Cursul 1. Antichitatea greaca. Platon.

Aristotel

AG=Antichitatea greacă

AR=-//- romană

Gandirea asupra artei are un specific occidental, e un produs occidental, desi mai
tarziu se intampla ca si Europa sa descopere alte culturi: impresionismul pictural descoperă
stampele japoneze, cubismul redescopera sculptura africana => intercultural.

Grecia,in Antichitate (sec.5-4-3 î.e.n), reprezinta identitatea europeana. Spre deosebire

de barbar, grecul e capabil sa inteleaga problema sensului lumii/a sensului frumosului.
Pornind de la o teorie a lui Michel Foucault, in Antichitate (greaca & romana) exista un
dialog continuu intre problema cunoasterii si cea a spiritualitatii. Problema cunoasterii
inseamna pb.adevarului: cum putem avea acces la adevar?Asta e problema anticului
grec+roman. Problema spiritualitatii inseamna: care sunt transformarile pe care subiectul
trebuie sa le suporte pt. a ajunge la adevar?

Dupa rationalism,dupa modelul stiintific al secolului 19 impus in modernism, Europa

gandeste o diferenta radicala intre spiritualitate si cunoastere.Adevarul e considerat obiectiv-
neinfluentat de subiect. Tema spiritualitatii e tema subiectului (cine sunt?). Pt. noi, asadar, ea
e rupta de tema cunoasterii. Pt. omul grec insa ele merg impreuna (nu pot avea acces la adevar
decat printr-un anume comportament al subiectului). Foucault considera ca antichitatea greaca
e dominata de predominanta cunoasterii de sine (in antichitatea romana predomina
preocuparea de sine). Prin cunoasterea de sine grecul accede la adevar.

Problema adevarului e legata de cea a frumosului in AG. In contemporaneitate nu mai

e asa (arta e vazuta drept altceva decat adevarul: de aici ideea artei ca divertisment). La greci
insa arta e in centrul adevarului. De aceea Platon propune o trinitate ce ramane valabila pana
in Renastere-legatura Adevar, Bine, Frumos.

Pt omul grec exista 3 tehnici ale sinelui. Sinele se construieste (sinele nu e un datum).

1.dietetica=arta legaturii zilnice a individului cu corpul sau. (e si motivul pt care in

sculptura greaca corpul uman e atat de prezent. E prima oara in istorie cand corpul e perceput
ca semn al frumosului).

2.economica-arta comportamentului barbatului ca sef al familiei.1

3.erotica=arta comportamentului reciproc dintre barbat si adolescent. Exista forme de

afectiune barbat-femeie, dar iubirea pura e considerata a fi cea intre barbat si adolescent2.

1
Eram intr-o perioada a Occidentului misogina,deci e normal ca barbatul sa fie superior.Dar aceasta
superioritate in viziunea grecilor il face pe barbat responsabil.
2
Totuși, nu e cazul sa pierzi controlul in relatia barbat-barbat.Admirabil este barbatul care se poate
infrana. De aici platonismul=relatia perfecta barbat-adolescent. (Phaidros, Banchetul).
 In Grecia antică sunt 3 linii majore ale filosofiei:

a)cosmologia-relatia om-univers, baza metafizicii

b)psihologia,problema sufletului

c)Techné= practica, creatia (legata de adevar)

Sunt doua extreme in gandirea filosofica de dinainte de Platon:

x)logicismul-considera ca totul este 1, ca exista o origine, o unitate, ca totul poate fi

gandit din perspectiva legilor si ca gandirea e esenta, structura lumii.

y)sofismul-considera ca lucrurile curg3, ca nu exista imuabilitate in univers,ci

dimpotriva,o dinamica continua4;

=> in Grecia se naste aceasta lunga dezbatere a filosofiei occidentale legata de unde e
sensul lucrurilor-in lucrurile insesi sau in interpretare?

Socrate e adversarul sofistilor.Din perspectiva lui, sofistii sunt periculosi pt ca neaga

ideea unui adevar stabil.

Platon e primul filosof important al Occidentului pt ca SEPARA ZONA IDEILOR

DE ZONA SENSIBILULUI. Pt filosofii de dinainte, separatia asta nu exista, si atunci dadeau
verdicte de genul „Totul e foc/totul a apa‖. A pune o diferenta intre idee si sensibil inseamna a
impaca contrariile (logicismul cu sofismul, ideile care sunt imuabile cu sensibilul care e
miscare).

Pt Platon, ideile sunt ordonate, sensibilul curge. Legăm ideea de sensibil prin
conceptul de mimesis (reprezentare, imitatie). Pt Platon, legea suprema a relatiei idee-sensibil
e mimesisul. Sensibilul e copia ideilor, e reprezentarea ideilor. De aceea ideile nu exista in
sensibil,ci sunt abstracte, mereu aceleasi, pe cand sensibilul e supus timpului, stergerii, ruinei
etc. Sensibilul este o copie nereusita a ideilor. Atunci Platon gandeste sistemul ăsta in 3
nivele ontologice:

I. nivelul ideilor (e unul abstract)-ideile (ideea de adevar, frumos, bine; dar nu numai,
ci fiecare forma a sensibilului e copie a unei idei-ideea de scaun. Fiecare scaun individual e o
copie nereusita a ideii de scaun).

II. nivelul realitatii (e o copie imperfecta a lumii ideilor; nu intelegem acest univers
decat in raport cu Ideile;)

3
Panta Rei = Totul curge.
4
o alta idee importanta aici e ca conceptele nu redau esenta lumii, ci sunt o incercare de a o
stabiliza. Pt Sofism, intr-o celebra afirmatie a lui Protagoras, omul e masura tuturor lucrurilor. Asta inseamna ca
lucrurile n-au in sine o lege, ci ca interpretarea le da semnificatia!!!! (ceea ce pt extrema logicista e invers: un
lucru are in sine toate trasaturile sale;omul nu face decat sa le vada).
 III. arta (copie a realitatii; e cel mai sarac nivel, pentru ca e o copie a copiei). De aceea
in ierarhia lui Platon artistul e inferior mestesugarului!! Mestesugarul a lucrat cu ideea de
scaun. Pictorul a lucrat cu copia. In Republica, Platon imagineaza un sistem de guvernare
mult autoritar fata de democratie, un sistem ierarhic, care RESPECTĂ ORDINEA
ESENȚELOR. Astfel, poetul5 trebuie eliminat din cetate, pt ca nu are acces la cunoastere.
Cunoaste numai realitatea, care e o copie a ideilor. Dar ignoranța lui nu e singura problema;
mai e faptul ca are capacitate de convingere (Phaidros s-a lasat convins de poet). Nu si arta
poetului trebuie data afara din cetate; ea va fi folosita de filosof,care nu e ignorant).

Deci gandirea platoniciana priveste negativ poetul,dar nu si arta sa. Iar in

Phaidros,solutia pe care Socrate o da acestei contradictii e urmatoarea: poetul isi pierde
ignoranta in momentul in care are acces la o nebunie divina, adica o nebunie data de zei—
pentru ca atunci prin el nu vorbeste omul,ci zeii.

Arta are uneori, sugereaza Socrate, șansa unui salt-prin nebunia data de zei.

In Dialogurile lui Platon sunt, asadar, cateva probleme care raman ale Europei
Occidentale pana in prezent: relatia arta-adevar, locul poetului in cetate, cunoasterea in raport
cu frumosul etc.

Cunoasterea de sine si accesul la adevar prin cunoasterea de sine

*Modelul reminiscentei e pus, in dialogul Republica, in legatura cu mitul pesterii.

Filosoful, cel care a iesit din ignoranta, e cel care a reusit sa-si rupa lanturile, sa vada lumina
soarelui. In mitul pesterii, Socrate sugereaza ca filosoful, ajungand la lumina, nu ramane
acolo. E ca si la Kant: libertatea inseamna responsabilitate. Apoi in relatia cunoastere-individ
e implicat un travaliu. Individul, pt a ajunge la adevar, trebuie sa faca niste lucruri legate de
propriul corp+suflet. Aici intervine ideea rememorarii (Socrate foloseste metafora sufletului
nemuritor-sufletul cunoaste ideile pt ca inainte de intrupare le-a vazut față către față;
întrupandu-se-si prin asta devenind ignorant-el le poate reactualiza prin travaliul rememorarii
=o cunoastere de sine).

Asa se desfasoara si dialogul filosofic. Socrate il ajuta pe interlocutor sa decsopere

CEEA CE DEJA ȘTIE.

O alta observatie importanta, ingrosata in AR, e ca accesul la Adevar nu se predă. Ce

se poate preda in relatia maestru-ucenic sau in scolile sinelui sunt tehnicile.

5
In contextul ăsta, cand vorbim de poet, vorbim de toate formele de artă, nu doar de poezie.
 Exemple de modele de cunoastere de sine care au de-a face cu problema artei/a
frumosului se gasesc in Dialoguri. De ex. in Hippias Maior e discutata problema frumosului.
Socrate il intreaba pe Hippias ce crede ca e frumosul.El raspunde ca e o fata frumoasa.
Hippias isi da seama ca nu un obiect concret din realitate detine esenta frumosului. Atunci
Hippias spune ca aurul e frumos. ....dupa aceea...frumosul e bogatia si sanatatea.
Apoi...Frumosul e potrivirea (relatie intre lucruri, armonie)... Frumosul e utilul. Ultimul
nivel> Hippias zice ca frumosul e desfatarea prin auz si vaz (desfatarea e katharsisul de la
Aristotel; auzul si vazul sunt simturile estetice prin excelenta la greci).

In Banchetul apare o alta scara a frumosului:

1.corpul

2. sufletul

3.frumoasa e legea (ordinea,structurarea,armonia)

4.frumoase sunt fiintele

5.Frumosul absolut (ideea de frumos, identica cu sine indiferent de timp). ((Asta e

ideea care sta la baza clasicismului-ca frumosul e imuabil,mereu acelasi,de aceea pt clasicism
nu există alte modele de frumos decat cele antice; ce trebuie sa faca creatorul e sa le IMITE!
De aceea clasicismul a venit cu retete clare despre cum se face opera de arta).

ARISTOTEL

Daca toata filosofia Greciei antice gandeste tema cunoasterii legata de cea a
spiritualitatii, Aristotel le rupe: accesul la adevar nu se mai face prin travaliul de sine;
travaliul de sine tine de suflet, de psihologie, de comportamentul in cetate etc. Adevarul nu
mai e legat de o teorie a ideilor ca la Platon, si nici de un model al reminiscentei ca la Platon.
Cunoasterea adevarului nu mai e in noi, ci in natura.

Concepte ale sistemului aristotelic: substanta, materie, forma.

Toate astea 3 au legatura cu Fiinta. Conceptul filosofic de Fiinta-inventat de

Aristotel.

Substanta=fiinta ca fiinta

Materia=fiinta virtuala(potentiala)

Forma=fiinta in act

Aristotel e de acord ca totul curge; dar in interiorul naturii exista niste forme de
regularitate> copacii, oricat de diferiti, sunt asemanatori. In termeni platonicieni, există o idee
de copac. Dar Aristotel nu gandeste asa. Natura (care e realitatea in care traim) are legea in ea
insasi. In acest unic nivel ontologic stau adevărul si realul.
 Daca natura are niste scheme, niste legi, vom gandi cunoasterea intr-un
paralelism intre natura si legi. Stiinta controleaza natura, intelegand principiile imanente si
repetitive ale acesteia. Arta apare in interiorul acestui paralelism. Ceea ce pastreaza
Aristotel de la Platon e conceptul de mimesis (arta e imitatie, reprezentare a realului, DAR, de
data asta, nu o copie a unei copii, ci o copie a realului si a legilor acestuia).

In Poetica, Aristotel vorbeste despre mimesis. Si istoriografia imită realitatea.

Atunci care e diferenta istorie/poezie? Aristotel spune: istoria reprezinta realitatea asa cum a
fost/poezia o reprezinta asa cum ar putea fi; imaginarea a ceea ce ar putea fi face poezia mai
filosofica si mai aleasa decat istoria. E mai importanta decat stiintele ce imita strict realul
(imitație strictă). Artele pot imagina,dar in limitele verosimilului-un alt criteriu pe care
clasicismul il va pastra;6 mimesisul, deci, la Aristotel, e inteles ca reprezentare
imaginativa.

Spre deosebire de Platon, Aristotel nu se preocupa de problema frumosului (la

Platon era esentiala: artele erau interesante in masura in care aveau acces la ideea de frumos,
care e si adevar, si bine). Aristotel e preocupat doar de arte. Ca si stiintele, acestea sunt zone
de techné, practici, creatii concrete care au roluri sociale, educative, politice.

Din moment ce e interesat de arte si de techné, e interesat de CUM se nasc artele +

CUM facem arta de calitate etc. Pt Aristotel există 4 cauze in raport cu fiecare
eveniment/formă7.

Luăm exemplul unei sculpturi:

^cauza materiala=marmura cu potentialitatile ei; cum va spune Michelangelo mai

tarziu, vad in marmura sculptura-trebuie numai sa dau materialul-surplus la o parte.

^^cauza formala=forma statuii (obiectul pe care-l vede Michelangelo inainte de a

sculpta).

^^^cauza eficienta=munca sculptorului8

^^^^ cauza finală=ținta statuii de a face o opera de arta frumoasa.

Diferenta Platon/Aristotel:

Pt Platon, arta contamineaza, manipuleaza, e periculoasa, trebuie controlata.

Rolul ei social, daca e lasata de capul ei, poate fi dezastruos.

6
Daca ceva intr-o opera depaseste limita verosimilului,opera e inacceptabila-asta e un criteriu
aristotelic.
7
Forma ca fiinta in act.
8
Pentru Aristotel, cauza eficienta e parte a obiectului si trebuie recunoscuta ca atare.Pt istoria
esteticii,cauza eficienta e esentiala si in Renastere va aduce apreciere asupra artistului. RENASTEREA
INTRODUCE IN SCENA ADMIRATIA PENTRU ARTIST.
 Pt Aristotel, arta vaccineaza, e necesara, are o functie sociala extraordinara. In
Poetica apare exemplul tragediei. Tragedia, pt Aristotel, e arta suprema (diferit fata de Grecia
antica, pentru care arta suprema era sculptura). E arta suprema pt ca are cea mai directa
functie sociala (dar nu functie sociala in intelegerea data termenului de catre Socrate. Ci :asa
cum mimesisul e o explorare a posibilului prin imaginatie, tragedia, prin katharsis, e o forma
de cunoastere de sine pe care numai in raport cu obiectul de arta al tragediei spectatorul o
poate obtine).

Pactul fictional nu scade intensitatea/valabilitatea cunoasterii. La fel, in

prezent, nu tratam arta stiintific (nu avem cu ea o relatie detasata). Relatia pe care Aristotel o
initiaza prin conceptul de katharsis (de care le era teama lui Platon si lui Socrate) nu e una
detasata. Asta ramane o constanta a Europei Occidentale: relatia mea cu opera de arta nu
poate fi detasata (e implicata afectiv, rational, imaginativ).
 Curs 2.Antichitatea romana

Sunt diferente fata de cea greaca,dar si linii de continuitate.

Avem de a face cu un dispozitiv de intelegere a frumosului care are un ritm de

modificare destul de lent in primii 2000 de ani; de la AG pana la sfarsitul Evului Mediu,
modificarile sunt lente; odata cu Renasterea si apoi cu Manierismul vom vedea modificari
intr-un ritm mai rapid.

Antichitatea greaca punea accentul pe cunoasterea de sine (modelul

reminiscentei prin care avem acces la o origine a sinelui legata de adevar). DAR in AR
vorbim de preocuparea de sine9 (de asemenea necesara pt a accede la adevar).**problema
adevarului ramane problema de baza a Antichitatii.Formulele sunt diferite,dar țelul-acelasi.

Accesul la adevar implică subiectul uman-in AR mai mult decat in cea greaca
(acolo e nevoie de o cunoastere de sine pt a ajunge la un adevar care există in viziune
platoniciana in lumea ideilor, iar in viziunea lui Aristotel in legile naturii). In AR insa, acest
adevar nu preexistă! El nu preexistă travaliului subiectului. In AR nu mai exista credinta intr-
o lume a ideilor, in legi stricte ale naturii, ci adevărul SURVINE, EMERGE ODATA CU
TRAVALIUL DE SINE. ADEVĂRUL NU PRECEDĂ SUBIECTUL.

Exista niste scoli de gandire care apar in sec 1-2 e.n (si care pun accentul pe
hermeneutica de sine: comportament in societate, in relatie cu celalalt, cu realitatea; implică
conturarea unui adevăr).

Adevarul e simultan cu travaliul de sine. Pt Marcus Aurelius,

adevarul=virtutea (inseamna ca felul in care subiectul se formeaza e
esential).

implică și un raport cu alteritatea. (in AG, aceasta alteritate era filosoful;

tocmai de aia Platon isi gandeste filosofia ca dialog);

Si AG, si AR considera ca subiectul e ignorant la inceput.Iesirea din ignoranta

se intampla prin raportul cu un altul. La Platon era filosoful. AR are alt tip de
intermediar=maestrul.

Școlile sinelui-sisteme in care individul invata sa se comporte, sa devina

subiect public, social. Prima preocupare e ca subiectul sa devina cetatean. Rationamentul e

9
Preocuparea de sine include cunoasterea de sine,dar nu invers!!!
acelasi ca la Platon: ca sa fii capabil sa conduci un imperiu, trebuie sa fii un bun conducator al
familiei, al propriei persoane10.

In scolile sinelui se intampla o dotare a subiectului cu tehnici (prin maestru).

Scolile sinelui-sec 1-211

Scolile sinelui au influentat inclusiv crestinismul care, desi apare in Orientul

apropiat, se impune la Roma. Impunerea sa in Imp. Roman inseamna o capacitate de a se
adapta la modalitatea de gandire a antichitatii romane. Foucault observa ca morala
Occidentului provine mai degraba din morala Antichitatii romane decat din transformarile pe
care ulterior le-a oferit crestinismul:

in Hermeneutica subiectului:

„moralele cele mai austere,cele mai restrictive pe care le-a cunoscut Occidentul
nu trebuie sa le atribuim crestinismului, ci moralei din primele secole de dinaintea erei
noastre: morala stoica, cinica, epicureica‖.—astea sunt cele 3 directii importante ale
Antichitatii romane.

Aceste morale pornesc de la o redefinire a filosofiei ca arta de a trai. Daca pt

AG filosofia e cale de acces la adevar, pt Ar filosofia e artă de a trăi (accent pus pe subiect).
Or, arta de a trai dezvaluie adevarul si simultan il prescrie, pt ca subiectul descopera adevarul
prin preocuparea de sine si simultan se comporta ca si cum acest adevar ar fi o lege. Tema
katharsisului de la Aristotel devine o tema a conversiunii12. De aici mai e un pas pana la
crestinism si tema mantuirii.

katharisis-conversiune-mantuire

transformare produsa de arta

transformare pe care sinele si-o produce pt. a accede la adevar

tot prin transformare de sine

10
In Antichitate nu s-a folosit conceptul de subiectivitate.Conceptul de ego e modern.S-a nascut
odata cu Iluminismul. Anticul,desi nu gandeste din perspectiva asta,considera subiectul ca fiind esential pt ca
joaca un rol important in descoperirea/constituirea adevarului.
11
Aceasta e perioada de glorie a lumii romane-expansiune radicală. Desi majoritatea teritoriilor au
fost castigate prin forta militara,capacitatea de a influenta cultural e cea care conteaza.
12
katharisusl insemna desfatare, modificare de sine in raport cu spectacolul; conversiunea e
transformare de sine;
 Maeștri:

1.Seneca (sec. 1 îe.n-65 e.n)

-scrie Scrisori catre Lucilius,unde isi exprima viziunea asupra adevarului, a moralei.
Vedem aici o opozitie clara fata de viziunilie grecesti13.Din perspectiva perceptiei adevarului
sunt modificari fata de AG si Seneca le asaza in discurs,prin opozitie fata de modelul
reminiscentei.

-din perspectiva lui e esentiala cunoasterea naturii; cunoasterea sinelui si cunoasterea

naturii sunt legate intre ele. Daca esti capabil sa vezi lumea de sus (prin ceea ce Foucault,
interpretandu-l pe Seneca, va numi vedere plonjanta), primul lucru pe care-l vei intelege e
despre tine: esti un punct in natura (subiectul fata de natura e infim).

-intemeierea si stabilitatea identitatii subiectului se face doar in raport cu legile

naturii; adica sa nu ceri lucruri pe care natura le considera imposibile;

-Seneca porneste tot de la ipoteza ignorantei subiectului; prin interventia alteritatii si

prin intelegerea naturii, subiectul se emancipeaza, intelege adevarul propriu.

2.Epictet

-există un manual al lui Epictet

-adevarul e o arta de a trai; sinele trebuie echipat cu adevarul; e lectia primă a

pedagogiei; dar acest adevar nu vine din exterior, ci subiectul e echipat cu un adevar pe care-l
descopera prin procesul practicii de sine. Atunci actul pedagogic e altceva decat intelegem azi
prin el (nu e o dotare cu calitati, informatii preexistente etc., ci e o transformare a subiectului.
E o psihagogie).

-psihagogie=transformare prin intalnirea cu maestrul, prin TEHNICILE pe care

acesta i le da si prin care „adevărul are loc‖, există in lume.

-acest adevar nu e inteles ca adecvare, ci ceva ce emerge; nu e legat de nimic ce-l

precedă.

-subiectul care rosteste,care ajunge sa inteleaga adevarul e cel care se ghideaza dupa
acest adevar si care face posibila existenta adevarului in lume(ca si in crestinism,unde

13
asta in conditiile in care AR se naste ca un omagiu fata de AG. Arta romana e creata sub influenta
Greciei :epopea Eneida se vrea a fi la nivelul Iliadei....deci suntem pe acelasi filon, AR necreand modele noi.
adevarul nu e adecvare la o lume,ci un lucru pe care subiectul il descopera,si care există in
lume PRIN SUBIECTUL TRANSFORMAT14).

3.Marcus Aurelius

-cel mai intelept om al AR

-imparat roman

-in timpul campaniilor militare, gaseste momente sa scrie Ganduri catre sine insusi;
da exemple de tehnici pentru transformare:

#examenul de dimineata (sa-ti imaginezi scenariile negative dintr-o zi; imagineaza-ti

ca te intalnesti cu un idiot; daca e un dobitoc, cum poti sa-i ceri sa se comporte altfel decat e
natural pt un dobitoc? Daca te afecteaza ce face el, tu esti de vina; poti sa-l ajuti sa iasa din
ignoranta; daca refuza, nu pierde timp, e o cauza pierduta).

#examenul de seara

Din perspectiva lui, cel mai important pt un subiect e sa nu piarda controlul.

Emotiile (muzica) te pot face sa pierzi controlul (te extaziaza ingrijorator). Este o tehnica pt a
nu te pierde: cand iti place foarte mult un cantec, redu-l la note; atitudinea asta te ajuta sa te
detasezi; asa iti dai seama ca te-ai lasat confiscat de un lucru usor de inteles: relatia dintre nota
x si nota y.

Guvernarea de sine e cel mai important lucru, pt ca nu există subiect in

trecut/viitor; tot ce esti e ceea ce decizi sa faci in prezent; ăsta e lucrul pe care il poti
CONTROLA. Singurul lucru ce nu poate fi descompus/redus e virtutea. Ea e o forma de a fi
ce nu poate fi analizata pe bucati. Daca ceea ce faci in prezent nu tine de virtute, esti mai
vinovat decat idiotul, pt ca tu nu mai esti ignorant.

„Gandeste-ti viata proprie ca o opera de arta la care lucrezi non-stop si care nu se

termina niciodata‖.

„Nu pierzi decat prezentul‖. (aka: NU TE GANDI LA TRECUT).

„Serenitatea e arta de a nu avea nevoie de nimeni si de nimic‖. Asta e arta

suprema pt AR, momentul in care totul e sub controlul tau (nu e un control orgolios, ci umil:
ai cel mai mult control cand nu mai ai deloc orgoliu; crestinismul porneste de aici; ai cea mai
mare libertate cand ai o disciplina interioara pe care altii ar numi-o lipsa de libertate. Esti cel
mai liber cand faci ce e corect, cand renunti la ideea ca exista optiuni. Retragerea in sine

14
In ecuatia adevarului ca virtute, virtutea nu exista in afara unui subiect care s-o puna in
scena.Virtutea nu poate fi definita abstract pentru scolile sinelui,ci prin exemple concrete:acest subiect e
exemplul virtutii;la fel cum Iisus devine exemplul divinitatii,ramanand un subiect uman.
inseamna ca ai fost capabil sa vezi ca lumea nu e decat opinie si nu adevar. Adevarul e doar in
ceea ce tu devii, in fiecare moment prezent.

„Fiecarui lucru acorda-i timp si energie dupa o justa masura‖. Arta suprema e sa
decizi care e justa masura.

Daca ai un necaz, invarte perspectiva-vezi-o pe aia pozitiva. „Poti folosi un necaz

ca o scuza de a nu fi just,intelept si marinimos? Nu‖.

Lumea romana nu mai depinde foarte mult de zei. La greci, zeii aveau un rol
formator si relatia cu zeii e esentiala. La romani zeii sunt o forma de spectacol social15.
Marcus Aurelius spune ca daca exista zei si sunt justi, vor aprecia nu veneratia ritualica, ci
cum te comporti; daca exista zei si nu sunt justi, nu trebuie sa te intereseze opinia lor; daca nu
exista zei, oricum vei disparea si cel mai important e tot ce faci in prezent. Toate cele 3
scenarii duc la virtute (ea nu depinde de zei).

15
adica nu implica credinta foarte mare;Augustus a fost zeificat;
 Modalitati de tranzitie de la Antichitate spre crestinism16

Absenta importantei zeilor face posibil ca crestinismul sa se impuna in Imperiul

Roman.

a)Modele care domina AG, AR si crestinismul:

&pt. AG, preocuparea de sine e o cunoastere de sine care recupereaza o natura

originara a sinelui (in termenii lui Platon)—vectorul privirii e spre trecut. Legile sunt,
Adevarul este.

&pt. AR, prin preocuparea de sine EMERGE adevarul sinelui; survine o natura a
sinelui care nu s-a manifestat inainte; natura sinelui survine odata cu adevarul; subiectul ce
rosteste adevarul devine subiectul adevarului;

&pt. crestinism –prin preocuparea de sine sinele se transforma spre o natura care nu e
origine, ci finalitate. AICI TRANSFORMAREA DE SINE E ORIENTATA SPRE VIITOR.Si
pt crestinism fiecare moment prezent e esential, dar judecata nu mai e a ta cel din prezent,
cum era la Marcus Aurelius, ci e a altcuiva. Modelul preocuparii de sine e modelul unei
exegeze de sine ce va deveni formula monastică. Călugărul in Evul Mediu va fi forma
autentica a exegezei de sine. Crestinismul pastreaza circularitatea intre ce inseamna
cunoasterea de sine, cunoasterea adevarului, preocupare de sine. Ele se presupun una pe alta:
cunoasterea de sine PRIN preocupare de sine; preocupare de sine PRIN intelegerea
adevarului; modelul ăsta de exegeză e si model de viata;

b)In toate aceste 3 modele exista un intermediar:

&pt AG-cel de tip Socrate/filosof;(cu metode17 prin care iesi din ignoranta si ajungi
la adevar).

&pt AR-maestrul; numit de Foucault director de conștiință; te invata tehnici;

echipeaza sinele cu niste metode de comportament, nu de discurs; de data asta nu e vorba de a
duce ideile pana la capat, ci de ceea ce ai de facut;

&pt crestinism-duhovnicul; e un intermediar tacut; ca si in AR, alta garantie decat

propria ta intelegere a adevarului nu ai; aici suntem intr-o perioada in care biserica, ca
institutie, nu are puterea pe care o va avea ulterior; la un moment dat in istoria crestinismului
incepe puterea institutionala a bisericii cand etica se transforma in morala; adica biserica iti
spune ca sa faci; duhovnicul insa tine de acest crestinism medieval in care crestinismul nu are

16
E important sa vedem aceste modalitati de tranzitie pt a intelege relatia Evului Mediu cu
Antichitatea. Evul Mediu e dependent in Occident de intelegerea si formarea crestinismului.
17
care vor deveni metode de rationament filosofic;dialectica,de exemplu,e o metoda de cunoastere
a adevarului care presupune tehnici retorice sau de rationament; AG are o preferinta pt Logică-ea e
rationamentul corect; AR are o preferinta pt Etică-care implică comportamentul Exceptie de la
metodă:nebunia data de zei,prin care poetul ajunge la adevar nu prin metode,ci dintr-odata! ).
dogma bine definita; ea va fi stabilizata la sfarsitul Evului Mediu prin scolastica/sfintii parinti;
1000 de ani, crestinismul va exista sub modelul monastic;

c)tipuri diferite de psihagogie de la Antichitate la crestinism:

psihagogia=modificarea subiectului caruia i se adreseaza un discurs; pedagogia

merge pe ideea ca nu modificam subiectul, il dotam cu cunostinte si informatii; psihagogic
vorbind, iesirea din ignoranta se face printr-o intelegere a artei si nu a stiintelor, pt ca arta nu a
fost niciodata dogmatica;

Psihagogia antica necesita un intermediar (nu neaparat un individ; intermediarul

poate fi opera de arta, experienta estetica). Gandirea politica occidentala e ingrijorata ca
subiectul poate intra unul si iesi altul de la spectacol.../e extaziata ca subiectul iese altul;
primul tip de gandire politica –controlul a ceea ce gandeste cetateanul; cealalta viziune
politica isi asuma riscuri; ăsta e riscul liberatatii;

Psihagogia crestina-intermediarul dispare; subiectul nu mai poate fi rupt de adevar;

in conceptia lui Alain Badiou18, asta e prima mare descoperire a crestinismului> faptul ca
adevarul NU e-n afara subiectului, ca prin ce i se intampla subiectului el ajunge sau nu la
adevar; adevarul continua sa fie universal19, nu am cazut in relativism;

4.Plotin (sec 3 e.n)

-textele lui sunt adunate in Eneade

-porneste de la distinctia conceptuala intre emanație si contemplație

-emanatia e regula Cosmosului; Universul are ca regulă emanația (adica exista o

origine si Universul s-a extins de aici); cu cat esti mai departe de origine, spune Plotin, cu atat
esti mai departe de lumina si de adevar;

-contemplația e regula subiectului, care face drumul invers: e incercarea subiectului

de a reveni la adevar/origine. E miscarea inversa a emanatiei; CONTEMPLATIA E ACT
ACTIV, NU PASIV;

-in travaliul contemplatiei,un rol primordial il joaca arta si frumosul.

„Ganditi-va la imaginea luminoasa a unei sfere, imagine care sa contina in ea

totul. Pastrati cu grija aceasta imagine inauntru si suprimati-i masa. Mai suprimati-i si
intinderea si materia si aveti ceea ce e de fapt lumea‖. (ceea ce ramane pt Plotin nu e lumea
materiala, ci ce ramane cand tot ce tine de vizibil dispare). E o trecere spre filosofia

18
a scris Sfantul Pavel si intemeierea Universalismului
19
Hristos-omul particular si universal in acelasi timp; singularitate universala; e universal prin
psihagogie si adevar; conceptul de singularitate universala revine si la Kant si la Hegel;
invizibilului care e cea crestina, dar si cea estetică, pt ca in Divina Comedie, la sfarsitul
Evului Mediu, cand Dante ajunge in paradis, nu mai e decat lumina;)

-„trebuie sa nu mai privim si,inchizand ochii,sa schimbam acest mod de a vedea cu

un altul si sa trezim acea facultate pe care toata lumea o are si pe care putini o folosesc‖.

Cum putem ajunge in pozitia centrala (la origine?)

„Ridicandu-ne deasupra corpului, prin partea din noi care nu se scalda in el. Ne
inradacinam prin propriul nostru centru in centrul universal‖.

Problema Frumosului la Plotin:

#„Cand spunem frumusete, trebuie sa incetam sa ne gandim la o forma determinata;

pt a nu cadea din frumusetea insasi in lucrurile pe care le numim frumoase, pt a participa in
mod obscur la frumusete‖.

#„Esenta fara forma e frumoasa, cu atat mai frumoasa cu cat ea e despuiata de orice
forma‖. (o poetică a invizibilului, care va fi cea a crestinismului; icoanele crestine refuză să folosească
perspectiva nu pt ca nu o cunosc,c i pt ca Frumosul pt medievali nu tine de lumea de aici, ca atare el trebuie sa
simplifice ce tine de perceptie, ca un intermediar inspre dincolo; sa nu fie realisme, o lume recognoscibila, ci sa
fie un intermediar inspre miscarea contemplativa de care vorbeste Plotin). Deci poetica invizibilului/a
simbolicului se află deja la Plotin.

#„Frumusetea care salasluieste in arta nu patrunde in piatra, ci ramane in sine, iar in

piatra se incorporeaza doar o frumusete mai mica, derivata din ea; dar nici aceasta frumusete
nu se pastreaza pura in ea insasi si in felul in care a dorit-o artistul, ci ea se revelă numai in
masura in care piatra a dat ascultare artei‖.
(intentionalitatea creativa e superioara executiei si ea trebuie cautata de cel care priveste; inclusiv catedralele
gotice-nu in sine reprezinta lucruri frumoase, ci doar in masura in care piatra a dat ascultare artei, care avea alt
tel decat forma de aici).

#„Daca dispretuim artele pt ca ele nu creeaza decat imagini ale naturii, sa spunem
mai intai ca lucrurile naturale sunt si ele niste imitatii; artele nu imita direct obiectele vizibile,
ci merg pana la ratiunile care au generat obiectul natural‖.

(aici e marea diferenta fara de Platon. La Plotin, arta merge la esenta obiectului).

#„Ele fac multe lucruri de la sine‖.

(Arta face lucruri de la sine, adica nu e-n totalitate mimesis). Arta corecteaza lumea.

In concluzie:

^^arta e superioara naturii pt ca merge la esenta.

 ^^arta face si lucruri de la sine,deci e productiva, nu in totalitate mimesis.

^^arta corecteaza lumea prin adaugarea frumosului. Ceea ce inseamna pentru

crestinism adaugarea spiritualului. Spiritualul nu e-n lume, ci e adaugat in lume.

Curs 3.Evul Mediu20

EM

In Evul Mediu (ca si in Antichitate), nu se foloseste termenul de estetica-e unul

modern (sec 18). Dar arta si pb frumosului-esentiale, cum erau si inainte.

In aceasta perioada crestinismul devine institutional (isi stabilizeaza dogmele).

Renasterea a privit Evul Mediu ca un ev intunecat, barbar, in care nu s-a intamplat nimic dpdv
cultural. Asta e fals, pt ca a fost o perioada bogata spiritual. Dar, datorita influentei
crestinismului in formare, Evul Mediu nu a avut despre sine o privire prea bogata; autorii din
EM sunt mai ales teologi si propriul ego e neimportant; artistii acestei perioade sunt pictorii
de icoane+arhitectii care au construit catedralele vestice-si sunt anonimi. Pe cei care au
gandit/filosofat despre pb.crestinismului/pb.lumii ii stim dupa niste nume care au fost ulterior
stabilite de traditie;

Desi EM a fost deseori inovator (inclusiv la nivel conceptual), a incercat sa prezinte

totul sub semnul repetitiei-repeta lucruri din Antichitate.

Arta-gandita in EM in 2 dimensiuni(de catre 2 parinti ai bisericii):

1.Irineu(sec .2)

-artistul(si teologul)poate avea un interes pt. materie si corp, ceea ce genereaza o

intelegere a artei pe care pana la urma EM o va marginaliza (sunt preferate icoanele, nu e
expus corpul), dar Renasterea o va recupera.

2.Origene(sec.2-3)

-incarnarea=etapa provizorie; scopul cunoasterii=contemplarea logosului gol,

purificat de materie.

20
Vorbim de EM occidental.In aceeasi perioada,alte civilizatii (islamica) cunosteau o inflorire pe care
Europa n-o cunoscuse in Antichitate. In EM european-cunoasterea se intampla mai ales ca exceptie si mai ales
in abații. Dar civilizatia araba traducea din Aristotel si din Platon, inova in medicina+astronomie,lucruri pe care
Renasterea europeana le va recupera mult mai tarziu; deci EM e o perioada de tranzitie DOAR pt Europa, nu
pt civilizatia araba. Renasterea recupereaza autorii antici din traducerile lor arabe-Platon si Aristotel,in EM,sunt
necunoscuti. Pe intreaga perioada a EM, din Platon se cunostea un singur dialog (Timaios). Renasterea
recupereaza multe dialoguri din Platon si se va traduce prin M.Ficino, L.B.Alberti .Absenta accesului direct la
Antichitate obliga ganditorii medievali sa gandeasca de la zero si in spiritul unui crestinismul care la randul lui e
a work in progress, ceva ce se discursivizeaza in aceste secole.
 Din perspectiva lui Origene, imaginea lui Hristos, ca sa fie inteleasa corect,
trebuie gandita ca imaginea unei imagini a unei imagini (Hristos-imagine a lui Dzeu in corp;
or, modalitatile de reprezentare a acestei imagini se indeparteaza de esenta).

Din persp.lui, arta trebuie sa se indeparteze de vizibil. Se cer abordari

indirecte,aluzive,simbolice.

Reprezentarile vor denigra corpul, nemaiaxandu-se pe prezentarea realului in

chip corect; icoanele nu prezinta corpul in mod realist, ci doar ca fulgurantă etapă de tranzitie
spre ceea ce este esential/necesar. Pictura medievala nu foloseste perspectiva, care exista in
Antichitate, pt ca nu are nevoie de ea. Perspectiva va fi recuperata de Renastere.

Grigore din Nisa (sec 4 21)

-el considera ca singura icoana adevarata e cea care dispare pe masura ce ne

apropiem de ea;

-frumosul=participare la arhetip, apropiere de logos, ceea ce face ca icoana sa intre

in disolutie cand e contemplata.

-intr-o icoana trebuie sa vedem vointa celui care a creat-o (si care a vrut sa te duca
spre altceva).

-uratul=indepartarea de arhetip sau de logos (cand icoana nu ne duce mai departe de

suprafata ei).

(Deci la inceput de ev mediu (sec 2-4), cand crestinismul incepe sa se impuna, se manifesta aceste idei
care raman probleme constante ale esteticii medievale si occidentale, cum e aceasta neincredere in corp initiata
de Origene, aprobata de Grigore din Nisa).

Sf.Augustin(sec. 4-5)

 Spre deos.de Plotin, contemplatia nu se refugiaza in interioritate22, ci are nevoie de o

mediere. Ea se poate face in doua feluri:prin suflet si prin obiectele lumii (inclusiv
prin artă).

21
secolul in care sunt pictate primele icoane inainte sa fie dogmatizate cu reguli de pictura.
22
Dialectica dintre emanatie si contemplatie la Plotin era rezolvata in cheie platoniciana-acea
intoarcere spre interior;
  Spre deos.de ganditorii antich.grecesti, care mizau, ca si Platon, pe metoda, accentul
aici e pe meditatie=exercitiul spiritual privilegiat.

Arta e minciună., dar, ca artă, ea e adevărată—ceea ce inseamna autonomia artei si

intelegerea artei in specificul ei. El da exemplul imaginii din oglinda care, pt a fi
imagine,trebuie să fie un om fals. Asta nu face insa imaginea sa fie falsa (asta e aproape o
distinctie de formalism de secol 20 intre continut si formă).

Urâtul e o deficienta formala pentru Augustin. (așadar, nu la nivelul

continutului, ci la nivelul regulilor imaginii: nu omul pe care-l reprezinta imaginea e
frumos sau urat, asa incat arta e urata daca IN REGULILE EI PROPRII are deficiente
formale). Astfel,CRITERIILE DE JUDECATA ALE ARTEI DEVIN FORMALE, ceea ce E
O DIFERENTA URIASA FATA DE ANTICHITATE. ARTA TREBUIE JUDECATA IN
SPECIFICUL EI.

^^Corespondență și proporție (se ref.la textele teologice). Augustin initiaza o obsesie

a teologilor medievali care vor dovedi corespondentele dintre Vechiul Testament si Noul
Testament. Biblia nu e o carte divina prin continut, ci si prin forma-pt. teologii medievali e o
constructie arhitecturala perfecta.

^Catedrala gotica (ce mizeaza tot pe corespondente,proportii), va vrea ulterior sa fie

o oglinda a bibliei-BIBLIE IN PIATRĂ.

^Corespondența trebuie gasita si in rel.omului cu natura. „Proportiile adecvate din

lucruri trebuie sa aiba un corespondent in proportia interioara a omului‖.

Augustin fol. o scara a frumosului:

6.cu Dumnezeu(nu Dzeu e

frumos,ci relatia subiectului cu Dzeu) diferența intre pictura renascentista si
manierism este cea dintre frumosul stabil si cel in
5.frumosul catre Dzeu(viata
mișcare.
meditativa)

4.frumosul din suflet

3.frumosul inspre
suflet(trupul e depasit ,deci frumosul
e miscare,dinamica spre o provocare)

2.frumosul prin
trup(igiena,sanatate)

1.frumosul-calitate a
trupului
 E o perioada in care dogma se caută (apar tot felul de erezii).vSec 4-5 –conflicte intre
ce devine crestinismul oficial si crestinismul gnostic (aruncat in margine ca erezie). E o
diferenta de intelegere a modelului subiectivitatii:

 gnoza mizeaza pe centrarea ascetica=ce trebuie sa faca omul in miezul cunoasterii-

deci elementul divin e in noi).
 Crestinismul mizeaza pe modelul care vine din Antichitatea romana al preocuparii de
sine pt a ajunge la divin;elementul divin nu e-n noi, ci e o finalitate.

DECI:Modelul eticii=al crestinismului oficial; cel gnostic considera etica secundara,

pt ca se bazeaza pe o cunoastere la care avem acces prin faptul ca Dzeu a pus in noi elementul
divin).

Regulile esteticii antichitatii-cele pe care clasicismul occidental le va recupera:

unitate de loc, timp, actiune (le gasim in Poetica, Aristotel)

Evul mediu gandeste alte norme:

-stabilirea imaginii oficiale a lui Hristos23

Orientala (Hristos cu plete si cu barba. Actul

imaginii este si actul eticii: imitatio Christi se
face si la nivel vizual=daca Iisus a avut plete,
tu trebuie sa ai plete).

se misca intre 2 tipologii: occidentala

Arta (imaginea) joaca un rol didactic. 99%din populatie era analfabeta (predica-
in latina si in rasarit-in slavona-nu era inteleasa). Atunci imaginea spune povestea. In goticul
din a 2a perioada, catedralele au ferestre largi cu vitralii care infatiseaza povestea din predica
pe care n-o-ntelegi (biblia in piatra:cuprinde invatamantul etic +estetic).

Diferenta om (umanitate) / ipostaza (particularitate). Omul ca ipostaza=acest om.

Fiul si tatal sunt unul ipostaza celuilalt in aceeasi prezență.

^^In secolele 8-9 sunt traduse in latina texte scrise in greaca cu 3-5 secole inainte (de
catre Pseudo Dionisie Areopagitul-autor din sec .5 care scria in Siria). Occidentul a invadat
civilizatia araba pt a recastiga Ierusalimul pt crestinatate (asta implica decapitari). Ierusalimul
trece cand de partea crestinilor, cand a Islamului. Ceea ce civilizatia occidentala a uitat e ca
cel mai tolerant si multicultural mod de viata din Ierusalim era atunci cand la putere erau
musulmanii-crestinii nu erau decapitati). In sec 8-12, marea perioada a scolasticii, se revine la
aceste invataturi; in secolul 9 ele sunt traduse. Or, una din modalitatile de a traduce textele
grecesti scrise de Pseudo Dionisie: in sec. 9 termenul kalon e tradus prin bine (frumosul

23
dat fiind ca icoanele ne trimit spre o realitate dincolo de ceea ce se vede,nu e acceptabila o
pluralitate de viziuni/imagini ale lui Iisus; in secolele 6-7-iconoclasm-icoanele sunt distruse pe ideea ca nicio
imagine nu e relevanta,ca opreste privitorul pe suprafata vizibila).
e secundar), iar 3 secole mai tarziu, prin frumos (frumosul devine transecndental, ocupa
acelasi loc cu adevarul si binele). Kalon e unul din conceptele transcendentale. Celebra
trinitate de care vorbea Platon (adevar,bine,frumos) e recuperata de scolastica medievala. Dar
in prima faza toate tin de bine si adevar, frumosul fiind secundar. Stim asta din diferenta de
traducere a lui Dionisie. Cand Europa traduce kalon ca bine, frumosul e secundar. Cand il
traduce ca frumos, frumosul devine transcendental si ocupa aceeasi pozitie cu adevarul si
binele. Scolastica medievala recupereaza frumosul in aceasta trinitate pe care Antichitatea o
cunostea.^^

Modalitatea in care crestinismul intelege etica in raport cu frumosul

Ne referim la un text din secolul 13, care reinterpreteaza cele 3 arhetipuri pe

marginea unui text din Aristotel24. In acest text, Trinitatea e definita asa:

^ „Adevarul e forma in raport cu interiorul lucrului‖.

(Faptul ca se vorbeste despre Formă e influenta lui Aristotel).

^„Frumosul e forma in raport cu exteriorul lucrului‖.

^„Binele e cauza finala a formei‖.

(Evul Mediu cunoaste cele 4 cauze ale lui Aristotel).

^Binele (care defineste o perspectivă etică a crestinismului) e legat de formă;

atat in raport cu Aevarul, cat si cu Frumosul (pt ca e partea esentiala prin care un lucru/om
intra in relatie cu cineva care priveste). Aceasta vedere a cuiva care contemplă castiga un
aspect important pt istoria esteticii: Frumosul depinde de cineva care il priveste. EM (datorita
travaliului al subiectivitatii in raport cu lumea) incepe sa perceapa Frumosul drept efect al
contemplatiei. Frumosul e o decizie a privirii.

Cele 2 forme ale esteticii medievale

a)Estetica bazata pe proportio/de tip cantitativ

De la inceputul EM pana la scolastica, putem vorbi de predominanta unei

estetici de tip cantitativ, bazata pe proportie. (proportia a fost teoretizata la Augustin, unde
daca formele nu sunt bine evidentiate, vorbim de deficiente si de urat; or,pt scolastica, daca
proprtia nu e respectata, avem si o deficienta de adevar;

Obsesia EM pt proportie poate fi gasita oriunde (de ex. in preferinta pt

structurile pentagonale-roza cu 5 petale=imaginea perfectiunii mistice si estetice).

24
In aceasta perioada a EM, Aristotel e bine cunoscut de catre EM occidental,e tradus,e la baza
scolasticii,care e perioada in care crestinismul catolic se dogmatizeaza.
STRUCTURA PENTAGONALA E SEMNUL LUI DUMNEZEU, CARE E SI
ADEVARAT, SI FRUMOS. In catedralele gotice apare rozeta=semn al
mestesugarului ca e constient de perfectiunea estetica a ceea ce a facut; a faptului ca artizanul
nu se refera la functionalitatea edificiului-nu e nevoie de catedralele gotice pt functionalitatea
serviciului religios; bisericile de tip romanic, ce predomina pana in sec.12, erau destul pt asta.
Dar suntem in perioada tarzie a EM in care perfectiunea estetica e la fel de importanta ca si
cea utilitara. Cel care gandeste/construieste se refera la frumos ca perfectiune estetica si
mistica in acelasi timp.

In muzica,EM inventeaza polifonia. Polifonia e bazata pe proportie, care e

frumoasa.

b)Estetica de tip calitativ

Scolastica duce estetica la un nivel superior, spre CALITATIV! E bazata pe un

concept lansat de Sf.Toma: claritas. Merge dincolo de proportie, punand accentul pe
stralucire. Toma (pornind de la Aristotel) defineste frumosul ca avand 3 atribute majore:

^proportio

^integritas

^claritas

Proportio se refera la proportia justa care da armonie. Sf.Toma spune ca „frumusetea

spirituala25consta in faptul ca actele si comportamnetul unei persoane sunt bine proportionate,
potrivit luminii actiunii‖.

(inclusiv etica=comportamentele,actele trebuie sa fie bine proportionate;Marcus Aurelius vorbea in

acelasi sens despre justa masura).

Integritas porneste de la ideea ca frumosul e o integritate.Daca sunt percepute

pertialitati, acestea sunt urate. Integritas e „prezenta intr-un tot organic a tuturor partilor
necesare pt a-l defini‖.

Aici se vede influenta lui Aristotel din Poetica (daca lipseste vreo dimensiune a tragediei/a comediei
etc., ea e urata).

^^integritatea, pt estetica antica, medievala, renascentista, e o cerinta majora.

Or,manierismul va fi acuzat ca e urat pentru ca pune sub semnul intrebarii acest principiu.

25
nu e vorba doar de frumusetea operei de arta,ci de frumusete spirituala;vorbim de aceeasi relatie
a frumosului cu travaliul de sine;
 Claritas-de aici vitraliile,c ulorile; goticul apare in momentul in care se ia decizia ca
in biserica trebuie sa fie mai multa lumina si culoare; claritas=vivacitatea luminii, puterea
culorilor. Frumoase, spune Toma, sunt lucrurile cu culori clare. „Orice autor tinde sa ofere
operei sale cea mai buna configuratie in raport cu scopul dorit; claritas e efectul unei juste
structurari‖.

Toate astea,spune Toma, sunt percepute de cineva care privește. Totul e gandit
pentru o privire/contemplatie sau ceea ce Toma numeste vizio=actul vederii. Frumosul e legat
de comprehensiunea conceptuala pe care cel care priveste trebuie sa o faca. Sf.Toma defineste
comprehensiunea ca formă de desfatare26.

Semantica EM

E bazata pe o viziune simbolic-alegorica. EM are o obsesie a alegoricului (natura

insasi e alegorica, e o scriitura ce trebuie interpretata). Conturarea unei semantici (teorii a
sensului) in aceasta perioada are o linie pe care o putem schita astfel:

-originea e in Noul Testament, in textele Sf.Pavel, care defineste cunoasterea in

raport cu o lume aici/o lume dincolo. Acum vedem ca o oglinda in chip intunecos, atunci vom
vedea fata catre fata. Modul in care intelegem lucrurile aici depinde de vederea aluziva. De
aici necesitatea simbolului/icoanei/a tuturor formulelor indirecte.

Dionisie: „A intelege o alegorie insemana a intelege un raport de corespondenta

printr-un efort interpretativ‖. (efortul pt crestinism e esential;o vedere limpede ar face travaliul superfluu.
De aceea posibilitatea de a muta accentul de pe frumosul - calitate a lucrurilor pe frumosul ca decizie a privirii-
datorita crestinismului).

Scotus Eriugena27: „Cred ca nu exista niciun lucru vizibil si corporal care sa nu

semnifice ceva necorporal si inteligibil‖.

Sf.Toma face pe urma lui Aristotel o teorie a celor 4 sensuri (la Aristotel erau 4
cauze):

1.sensul literal (faptele)

2.sensul alegoric (legat de primul; iti arata ce trebuie sa intelegi pornind de la fapte)

3.sensul moral (ce trebuie sa faci)

4.sensul anagogic( spre ce aspiri, care e finalitatea vietii).

26
Nu desfatarea de la Aristotel,ci desfatare dezinteresata,asa cum va fi la Kant mai tarziu,pt ca,spune
Toma,nu se urmareste posesia frumosului,ci aprecierea celor 3 forme de frumos.
27
scrie in sec.9,deci inainte de Toma,care scrie in sec 13.
 Sa ramai la o singura dimensiune insemana partialitate mincinoasa, cunoastere
intunecoasa. Catedrala devine sinteza intregii civilizatii medievale. In perioada sec 12-sec 14,catedrala mizeaza
pe teoria celor 4 sensuri; prinde viziunea simbolic-alegorica cu toate aceste invataminte; e biblia in piatra;

Goticul28

Goticul se termina datorita lui Brunelleschi, desi influentele sale dureaza pana tarziu.

Etape:29

1.goticul timpuriu:

(Abatia din Saint Denis). E o biserica construita in perioada medievala in stil

romanic-ziduri groase, ferestre mici. In sec12 un arhitect (abate) reconstruieste parte din
aceasta biserica in urma deciziei de a permite intrarea luminii. Aceasta reconstructie e
considerata ca moment in care incepe goticul (obsesia pt lumina va fi constanta arhitecturii
gotice). Modificarile pe care le sufera bisericile in aceasta perioada sunt modificarile lumii.

2.goticul de tranzitie

(Catedrala Notre-Dame din Paris). Aceasta catedrala ne ofera imag. unei perioade
experimentale, in care ferestrele sunt largite. Sustinatorii interni se subtiaza. Se castiga in
inaltime+verticalitate. Apar alte constante ale stilului gotic: bolta e construita pe ogive; apare
arcul butant-influenta a arhitecturii islamice din secolele anterioare. Deja apare ornamentatia.

Goticul e prima forma de europenism si prima forma de manifestare a unei culturi

urbane si moderne.

3.goticul clasic

(Catedrala din Cahartres)-arcurile sunt ascutite, pt a permite o verticalitate

pronuntata. Exista un echilibru intre unitate si multiplicitate, desi ornamentatia e bogata.

^Saint Chapelle e construita de Ludovic al 9lea ca o capela proprie; e considerata ca

exponent al goticului radiant-un gotic ce iese din clasic-accentul pe verticalitate nu mai e
esential; Saint Chapelle muta accentul pe vitralii. Desi ferestrele si vitraliile existau si-n
goticul de tranzitie si-n cel clasic, aici sunt mai impunatoare-sunt pereti numai din ferestre.

28
apare in N.Frantei;gasim influente si in Italia, in care nu era propriu-zis o perioada gotica;dpdv
arhitectural,Italia trece direct de la stilul romanic –stil pregotic-la cel renascentist p;rimul om extraordinar al
Renasterii,arhitectul Brunelleschi ,rezolva o problema arhitecturala(Domul din Florența) inventand o alta
lume,afirmand sfarsitul goticului.
29
ele arată reconfigurarea ideatica/filosofica a EM
Fata de goticul clasic, se naste preferinta spre multiplu, in detrimentul echilibrului unitate-
multiplicitate.30

4. goticul tarziu/flamboaiant

(Biserica Trinității din Vendome)

-sec.14

-prefera formele curbe

-interiorul e redus la necesariar ornamentatia e strict exterioara. In Goticul tarziu,

catedrala e deja in centrul orasului, trebuie vazuta zilnic; de aceea ornamentatia e
predom.exterioara.

-predominanta multiplului-prefigureaza Manierismul; prefigureaza o intuitie a

singularului; predominanta multiplului in detrimentul unitatii inseamna ca unele forme se
autonomizeaza: formele vegetale sunt tot mai prezente in goticul tarziu, in ideea ca natura are
forme ale vizibilului frumoase in sine; e o idee care deschide usa spre Renastere, care
consideră ca natura merita sa fie privita pt ea insasi.

30
Diferenta Renastere-Manierism va fi si in diferenta intre preferinta pentru unitate a Renasterii si
preferinta pt multiplicitate a Manierismului;ea e deja prezenta in goticul radiant;
 Curs 4.Renasterea31

Dureaza 2 secole si ceva, dar schimbă intreaga istorie a Occidentului-mai ales

prin reconsiderarea pozitiei artei in societate. Ruptura Renastere-EM provine chiar de la
renascentisti, care se autopropun drept mostenitori ai Antichitatii, iesind la lumina dintr-un
EM intunecat. Ideea de EM intunecat e, așadar, un produs al Renasterii. Istoricii de arta din
sec 20 insa considera ca intre EM si Renastere exista mai degraba linii de continuitate. In cele
2 secole anterioare Renasterii (Scolastica), recuperarea autorilor antici (Aristotel, Platon) face
legatura cu Renasterea. In plus, evolutia artei prin gotic ne apropie de dezvoltarea creativa a
Renasterii.

Sunt totusi diferente fata de EM:

A) Reconsiderarea pozitiei artistului

Pentru EM, artistul e un artizan, personaj anonim. In Renastere, artistul devine

superior (o fascinatie ce dureaza pana in modernism si care incepe iar sa se piarda in
contemporaneitate). Asta se petrece si pt ca artele sunt reconsiderate in raport cu gandirea
teologica (esentiala in EM). Petrarca spune, apropo de relatia poezie-teologie, ca „poezia e
foarte departe de a se opune teologiei; teologia este poezie privitoare la Dumnezeu‖). El da ca
exemple parabolele pe care le spune Iisus-care sunt niste alegorii; or, alegoria e forma
principala a poeziei; deci intre poezie si teologie nu e o ierarhie/ruptura, ci ele se intrepatrund.

^Reconsiderarea artei poetice e cuplata cu o doza serioasa de reverenta fata de

conceptul de bine si fata de ideea de adevar. Unitatea pe care o recupera scolastica o regasim
si-n Renastere (puterea artei legata de frumos e in continuare in corespondenta cu ideea de
bine si cu conceptul de adevar).

Definitia artei cea mai potrivita pt Renastere: Arta=continut filosofic adevarat +

redare placuta si abila. (o mostenim pt ca face diferenta continut-forma; aceasta definitie
vorbeste despre filosofie—deci e o viziune traditionalista care considera ca continutul vine de
la alte discipline; nu există o autonomie a artei la nivelul continutului, asa cum va incerca sa
propuna Scoala Formala Rusa la inceputul sec 20. Deci aceasta definitie din Renastere ramane
valabila in Occident pana la inceputul secolului 20, presupunand ca arta nu gandeste singură,
ci gandirea e teologica/filosofica etc. Ceea ce face insa arta autonoma-si asta e o diferenta
fata de EM- este forma32.

Munca artistului e iar apreciata pozitiv (datorita puterii artei de a reda esenta
realitatii). Truda ce ulterior va fi admirata ca virtuozitate se naste in Renastere. (ce face
artistul dpdv formal nu e accesibil omului obisnuit). Apare ceea ce mai tarziu in Romantism

31
dupa 1300-pana in 1525
32
Evul Mediu ii acorda artei rar si marginal autonimie;Augustin vorbea despre adevarul imaginii;pt a
fi adevarata,imaginea din oglinda trebuie sa fie a unui om fals;dar adevarul e adevarul imaginii in sine;
va fi conceptul de om de geniu33. Pt Renastere, superioritatea artistului e dată de MĂIESTRIE
CONLTIENTĂ, RAȚIONALĂ ȘI STUDIU DIFICIL.

A fi artist devine o MESERIE in Renastere (era intr-un fel si-n EM, intrucat biserica
platea si atunci pictorul de icoane, arhitectul etc.).

Leonardo da Vinci34 spune că „pictura e filosofie‖(adica pictura e gandire). Spune un

lucru pe care EM nu-l credea. E filosofie fiindca „speculează asupra miscarii si formei‖ (adica
pictura nu e o simpla copie a realului; chiar daca in Renastere totul e atat de veridic in arta, nu
e copie a realului). Poezia, in conceptia lui Leonardo, poate fi filosofie morala, iar pictura
poate fi filosofie naturală. Pt că, pe langa reconsiderarea artistului, Renasterea reconsideră pb.
naturii.

B)Reconsiderarea problemei naturii35

Renasterea considera ca in natura exista esenta lucrurilor. Un artist nordic36,

Albrecht Dϋrer, spune ca arta adevarata se gaseste doar in natura (dar nu e vizibila usor pt
toata lumea, ci artistul o smulge naturii si o stapaneste. Descinderea spre natura nu e directa);
natura e locul adevarului si ea contine legile interne ale lumii, dar arta nu trebuie sa copieze
prin mimetism natura, ci sa copieze legile naturii. Din acest pct de vedere, arta produce de
fapt o a 2a natură37. Iar pentru a produce o a doua natură e nevoie de o pregatire stiintifica
(de aceea Leonardo si renascentistii sunt universali, se ocupa de TOT ce tine de cunoastere;
pentru Renastere nu exstă o parcelare a cunoasterii-ea va fi inventata de modernitate, unde
matematica ii una, arta e alta. Pentru Durer, ele merg impreuna, iar a 2a natura e produsa prin
folosirea matematicii+a stiintei; asta inseamna a folosi stiintele pentru artă).

in zona Spaniei si a Portugaliei de azi, in EM, era o civilizatie araba. Micile

grupuri de dominatie din Europa, crestine (care fac cruciadele la Ierusalim) suporta greu ideea
ca in apropiere e o civilizatie nocrestina, cea araba-spre sf. EM, arabii sunt aruncati in Africa
si Pen. Iberica e eliberata. Or, ceea ce ramane e arta+o arhiva uriasa de texte. Iar explozia
renascentista se datoreaza in parte si descoperirii, in aceste zone, a artei+a acestor texte pe
care Europa le recupereaza. De-a lungul EM, civilizatia superioara era cea islamica. Toate
stiintele, dupa radacinile lor antice, au fost dezvoltate de arabi-matematica, optica, astrologia.
Multi dintre oamenii de marca ai Renasterii traduc aceste texte si isi formeaza gandirea de la
ele; optica, dezvoltata de arabi, e folosita de artisti; așa apare in pictura perspectiva.

Astfel, producerea unei a 2a naturi se petrece folosind ceea ce Renasterea

descopera in aceste stiinte ce intră in Europa pe filiera araba.

33
Dar spre deosebire de ceea ce va semnifica omul de geniu in Romantism sau ceea ce va semnifica
artistul in Manierism,la sf.sec 16, artistul Renasterii nu e inspirat de o nebunie divină,asa cum era si in Phaidros.
34
si artist al Renasterii,si teoretician.
35
In EM,datorita teoriilor crestinismului-care incep cu Plotin si care considera ca ceea ce e important
e invizibilul, natura era desconsiderata;ea avea un rol alegoric,simbolic,de decor doar;
36
Există si o Renastere nordica,in Tarile de Jos,zona Germaniei de azi
37
ASTA TRANSFORMĂ ARTA DINTR-UN EXERCITIU PUR REPREZENTATIONAL INTR-UNUL PRODUCTIV.
 Pictura Renasterii nu e una iluzionista38, ci esentialista39. Cu o expresie a lui
Michelangelo, arta creeaza o replica intelectuala a naturii (corecteaza modul de a vedea si
corecteaza chiar natura).

C) Problema armoniei

Pentru EM, armonia era un deziderat estetic major si ramane așa si in

Renastere; in EM armonia era in lucruri (putand fi regasita prin contemplatie, cum spunea
Plotin; iar in termeni teologici armonia apartine unului divin/unitatii divine40);

Ideea de armonie nu mai e valabila pt Renastere; in Renastere putem

vorbi de un neoplatonism tare, pt că Renasterea redescopera prin arabi majoritatea
dialogurilor lui Platon. Neoplatonismul tare al Renasterii inseamna ca unul/originea e chiar
locul contradictiei; deci armonia nu mai e-n origine, ci e produsa de creator; ^^armonia e
produsa de artist asa cum el produce, in replică intelectuală, legile naturii;

Armonia e vazuta de teoreticienii Renasterii drept concordanta stilistica totala,

produsa mai ales prin arta desenului. (Renasterea e definita prin obsesia pt arta desenului).
Exemplele provin din :matematica (geometrie, ordine)

:arhitectura (catedrale bazate pe ordine obtinuta prin concordanta

stilistica: ornamentele vegetative de pe o catedrala gotica din exterior isi regasesc
corespondente pe vitralii);
:sculptura (Renasterea o recupereaza de la antici inaintea picturii;
sculptez in functie de locul din care sculptura va fi privita).

Perioada se numeste REnaștere pt ca e o renastere a Antichitatii, in care

armonia a fost deja atinsa. Renasterea nu face decat sa reia legile armoniei Antichitatii.
Totusi, pt unii din teoreticienii Renasterii, aceste modele trebuie depasite; depasirea se face in
folosul frumosului; in folosul frumosului, natura poate fi contrariata/corectata! Deci principiul
estetic e mai important decat redarea prin copie a lucrurilor care se vad.

Renasterea e primul moment din istoria Occidentului in care poezia si

pictura e la nivelul teologiei/filosofiei. Nici in Antichitate nu erau asa. Prin pozitia privilegiata
ce se acorda artistului, perceptia asupra omului se schimbă. Omul e perceput acum ca un

38
iluzionista=dă iluzia realitatii asa cum e
39
esentialista=redă legile realului,nu realul.
40
unitatea divina tine de neoplatonism,de o revenire la Platon in perioada scolasticii;pe urma lui
Pseudo Dionisie,scolastica de secolele11-12 conceptualizeaza un neoplatonism slab,in care unul nu ascunde
contradictii,toate problemele fiind in perceptie,pt ca perceptia nu e fata catre fata;perceptia e plurala,dar in
sine adevarul nu contine contradictii si nu e plural,ceea ce inseamna ca pluralitatea e tranzitorie;trebuie atinsa
univocitatea unului in care EM crede;
colaborator al lui Dzeu in creatie,in cunoastere. Tocmai de aceea Renasterea e inceputul
Umanismului.41

Clișeul Renașterii ca revenire a Antichitatii dupa perioada intunericului medieval

Primii care vin cu aceasta idee sunt 2 din teoreticienii Renasterii: Leon
Battista Alberti si Giorgio Vasari. E o pledoarie pro domo care dureaza pana tarziu in sec
20-Panofsky demonstreaza ca ideea Renasterii ca revenire a Antichitatii dupa o perioada de
intuneric e gresita si ca liniile de continuitate cu EM sunt multiple.

Recuperarea dialogurilor lui Platon permite pentru primii doi nasterea acestui
cliseu, desi Platon e perceput ca dulcele inamic (pt ca teoriile lui nu sunt crestine, or, oamenii
vremii sunt crestini. Deci Platon trebuie corectat. Crestinismul poate castiga o noua energie
intelectuala+dogmatica folosind filosofia platoniciana; in mare parte, teoriile despre arta ale
Renasterii vin din recuperarea lui Platon, dar cu corecturile necesare42;

Pe linia influentei aristotelice a katharsisului, in Renastere arta incepe sa fie

perceputa ca placere; poezia ca placere e o teza expusa de Castelvetro, care spune: „poezia
nu se supune binelui sau adevărului, ci numai plăcerii”.

Cliseul Renasterii ca renastere a stiintelor oculte

Sa acceptam acest cliseu ar insemna sa zicem ca in per. crestina a EM,

ereziile/viziunile oculte au fost eliminate. Or, asta nu e adevarat. I.P.Culianu spune ca „noi
semănăm cu omul medieval şi îl refulăm pe cel renascentist‖, pt ca cel renasnetist era mult
mai libertin, mult mai deschis spre fantasme/ocult decat suntem noi in prezent. Noi suntem
asa in prezent pt ca Renasterea, pe linie ideologica (a bisericii), cunoaste un
contraatac=Reforma; e epoca in care apare protestantismul, care e-mpotriva bisericii, spunand
ca nu biserica e intermediarul suprem in travaliul de sine al crestinului spre Dzeu, ci doar
scriitura (nu e nevoie de biserica, de preot, ci doar de textul scris). Reforma cenzureaza multe
lucruri pe care Renasterea le-a permis, iar in conceptia lui Culianu, civilizatia occidentala e
produsul Reformei, nu al Renasterii. Renasterea redescopera texte vechi pe linie araba
(Corpus hermeticum-scrise in sec 2 i.e.n, trad.de M.Ficino) si in care idei problematice pt
gandirea teologica sunt atrase spre viziunea artistica .De ex. in contra preferintei medievale

41
Omul medieval nu era un colaborator al lui Dzeu,ci doar slujitor.
42
Pentru Platon,arta era pe ultimul loc;or,renascentistii inverseaza ierarhia,punand-o pe primul;
pentru proportio survine in epoca un concept: simpatie, care inseamna transformarea
naturii prin arta43. Renasterea considera ca artistul poate modifica natura in conformitate cu
legile acesteia. Manierismul merge un pas mai incolo: el poate modifica legile naturii;

Teoreticieni

a) Marsilio Ficino44

-sec 15; preot catolic, filosof, astrolog, traducător. E unul din marii recuperatori ai
gandirii antice din mai multe perspective:

-el incearca sa faca o imbinare intre teologie si filosofie. Teologia=crestinismul asa

cum e el ordonat de scolastică (Toma de Aquino); filosofia inseamna in principal Platon;

-textul major al lui Ficino e din 1482: Teologia platonica. (teologie prin grila lui
Platon)

-e un om al Renasterii si in sensul in care intemeiaza ca institutie Academia din

Firenze (pe modelul academiei platoniciene antice).

idei:

^Ficino indeamna la o cunoastere de tip istoric; or, ideea ca nu toata cunoasterea e

simultana-ca trebuie luata in calcul perspectiva istorica e noua!! Antichitatea si crestinismul
au gandin in afara perspectivei istorice (ideile pt Platon sunt adevaruri universale; legile pt
Aristotel, la fel; pt crestinism,dogma e valabila oriunde si oricand).

^^Reia mare parte din tezele esteticii medievale si le corecteaza sau li se opune in
mod categoric, recuperandu-l pe Platon. Platon ii foloseste pt a modifica conceptia despre artă
a Renasterii si ideile privind reconsiderarea artistului/naturii;

b)Leon Battista Alberti

-sec 15; scrie un tratat de pictura in 1436 si unul de arhitectura (in 1452); sunt
primele astfel de tratate din Renastere; tratatul e atat o incercare de a intelege

43
Se produce asadar o fuziune intre mai multe viziuni;Umbero Eco are un roman, Insula din ziua de
ieri, ce reface epoca Renasterii si a Reformei si in care putem vedea ciudatenii renascentiste ca
simpatia;simpatia inseamna si ca putem influenta ce se petrece pe glob de la distanta;in romanul lui Eco,niste
personaje actioneaza chirurgical asupra unui caine undeva in Europa,iar efectele sunt asupra unui om la mii de
km distanta-datorita credintei in corespondențe;
44
Majoritatea artistilor din sec.15-16 pun in practica ideile lui Ficino(si ale lui Alberti),arta produsa in
epoca e conceptualizata de ei.
pictura/arhitectura ca arta, cat si un manual pt cei care vor sa devin artisti; in tratatul de
pictura imbina venerarea Antichitatii cu arta epocii; arta domeniul esential al comunitatii-deci
valul de productie picturala in epoca da identitatea comunitatii; Alberti porneste in analiza
picturii de la matematica si optica; el defineste perspectiva: strategia prin care tabloul e
construit bidimensional ca si cum ar fi tridimensional; toate liniile din tablou converg spre
punctul de fugă, ceea ce dă adancime (personajele aflate in primul plan sunt mai apropiate de
noi). Regula perspectivei era cunoascuta de antici+medievali, dar nu a fost folosita;
recuperarea ei vine prin intermediul arabilor; in acest tratat de pictura defineste frumusetea ca
armonia tuturor partilor (ceea ce inseamna ca intr-un tablou perfect nu poti sa extragi nimic).
Frumusetea, in viziunea lui, e atinsă de arte prin măiestrii diferite (fiecare arta are modalitatile
sale specifice prin care atinge frumusetea). Aceste idei sunt puse in practica de pictorii de mai
jos.

In tratatul de arhitectura, Alberti recupereaza un autor antic: Vitruvius.

Aici sunt recuperate niste teze despre arhitectura ce apartineau Antichitatii; in acest tratat se
produce o ruptura fata de gotic (stilul gotic, nemaifiind inovator,e inlocuit de cel renascentist,
care incepe cu Brunelleschi). Brunelleschi e admirat de Alberti pt ca preia arhitectura clasica
(antica) si pt ca el face ceva fara precedent: depaseste arhitectura clasica (deci e o admiratie
pt inovatie). Asta E O PRIMĂ VALORIZARE A OPEREI DE ARTA DIN PERSPECTIVA
INOVATIEI45.

c)Giorgio Vasari

-pictor; părintele istoriei artei. Disciplina istoriei artei incepe cu un text ce apare in
1550: Vietile artistilor. E primul care lucreaza cu un etalon valoric; pt Vasari, etalonul e
Michelangelo. El e, spune Vasari, singurul care i-a depasit pe antici;

45
Mai tarziu,epoca propriu-zis clasicista,ce se naste odata cu Rationalismul ca filosofie,va reveni la
retete stricte(textul lui Boileau despre arta poetică-inovatia nu e bine vazuta).Reactia academica impotriva
unor stiluri cum sunt barocul,manierismul,rococo-ul vine din clasicismul care vede inovatia ca o mare
greseala.In acelasi timp cu viziunea clasicisto-rationalista si care are radacini in perceptia Antichitatii ca
superioara,există o alta linie care la Alberti e prezenta,care va fi majora in manierism si care apreciaza
capacitatea de a inova.Cele 2 linii vor intra in contradictie in secolele urmatoare.
 Curs5.Manierismul46

(abreviere: M)

a) In a doua parte a sec 16, Manierismul e un cuvant folosit de adversari-de catre cei
care tin la puritatea spiritului renascentist si care ii acuza pe noii pictori ca
gresesc,departandu-se de idelaurile Renasterii, cazand in manieră. Preferă idealurilor picturii
renascentiste47 o manieră personală. Aceasta e prima (istoric vorbind) intelegere a
conceptului.

b) O a doua intelegere a conceptului: Manierismul e un curent din a doua jumatate a

sec.16 care dureaza pana la sf.secolului, cand e-nlocuit de curentul baroc;

c) a treia intelegere, pe care o preferam, e ca Manierismul e o viziune asupra artei,

diferita de cea clasica si de cea renascentista; aceasta intelegere a M o intalnim cel mai bine
structurata in cartea Lumea ca labirint. Conform acestei viziuni, manierismul e o intelegere a
artei mereu in conflict cu intelegerea clasicista/rationalista de mai tarziu a artei.

Sec.16 dă nastere la 2 viziuni asupra artei-una cu radacini in Renastere,

-una cu radacini in Manierism.

Estetica clasicista se naste ca reactie la Manierism (ea va incerca sa recupereze

idealurile renascentiste). Romantismul revine la Manierism, pe care-l vede in mod pozitiv;

In ce punct ii depaseste Michelangelo pe antici? (vezi Vasari)

 prima schimbare se intampla in plina Renastere(1508-1512), 4 ani in care

Michelangelo e chemat la Roma pt a picta bolta Capelei Sixtine. Dpdv al esteticii
renascentiste, bolta CS e o opera de arta desavarsita; criticul de arta Pietro Aretino
spune despre bolta CS ca e „arta in care anatomia devine muzica. Trupurile sunt
arhitectonice‖.
 BOLTA CS E PERFECT INCADRABILA IN CADRELE RENASCENTISTE .
Diferenta se produce cand, in 1536, Michelangelo e rechemat la Roma pt a picta
altarul-Judecata de Apoi(1536-1541). Diferenta dintre Judecata de Apoi si bolta CS
e de fapt diferenta intre Renastere si Manierism. FELUL IN CARE PICTEAZA

46
Multe curente si-au primit numele de la adversari:Manierismul,Barocul,Rococo-ul,Impresionismul;
47
care e o pictura esentialista-incearca sa redea esenta realitatii/naturii.
 EL ALTARUL IESE DIN CADRELE RENASCENTISTE. Tabloul e dinamic:
jumatatea stanga mizeaza pe un principiu ascendent ,iar jumatatea dreapta mizeaza pe
unul descendent. Daca bolta CS individualizeaza cate unul/doua personaje intr-un
tablou, Judecata de Apoi contine mai mult de 300 de personaje, fiecare pictat
individual-nu sunt tipologii; cele 300 de personaje nu sunt pur si simplu alaturate; aici,
personajele interactioneaza dinamic-ceea ce, din nou, e o iesire din criteriile
renascentiste; corpurile din Judecata de Apoi sunt (spun cei care l-au acuzat de
manieră) in pozitii nefiresti (adica gesturile sunt exacerbate, miscarile sunt subliniate).

2 teoreticieni ai Manierismului (Lomazzo și Zuccaro- diferiti de Vasari)

Lomazzo-Ideea templului picturii, 1590

Zucarro-Ideea pictorilor,sculptorilor si arhitectilor,160748

Cuvantul idee provine de la Platon (vorbeam de recuperarea lui Platon

in Renastere, dar aici ideea e perceputa diferit fata de cum o percep renascentistii).
O prima diferenta fata de Vasari e ca la Vasari aveam o viziune diacronica
(arta in evolutie istorica). Teoreticienii manieristi prefera o viziune sincronica (si sa
gandeasca arta dupa reguli sistemice). Ei sunt primii autori din istoria esteticii de
sisteme artistice (arată formele pe care arta le poate lua oriunde/oricand). Viziunea lor
sincronica sta la originea sistemelor estetice de mai tarziu-inclusiv al lui Hegel. O alta
diferenta fata de Vasari-la Vasari arta se incheie cu Michelangelo; pt cei doi, arta
incepe cu Michelangelo. Abia in momentul in care Michelangelo introduce acea
diferenta pe care o vedem in Judecata de apoi putem vorbi de artă-conform lui
Zucarro si Lomazzo. Ei subliniaza ca odata cu Michelangelo se rup lanturile adecvarii
la trup (ruperea lanturilor care tin de natură; perioada preartistica e subjugata de ralatia
cu natura prin mimesis).
Deci arta,conform celor doi,incepe in momentul in care se rupe de natură49
(aceasta rupere se intampla in Judecata de Apoi, datorita pozitiei nefiresti a corpurilor,
datorita manierei personale a lui Michelangelo, datorita tușei lui personale-ceea ce
inseamna ca nu se mai creeaza dupa un canon). In templul picturii imaginat de
Lomazzo, fiecare manieră e egal valabila celorlalte.

48
Textele celor doi pot fi citite in traducere romaneasca in Manierism.Artă și teorie,cu introduceri
realizate de Victor Ieronim Stoichiță(?).
49
Aceasta rupture e importanta:in conceptia lui Gustavrene,de aceea vorbim de Mnaierism ca
despre o viziune asupra artei-pentru că e o viziune care spune ca arta e in primul rand imaginatie,nu
reprezentare.Inceputul modernismului e in aceasta idee-că arta trebuie eliberata de natura.
 Arta, odata cu Manierismul, in conceptia celor doi, devine
imaginație. Arta e egală naturii –pt ca nu copiază natura, ci genereaza ea insasi forme.
Arta poate fi chiar superioara naturii.

Ideea templului picturii

Lomazzo, pictor, a orbit la 33 de ani, devenind apoi
teoretician. Vorbeste despre manierele în pictură pe care le considera valabile. E
obsedat de nr.7-consideră ca nu pot exista decat 7 maniere (si inclusiv 7 pictori
majori-7 guvernatori ai templului: Michelangelo, Ferrari, Polidorro, Leonardo, Rafael,
Andrea Mantenha, Titian.
Ideea pt Platon e transcendentala, obiectiva; pt Mnaierism, ea e
dependenta de subiect/artist. Adica Ideea e elaborata de artist. Artistul creeaza esenta,
nu o copiaza.
Lomazzo face o distinctie intre realitate si adevar. Realitatea e
lumea sensibila (am acces nemijlocit la ea). Adevarul NU E ADECVAREA LA
REALITATE, ci e reprezentarea artistica mijlocită (de către artist).
Lomazzo explica felul in care artistul face adevarul accesibil intr-un pasaj in
care vorbeste despre frumos: Frumusetea obiectelor din realitate nu e o calitate a lor, ci
e un mod subiectiv de a vedea 50, pe care il creează arta. Arta ne învață ce este un cal
frumos, spune Lomazzo. Arta ne invata sa vedem;51
Accentul pus pe mijlocirea pozitiva a artei il duce pe Lomazzo
inspre a permite imaginatiei sa mearga oriunde, sa conteste natura in toate legile ei.
Adică arta are dreptul si chiar TREBUIE sa purceada la TRANSFORMĂRI! Or, asta e
o eliberare de lanturile de pana atunci ale artei-pana atunci, arta era in legatura cu ceea
ce vedem; or, acum, arta poate imagina orice; cu cat imaginatia e mai libera si mai
radicala, cu atat arta e mai adevarata;

Lomazzo spune că Lumea există, deci orice imagine e posibilă.

Ideea pictorilor,sculptorilor si arhitectilor

-mult mai conceptual decat textul lui Lomazzo; e o incipienta analiza a ce se petrece
in mintea unui artist; aproape un text prekantian;

-lucreaza cu conceptele de desen interior&desen exterior (cum facem legatura intre

ce se petrece in mintea artistului si ceea ce e propriu-zis in opera sa).

50
asta e o constanta a viziunii despre arta,pe care o adopta si Manierismul
51
pentru Renastere,frumusetea e-n esenta lucrurilor;pictorul nu face decat s-o
smulga/arate/redea.Manierismul spune:artistul CREEAZĂ frumusetea!Modul in care se vede lumea e
CREAT.Or,asta a facut manierismul atat de insuportabil in conceptia rationalistilor-Descartes crede ca
manierismul e o barbarie,pt că se indeparteaza de legile ratiunii;
 -desenul interior incearca sa numeasca nucleul comun al imaginii si conceptul tuturor
lucrurilor posibile; (imaginea e in minte; desenul interior trebuie sa faca legatura intre o
imagine concreta si un concept universal; desenul interior e de 3 feluri: divin, angelic, uman).
Manierismul defineste artistul ca Deus in terris (apropo de inger).

^ cel uman are 2 parti-speculativa +practica;

-desenul exterior e concretizarea desenului interior si e de 3 feluri: natural, artificial

exemplar si artificial imaginar52;

-desenul natural-produs in natura si apoi imitat de arta;

-desenul artificial exemplar e al artei omenesti, cu care alcatuim felurite inventiuni si

concepte istorice sau poetice;

-desenul artificial imaginar inchipuie toate nascocirile,capriciile si inventiunile si

ciudateniile.

In viziuniea manieristilor, pictura renascentista este exemplara (construieste

tipologii). Pictura manierista e imaginativa pt ca fiecare constructie are individualitatea
ei, nu trebuie prinsa intr-o anumita tipologie. Cele 2 tipuri de desen artificial fac
legatura intre Renastere si Manierism;

Trasaturile viziunii manieriste

Spre deosebire de Renastere, subiectul contemplator53 (care pt Renastere

e cel care vede prin opera de arta legile care sunt in natura) devine in Manierism un subiect in
dublu sens:

1.în continuare ramane subiectul renascentist care vede54

2.un subiect a carui vedere subiectivizeaza ceea ce vede

52
toate sunt proprii pictorilor;
53
subiectul contemplator denumeste atat artistul,cat si cel care priveste opera de arta.
54
de aici rezulta ca Manierismul contine Renasterea,dar trece dincolo de ea.
 Tablourile lui El Greco, care n-a pictat niciodata renascentist, sunt un bun exemplu
pt aceasta subiectivizare. (Revelatia Sfantului Ioan 1608-1614)-aici, aproape niciuna din
legile picturii renascentiste nu e respectata55. Corpurile din tabloul ăsta nu sunt corecte
anatomic56 (dupa modelul Judecatii de Apoi a lui Michelangelo). Michelangelo definea arta ca
ideea plus furore (furore fiind capacitatea celui care picteaza de a interveni in pictura). Cu alte
cuvinte, furore=subiectivizarea, ceea ce face El Greco!

3. Aceasta subiectivizare duce pt toata viziunea manierista la o exacerbare a

subiectivului. E pt prima oara in istoria Occidentului cand intra in scena accentul pus pe
subiectivitate. Pt antici, ca si pt EM si pt Renastere, ceea ce tine de subiectivitate e perceput
ca negativ pt ca duce spre individualitate si nu spre generalitate, duce spre diferență si nu spre
lege! Doar un singur moment din istoria Occidentului mai continea accentul pus pe
subiectivitate, si anume dialogul lui Platon- Phaidros-pe care Manierismul il resusciteaza, il
prefera dintre toate dialogurile lui Platon, un dialog pe care Renasterea l-a considerat
marginal57.

Esential in aceasta exacerbare a subiectivului care porneste de la Platon e ca Ideea

platonica e secularizata-apartine subiectului;

dar: Critica de mai tarziu a rationalismului fata de M e injusta pt ca exacerbarea

subiectivului nu este o exacerbare a subiectivului particular; asa cum am vazut in tratatul lui
Zucarro, particularul trebuie legat de general; ce creeaza artistul trebuie sa aiba o
POSIBILITATE GENERICA!!! SA FIE VALABIL PT TOTI!!! Dar nu e ca si cum ar fi o
modă pe care a creat-o Michelangelo si care a fost preluata;nu,nu a fost o moda.

4. Alta diferenta fata de Renastere e accentul diferit pus pe traditie. Pt Renastere,

miza e o revenire la Antichitate. Manierismul pune accentul pe nou (inovatie,creatie)58. Faptul
ca inovatia e apreciata acum va permite ganditi emancipatoare sociale (care incepe cu
Revolutia franceza, cu Iluminismul) sa puna accentul pe ceea ce omul poate produce in mod
activ (lucrurile astea au aparut pt prima data in arta).

55
multa vreme,din cauza ratiopnalismului,e uitat-reactia clasicismului la manierism e foarte dura.El
Greco va fi recuperat in secolul 19.
56
In secolul 19 a existat un medic care zicea ca El Greco avea probleme de vedere si ca din cauza asta
tablourile lui arata in halul in care arata(corpurile alea alungite).
57
pentru că Platon vorbeste aici despre nebunia artistului,cel care e capabil sa ajunga la idei mult
mai repede/mai autentic decat filosoful,care trebuie sa faca un drum dialectic monotoon.Artistul/poetul are o
nebunie de la zei prin care poate ajunge la idee.E tocmai conceptul manierist:artistul ajunge la idee prin furore-
oferit tot de Dzeu;furore ăsta nu e de o aroganță romantica care așază artistul deasupra umnaitatii,ci artistul e
slujitor al umanitatii;
58
Modelul inovatiei va reveni in Romantism si in modernism.Modelul traditional va domina
clasicismul-deci cele 2 modele vor fi in tensiune!
 5. intre REnastere si Manierism e o trecere de la Mathesis la Taxinomie. Arta
renascentista e una din Mathesis universalis care, asadar, imagineaza o stiinta universala.Or,
daca pictura renascentista e esentialista59 (si nu realista), e pe criteriu stiintific/obiectiv (de
aceea Leonardo pune pictura pe aceeasi axa cu stiintele momentului). Or, pe criteriul ăsta de
obiectivitate, pictura incearca sa dea o viziune organizata a lumii-in termenii lui Stoichiță e
vorba de reflecția perfecta a unului in multiplu (unul=legile) (realitatea sensibila e multipla).

In Manierism dispare credinta intr-o pictura esentialista, intr-o organizare

esentializata si mereu valabila a lumii; deci avem acum de-a face cu o taxinomie subiectiva-
adica relatia in Manierism nu mai e intre 1 si multiplu (1 nu se mai regaseste in multiplu), ci
relatia e intre multiplu si multiplu; principiul integrator nu mai apare in Manierism; in relatia
taxinomica dintre multiplu si multiplu se modifica de asemenea viziunea asupra lui
Dumnezeu (Dzeul renascentist e un Dzeu geometric-arta construieste geometric lumea; Dzeul
manierist e unul imaginativ-nu mai pune accent pe structura lumii).

6. perceptia asupra frumosului e alta decat cea renascentista. Frumosul renascentist e

unul numenal; frumosul manierist e unul fenomenal. (Numenal inseamna ca identitatea e data
direct-prin natura, prin esentialismul picturii renascentiste; Fenomenal=lumea e vazuta nu
direct, ci ca fenomen, adica așa cum apare60).

^^frumosul Renasterii crede in lucrul in sine; pt Leonardo frumusetea e inca a

naturii-chiar daca o vezi direct extrasa in tablou; Michelangelo rupe cu chestia asta, spunand
ca ceea ce se vede in pictura e al lui;

^ Pentru Zucarro sunt in joc lucruri pe care Kant nu le va mai accepta (de
exemplu de ce foloseste cuvantul desen; in italiana e un joc de cuvinte: disegno este segno di
dio in noi-desenul e semnul lui Dumnezeu in noi- toata realizarea asta geometrica pe care o
putem face e pentru ca Dumnezeu a pus-o in noi;61

Frumosul fenomenal al manierismului inseamna ca identitatea lucrului e dată mediat

de furore; totusi, nu e un frumos relativ. E UNIVERSAL SI INTOTDEAUNA VA RAMANE
UNIVERSAL; odata cu Manierismul apare ideea ca frumosul nu e o calitate a lucrului-apare
intrebarea: cum pot face legatura intre aparitia in constiinta unui subiect finit si aparitia in
constiinta altui subiect? Kant va spune ca frumosul e unul mereu; pt Kant nu e valabila ideea
ca gusturile nu se discuta; in arta frumosul e mereu universal-si pt Zucarro, si pt
Michelangelo, si pt manierism (frumosul fenomenal).

59
Leonardo spune-nu copiem natura,ci extragem din natura legile;
60
E o idee ce va fi esentiala pt Kant-toata gandirea lui Kant se bazeaza pe faptul ca cunoasterea tine
de fenomen(cunosc lucrurile asa cum apar,nu asa cum sunt).
61
cateva decenii mai tarziu,Descartes va gandi ca faptul ca existam si putem gandi e pt ca Dumnezeu
e bun si a pus asta in capul nostru;
 7. fenomenalitatea frumosului permite subiectivizarea felului in care vedem; o
obsesie tematica a manierismului e anamorfoza =metaformăză, deformare a lumii. Un
exemplu de anamorfoza manierista sunt statuile din grădinile de la Bomarzo, in curtea
castelului Orsini-contin monstri vizuali; atractia dublarii perspectivei62;

8. Subiectivitatea ca diferență

Diferență-adica nu toti gandim/vedem la fel.

In 1543 Copernic publică tezele despre astronomie in care e introdusa viziunea

elipsei-care inlocuieste cercul; (cercul e foarte renascentist; elipsa e manierista).

Perceptia estetica a manierismului e antiaristotelica (se opune ideii de artă ca

mimesis).

El Greco e unul din primii pictori care merg la Roma. Acolo descopera Judecata de
Apoi a lui Michenagelo-ii reproseaza lui Michelangelo ca nu a fost indeajuns de curajos (că
Michelangelo n-a fost destul de modern). Ce inseamna asta? El Greco isi gandeste propria
creatie in raport cu cea a lui Michelangelo! Dacă in Renastere arta se naste dintr-o relatie cu
natura, in Manierism arta se naste din artă!! (arta lui El Greco se naste corectandu-l pe
Michelangelo). Artistul nu mai trebuie sa cunoasca natura,ci pe ceilalti artisti63

62
faptul ca apare in teatrul lui Shakespeare-Hamlet-teatrul in teatru e tot un gest manierist;mai
tarziu dupa Manierism, Don Quiote cel din volumul stie despre sine cel din volumul 1-ăsta e tot un gest
manierist;gesturile astea de dublare dovedesc ca nu doar simturile insala,ci si intelectul:vezi desenul in care o
mana deseneaza o mana ce deseneaza; Renasterea stia că simturile inșală-dar manierismul spune ca si
intelectul insala;ca atare,adevarul artei nu tine nici de a corecta simturile,nici de a respecta
intelectul/ratiunea;tine de a respecta subiectivitatea(furore).
63
E ideea pe care Occidentul o va pastra(in afara parantezelor rationaliste),si anume ca arta se naste
in relatie cu arta-fiecare artist trebuie sa cunoasca complet istoria artei in care creează!Trebuie sa-i cunoasti pe
toti ca sa stii daca mai ai ceva de zis. ARTA NU ARE NICIO LEGATURA CU REALITATEA,CU CEEA CE SIMTI TU CA
INDIVID;Emotiile sunt importante doar ca diferentiate de ceea ce istoria artei a facut deja;
 Curs 6. Rationalismul (Clasicismul)

-reactie la traditia recenta (deceniile anterioare), adica la Manierism, si in acelasi

timp o rescriere a ideilor din Renastere care convin Rationalismului;

-prima instaurare a rationalismului in istoria gandirii occidentale-mai ales prin

filosofia lui Descartes;

-a doua instaurare a rationalismului-odata cu Kant;

-a treia instaurare a rationalismului (in secolul 20, in fenomenologia lui Husserl).

Premise introductive

Rationalismul-repudierea fanteziei/imaginatiei care sustinea mare parte din estetica

manierista.

-impotriva subiectivizarii, perceputa de rationalism ca un lucru

periculos;

-spre deosebire de obsesia Renasterii si a Manierismului pt filosofie

si incercarea de a acorda filosofia antica cu teologia, Rationalismul curteaza stiintele, in
special matematica si logica; matematica&logica devin modele pentru opera de artă/pt
procesul de intelegere a frumosului (un frumos matematic, logic)

-neaga puterea artelor de a fi la acelasi nivel cu stiintele; (pentru

Renascentisti erau)

Un important ganditor rationalist e Francis Bacon-poezia nu inventeaza64, ci redă

placut adevaruri stiintifice sau morale; (asta va ramane constanta esteticii clasice)-ideea că
continutul artei nu e al ei a strabatut veacurile si supravietuieste in secolul 20; prin asta
clasicismul revine la Platon si la Aristotel, pt care arta era un joc secund, era dependenta de o
realitate (deja secundara) sau de o natura ale carei legi preexistă momentului artistic;

-imaginatia trebuie controlata de ratiune65 (arta trebuie sa fie

controlata de ratiune asa cum poetul, in Republica, trebuia sa fie controlat de filosof);

64
prin asta rationalismul e antimanierist
65
se deschide asadar o dimensiune care va permite in Occident reaparitia cenzurii sub toate formele
sale-inclusiv sub formele morale:trupurile goale din Judecata de Apoi a lui Michelangelo deranjează,iar papa
decide sa fie pictate haine pe ele.-cenzură,deci,teologica,morala si puritana; ideea ca arta poate fi cenzurata
merge mana in mana cu Rationalismul;
 Atacuri impotriva Manierismului

-e vazut ca barbar;

-e ignorant dpdv metodic (ignoranță metodică);

-lipsă de rafinament; (adica de echilibru; excesiv; cu o fantezie necontrolata66)

-Boileau scrie o Artă poetică (care e o rețetă67)-poezia exprimă idei clare si distincte
(adică e ratională). Controlul ratiunii asupra artei nu e doar necesar,ci e binevenit: transpune
arta la un alt nivel de frumos estetic; e necesar si binevenit pt ca astfel arta nu va contine
ambiguitati/idei difuze; ce ramane atunci din placerea/desfatarea estetica68? Pt Rationalism,
placerea, spune Boileau ,e judecata dupa si conform regulilor;

-Spinoza, in repudierea imaginatiei in folosul ratiunii, construieste un model

mecanicist in intelegerea psihicului! (pe comunitate apare ca ILUZIA MECANICISTA). El
spune ca psihicul trebuie inteles ca obiectiv. Tot ce tine de emotie/afecte trebuie inteles pe cai
obiective si rationale; asta pentru că imaginatia si sentimentele sunt lucruri vii, deci se vor
supune legilor fizicii-fizica fiind cea care regleaza lucrurile vii69.

Ca atare, conform lui Spinoza, in domeniul afectiv/psihologic, artistic, nicio deviatie

de la lege nu e permisa!!70 Tot ce nu corespunde legilor nu e frumos; manierismul, vazut din
perspectiva asta, nu e frumos (el exacerbeaza erorile, greselile, fisurile, deviatiile).

-Thomas Hobbes, autor rationalist, spune ca exista 4 etape ale oricarei creatii
artistice:

1))alegerea scopului-scopul trebuie sa fie moral.

2))alegerea subiectului-dintre cele canonice(există un set de adevăruri permise

artistului);

3))organizarea subiectului dupa un plan;

O pictura rationala in viziunea rationalistilor e cea a lui Rafael. Modelul rafaelic

ramane modelul gandirii rationaliste si academice pana la mijlocul sec.19 (deci sunt 3 secole
in care Rafael e exemplu). In sec 19 inca sunt numeroase reactii la rafaelism: pictura
prerafaelita-care incearca sa imagineze pictura de dinaintea acestui model care a incatusat
fantezia in pictura academică; paralel cu academismul insa, se dezvolta o arta imaginativa ce

66
Se imputa faptul ca trupurile din Judecata de Apoi,de exemplu,erau incorecte anatomic;
67
Suntem in momentul in care se dau retete!!La Michelangelo,furore nu putea fi inteles printr-o
metoda sau rețetă,ci era intotdeauna dependent de subiect!!
68
Rationalismul uită din nou dialogul Phaidros,pe care Manierismul il ravitalizase;
69
suntem intr-o epoca a iluziei mecaniciste,a obsesiei pt fizică sub forma mecanicii;
70
conceptia asta se pastreaza si in prezent,de fiecare fata cand se pune intrebarea Ce vrea sa spuna
autorul?-e un rest al gandirii care considera ca sensul artei nu-i apartine si ca ea nu poate decat sa
ornamenteze un mesaj care poate fi extras si spus in alt fel!!Lectia rationalista a claritatii/distinctiei a lasat
aceste urme,care sunt acut antimanieriste,antiimaginative;în Manierism,distinctia formă/continut nu mai
functiona,ea functioneaza acum din nou;
va fi dispretuita de rationalisti,dar care va fi in ochii istoricilor de arta de mai tarziu drept arta
importanta a acestei perioade.

4))ornamentatia-artistul e liber sa ornamenteze cum vrea, dar sa nu dauneze scopului

moral;

-Leibniz—cunoasterea are 4 etape:

1.(cel mai jos,treapta perceptiei obisnuite)-cunoasterea obscura, prin simturi,

perceptii.

2.cunoasterea confuza-apartine artei; (arta e cu un pas deasupra simturilor; in

termenii lui Leibniz, in cel mai bun caz, arta poate ajunge la claritate, dar nu la distinctie; in
cel mai bun caz, arta contine un impuls rational-ea poate sa arate calea ratiunii71).

3.cunoasterea distincta, pe care o ofera stiintele (stiintele sunt superioare artelor).

4.cunoasterea adecvata, pe care o da doar ratiunea si doar filosofia ratiunii;

Cele 3 epoci (apropiate temporal) din perspectiva normelor

1.Renastere

-norma principala e traditia (Re-naștere, Re-venire a Antichitatii)

2.Manierism

-norma este individualitatea

3.Rationalism

-norma este ratiunea72

71
in cel mai rau caz,arta cade in obscuritate;simturile nu sunt credibile:chestia asta cu simturile
necredibile e legitimata estetic de Antichitate-Platon nu era un iubitor al artelor;Marcus Aurelius vorbea de
controlul pe care subiectul il pierde cand se desfata cu o piesa muzicala;pt a ramane in control,trebuie o
detasare pe care o recomanda si Rationalismul;dar si la Tolstoi-in Sonata Kreutzer el vorbeste despre ceea ce
poate face muzica cu un subiect;
72
in acest secol rationalist si clasicist,al 17-lea,arta nu prezinta doar norma rationalista;viziunea
manierista continua;in paralel ea dă nastere barocului;in traditia Manierismului cu barocul in deschidere apare
Velasquez,al carui tablou,Las Meninas,apare in 1656.
 Pt a intelege tabloul Las Meninas, ne intoarcem la Foucault:

Las Meninas (Velazquez, 1656). O interpretare de Michel Foucault

In Cuvintele si lucrurile (O arheologie a stiintelor umane), Foucault analizeaza

tabloul. Tabloul ăsta e cel mai bun mod de a intelege vizual epistema clasica, pt ca tabloul
contine, dupa un gest manierist/baroc/un mod ludic de a pune in scena reprezentarea73-
punerea in scena a reprezentarii devine, odata cu Manierismul, un subiect prezent; in Las
Meninas,oglinda ocupă un loc central, desi nimeni n-o priveste; regula inventata de Renasrere
e ca aspectul central trebuie sa fie in locul central (cuțitul in Nunta din Cana e in centru-el
organizeaza sensul tabloului-urmează rastignirea lui Hristos). Regula asta e pastrata de
Manierism si de Baroc, centralitatea tabloului trebuie sa contina cheia tabloului;

Oglinda e importanta pt Foucault pt ca nu mai joaca rolul pe care il joaca in pictura

renascentista si manierista, care era cel de dublare a unei realitati DEJA VIZIBILE IN
TABLOU; oglinda din Las Meninas reflectă ceva ce e-n afara tabloului, si anume ceea ce e
subiectul tabloului pe care pictorul din tablou il picteaza, si anume cuplul regal; pozitia in care
se află cuplul regal e in acelasi timp pozitia pictorului care a pictat tabloul pe care-l privim si
pozitia noastra; pozitia cea mai importanta e in afara tabloului-pentru prima data in istoria
picturii occidentale, centrul tabloului e extern; centrul extern contine subiectul tabloului,
creatorul tabloului si privitorul tabloului (toate aruncate in afara; nu ca si cum tabloul le-ar
respinge, ci ca si cum acesta contine si ce-i e exterior; imaginea/reprezentarea iese din ramă);

Subiectul tabloului e, spune Foucault, „miscarea cu jocul reprezentarii‖;

reprezentarea nu e controlata nici de autor, nici de receptor, nici de subiect/temă;
reprezentarea e reprezentată ca fiind independentă de orice origine, finalitate, regulă interna
de manifestare; Las Meninas e,asadar, un tablou despre reprezentarea de tip clasic-o
reprezentare in care nu domină un subiect, o origine, o lege de functionare unică; de aici vin
in Cuvintele si lucrurile (1966) caracteristicile epistemei clasice pe care le ilustreaza Las
Meninas:

^in epistema clasica vorbim de o reprezentare generala a fiintei (adică totul e

reprezentabil);

^daca totul e reprezentabil,pentru clasicism vorbim de absenta neantului (nu exista

zone care scapa ratiunii/reprezentarii)-pentru Spinoza, imaginatia, emotiile, sentimentele pot
fi prinse de o explicatie ratională; cu alte cuvinte, nu există nimic care scapă posibilitatii
cunoasterii-ceea ce nu va fi cazul in epistema moderna, ceea ce nu era cazul in estetica
medievala-pentru care invizibilul nu putea fi prins, ci doar sugerat prin alegorie de catre
vizibil—tocmai de aceea clasicismul nu lucreaza cu alegorii, ci cu idei clare si distincte, pt că
totul poate intra in zona claritatii—nu era cazul nici macar pt Renastere;

73
pt Renastere,a te juca cu reprezentarea,a deveni atent la probleme de metareprezentare,de cum
functioneaza pictura ca pictură, nu e există;ea apare in Manierism pt ca merge spre anamorfoza care vede felul
in care perspectiva deformează;
 ^fiinta se oferă fara discontinuitati; totul e legat; fiecare punct al tabloului e legat de
un altul, chiar daca unele puncte sunt in afara: pictorul priveste spre pozitia unde se afla
Velasquez cand picta tabloul; in dreapta există un personaj în ușă care priveste spre interiorul
tabloului, dar privirea lui duce tot spre exterior, in locul in care se află privitorul tabloului; de
aceea pt Descartes rationalismul este capacitatea de a gandi o cunoastere capabila sa explice
logic si matematic;

^totul are nume (nume inseamna sens); totul e rational, poate fi explicabil rational;
intr-o opera de arta nu raman zone inexplicabile rational;

(Toate aceste trasaturi vin din faptul ca acum estetica clasicista/rationalista e din nou
conceputa intr-un orizont mai larg, care o cuprinde-orizontul stiintelor; si in perioada
medievala era cuprinsa intr-un orizont mai larg-cel teologic; doar Manierismul a permis
iesirea artei dintr-un orizont care-i e superior; aceasta iesire a fost o mica paranteza care odata
cu Rationalismul se inchide; spune Banjemain mai tarziu ca se inchid parantezele istorice in
care exista o sansa revolutionara/de emancipare);

Descartes-intemeietorul Rationalismului

a) Accesul la adevar incepand cu Descartes e rupt de etic.

Filosofia/cunoasterea e rupta de spiritualitate (pt antici, ele erau impreuna-vezi cursul1); in
Rationalism, sunt separate. Odata cu asta, avem un teritoriu al ratiunii obiectiv (NU MAI
DEPINDE DE SUBIECT)! PT A AJUNGE LA ADEVAR NU MAI E NEVOIE DE
PREOCUPARE DE SINE/TRAVALIU ETIC74. E nevoie totusi de o anumita cunoastere de
sine, acea reductie (epoché) prin care Descartes reuseste sa dovedeasca ca ratiunea ofera
certitudini si sa ierarhizeze modurile diferite de cunoastere: Epohé-ul/reductia carteziană: in
Meditatii el expune cum putem ajunge la ceritudini;

Mecanismul e urmatorul:

^mare parte din cunoasterea la care avem acces in mod obisnuit e indoielnica
(simțuri) ;in cautarea certitudinii, tot ceea ce e oferit de simturi trebuie pus intre paranteze;
inclusiv identitatea obiectelor (bucata de ceara apropiata de foc e o anumita substanta,
departata, e o alta substanta); tot ce oferă arta/discursurile de orice tip-inclusiv stiintele-
trebuie pus intre paranteze; ele nu ofera certitudini; intr-un pasaj din Meditatii, Descartes
spune-nu mi-e clar nicio clipa daca visez sau traiesc;75

ce mai ramane dupa punerea intre paranteze? singura certitudine pe care o dă epoché
e ca gandesc; continutul gandirii poate fi indoielnic, dar faptul ca se desfasoara o gandire e o
certitudine pe care n-o pot nega; Cogito ergo sum;cum te intorci de la Cogito ergo sum la a
accepta ca nu traiesti intr-un vis? Aici Descartes apeleaza la Dzeu. Or, acest tip de rationalism

74
Totusi,nu vorbim de un rationalism ateu,ci de separarea cunoasterii rationale de existenta lui
Dzeu;ele sunt separate asa cum cunoasterea rationala e separata de preocuparea de sine,cea din urma
ramanand relevanta doar in domeniul teologic/moral-DAR NU IN DOMENIUL RATIUNII!
75
asta e o idee manierista;The Truman Show are radacini manieriste;ultima parte din film e
momentul emancipator;
nu va fi convingator in urmatoarele 2 secole si va fi necesara interventia lui Kant pentru a
gandi o ratiune independenta de Dzeu; Descartes spune-daca eu gandesc si prin actele gandirii
mele pot sa gandesc conceptul de Dzeu, care e o fiinta perfecta, atunci inseamna ca El e de
acord cu asta (adica el ma ajuta sa gandesc o fiinta perfecta-asta demonstreaza ca Dzeu nu e
un geniu rau, ci e garantul cunoasterii mele rationale).

Dzeu e garantul matematicii/logicii/ratiunii;

Pot recupera adevarul. Prin metodică. De aceea gandirea rationalista e o gandire

metodică. Altfel spus, accedem la devar in cheie rationalista prin metodă.

b)Alta idee la Descartes: metoda/cunoasterea obiectiva face necesara o ruptura intre

subiect si obiect; subiectul insusi poate deveni obiect-atunci cand trebuie sa te intelegi pe tine;

Cunoașterea trebuie sa fie obiectiva, adecvata obiectelor, lucrurilor; trebuie sa cunosc

obiectul in sine, nu in felul in care el imi apare76;

c)Alta idee la Descartes-oricine e capabil sa ajunga la cunoasterea rationala si ea va

fi la fel pt toti; ratiunea e esenta subiectului uman, acel lucru care ne aseamana;
individualitatea e marginala si dispensabila! de aceea Rationalismul construieste un ego
generic. Există un singur mod (privilegiat) de a face poezie, de a picta etc., si NU mai multe
maniere. Dispare in Rationalism acceptarea stilurilor;

Foucault si problema nebuniei la Descartes

Problema ratiunii la Descartes e in relatie cu indepartarea irationalului (a fanteziei);

procedeul prin care Descartes elimină ceea ce e contrar ratiunii duce la problema nebuniei (in
interpretarea lui Foucault).

Există 3 pericole pentru ratiune: visul, eroarea si nebunia; (viata e vis; dar chiar si in
vis viata functionează-visul nu neaga mecanismul ratiunii, ceea ce inseamna ca visul nu e un
pericol major pt ratiune; visul nu neaga functionalitatea ratiunii; eroarea iarăși nu e un pericol
urias pentru ratiune, pt ca mecanismul care produce eroarea e bazat tot pe ratiune si deci poate
fi corectat; dar:nebunia-singurul argument pe care Descartes il gaseste in eliminarea acestei
probleme e unul de ordin subiectiv-exact ceea ce el a vrut sa elimine; in demonstratia lui
Descartes, singura dovada ca nu sunt nebun e ca gandesc; in masura in care gandesc, nu sunt
nebun); aici intervine opozitia ratiune/nebunie. Intre astea 2 nu există nicio legatura;

Dovada ultima a existentei ratiunii e posibilitatea de a exila irationalul: orice

definitie a ratiunii e dependenta de irational-nebunia e ne-nebunie;

76
in Manierism si dupa Rationalism-cunosc obiectul asa cum apare;modelul stiintific pastreaza
ruptura subiect/obiect-omul de stiinta,cercetatorul trebuie sa fie capabil sa se pune intre paranteze;
 & problema asta e rezolvata de Kant; la el, rationalismul scapa de problema nebuniei
si de Dzeu;

Problema timpului

Manierismul descoperea importanta timpului; pentru Descartes ratiunea poate gandi

in afara istoricitatii; de aceea arta este rețetară; retata poeziei trebuie sa fie valabila
oriunde/oricand; pt epistema moderna, temporalitatea/istoricitatea NU mai poate fi pusa intre
paranteze.

OMUL e o inventie a epistemei moderne(Foucault). Or,omul se naste intr-un limbaj

si intr-un timp care iau in considerare la modul radical pb.istoricitatii-asa ca ratiunea e
amenintata de faptul ca timpul trece! Conteaza faptul ca un creator vine dintr-un alt
timp....Rationalismele urmatoare (urmatoarele 3-4 secole dupa Descartes, pana in sec 20)
incearca toate sa rezolve pb.istoricitatii in asa fel incat ea sa ramana explicabila in termenii
genericitatii. ((Zucarro incerca sa gaseasca legatura intre desenul interior si opera de arta pe
care o produce un artist: adica fiecare artist creeaza nu dupa un model relativist, ci cu idei
universalizabile; legatura subiectivitate-universalitate ramane o constanta din sec 16 pana in
sec 20 pt gandirea filosofica si estetica;

In secolul ce urmeaza momentului cartezian, asta e marea problema. Cum putem

pune la un loc faptul ca suntem diferiti (avem gusturi diferite)? Conform unei viziuni
filosofice care în epocă se opune Rationalismului si pe care o numim empirism, cunoasterea
depinde de fiecare dintre noi!! Berkeley spune ca totul e produs in mintea subiectului;

E un secol intreg care incearca sa gaseasca o relatie intre Empirism si Rationalism.

Din necesitatea ca arta sa fie judecata de toti la fel nu iesim decat la sf.sec 20. Arta prin
definitie vrea sa fie valabila pt toti;
 Curs 7. ȘCOLI ESTETICE ÎN SEC XVIII

Filosofia rationalista (care mosteneste ideile lui Descartes) vs Empirismul (pune

sub semnul intrebarii existenta ratiunii/a metodei; dar in acelasi timp nu vrea sa renunte la
ideea unei arte/a unei gandiri despre arta universale)

0.Problemele filosofiei post-Descartes77

0.1.Revine relatia cunoastere-spiritualitate78 in gandirea postcarteziana. Relatia

asta e pusa in legatura cu natura/lumea; cum poate fi natura sau lumea obiect al
cunoasterii si loc de incercare pt subiect? Problema lumii/naturii e pusa si din perspectiva
subiectului crestin.

Vorbim aici si de experienta estetică-pt ca arta in viziunea acestui secol e si

forma de cunoastere, si depinde si de experienta unui subiect; fiind vorba de o arta
universala, subiectul in relatie cu arta are acces la o forma de universalitate; deci arta face
legatura cunoastere-spiritualitate;

0.2.E un secol in care cele 3 dimensiuni principale sunt gramatica, logica,

retorica. Intre ele sunt tensiuni. Descartes detensiona relatia asta stabilizand cunoasterea
printr-o organizare gramaticala, printr-un model al logicii, printr-o retorica a ideilor clare
si distincte. Tocmai de aceea arta isi reduce in rationalism retorica la minimum, arta
clasica exprimă idei clare+distincte;

Limbajul POATE prinde semnificatia lumii (limbaj structural, pe model logic). In

viz.lui Pascal, modelul gandirii e cel geometric;

Secolul 18 observă ca Retorica (din cei 3 termeni) scapa de sub control. Ceea ce
scapă e latura artei care exacerbeaza subiectivitatea si care nu vrea sa fie un simplu
ornament79.

0.3.Pb. gustului

Suntem intr-o epoca ce pune sub semnul intrebarii conceptul de ratiune universala
propus de Descartes. Dar cand e vorba despre arta, nu vrea sa mearga pe calea acestei
consecinte (daca pui sub semnul intrebarii existenta cunoasterii generale, si in cazul artei
posibilitatea de a vorbi de valori universale e suspecta) . Pt acest secol, arta ramane sub
minajul valorilor valabile universal;
77
Suntem inca intr-un secol dominat de idei religioase,desi unii din acesti autori se vor sustrage
dogmei-dar doar pana la un punct;există inca pedepse pt ateism-niciunul nu se va declara ateu;
78
pentru Antichitate, Evul Mediu si inclusiv pt Renastere si Manierism,cunoasterea e legata de
spiritualitate(adica de preocuparea de sine a subiectului),Rationalismul rupe cu asta,spunand ca cunoasterea
adevarului n-are legatura cu pb.subiectului;
79
Formele pe care Manierismul le ia in arta secolului sunt barocul si stilul rococo-la fel de
revolutionare fata de arta clasica cum era arta manierista;
 Pb.gustului se afla la mijlocul tensiunii Rationalism/Empirism;

1.Epistema modernă (în viziunea lui Foucault)

Trasaturile epistemei moderne80:
^epistema moderna inlocuieste „domnia clasica81 a reprezentarii peste lucruri
cu domnia dorintei peste reprezentare‖. Prin domnia dorintei peste reprezentare,
Epistema moderna introduce in joc subiectul (omul). Omul e o inventie a epistemei
moderne; adica omul devine punct esential al cunoasterii82; centralitatea omului apare
datorita gandirii empirice care spune ca cunoasterea se face prin intermediul
subiectului finit; subiectul e legat de dorință=exacerbarea acelui furore, a acelei
subiectivitati.

^sfarsitul plenitudinii clasice a fiintei (adica pt modernism nu mai e totul

reprezentabil).
^reprezentarea nu mai e generala (ci e partiala) si nu mai slujeste lumii
^libertatea si forta sunt opuse constiintei (libertate si forta presupun un
subiect).

2.Barocul
E tot o forma de Manierism (Manierism ca viziune), specif. sec 17-18.
Termenul e inventat de critici (denigrator): acuză preferinta pt iregularitate, pt strategii
neclasice,pt ingramadire in detrimentul distinctiei, pt actiune in detrimentul
proportiei83. Totusi, stilul ăsta e f.sustinut de biserică84 si de aristocratie. E admirat pt
ceea ce mai tarziu, incepand cu Kant, se numeste sublim .Sublimul e o calitate ce
depaseste frumosul de tip renascentist (proportional, armonios). Sublimul introduce
miscarea, actiunea, infinitul.
Diferenta Renastere/Baroc NU e una de tip tematic. Sunt aceleasi teme
(religioase+mitologice). Diferenta e in mODUL DE REPREZENTARE. Heinrich
Wölfflin85, in Principii fundamentale ale istoriei artei [1915], distinge intre
modurile de reprezentare specifice Renasterii/Barocului:

80
pt Foucault,epistema moderna incepe in secolul al 18-lea.
81
vezi Las Meninas;in epistema clasica,reprezentarea domneste peste obiecte;obiectele sunt niste
pioni in mecanismul superior=reprezentarea.
82
pt per.clasica,Rationalista,omul e pion al cunoasterii supraindividuale;
83
toate criteriile esteticii de tip rationalist sunt incalcate de baroc.
84
ceea ce e important,intrucat locul in care muncesc mare parte dintre artisti ramane biserica;
85
unul din cei mai importanti istorici de arta de la inceputul secolului 20
 Autorul analizează evoluția artei de la Renaștere la Baroc:
^^ de la linear la pictural (de la desen la pictură cu accentul pus pe
culori)
^^ de la reprezentare în planuri paralele și ordonate86 la mișcare în
profunzime, nu în straturi87
^^de la formă închisă și construcție regulată la formă deschisă și
construcție necontrolată prin legi
^^de la claritate absolută (obiectele așa cum sunt) la claritate
relativă (obiectele așa cum apar)

-de vazut Rubens (pictor baroc), Inaltarea crucii-in relatie cu trasaturile de

mai sus.

3. Școala Engleză

Joseph Addison (1672-1719)

-accentul pus pe imaginatie88

- imaginația noastră găsește 3 surse de plăcere: măreția, noutatea (ceea ce iese din
comun) și frumusețea. Acestea se nasc prin privire(adică depind de un subiect-ceea ce e
inversul esteticii rationaliste), nu din retorică.

-pt că vorbim de subiect,vorbim de plăcere89. Delectarea se datorează reflecției și

comparației pe care o face mintea(ceea ce-nseamna ca intra in joc Și imaginatia,ȘI ratiunea in
ceea ce priveste placerea estetica90).

- o primă intuire a sublimului(experimentarea măreției în Alpi)(măretia e produa de

natura,nu e accesibila artei;frumosul e produs de om; dar 2 lucruri leaga maretia de frumos-
ambele sunt perceptibile doar prin privire:maretia nu sta in muntii insisi,ci in cel care
priveste).Imaginatia e capabila sa prinda frumosul si sublimul,nu ratiunea!!

Shaftesbury (1671-1713)

86
am vazut-o la Rafael si Piero della Francesca-o ordine geometrica mult admirata de Rationalism;
87
desi barocul continua sa foloseasca df.tipuri de perspectiva,nu e una dupa model geometric,ci
dupa modelul dinamic al Manierismului.
88
suntem intr-o lume carteziana,rationalista,in care,in cel mai bun caz,imaginatia e acceptata sub
controlul ratiunii.
89
O PLACERE CARE IMBINA IMAGINATIA CU RATIUNEA.plăcere estetică.
90
si-n sistemul kantian,imaginatia si ratiunea conlucreaza in cunoastere;
 -moralist;problema lui e sa lege arta de spiritualitate; Simte binele si vei vedea
frumosul;

-si pt el există sublim,si e superior frumusetii!!.Sublimul se gaseste in

natura;Sublimul scapă controlului ratiunii;

-frumusetea poate fi inteleasa prin ratiune,sublimul nu!Sublimul p.fi inteles prin

imaginatie.

- concepe o scară estetică a formelor: formele moarte91 -- formele care formează92 --

formele care formează formele ce formează93. Include așadar pentru comprehensiune o
mișcare de la efect la cauză

concepe sublimul ca pe o calitate superioară frumuseții

Obs: La amîndoi frumusețea rămîne în limitele gîndirii raționaliste. Importantă este

concepția asupra imaginației și sublimului (ambele scapă controlului rațiunii).

William Hogarth (1697-1764)

pictor,caricaturist

-spre deosebire de Shaftesbury,deplange moralizarea artei(relatia arta-

etica),sustinand o AUTONOMIZARE A ESTETICULUI.

- revine la Michelangelo și Lomazzo;consideră că arta de a compune bine este arta de

a varia bine(variație,diferență,manieră).

- apogeul frumuseții este ceea ce numește linia șerpuitoare din rococo94, în care
ochiul urmează o vînătoare fără țintă95 (vezi mai tîrziu Kant și finalitatea fără scop).

Edmund Burke (1729-1797)

91
in natura sau in arta;tabloul imaginat ca o forma moarta;
92
in spatele formelor moarte sunt formele care formeaza-obiectul estetic;
93
Pe linia naturii,asta inseamna Dzeu;pe linia artei,inseamna artistul manierist care produce ex
nihilo,din propria lui imaginatie,nu copiaza forme care exista.Aici avem radacina conceptului de om de geniu,pe
care secolul urmator il impune in Romantism;Omul de geniu e demiurgul pe pamant care formeaza formele
care formeaza;
94
e contemporan cu rococo;rococo-ul e o exacerbare a barocului;
95
Hogarth e admirator al Manierismului,si nu al renasterii sau al Clasicismului,pt ca cele doua din
urma prefera liniile clare,geometrice,nu serpuitoare.Liniile clare ale Renasterii /Clasicismului au o tinta-duc spre
un punct privilegiat,au centre simbolice;in linia serpuitoare din rococo,miscarea in sine e
importanta;VÂNĂTOAREA FĂRĂ ȚINTĂ E O DEFINITIE A FRUMOSULUI-FRUMOSUL NU ARE TINTA EXTERIOARA
FAPTULUI DE A FI-adica nu e legat de etica sau filosofie sau orice altceva;Cunoasterea estetica e o cunoastere
fara tinta-la Kant vom vedea aceeasi definitie a frumosului- vanatoarea fara tinta,judecata
dezinteresata,universalitatea fara concept;in experiență e frumosul,nu in punctul in care duce;
 -antirationalist;

-neaga relatia frumos-ratiune; „frumosul nu necesită ajutor din partea capacității

noastre de a raționa―.

-asta nu inseamna ca frumosul e accesibil prin simturi,ci FRUMOSUL E O

CALITATE SOCIALA(adica e trasatura a unei comunitati).*In tragedia antica-relatia
comunitatii cu arta,pe sistemul katharsisului(tradus de Burke prin simpatie);

*In artele vizuale e vorba de mimesis,care e tot o relatie a unei

comunitati cu un mod de reprezentare a lumii;

*sublimul e o calitate sociala pt ca produce

emulatie(arta,natura,sublimul produc emulatie,deci devin forme de preocupare de sine).

^subiectul e vazut aici in interiorul comunitatii;prin arta el accede la un mod de a

vedea lumea,la un mod de comportament pe care comunitatea l-a construit;

D.Hume96 (1711-1776)

- distinge clar între rațiune și gust(ratiunea se ocupa cu adevarul/falsul,cu obiectele

asa cum sunt; are ca trasatura pasivitatea-ea observa cum functioneaza lumea,nu intervine,nu
modifica),(gustul se ocupa cu frumosul/uratul,cu obiectele ornamentate;are ca trasatura
activitatea;e activ).Frumusetea nu se afla un calitatea lucrurilor.Frumusetea nu se afla in
poem,ci in gustul si sentimentul cititorului(Hume pastreaza insa etalonul-Dumnezeu-etalonul
divinitatii e etalonul gustului universal).

- face prima încercare de conciliere între înrădăcinarea gustului în sentimentul relativ

și universalismul valorilor/naturii umane;

-propune criteriile frumosului:

1. natura umană sănătoasă (daca omul nu e sanatos nu intelege frumosul)

2. natura umană delicată și rafinată

3. cultura

4. eliminarea prejudecății prin bun-simț

5. perfecțiunea legată de înțelegerea finalității operei de artă

Normele frumosului definesc oamenii cu gust.Daca un om indeplineste aceste

criterii,pe el il vom intreba daca opera de arta e frumoasa sau nu; Normele nu sunt la oamenii
de gust. Normele sunt oamenii de gust.

96
Despre el Kant va scrie in Critica rat.pure:Formeam.David Hume m-a trezit.
 4. Școala italiană și franceză

o Giambattista Vico (1668-1744)

-in 1725 publica La scienza nuova;in cartea asta pune accentul pe imaginatie;

- imaginația nu e slujitoarea altor funcții, ci e valabilă în și prin sine;imaginatia e

mitopoetica(creatoare97 de mituri,e cea care a creat toata mitologia Greciei antice;ea a creat
zeii,un mod de a-ntelege universul,mentalități98,forme de cunoastere).

-spune ca metoda carteziană e importantă, dar limitată.Ea se autolomiteaza la

observatie,de aceea e nevoie de o ratiune practica.Ratiunea practica se va ocupa de social,de
civic.

-ratiunea creeaza universalii ale inteligibilului(moduri de inteleger valabile in mod

universal), si imaginatia creeaza universalii proprii(deci si imaginatia are acces la universal)

-imaginatia creeaza institutiile sociale(o institutie sociala e limbajul);metaforele

poetice devin viață socială!(poezia e creatoare de social);ea imagineaza forme ce devin forme
ale realului99;

o Jean-Baptiste Dubos (1670-1742)

-in 1719,scrie Reflectii critice despre poezie si pictură.Pune aici accentul pe un

aspect respins de estetica rationalista:emoția; Valoarea artei e dată de posibilitatea de a
emoționa. Dar moderat. O distanță estetică e necesară, pentru ca arta să acționeze ca un
balsam.

o Denis Diderot (1713-1784)

-la el revine in scena relatia cunoastere/spiritualitate sau artă/morală sau

estetic/etic; „Poetul trebuie să fie un filosof moral. El pune adevărul în relief imaginînd
împrejurări posibile, deosebite sau miraculoase‖.

97
Imaginatia creeaza,ratiunea observă;
98
imaginatia creeaza lumea in care comunitatea traieste;uau!
99
ideea de general militar nu va fi un general din realitate,ci cel creat de literatura;cum e Godfrey din
Tasso.
 5. Școala germană

 Alexander Baumgarten (1714-1762)

-inventatorul termenului de estetică100;

-1750. transformă sensului cuvîntului estetică dinspre cunoaștere sensibilă înspre

gust sau cunoaștere prin frumusețe. Se naște așadar o disciplină ce studiază regulile și
principiile frumuseții pornind de la gust.

-mută problema frumosului din zona divinului/a unei ratiuni supraindividuale în zona
subiectului9de la pdv divin la pdv subiectiv101);

-scopul esteticii e sa atinga perfectiunea cunoasterii sensibile;Nivelul perfectiunii

cunoasterii sensibile=arta.ARTA DUCE LA PERFECTIUNE CUNOASTEREA
SENSIBILA,pt ca există un ansamblu de facultati pt lumea sensibila,asa cum ratiunea e
facultatea pt lumea inteligibila-matematica,de exemplu,nu poate fi inteleasa prin
simturi;lumea de aici nu e accesibila ratiunii,ci INTELECTULUI=facultatea ce se ocupa de
cunoasterea sensibila;

-spre deos.de Baumgarten,care așază arta in periemtrul acestei facultati care se ocupa
de cunoasterea sensibila,Kant o va lua de acolo!Arta,va spune,nu stă in zona cunoasterii
sensibile decat cu un picior;cu celalalt stă in zona cunoasterii inteligibile;

 Johann Sulzer (1720-1779)

- extinde ideile lui Baumgarten înspre o viziune ce pune accentul pe subiectivitate ca

punct de referinta al cunoasterii;subiectul devine necesar+pozitiv;102

-foloseste sintagma de idee estetică-ideea estetica depinde de contemplare,nu de

natura obiectului;in anumite cazuri,ideea estetica e superioara ratiunii:opera de arta produsa
de omul de geniu e superioara ideilor ratiunii;

 Johann Joachim Winckelmann (1717-1768)

-revine la idealul grec103;

-aparator al clasicismului;scrie impotriva lui Michelangelo,pe care-l considera

decadent;e sustinator al lui Rafael;

- „Grația este perfectă atunci cînd e cea mai simplă, lipsită cît mai mult de zorzoane―.

100
aplicat unei gandiri artistice;in Grecia antica,estetica era cunoasterea prin simturi;
101
cum e posibil ca un subiect finit sa cunoasca ceva universal?Problema asta nu se rezolva decat la
Kant;
102
cunoasterea nu apartine artei in viz.carteziana;pt sec 18,arta e-n pozitie privilegiata.
103
a fost pana in sec 20 unul din autorii esentiali cand a fost vorba de intelegerea Greciei antice.
 - introduce conceptul de evoluție a stilurilor (creștere, maturitate, declin104).Nu
acceptă egalitatea stilurilor;

-prin studiul artei unei perioade istorice,putem intelege civilizatia acelei

perioade;(din nou ideea ca arta tine de comunitate).

 Johann Herder (1744-1803)

- îl critică pe Winckelmann pentru că aplică artei egiptene concepțiile grecești. Îi

critică pe francezi că nu înțeleg concepția diferită despre teatru a lui Shakespeare105.

- consideră așadar că genurile evoluează și recunoașterea acestei diferențe este

esențială în interpretare și evaluare.

-distinge intre faptul estetic/experienta estetica;(exp.estetica=cunoasterea prin subiect

a artei).Daca punem accentul pe obiectul estetic,luam in calcul operele,daca...pe experienta
estetica,vedem modificarile de mentalitate;

-frumusetea nu e esentiala pt intelegerea artei;considera ca prin grila frumusetii arta e

gandita in afara istoriei;in afara frumosului vedem clar relevanta istorica a miscarilor in arta;

-2 straturi ale frumusetii—unul care variaza istoric;altul care traverseaza epocile;

104
Giotto,Masacio-crestere;Leonardo-maturitate;Michelangelo-declin;
105
pt estetica de tip clasicist a Frantei,Shakespeare e un antimodel pt ca nu respecta retetele de a
face teatru pe care Corneille,Racine le respecta;
 Curs8. Kant

0. Sistemul kantian

^^ Lucru-în-sine și fenomen.

Cunoasterea incepand cu Kant ia in considerare fenomenul,si nu lucrul in sine.Nu

putem cunoaste lucrul in sine(adica cum e obiectul in esenta sa).Il putem cunoaste doar prin
felul in care apare in constiinta(ca fenomen).Daca cunoasterea e a subiectului finit,cum poate
fi ea universala?Trebuie sa gandim o cunoastere obiectiva. Desi e a unui subiect
finit,cunoasterea trebuie sa fie relevanta pt orice subiect,adica universală.

Cum cunoaste subiectul finit?

In constiinta exista 2 zone: intelect + ratiune

se ocupa de valori106
se ocupa de natura/concret/sensibil

Ratiunea trebuie sa gaseasca legile valorilor,care valori treb. sa aiba un efect in

natura(ea decide ce e Binele si-l introduce in realitate).

Zona intelectului e asa-numita zonă teoretica a gandirii;zona ratiunii=zona

practica a gandirii; (asta legat de fiferenta activ/pasiv;ratiunea e activa,introduce
binele,decide ce e binele;intelectul observă lumea,nu o schimbă).

Intelectul lucreaza cu prescriptii(adică pornind de la conditiile sensibile extrage

legi generale numite prescriptii),pt a le diferentia de legile ratiunii,care sunt
suprasensibile(adica nu pot fi extrase din felul cum functioneaza lumea;adica valorile nu
sunt in lume.Sunt introduse in lume de subiect.Legile naturii sunt in lume si sunt
observate de subiect prin intelct).

Ambele zone legifereaza(intelectul da legi in f.de ce observă ca se intampla in

natura,iar ratiunea lucreaza cu legi suprasensibile,dar in asa fel incat sa influenteze lumea
sensibila).

Arta,etica,deciziile umane,dragostea nu pot fi explicate de intelect.

zona intelectului=zona conceptelor naturii;

zona ratiunii=zona conceptelor libertatii;(omul e liber pt ca are ratiune;daca are

intelect doar,nu e liber).

Libertatea=sa realizezi in lumea sensibila scopul ce rezulta din legile ratiunii;

106
valorile nu exista in mod concret in obiecte;un lucru nu e bun in sine;
 Critica ratiunii (teoretice) pure și Critica ratiunii practice(pure)

ratiunea teoretica pura=intelectul

ratiunea practica pura=ratiunea propriu-zisa

Artele sunt pure pt ca se bazeaza pe concepte a-priori.E opus termenului a-

posteriori. (știintele extrag legi a posteriori;observă ca un obiect cade etc etc. Intelectul
trebuie sa ajunga la concepte a-priori,pure,nedeterminate de nimic din real;pt a intelege
cum gandim,trebuie sa ajungem la aceasta puritate care inseamna ca gandirea nu e un
efect al realului,ci o cauza care produce efecte in real).Binele trebuie prin libertate impus
naturii;

Cum poti arata ca ratiunea are efect in sensibil:Kant descopera ca trebuie sa mai
scrie o carte-Critica facultatii de judecare-despre frumos si sublim.Frumosul si sublimul
leaga intelectul de ratiune.Frumosul si sublimul arata cum atiunea are efecte in natura și
legitimeaza faptul ca ratiunea practica impune binele in natura;

Libertatea inseamna necesitate-a intelege ca intotdeauna trebuie sa faci

binele;libertatea inseamna responsabilitate;subiectul e liber cand intelege ca are o singura
optiune,ca e obligat sa ia decizia corecta;in arta e la fel;in ciuda aparentei libertatii
gustului,libertatea estetica e capacitatea de a produce frumosul ca aloare universala;

Facultatea de judecare e elementul de trecere dintre intelect si

ratiune;intelectul=facultate de cunoastere;ratiunea=facultatea de a dori(binele,de
ex.);facultatea de judecare e intre cele 2 si se obs.in sentimentul de placere si
neplacere(judecata de gust).F.de judecare intelege finalitatea naturii(ceea ce intelectul nu
poate;daca privim cu intelectul un tablou,nu vedem decat chestiile empirice-
vopseaua,asezarea etc.).finalitatea e frumosul;

O pb.a secolului anterior lui Kant e relatia subiect-obiect.Kant introduce ideea ca

intre subiect si obiect sta reprezentarea;obiectul imi apare ca reprezentare;cunoasterea are
2 laturi:există o latura intre obiect si reprezentare=latura logica a reprezentarii;si una intre
subiect si reprezentare=latura estetica a reprezentarii;pe latura logica intra in joc
intelectul,dar nu singur:

--intra in joc mai intai intuitia(intuitia=ceea ce apare prin simturi).Intuitia e

urmata de imaginatie;intuitia, prin imaginatie, dă coerența lumii-nu poti vedea un obiect in
acelasi timp din toate partile;Imaginatia imi spune ca cubul e cub,pt ca in perceptia/intuitia
cubului eu nu vad decat 3 laturi;Or, Imaginatia,cand functioneaza pe latura logică,e
reproductiva.Adica e limitata la a-mi spune ce-am mai vazut.Cea reproductiva e pasiva.

Intelectul vine sa regleze jocul celor doua,sa controleze imaginatia mai ales(nu
sunt inorogi in banci).

Daca pun accentul pe latura estetica-reprezentarea dpdv al subiectului,nu al

obiectului,intra in joc pb.finalitatii-nu intereseaza obiectul pe latura sa logica,ci obiectul in
 rap.cu subiectul finit pe care-l reprezint,dar cu timpul punand acel obiect in relatie cu
orice subiect posibil(daca dau lui x obiectul y,ce ar face cu el?Intrăm in zona
finalitatii,care e si zona sentimentului de placere si neplacere=judecata de gust);

Pe latura estetica suntem tot la obiectul dat de intuitie(imaginatia continua

safunctioneze,dar ea e productiva.E mom.in care imaginatia,trebuind sa treaca de
lucrurile care tin de obiect ca sa ajunga la finalitate,trebuie sa fie creativa,sa imagineze la
ce ar fi bun un lucru/gest in lume).

In raport cu miscarea intre latura logica a reprezentarii si cea estetica,avem

posibilitatea de a cunoaste zona naturii(prin latura logica);de a cunoaste etica;și arta-
intre ele(pt ca obiectele artei sunt obiecte concrete,dar stau cu un picior in ratiune,in zona
libertatii,pt ca arta n-o poti intelege ca arta pe latura ei naturala107.Ca sa il intelegi ca
arta,trebuie sa vezi finalitatea,zona de libertate=zona ratiunii).

^In raport cu reprezentarile,ce poate face subiectul e sa inteleaga finalitatea

reprezentarilor.

^Trasatura umanului e eticul.Daca subiectul nu e etic,gradul lui de umanitate e

suspect.

Daca arta e elementul esential care leaga legile naturii de libertate, pasivitatea
intelectului de actiunea ratiunii, imaginatia reproductiva de cea productiva, pb.frumosului
e pb-cheie a gandirii kantiene.Ideea e cum dovedim ca frumosul nu e redus la parerea
fiecaruia108.

Cum se desfasoara judecata de gust dupa legile unei ratiuni corecte.Cum poti
pretinde ca fiecare subiect finit sa foloseasca acelasi tip de rationament?

1. Momentele judecății de gust și definițiile frumosului (avem 4 definitii ale frumosului

cu 4 momente ale judecatii de gust):

107
a intelege un tablou doar pe latura sa naturala inseamna a te axa pe tipul de vopsea,asezare etc.
108
pt Kant e o prostie estetica rationalista a retetelor;in fiecare experienta estetica trebuie sa
decizi,chiar in ciuda traditiei;cu toate riscurile;decizia etica e cea pe care subiectul trebuie s-o gaseasca singur
si s-o apere cu orice pret;decizia asupra frumosuluila fel!daca e gasita printr-o gandire pura,ea trebuie
impusa/pretinsa celorlalti;daca judecata mea de gust care spune ca acest tablou este frumos se desfasoara
dupa legile pure ale gandirii estetice,e obligatoriu sa fie refacuta de fiecare;
  a)dupa calitatea judecatii de gust-----ceea ce numim frumos produce o
satisfactie;sunt 2 tipuri de satisfactie-

A. satisfactie interesata(judec frumusetea unui fruct dpdv al satisfactiei pe care

mi-o va da;ceea ce produce satisfactia interesata e agreabilul,NU FRUMOSUL(deci nu
suntem in zona esteticului). La fel, cand interesul e altceva decat agareabilul-binele,de
exemplu,judec obiectele in functie de rolul pe care-l pot juca;nici cu aceasta judecata nu
suntem in zona frumosului;(atunci cand judec un obiect sa vad daca e frumos sau nu,de
fiecare data cand e un interes in joc,judecata e interesata).Trebuie sa judec frumosul după
o ratiune pură-in afara interesului;asa e si cu decizia etica(decizia etica nu e-n functie de
binele pe care-l produce,ci in sine).Judecata etica e in actul concret-nu poate fi legitimata
prin utilitatea ei interioara;deci chiar daca actul pe care-l fac ii produce celuilalt
neplaceri,daca e etic,trebuie facut;judecata e etica pt ca nu e interesata de consecinte;nu
poti sa minti niciodata;judecata etica trebuie sa fie universala si fara exceptii;

^placerea agreabila &cea atica sunt aintereste;

B. Singura satisfactie dezinteresata si libera e cea legata de frumos.

^placerea estetica e dezinteresata;

satisfactia estetica nu e legata de existenta obiectului;sigur ca existenta obiectului

e necesara pt ca sa existe frumusete;dar nu e necesara pt judecare;satisfactia frumosului e
liberă-or,asta ne duce la prima definitie a frumosului:

%Frumosul=obiectul unei satisfactii dezinteresate.Definitia asta trebuie sa fie

universala;

 b)dupa cantitatea judecatii de gust;

-daca judecata e dezinteresata,subiectul ajunge la libertate.Libertatea obtinuta prin

dezinteres e DEPARTICULARIZAREA,adica punerea intre paranteze a tot ce ma
particularizeaza(nu judec lumea dpdv al faptului ca sunt alb);Libertatea asta ofera acces la
universalitate.Universalitatea nu e pe latura logica,ci pe cea estetica;

daca ar fi pe latura logica,am aea legi asa cum avem legi fizice;pe latura estetica
avem universalitati,dar pe care nu le putem explica cu concepte;conceptele intră in zona
intelectului,pt ca-cum reuseste intelectul sa controleze imaginatia?Kant sp.ca fiecare din noi e
nascut cu un intelect dotat cu 12 categorii(unicitate,multiplicitate,cauza,efect etc).Daca sunt in
intelect innascute,atunci intelectul controleaza imaginatia-deci suntem partial rocotici din
nastere;partiala robotizare e unul din pct fragile ale gandirii kantiene;ac.partiala robotizare e
pe latura logica,nu pe cea estetica,unde tre sa gasim o universalitate subiectiva,estetica-care
nu va avea concept;pretentia de universalitate ne arată de ce agreabilul nu p.fi o judecata de
gust corectă-pt ca nu poate fi universalizat;
 in concptia lui Kant,nicio particularitate nu e generalizabila;asta nu elimina existenta
unei universalitati subiective;Kant intreaba-cum judecam frumosul?Frumosul e obiect
concret(deci cunoscut dupa regulile intelectului),dar cand e vorba de frumos,intelectul nu mai
controleaza imaginatia,ci cele doua intra intr-un joc liber;acest joc dă armonie;cele 2 facultati
de cunoastere produc placerea estetica.Placerea estetica nu precedă aprecierea,ci invers(ceva
imi place fiindca e frumos,nu invers).

Fiind un joc liber,e universal;dar aceasta universalitate nu poate fi definita dupa o

reteta;de aceea pt judecata de gust nu există retete:De aici a 2a definitie a frumosului:

%Frumosul=universalitate fara concept(adica desi nu pot da reteta,nu pot dovedi ca e

frumos,ramane frumos in mod universal).

 c)dupa relatia scopurilor:

Ratiunea functioneaza din perspectiva reprezentarii unui scop;de aceea e altceva

decat intelectul(intelectul,pasiv,nu stie de ce fac ceva anume);dar frumosul nu:Kant sp.ca
trebuie sa distingem gustul de atractie si de emotie;astea 2 nu sunt pure,iar gustul trebuie sa
fie pur;judecata frumosului nu implică emotii la Kant;aceasta judecata e radical diferita de
facultatea de cunoastere109;atunci,a 3a definitie a frumosului:

%Frumosul-finalitate fara reprezentarea unui scop(adica obiectele frumoase au

finalitate,dar fara reprezentarea unui scop;asta inseamna ca arta e autonoma-aici,in ideea asta
a lui Kant,incepe ideea autonomiei artei:nu pot explica arta nici cu conceptele intelectului,nici
cu scopurile ratiunii;arta e rupta de etic si de natura);

 d)dupa modalitatea satisfactiei

Frumosul are o relatie necesara cu satisfactia;adica satisfactia estetica nu e evitabila-

nu aleg sa vad ceva drept frumos;dar aceasta necesitate nu e obiectiva(pe latura logica/a
intelectului);nu e nici o necesitate practica(pe latura ratiunii)-dac-ar fi asa,frumosul ar fi
gandit in functie de consecintele lui etice110;

109
pt toti esteticienii de pana la Kant,era o diferenta de grad-cunoasterea e confuza,dar e parte a
unei gradatii a ratiunii;or,Kant spune NUSunt complet diferite!Una e cunoasterea intelectului,alta e
cunoasterea frumosului;pt ca in cunoasterea obiectelor,intelectul controleaza imaginatia;in cunoasterea
valorilor,ratiunea controleaza imaginatia;in judecata frumosului,intelectul intra in joc,DAR nu controleaza jocul;
110
toata istoria esteticii de la Platon leaga Frumosul de Adevar(de latura logica) si de Bine(de
problema ratiunii).
 Daca am judeca necesitatea satisfactiei frumosului prin ratiune,ea ar fi legata(prin
lege) de bine.Or,necesitatea,in cazul frumosului,e necesitate exemplara;adica fiecare judecata
a frumosului e eemplul unei reguli universale ce nu poate fi formulata;asta pt ca e o
necesitate subiectiva;ea e reprezentata totusi ca obiectiva111. Astfel,o a 4a definitie a
frumosului:

%Frumosul-obiectul unei satisfactii necesare; (dar necesitatea e exemplara,fiecare

reprezentare a unui obiect de arta are necesitatea exemplară-el e concret,dar stă pt toate
lucrurile112).

2.Sublimul

Asemanari sublim-frumos:

^ambele sunt judecati singulare ce se declara universale;

^nu vizeaza cunoasterea obiectului(asta e treaba intelectului);

^se limiteaza la sentimentul de placere;

Deosebiri:

^frumosul tine de intelect;sublimul tine de ratiune;

-frumosul,fiind legat de intelect,e legat de CALITATE=formă(nu pot fi frumoase

decat lucrurile care au o forma concreta); sublimul,fiind legat de ratiune,e legat de
CANTITATE si e dincolo de formă;

^frumosul e efectul jocului liber intre imaginatie si intelect;sublimul e o indeletnicire

serioasa a imaginatiei;

^placerea pe care o dă frumosul e pozitivă;e efectul unei contemplatii linistite113;

placerea pe care o dă sublimul e negativă=respect,admiratie,emotie puternica,pt că
contemplatia nu e linistita;sufletul e agresat;

Observatii despre sublim

-sublimul apartine naturii;exista ob.de artă care pot duce la sublim,dar sunt
rare,pentru că arta e limitata de formă si de finalitate;arta nu e capabila de sublim114;

-sublimul e brutal pt imaginatie;ii arata imaginatiei ca finalitatea în frumos e

115
limitata ;

111
aici nu mai eistă legi,iar hegel nu e de acord cu asta;
112
ca si actul etic;e universal,desi concret;
113
daca esti prea infierbantat,nu incerca o judecata estetica;
114
in opera wagneriana,sublimul e in arta;
 -obiectele(frumoase)pot fi cel mult acte pt intruchiparea sublimului PRIN
INADECVARE.

-subiectl priveste numai ideile ratiunii(un lucru nu e frumos in sine;gandirea

introduce sublimul in reprezentarea naturii);ratiunea introduce sublimul in sensibil;

-2 tipuri de sublim:matematic vs natural;(cel matematic e inferior);in sublimul

matematic,imaginatia se raporteaza inca la facultatea de cunoaster,la intelect. Satisfactia
matematica e data de extinderea imaginatiei in sine insasi; in sublimul naturii,imaginatia nu
se mai raporteaza la facultatea de cunoastere,ci la cea de a dori,si imaginatia intra intr-un
conflict puternic cu ratiunea:placere negativa).

Sublim e ceea ce place nemijlocit prin opozotia fata de interesul simturilor.

Frumosul era o iubire dezinteresata;iubesc de dragul iubirii; sublimul e o iubire

impotriva interesului nostru(acea pierdere a controlului de care Marcus Aurelius zicea sa te
feresti).

Ratiunea intră in joc odata cu sublimul;intervine dintr-o brutalitate fata de

imaginatie;lumea ratiunii e lumea libertatii si lumea imperativului categoric.Imperativul
categoric e expresia libertatii:Sunt liber atunci cand nu am de ales!

Kant si-a parasit conceptia.Prin utilitarism,neoliberaslism.Subiectul adevarat e cel

particularizat si care consumă/alege;primul care pune sub semnul ? gandirea kantiana e cel
mai mare filosof din ist.Occidentului,Hegel.

115
in modul de a intelege al lui Kant,arta e inferioara actului etic;dar e autonoma; Dacă in muzeul
din Praga e un incendiu,ce salvezi?Las Meninas sau o pisica?Conform lui Kant,pisica.
 Curs 9.Hegel

Scrie si gandeste in contemporaneitate cu Kant;ideile lui sunt publicate de

cursanti,la sfarsitul sec.al 19lea. A influentat evolutia majoritatii disciplinelor
urmatoare:istoria filosofiei/a dreptului/a teologiei/a gandirii estetice.

E filosoful dintre idealiștii germani care pare cel mai contemporan.

Zizek e unul din marii hegelieni ai prezentului;

Modificari pe care le aduce in viziunea asupra artei

Hegel schimba perspectiva de la gandirea artei ca estetică/stiinta frumosului116 la

filosofia artei.Filosofia artei e interesata nu atat de problema frumosului, cat de artele propriu-
zise si istoriile acestora117.Filosofia artei e-n acelasi timp o stiinta filosofica particulara(ceea
ce inseamna ca daca filosofia e stiinta superioara a gandirii,ea contine, legitimeaza si face
posibile stiinte particulare cum sunt dreptul, economia etc. și arta printre ele).

Alta diferenta fata de Kant:Hegel e un ganditor al istoriei;pt Kant,sistemul sau e o

incercare de a intelege Frumosul,Sublimul,Ratiunea etc. in afara istoriei.Ele ar trebui sa
functioneze intotdeauna la fel,indiferent de timp. Frumosul e definit la fel indiferent de
timp.Judecata de gust ar trebui sa fie aceeasi. Adica o opera de arta ar trebui sa fie intotdeauna
frumoasa/intotdeauna urata. Dar istoria e esentiala in sistemul hegelian.Nimic nu poate fi
gandit in afara modificarilor istorice. E o schimbare fata de toti ganditorii anteriori(care
incercau sa elimine problematica timpului).

Or,Hegel asaza gandirea in istorie.Gandirea are nevoie de diferenta temporala!

Gandirea e istorie;istoria este gandire;

O alta diferenta:Hegel muta accentul de pe natura pe arta. (Pentru majoritatea

filosofilor anteriori/a esteticienilor anteriori,importanta cea mai mare o are natura-care natură
e realitatea,creatia lui Dumnezeu.Arta e in cel mai bun caz mimesis,o copie cat mai fidela
acestei naturi118).Mutarea accentului de pe natură pe artă inseamna ca arta e superioara naturii.
Arta e produsul spiritului,iar spiritul e singurul care conteaza. Intervine ca aspect f.important
Omul-ceea ce e creat de om e superior produselor naturii,pt ca reflectă o gandire.Or,gandirea
e superioara obiectelor/naturii. In interiorul artei, Hegel diferentiaza:

^^o arta frivola(minoră,comercială)

^^o arta liberă(eliberata de orice alte scopuri).

Libertatea artei este egala aici cu libertatea gandirii.

116
Cum era la Kant
117
Cum au aparut artele?De ce au aparut?Care a fost rolul lor in istoria umanitatii?etc.
118
Conceptul de mimesis survine in Antichitatea greaca pentru ca arta e secundara.
 O alta diferenta fata de Kant:de la punctul de vedere al finitudinii(al subiectului
119
finit ) se trece la subiectul absolut(supraindividual).Orice subiectivitate finita e parte a
subiectului absolut;

Dialectica120 hegeliana

-numeste miscarea spiritului in istorie; Dialectica hegeliana e un alt nume pentru

gandire.Dat fiind ca gandirea nu mai e produsul unui subiect finit,gandirea e o evolutie a
ideilor valabila la nivelul unei comunitati;pt Hegel,istoria Occidentului este evolutia gandirii-
de la primele sale forme concrete pana la formele cele mai abstracte,care se implinesc chiar in
filosofia lui Hegel121.

-in viziune hegeliana,arta este autonomă122.Are adevar propriu.Acest adevar e mai

puternic (sau arta este mai adevarata)decat realitatea obisnuita.Adevarul artei e superior
adevarului realitatii. Deci adevarul nu mai e adecvare,ca si la Aristotel,iar modul artei de a fi
e mijlocit (de spirit,de gandire,de om);in arta sunt urmele spiritului;in natură,nu.

^Arta e produs esential pentru om,e parte a ceea ce inseamna sa fii om.Nu este un
divertismen,nu e incercare de a reprezenta realitatea;deci are scop in sine.Pentru o vreme in
istoria artelor,umanitatea SE DEFINESTE prin artă.123

Modul de a fi al artei e mijlocirea.Adica intervine omul/gandirea/spiritul.Mijlocirea

inseamna ca „spiritul se instraineaza de sine in sensibil si revine la sine‖.Asta e mișcsrea
dialecticii. Orice intalnire,orice eveniment duce la instrainari si reveniri.Pt Hegel,intalnirea cu
celalalt te schimba;ea nu elimina ceea ce ai fost inainte,ci duce la un nivel exterior;mijlocirea
inseamna ca spiritul se instraineaza de sine in sensibil si revine suspendand alteritatea.Adica
alteritatea inceteaza sa mai functioneze ca alteritate,e preluata! Asta e celebra triadă
hegeliană=miscarea dialecticii intre teză/antiteză/sinteză.

Te afli in fata unui tablou neinteligibil pentru tine.Tabloul ăsta e antiteza tuturor
conceptiilor tale despre arta.Dupa o anume familiarizare,se produce sinteza:intalnirea cu
tabloul schimba teza (prin alteritatea care e suspendata )intr-o alta conceptie asupra artei.
Apoi vezi un alt tablou-sinteza devine din nou teză și se intampla o sinteza la nivel superior.Si
tot asa,dar nu la infinit,pt ca,in conceptie hegeliana,arta isi epuizeaza capacitatea spirituala.
Toata aceasta dialectica te defineste.La un moment dat esti omul x, apoi esti omul x+1, apoi
x+2 etc.Toate astea formeaza identitatea în istorie.

^Am vorbit despre intalnirea cu obiectul artistic,dar pot fi intalniri cu

realitatea.Ratiunea e-n permanent contact cu realitatea(realitatea e antiteza)-de aici diferenta

119
La Kant,cunoasterea depinde de subiectul finit.
120
Cuvantul dialectica aparea si la Platon si numea maieutica.Prin dialog,gandirea era purificata.
121
Hegel isi vede filosofia ca punctul in care gandirea atinge zona subiectului absolut.
122
Uita-te mai sus la arta libera,considerata autonoma.
123
Omul la Hegel inseamna evolutia ideii de om,de la prima manifestrae a spiritului pana in
momentul in care scrie el insusi;De altfek,orice concept e definit la Hegel ca propria sa miscare;
subiect/obiect:obiectul e exterior subiectului, realitatea e exterioara ratiunii. Cum poate
ratiunea sa inteleaga realitatea? Hegel spune:„Tot ceea ce e real e rational si tot ceea ce e
rational e real‖—prin miscarea dialectica,realitatea devine rationala,pt ca eu,subiect,voi da
ratiune realitatii(nu intr-o miscare de constrituire,ca si cum i-as da-o eu,ci prin
intalnire.Identitatile se constituie reciproc prin intalnire).

Ideea e superioara oricarei proiectii sensibile pt Hegel.

Ideea=Idealul in forma determinata

Idealul=suspendarea alteritatii

Ideea=suspendarea alteritatii in formă determinată

in formă determinată=concretă

Deci ideea e felul in care o alteritate e suspendata intr-un moment

concret.Suspendarea alteritatii inseamna de fapt ideea.Gandirea functioneaza ca permanenta
suspendare a alteritatii,dar in formă concretă.Gandirea e temporalitate;in termenii lui
Hegel,este fiintarea conceptului(viata propriu-zisa a conceptului).

Obs:intregul sistem hegelian mizeaza pe temporalitate.

Una din triadele-cheie in filosofia naturii este:

^ființă-neființă-devenire(cum poti suspenda alteritatea dintre fiinta si nefiinta? Prin

sinteza reprezentata de devenire).

O triadă din Enciclopedia stiintelor filosofice(legata de subiect/obiect)

^concept subiectiv-obiect-idee(alteritatea dintre subiect si obiect e suspendata de

idee)

sinteza

teza antiteza

(Ideea nu e o idee a subiectului ;e o miscare a gandirii ca spirit absolut,adica a

gandirii la nivel de comunitate;suntem conform artei din perioada in care traim;arta e
supraindividuala,la fel cum sunt si religiile si cum e filosofia). Ca s-ajungi la nivelul
supraindividual,

„Arta e primul element conciliator intre sensibil si cugetare‖.(e primul element

conciliator,primul om in care omul ajunge la un nivel supraindividual,care e si universal).

La Kant,ca sa trec de mine,subiectivitate finita,trebuie sa ma departicularizez si sa

descopar un x.Daca fiecare subiect face aceasta departicularizare,se ajunge la acelasi x. Acel x
e universal.NU ĂSTA e modul de a gandi al lui Hegel;dimpotriva,subiectul se ridica la
universal prin 3 forme de conciliere care sunt urme ale universalitatii:

1.arta

2.religia

3.filosofia

Faptul ca arta e primul mod de a ajunge la universal al omului inseamna ca nevoia de

arta e rationala(arta e in esenta omului,nu e adaugata). „Prin artă,omul face din natura obiect
al constiintei sale spirituale in care isi recunoaste propriul eu‖.

Opera de arta are capacitatea de a ridica sensibilul la idee.

Problema imaginatiei:

Pt Hegel,imaginatia artistica e productiva124,e o forma de existenta a spiritului.Adica

desenele pe peretii pesterilor deja intrau in istoria spiritului;din acel moment,toata istoria e o
imbogatire a acelui spirit;Arta e astfel esentiala.In sistemul hegelian,arta joaca un rol mai
important decat la toti ganditorii anteriori;pt Kant problema frumosului era importanta,dar era
intermediara in problema eticii;Arta pt Hegel e inclusiv etică pt o perioada;

Enciclopedia stiintelor filosofice

-3 carti;Logica, Filosofia naturii; Filosofia spiritului;

-Filosofia spiritului e sinteza primelor doua;

-in Filosofia spiritului apar conceptul de subiectivitate si conceptul de spirit;

-spiritul devine spirit prin suspendarea alteritatii; spiritul(gandirea) e propriul sau

rezultat(adica nu e o oglinda a realului,a orgaizarii/legilor lumii stabilite de un
demiurg).Gandirea survine in primul moment artistic,atunci cand intervine spiritul(desenul de
pe peretii pesterii).

-miscarea spiritului in acest al 3lea volum e intre teză/antiteză/sinteză

-teza e spiritul subiectiv;antiteza e spiritul obiectiv;sinteza e spiritul absolut;

-spiritul subiectiv inseamna urmatoarea triada: suflet-constiinta-spirit

-sufletul contine triada: suflet natural-suflet afectiv-suflet real(cel care spune eu,adica
cel care,pentru prima oara,are constiinta unei identitati).

124
Pentru Kant,in cunoastere,imaginatia trebuie sa fie controlata de intelect-deci e o imaginatie
reproductiva;iar in cazul frumosului,intelectul se joaca de la egal la egal cu imaginatia,iar frumosul e produsul
acestor 2 facultati. Hegel merge mult mai departe!!
 -constiinta are triada:constiinta ca atare-constiinta de sine-ratiune

-spiritul are triada:spirit teoretic-spirit practic125-spirit liber

-spiritul obiectiv are mai multe triade:una mare: drept-dreptul abstract126-eticul

institutional(sau institutionalizarea eticii)

-dreptul are triada:proprietate-contract-justitie

-moralitatea are triada:proiect-intentie-intelegerea binelui si a raului

-eticul institutional are triada:familia-societatea civila-statul

^pt Hegel, statul e incununarea spiritului obiectiv;statul e singurul loc in care

libertatea integrala e atinsa;

-spiritul absolut are triada:arta-religia-filosofia (spiritul absolut defineste uniersalul

istoric;adica de-a lungul evolutiei umanitatii,universalul e-nteles mai intai ca arta,apoi ca
religie,apoi ca filosofie).

Formele istorice ale artei in viziune hegeliana

^^arta e pozitionata in spiritul absolut;ea e elementul conciliator intre subiect si

obiect;ea e o expresie a universalului-e deasupra individului si a societatii,continandu-le pe
ambele,suspendandu-le alteritatea;daca sistemul e istoric,si arta are o evolutie istorica; cele 3
forme ce constituie triada artei sunt:

^simbolic-clasic-romantic

Prima forma de arta e cea simbolica(e prima intuitie a spiritului absolut;e prima
rezolvare a opozitiei om-societate,spirit subiectiv-spirit obiectiv).Aceasta forma de
rezolvare,spune Hegel,e dezechilibrata.E o raportare intre continut si forma in care
dezechilibrul apare pt ca forma nu e adecvata continutului. Apare in arta egipteana127. Ideea e
sublima,continutul e major,dar forma e prea saraca. Formele nu sunt pe masura spiritului-de

125
relatia intelect-ratiune la Kant e rezolvata aici
126
Adica moralitate;deci antiteza e intre legile juridice propriu-zise si moralitate;
127
Egiptenii,in acel moment,nu sunt doar o comunitate particulara printre alte comunitati; ei stau pe
pozitia pe care e definit omul pt ca acolo e cel mai evoluat spiritul;la un mom.dat in istorie,o anumita
comunitate reprezinta o universalitate;Daca Egiptul e prima forma a universalitatii,Grecia antica preia aceasta
pozitie cateva secole dupa,devenind universalitate concretă.Universalitatea concreta e comunitatea greaca
care inventeaza arta clasica,iar pt acea perioada,arta clasica e arta universala.In evolutia spiritului absolut e
momentul in care omul se intelege pe sine ca om universal prin arta greaca.
aceea sunt simbolice,pt ca functioneaza pe baza unui raport simplu in care ideea e
nemultumita de exterioritatea ce-i este oferita.

Arta simbolica e depasita de arta clasica. Aceasta apare in Grecia antica. Arta
clasica,spune Hegel,atinge echilibrul perfect intre continut si forma. „Ideea e incorporata liber
si adecvat‖.

^^Din perspectiva criteriilor artistice propriu-zise,cea mai importanta forma de arta e

cea clasica.

^^Din perspectiva criteriului spiritului, cea mai importanta forma de arta va fi cea
romantica!

Deci daca studiem istoria artei,cea mai importanta forma de arta e cea clasica.Ea
gaseste forma potrivita/echilibrata cu ideea in acel moment istoric.Pt egipteni, formele erau
arhitectura,piramidele,sfinxul,simbolistica animala.DAR Grecia gaseste cea mai potrivita
figura pentru spirit in acel moment,care este OMUL.De aceea pt Hegel cea mai importanta
arta clasica e sculptura. In ea corpul nu mai e o simpla existenta sensibila,ci e existența în
forma naturală a spiritului.Zeii au formă umană(la egipteni zeii erau animalieri).

Arta romantica-coincide cu crestinismul(in lectura hegeliana).Crestinismul

incepe sa-si reprezinte spiritul absolut nu sub forma unui zeu concret,ci sub forma lui Dzeu,tot
mai abstract.Ca atare,arta romantica intra intr-un nou dezechilibru intre continut si
forma(ideea ,gandirea se sustrage exteriorului,formei concrete,si arta romantica se
interiorizeaza). Arta romantica face sinteza intre arta simbolica si cea clasica si face posibila
intrarea in crestinism care,interiorizand si abstractizand,duce gandirea la un nivel
superior.Crestinismul e o religie abstracta pt ca nu lucreaza cu zei
concreti,corporali.Religia,devenind tot mai abstracta,pregateste teritoriul filosofiei(filosofia e
gandire pur abstracta,nu mai are nevoie de nimic din empiric;de aceea filosofia e sinteza
spiritului absolut).

Arta e deci cea care inventeaza echilibrul,cea care trece de la religiile primitive la
crestinism;

Arte propriu-zise (se pastreaza ordinea simbolic-clasic-romantic,pt ca e-o ordine

istorica,reala)

Prima arta care apare e arhitectura(1).

In perioada in care apare(in Egipt),functia arhitecturii e pura.Functia pura e vizibila

doar in perioada simbolica a artei;rolul pe care arhitectura l-a jucat in evolutia gandirii e
esential atunci in istorie;dupa aceea ea nu mai e esentiala pt spirit;functia ei apoi se
impurifica,intrucat spiritul evolueaza,e-n miscare continua.O istorie a arhitecturii poate in
continuare sa fie facuta pe criterii artistice;dar dupa criteriile spiritului arhitectura e esentiala
numai in perioada simbolica;in clasicism,arhitectura si-a pierdut independenta;joaca un rol
utilitar!in Romantism devine iar doar utilitara.

Arhitectura,in perioada simbolica,e prima arta care prelucreaza natura-astfel lasă

urma spiritului in natura.In felul ăsta devine formă de existență a spiritului.

Arhitectura ca templu face prima legatura la nivel de comunitate a spiritului subiectiv

cu divinitatea.Templul e locul esential al comunitatii:acolo un spirit subiectiv + un alt spirit
subiectiv gasesc un împreună in care pot functiona.Templul nu e un stadiu utilitar,ci o prima
forma de prezenta(deși vagă)a spiritului absolut!

Arta care preia functia esentiala a arhitecturii e sculptura(2).Ca artă, sculptura e

arta suprema in arta clasica(pt spirit nu e arta suprema).Prin sculptura,ideea atinge
punctul maxim de claritate-are inclusiv volum;are vizibilitate in 3 dimensiuni;permite
comunitatii o alte relatie cu divinul decat arhitectura,pt ca e-o relatie
antropomorfizata,umanizata;

Artele romantice:

a)pictura:inlocuieste sculptura in evolutia spiritului pt ca face o disolutie a

spatialului;ea vine cu o alta forma de vizibil care nu mai are nevoie de 3 dimensiuni;e o
abstractizare care,pentru Hegel,e superioara(cand gandesti in 2 dimensiuni esti la un nivel
superior fata de 3 dimensiuni).Superioară sculpturii,pictura lucreaza cu o vizualitate
care,spune Hegel,e subiectivata(n-are nevoie de masa sau de volum)si intră in zona formei
romantice care elibereaza arta de sensibilul material/empiric.

b)Muzica:in interiorul artei romantice,arta superioara e muzica;asa cum sculptura era

arta suprema in arta clasica;muzica reprezinta centralitatea spiritului romantic,spiritul
emotional;muzica duce la cea mai adanca subiectivare;nu mai are nevoie deloc de vizibil;e
autonoma,nu mai e deloc inradacinata in determinatiile realului;sensibilul devine o natura
ideala in muzica!(spatiul e suprimat complet).Auzul e mai important decat vazul pt ca e mai
aproape de spirit;muzica este timp,si timpul e mai important decat spatiul;

c)literatura(Hegel o numeste poezie)

^Din perspectiva spiritului,nu muzica e cea mai importanta,ci literatura.Pentru că

doar in poeziespiritul devine liber in sine(nu mai e legat de nimic,nici macar de emotii.Poezia
e spiritul ganditor).
 Doar poezia e o arta intru totul universala. E VORBA DE CONCEPTUL DE
UNIVERSALITATE CONCRETĂ.Literatura,deși e scrisă intr-o limba particulara,e
universala(e manifestarea gandirii care are nevoie de specificul,concretul unei limbi
particulare).Cand atinge libertatea suprema a spiritului,literatura e valabila universal-
indiferent de limbă.

Lit.intruchipeaza spiritul ganditor si universal si e o arta paradoxala:spatiala ȘI

temporală;dar spatiul si timpul sunt intr-o sinteza abstracta superioara artelor vizuale si e
superioara timpului din muzica;poezia are o triadă:

epic-liric-dramatic

Epicul e prima forma128.

Liricul e forma cea mai potrivita a subiectivitatii(in liric individul isi gaseste
identitatea).

Dramaticul contine ciocnirea violenta a contrariilor si reconcilierea lor129.

Sinteza ultimă a spiritului absolut e filosofia.Hegel spune ca arta a murit(din

perspectiva spiritului;pt ca din momentul in care din artă se intră in religie si in filosofie,arta
nu mai e importanta pt istoria spiritului).Se scrie in continuare,se sculpteaza,dar spiritul e
altundeva.La fel cum e vorba si de sfarsitul religiei(crestinismul deschide usa spre filosofia
dialectica,religia terminandu-si menirea in istoria spiritului).Cu sistemul său,Hegel spune ca
ajungem la sfarsitul istoriei;

128
La inceput au fost epopeile in care comunitatea-si gasea povestea.Miturile sunt la nivelul
epicului,facand posibila existenta spiritului obiectiv,cata vreme nu sunt religiile,filosofia.
129
Pt Hegel,ca si pt Aristotel,teatrul suspenda alteritatea dintre eu si comunitate.
 Curs 10.Estetica romantică

Hegel si Kant reprezinta temelia gandirii moderne in estetică si nu numai.Sec 19 e o

impunere a ideilor romantice,apoi depasirea lor inspre postromantism si inceputurile
modernsismului.

Nietzsche –a dezvoltat mai intai o obsesie pt Wagner,apoi o ură;

Estetica romantica-5 autori

a))Schiller

-e contemporan cu Kant;Schiller e nemultumit de dualismul gandirii kantiene(pt

Kant,facultatea de cunoastere,care e intelectul,se ocupă de ceea ce vine din natură,din
empiric,organizeaza legile naturii, ea fiind rupta de facultatea etica(ratiunea)-ce se cupa de
valori).Dualismul,in conceptia lui Schiller,face ca valorile sa fie percepute separat de
realitate(adica problema frumosului e de alta parte decat problema
cunoasterii/perceptiei).Schiller incearca sa reînnoade legatura dintre cunoastere si
arta.Arta,incepand cu el,e o formă de cunoastere(va ramane o idee de baza a Romantismului).

-alta nemultumire a lui Schiller e conceptia subiectiva a frumosului pe care o

propune Kant.Aceasta conceptie subiectiva e justificata la Kant de faptul ca judecata de gust e
facuta de un subiect finit130.Or,din perspectiva lui Schiller,e de dorit ca arta sa aiba acces la
universal altfel decat prin intermediul subiectivitatii finite. Schiller ii propune lui Kant niste
idei care vin de la Goethe:

1.că intuitia e o forma de vizualizare fidelă a lumii(Romanticii vor insista mereu că

prin intuitie avem acces in mod fidel/transparent la misterul/esenta lumii131).

2.facultatea cognitiva(de cunoastere)e la un loc cu cea creatoare. Asta inseamna a

pune la un loc filosofia si arta,adica intelegerea lumii si creatia.

3.arta e o forma de anticipație,nicidecum o formă secundă/joc secund.(adică ea

imaginează lucruri pe care ULTERIOR empiricul le verifică/le contrazice).Deci arta trece din
plan secund in zona primordiala. Romanticii au pus arta in locul principal,ca zona in care se
manifesta cel mai bine cunoasterea si creatia umană;arta e zona ce stă la radacina tuturor
stiintelor(datorita intuitiei ei;știintele vin ulterior sa verifice ceea ce intuitia a decis).

Două texte importante ale lui Schiller sunt:

1795-Despre poezia naiva si sentimentala

1794-Scrisori despre educatia estetica a omului

130
Deși și la Kant particularitatea concreta trebuie depasita spre o judecata universala.
131
la Kant era invers:empiricul trebuia organizat conform categoriilor intelectului,asa incat lumea e
accesibila DOAR prin intermediul intelectului;din perspectiva lui Goethe sau a lui Schiller,aceasta idee kantiana
pune arta pe un plan secundar,pentru că arta e mai degraba legata de intuitie decat de intelect.
 Despre poezia naiva si sentimentala

Schiller propune aceste 2 categorii estetice(naivul si sentimentalul)care raman in

atentia secolelor 19-20;ele definesc 2 tipuri de artă/experiență estetică:

^naivul

-e legitimat prin inspiratie

-naivitatea nu are sens peiorativ132

-naivul permite uniunea totala cu natura în concret sau în finit(nu in abstract)-de

aceea arta are formă concretă;

-un exemplu pt arta naiva sunt grecii133;

^^sentimentalul

-o deprindere reflexiva si noastalgica;

-nu mai e bazat pe inspiratie,ci pe meditatie/gandire/nostalgie;

-unitatea sentimentalului e data în idee în infinit(tinde spre abstract);

-e exemplificat de modernitate.

!Deci diferenta clasicism/modernitate e diferenta dintre naiv si sentimental.

Adevaratul geniu,spune Schiller,e intotdeauna naiv(pt ca e calauzit de natura si de

instinct).Geniile nu pot fi sentimentale;modernitatea nu mai poate oferi genii;arta geniilor e
echilibrul perfect pe care arta il poate oferi-modernitatea e incapabila de aceasta
armonie/unitate totală; Schiller nu spune ca sentimentalul e inferior naivului;doar ca istoria nu
mai permite producerea artei naive;in modernitate,arta a intrat in zona reflexivului;

Scrisori despre educatia estetica a omului

Textul ăsta incearca sa demonstreze ca arta e necesară(suntem in Iluminism,in

accentul pus pe educatie,pe om).Textul e o pledoarie pentru ca educatia omului sa se faca pe
baze estetice.

132
Desi Schiller spune ca nu exista o ierarhie intre cele 2 concepte,el tinde sa privilegieze naivul.
133
Schiller e aici pe aceeasi frecventa cu Hegel care va considera ca din punctul de vedere al istoriei
artei,perioada Greciei e perioada echilibrului perfect
 Pt a ajunge la aceasta teza,Schiller trebuie sa demonstreze ca realitatea e
poetică.(adica realul e revelat,iluminat prin artă).El deplange faptul ca noua lume134nu are
inca un om pe masura maretiei sale;omul modern si-a pierdut,in termenii lui
Schiller,totalitatea launtrica(e fisurat,fragmentat).Omul poate fi ridicat la nivelul noii lumi in
schimbare politica educandu-l prin artă.

Schiller distinge intre 3 tipuri de instincte umane:

----material-se ref. la supravietuire

----formal-legiferează impresiile/perceptiile oferite de primul instinct

---- ludic sau estetic-vizibil in zona frumosului/a artei,in care legiferarea e

adecvata135,iar forma e vie.

Frumusetea poate fi de 2 feluri:

&moleșitoare

&energică

Artistul poate fi marionata timpului sau SAU fiul timpului sau.Daca e fiul ei,intelege
ce inseamna epoca respectiva si poate actiona in directia pozitiva a
temporalitatii.Artistul,spune Schiller,va intelege sau nu nevoile omului;el va educa sau va
corupe; Ce sugereaza el aici e ca arta are o dimensiune politica importanta(politica inseamna
ca arta poate forma omul,poate intreveni in felul in care socialul/comunitatea sunt
gandite);deci efectele artei nu sunt doar experienta estetica,ci sunt profunde în realitate(dacă o
comunitate e civilizata sau nu,daca e mareata sau nu,totul depinde de artă).

Ideea ca arta poate fi molesitoare sau energica apare cand e vorba de criza
spiritului.In secolul 20 s-a vorbit de o criza a spiritului(Adorno sau Husserl,Heidegger
vorbesc de moleseala spiritului,cand arta devine artă de consum/divertisment;cu arta ca
divertisment suntem in teritoriul artei molesitoare,care corupe,care prostește).Arta
energică(civilizatoare,pozitiva)e legata de posibilitatile ei „luministe‖.

134
lumea de dupa Revolutia Franceza;Majoritatea romanticilor germani apreciaza lumea Revolutiei
Franceze;
135
legiferarea pe care o produce instinctul formal e inadecvata;
 b))Novalis

-contemporan cu Schiller,Kant;e unul din cei mai importanti poeti ai Romantismului

Occ.;

-odata cu el,epoca rațiunii se incheie(epoca privilegiului rațiunii ca motor al

gandirii).Centrul gandirii va fi Arta la Novalis,nu rațiunea.Tot ce e pozitiv si esential e
accesibil nu prin ratiune,ci prin irational,prin ceea ce doar arta poate oferi.Unitatea superioară
e dată de artă.

-tot el expune modificarea artei de la mimesis(privilegiat de clasicism) la

expresie(privilegiata de Romantism)136

-poezia(literatura/arta)e realitatea autentică absolută.(adica poezia e cel mai

aproape de adevar).Cu cat mai poetic,cu atat mai adevarat;

-rațiunea devine pt Novalis un element secundar al poeziei,e controlata de poezie137

c))Schlegel

Una din ideile lui,in consonanta cu sistemul hegelian,e ca esenta artei e legata de
procesul istoric138.

La fel ca si pt Schiller,arta e legata si de nivelul de civilizatie(o societate e cu atat

mai civilizata cu cat o arta mai evoluata).

Ironia!(subiectul ironic nu accepta nicio forma stabila;e;e mereu liber);Subiectul

romantic e ironic pt a rezista la orice incatusare;

Desi spune ca arta da nivelul civilizatiei unei comunitati,tot in spirit romantic,

viseaza la o colaborare arte-stiinte,care colaborare va produce o nouă mitologie.Calitatea unei
civilizatii sta in mitologia de care e capabila.Mitologia=raportul comunitatii cu
universalul139.Aceasta noua mitologie o vom regasi la Wagner(cel mai important creator de
mitologie din sec.19).

d))Coleridge

-teoretician,cunoscator al lui Kant.

136
poetica imitației versus poetica expresiei,Clasicism versus Romantism.
137
la Kant era fix invers:imaginatia trebuia controlata de intelect;aici,imaginatia decide;
138
idee hegeliana si antikantiana,intrucat pentru Kant frumosul e in afara istoriei;
139
In istoria Occidentului,acest acord particular-universal e dat de mitologia greaca,crestina;
 -un adevarat sistem filosofic,sugereaza el,poate fi regasit doar in poezie;sistemele
filosofice asa cum exista ele sunt capabile de structurare,dar poezia are in plus creația.

-distinctia imaginatie/fantezie(fantezia e o forma de montaj,rearanjare a unor

elemente;imaginatia e creatoare140).Imaginatia e specifica poetului,dar,in linia lui Schiller,nu
oricarui poet,ci celui calauzit,spune Coleridge,de o idee stralucitoare,clara si vie.

e))John Ruskin

-scrie in a 2a parte a sec.19,deci e un romantic tardiv

-critic al Romantismului/estetician

-pt Ruskin,la fel ca si pentru idealistii germani,arta e legata de starea culturii si a

civilizatiei,dar in legatura dialectica(arta e influentata de cultura si civilizatia dintr-un anumit
intervel temporal si in acleasi timp le formeaza)—e un cerc hermeneutic.

-există in mod natural în om o propensiune pt artă(un instinct estetic).In linie

romantica,suntem oameni pt ca avem acest instinct estetic;acest instict(si aici se vede
influenta lui Schiller)trebuie educat;

- imaginatia penetranta(e capabila sa sesizeze esenta in ceea ce

contemplă).imaginatia penetranta vede invizibilul,pe cand intelectul si fantezia sunt atrase de
suprafata;

-si el considera ca arta are o dimensiune politica importanta;arta e politică; geniul are
nevoie de un sol social favorizant.Deci cum e societatea,asa e si arta/geniul;orice viciu/virtute
a unei natiuni sunt inscrise in arta acestei natiuni.Daca anumite comunitati n-au fost capabile
sa produca arta majora,acolo existau mai multe vicii decat virtuti.E o chestiune dialectica
aici:o natiune,ca sa fie superioara,trebuie educata;e vorba tot de o educatie estetica,asa cum
sustinea,cu 100 de ani in urma,Schiller.

140
imaginatia reproductiva de la Kant=fantezia la Coleridge; imaginatia productiva la Kant=imaginatia
propriu-zisa la Coleridge;
 Sisteme estetice

1.Fichte

-tot contemporan al lui Kant

-e nemultumit de rolul acordat imaginatiei de catre Kant141.Pentru Fichte,teoria

imaginatiei la Kant trebuie dezvoltata spre o teorie a creativitatii absolute(care sa puna accent
pe imaginatia productiva,gansindu-si plicarea in domeniul artistic).Dispar riscurile,teama ca
ratiunea ar putea fi destabilizata de imaginatie.

-o alta nemultumire fata de Kant:problema intuiției;la Kant,intuitia era un colector de

date confuze pe care intelectul si imaginatia reproductiva trebuie sa le ordoneze;conform lui
Fichte,lui Kant ii scapa un tip de intuitie!Există o intuitie intelectuala(care lucreaza in zona
confuzului;ea gaseste legaturi intre elemente disparate;e nevoie de experiență,memorie și
intelect pt a gasi legatura intre actele izolate,disparate;)

dar și o intuiție estetică,care face din start din actul estetic sinteza.E ceea
ce Fichte numeste „viziunea totală a realitatii‖.(intelectul lucreaza cu elemente empirice pe
care le țese intelectual;dar intuția estetică are totul dintr-odata,si pe ideea artei romantice ca
expresie;totul e dat integral in desfatarea estetica;doar intuitia poate percepe aceasta prezență).

Secolul 19 nu va respecta locul acordat imaginatiei de Kant sau reducerea intuitiei la

intuitia intelectuala,ci va merge in aceasta directie.

2.Schelling

-in dialog cu Hegel mai mult decat cu Kant;

-defineste intuitia estetica drept intuitie intelectuala obiectivata.(adică momentul in

care intuitia intelectuala sau gandirea filosofica isi gaseste prezenta in lume).

-el preia din istoria Occidentului triada Adevar-Bine-Frumos142.

Adevarul la Schelling e zona cunoasterii(cunoasterea=zona

necesitatilor;necesitatile=legile).Adevarul(cunoasterea)tine de zona gandirii filosofice.

Binele,ca si la Kant,e problema libertatii si zona virtutii/a eticului.

Frumosul e zona artei.Arta are o functie de sinteza in raport cu zona filosofiei si cu

zona eticii.Ea nu mai face doar trecerea,ca si la Kant,de la intelect la ratiune,si cinteza
adevarului cu binele.

141
Lui Kant ii era frica de ceea ce poate face imaginatia productiva,si atunci doar in zona sublimului ii
acorda libertate;
142
la Platon erau unul si acelasi lucru;scolastica revine la asta,la fel si Renasterea.
 !!Daca filosofia e zona cunoasterii,iar arta e sinteza(adica un discurs superior
discursului filosofic), atunci Cum e posibila o filosofie a artei? Atunci el spune ca discursul
filosofic trebuie sa se schimbe,trebuie ragandit dupa o analogie cu arta.

Filosofia,in definitia lui Schelling,e discursul care se ocupa cu marele poem al

istoriei umanitatii.Daca filosofia,prin analogie cu arta,citeste istoria omului ca poem,ea va fi
capabila de aceasta sinteza intre cunoastere si etic/Bine,intre necesitate si libertate,care
rezolva in cheie hegeliana toate problemele gandirii de dinainte de sec 19.

In Filosofia artei,Schelling spune:filosofia vede adevarul originar,arta vede absolutul

reflectat.

(absolutul reflectat=ideile in lume). Atunci,filosofia devine obiectiva doar prin

artă.Altfel,ea e o abstractiune in afara lumii.Arta concretizeaza filosofia.

Există o miscare dialectica la Schelling:

^^organism -conștiință-artă^^

ea expune separațiile. arta reface unitatea după momentul constiintei.

care nu cunoaste separatii,

nu unitatea organismului,ci o unitate

la nivel superior

Acest nivel superior e gandit de Schelling in linie hegeliana ca relevant

istoric;diferenta fata de Hegel este: Arta nu s-a incheiat143,ci dimpotriva,are responsabilitate
fașă de viitor.Arta trebuie sa desavarseasca o relatie intre istorie si natura(natură=zona
organismului;istorie=zona constiintei).

Istoric,Schelling percepe arta la viitor,ca o misiune a umanitatii.

3.Scheiermacher

Ca o exceptie fata de toti ceilalti,pt Scheiermacher arta nu este cunoastere.El

limiteaza cunoasterea la zona intelectului kantian.Dar arta nu e minoră,ci e un simbol al
absolutului.El abordeaza arta din 2 directii:

^relatia artei cu expresia

-arta e legata de etica,iar etica e a 2a modalitate de sinteza intre om si lume-după

cunoastere.Etica e o rezolvare a tensiunii dintre om si lume(ca si pt Kant).Arta,prin zona

143
nu si-a sfarsit menirea in istoria spiritului
expresiei,e in domeniul eticii.Dar expresia e echilibrata de iluminare(arta nu e numai
expresie-a unei emotii etc.-ci e o emotie echilibrata prin iluminare;iluminarea transformă
emotionalul prin măsură si armonie144).De aceea arta e taramuk superior al expresiei(in care
emotiile se purifică si se ridica la alt nivel).Există astfel arte expresive:muzica,literatura;
pictura nu!

^^relatia artei cu imaginatia

Aici intră artele vizuale.

Imaginatia,in teritoriul artistic,manifestă un joc liber de idei;și oferă o viziune ce

personalizează(adica fiecare artist are singularitate).

O sinteză intre cele doua a data de Stimmung.(=tonalitate).Cele 2 abordari ale artei

sunt legate de Stimmung,o tonalitate psihică ce scoate la iveala o zona mai profunda a emotiei
si o zona mai profunda a imaginatiei145.Avem deci de-a face cu arta ca simbol al absolutului
doar prin aceasta relatie intre expresie si imaginatie,intre emotia la un nivel superior si
imaginatia eliberata de intelect,care dau o tonalitate psihica(cae e o forma de a fi a omului).

Daca Novalis spunea ca poetica romantica e expresie,la Scheiermacher avem un

picior in postromantism.Postromantismul schimbă definitia artei(poetica clasica e bazata de
imitatie;arta romantica e bazata pe expresie;cea postromantica si moderna,pe
imaginatie).Schleiermacher leaga cele 2 domenii.

Pt Scheiermacher,odata cu problema artei si a frumosului,suntem in interiorul

intelegerii umanului(cum functioneaza omul la nivel psihologic).Psihicul ia locul ratiunii in
teoriile de la sf.sec 19-inceputul sec 20(Freud,psihanaliza)

4.Schopenhauer

-Lumea ca vointa si reprezentare

-reprezentare=totul survine ca obiect numai pt un subiect;

-vointa=forța irationala si nedefinibila;

In lumea istorica in care traim,vointa e in general acoperita,disimulata de catre

reprezentari.Adica „timpul si spatiul sunt vălul asezat peste vointa‖.

144
nu excesul melancolic,in termenii lui Schiller,ci masura perfecta a emotionalului care dă armonie;
145
Tonalitatea psihica leaga stadiul superior al emotiei pe care dimensiunea expresiva a artei il ofera
cu stadiul liber al imaginatiei pe care dimensiunea imaginativa a artei il ofera.
 Desi nu e accesibila ratiunii(e irationala conform def.),ea e totusi accesibila unei
modalitati de cunoastere=arta. Arta(in cheie romantica) e locul in care vointa se manifestă.

Vointa aici e o forța supraindividuala;de aceea locul in care vointa se poate exprima
e unul supraindividual=arta.Vointa e superioara ratiunii; Arta e superioara filosofiei si
stiintelor pt ca are propria modalitate de a da vălul la o parte;

Cand vointa se exprima,e vorba de obiectivitatea directa a ideilor,la care ratiunea nu

are acces;

ARTA EXPRIMĂ VOIȚA ȘI DECI E FORMA SUPREMĂ DE CUNOAȘTERE.

Geniul are acces la universal. „Pt omul de rand,facultatea cunoasterii e o lampa ce-i
lumineaza trupul‖.Pt omul de geniu,facultatea cunoasterii e un soare ce-i dezvaluie lumea.

El imagineaza un sistem al artelor care reflectă o ierarhie a ideilor si stadiul de

avansare a vointei:

1arhitectura=arta pamantului

2o ipotetică artă a apei

3arta plantei=pictura peisagistica

4pictura si sculptura propriu-zisa-care exprima esenta animalului

5poezia-e arta omului

De aici rezulta ca poezia e superioara picturii,sculpturii,arhitecturii.Nu-i este insa

superioara muzicii, care e gradul suprem al voinței!e tot ce se poate gandi mai universal,mai
sublim,mai perfect.

Wagner-artistul suprem

Opera este sinteza tuturor artelor.In opera sunt muzica,literatura,pictura,teatrul etc.

Wagner e unul din revolutionarii de la 1848.E obligat sa se exileze din cauza ideilor
politice foarte revolutionare,Aceste idei le pune mai intai in niste texte:1849-Artă și revolutie;
Arta viitorului;

Idei din texte:

()in istoria umanitatii,artele sunt diseminate(percepute distinct si ele trebuie aduse la

un loc)

()necesara depășire a stadiului de fascinație pentru virtuozitate simplă și pentru

superficialitate ornamentată
 ()Artele au fost tradate pt succesul ieftin si delectarea senzationalista(adica arta a fost
un divertisment).

()un scop suprem al artei și o conlucrare a tuturor artelor în creație sunt posibile.

Wagner gandeste o stransa legatura intre arta si politica.Doar revolutia ne poate da

opera de Artă( cu a mare).Forta necesara pt a produce aceasta revolutie nu poate veni decat
dintr-o arta care s-a schimbat/scuturat de toate trucurile ieftine si de dorinta de a placea celor
puternici.

Această artă care va produce o revolutie ce va duce la noul universalism trebuie sa

fie o forma de educatie care va duce dincolo de „stadiul actual de barbarism civilizat‖.

In 1851, Wagner scrie Operă și dramă

-explică cum opera trebuie sa se transforma.In acel moment,opera era o chestiune

simpluță(dulcegarii de amor, cu momentul de recitativ si cu aria).Opera trebuie sa devina
grava!La nivel tehic sa dispara recitativele si ariile(momentele pe care le poti scoate de acolo
ca o melodie). Opera superficiala e un fel de pop music. Opera ca dramă e un eveniment in
intregime important;subiectul trebuie sa fie major,profund;Tetralogia146 pe care Wagner o
incepe in 1854 si pe care o incheie in 1874 construieste ceea ce Schelling cerea:noua
mitologie. E o mitologie pe care Wagner o adapteaza din mitologia nordica,o mitologie
universalista care reia toate marile povesti ale istoriei civilizatiei universale;(o regasim
caricaturizata in Stapanul inelelor al lui Tolkien,care datoreaza enorm de mult lui Wagner-ea
spune ca in momentul in care zeii se retrag din lumea pamantenilor,toata civilizatia si istoria
umanitatii e salvata de Siegfried,care e Eroul si care inseamna cea mai dura partitura pt tenor
care există in istoria operei universale in afara de Tristan,care e tot o opera de Wagner).Deci
aceasta tetralogie spune povesti de o profunzime pe care nici literatura in acel moment n-o
ofera.Ultima opera compusa de Wagner e Parsifal(1881).Parsifal incheie Romantismul si
toate cerintele esteticii romantice:imaginatia ca o creativitate absoluta,arta ca simbol al
absolutului,intuitia estetica ce ofera viziunea totalizatoare,capacitatea de a gandi arta ca
sinteza intre istorie si natura etc.Toate aceste idei sunt in muzica lui Wagner.

Estetica postromantica

(a 2a jumatate a sec 19,face trecerea de la per.romantica la modernitatea p-z)

Nietzsche

 filosof esential in debutul modernitatii,prin rasturnarea viz.filosofice

traditionale(reactie fata de idealismul german si fata de toata istoria metafizica

146
Inelul Nibelungilor; Prezentarea integrală a Inelului Nibelungilor (sub bagheta dirijorului Hans
Richter) a avut loc în luna august a anului 1876 la Bayreuth.
 occidenala. Incepe ca ucenic al lui Schopenhauer(de la care preia conceptul de vointa-
la Schopenhauer,vointa se exprima prin muzica)si e admirator al lui Wagner. Vede in
Wagner posibilitatea de a depasi toate capcanele istoriei Occidentului.
 Dincolo de bine si rau-una din pb Occidentului e grila etica care a subjugat
vitalitatea/vointa. Gandirea si vointa trebuie sa treaca dincolo de bine si de rau. E
nevoie de „transmutarea tuturor valorilor‖.Vointa rezista acestor cadrari (ex-muzica).
 Nasterea tragediei din spiritul muzicii (porneste de la relatia in Antich greaca intre
targedie si muzica si inventeaza 2 concepte-apolinic vs dionisiac).
 sunt 2 categorii estetice intre care vointa se misca dialectic. Apolinicul tine de
tendinta spre integritate, forma, vizualitate, iar dionisiacul-
energie,subminare,vitalitate. Nu exista o ierarhie intre ele, ci arta e o pendulare intre
aceste 2 extreme.
 in acest text Nietzsche gaseste marele vinovat al istoriei metafizice occidentale-Platon
(si Socrate) care arunca pb adevarului in afara lumii de aici si in afara artei=copie
nefericita. Trebuie contracarat Socrate. Arta nu mai trebuie vazuta,pt Nietzsche, ca
copie.(depasirea conceptiei mimetice). Ce trebuie facut pt a transmuta valorile tine de :
 scopul culturii(ce inseamna cultura pt Nietzsche)
 scopul geniului(geniu la romantici-definit in cursul Kant)
 Scopul culturii e producerea geniului, a supraomului.//Scopul supraomului147 e
transfigurarea lumii prin arta.=>arta=de ordin prim148.
 De ce transfigurarea lumii prin arta?
 Ea e deasupra opozitiilor metafizice/rigide pe care istoria gandirii occ si religia le-a
folosit. Arta e deasupra opozitiilor in care prind viata morala si filosofia.Arta(spune el
in Genealogia moralei) ca arta creeaza morala, nu se supune ei149.Arta e si deasupra
adevarului—adica e o modalitate specifica de manifestare a vointei.
 Nietzche preia conceptul asta de la Schopenhauer,zicandu-i vointa de putere.E vointa
de a transfigura lumea prin arta. Termenul de libera i se aplica abuziv vointei,pt ca
atunci cand vbm de vointa libera/lipsita de libertate o intelegem prin relatia cauza-
efect. Vointa e slaba sau puternica=nivelul supraomului.
 Giani Vattimo:ar trebui sa traducem supra ca ultra(nu un om superior, ci o TRECERE
dincolo de modalitatea de definire a umanului).
 Prin aceste 3 trasaturi,arta e opusa de Nietzsche religiei,moralei,filosofiei.Toate astea
3 sunt forme de decadenta a omului-au produs un om supus,slab.De aceea Nietzsche
spune despre crestinism ca a generat omul slab. Arta e forma de afirmare a vietii.
 Filosofia cauta structurile obective.Or, Nietzsche spune ca nu exista structuri
obiective. Nu exista fapte150,ci doar interpretari.
 Supraomul=deziderat,nu concret. Supraomul=omul ca opera de arta.

147
Aici Nietzsche e dur cu privire la culturile slabe,care nu sunt in stare sa produca genii.
148
nu departe de conceptia revolutionara a lui wagner in primele lui texte de dupa 1848 sau de
conceptia de la inceputul sec 19 a lui Schiller:e nevoie de o educatie estetica a omului.
149
la Nietzsche artisticul e privilegiat atunci cand e produs de supraom.
150
Rationalismul+idealismul german cauta esentele ultime+adevarul la Aristotel era incercarea de a
adecva gandirea la fapte.Faptele erau legitimitatea ultima a gandirii.
  E depasire+ declin al omului traditional,rational.Omul rational trebuie depasit pt ca nu
e capabil de creatie.E mort,incapabil de
irational151.Supraomul=irational,imprevizibil,care improvizeaza,viu.
 Wagner
 ca si Zarathustra, e capabil de o forta vitala ce deranjeaza in jur.
 Esti artist pt ca ce pt profani inseamna forma tu resimti drept continut. Apartii astfel
unei lumi inversate. De acum continutul devine ceva forma152l. Continutul=forma.
 Prin forma,arta trece dincolo de toate definitiile.Alege dionisiacul pt ca sparge
definitiile.
 Daca Geniul=maxima libertate supusa legii, Wagner nu e geniu. Cei care produc
virtuozitate sunt.pt ca virtuozitatea in intelesun traditional- a avea maxima libertate in
cadre impuse. Dar geniul trebuie redefinit la Nietzsche.Geniul e trecerea dincolo de
legi.
 In Parsifal Nietzsche zice ca Wagner devine decadent-cade in boala modernitatii-
repune in scena germanismul(o identitate nationala care trebuia sa fie
depasita)+resuscita teme crestine(Graalul).
 Conscuzie-pozitia lui Nietzsche in contrast cu idealismul german.Din viz.lui se va
naste expresionismul. Odata cu N. se scutura formele rationalismului filosofic din
etapa Kant si Hegel.

 Semne ale rastrnarii in istoria artei(ca disciplina)

 Accentul pus pe dimensiunea istorica face posibila reconsiderarea stilurilor secolelor

anterioare. Dupa opoz.renastere/manierism,3 secole(la nivel academic)un sg stil e
considerat corect-rafaelic,al Renasterii. Toate celelalte incepand cu Manierismul sunt
considerate erori pana in secolul 19. In sec 19 asistam la recosniderarea
manierismului, a barocului ca forme de arta pozitive. E pus sub semnul intrebarii
modelul Rafael153.Reconsiderarea acestor stiluri se face prin accentuarea analizelor
formale.E recuperata natura moarta!154Devine importanta maniera unui pictor sau
altul.

 Hans Holbein-Madona Primarului Meyer-pictat 1528.

 Tipic acelei perioade,pictorii erau platiti sa faca tablourile=>primarul apare in pictura

alaturi de Maria.

151
filosofii de la Platon pana la Kant si Hegel s-au speriat de imaginatie pt ca contravine omului mort.
152
Vechea ierarhie estetica care spune ca continutul e mai important decat forma –temele sunt
importante.Odata cu Nietzsche inventia unei noi forme e importanta. Nu citim in Wagner temele cu atentie-
sunt teme care au mai fost-mitologice,crestine.
153
exista in pictura vremii o tendinta-prerafaelitism.
154
in Romantism,temele majore=istorice,mitologice,religioase;or,natura moarta era exclusa.
  in 1630,un negustor de arta face o copie a tabloului si le vinde pe ambele.In 1870
avem 2 copii.Pt ca suntem intr-o perioada in care copia nu e considerata egala cu
originalul,trebuie decis care e originalul.Pt asta are loc prima conferinta de istoria artei
din istoria Occidentului.In 1871 la Munchen sunt chemati expertii occidentali in
istoria artei.Aplica criterii stilistice pt a-si da seama.Tabloul de la Drezda era cel mai
conform(si deci neautentic)cu criteriul academic.Copiatorul a corectat ce a crezut ca e
greseala fata de modelul Rafael.Maniera lui Holbein nu era rafaelica,ci
personala,atunci neacceptata.

 prezentul redevine etalon155.(redevine pt ca a mai fost la fel in manierism).Isi permite

sa exhibe inovatia.(chiar daca in conflict puternic cu traditia academica;conflictul cu
traditia-si in impresionism si postimpresionism).

 ((la Nietzsche iar se clatina cadrele Rationalismului asa cum au fost expuse in
Idealismul german.Rationalismul lui Descartes-opus manierismului vazut ca
barbar.Dupa Descartes,pb se rupe in zona carteziana si empirism.Intre cele2,pb
gustului estetic e pct polemic.Kant rezolva aceasta opozitie si odata cu el vorbim de un
al 2lea rationalism,mai solid decat cel cartezian.In sec 19 pb se rupe iar si modelul
kantian al idealismului cade.Deci vorbim de inexistenta unei viziuni filosofice care sa
domine toate domeniile.Va exista o a 3a forma de rationalism-fenomenologia,la incep
sec 20.Dar inainte de acest moment,tot pb artei trebuie rezolvata.Vorbim mai jos de 2
teorii care in sec 19 isi propun sa realizeze o sinteza a cunoasterii.Husserl va fi
influentat de ambele grupuri de teorii de mai jos)).

1. Teoria continuturilor emotionale

2. Formalismul figurativ

Ambele-sa rezolve o sinteza intre cunoastere si emotie(emotia estetica).

1.Teoria continuturilor emotionale

Vrea sa rezolve pb cunoasterii printr-o viziune incipienta de teorie psihologica.

o prima relatie cunoastere-psihologie156(perceptie vs

emotie)157

155
Filtrul prin care arta a ft considerata in cei 300 de ani postrenascentisti era trecutul-
norma,clasicismul renascentist.
156
Freud datoreaza mult acestor ganditori.In Romantism s-a modificat accentul de pe mimesis pe
expresie=expunere a psihologiei creatorului.
 In postromantism,arta nu e doar expresie,ci si figuratie=creatie.

Poetica de tip poetica de tip poetica de tip

clasicist romantic modernist
mimesis expresie imaginatie=figuratie
=creatie

Pb teoriei cunoasterii dpdv al acestor autori:vechile teorii nu iau in considerare

adancimile psihicului.

o influenta asupra acestor teorii vine de la Bergson

-intuitie

-timpul ca durata158

Timpul ca durata e dat de intuitie.

Primul autor:

Robert Vischer-empatia/simpatia estetica

Porneste de la analiza artelor plastice.E primul care face istoria artei dpdv estetic=al
formelor!!

In relatia contemplatorului cu formele/ob.estetic intra empatia.Opera de arta nu poate

fi cunoascuta prin detasare intelectuala.Prin empatie introducem in obiect ceva ce nu-i
apartine.Pt ca un obiect sa devina opera de arta trebuie sa-i adaugi ceva din partea
subiectului=umplere psihologica a formelor.

Transpunem in obiect senzatiile noastre.(forme+continut psihologic).Emotia

constituie esteticul.Perceptia(cunoasterea)e si emotie.NU POTI RUPE PERCEPTIA DE
EMOTIE(dar nu pe o logica a asocierii,ci a sintezei).

Umplerea ps.a formelor se face prin sinteza159.

Simpatia duce la configurarea emotiilor si la posibilitatea de a avea obiecte

estetice.In 1873,in Despre sensul optic al formei, Vischer spune ca nu exista o diferenta
esentiala intre experienta psihologica si cea estetica.160

157
Idealismul german era un sistem fara emotie.In cheia rationalismului(a metafizicii occidentale
care incepe cu Platon)emotia e necontrolabila de subiect si de eliminat din zona cunoasterii.
158
nu timpul secvential. Anticii nu reusesc sa explice paradoxul lui Ahile cu broasca testoasa.—
temporalitatea e inteleasa secvential, spatial.
159
Atentie!nu prin asociere!!
160
Husserl nu va fi ulterior de acord cu asta,Dar Freud va fi si el va porni de la aceasta
corespondenta.Interpretarea viselor porneste de la asocierea forme-emotii.
 Theodor Lipps

Defineste placerea estetica=acord obiect-conditiile de

aperceptie.Aperceptia=procesul pn.prin care cunoasterea la nivelul emotiilor se intampla.

tot corespondenta emotie-forma de la Vischer.Formele

sunt in obiectul de arta si isi executa functia DOAR cand emotiile subiectului le intampina.

acesti autori nu folosesc un subiect stabil dotat cu conditii de intelegere,ci

SUBIECTUL si OBIECTUL se nasc in baza contemplatiei estetice,intr-o COTRAIRE A
FORMELOR,PERCEPTIILOR SI A FORTELOR.

.Contemplarea estetica e aperceptie calitativa pura care zaboveste.

^^aperceptia e legata de perceptiile anterioare.

^^calitativa pura=doar in ob.de arta perceptiile se intampla in mod pur si nu a

posteriori

^^a posteriori=inteleg lumea in functie de experientele mele anterioare.(o intelegere

psihologic-economica a lumii=incadrata in experiente anterioare).

^^Doar arta imi permite sa percep inovatia.Desi vad scaunele in forme

diferite,constiinta mea le reduce mereu la conceptul e scaun.Abia cand ma voi trezi in muzeu
il percep altfel.

^^zaboveste=contemplatia estetica e o meditatie asupra obiectului+a subiectului+a

lumii!!!!

^contemplarea estetica mai pune si intrebarea ce e arta?

^^^^astea sunt intrebari esentiale pt gandirea sec 20+pt arta sec 20.O arta conceptuala
care,decat sa-ti ofere un produs frumos in sensul traditional,iti ofera un produs pornind de la
care tre sa pui intrebarile cu privire la modul de a gandi obisnuit.
 2. Formalismul figurativ

Daca primul grup merge de la emotie la forme, al 2-lea...dinspre forme la

emotie.Teoriile formalismului figurativ nu mai lucreaza cu conceptia mimetica a artei,ci
arta e cunoastere. In plus,arta ne invata cum sa vedem lumea.

Konrad Fiedler

E impotriva lui Kant:separa frumosul de arta.Kant credea ca putem ajunge la un

frumos dezinteresat. Fiedler zice ca nu,pt ca frumosul e gandit pin persp subiectului. Arta
insa ne ofera posibilitatea de a ajunge la o conceptie rupta de interes pt ca e pură
vizibilitate. O analiza a artei ca pura vizualitate va fi o analiza a formelor. Fiedler
cauta in interpretarea artei anumite regularitati de vedere=reactii ce revin la forme.

(((Rudolph Arnheim

Daca avem un patrat si in centrul lui un cerc si un dreptunghi si un cerc in jurul

lui,sunt moduri de configurare a formelor diferite si la fel. Formele produc emotii (in
formalismul figurativ). Emotia produsa de I figura e una de stabilitate, a 2-a dinamica.In
forme exista o dinamica a perceptiei.Or,arta vizuala e mult mai complexa,cu atat mai mult
cu cat pune in joc astfel de perceptii si emotii. Formalism figurativ=formele produc figuri
ce ne deu intelegerea lumii.)))

Formele artei sunt active.Creeaza emotii,perceptii,efecte +moduri de intelegere.

Arta creeaza modurile in care vedem realitatea(sugereaza Fiedler si peste 100 de ani ideea
asta va fi reluata de Ranciere).Daca studiem vizualitatea artistica,avem acces la
vizualitatea din lumea pragmatica,stiintifica. (stiintele nu-s decat punere in ordine a unor
lucruri pe care arta le exprima mai bogat si mai complex).

Contemplarea estetica la Fiedler=a vedea formele in intuitie pura pt ca-n arta nu

le vedem interesat.

tot Fiedler>contemplatia e la acelasi nivel cu creatia.(dpdv al miscarii si evolutiei

161
formelor ).Pt ca autorul nu inventeaza aceste lucruri,ci sunt in forme.Deci si receptarea e
activa.

161
Idee pe care o va relua Jauss-poiesis&aesthesis=acelasi lucru.a crea&a intelege.
 Arta are caracter intelectual,cognitiv,dar nu poate oferi legi. Arta nu depinde de
limbaj. In conceptia f.f,lbajul nu e primordial,cum va deveni pt lingvistica sec 20.Perceptia
vizuala nu are nevoie de limbaj.Ea functioneaza pe baza unor forte care prin intuitie duc la
emotii ce constituie subiectul.

Fiedler face diferenta viziune tactila

viziune optica

viziune tactila viziune optica

baz.pe perceptie
baz.pe cunoastere(rationala)
e practica (relatia cu arta e in baza
unor metode,interese)
baz.pe succesivitate(cauza-
efect,timp succesiv)
fragmentarism(perceptii df.)
baz.pe intuitie(rel.de exterioritate
subiect obiect e strearsa)
baz.pe cunoastere prin arta
e contemplatie(aflam de la obiectul
de arta care sunt metodele potrivite)
baz.pe simultaneitate
unitate

Modernitatea&&

Fredric Jameson
-2 modernitati/modernisme.Care sunt modelele de
cunoastere specifice lor?

a)obsedat de stiinta.E sf sec 19,in care e in criza teoria

reprezentarii.Ac.criza e rezolvata prin impunerea realismului(cu
ramura naturalista).Se defineste prin
iluminism.Cunoasterea=iesire din obscurantism.acesta are
recurente in sec 20,dar e treptat inlaturat de al 2-lea.

b)obsedat de modelul mitic.Cria teoriei reprezentarii e

depasita prin refuzul mimetismului.O semiautonomie a
discursurilor. Propune o lit antirealista(Joyce).Se pierde ideea
iluminismului,a progresului,ceea ce duce la incercarea de
inlocuire a evolutiei istorice ca progres cu o simultaneitate
imaginara
162 a tuturor stilurilor si epocilor.Asa cum Paul Valery
imagineaza pos de a face o ist a lit in care toate operele sunt
contemporane. high modernism 163

162
nu e autonomie completa,pt ca modelul montajului superior pe care-l da autorul model tine
romanul Ulyse in modernism,nu-n postmo.
163
Doar disparitia modernitatii in postmodernitate va autonomiza complet discursurile.
 Curs 12

1.Scoala vieneza

-una din primele scoli de ist.artei importante din modernitate

-viziune postromantica/antiromantica. (renunta la subiectivitatea creatoare+la

geniu)

-istoria stilurilor-intre stiluri nu exista deosebiri de calitate.Analiza stilurilor

artei=forma de a face ist.umanitatii occ.

-Nietzche a vb de fragmentarism.Pt scoala vieneza,sg modalitate in care cunoasterea

poate fi gandita ca totalitate e experienta estetica.Accentul pe experienta estetica tine de
cunoastere.9arta=forma de cunoastere si aici).

-experienta estetica=elem.prin care cunoasterea fragmentara a dom.df.mai poate fi

unita.

Alois Riegl

Istoricul de arta tre sa lupte impotriva gustului personal. Cel mai bun istric de arta nu
are gust propriu164.

Face o critica a sintagmelor ca `Ev Mediu intunecat`, `Epoci decadente`.

Cere neutralitate.

Sunt importante nu numai operele de arta individuale,autorii,ci viziunile

165
stilistice .Termenul de stil=viziune,mod de cunoastere. Contextul epocii mai e important pt
ca poate da date despre viziunea epocii.

1893-Probleme de stil:despre covoarele orientale.

In covoare se vede stilul(viziunea comunitatii).

Propune conceptul de vointa de arta166.=termen supraindividual167.

Vointa de arta pune in lumina o constiinta a artei.Adica epoca are constiinta artei-ce
rol are arta,ce poate face etc168.

164
Winckelmann prefera Renasterea-tendentios.
165
La momentul ala e o modificare radicala.Ist lit la acea data era organizare cronologica in functie
de autori.Riegl –autorii devin elem.secundare.
166
nu ca la Romantism,unde ego-ul creator era puternic.
167
daca scrii poezie romantica in 2015,inseamna ca n-ai inteles vointa de arta a poeziei din acel
moment.
 1901-Arta romana tarzie

distinctie conceptuala intre viziunea tactila si cea optica.(cum din Antichitate pana in
sec 19 se succed df.conceptii spatiale si arta vizuala e reflectia acestor schimbari).

evolutia artei contribuie la modificarea conceptiilor spatiale.

Arta=forma de cunoastere pt ca e prinsa in tensiunea intre a reprezenta conceptia

spatiala a epocii si a contribui la modificarea ei.e o dialectica in joc.undeva intre reprezentare
si inovatie.

Specificul artei=stilul(continutul secundar).

Max Dvořák (1874-1923)

Ist artei trebuie ridicata la cel mai inalt grad de forta istorica.

Ist artei-nu doar arhivare a mecanismelor estetice, ci e ist a viziunilor culturale.

169

Prezentul joaca un rol important in procesul istoric.Conceptia prezentului schimba

perceptia trecutului si invers.Arta prezentului=in dialog cu arta trecutului.

Nu functioneaza o istorie canonica a artei,pt ca ist artei=ist spiritului.Criteriile prin

care judecam arta=culturale si antropologice,nu strict estetice.

Analizeaza perioadele de criza(tranzitie)din ist artei.Revine la Manierism.

1924-Ist artei ca ist a spiritului

Istoricul de arta=filosof al istoriei,al umanitatii.

168
Ideile astea sunt in consonanta cu Walter Benjamin –Parisul sec al 19-lea-probleme de vointa de
arta la nivelul obiectelor comune.
169
pt autorii din Sc Vieneza,autonomia artei e-n relatie cu celelalte domenii ale
cunoasterii.Conceptul arta pt arta e gresit pt Scoala Vieneza.
 2.Carl Einstein si Aby Warburg

Carl Einstein170

Opera de arta ne intereseaza doar in masura in care da:

a)mijloacele de a modifica realul

b)mijloacele de a modifica structura omului

c)mijloacele de a modifica viziunea as.lumii

Deci istoricul de arta e si antropolog.=>nevoie de o sociologie/etnologie a artei.

Operele de arta=spectre171 in actiune.

Aby Warburg

Un alt model de intelegere a istoriei. Istoria=miscari in tensiune172.

in operele de arta se obs.puncte de criza

simptom173

supravietuiri174

Imaginea=seismograf al lumii(in imaginea de arta se vede care-s miscarile ist artei)

Ist artei=capacitatea de a intelege aceste miscari=>ist a omului.(din nou)

Dim.cronologica e restrictiva.Toate operele de arta sunt anacronice(in ea sunt mai

multe timpuri).De aia sa vezi arta din perspectiva cronologica e gresit.In op.de arta vedem si
viitorul(reflectat in criza).Viitorul ramane de inteles printr-o perspectiva antropologica sau de
montaj175.

170
Primul care scrie o carte esentiala despre cubism.
171
spectre=legate de trecut.
172
ne uitam acum la EM si pare ca a fost o perioada de acord artistic.dar n-a fost asa.
173
in operele de arta vedem puncte de criza=simptome
174
in operele de arta vedem supravietuiri
175
celebrul proiect warburgian de a face ist lumii printr-un montaj de imagini.Proiectul
Mnemosyne!!=atlas de imagini ce reface istoria in functie de un montaj-dincolo de cronologic.
 Impresionism

Realismul corect e cel care stie ca realitatea e-n continua miscare.

1872-expusa Impression Soleil Levant (Claude Monet)-respins

primii care-l accepta-ist criticii de arta(scoala vieneza).

Impresionism in muzica(Debussy),in lit(Proust), in filosofie(Bergson)!

Postimpresionism

Gaugain (vinde toata viata 1 tablou.Cel mai ostracizat de gustul epocii;)

-1896-Nasterea lui Hristos

-regasirea zonei pierdute a creativitatii

-autoetichetat ca barbar(trebuie expusa o rezistenta la formele civilizatoare ale

burgheziei).Barbaria=regasirea formelor elementare ale realului+naturii.

-renunta la tehnicile inradacinate in ist picturii

occ(perspectiva,volum,clarobscur,fumatto).Pictura lui=simplificata.

-arta devine antinaturalista. Se rupe de dependenta de natura.

`Nu lucra dupa natura.Arta e abstractie`.

-artistul poate deforma daca deformarile lui sunt expresive.

-repusa in prim-plan culoarea pura.In Nsterea lui Hristos,culoarea e imaginativa, nu

fenomenala.Cul.imaginativa joaca un rol muzical.

Cezanne(cel mai mare pictor sec 19)

1899-Mere si portocale

Depasirea fenomenalitatii si aici+dusa spre o problematica a formelor.

`nasterea lumii&nasterea tabloului coincid`.

`insusirea perceptiei in pura sa evidenta`se afla in formele colorate.

`Continulul artei=in ce ochii nostri gandesc`.

 `natura e facuta din cilindri,sfere,conuri`.Astea-s formele ce tre redate de pictura pt a
evita tendintele in care a cazut pictura academica-tendinte tematice,simbolice,literare(ca si
cum tabloul tre sa spuna o poveste).

Tabloul prinde ritmurile adevarate ale naturii.

-Cubism(Picasso)

avangarda

-criteriul inovatiei

-dim.istorica e esentiala(o arta anume apartine unui

timp anume)

-arta tre sa exprime eul. Candinski sp.ca refuzul

formelor obisnuite ale frumosului conduce la a admite ca sacre
a tuturor procedeele ce permit manifestarea personalitatii.

-avangarda cauta un nou realism autentic,intr-o

geometrie noneuclidiana,inspre teorii ale lumii in acord cu
descoperirile stiintifice ale vremii(teoria relativitatii).De aia
arta asta renunta la toate formulele iluzioniste ale picturii
anterioare(perspectiva,ba chiar incercarea de a reprezenta
realitatea-in pictura abstracta).

Domnisoarele din Avignon,1907.

-naste cubismul,aduce in scena abstractiunea.

-imaginea=compus de elemente ce nu-si apartin in mod natural.

-arta nu e imitativa,ci,odata cu pictura asta,isi inventeaza autonomia(ca o limba

noua).

-tablou al timpului sau complexx.Expresia lumii-n care e compus nu inseamna

copie.Arta aici leaga niste fire care vin din DIVERSE domenii.

=>Picasso inventeaza limba sec 20-arta sec 20 nu mai e strict prinsa in domenii
separate. Gandirea asupra artei in sec 20 nu e pe domenii. Teoria literaturii=teorie culturala.