙7H2O........ 0.5 mg

Medii de cultură complexe, care conţin ingrediente a căror compoziţie


chimică nu este cunoscută cu exactitate.
Aceste medii sunt foarte folosite deoarece sunt suficient de bogate şi
complete pentru a permite dezvoltarea multor microorganisme.
Mediile complexe conţin componente cu compoziţie aproximativă ca
peptonele, extractul de carne şi extractul de drojdie. Peptonele sunt
hidrolizate proteice preparate prin proteoliza parţială a cărnii, cazeinei, făinii
de soia, gelatinei sau a altor surse proteice. Peptonele servesc drept sursă de
carbon, energie şi azot.
Medii de cultură complexe
Nutrient Broth (g/litru)
Peptona ………5
Beef extract …...3
Mediu cu extract de malţ
Potato-dextrose-agar

În funcţie de destinaţia lor, mediile pot fi:

Medii de cultură generale, care sunt utilizate pentru cultivarea unui număr
mare de genuri şi specii microbiene. Cele mai cunoscute medii folosite în
practica de laborator pentru cultivarea bacteriilor sunt bulionul de carne
lichid sau gelozat (agarul nutritiv) sau mediul ce contine triptonă, extract de
drojdie, glucoză şi agar. În scopul creşterii fungilor sunt recomandate
mediile conţinând extract de malţ sau extract de cartof, glucoză şi agar.
Medii de cultură selective care favorizează creşterea unor microorganisme
particulare. Sărurile biliare sau coloranţii ca fucsina bazică şi cristal violet
favorizează creşterea bacteriilor Gram negative, inhibând creşterea
bacteriilor Gram pozitive. Un mediu selectiv folosit la determinarea
bacteriilor coliforme conţine bulion nutritiv, săruri biliare, lactoză şi verde
briliant, în care sărurile biliare inhibă alte bacterii, în timp ce coliformii sunt
adaptaţi. Bacteriile pot fi selectate, de asemenea, în urma incubării în
prezenţă de nutrienţi pe care îi utilizează în mod specific. De exemplu, un
Medii de cultură 41

mediu conţinând celuloză drept unică sursă de carbon poate fi utilizat pentru
izolarea bacteriilor celulozolitice. Modalităţile de selecţionare a unor grupe
de microorganisme sunt nenumărate, iar mediile selective de cultură de
asemenea.
Medii de cultură de diferenţiere care permit separarea diferitelor grupe de
microorganisme în funcţie de anumite caractere biochimice, precum şi
identificarea lor. Agarul cu sânge permite realizarea distincţiei între
bacteriile hemolitice şi cele nehemolitice. Bacteriile hemolitice (streptococi
sau stafilococi izolaţi din căile respiratorii) produc zone clare în jurul
coloniilor, datorită distrugerii celulelor roşii din sânge. Dacă pe un mediu
selectiv s-au izolat, de exemplu, bacterii coliforme, acestea pot fi
diferenţiate în speciile componente ale grupului pe medii de diferenţiere.

Tabel nr. 3.1 Medii de diferenţiere


Mediul Substanţe care facilitează Diferenţiere
diferenţierea
Blood agar Globule roşii intacte Tipuri de hemoliză
Mannitol salt agar Manitol, roşu de fenol, 7,5 Specii de Staphilococcus;
% NaCl NaCl inhibă bacteriile
sensibile la sare
Eosin-methylene-blue agar Eozina, albastru de metilen, E. coli, bacterii care
(EMB) lactoza, săruri biliare fermentează lactoză şi cele
care nu fermentează lactoza

Medii de îmbogăţire (fortifiate) care sunt medii utilizate pentru creşterea şi


multiplicarea microorganismelor pretenţioase din punct de vedere nutritiv şi
care se află în număr mic în produsul ce trebuie analizat. Microorganismul
este însămânţat în aceste medii de îmbogăţire (se folosesc chiar medii de
preîmbogăţire) unde se multiplică, după care este trecut pe medii selective,
iar rezultatul se exprimă prin prezenţa sau absenţa lui. Acest tip de medii
este utilizat la determinarea bacteriilor din genul Salmonella în produsele
alimentare sau apă.

După consistenţa lor, mediile de cultură pot fi clasificate în medii lichide,


solide şi medii solidificate.
Mediile lichide sunt utilizate la nivel de laborator pentru cultivarea unor
microorganisme anaerobe, microaerofile sau facultativ anaerobe şi pentru
diferite procese de biosinteză în submers, atât în practica de laborator cât şi
la nivel industrial.
42 MICROBIOLOGIE II

Mediile de cultură solide sunt utilizate pentru cultivarea în general a


microorganismelor aerobe (mai ales mucegaiuri) şi pot fi felii de legume,
boabe de cereale, rumeguş, pâine etc.
Mediile de cultură solidificate (folosite pentru prima oară de
microbiologul german R. Koch) au o mare importanţă în practica de izolare,
numărare şi caracterizare a microorganismelor. La prepararea acestui tip de
medii se utilizează agenţi de solidificare, dintre care cei mai întrebuinţaţi
sunt agarul şi gelatina. Agarul (geloza) este un polimer sulfatat compus în
special din D-galactoză, 3,6-anhidro-L-galactoză şi acid D-glucuronic, fiind
extras din alge roşii din genul Gelidium. Agarul se adaugă în mediile de
cultură de obicei în proporţie de 0,5 - 2% şi este cel mai utilizat agent de
solidificare deoarece nu este atacat de majoritatea microorganismelor.
Agarul se topeşte la temperatura de fierbere a mediului şi se solidifică prin
răcire la 40-42 oC. În mediu acid la temperatura de sterilizare îşi pierde
capacitatea de a forma gel, de aceea sterilizarea mediilor şi a soluţiilor
destinate acidifierii se face separat. Un alt agent de solidificare este gelatina,
de natură proteică, extrasă din ţesuturile colagenice. Gelatina prezintă
dezavantajul că este degradată de microorganismele ce produc enzime
proteolitice. Ea se adaugă în mediu în cantitate de 12-15 g %, şi, după
solubilizare prin fierbere, se solidifică lent prin răcire la 30-25 oC. În diferite
scopuri se mai utilizează şi alţi agenţi de solidificare. De exemplu,
silicagelul este utilizat pentru creşterea bacteriilor autotrofe pe medii
solidificate în absenţa substanţelor organice şi, de asemenea, pentru
determinarea tipului sursei de carbon pentru bacteriile heterotrofe. În
procesele de biosinteză la nivel industrial se utilizează medii de cultură
conţinând diferite componente - deşeuri şi subproduse ale industriei
agroalimentare sau ale altor industrii, cu preţ de cost scăzut. Astfel de medii
de cultură conţin, ca surse de carbon - melasa, lactoza din zer, maltoza din
malţ, dextrine, diferite tipuri de făinuri, cereale, tărâţe, amidon,
hidrocarburi. Dintre sursele de azot, cele mai utilizate în procesele de
biosinteză sunt sărurile cu azot, ureea, făinurile de soia, de peşte, extractul
de porumb, autolizatele de drojdie, hidrolizatele proteice. Pentru
îmbogăţirea în săruri minerale se adaugă în mediile de cultură fosfaţi,
sulfaţi, cloruri, azotaţi etc. Mediile industriale de cultură mai pot fi
suplimentate cu factori de creştere, precursori şi inductori ai unor produşi de
biosinteză, detergenţi (cu rol de emulgatori), agenţi de antispumare,
antiseptice etc. Nu în ultimul rând, calitatea şi compoziţia apei reprezintă un
factor important al mediilor de cultură.