Sunteți pe pagina 1din 15

.

gy, m v.,: . , . r-u


11.A
. REVISTA LITERARA ANUL II Nr, 8, 1942 I APARE LUNAR
_111=11.-1. 1=1 ,
WWWWWVVVV.W

SUMARUI,1.
OCTAV SULUTIU : Gib I. Mihaescit
PERICLE MARTINESCU Gib I. Mihaescu, romancier al
virilitatii. A

VLADIMIR DOGARU: Insemnari despre nuvelele lui


Gib I. Mihaescu
APRILIANA MEDIANU Un indragostit at cerului: Gib I.
Mihaescu.
CONSTANTIN MICU Cunoa,tere §i mantuire in opera
dui I. Petrovici.
ION SIUGARIU : . . Uri om ca oricare altul.
ARISTITA GABRIELESCU : Trei romance poete franceze
PERICLE MARTINESCLI Ct'onica literara: Dabidescrt:
Rena§terea 3 Ninths Norm :
. Acolc si stelele ard...

R SUR I:
HORIA NITULESCU Roves, en nail..
OVID CALEDONIU : Chearna.ma, iubito...
ION BALAN $ Divers.
DIMITRIE STELARU ; Poem lunatec.
BEN CORLACIU I Fragment
MIRO. D. BUGARIU Rava,, din kind
ION POTOPIN : Focuri de comoara
M. I. COSMA : Flange poetiii
P. G. RADULESCLI Enscriptie

WeeW
5 11

Gib I, Mihaescu

GIB I. MIHAESCU
de OCTAV SULUTIU

§i fiind un urcu§ nentrerupt spre piscurile unei genialitati ale


pierderea unui mare scriitor este echivalenta in interiorul carei premize §i scheme se afla prefigurate in ceea ce a vrut
cosmosului uman care e cultura, cu o catastrofd anaturii. timpul sa ne lase. El era dintre personalitatile ce se desvolta
Ea e cu atat mai teribila cu cat, spre deosebire de pe dinauntru §i lent §i avea totdeauna de spus ceva nou si
un cataclism in natura, unde totul se transforms dar nu ceva mai mult decat inainte.
se pierde nimic, disparitia nu poate fi inlocuita cu nimic, E aproape de necrezut ca au trecut dela trecerea la .
omul, ca §i opera lui, fiind exemplare on fenomene unice. cele ve§nice a lui Gib. I. Mihaescu §apte ani 1 Parca fap.
In cazul mortii lui Gib. J. Mihaescu intreruperea brutala a tul s'ar fi petrecut acum o saptamina §i parca totu§i au trecut
unei cariere venea sa opreasca pentru todeauna linia unui §apte decenii 1 Ce repede a trecut timpul §i ce repede s'a
progres jalonat de opere din ce in ce mai perfecte. Evolutia lui a§ternut uitarea I Preconizam in 1935, la scurt interval dela
reprezinta grafic o linie mereu ascedenta §i cu prea putine moartea scriitorului, o editare a operii lui complete §i o
capricii sismice. Unii scriitori, majoritatea chiar, se impun reprezentare a pieselor lui la Teatrul National. Nu s'a realizat
atentiei dela inceput, luand ochii cu reflexe de metal soli. nici una, nici cealalta I Oamenii nu se preocupa prea mult
pitor ce rugine§te repede §i se dovede§te a fi tinichea. Cine nici de cei vii, sa mai aiba §i grija mortilor 1 0 piesa ine.
e prea interesant dela inceput §i are deodata prea multe dita a lui Gib. I. Mihaescu a ramas ratacita §i uitata prin
de spus, in curand nu mai reprezinta nicio surpriza §i nicio cartoanele nu §tiu cui, care pans azi nu §tiu ce.a facut cu
realizare. E cazul chiar al unor romancieri romani care in ea. Si din toata dragostea confratilor pentru bunul Gib n'au
deobste sunt considerati mari fiindca mai traiesc din ecoul ramas decat cateva articole prizarite, distantate tot mai tare
gloriei galagioase a operii de debut. Nu acesta era destinul ca ni§te oameni care au ostenit tinandu.se dupa dric Si rd-
lui Gib. I. Mihaescu, asemanator mult cu al lui Eminescu man in urma pans ce dispar...
www.dacoromanica.ro
Lei 20 exemplarul I
2 Dacia
Insa Gib. I. Mihaescu nu merits sd fie trecut la mar. a cadea totusi in superficialitatea romanului politist. Si daca
gazia de vechituri. $i nici opera lui la recuzita culturii.ar parea cuiva uneori neverosimile evenimentele $i aventu.
Opera lui ramane o realizare unicd in literatula noastra. rile personagiilor sale, asta nu ar fi decat din lipsa de ima
Ea are un timbru ai un contur cei apartin in intregime ginatie a celui care acuza. Fiindca altfel Gib. I. Mihaescu
ai un specific care nu va putea fi imitat niciodata. stia sa face faptul cel mai neverosimil acceptat ca posibil $i
Romancierul n'a fost un inovator de metode^ tecnice, ca real .*Literatura lui is adesea intorsaturi deadrepul fantas.
nici nu a scornit noi formule, deli epitetul de politism psi. tice, fara niciun element supranatural, doar cu datele reale
hologic" dat in mod fericit de Vladimir Streinu romanului ale vietii. Astfel fantasticul si senzationalul se imperecheaza
Donna Alba ar parea sa defineasca o tecnica noun : in rea in imaginatia romancierului atunci chiar cand ea ramane in
litate era doar o modalitate de expresie personala adecvata fagasul realist.
unei singure opere. Dar tot ce a scris el poarta o pecete Dar pararel cu faptele, in nuanta for cea mai profund
proprie si unica ai savoarea de fruct amarui a nuvelelor $i epic& ceea ce predomina in literatura aceasta sunt tipurile
romanelor sale care nu vor exercita influente si nu vor literare. Gib. I Mihaescu a plasmuit eroi cu totul ai cu totul
provoca imitalii, va fermeca totdeauna pe cititorul de elite noi in literatura noastra. As spune mai mult : ca in ce prig
va da fiorul adevaratei arte. veste pe barbati ei a urmarit in toata lituratura lui un tip,
Gib. I. Mihaescu a fost epic prin vocatie puternica, pe care l.a descris totdeauna si sub aspecte varii a cautat
epic asa cum numai scriitorii transilvaneni au isbutit sa fie, sa.1 duce la perfectiune. E tipul lui Mihai Aspru, tipul voin.
adica Slavaci, Rebreanu, Agarbiceanu si Pavel Dan. El a lei incordate catre un stop unic proectat mereu inaintea
fost unul dintre ultimii nostri marl nuvalisti, scriind nuvela ochilor ca o obsesie, tipul de energie iscusita, dublata de
care confine actiune si viata ai e totusi psihologica ; psiho inteligenta practica, specific oltenesc. Mihai Aspru a fost
logics, nu !ma psihologistica. Dupa el s'a uitat ca nuvela acelas erou, in esenta, si in Mihnea Baiatu si in locotenen.
ca sa fie, trebuie sa contina viata at sa o evoce intr'un grad tul Ragaiac. Oltean, Gib. I. Mihaescu a dat cea mai reliefata
mai accentuat si mai concentrat decat romanul, cdruia i se imagina a psihologiei provinciei sale in eroii cartilor sale
mai pot ierta balasturile si ca excesul de analiza psihologica $i mai ales in cei trei de mai sus, trei fete ale aceleiasi sub.
ucide valoarea de natural a ei. $i Gib. I. Mihaescu a facut stante, energia psihica olteneasca. Acest energetism sufletesc
rabdator si sever ucenicia romanului la scoala nuvelei pe isi gaseste la romancierul nostru expresia epics desavarsita.
care a practicat.oj. L arta in La Grandiflora" si in Vede. In ceea ce priveste tipurile femenine, daca ele au de asemeni
nia". Abia dupa qda ca desavar§it a abordat romanul. viabilitate, niciuna nu poate fi comparata cu splendida intru
$i in nuvali trilcoe roman trasatura fundamentals e chipare a Donnei Alba. Femeia asa cum o concepe Gib. I.
in clocotul de via i ii starneste autorul. Literatura Mihaescu este cu dragoste $i inteligenta intuits $i creiata ca
lui plesneste de viata, e pliria de fapte, de actiune, e intr'un o statuie vie. $i in cuplul Mihai Aspru Donna Alba
continua dinamism. Nu e o literatura realist& pentruca nu romancierul a pus atata pasiune §i atata mdestrie construct
copiaza formele si imaginile realitatii : le foloseste numai, tivd, incat pe drept cuvant romanul Donna Alba" poate
fara sd le fotografieze. Asemeni lui Baizac, Gib. I. Mihaescu fi considerat o capodopera a literaturii romane.
nu imita, ci inventa. Toate intamplarile literaturii sale sunt Deplangand decesul prematur al lui Gib. I. Mihaescu
fapte asa cum au iesit din imaginatia autorului ai sunt reali din motivul egoist Ca am ramas lipsiti de operele desavarsite
ste numai in masura in care ele s'ar putea intampla si in pe care le.ar fi putut scrie, trebue sa ne consolam cu aceea
viata asa cum s'au intamplat in minted creatorului. $i ima ca el a lasat totusi pagini nemuritoare 1i ca nuvelele sale,
ginatia creatorului era foarte bogata si aceeace putem spune 1 mpreuna cu Rusoaica" si cu Donna Alba" sunt deajuns
mai ales despre inventivitatea epicului sau e ca este extrem pentru ca steaua lui sa straluceasca fara moarte pe cerul
de ingenioasa. Faptul epic la Gib. I. Mihaescu specula net literaturii romanesti.
prevazutul, surpriza, atingand chiar direct senzationalul, fara

Fragment') Rava,s din lupta


Bratele-asteptatc desmierddrile Mama mica, mama band,
Minanilor, minunilor, mereu altele. Sufletu-mi, coardd, se 'nstrund,
Fiecare piept pleingea deplirtdrile Cantec de furtund chlinta,
Mine de ore, inctltele. Duinnezeu bine,euvantd.
Inimi crest, carpatice.
Urechile-arson teau si 'n aqteptare, Via de zile dacice
Papeete vantulivi, nu le-atingeau; Si se urea pan' la ter
Toate pareau ca o mare, Vultureti naluci de fier,
Peste care tdcerile plutiau. Taira sa o spune cui?
Deodatd, in neguri inveiluita, Doinnului wi vdntului...
Cu pdral scirutdoiclu-i varful picioarelor,
Corina iesea, incet, din ispitd,
Cantdncl de-ctswpra isvoarelor. Mama blind, mama band,
Viers de mierld impletit
Padarile'si alungau somnul, cu mdna, Iti trimit in asfintit,
Cevnd ochii Corinei, revdrsati in ape, Ldstarit cu ita noun
Imunclau muntii si-agale, Std./0mA Pentru tiara cea de road,
Cerbii veriau, s'o vadd, aproape. Pentru cei cdzuti ca spice
Pe dealuri fi pe colnice,
Voile vuiau, sdrutate de vent, Cu fruntea proptita 'n lut
Neldmurit, prea mult depeirtat. Ceas de Prtfci greu durut...
Dansul creqtea, din tyincleiri gl, frdint,
Fiecare pas lumina speirgea.
Pared din ramuri fi-arome tetysnit, Astdzi, main, fi-voi ea
Cdntul, din nou, spinteca vazduhul Cal ales de Dumnezeu
Cantul Corinei, de sweet sfar§it, Cerului set due solie
Inlantuind incepvtalui duhul. Semi din merea bdteilie,
BEN. CORLACIU Mama mica, mama band!
www.dacoromanica.ro
*) Din volumul in manuscris: .z1loartea Corineb.. AUREL D. BUGARIU
3
Rediviva

GIB I. MIHAESCU, ROMANCIER AL VIRILITATII


de PERICLE MARTINESCU

Personalitatea literary a lui Gib. I. Mihaescu prinde de grabs un expresionist, avand o certa mentalitate de drab
contururi tot mai precise si se defineste singur& in complexul maturg expresionist, cum noteazd in a sa Istorie a literaturii
literaturii romanesti, pe mdsura ce departarea dintre om si romane d. G. Calinescu Inteadevar, in toale cele cinci rob
opera lui se face tot mai mare. In timpul vietii scriitorului, mane, actiunea este, in linii generale, cam aceiasi, impletita
cariera literary a lui Gib. I. Mihaescu era intr'o continua insa de fiecare data cu o varietate de episoade, de aventuri,
ascendents, facand, cu fiecare noud carte, un salt remarcabil de fantezii, ce ilustreaza marea forta creatoare si inepuizabila
spre o perfectiune cautatd, Mira indoiald, cu asiduitate de putere de pldsmuire a scriitorului. Eroii acestia nu sunt niste
romancierul atat de activ, atat de robust. Autorul isi imbob idealisti, ci niste pasionati cari ating uneori delirul si cari
gdtea cu fiecare roman dosarul elogiilor critice, asa cum isi recurg alteori la tot felul de perversitati si calcule lucide
imbogatea si numarul cititorilor sal pasionati. Pena in pragul pentru ansi atinge scopul care, deobiceiu, nu le prea scapa.
pretimpuriei sale morti, evolutia literary a lui Gib. I. Miha. Elementul volitional se irnbina aid cu un vast proces al
escu se poate reprezenta grafic printr'o scary compusa din inteligentei, in slujba atingerii tintei pentru satisfacerea unei
multe trepte, cele de mai sus avand mai multa soliditate, pasiuni oarbe. Si de fapt, problematica scriitorului nu se
fiind mai bogate in motive decorative si construite cu mai margineste numai la aceasta goand a eroilor hiper-sexuati
mult& maestrie, deli din punct de vedere strict artistic evon de ansi atinge tinta, ci patrunde intr'un domeniu si mai vast:
lutia sa stilisticd e mai putin sensibila, fats de covarsitoarea acela al luptei dintre sexe, al rdscoalei instinctelor cari uzeaza,
amploare epics pe care o capdta operele sale din urma. distrug sau incldriesc pand la o sumbra desfdsurare dramatics
Disparut in plind desfasurare a bogatei lui fantezii creatoare, vietile prabusindu- le apoi, dinteodata in ratare sau, dincolo,
critica nu-si putuse spune cuvantul hotdrator asupra litera- intr'o indiferenta absolutd, on in abisul violentat al sinuciderii.
turii lui Gib. I. Mihaescu, deoarece fiecare carte noua consti-
tuia o depasire a celei anterioare si o promisiune pentru
una viitoare. Opera scriitorului era intr'o continua depen.
dent& de existenta si energia creatoare a scriitorului, astfel
incat definirea uneia, fdra cunoasterea limitelor celuilalt, era
greu de f&cut. Astdzi cand omul, cand autorul a incetat sa
mai influenteze in vreun fel opera, aceasta poate fi privity
in ansamblu si judecat& ca ceva de sine statdtor, definitiv
si fard teama c& o afirmatie de acum ar putea fi depasita
de o realizare ulterioara.
Am spus ca personalitatea literary a acestui scriitor se defi.
neste singura pe mdsura ce distanta dintre om si opera lui creste.
Lucrul acesta este valabil mai ales in cazul lui Gib. I. Mihd.
escu a cdrui literaturd era atat de puternic influentata de
elementele unei biografii interioare atat de nebuloasa si coma
plexa, atat de originals, totusi, prin structura ei deosebita.
In oricare din romanele sale infatisate in ordinea crescanda
a treptelor figurate mai sus de : Brutal Andromedei, Femeia
de clocolatd, Rusoaica, Zilele $1 noptile anui student Intar-
zia1 0. Donna Alba se simte ca ceva din personalitatea
omeneasca a scriitorului se prelinge in opera lui, ins& ele.
mentele autobiografice sunt asa de bine transfigurate, dozate
si raspandite in numerosii lui eroi, incat e greu de urmarit
unde si care anume reprezinta sau ii tradeaza mai mutt pe
autor. Prin ceeace toate cele cinci romane ale lui au comun
ins& se poate destul de usor spune care este elementul autobion Gib I. Mihaescu, ocizut de Dem.
grafic in opera lui Gib. I. Mihaescu si mai ales, in ce mdo
surd toatd opera lui este nascuta dintr'un real surplus de
virilitate, dintr'o nesfarsita obsesie sexuald a scriitorului. Dar Iatd4, bundoard, pe nevinovatul profesor Andrei Lazar,
intrucat omul nu mai exists, lucrul acesta nu se mai cere din Brat& Andromedei, inventatorul unui original perpetun
a fi discutat, ramanand ca opera sa fie privity prin ea insasi, urn mobile, care indragostit de frumoasa si inaccesibila curtez.
fArd nicio raportare la persoana fizica a scriitorului. and provinciala Zina Cornoiu, sotia unui politician, isi vede
Gib. I. Mihaescu este un romancier al virilitatii. Mai distrusa cariera si sfarseste tragic sub rotile trenului inainte
mult chiar : al complexelor virilitatii, adieu al anomaliilor de ansi fi realizat visul. Andrei Lazar este cuprins de pasiunea
si at exagerarilor, al obsesiilor si al .misterelor ei, literatura pentru cea mai inabordabila, pentru el, femee din oral si din
sa pornind dela manifestarile exterioare si comune ale acen cauza aceasta toate celelalte aventuri sentimentale si sexuale it
stui fenomen si explorand domeniile cele mai departate din lass nesatisf&cut, fiindca existenta lui se angajase intreaga in lun
campul inconstientului urmarite prin diferite faze de subli- pta pentru cucerirea sotiei unui viitor ministru. In momentul
mare, sau prin insasi infatisarea destinului eroilor sal. Person cand a constatat ca un alt barbat, profesorul Inelescu, a
nagiile principale din intreaga sa opera sunt numai barbati, cucerit atat de usor, ceeace lui ina lost cu neputinta, neferin
iar femeile, chiar cand au roluri importante si marcheaza citul visator s'a aruncat inaintea trenului, ducand cu el iman
creatii exceptionale, cum este, de pilda frumoasa Alba Ipsin ginea exagerata a aceleia pe care o idolatrizase,
lant, una dintre cele mai stralucitoarle figuri femenine din De a ceiasi structura este si locotenentul Ragaiac, din
literatura noastra ele nu constituesc decat pretexte exten Rusoaica. Atat numai c& aid personajul, deli sty mai aproape
rioare, obiective spre care se indreapta intr'a goana bizara, de realitate, are totusi o fort& mai mare de idealizare. Locoten
turmentate de pasiuni marl dar totdeauna stapanite, strunite nentul de pe malul Nistrului n'a vazutno nicidatd pe mult
in clestele vointei, personagiile masculine. Mai toate femen asteptata, pe misterioasa Rusoaica ce trebue sa And candva
lie din opera lui Gib. I. Mihaescu au rolul statuei din de pe celalalt mal al apei spre a implini visul sau, dar a trait
legends, de care se indragosteste Pygmalion si in jurul careia tot timpul sub infrigurarea asteptarii : niciuna dintre femeile
se desfasoard intreaga drama a acestuia. Ca si Pygmalion, ce i-au trecut prin mand n'a reusit sa-1 desprinda de obsen
eroii scriitorului nostru trdesc, se lupta, uneori mor pentru sia lui si drama interioard a lui Ragaiac s'a sfarsit abia in
cate o femee, care de cele mai multe obi, nu este departe dimineata cand a zarit pe luciul apei semnele ce inau dove.
de a fi ea Insasi ca o statue pentru cel ce o idolatrizeaza nu dit ca Rusoaica s'a inecat poate chiar in clipa cand incerca
dintr'o tendinta de idealizare platonic &, ci dintr'o adanca s& And spre el. Ragaiac e un tip complex, de un rafinament
sete de cucerire si de posesiune carnal &. Gib. I. Mihaescu pervers, caruia ii sunt destinate toate succesele, pe care el
nu este catusi de putin romantic. El ar putea fi socotit mai le culege uneori cu sadism, dar a carui pasiune incordata
www.dacoromanica.ro
4 Dacia
nu.i este satisfacuta din simplul motiv ca Rusoaica, intocmai Acolo unde vigoarea de romancier a lui Gib. I. Miha.
ca si Zina Cornoiu, este o inaccesibila pentru el. Aceasta escu capata mai multd amploare 5i unde pecetea pesonalitatii
imprejurare ii mare*te insa complexitatea sufleteasca, facand lui literare, a preocuparilor lui pshologice e mai adanc imprifi
din el un posedat care reactioneaza asupra celor din jurul mata, este romanul Donna Alba. El ilustreaza mai bine decat
sau in chipuri dintre cele mai ciudate. toate celelalte problematica. autorului si se pare ca abia
Mihnea Baiatu, eroul atator aventuri galante *i de alts aci curiozitatea lui de romancier a fost pe deplin satisfacuta
naturd din Zile le si noptile unui student intarziat, daca pe drumul deschis cu Bratul Andromedei : Donna Alba este
este infati*at altfel Si aruncat intr'un alt mediu, are insa o incoronare*i totdeodata un terminus al unei directii a scrii.
aceia*i diagrams sentimentala ca *i ceilalti. Studentul care torului. Cu acest roman e posibil ca Gib. Mihaescu sa se fi
se bucura sistematic de gratiile gazdelor pe care le parase*te simtit multumit de explordrile lui in acest domeniu, urmand
apoi subit escaladand fereastra in mijlocul noptii *i care sa abordeze pentru viitor altele. Deja urmatorul roman,
trage chiulul" tuturor birta*ilor, de unde fuge dupace inceput 5f ramas neterminat in manuscris, avea ca subiect
a mancat fara sa plateasca, parintilor carora le cere mereu rascoalele tarane*ti din 1907, ceeace inseamnd ca scriitorul
bani st chiar Universitatii insa*i acest boem inteligent, *me se indreapta spre alte orizonturi.
cher, rafinat pentru care nu exists lege, obligatie, datorie *i Donna Alba este expresia dusa la paroxism a unei
pe care se pare ca nimic nu e in stare sa1 domesticeasca, virilitati cdreia nimic nu.i std in cale pentru cucerirea obiec.
*i are *i el destinul lui legat, ca *i al celorlalti, tot de o tului ei. Mihai Aspru zare*te intr'o zi, pe cand ie*ea dela
femee. Dupace a facut nenumdrate victime prin lumea gazde. examenul de bacalaureat dat cu intarzicre, pe Alba Ipsilant,
lor, dupace a in*elat zni dearandul buna credinta a parintilor o femee a carei frumusete it fascineaza. Nu *tie nimic despre
ii a produs felurite semne de mirare pe fata chelnerilor, ea, dar o urmare*te, se intereseaza pe toate caile *i afla ca
Mihnea Bdiatu *ia descoperit *i el idealul femenin in stu. este sotia avocatului Georges Radu Serban, coborator *i el
denta dela Filosofie, Arina, care a pus stdpanire pe el fara sa,*i dintr'o straveche vita domneasca. Tanarul izbute*te sd intre,
dea seama, aducandu.1 intr'un sector mai civilizat *1 mai legal. ca secretarul avocatului, in casa Donnei Alba *i unsprezece
Murind in urma unui avort, Arina i.a lasat studentului intarziat ani dupa aceea nu face decat tot ceeace.i std in putinta ca
o singura mo*tenire : gustul studiului. Ca un semn de pietate, s'o cucereasca pe aceasta. Romanul are o multime de pla
pornit de fapt dintr'un sentiment .de dragoste pentru femeea nuri, imbrati*eaza un vast teren social, dar tot timpul accentul
iubita, Mihnea B, aat renunta la viata lui dezordonata de principal cade asupra luptei pe care Aspru o duce in vederea
pana aci, *i se ,)1(cle -kra studiului, abordand lumea filoso. realizarii scopului lui. In niciunul din romanele anterioare
filor cari de ani i Irtmail*teptau in lini,te pe biroul sau. Gib. Mihaescu n'a pus in sarcina personajelor atata elan,
Romanul acesta 5. '11.2,4%,1 caricatural *i oarecnm umoris. atata tensiune, ca in Mihai Aspru. Lupta era mai grea aici,
tic, dar personagiul pf'Sr are aceeasi caracteristica: toata din cauza diferentei de nivel social dintre femee st barbat, dar
goana lui fusese in scopul cuceririi unei femei, a unei tocmai deaceea actiunea este mai incordata, cu incursiuni de
anumite femei, alaturi de care sa,*i implineasca rostul. Aceeasi tot felul in toate straturile sociale. Si, lucru curios, tocmai
explozie de virilitate peste tot, acelea*i aventuri trecatoare in aid, eroul isbute*te sa.si atinga telul care atatia ani 1,a obse
scopul de a,*i intinde punti spre marea aventura de mai tarziu. dat cu o tarie napraznica. Ceeace Gib. I. Mihaescu incercase
Toata existenta, intr'un fel extraordinara, a acestui student, probabil sa realizeze in fiecare din romanele anterioare, a
era astfel din cauza ca barbatul din el naii, .atinsese Inca izbutit din plin in Donna Alba, unde scriitorul *i,a desfa*u.
scopul. In momentul cand *i 1.a atins, viata lui a luat rat pe deantregul amploarea epics *i a sondat pana in stra
numaidecat alt curs. funduri ahisul psiohologiei masculine in lupta dintre cele
In Femeea de ciocolaM se pune aceia*i problema. Un doua sere.
inhibit iube*te in taina o femee, pe care o nume*te femeea Fiecare din eroii enumerati mai sus au, dupa cum am
de ciocolata", dupa unele atribute ale ei, fiind in acela* vazut, o trasatura comuna, pe care autorul le.a imprumutat.o
timp ros de gelozie pentru un rival care se bucura de gra poate din el insu*i. Ceeace trebue retinut *i o facem
tiile nenunoscute lui. De aici o serie intreagd de complicatii aici cu piacere este profunda originalitate a lui Gib I.
psihologice, cari nu se rezolva decat in momentul cand Mihaescu si marea lui valoare de creator de tipuri, atunci
rivalul moare, ramana.nd singur sa mo*teneasca femeea de cand e vorba sa1 intregam in literatura romaneasca
ciocolatd", spre a carei cucerire porne*te cu forte proprii.
Si sa.1 privim prin comparatie. Eroii lui sunt, lard nicio

111=1 indoiala, exemplare rupte din mijlocul nostru. In ei se intal.


nest toate calitatile sl defectele specifice rasei noastre, dela
idealizarea femeii *i incordarea pasiunii, pana la sensualismul
aproape primitiv *i vointa ce nu cunoa*te obstacole, de ag*i
Focuri de cornOarci atinge ohiectivul dorit. In opera lui Gib. I. Mihaescu
no trebue socotita dccat un ciclu incheiat din ceeace, cu
care

siguranta, ne=ar fi putut da intr'o viata intreagd este cuprin.


sa toata psihologia iubirii romanesti. Naivitate dar *i calcul,
Un crang albastru inima Ta, Tard nevinovatie dar §i perversitate, cinste dar si *antaj toata
A desfrunzit in veac Pxtatici muguri gama sentimentelor pe care le exploateaza iubirca pentru a
se realiza, este infati*ata in opera lui cu o maestrie rara. Si
Coroana lor va creste 'n are ruguri ceeace a prins mai cu seama Gib. I. Mihaescu este acel spe-
Arzdncl misterios ca pe-o contoctr'd cific imponderabil al psihologiei amoroase autohtone, pe
care nici un alt scriitor n'a zugravit oasemeni lui. Eroii lui
Gib. I. Mihaescu nu pot circula decat in Cara noastra, fiindca
Din crugvri rechi a scos legenda pluguri ei sunt profund autohtoni, spre deosebire de alti eroi de
giln leatul non destin de our and roman, mai mari sau mai mici, carora li se poate atribui orice
alts stare civil& fara sd aiba insa calitatile naturale ale aces.
Hokla nddejdii Watd sa rcisarci tora. Dacd femeile din opera lui sunt mai facutea, ndscute
qi da,nd pe rod visatele belsuguri mai mult din imaginatie decat din realitate, barbatii sunt in
schimb luati direct din realitate. Ei circula printre noi, ii
vedem in fiecare zi, sunt in noi in*ine. Nimic livresc in
In farini asteptam ca sd ne chemi constructia lor, nimic artificial. Dostoiewski spunea ca daca
Toti ne gdtim, de drum cu doru 'n raniti n'a studiat poporul rus, it simte in schimb in inima lui. La
Si seceri fulgerand in cer &parte... fel s'ar putea spune 5i despre Gib. I. Mihaescu : toate persona.
giile lui par atat de autentice fiindca in fiecare autorul a
Cd prey to frang robii sd nu bleStemi retrait o experienta psihologicd proprie. Deaceea el este un
romancier al virilitatii 5i anume : al virilitatii romanesti,
Set nu aprinda soarele la graniti neviciata de cerebralism, dar nici imbacsita de sensualismul
Paduri de somn si /anuri, mart de moarte. mobid at slavilor, ci pastrand echilibrul sanatos al pasiunii
care nu urmare*te decat o singura tinta : realizarea ei fireasca
ION POTOPIN in cadrul legilor naturii omenesti.
www.dacoromanica.ro
Rediviva 5

INSEMNARI DESPRE NUVELELE


WI GIB I. MIHAESCLI
de VLADIMIR DOGARU

Alegandu-si ca mediu de exploatare strafunzimile sufle- pentru el genunea, de unde Rascolnicov cel cazut se poate
tului omenesc, pe care le analizeaza cu mult perspicacitate, ridica... La Gib. Mihaescu, problema raului si a binelui nu-i
Gib . Mihaescu, on cat ai cauta sa.1 apropii de altii, ramane atat de complex conceputd. Insa cele cloud elemente intre
in literatura romana fara punct de comparatie. In genere, care se desfasoard drama sufletului uman : cerul luminos si
fiecare scriitor isi are nota sa aparte. La Gib. Mihaescu ea iadul intunecos sunt prezente si la el. Folosindu.ne de o
formeaza insa ceva cu totul deosebit. Nuvele psihologice are imagina plastics, eroii lui Gib. Mihaescu sunt ca niste um.
si Caragiale, si Slavici, si I. Al. Bratescu.Voinesti, dar autorul blatori prin noroaie, care descopera pe Dumnezeu, nu in
Trottel, nu imprumuta nimic dela ei. El apuca alta cale, luciul cerului de sus, ci in oglindirea mocirlii de jos. Omului
existenta de mutt aiurea, dar nebatatorita inca la noi. if e scris sa se salveze cazand. Un adevar paradoxal, de care
Asa stand lucrurile, era firesc ca scrisul lui Gib. Miha- teologia oficiala n'a prea vrut sa tie seama mai niciodata.
escu sa f e pus in legatura cu cel al catorva romancieri Poate deaceea scriitorii, care s'au apropiat mai mult de
straini. D esigur, nu vom nega aceasta sustinere. Ea ramane Dumnezeu, au iesit totdeauna din randul laicilor...
valabild, fiin dca datele pe care se bazeaza sunt de nerasturnat. Nuvela, in care Gib. Mihaescu devine mester intre
Ceeace ni se pare insa ca n'a fost indeajuns de bine lamurit, mesteri, este Troita. Trei bieti degerati se impleticesc sub
e, nu atat ap opierea cu scriitorii straini, cat originalitatea bataia viscolului de peste Nistru. Abia mai merg. Un pic mai
lui Gib. Miharescu insus. Peste ea s'a trecut de multe ori, lipseste, ca mintea sa li se intunece complect. Daca soarele
deli constituia doar lucrul principal. apune incolo, noi trebuie s'o luarn incoace I" Sunt primele
Gib. Mihaescu a fost comparat cu Dostoievski, pentruca, for vorbe, si ultima incercare de a se mai orienta. Gib. Miha.
intocmai ca si el, ne aduce in fata ochilor oameni cu stari escu incepe a le diseca sufletele in chiar clipa desechilibra.
sufletesti bolnave. Aproape toti eroii nuvelelor sale sunt rii for. Lasam la o parte valoarea pur psihologica a nuvelii.
fiinte, a caror minte lucreaza fara controlul lor. Ei nu intra Ea e un lucru frecvent in scrisul lui (3P. Mihaescu. Ceeace
in scena decat dupd ce au ajuns in starea aceasta. Iata-1 pe vrem sa evidentiem, e de natura religioasd. In drumul for
Grigore Danut, nef ericitul sef de statie dela Bobeni, care, de bajbaire, cei trei degerati dau de o troita, pe care, ne.
sub teroarea batditor ochiului stang, da drumul gresit la stiind ce este, unul din ei o aprinde. Sfantul local arde
trenuri, provocand moartea propriei sale copile. Fara aceasta pana'n temelii. Ramane doar chipul Mantuitorului. La vede.
obsesie care.1 duce spre desechilibrare, personagiul de mai rea icoanei, cei trei se cutremura. Palalaie, inebunitul de ger,
sus ar fi fost un om .ster s si analiza sufletului sau nu near rosteste, printre aiurari, rugaciuni de iertare. Tocmai atunci
fi spus nimic. Inzestrat cu simtul realitatii ascunse, Gib. apare si o haita de lupi. Ceeace gerul nu reusise sa be insufle
Mihaescu a stiut sa prinda clipe cand omul incepe sa.si arate in deajuns, le insufla negrele fiare : li.e fried de moarte 1

misterele fiintei sale. Aproape mai bine ca romanele, nuvelele Numai Christos pe care ei 1.au ars iar mai putea salva.
lui contin personagii, cu suflete deschise spre neant. Se mica Palalaie sasteapta o minune. $i minunea se intampla. Din
toate ca pe margini de prapastii, rostogolinduse sau salvan- mijlocul focului dogoritor, Christ creste si se mareste cat
du-se, sfarsitul for fiind lasat adesea in penumbra, tocmai intreaga troita ; cu par valvoi de flacari, cu brate ametitoare
pentru a nu ne sustrage dela privelistea revelatoare a ince= groasnic la chip, asemenea unei vedenii apocaliptice, sta gata
palatal deraerii. Cine vrea sa afle originalitatea lui Gib. sa se narue ca o revarsare de jar peste turburatorii marirei
Mihaescu, de aci trebuie sa piece. Dostoievski isi infige privirile lui singuratece". Acest final confine ceva din scrisul lui
si dincolo de decadere. Intunericul care se nazare'n fund, e Dante, care-1 apropie pe Gib. Mihaescu de nota senina a
viziunilor crestine. Intunericul, care la Dostoievski se men.
tine aproape neimprdstiat, alterneaza la el cu lumina. E o
contributie a etnicului, fiindca poporul romanesc, in adancu.
rile sale intime, e dupa cum se stie, optimist. Aceasta alter-
nare se infdptueste cu ajutorul cerului. Gib. Mihaescu intro.
duce foarfe des cerul in opera sa. $i Cezar Petrescu face
lucrul acesta. Insa nu in maniera lui Tolstoi. Ci ca un indemn
propriu, extrem de necesar pentru cei care apuca pe urmele
lui Dostoievski...
Nuvelele lui Gib. Mihaescu, ca un merit care vine sa
se adaole in plus, prezinta si ceatatalla fata a sufletului
taranesc. Nuvelistii si romancierii de pana acum au infatisat
viata taranului nostru, numai partial. In afara de iubire si
de setea de pamant, sufletul sau mai cuprinde insa si altceva.
Framantarile in fata mortii, intrebarile despre destin, atitu-
dinea lui fata de Dumnezeu, acestea isi asteapta inca scrii.
torul care sa le adanceasca. Poate cel mai mare roman care
va fi sortit sa se iveascd varedata in literatura romans, va
rasari din temele de mai sus. Ce e mai profund decat moar.
tea ? Ce chinue mai mutt decat infinitul ? Taranul le traeste
cu maximum de intensitate. E de mirare cum tocmai aceste
preocupdri au fost lasate la o parte. Nuvelele lui Gib. Miha.
escu umplu o parte din acest gol. Iata un exemplu, din sus
citata Troita: Zapada lumina de parca era insasi ziva, pe
care noaptea n'o mai alunga la asfintit, ci o prinse insfarsit
si o calca acum in picioare, strivindo sub greutatea intu.
nericului etern. Prin lumina ei invinsa-, cele trei umbre isi
duceau spaima inghetata in suflet spre cele sapte stele ale
carului mare, cazut cu oistea in pamant. Totul era cazut,
rasturnat, darapanat, totul de darapana Inca. Lazile sfintilor
I cadeau fara preget, sparganduse una de alta cu sgomot
nemai pomenit. Dracii cucerisera cerul si aruncau de acolo
Morrmintul lui Gib I. Mihdescu cu boarfe cu tot pe vechii stapanitori. Dascalul Palate
(in cimitirul dela Dragclyant) www.dacoromanica.ro
privea incremenit carul ceresc rupt si asvarlit ca o biata
6 Dacia
vechitura, si ochii lacramau. Printre lacrimi vedea cum toate El sufera din plin. Nu se prabusesc ins &. Resemnarea din
stelele se desprind depe bolt& gata sa curga ca o ploaie de vechea Miorita, impletitd cu filosoficul In zadar, copile 1"
pietricele..." Totul e dantesc in aceasta descriere. Fireste, al lui Eminescu, a re'nviat din nou In sufletul lui Gib. Mi.
imdresia e numai de viziune, Gib. Mihaescu fiind dealtfel haescu Wand din el un mare si original scriitor.
aci mai original ca oriunde. Oare, ce.aveau sa fie Vdo Niciodata nu vom sti ce opere uriase mai aveau sa
mile odzduhului? iasa din mainile lui, fiindca niciodata jalea si tacerea nu sunt
mar!, ca in clipele cand incerci sa cugeti asupra mortilor
0 comparatie intre nuvelele si romanele lui Gib. Mi. premature.
haescu ne duce la constatarea ca autorul e mai obiectiv in
primele. In romane, stilul sau e mai subiectiv. Ne-am astepta
sa fie tocmai pe dos. Nu stim care sa fie cauza. Probabil
unde temele din romane iau fost mai atragatoare. Gib.
Mihaescu ne infatiseaza evenimentele, ca luand parte la ele Poveste at naiad
El se substituie eroului principal. Amanuntul se cuvine sa
fie semnalat, fiindca ne ajuta la explicarea originalitatii lui Elfii veneau tiptil, Un hora for sat furs
Gib. Mihaescu. Infati§ind pe Donna Alba prin prisma sufle- Pe frumoasa adormitd tin. pddure,
teasca a lui Mihail Aspru, romancierul roman se deosebeste De megtera cu sortilegii viclene.
si de Tolstoi, si de Flaubert. Acestia, ramanand in spatele Pddurea freamilta de miracole fi fdpturi aeriene.
povestirii, eroinele for vrajesc mai putin. Donna Alba pe Asta era odat4, de mult,
care in roman o idealizeaza Mihail Aspru, iar in afarci au Pe vremea mitologicului tumult.
torul insus, e o creatie basmica. Gib. Mihaescu a ajuns la ea Astdzi doar spanzur4 prin pomi,
pe calea lirismului : o deviere dintre cele mai fericite 1. Atarn4 printre ramuri deftincfii gnomi
Cercetarea nuvelelor lui Gib. Mihaescu, intocmai ca si Zimbrii cu grumazul de furtuni,
a romanelor sale, ne ofera prilejul de a reflecta putin asupra Au apart zarea, s'au innecat in negrele genuni,
deosebirilor ce exista intre literatura romana si rusa. Scriitorii Ldngd elelteul de clegtar, sdnziene
roman au fost deseori comparati cu cei ru§i, fie pentru a Nici Nu se mai ivesc, nude, ceregti, aeriene.
arata anumite inriuriri, fie pentru a mentiona doar simple veverifa, salcimandra gi dihoral,
asemanari. Astfel, Ioxxi Agarbiceanu a fost comparat cu Dosto. Nu-0, mai gdsesc silvestrul iar soborul.
ievski, conchizandu.se ca prozatorul ardelean datoreste foarte Invaftitorule cu robd funebrd,
mult romancierului rus. Liviu Rebreanu, in analiza strangu. Cu ochii mistuifi de nelinigti si febrd
larii Anil, in Cialeandra, in Pdcfurea Spanzuratifor, si.l i.a La catedra intunecatei tale imparlifii,
74414 chernat await, ingropaft de vii.
pe autorul Fratilor Karamazov numai ca model (in nebunia Dece
lui Puiu Faraga, desigur si pe Leonida Andreew). Descriind nu 'ncepi prelegerea inaugurald?
moartea lui Mihail Vardaru din Inlunecare, Cezar Petrescu Aula, draped in crepuri, agteapt4 sumbrd 0 goal&
a avut in minte imaginea ranirii Printului Andrei din Rdzboi Armed paste ora,se gi campuri fatidicul Mu bumerang.
,s1 Pace, al lui Tolstoi. Mihail Sadovea»u e influentat, mai Atentie! apelul: bing-bang, bing-bang.
Hei, tinere
ales in tinerete, de Gogol. Iata un tablou dintre cele mai Ce privegti mereu discipol, in haind de catifea albastrd!
spre din,colo, prin fereastrd,
grele de descurcat. Cu gandurile rci Mcind hai-h,ui?
Pentru a ne putea lamuri cum trebuie, e nevoie sa stim in Rogu-te, gi mud 84 ne spui!
prealabil ce sunt in fondul for sufletul rusesc si sufletul ro. In lumea mea sus, Invafatorule,
manesc. Spre deosebire de celelalte popoare, Rusii se carac. To fi mat cliecumau dour: dragule, gi: dorule
terizeaza printr'o arzatoare nevoie de ispasire. Ei se simt Ziaci alergam 4upd gaze gi fluturi,
vesnic vinovati. De aici bigotismul si multimea de secte Dupd condurul mic al Cenugeresei.
religioase, din vremea tarilor. Dostoievski, care e incarnarea Noaptea culegeam luceferii zodiei, miresei,
cea mai Inalta a drama sufletului rusesc, marturiseste undeva yYi poctmele lumii invdfam, 84 be scutur.
ca toata viata lui s'a simtit vinovat, deli isi dadea seama ca Rdtdceam sea tolba in spate
nu gresise cu nimic, nici fat& de oameni, nici fat& de Dum. Prin hdfiguri aspre gi prin rovini,
nezeu. La batranete, celalalt titan al sufletului rusesc, Lew Printre glugile violete de metrdokni.
Tolstoi, deli nu atat de lucid ca Dostoievski, este si el atat Rupecon o mie de scindale de fier,
de mult stapanit de sentimentul vinovatiei, incat fuge de S4 and urc paste pissuri, be car.
acasa, in cautarea aceleiasi neaflate ispasirii. Literatura rusk Ierburile mi se intindeau sub tellpi, domoale,
incepand cu Puskin si sfarsind cu Dostoievski, e bogat strab& S4-mi sdrute glesnele, ed-mi desmierde picioarele goale.
tuts de fiorul acesta at vinovatiei universale. Eroul literaturii Pretutindeni, dup4 mine; prin pdduri,
ruse, desi logic ar fi sa nu fie asa, se simte partas in vi- Se fineau in carduri blajine, minunate fdpturi.
novatia lucrurilor eterne. Atitudinea lui isvoraste din con. Oamenii ma primeau cu paine gi sare.
ceptia pe care poporul rus o are despre Dumnezeu si lume. Iatd, vandtorul Carului mare.
Comparati cu Rusii, Romanii nu se simt atat de vino. Cu arcul de our pe umere vine
vati fata de oranduelile rele ale lumii. Chiar propriul for pacat gi tolba, plina cu luceferi gi rubine.
ii pun uneori pe seama destinului. Pentru ei omul este o Tofi 0 toate, cioamme, to slujese,
simpla jucarie, pe care soarta o misca cum vrea. Sa nu se Pentru popasul tau inipdratesc.
creada ca la Rusi a intervenit crestinismul mai mult. Ei sunt Aici, la gcoala imparafiei tale,
asa, datorita firii for bastinase. Nesimtindu.se vinovati, Ro. Am auzit de otreuvitri gi metals,
manii sunt mai optimisti. De aici provine robustimea scri- Ascufite pe viii de nicovale,
sului romanesc. Liviu Rebreanu si Gib. Mihaescu analizeaza De scuturi, de arcane gi de tale,
si ei sterile bolnave ale sufletului omenesc, dar literatura for Ne-ai invdfat, ca inimile sa fie viteze,
e pane la urma plina de sdndtate. Ceeace nu se intampla cu 24 aruncam smoald paste metereze.
Dostoievki, on Leonida Andreiew. Acestia sunt ca un doctor, Cum, sd fintim oamenii, 84 be venim de hac,
care, operand rani veninoase, se infecteaza putin. In mainile Cu plumbul in blind, cu pumnegul in stomas.
multimii, operile for devin cutite cu -doua taisuri. Iar ca set fim mai siguri cd semenul o sd cadet,
Mai mult ca ale oricui. nuvelele lui Gib. Mihaescu se Mai asvdrlim, din cand bn cand sate -o grenadd.
incadreaza in conceptia despre lume a poporului romanesc. Doborifi porumbelul Sfantului Duh
Ceilalti scriitori nu insist& atat de mult asupra acestui lucru. Tunarule, indreaptdi teava In ixizdah
Inzestrat dela nature cu darul analizei, Gib. Mihaescu se Gata, foe! Ha, ha, ha, ha!
apleaca cu pasiune asupra sufletului omenesc. Eroii lui nu Ce bine i-am nimerit din sbor iniraa.
sunt impiedicati, In drama for de prizonieri ai destinului, Egtti inddratnie tinere gi mi se pare,
de niciun altfel de sentiment, care s& be stramute gandurile. Prea creel in tot ce fi se ndzare.
Dar nu and supdr. Mi-a Meat placere.
1. A se vedea In deaproape eseul nostrus In jurul Donne! Atbe, qi-0.410115 discipoli, sd 'neepem Tdcere!
din Unicersul Literar, cu data de 13 Decembrie 1941. www.dacoromanica.ro HORIA NITULESCU
Rediviva 7

UN MARE INDRAGOSTIT AL CERULUI :

GIB I. MIHAESCU
de APRILIANA MEDIANU

In majoritatea, cazurilor nu putem sti in ce masurd spa tiilor ceresti, pe unde ii pldcea sa hoinareasca, unde se
opera, privitd in ansamblul ei, poate sa reflecte propria per=
pare ca se refugia adesea in clipe de tristete, unde isi afla
sonalitate a autorului, nazuintele lui intime. In ceeace prig
reconfort sufletesc ,,...credea pand acum ca acolo, langa
veste pe poeti, dat fiind con tinutul liric al operei for, cerceta. ocularul lunetei se desparte hotarul lumei : credea ca e dea=
torului ii este mai lesne ca numai din lectura poeziilor sa juns ca in cercul de intuneric al obiectivului sa apara deodata
descifreze si sa reconstituiasca propria personalitate a poetului. cele cloud picaturi : de rubin si smarald ale Alfei din Hercuol
Referindu.ne la Gib. I. Mihaescu (dela a carui moarte pentru ca sa simta ca a baut din Apa Nepdsdrii, ca poate
s'au implinit 7 ani in ziva de 18 Octombrie) sa incercam o hoinari, mantuit cu tofu! de lumesc pe surele cai ale hao.
portretizare a lui, imbiind amintirile ramase ca dela un bun sului ; era secretul tariei lui, pe care si-1 rnarturisea cu satis=
si apropiat camarad cu ceea ce el insusi marturiseste prin factie acolo langa ochian in noptile profunde de yard".
descrierea unuia din personajiile romanului sau Bratu. Am spus ca in actiunea acestui roman al lui Gib. I.
Andromeder, care marcheaza trecerea dela nuveld, gen in Mihaescu marea preocupare a sa, cerul, predomina, imple.
care a excelat dealtfel. Despre Bratul Andromedei" critica tindu.se strans cu pdmantescul. Eroul, care intreaga viata si-o
noastra s'a ocupat mai putin. Am putea spune ca aceasta consacrase cercetarilor lui, se gdseste cu totul dezarmat in
carte a fost subestimatd. Andromeda stim ca este personifi. fata realitatilor terestre. Ne las& sa intelegem ca isi inchee
carea femeii expusa primejdiilor din cauza sldbiciunilor ei. viata printr'o teribil de amara deceptie, in urma unei nevino=
Dar poarta numele de Andromeda si o constelatie. Paso. vate aventuri sentimentale pamantesti. $i in aceste ultime
najul principal din romanul amintit poarta stigmatele acelei momenta ochii lui Andrei Lazar :" ...se indreapta ca la un
slabiciuni fatale, care pricinueste, inconstient, drama lui liman spre minunatul brat ceresc intins deasupra veciilor...
Andrei Lazar, ciudatul personaj in care Gib. I. Mihaescu In noaptea cu Iiniste ciudata, doar tin tele stelelor mai pune=
si.a descris marea sa pasiune : astronomia, si, am putea teaza. constelatiile. Din trupul rombic al Pegasului Andro-
afirma, mult din firea sa. meda se lase intr'o parte, intinsa, ca fin brat ocrotitor. E
Semnaldm in treacat paralela ce s'ar putea face intre bratul unei alte Andromede a inchipuirii lui, ocupand o
Luceafarula lui Eminescu si Bratu! andromedei" lui onsiderabild regiune cereasca, cu capul pierdut in aureola
Gib. I, Mihaescu. Ca si Eminescu, Gib. I. Mihaescu lactee, cu trup si membre alcatuite din constelatiile inveci.
`educe in preocuparile sale literare toata cutremuratoarea nate.
poezie a stelelor, pe un plan principal, contopind lumescul Privelistea aceasta care.' imbata adesea, acum e mai
cu abstractul. grozava de cat on si cand. Bumbii de diamant se intreunesc
Pentru a invedera cele afirmate sd.1 lasam pe el insusi in linii de foc si aparitia cereasca de stranie maretie sf stra.
sa vorbeasca de poezia cerului unei not.ti : In departarile lucire... 0, si acest brat molatec si cald de atata dulce lumina,
apusului zavoaiele zaceau in umbra deasa, spre care luna din cat e tesut si totusi necontenit intins, in veci neinfrant,
nedespuiatd inc de our se lasa domoald. Lazar o contempla aratand intr'una acelas neinteles septentrion, aceiasi neobosita
melancolic in cunoscator selenografic. Se distingeau usor : osie a rostogolului luminilor... Dedesubt rade necurmat din
Marea Senindtatii, a Linistii, a Ploilor, Oceanul Furtunilor. umbra un lunecus agitat de roata, apoi un lunecus nesfarsit
Ba chiar putu desprinde din bogatia stralucirii cele doua de sine... si in urechi se varsa ropotul- de metal al napraz.
cornice de umbra, intoarse, ale Nectarului si Fecunditatii. nicei invartiri..."
Astrul plutea imperturbabil in negurile inaltimilor, in Am insistat asupra acestor citate din mai multe motive.
care suflau cu putere prevestitorii zilei. Intai, pentru a.1 lasa pe el insusi sa vorbeasca despre neoste=
Iatd,* avea ceva cu totul deosebit luna aceasta netrecuta nitele lui cercetdri, care continuau fara sd.I stanjeneasca din
prin ochian, tronand peste lumea inca adormita, care nu stia ocupa-tiile impuse de necesitatile existentei sau sa.1 sustragd
ca vine pi imavara. Era ea insasi umeda de seva noun si dela activitatea.i scriitoriceasca. Fara sa o ocoleascd, Gib.
improspatatoare, care tasnea de pretutindeni". Am putea opri Mihaescu nu cauta societatea. Timpul fiber, timpul de odihna
aid citatul. Dar mintea lui scotocitoare depdsea. hotarele era langa luneta, acasa in preajma familiei. Nu a caldtorit
poeziei pentru a nazui la stiintd. Pentru a fi complet, pa niciodata pe alte meleaguri straine decat acelta ale spatiilor
sajul citat se inchee astfel : Doamne, nu mai era nimic din ceresti. Cand scria un nou roman nu citea literatura. Dealtfel
luna cea moarta si stranie din campul obiectivului". niciodata nu lam auzit vorbind despre vreun scriltor strain
Am spus ca mintea scotocitoare a celui care a fost la mods (a facut atatea ravagii Proust in randurile literatilor
Gib. I Mihaescu depdsea hotarele poeziei si, intocmai ca st nostri). Nu a suferit niciodata de snobismul literar de a se
Andrei Lazar, intarzia in noptile fungi de yard langa luneta aldtura curentelor literare de import. A ramas totdeauna
lui Braga In nadejdea ca doar va prinde din zbor vre.o consecvent cu el insusi. Il interesa numai viata in desfasu.
lumina noun, o raze din misterul miscarii celei mari si fdra rarea ei cum se oferea observatiei lui atente si experienta
de sfarsit dedeasupra si dedesubt, de pretutindeni si de tot. trairii proprii.
deauna". Nazuintele it indrumasera spre studiul matematicilor Era o fire Wanda, ingaduitoare. Nu critica pe nimeni.
superioare au ramas dela el caete intregi cu exercitii de Nu se plangea de nimic. Pe fate si in priviri i se revarsa
algebra si geometrie in spatiu Luneta, pe care familia sa un zambet luminos cand se insufletea in povestirile lui. Asa
o pastreazd cu pietate, a ramas cu ocularele demontate. Se era Gib. I. Mihaescu, asa 1au cunoscut intotdeauna prietenii
pare ea vroia sa le inlocuiascd cu lentile mid de microscop si camarazii.
asezate intr'un dispozitiv de el calculat si care urma sa dea Niciodata cred ca moartea nu a fost mai absurd de
rezultate noui in domeniul cercetarilor astronomice (facem necrutatoare. A smuls brusc pe un tats de langa doua fetite
aceste relatari cu toata rezerva, nefiind cunoscdtori in ma- cari deabia deschisesera ochii la vjata. A taiat o activitate
terie). Asternuse pe hartie toate calculele. Nu se tie cui a literara care se anunta deosebit de _fecund& Numai doi ani
incredintat aceste pretioase documente. Gib nu a spus nici sa.1 mai fi lasat sa traiasca si literatura noastra s'ar fi im.
familiei. Inlentiona insa sa piece in strdindtate pentru a.si bogatit cu Inca trei volume dela el, cercetdrile s.tiintifice in
breveta inventia. domeniul astronomiei ar fi intrat poate pe un nou fagas. Nu
Gib. Mihaescu era o fire extrem de sensibila Intocmai vrem sa comitem aid indiscretia de a etala durerea familiei.
ca si Andrei Lazar, pentru cine fl cunostea prima oara era Poate, numai, dace dincolo de hotarele vietii acesteia
ca un scolar cuminte", inmanunchind aspectul lui fizic cu mai persists ceva din fiinta spirituals a celui care a fost
sfiala, care it fdcea sa fie asa de stangaciu..." si de o inceti. intrupat, Gib singur ar putea fi multumit ca hoindrelile lui
neala nehotarata ". In migocul prietenilor vechi devenea lo. pe surele cai ale haosului" sunt libere si neconditionate de
quace. Ore intregi ne fermeca povestind despre peisajul nici o lege fizica.

www.dacoromanica.ro
Definind filosofia ca stiinta a universalitatii, care trebue
sa scruteze totul SI sa nu lase nimic, absolut nimic necerce.
tat, d. prof. I. Petrovici se intreba intr'un studiu care coin.
ride cu insasi debutul carierei sale universitare (1), daca
aceasta continua scrutare a tot si a tuturora nu primejdue
CUNOASTERE SI MANTUIRE
ste oare fericirea ?"
Trebue sa ne punem aceasta intrebare, continua d. N
Petrovici, fiindca ea s'a pus aproape totdeauna si a gasit un Lumea apare printr'o false cunoastere si numai exercitiul
raspuns, intre altele, in cea mai stralucitoare forma artistica, in conceptia iudaica a lumii, aceia care sta la baza tezei
In faimosul poem al lui Richard Wagner, poemul Lohengrin. adevaratei noastre puteri cunoscatoare poate garanta Into. biblice a caderii In pacat, este expresia unui empirism vul.
Elsa de Brabant este acuzata de unchiul ei Telramund ca arcerea in divinitate, In Brahman a carui esenta e constinta, gar, a unei adoratii primitive a naturei, a unei naive iden.
si.a ucis fratele. Regele Enric Pasararul, care asculta acuza. gandirea. tificari a lui Dumnezeu cu lucrurile experientei sensibile, cu a.
rea sub stejarul judecatii, neputand smulge Elsii nici un fel Dupa traditia biblica, mantuirea sau fericirea este fruc. cea natura naturata", despre care evreul Spinoza ne invata, in
de raspuns, pentru a afla adevarul procedeza la felul de tul tenor:aril la cunoastere. Posesiunea fericirii edenice a pragul timpurilor moderne, ca ar fi tot una cu spiritul sau
judecata, obisnuit in vremea feudal& judecata lui Dumnezeu. durat atata vreme cat nimeni nu se infruptase Inca din po. cu natura naturans". ,Am creiat lumea, spune Dumnezeu]
Acuzatul si acuzatorul trebuiau sa lupte impreuna si Dumne. mul cunostintei. Odata cu fapta primului om, care a calcat semitic al Genezei biblice si am gasit-o buna". Raul incepe
zeu arata lumii de partea cui a fost dreptatea, facand sa interdictia cunoasterii binelui si a raului, incepe istoria na. odata cu aces act al omului care alege calea cunoasterii in
invinga nevinovatul. Fireste Elsa nu putea singura sa lupte
si atunci regele intreaba, cine vrea sa lupte in numele ei.
Cei patru trambitasi din garda lui suns catre cele patru
turala a lumii, ceeace inseamna desprinderea ei din divini.
tate, constituirea ei ca realitate opusa Dumnezeirei. In lumina
acestei conceptii uzul constintei nu poate in nici un caz ga.
B locul aceleia a existentei, care face sa apara fapta spirituala
a cunoasterii binelui si a raului, constinta rusiRei" de corpo.
ralitate, de existenta natural& tendinta de a se ascunde",
puncte cardinale, insa de wcairi nu venea nici un aparator. ranta ,reconciliatia" omului cu divinitatea. Cunoasterea e de a evada din natura.
Elsa, in prada unei viziuni, Ingenunche inaintea regelui. un obstacol, un paravan intre pm si Dumnezeu. Naturalismul, emprirismul si pragmatismul iudaic nu
judecator si 11 roaga sa ordone sa se mai sune odata. Re. Desi diferind intre ele, prin valoarea pe care o acorda se puteau acorda cu ideea unei divinitati spirituale. De
gele porunceste, pristavii suns si, de data asta, indata ce cunoasterii, areste doua principale traditii religioase ale ome. aceea religia semitica a identificat pe Dumnezeu cu natu, a
incetara trambitele chemarii, aparu la o cotitura a Meusei, nirei sunt totusi de acord in a considera cunoasterea drept si a denuntat ca pacatoasa, mincinoasa, vitioasa activitatea
care curgea aproape, o luntre misterioasa, trasa de o lebada cheia de bolts a existentei si enigma cea mai mare a lumii. spirituald a omului. (3)
si purtand un cavaler. Cavalerul sare pe mat si se ofera Iata pentruce urmand aceasta traditie milenarA, se cuvine Cu toate ca invatatura crestind abandoneaza teza iuda.
sa lupte pentru Elsa de Brabant. Ins& inainte de incaerare, si astazi sa consideram problema valorii cunoasterii drept ica dupa care cunoasterea ar fi un Ocat (nova evanghelie
el ii spune Elsii hotarat : daca vrei sa lupt pentru tine, sa problema majors a filosofiei. Trebue, de aceea sa salutam este categories in a subordona corporarul fata de spri.
raman diced cu tine si sa nu mai plec niciodatd indarat, sa ca un reviriment filosofic si ca o intoarcere la adevaratele ritual, sensibilitatea fata de ratiune, existenta fata de cunoa.
nu ma intrebi cine sunt, cum ma cheama, de unde viu. isvoare ale reflectiunei umane, faptul ca d. Petrovici a readus stere) si cu toate ca nici un text crestin nu pomeneste ca
Elsa primeste, lupta se incepe si, dupa cateva incrucisari in centrul problematicei filosofice intrebarea despre rostul si exercitiul cunoasterii ar fi o piedica in calea comunicarii
de spade, Telramund (acuzatorul) este rapus. Elza si necu. valoarea cunoasterii. omului cu divinitatea (4) s'a continuat a se face o confuzie D.1 I. Petrovici
noscutul se cununa in mijiocul veseliei generale, afara doar Continua scrutare a tot si a tuturora, se intreba D.sa, intre iudaism si crestinism in aceasta privinta. Crestinismul
de nelinistea Elsii, care era mereu imboldita de Telramund nu primejdneste oare fericirea ?" Este evident ca, punandu.si admite existenta pacatului in lurhe, dar nu.1 atribue nicio.
si de sotia lui ca sa intrebe pe misteriosul personagiu cine aceasta intrebare, d. Petrovici a avut in vedere teza biblica data exercitiului cunoasterii. Dimpotriva, felul in care pa. in lupta pentru supravetuirea noastra spirituald, ceeace insea.
e si dincotro soseste. 0 fi vreun vrajitor spuneau ei. Cum a caderii in pacat, dupa care inceputul suferintei in lume catul este infatisat de Isus in predicele sale, seamana mai de
mna pentru nemurire. Es nu are o functiune empirica ci
te casatoresti cu dansul, intreaba.1 cine este I Taria Elsii nu coincide cu inceputul cunoasterii. Exemplificarea pe care grabs cu instinctul, cu ireflectiunea, cu afirmarea oarba, transcendentala. Ea nu tinde atat la conservarea individua.
tine prea mult si intorsi dela capela dansa ii pune, dupa o D.sa o duce acestei teze, prin sugestivul poem a lui Wag. nerationala a vietii. MAW cat la depasirea si perfectionarea ei. (5)
scurta sovaire, cele trei fatale intrebari : One esti, cum te ner, este de certa descendents si coloratura biblica. Insasi Liberarea de pacat este liberarea de instinct iar nu liberarea
cheama, de unde vii. Cavalerul o implora sa nu.1 mai intrebe, felul in care D.sa pune termenii problemei ne arata ca are de ratiune. Raul este afirmanea egoists, brutala a vointei de Functiunea cunoscatoare a ratiunei nu apare, asadar,
ea satrueste. Atunci lucrul s'a sfarsit, el isi da numele, insa in vedere exclusiv teza, biblica a corelationalitatii cunoas. a fi, in locul vointei de a te desavarsi. Iisus sere o ,lepada. nicaeri in crestinism ca echivalenta cu raul sau pacatul.
trebue sa piece. Era Lohengrin, cavaler al templului Graal, teresuferinta sau cunoastere pacat. SA cautam oare fe. re de sine" dar nu o lepadare de ratiune. Numai intr'un Trebue de aceea vazut daca identitatea cunoasterepacat, pe
o fiinta semi-umana, semi-cereasca. Lebada s'a si intors ricirea in crede si nu cerceta?" Sa ne indreptam gandul inteles prea restrans ratiunea inseamna tot una cu individua. care ne.a transmis.o traditia religioasa a Vechiului Testament,
nu este cumva una din cele mai marl erori de judecata pe
sa.si reia stapanul, care nu mai putea sa ramaie dupa ce
-
spre acele mad sisteme de metafizica nu lipsita de misti.
i s.a aflat numele si origina. Lohengrin pleaca, iar Elsa cade cism care, in acord cu alegoria religioasa a caderii in pacat,
la pamant" (2). pretind ca noi, indioidualitOlifesuflete§ti, ne.-am alca tuft, ca
litatea, cu instrumentul conservArii individuale.
In realitate, ratiunea nu este o ancila biologiae".
Ea ne serveste mai putin in lupta pentru existenta cat
care.a putut vreodata savarsi spiritul uman. In alti terme
ni, trebue vazut daca pacatul nu este tocmai ceeace noi
atare, rasvartinduone, despartindu.ne de unitatea primordiala numim absenta pacatului, ceeace inseamna ignorata sau exis.
Care e intelesul acestei alegorii poetice ? D. Petrovici tenta in sine, lipsita de cunoastere, daca asadar el nu se ascunde
vede in ea o chintensenta a celei mai mari problematici de divinitate acolo unde era fericirea vesnica, neintrerupta? (3) Cine nu recunoaste in incapacitated evreilor de a se adapta
a valorile civilizatiei crestine care a pus spiritul mai presus de materie, cumva in insasi faptul existentei, mai inainte ca relatia cunoa-
astere si existenta pe de o parte, cunoastere si mantuire pe adorrnim stint& cereetatii -
filosofice a tuturor timpurilor, aceea a raportului dintre cuno. Sa renuntam oare la individualitate, la vointa proprie, sa
instrumentul de capetenie al L viata de Dincolo mai presus de viata de aici, semnul boicotului for con
secvent al spiritului, refuzul for de a depasii limitele corporalului, ate.
stereexistenta sa fi aparut. In acest caz, identitatea cunoa.
stere pacat trebue inlocuita cu existenta-pdcat. Raul este
de alta parte. afirmarii si al dAinuirii noastre ca individ? Sa ne traim viata
Se pare ca printre primele intrebari pe can omul si fare scrutari, o viata de credinta extatica, de diluare a in.
le.a pus, in exercitiul activitatii lui cunoscatoare, a fost toc. dividualitatii, care n'ar fi alta decat intoarcerea la sanul
mai aceea a oalorii cunoasterii. Aceasta afirmatie pare sa unitatii primordiale, la divinitate ?' (ibid. pag. 23)
0 samentul for fata de util sl imediat, de instinet (libido la Freud, intuitie
la Bergson) 7
(4) E drept ca acei ce considers ratiunea drept o piedica in calea
mantuirei sau, ca sa vorbim in termeni evanghelici, drept un obstacol
In intrarea in Imparatia cerului", au crezut ca pot gast un argument
existenta in sine, existenta oarba, brutala, egoista, lipsita de
cunoastere. Binele este existenta infranta, luminata, inobilata
si depasita prin cunoastere.
fie infirmata de constituirea relativ recenta a disciplinei D. Petrovici refuza a se inscri in corul acelora can
S decisiv al irationalismului for in cuvintele lui Hristos din predica depe
munte : Fericiti cei saraci cu duhul caci a for va fi imparatia cerului"
Aceasta este insasi teza pe care d. Petrovici a apara.
teoriei cunostintei. In realitate, trebue facuta o dinstinctie arunca anatema asupra cunoasterrii si cari considera igno.
fundamentals intre aparitia unei discipline stiintifice sau ranta drept o cale de comunicare cu divinitatea. Respectul
filosofice si aparitia problematicei ei. Problema poate sa fie pe care D.sa it nutreste ratiunei, it opreste de a identifica
mai veche decat stiinta care s e ocupa de ea. Este de aceea divinitatea Cu ignorata animalica. Dace exists o cale de
imprudent sa se dateze inceputul intrebarii despre valoarea relatie Cu divinitatea, aceasta nu poate fi decat aceea a inte.
cunoasterii odata cu Kant, cu Descartes sau chiar cu Platon lectului. Fara intelect nu e posibila o activitate creatoare de
0 (Maxaplot of rcvuxol iu nvsvpaii, oil =tow SOW.; rl Bccaasia TOW oupavuv).
Sensul acestei invdtaturi este ins departe de a putea sa insemne o
condamnare a valorii ratiunei, asa cum dintr'o ignorare a cuvantului
nvavp.cc s'a putut crede. Dupe cum vom avea ocazia sa o aratam pe
tar intriun studiu pe care -I vom consacra acestei chestiuni, anatemi.
zarea ratiunei de cdtre unit parish ai Biserici vine dintr'o gresita identi
ficare a termenului llvsvpa, care inseamna suflu vital cu acela de btoxot,
0 0

Sa analizam existenta in sine, in puritatea" ei elemen.


tarn, mai inainte de a fi corupta" de interventia cunoaste.
rii. Pentru aceasta trebue sa ne coboram pe treptele ei cele
si Socrate. Exemplul Upanishadelor si a textelor vedice pe valori spirituale si prin aceasta niciun mijloc de transcendere doxa, ratiunea sau logos, I. 11-roxoL icu nvevpaii, inseamna asadar saracie mai de jos, sa o urmarim in ipostazele ei de obiectivare sub.
de o parte, a traditiei biblice pe de alta parte, ne arata ca a naturei si de comunicare cu spiritualitatea pure, Dumne. In vointa de a fi, in suflu vital, iar nu saracia in ratiune. Dealtfel insasi
contextul predicei de pe munte ne arata ca lisus a considerat saracia umana, acolo unde nu a atins inca lumina cunoasterii, caci
inceputul reflectiunei religioase a omenirei coincide cu intre. zeu. Dace se intelege insa prin divinitate ,nature, ceeace vointei de a fi, a impulsului vital, a instinctulut biologic, iar nu saracia e evident ca fenomenul cunoasterii apare in toata amploarea
bared despre valoarea cunoasterii. Desi traditia vede ca difera inseamna totalitatea lucrurilor sensibile, atunci intelectul apare ratiunei drept o condille a mantuirei. Atunci cand el, desvoltand afir. si puterea lui odata cu facultatea reflexive a omului, care face
de aced biblica in ce priveste solutia data problemei cunoas ca falsificatorul si conrupatorul naturei, caci el este produ. matia : fericiti cei saraci cu duhul", spunea ca numai celor blanzi, ca existenta sa sufere nu numai o oprire a elanului ei de
terii, ele sunt identice in a face din aceasta problema samburele cator de bunuri ideate, de lucruri abstracte, de idei, inexis. r. celor drepti. celor milostivi le e deschisa imparatia lui Dumneznu, arata
clar ca este vorba de o inabusire a vointei egoiste de a fi, a instinctu obictivare (ultima treapta a existentei este omul) ci si o pier.
initial al reflectiunei for. Dupa Upanishade exercitiul cunoasterii tente pe planul sensibil al naturei si can nu pot fi contem. lui vital. Predica de pe munte nu pledeaza in favoarea erarhizarit Exis dere a hegemoniei ei in lume, regresand din situatia de so%
plate decat cu ochiul mintiii.
este singurul in stare a garanta omului desavasirea sufleteasca
si prin aceasta mantuirea. Invatatura vedica si brahmanica
vede in lume imperiul erorii (maya). Esireadin erorile existentei
Opozitia Cunoastere - Dumnezeu, pe care o intalnim
tentei deasupra Cunoasterii ci tocmai in infranarea st subordonarea ei
fata de ratiune.
biect unic al realitatii in acea secundara de object at
reflectiunei umane, noul subiect purtator al realului devenind
omul prin activitatea lui cunoscatoare (gandirea umana
se face printr,o folosinta adecvata a puteri noastre de cunoastere. poate cuprinde intregul univers).
A D =L. LI I

\.
(I) Rolul si inseronatatea filosofiei' prelegere Inaugural& a cursului
de filosofie generals tinuta In ziva de 9 Noembrle 1906 la Facultatea
de there din Iasi (studiul face parte din volumul Cercetari filosofice.
Editia a 1907, editia The 1926.
(2) Citat dupa editia IIa, pag. 20-22.
1.

T
de : CONST NTIN MICU
V II C (5) Pe culmile cunoasterii sta renuntarea la egoism, sta aspi-
ratia spre bine, spre dragoste, spre transcenderea fiintei individuate.
Tat tvam asi", marele cuvant al meditatlei brahmanice (Chandogya
Upanishad 6,8 16) prin care se desemneaza unitatea propiului eu cu
eul suprem, cu Dumnezeu, e fructul cel mai inalt al cunoasterii si tot.
deodata depasirea cea mai totals a individualitatii.

www.dacoromanica.ro
10 Dacia
Cum apare existenta pe treptele ei de obiectivare sub. Tristetea de a exista intr'o lume imperfect& tristetea ca
umana, acolo unde ea se gase*te in perfecta intimitate cu stare generala depresivd, care invalue intreaga fiinta, dimi.
sine insasi si nicio for strain& nu intervine pentru a.i in. nuindu.i elanul vital *i suprimandu.i puntile de comunicatie
frana "puterea sau devia spontaneitatea afirmarii ei ? Ca sa *i de interes cu lumea externs, nu este caracteristica decat
rdspundem la aceasta intrebare e de ajuns sa aruncam o omului *i anume omului in care lumina cunooterii se afirma
privire asupra spectacolului pe care ni.1 ofera natura la ea in toata libertatea. E indeob*te recunoscut ca aerul acela
acasa, adica acolo unde persoana omului nu a intervenit de multumire de sine, care se desprinde din privirea per.
pentru a schimba ceva din salbatacia", sau, dacd vreti, din soanelor cu o desvoltare sufleteascd inferioara ca *i a ani.
puritatea" ei primordial& Natura ne apare, in absenta malelor in general, se datore*te incapacitatii lor intelectuale.
°awful, ca o oointci elementary de a ft, care nu se fofoo Ignoranta *i fericirea sunt astfel notiuni corelative ca *i
seste de alte mijloace decal cele ale adaptarii, care nu cunoa*terea i suferinta.
are arta moraM deccit a succesului, a interesului sau a Aici ne intoarcem la alegoria poetica a lui Wagner,
utilului st care nu are altd autoritate dec.& a instinctului. pe care o citeaza d. Petrovici pentru a ilustra relatia cu.
Cum apare omul, care a gustat din arborele cuno*tintei noa*tere - nefericire. Pentruce Elsa de Brabant a ales, prin
binelui *i a rdului, in mijlocul acestui tablou ? Apare ca un cunoa*tere, calea despartirii de lume, in loc de a fi acceptat
exilat sau ca un rdtacitor intr'o lume care nu este a lui. .E1 renuntarea la intrebare', ca o conditie a fericirei terestre ?
este logosul, este ratiunea, este cuvantul, este cunoa*terea, Pentruca, in ochii ei, fericirea valora mai putin decat cu.
Intruparea unui principiu spiritual. Natura este forta, este noa*terea. Drama Elzii de Brabant este drama de totdeauna
instinctul, este ignoranta, obiectivarea unui principiu material. a sufletului uman, insetat de a patrunde dincolo de valul
Iata pentruce primul sentiment, pe care omul 1.a avut in aparentelor si pldtind aceasta sete cu renuntarea la viata.
contact cu natura, a fost acela at unei revolte impotriva Imperativul cunoa*terii este atat de puternic in om, incat el
legilor ei, implacabile in necesitatea lor, oarbe in brutalitatea preferd s& i piardd fericirea, cum spune d. Petrovici, decat
lor. El nu gasea in mediul natural decat o contrazicere ofen sy sufere tortura renuntarii la cunoa*tere : Oricine iii cu.
satoare a principiilor de conduit& pe care ratiunea i le prescria. noa*te bine sufletul, si cu aceasta si fondul adevarat al
Ratiunea ii prescria iubirea, natura ii aparea egoista, ratiunea sufletului omenesc, va vedea ca prima cale calea intrebarii
ii impunea mila, natura ii aparea brutal& ratiunea ii cerea despre tot Si despre toate aceasta este calea noastra, oricare
dreptatea, natura ii aparea nedreaptd, ratiunea ii dadea liber vor fi nemultumirele cari ne pot a*tepta". (ibid. pag. 22).
tatea, natura ii aparea mecanica. Ratiunea ii impunea s& Fat& de dezideratul cunoa*terii, idealul fericirii apare omului
sacrifice utilul pentru frumos, natura ii arata c& nu cuno4e ca nedemn. Si de*i se gasesc destui cari sa plangd paradisul
alte legi decat ale folosului, ale adaptarii *i ale minimului de pierdut, prin infruptarea din arborele cuno*tintei, recoman.
efort, constrangandu1 astfel la un pragmatism complet. Ra. dandu.i sagi stings faclia ratiunii si sa dues o viata con.
tiunea ii impunea sa sacrifice realul pentru ideal, natura parea forma" naturii, manic spirite ale omenirii au continuat sa
cd exclude cu desavar*ire idealul din sfera ei, spulberand ca accepte calvarul cunoasterii ca pe cea mai inalta misiune a
zadarnica sau himerica once incercare de a e*i din limitele ei. vietii omene*ti. Exemplul insu*i al lui Christ vine sa arate
Ratiunea ii cerea sa sacrifice fiinta pentru cunoa*tere, natura eudemoni*tilor c& partea omului pe aceasta lume este sufe.
pdrea s& conteste cunoa*terii dreptul de autonomie *i de rinta, sangerarea pentru o idee. Nu ins& o suferinta privity
evaziune dincolo de sfera fiintei, constrangand.o sa se Puna ca un blestem, ci ca pe o cale regald a perfeetiunei.
in serviciul organismului Si sa contribue la conservarea lui. Mesagiul pe care cre*tinismul 1.a redat omului a fost
Adancimea acestui antagonism mergea atat de departe, iar acela al spiritului in lupta cu corpul, al ratiunei in lupta cu
eminenta universului moral pe care it purta in con*tiinta lui instinctul, al cunoa*terii binevestitoare a mantuirei. Vietuirea
ii insufletea atat de puternic, incat impingea omul pe calea biologica tihnitd, iata pacatul. Depa*irea biologicului, iata
luptei pentru triumful principiului spiritual pe care.1 repre mantuirea. Dar transcendenta fiintei este cunoa*terea. Cad
zenta. Faptul acesta a facut ca omul s& se comporte dintru ea singura se ridica peste limitele realului, ale sensibilului,
inceput ca o fiinta inconformista prin excelentd, proclamand ale corporalului, ancorand in ideal, in supra sensibil in supra.
in loctil realului autoritatea idealului, in locul conservarii corporal, in Dumnezeu.
gratuitatea *i generozitatea jertfei, in locul instinctului demni. Tezel semiice a gre*elii" cunoa*terii, care a spulberat
tatea ratiunei, in locul Fiintei suprematia Cunoa*terii. In timp fericirea existentei, introducand dualitatea spirit.corp odat& cu
ce toate celelalte fiinte se adaptau naturii *i desfa*urau o ru*inea vinovatd" de propriul corp, crestinismul opune ideea
activitate conforms scopurilor ei, omul apare pentru a opri liberarii de existents, a adancirei antagonismului con*tiinta -
roata lumii pe loc *i a o face sa se invarteasca intr'un sens lume, drept misiunea cea mai inaltd a sufletul. o Iris rason
opus directiei ei naturale. Oriunde omul apare in istorie apare aavotros, moartea pe planul naturii, iata conditia invierii pe
ca desfa*urand o activitate opus& ordinei fizice a naturii. planul spiritual.
Fie ca aceasta activitate se indreaptd in afara pentru a schimba
fata natural& a lucrurilor *i a le da o semnificatie si o valoare
cultural& fie ea se indreaptd inauntru spre transformarea Intrebandu.se care cale se cuvine sa urmeze omul,
propriei lui naturi suflete*ti (natura este in afara omului aced a cercetdrii adevarului sau acea a fericirii, sau ca sa
ca lume, ea realitate material& dar este *i induntrul lui ca vorbim in termeni biblici, acea a cunoasterii sau a existentei,
vointa, ca dorinta brutal& de a fi) este vorba in fond de o d. Prof. Petrovici, consecvent traditiei spirituale a cre*tinis.
activitate wiled, in care se manifest& acela* antagonism ra mului, a optat pentru cunoa*tere sacrificand existenta. Misiu.
dical dintre om si natura, dintre cunoa*tere *i existent& nea omului este de a jertfi totul pentru a atinge, prin cu.
Mentinerea acestei pozitii nu este ins u*oara pentru noa*tere, perfectiunea. Cu sau fdrd fericire trebue*te a ne
om. Ea implied din partea aceluia ce o practica o stare de desvolta pe aceasta cale pand la perfectiune", spune D.sa.
permanentd luptd cu sine insu*i si cu lumea intreaga si Divinitatea, precizeaza d. Petrovici, poate mai lesne s& fie
pretul ei este adesea e*ecul si intotdeauna suferinta. Fiind redobanditd de ni*te individualitati ajunse la desavar*ire,
singurul inzestrat cu puterea cunoasterii, omul este totodata decat de ni*te individualitati imperfecte". Acei ce ne.ar sf &tui
singura fiinta nefericita. Cad fericirea consta intr'o impacare sa stingem lumina cuno*tintei sub motiv c& ea ne indepdr.
cu viata a*a cum este ea. Dar omul este fiinta nemultumita (Continuare in pag. 12)
cu datele existentei, purtand, in adancimele comtiintei sale,
o permanents aspiratie spre altceva, spre nou, spre mai mult, in una din predicele sale : Qui auget scientiam auget et dolorem".
spre perfectiune. Cunoa*terea este in el un permanent imbold Goethe, definind arta poetica, arata cdi este proprie melancolia:
spre desavar*ire, dar totodatd o inepuizabila sursa de durere. Zart Gedicht, wie Regenbogen
Iatd pentruce cele mai mari genii ale omenirei au fost de Wird nur auf dunkeln Grund gezogen ;
acord in a sublinia corelationalitatea cunoa*tere suferinta 6. Darum behagt dem Dichtergenie
Das Element der Melancholie.
7. Cele trei intrebdri pe care Elsa i le pune lui Lohengrin nu
6. Cicero spune In Tusculanele sale : omnes ingeniosos melan. sunt intampldtoare, ci sunt inset intrebarile pe care omul si lea pus
cholicos esse". Aristotel pomeneste In Problemata de cele mai 'Mahe oridecateori a vrut sdsi cunoasca destinul si sdsi desvdlue taina existentii
spirite ale culturii grecesti, Empedokles, Platon, Sokrates, despre care se sale. Citim astfel intr'un imn din ZendAwesta, cartea religioasd a ve
stie cd au fost melancolici si inchee spundnd cd tots oamenii earl s'au chilor Persi, o intrebare asernanatoare adresatd de Zoroastru lui Ahura.
distins prin geniu, fie in studiul filosofiei, fie in conducerea statului, in Mazda : Cine sunt, de unde vin si incotro merg ? La fel it intreabd
www.dacoromanica.ro
practice artistica sau In compunerea poetica, au fost tristi. Luther spune Sphinxul pe Oedip.
Rediviva 11

UN OM CA ORICARE ALTUL
de ION $IUGARIU

Emanoil Intelegea 0 marea lui tragedie, iremedia. El 1.-a ascultat si a privit si nu stiu cum s'a intamplat
bilul lui blestem, grandoarea si decadenta lui de fiecare ca toate i s'au parut deodata tulburi. In fata ochilor i sa ld.
zi, este ca s'a udscut om, ca :spiritul Ini s'a intrupat sat o ceatd groasa, de moarte s1 nimic nu vedea mai depa.
intr'un exemplar cosmic atat de firav si de treadtor, atat de rte. S'a trezit dintr'odata privindu-si cu nesat rnainile, pi.
lipsit de o necesitate adevdratd. Nu era decat un accident cioarele, trupu intreg, ca pe-o minune a intunericului. Ama.
oarecare, un vierme ca toti viermii pdmantului, o rams rnic se bucura si dulce i se parea amagirea.
taratoare si grotesc&, lung& si uscdtivd, umed& de prea Ca sa poata privi mai bine s'a uitat in apele raului ce
mult& umanitate, gretoasa si pdmanteand. Se nascuse s& fac& trecea pe alaturi. Figura ii era frumoas& si rumen& avea
umbra sub soare, sa se tarasca printe pacate in avanturi nu stiu ce placuta atractie din adancuri. Dar apele se mis.
de.o clipd, s& intunece prin aparenta lui asemanatoare lui cau si ii tulburau conturele, totul se spargea si se risipea
Dumnezeu, sensul creatiei divine si sa ravneascd un cer printre valuri.
prea malt si prea pur pentru dansul. Se nascuse om si ni. A§a s'a trezit Emanoil cautandu-se. Treceau apele si
mic altceva. Om, adica punct de suspensie, intamplare, lipsd se invalmaseau, uneori erau limpezi si frumoase. alteori se
de echilibru. ridicau In spume si loveau in tarmurile lumii. Un vent uri.
S'au compromis in el toate armoniile lumii, toate sis. as se deslantuise de undeva de pe alte tdramuri si zi de zi
temele rotunde si perfecte, s'au frant toate liniile drepte si ii tulbura tot mai mult imaginea. Acum Emanoil era trist
fait cap &t. Azurul s'a amestecat cu pamantul, spiritul pur si neconsolat si nu stia cum sa se adune dintre ape. Avea
s'a coborat in noroiul /nateriei sterpe, toate s'au amestecat impresia 0 a perdut ceva drag, ceva fail seaman de drag,
si s'au rostogolit deavalma. Na Maids nimic in puritatea si si oricat alerga si se framanta nu.i putea da de urma. Fluz
in suficienta sa dela inceput, totul s'a tulburat si s'a Inv& viul trecea tot mai nepasator inainte, ii amesteca spirituf cu
luit cu intunericul. Fragmentul, limitatul, desordinea, intam. materia, ii risipea si ii intuneca faptura. Imaginile sale mul.
plarea, iata caracteristicile sale. tiple se suprapuneau si se pierdeau deopotriva, !neat nu mai
Si ce frumos era in intentia sa dela inceput 1 Sintezd stia unde ese el, care este el, cum arat& el, cu adevdrat.
intre spirit si materie, trasatura de unire intre pamant si cer, Trist si abatut era Emanoil pand !a moarte. In sufletul
armonizare si imp &care a contrarilor, susul si josul, infinitul lui se deschidea un gol far& margini si ziinic it rodea frica
si finitul, toate intr'o imbratisare divin &. Se plimba imp &cat de.a nu aluneca pentru totdcauna in prapastie. Se f &cea
prin spatii, nu cunoastea fluviul amar al finitului si vesnicia noapte in besna, frigul si ploaia se ab &teau peste el si ne.
era aerul pe care.1 respira deapururi. Asemenea lui Dumne. mangdiat tremuta la portile Inchise ale propiei sale enigme.
zeu nemuritorul, el nu cunoastea moartea, nimic in el nu Prin ceata ce-1 inv &luia si II acoperea ca o mantie, incerca
era sortit devenirii si distrugerii, totul era impacat in sine, sa str &bat& ;Ans dincolo, se faced ca uita de apele ce tre.
rotunjit si totdeauna egal cu sine. Era pace si liniste in toa. ceau pe alaturi si nu asculta decat soaptele vantutui. Se sba.
te, in apele LAM margini ale cerului si ale pdmantului, nu teau amarnic s& invinga intunericul, sktreacd prin negura
se misca nici.o unda, Inc& nu se nascuse vantul, enigma- lumii fdrd pereche.
ticul si ratacitorul, totul era principiu si nernarginire. Pe Truda aceasta i se parea salvatoare, uita unde void sa
atunci Emanoil era frumos, nespus de frumos, si se ogling ajunga si nu.l preocupa decal lupta in sfasierea zilnica.
dea cu suficent& in el insusi. Afla acolo unitatea st intregul, Devenise un rob si un condamnat, dar se parea c& e bine
spiritul netulburat de nici.o intrebare. Era constient de el asa si se caznea mereu inainte. Cu puteri suprafiresti spar.
insusi si totusi nu era singur, nu avea nevoie de nimic gea pietrele muntilor, inota prin valurile apelor, trecea peste
pentrucd avea totul in sine. vdi sf urea piscuri necunoscute.
Asa era Emanoil pe atunci. si far& prihand ratacea prin Dar la capatul drumrlui nu ajungea niciodatd. Din nou
Paradisul Statornic. Nefiind o parte diutr'un intreg, ci cuprin. se simtea singur si fard mangiere, se aseza oftand pe mar.
Mild In sine intregul, infinitul, unicul, nu avea nostalgii glued raului si se uita in ape. Imaginile sale multiple se ames.
neimplinite si nu era niciodata singur. Exista si se misca in tecau si se tulburau ca totdeauua, golul din el se deschidea
toate, imbratis in fiecare clip& cerul intreg si pdmantul, mai negru si ameninta sa-1 inghita. Atunci pardsea drumu.
traia in el in Dumnezeu, creiatorul in lumea din jur, crea. rile si cararile intortocheate din afara, lasa sd-1 invaluie
tura. Ca un cantec de slava era si spiritul lui era in nemar. noaptea si ceata si se intorcea in el insusi. Prin toate coltu.
ginit& contemplare. rile si adancurile se c &uta, dar niciodata nu.-0 putea afla
Dar un duh nev &zut s'a apropiat intr'o zi de el si i.a imagined lui suficienta si limpede dela inceput.
soptit :
Asa a inceput tragedia existentei lui Emanoil. Din zilele
Priveste Emanoile 1 acelea el nu mai are ragaz si necontenit se cauta prin toate,
se asteapta si se adulmeca, dar nu se poate gasi niciodata
cu adevdrat. Apele raului aceluia it tulbura si it ineaca, alun.
gandu-1 pe carari neumblate. Oamenii din jurul lui se asea-
Divers mama cu dansul, cu totii alearga pe aceleasi drumuri nesi.
gure, cautandu-se si cdutand sa ajungd dincolo. E plina
Cine vac urni piatra tacerii
lumea de ei, toatd existenta le cunoaste durerea, nemargi.
nirea intreaga de stie sbuciumul. Dar nimeni nu vine sa
Intunecata mdtase a serii le conduce pasii, oricat ar fi de multi, si de uniformi, ei
Felincurul cu galben pateazd raman in durerea si nimicirea for la fel de singuri.
Trotuarele transfigureaza.
led de ce, Emanoil nu va inceta niciodatd s& spund
ca tragedia via tii lui consta in faptul c& s'a nascut om. Inger
trebuia s& fie, spirit pur si neintinat, echilibru si plindtate
E ropa rdtdcit nernarginitd. De cateori se uit& mai bine in el insusi, decd.
Aici din gradini alexandrine teori se sbuciuma si arde pe rugul propriilor sale iluzii, are
suflu-£ vechiu oprit
impresia c& dincolo de intunericut care-1 roade 5-1 coboard
printre oameni, dincolo de mizeria asta prea pArnanteand,
Visdtor gird leer !angel tine. se ascunde cealaltd fats a intruparii sale, echilibrul si iden.
titatea lui de atunci. Decateori isi cauta si isi rascoleste in
Sub orhi, flori albastre, adancuri fiinta printre dureri si suspine de tot felul, prin.
Cu oboseli din moartele astre tre asteptdri si renuntari continue, aceast& fata pierdut& pare
a se contura intr'o bucurie aevea. Nesiguranta si sbuciumul
Sub felinarul galben al luneti. II tulbura, miseria umanitatii din cl it roade, dar nu stiu ce
Te uiti in bratele Unei. incdpdtinare tragic& nu stiu ce porunca mai tare decal el,
it indeamnd si II poartd prin aceste niciodatd sfarsite pustie.
I. BALANwww.dacoromanica.ro
tali ale lumii sale interioare.
12 Dacia
Ca i se pare lui Emanoil totusi ca nu este un om asema. sa fie altfel, sasi invinga slabiciunile prea omenesti, sa se
nator tuturora, ca deasupra furcusului acesta amar care-I scape de adaosurile inutile si sa nu ravneasca decat lumina.
sfasie se aprinde o stea unica *i inalta, a implinirii si a mantu- Nu ceea ce it apropie de oameni trebue sa creased si sa
iri sale. Intre el cel care este cu adevarat si intre el cel care ar cultive intr'ansul, ci ceea ce it deosebeste, it Indeparteaza.
vrea sa fie, se nasc fara de capat prapastii. Dar Emanoil Atunci, i se pare lui Emanoil ca victoria vietii lui este
se opreste in fata sufletului sau ca in fata unui prieten de sigura. Singur si nedntinat se va birui pe el insusi, va trece
suferinte, it intreaba si it ceartd, necontenit, masurandu.i pu prin existents cu necesitate si va infrunta suveran vremurile.
terea de jertfa. Plansul si a*teptarea continua nu I doboara, Se simte atat de departe si de deslegat de toate. N'a rdmas
pe malul stancos *i inghetat at prabusirii totale n'a ajuns decat el, cu truda sf cu iluziile lui, cu lumea lui de visuri
inca. Ci seara, cdnd linistea si impdcarea se lass pesta lume, nebanuite. Cum std asa, printre ganduri si planuri marete,
printre ganduri si visuri de tot felul, printre lacrimi si sfd*ieri lui Emanoil ii vine greu sa creada in geografiile invatate
nesfarsite, parca se face in sufletul lui lumina mare si din carp unde se vorbe*te de mail intinderi de pamanturi
parca au murit dintr'odata to ite ezitarile. Daca i s'a parut si o intreaga Inme necunoscuta. In afara de el, de credin.
ca se darama ceva intr'dnsul, data se descompunea, in vor tele si nelinistea lui, nu mai este nimic ce sd.1 intereseze.
be si gesturi zadarnice si trecea printre oameni a mintindu si Dar, o imensa singuratate it cuprinde I Ceva, ca o pia.
ca nu--i decal, un biet muritor cast dansii, mai ravnea totusi, tra de moara, it apasa si it strange. Parca i se face dor
cu o inumand pasiune, sa fie altceva, s& ajunga sus, acolo de putind caldura mai omeneasca de cdteva bucurii banale,
in nefarsita lumina si perfectiune dela inceput. de fapte sl intamplari obisnuite. Ii pare rau ca a trecut pe
Se opreste pe Tanga munti si ape, pe la colturi de lu. langa viatd orb si indaratnic, ca nu s'a lasat dus de valu.
me, si se uita nedumerit in toate partile. 0 cumplita senza rile ei placute. Isi lass din nou uneltele, visurile si incepe
tie de zaddrnicie mai stdruie in adancuri. Se simte atat de sa." rdtdceasca printre oameni. Nu1 mai intereseaz& cap&tul
pierdut si fdra sens in lume, atat de inutil si de fara inse drumului. Acceasi veche senzatie de gol si zadarnicie it
mnatate adevarata, in cat un gust de moarte it cuprinde. doboara si it adoarme. Caldura din adancuri ii anihileaza
Dar Emanoil nu intelege cum se face totusi ca Inca n'a renun. it Verge si ii alunga din el insusi.
tat la nimic, ca se simte Inc& in tristetea si miseria lui coti- Emanoil [simte Ca se indeparteazd tot mai mutt de
diana, orgolios si atotputernic. Lumea intreaga din el si din el insusi, ca se afunda tot mai mul in lume. Oamenii, intam.
jurul lui este plina de nesigurante, de nelinisti *i de prabu pldrile, vorbele, si gesturile si atatea ispite marunte it cuprind
siri fara intoarcere. Un glas din adancuri, enigmaticul si si it ineaca. Asteaptd pela colturi de existent& se incovoaie
imparatescul glas al spiritului dornic de lumina, de im- sub greutatile vietii inutile se umileste in fata lui insusi,
plinire si de biruinta, ii sopteste insa ca el nu este sortit rade si se bucura, pldnge si se blestema. Si parca aude un
infrangerii si mortii. Atatia oameni din jurul lui se framanta glas din strafunduri : .

si sufar, sa pierd si se scufund in propiile for adancuri. Gla Emanoil, Emanoil, nu esti decat un om ca oricare
sul acala ascuns ii spune ca deli se asamand tor, deli este altul I
unul dintre ei, el este totusi altfel, e dator fata de el insusi ION $IUGARIU
(urmare din pag. 10)
teaza de unitatea naturald producand dualitatea eu - lume
Chiamaoma, iubito... (socotita ca o stare de imperfectiune), se aseamana cu acei
porumbei despre care spunea Kant ca vazand obstacolul pe
Cheamd-ma, iubito, eheamd-md, departe care 114 opune aerul in sborul tor, si.ar inchipui ca in lipsa
De-atdtea ori, fm nopti, copaci se desfrunzese... lui s'ar inalta mai sus si mai usor. In realitate ei s'ar prabusi.
Le mdngdi crengile, cu lacrima 'n moarte La fel omul lipsit to constiinta individualitatii proprii si de
Sd-mi coboare cerul in tine, azi, ce crest. obstacolul pe care i.1 opune natura in calea afirmarii de sine,
si.ar pierde semnul distinctiv al umanitatii sale, dorinta de
Aici sue drumuri multe ce due spre Rdsdrit perfectiune decazand in zbologie. Dualitatea eu lume, su.
Sau, poate, nici-odatei nu vor sfargi in noi. biect.obiect, pe care o produce cunoasterea, este singurul
0 stea ce-o simt, in zori, a inflorit, mijloc p? care omul it are de a se ridica deasupra naturii
Licoare neva:mid si albd de altoi. si de a intra in imperiul spiritului. Deabia muscand din
arborele cunostintei, omul a capatat constiinta de sine, a avut
Cheamci-ma, iubito. nimeni sd nu gtie revelatia propriei sale imperfectiuni, s'a rusinat de propriul
Uncle bate vdntul gi se pierd cdrdri... sau corp si a tins sd.1 imbrace, sa..1 acopere, sa.i ascunda
intinsd, livadd sd-ti, fie goliciunea. Din acelas moment el a avut revelatia exteriori.
In care-con, pribegit pe- atdtea inserdri. tatii sale fata de natura, tinzand astfel de a se elibera de
orice comunitate de soartd cu ea, de a ajunge Tiber atat fat&
OVID CALEDONIU de mediul fizic inconjurator cat si fata de propria sa natura
biologic& de a deveni intr'un cuvant creatorul propriului
sau destin pe plan spiritual.
Pierderea. Paradisului, pe care o cauzeazd cunoasterea,
Mange poetul.. nu este, ca in conceptia semiticd, pierderea comunitatii cu
Dumnezeu, ci tocmai inceputul vietii spirituale a omului.
Dorurilc-ti crest sub lima Deabia esind, prin cunoastere, din comunitatea paradisiatica
Rc'bdeicini de rncitragund... cu natura, omul putea intra in adevarata legatura cu dum.
Toata fruntea ti-i o rand nezeirea, care nu e tot una eu natura sau calea existentei",
De vapai lard prikand. ca in alegoria biblica, ci transcendenta naturii sau spiritul
cunoscator. Departe de a fi asadar o cauza de imperfectiune,
Pieptul arde ca un rug cunoasterea este incepuiul mantuirei, este insasi mantuirea 8.
Serpi de chin din gleSne-ti sug
8. Aratand valoarea cunoasterii in garantarea perfectiunei umane,
qi se shat la tample ape d. prof. Petrovici a ardtat totodatd ca numai o anumita cunoastere, acea
Medea amorului sd sape... logic& p_oate corespunde acestui scop. Iatd pentruce D.sa a apdrat cu
toatd energia autorltatea ratiunei si a inteligentei impotriva atacurilor
Nu mai plci,nge, nu mai plange periodice venite fie din randurile intuilionistlor, fie din ale empiristilor
ori a pragmatistilor. Intr'o vreme in care Occidentul, printeo stranie
Stinge-ti lacrimile 'n sange abandonare a idealului lui intelectualist, se inchina In numele irationa-
lismului bergsonian, d. prof. Petrovici a fost printre pulinii cari au avut
Din cenugei gi din tuse tdria de a se sustrage modei filosofice a timpului, vestejind, cu o dialec-
Rdsdri-vor doar narcise. tic& inegalabild, aceastd incercare de mistificatie gnoseologicd. Cunoas-
terea" extatied, bazatd pe absorbtia subiectului in obiect, pe suprimarea
Poate astrizi, poste main constiintei de sine este o contradictie in adjecto. Acolo unde constiinta
Roua ion iti va fi pdinte. de sine dispare, intelectul Incetand de a mai privi lucrurile din afard
§i ceddnd locul intuijlei simpatetice, cunoasterea inceteazd. Cunoasterea
i pe lujeri de lumina inseamnd punere in relaiie (a se vedea studiul d. prof. Petrovici : Her-
Linigtea-ti va crests bert Spencer si problema cunostintei) si orice relatie presupune cel
www.dacoromanica.ro
pujin doi termeni in prezentd, in cazul acesta dualitatea subiect-obiect,
M. I. COSMA eu, lume, spirit.corp.
Rediviva 13

TREI ROMANCE POSTE FRANCEZE


de ARISTITA GABRIELESCLI

Pcezia noastra femenina. subtila prin nenumaratele nuantari care Dignes de notre 1)6614X trove lawn dont le sort.
o caracterizeaza, e ilustrata In limba franceza de trei romance: Iu lia _ Est de recivre toujours plus .grand par sa morn,.
Hasdeu, Ana Brancoveanu Coutes& de Noailles si Domnisoara Elena In versuri calde, Iulia Hasdeu vofbeste Frantei de patria ei cu
Vacarescu. inunti viorii, cu Carpatii ridicati ca niste ziduri sa apere Cara si sa
Iu lia Hasdeu a visat. Poezia ei e un produs al visurilor avantate adaposteasca pe cei pe nedrept goniti de la vetrele lor, de patria
prea sus uneori pentru un simplu om. Ana de Noailles a trait. Din ei cu colturi de raiu luminoase, inflorite, cu ape dunarene ar-
versurile ei picura viata, plina ca un fruct copt, suculent. Elena Va- gintate de lumina, cu oameni primitori si blanzi, cu viata patriar-
carescu s'a multumit cu o fericire schitata doar, sugerata. De o hala:
discretie incantatoare, versurile sale au uneori parfumul unei flori «... tu l'erras ...
pe care ai admirat-o dar pe langa care ai trecut far& s'o fi cules. Un coin fleuri, dore, lumineux; si to dis
Si tot ce a urmat a fost intrevederea a ceeace s'ar fi putut inta.mpla Fn voyant ce coin-14: «Mais c'est le pairculis!
data ar fi cules floarea care fusese anume puss in drumul poetei. C'est le pays de Dieu, c'est la terre hdnie! >.
Lirism discret Ia Elena Vacarescu, impetous si vibant la Ana de Muse, tu diras kcal:
Noailles, aventuros si visator la Iu lia Hasdeu aceasta e poezia lor. Car c'est la Roumanie».
«Mets ton esprit hors de ce monde, Iulia Hasdeu inchide ciclul celor 19 ani ai sai cat o viata plina de
Mets ton reve ailleurs qu'ici bas; om matur plecand ca zana aeriana din basmele ei, spre zari mai
Ta perle n'est pas dans notre onde, largi si mai albastre. La 29 Septembrie 1888, viata ei fruct copt,
Torn sentier n'est point sous nos pas...». s'a cerut cules ci Iulia a avut moartea singura moarte care i
let& versurile lui Victor Hugo pe care Iu lia Hasdeu le-a luat de- s'ar fi potrivit ei vietii ei prematur pline si realizate.
viza in ziva cand a implinit saisprezece ani. Opera ei poetics, publicata postum si mai ales titlul volumului
De o extraordinary precocitate, Julia, vita de boeri moldoveni, cu pe care ea si 1-a dorit: < <Bourgeons d'Avril» inchide minunea unei
o lungs traditie de distinsi intelectuali, e atrasa de poezie, de vieti care nu putea decat sa se sfaxseasca.
muzica, de filozofie, de picture risipindu-se cu o uimitoare dar- Spre deosebire de Iulia Hasdeu care cu toata dragostea pe care
nicie. a avut-o pentru Franta a ramas, in fond, romance , Ana de
Vista ei ca un fruct prea copt, prea plin, a cautat sa se reverse, Noailles isi uita origina valaha, integran,du-se in totul tarii ei de
sa se lase cules la varsta cand fetele viseaza necunoscandu-se Inca adoptiune:
pe sine. SA fie destin implinit?, sa fie presimtire? Iulia Hasdeu «Ma France, quand on a nourri son coeur latin
s'a cultivat si a muncit realizand ceeace un om obisnuit n'ar fi pu- Du lait de votre Gaule,
tut sa realizeze intr'o viata intreaga. S'a intamplat sa alba, des- Quand on a pris sa vie en vous, commie la thynt,
tinul copilului nazdravan din basmele pe care atata le-a indragit. La fougere et le sr:title...».
Iulia Hasdeu nu s'a putut bucura de o copilarie senina, usoara, Contesa de Noailles-spre deosebire de multe din femeile care
ca mai toti copiii. Viata ei scurt ca o scanteere, nu i-a ingaduit ra- scriua dorit si a isbutit sa ramana femee. Esentialul e ca omul sy
gazul copilariei. De aci nostalgica dorinta. de a roman ce cat posi- nu se doreasca altul decat e si sa aspire spre un ideal pe care nu
bil, copil: «J'aime par dessus tout la franchise et la verite deux 1-ar putea atinge de cat pornind de la propria lui fiinta pe care
choses que'aujourd'hui on ne trouve plus que chez l'enfant et c'est implicit a acceptat-o. Ana de Noailles a vazut in propria-i viata a
pourquoi en depit de tous et autant que possible je veux rester en- rapsodie pe care trebuia s'o cante, cat mai frumos si cat mai nuan-
fant par le coeur, hien enfant». tat si a cantat-o de la inceput si pans la sfarsit pe masura ce o
Daca. dorinta aceasta a fost cu putinta in ceeace priveste curd.- compunea.
tenia sufleteasca, n'a fost insa in ceeace priveste durerile vietii, «La beaute du monde est dans l'oeil», si pornind de la aceasta
caci pentru a te putea realize, trebue sy suferi, conceptie, poeta isi creaza opera pe masura capacitatii sale de a
Darul dragostei, spunea ea, 11 au toti cu singura deosebire ca primi cat mai multe, cat mai bogate, cat mai diverse aspecte ale
unul iubeste arta sau stiinta, altul se iubeste pe sine si altul e vietii. Dorinta acest acumulator de bogatii e lasata libera,
facut sa iubeasca pe ceilalti deci e facut sa sufere: unii isi sfa- serpuitoare, vibranta; ea cere, asteapta, viseaza, transform&
rama sufletul altii se inchid in ei «Ca mine» adauga ea. Simti cum in versurile Anei de Noailles fiinta apare libera, des-
«Le malheur me va mal: it faut done que je rire. ca.tusata. Cand in asteptare, incordata, cand in actiune, deslan-
Que voullez-vous? fete's faite pour le bonheur...» tuita , cand inaltata, sora a tacerilor din nemarginit, cand exal-
E strigat dureros de o durere totusi retinuta asa cum totdea- tata. Un suflet extrem de bogat, de nuantat, o dorinta puternica de
una a stiut sa, si-o stapaneasca cu gandul la cuvintele lui Napoleon viata aceasta este contesa de Noailles. Spre deosebire de Iulia
pe care atata 11 admira: Hasdeu, a carei viata s'a precipitat spre a da cat mai mult in atat
«I1 faut vouloir vivre et savoir mourir». de scurt timp, Contesa de Noailles a avut timp sa evolueze, s& creasea
Moartea precoce preocupare a tinerei fete e marea taint' armonios, sa, ajunga la implinirea fireasca. Asemenea unei zeite
care leaga totul din care vine si spre care pleaca totul: p &gane uneori poarta in sange ceva dumnezeesc care o arde si o
«Car la mort est feconde et source de lumiere». consuma. 0 viata plinaplina mai ales prin ceeace a putut simti si
Si tot ce e mare si frumos in viata se leaga de ideea mortii: vibra, napacieste in versuri ca o seva non& Uneori spre sfar-
«Etre aimee et mourir!». situl vietii apar indeoelile datorite experientii:
Iu lia Hasdeu privea moartea nu cu teams, nu cu groaza ci «Ce soir est-il meilleur poerque demain soft pis?».
calm, cu prietenie, cu dra.goste chiar. Pentru ea, implinirea, in- Cu ce dureri, cu ce chinuri se va rascumpara o clip& pe care n'ai
coronarea era moartea: «La mort, Ia grande Mort, sainte Ube- lasat-o sa treats anomima ca atatea altele? Dar data totul se
ratrice!». plateste inseamna ca poti avea totul. Si poeta se imbeta cu viata,
0 copila cu asemenea preocupari nu putea sa fie fericita. In dandu-si seama de aspectele unite pe care le poi furs si pe care
orele ei libere si erau rare Julia Hasdeu stria, pe ascuns le datorezi numai starii sufletesti momentane.
versuri, basme fantastice, ganduri raslete , in frantuzeste. «Mon coeur a des miroirs mais it n'a pas d'egaux».
Visurile ei de viata, glorioasa o indreptau spre Evul Mediu spre Si poetei ii place sa-si plimbe oglinda magic& prin lume.
cavaleri in zale grele, spre eroi, spre menestreli: Era firesc ca un asemenea temperament debordand de viata sa-si
«Petals faite pour naitre au bon vieux temps passe... simta radacinile adanci in pamant acelo unde se prepara tainic
Si Iulia isi torcea visurile in versuri cari veneau usoare ca seva.
visurile ei. Basmele, «les contes bleus», cu zana aeriana pe care si-o «recouterai chanter dans mon lime profonde.
simtea sora, cu tot cortegiul de personagii fantastice, cu lumea L'hcirmonieuse paix des germincttions».
aceea irela, erau refugiul si incantarea Iuliei Hasdeu. Rod al pamantului, crescuta cu roadele pamantului poeta se
Dar asa cum a iubit visul, poeta a iubit natura cu orizonturi viorii confunda cu natura. socotindu-se chiar emantia naturei.
pe ape linistite. cu paduri insingurate, cu flori mici, discrete, cu Simte cum sufletul, mainfle, ochii, i se deschid ca petalele, si cum,
apusuri de jaratec pe ape -- cu singuratate si cu reculegere. floare topita in soare sau mugure catifelat vorbeste aceiasi limba
Iulia Hasdeu a cautat tot timpul sa uite ca e femee, s& se in- cu gazele, cu fluturii, cu pasarile.
vinga pe sine. Viata ei a fost o lupta si o tragedie tacuta... Pentru Sensualitatea o conduce spre soarele puternic pe care si-1 simte
Iulia, a fi femee insemna a fi minciuna, perversitatea. «Tout, tout topit in vine, spre vara arzatoare al carui cuptor duce la implinire
est faux chez toi, faux, clinquant et dorure...». Femeia o fructul verde, spre codrul des si racoros din care tasneste viata.
manta prin nenaturalul ei voit si prin unica preocupare de a placea. Mainile ei intinse avid vor sa cuprinda soare, seva, viata. Contesa
Aitul era destinul Iuliei... de Noailles iubeste soarele fiindca soarele arde ca dorintele; iubeste
Poeta care a cantat cavalerismul evului mediu, dragostea suave, vara fiindca vara adduce implinirea, iubeste natura fiindca natura
visurile vagi, basmele cu zane care a stiut sa se inalte spre moar- plamadeste viata.
te si-a visat intotdeauna o existent& eroica, legendara. Iuliei i-ar «Ah, sentir cur son coeur s'abattre la nature!»
fi stat bine ca «fille d'Ylmer» raspunzand senin corbului, sol al Un strigat strigat de voluptoasa dorinta, de om care traeste
logodnicului ei, Hialmar: fiecare clips intens, acordandu-i toata valoarea pe care o poate
«Va, sombre messager, dis-lui hien que je Paine avea valoarea de clips unica.
Et que voiri mon coeur. Elle le reconnaltra Uneori sensualitatea puternica adoarme. Atunci apare calmul, se-
Qu'il est rouge et solide et non tremblant et blame, ninatatea, sensibilitatea usoara, diafana:
Et la fine d'Ylmer, corbeou, te sourira». <On n'ose pas marcher ni remuer l'air tendre.
Cu toate ca in Franta, pe care a iubit-o ca o a doua patrie, De peur de aeranger le sommeil des odeurs».
Iu lia nu-si uita patria: Arta contesei de Noailles e de a exteriorize, viata interioara a
«Le monde nous dedaigne et ne nous commit pas... lucrurilor, de a reda ceeace nu poate fi prins in cuvinte, un anume
0 patrie! pour toi, notre unique tresor ritm al vietei care e fiintei mai intim decat sentimentele cele mai
Nous anions cornbattu, nous combattnms encore adanci ce fac parte chiar din fiinta.
Consercant dconernos coeurs la croyanee tenace Insasi moartea apare transfigurata, fiindca poets ii acord& un
Que nous serous on jour digrtes de notre racy sens vital, regenerator. Viata va trece prin Wand, si, implinita prin
www.dacoromanica.ro
seva, va irupe in plante. Ar fi drept, ar fi firesc ca sufletul arziltor
14 Dacia
Dad. Julia Hasdeu ar putea fi caracterizata prin avant spre eroism,
Poem lunatec data Contesa de Noailles, prin sete de viata, Elena Vacarescu poate
fi caracterizata prin putere de daruire si prin dragoste.
Ascultd-m3, ascultd nelinigtea pasi/or §i e adevarat ca dragostea te descopera pe tine 1nsuti, to face sa
Din sonvn drumuri ctscunse in land te cunosti, stoarce din tine tot ce ai mai bun si mai frumos. In
Lcergurile, panzele noptilor crest; versurile poetei noastre dragostea e o sora a mortis, eternul e la
Pe- aproape carted le-adund. un pas de zadarnicie:
«Toute ardeur porte en soi be poison de la snort,
De jur imprejur o legend& Et tout kaiser est lourd de sa propre poussieres.
Ca un sol, tulburd trecerea; Cand cauti vesnicia nu poti de cat sa suferi. In sufletul omului
Aburul trupului blesteind acrid suferinta gaseste teren prielnic. Si teama de a suferi prea putin, de
Gloria fulgerd ca o stea. a, nu plati indestul- clipa unica, apare ca o umbra care intuneca
DIMITRIE STELARU imaginea dragostei:
«Et nous sentions courir dans notre dme ehlouie
La crainte de soul frir trop
si plin s& atarne greu si copt, ciorchine in drumul calatorului fuse- Elena Vacarescu isi poarta destinul de femee. E poeta, si e femee
tat, ar fi drept ca ochii care au vazut soarele si au cunoscut la- mandra si totusi fragila, regina si sclava, to mainile intinse sa
crimile, sa devie fir de in ondulat de vant, firesc ca intreaga fiinta primeasca durerea:
a omului sa se amestece cu tarana si sa fie rodita de taxana. E atata «Et cependant je suis hedreuse d'etre lemmeN.
sensualitate in gandurile acestea, atata dor nestins in dorintele Poezia Elena Vacarescu are o anumita atmosfera de clar-obscur,
acestea... de colturi tainice si calde, de sentimente doar sugerate, de discretie
«Mourir pour etre encore plus proche de la Jerre!» plutind ca un parfum de evocari misterioase, de inefabil prins prin-
Poate in adancul poetei a rodit samburele stramosesc: dragoste tre cuvinte... 0 manuse aruncata intr'un colt, ma/Luse care mai pas-
salbateca pentru Carina. Poate in Ana de Neal lles, care uitase ca e treaza Inca forma mainii o manta uitata o privire ratacita si
vita valaha, isi strigau stramosii dorul pamantului. prin intamplare prinsa ganduri care ar fi putut sa fie, gesturi
Cand ai cunoscut viata, care a cantat in jurul tau ca roiul de care s'ar fi voit schitate... Uneori versurile sunt strabatute de un
albine, cand ai gustat din phn fiecare clips, cand ai trait din prey fior ciudat care te tulbura ai voi sa poti sa prinzi firul si Iti scapa
plinul vietii salbatice, arzande, nu mai regreti ceeace trece, fiindc& fiindca e inefabilul, imponderabilul:
Piece clipa care a trecut educe o noun, clip& fagaduind noui bucurii... «Ah! fai peur de ma vie slave et toujours chaudeb>.
Atunci te Iasi in voia timpului care te duce si sfarsitul vine firese, Poeta se vede singura, uitata undeva In fume departe, izolata,
ca ceva ce trebuia neaparat sa vina. plutind ca o mireasma ratacita pe streasinile Inane. §i atunci se
Totusi, uneori e greu sa primesti ideea de a te despartri de tot intampla minunea transfiguratiei: pamantenele dorinte care au ars
ce ai 1ndragit, se pled cu gandul c& nu ai putut sa rostesti indestul si au ros lUtul 1-au purificat si corpul devine ireal si transpa-
dragostea nebuna de viata. rent ca vesnicia.
xAi,nai nous serails morts dans rombre et le mystere Timpul care iiemediabil trece, icoanele care se sterg uitarea
Nous qui savians si biers la beaute de /a terra care se astern prilej de noui dureri. Intre tale doua lumi ale
Nous dont les chauds regards sus- is monde passe tac.eri, cea din care am venit si cea in care ne pierdem ce-am la-
Etaient convme des bras et comme des baisers...s sat aici, in viata, din tot ce am fost? Ce-a ramas din framantarile
Cand o paraseste speranta ca. viata se transform& rodita de pa- nelinistite, din dragoste, din mainile care au fost prelungi si albe si
mant, poate simte cum o cuprinde desperarea la gandul ca va tre- care seara se ridicau spre rugaciune? Ce-a ramas din toata fiinta
bui sa nu mai vada soarele; sa nu mai simta vantul, sa nu mai noastra?
multe din fructul plin si greu at vietii: Fragila si trecatoare ca umbra e imagines omului. Dar dm& ai
«Betas! Je n'etais pas faite pour etre mortels. cunoscut fericirea, data ai cunoscut betia fericirii, mai usor te poti
Iulia Hasdeu Isi dorea moartea, ca o Implinire , Ana de Noail les impaca.
si-e departeaza, ca o osanda. Spre sfarsit, cunoscandu-1 pe Dumne- «Ce large infini qu'est un pea de bonhewrls.
zeu, revolts se potoleste. Ape le clocotind se domolesc. Vine impa- Pentru o viata intrea.ga. ajunge o clipa de fericire. §i &to& ai
carea, senina, usoara. Dumnezeu Impovareaza pe alesii sal; si cand avut norocul acesta poti sa primesti orice o sa mai vina. Dece teama
crezi ca vei cadea sub povara, vine de-odata deslegarea. Devenit de moarte? E doar o trecere spre o aka. viata spre vesnicie.
usor, linistit, takut, purificat, te inalti. cand atata ai cautat-o aicea, dece sa te temi de ea?
Opera Anei de Noail les a fost o revarsaxe a prea plinului vietii. Visul si clipa unica pe care le-ai purtat cu tine comoara, te vor
Viata i-a fost darnica, poeta a primit cu amandoua mainile, a cu- urmari si dincolo de viata.
prins cat Ii era omului cu putinta sa cuprinda si a daruit totul Domnisoara Elena Vacarescu ni s'a daruit in versurile calde, nos-
in versuri calde, pasionate uneori. talgice uneori, cu o sinceritate care ti be apropie, ti be face intime,
In 1Offrande» isi prezint& opera ca pe un fruct din care a muscat incat ciudat! uneori ai sentimentul ca ai patruns prea in adan-
adanc lasandu-si urma dintilor. Pe fiecare pagina si-a plimbat mai- cul fiintei sale si simti un fel de pudoare pricinuita de indiscretia
nile si plansul ei a cazut ca furtunile repezi de varti.. far& voie savarsita.
cKle vows laisse dans rombre amere de ce livre, ARISTITA GABRIELESCU
Mon regard et mon front,
Et mon dime toujours ardente et toujours vivre
Ou vos mains trohneront».
Domnisoara Elena Vacarescu, vita veche de carturari romani,
implineste o traditie si o menire pentru poporul nostru. Romano&
prin sange, romance prin suflet, si -a afirmat sentimentele adanci
Inscrip tie
creand o literature romaneasca, cu suflet si cu peisagiu romanesc. M'a degteptat din somnul meu de tut
Prin viata si prin educatia pe care a primit-o, Elena Vacarescu ar Un ffintdner gingag si priceput,
fi putut sa se desprinda de porumbistile insorite, de tarinele pla- Menind rdcoarea mea imbietoare
madite cu sudoare, de lanurile leganate de vant, de orizonturile Sd potoleascd sate de drumet;
largi brazdate de cate o Sora a Soarelui. Dar poeta a dus cu ea In Sd fie yield, ostenelii pret,
Franta, nostalgia parnantului stramosesc. Desradacinarea aceasta, Invicrand deplin pe fiecare.
in loc sa rupa legatura cu patria, a intarit-o. Elena Vacarescu a N'ain Wine: toatd-s numai. limpezime
dus Frantei rasuflarea romaneasca; a aratat Frantei viata roma- cuprinzdind nemeirginirea 'n ape,
neasca: Cobor spre ogliudita-i inaltime
<KEt fentendois, au bruit de mon voeu devorant Ca s'o culuc de oameni mai aproape.
Ma race qui chantait en moi comme um torrents. Pe fruntea mea curate din a&2no
Poeta fsi simte radacini adanci in pamantul pl&madit cu chin si Ard .stele reci gi vcIlvatiti de soare
cu sange: Si cerurile toate se resfrehrtg
cJe ne suis plus mei meme, o terse, je suis volts». In ndlu,cirea apei mele dare.
E laolalta linistea primitoare si forta navalnica a tarinei din care Cu fiecare ciuturd bautd,
se simte isbucnind ca apele inspumate, in care se simte icnind ca Mai limpezi wndele lid se prefac:
viata care se cere revarsata spre lumina, e pana puss mandru la In veacuri, paste apa mea de lean
cusma haiduceasca, e chemarea nostalgica. Blagoslovit o maid nevazutd.
Elenei Vacarescu Ii place sa evoace patria cu tarine care sarba-
toresc pe Mandrul Soare, cu nopti adanci care te sfarama, si te Pantdnel lind intro munti gi mare,
destrama lasandu-t4 urmele nostalgice in priviri, cu lumini sonor Am stat din inceputuri pdn'acum,
orchestrate sau cantate usor ca din, vioara Cu nori albi lebede ce Neadormitd geared de rdcoare,
trebuesc sa moara din dragoste prea mare pentru hainul vant, cu Popas de turme la niijlec de drum.
costise ondulate pe care ai vrea O. le cuprinzi in imbratiseri fare. Oierii mei schimbard multe fete
sfarsit. Elena Vacarescu cant& drapelul falfaind indrazneala si do- Pe langcl mine 'n vreme tot trecdnd.
rul, cant& simbolul vitejiei pe care 1-au fluturat alts data Voevozii. In tineretea -mi lard bdtraszete,
Ascult aripa timpului batdincl.
«Plus intact d'etre troue. Intemmtat'd 'n ghizduri, celteodata
Et plus riche d'etre en haillans...s, tricolorul ramane simbol Md cotropegte-un dor 0-asy vrea sa creso
;i indreptar. In ele Mud sus gi sa-mi Drives°
Sufletul poetei, insetat sa cuprinda, cu avanturi lirice, de o sensi- Campia, drumul, Oltul, Cara toatd.
bilitate de vioara ale c.arei coarde vibreaza dureros la cea mai mica Atunci imi umplu inima cu. stele
atingere complicat si totdeodata sinter sangera si se chinue In qi simt arzflad in focal for curat
contact cu realitatea: Necunoscutul chip al ;aril mele,
Ah! si run d'entre vows, chers enfants, le coewr posede, In lutul eareia ?Warn degteptat.
Qu'il le donne a n'imparte qui, mail is Bonner
(Yost le carder deux fois sanglant, deux fois damsels. www.dacoromanica.ro G. G. RADULESCU
Rediviva 15

CRONICA LITERARA
de PERICLE M-ARTINESCU

N. Davidescu Renasterea. Vintila Horia t Acolo ,ci stelele ard...


Inceput inca dinaintea razboiului mondial, cand poetul publics Cea dintai carte de proz& pe care poetul Vintiles Horia ne-o oferit
fragmente prin revistele timpului Ora sa banuiasca poate ca. el va sub titlul de roman este, de fapt, mai mult un poem in proza pri-
capata amploarea de astazi, ciclul «Cantecul Omului», al d-lui N. lejuit de sederea autorului in Italia, de a carei atmosfera artistica
Davidescu a ajuns cu actualul «poem» 1nchinat Renasterei, la al cin- este incarcata. Aceasta Italie care obliges parca pe orice visator
cilea volum Isvora.'t din dorinta de a face un fel de istorie in ver- sa o literaturizeze, aceasta. Italie cu motive atat de favorabile lite-
suri a omului, poetul a ales din aceasta evolutie istorica a. omenirii raturizarii, unde se cere numai putina imaginatie pentru a folosi
momentele cele mai semnificative, cari marcheaz& un ciclu de ci- un cadru deja existent, 1-a ispitit si pe tanarul nostru scriitor.
vilizatie si made destinul omului poate fi privit mai usor in diferi- Dela Vasile Alecsandri, cal dintai in literatura romans, care a
tele lui faze. Ceeace cants d. N. Davidescu nu este istoria propriu folosit acest cadru si pan& la. Vintila Horia, Italia a rarnas aceeasi,
zisa a omului, ci destinul sau ilustrat de personagiile cele mai re- cu muzeele si monumentele ei, cu peisagiile si orasele 0, mai ales,
prezentative ale unei epoci, .ale unei culturi sau ale unei cu aventurile sentimentale de rigoare. Si este ciudat cum lectura
cantand in acelas timp si aspectul exterior al existentei lor, impre- volumului de fata ne-a amintit dinteodata «Buchetiera din Floren-
jurarile in cari traesc, trasaturile sufletesti ce-i caracterizeaza. Ast- ta», una din primele nuvele, ca sa spunem ale, ale literaturil
fel, In ordine cronologica, au aparut pana acum din acest ciclu: noastre.
Iudeea, Helada, Roma, Evul media, Rena. terea. Poetul intentioneaza
Titlul volumului de fata este el Insusi un titlu de poem: Acolo
sa-si Inchee ciclul printr'un poem, la care lucreaza in momentul de
qi stelele ard.. El vrea sa exprime intensitatea de viata pe care
fata, intitulat Tara romaneasca, justificandu-si astfel aceasta lung&
o traesc cei ce cunosc Italia, tara unde totul vibreaz& sufleteste si
calatorie printr'un popes final la isvoarele de inspiratie autohtone.
Fara sa aiba amploarea si respiratia epic& a lui Victor Hugo unde la fiecare pas intalnesti o emotie artistica. sau o aventura
sentimentala. Intriga romanului lui Vintila Horia este simples: dot
care, inaintea d-lui Davidescu, a facut acelas lucru in «La legende vechi prieteni se regasesc, din intamplare, intr'un muzeu Italian 0
de siecles», poemele romanesti se caracterieznya, In primul rand, dupace fiecare cerceteaza rostul celuilalt, all& intre ei o punte de
printr'o viziune mai curand intelectuala a lumii, deoarece autorul legatura: este prezenta Anei-Maria, un personaj care a constituit,
nostru nu cant& sa povesteasca sau sä descrie diferitele momente cu ani in urmk o aventura fericita, in adolescenta lui Valentin, acum
asupra carora se opreste, ci el mai mult divagheaza in forma lirics scriitor, si una nefericitit pentru Andrei Rusescu, venit acum Yn
pe marginea lor, lasand uneori chiar impresia unui didacticism Italia sa se consoleze de vechea lui dragoste. Intamplarea face ca
versificat. Dealtfel, dl. N. Davidescu e un poet cerebral, inzestrat cu o insasi Ana-Maria, casatorita si apoi divortata, sit se afle In Italia
vast& si multilateral& cultures, astfel ca poezia s'a, care se resimte si cel dintai care a intalnit-o a fost tot fericitul Valentin. Andrei
deseori din cauza intelectualititii, nu are rezonante prea adanci in Rusescu incearca, pentru o ultima data, sit reia firul iubirii lui ne-
sufletul cetitorului, cu toate ca ea. starneste totdeauna interesul. fericite, dar Ana-Maria ramane pentru el aceeasi inaccesibila din
De formatie parnasiank win geometria riguroasa a versului, d. N. totdeauna. Spre a da o coloratura mai romantic& povestirii sale,
Davidescu este parnasian si prin rezonanta sensibilitatii sale, sensi- autorul atribue un destin tragic personajului femenin, spre a evi-
bilitate purer, strainer adica de elementele morbide ale simbolismului dentia potentialul dramatic al eroilor masculini.
buns oars., si care este exprimata in poezie limpede oa tasnetul unei
fantani arteziene. Ca sa ilustram aceasta, am putea reproduce ori- Aceasta este intriga. In jurul ei insa, Vintila Horia a creat-o ade-
care din poemele d-lui N. Davidescu, deoarece toate cunt compuse varata broderie literara, din descrierea peisagiilor, a muzeelor 0 a
dupa aceeasi reg-ula a versului bine stapanit de poet,. desi nu tot- bisericilor, a oraselor sau a operelor de arta italiene. Povestirea In
deauna plin de continut. rata o poema din volumul de fatk in care sine a episoadelor de dragoste este facuta cu mult nery epic 0 e
ca.ntecul capata amploare si o rezonanta metafizica mai deosebita: sustinuta de un dialog pe care Vintila Horia it stapaneste bine.
Peste tot se smite insa proza. inflorita a unui poet care exceleaza In
A cchntat Fan noapte o privighetoare descrierile naturli, dar nu reuseste tot atat de bine si In conturarea
Ale cdrei triluri turburcvu in jurul personagiilor. Cele trei figuri, a lui Valentin, scriitorul prea plin de
Minunatei noastre nebuntii azurul el, care n'a cunoscut infrangerile si e totdeauna fericit, a lui Andrei,
Inc arcat de-a lumei matrices splendours. sumbrul care Isi cauta consolarea In evadari si calatorii si a miste-
rioasei Ana-Maria, ale carei complicatii nici unul nu le-a inteles
A car tat in nocupte o privighetoare cu atlevarat, dovedesc totusi ca. Vintila Horia poate sit creeze mai
qi-a umplut senima cerulul tarie tarziu un roman in sensul deplin al cuvantului, deoarece se vede
Cu neviCi.rgiatita el melancolie de aid ca stir sa dea viata personagiilor, ceeace este principalul In
Qt cu dureroasa notelor vdltoare. acest gen.
A careat in noapte o privighetoare Cartea se completeazes cu o povestire fantastica, intitulata,
qi-aam crezut cd poate wndeva se oere «Moartea mortis mele», a card actiune este plasata in Viena. Perso-
Invcilit in cevntec proaspat de durere, najul, care abia a implinit o suta de ani, simtindu-se totusi Inch foarte
Unui plans de (rate, sprijin gi rdcoare. tanar, isi intilneste intro sears moartea pe una din strazile Vienei
si, indreptandu-se spre fluviu, se urea intr'o bare& pentru a scapa
A cantat in noapte o privighetoare de musafirul nepoftit. Acesta se tine inses dupa bare& si in momen-
Desnackijduitcl, pared, i de-odatd tul cand incerca sit se urce alaturi de el, Indraznetul nemuritor ii
Am, siancit in mine luntea intunecatet da una In cap cu lopata si astfel 10 ucide moartea, care se scu-
.qi'ntre gene lac; inti marl si arzdtoare. fundt In valuri.
Poemul Renasterii este compus din evocarea figurilor marl de Ceeace caracterizeaza proza frumoas& dealtfel a lui Vintila
poeti si artist ai acestei epoci, din a figurilor de printi sau de a- Horia este prea multul livresc de care sufera. Poate ca un poet
venturieri, ca si din evocarea diferitelor momente cruciale ale spi- nici n'ar putea scapa de acest neajuns atata vreme cat viziunea
ritualitatii epocii. Este ca un album in care, pe dosul fiecarei fo- lirica a lumii predomina la el si livrescul trebue sit tie, in aceasta
tografii, poetul a facut un portret In versuri sau o divagatie lirica situatie, locul epicului pur. Scrisul situ are cursivitate si e straba-
in legatura cu imaginea reprezentata. Cerebral, fara sa alba tot- tut deseori de un simt ironic desvoltat care-1 face placut si anga-
deauna continutul plin al unui poet ca stare, d. N. Davidescu a facut jeaza cetitorul. Poetul predomina insa peste tot, si insusi epilogul
un tur de forth, ca sa realizeze un asemenea ciclu, cum este «Ctinte- romanului este o poezie, ceeace constitue o originalitate fares, in-
cul Omului», is care litcreaza de mai bine de un sfert de veac, lucru doiala, dar nu serveste cu nimic unitatea volumului. Vintila Horia
care trebue apreciat in egala masura cu valoarea literara a acestei nu ezita, se pare, intre poet si romancier, el luand cu o dragoste
opere de proportii grandioase atat ca intindere cat si ca efort inte- de sacerdot partea celui dintai.
lectu al.

-11

www.dacoromanica.ro
Dacia Reclikva
16

AQUA FORTE
D. AL. BADAUTA. a publicat, in editura «Scrisul Romdnesc» inutil risipite verve si talentul incisiv, si intre ultimil care remarcd
un admirabil album, intitulat «Munch Romanieb, compus din fo- taptul cd omenirea n'a fost f &cut& mai bun& prin literature sau art& In
tografii reprezentand aspecte din viata si istoria, din bogatiile si genere, e scriitorul francez despre care no se poate zice c& ar fi un
frumusetile muntilor nostri. Imaginile sunt precedate de 14 articole, sceptic, autorul romanelor Les jeunes files si Pine: pour les femme:
scrise la diferite ocazii, in can autorul face o generoasa si entuzi- pe care le asteptam traduse in limbasornana, sbuciumatul Montherlant, in
est& apologia a muntelui. aratand inra.urirea mare pe care acesta Le soltice de juin. Dar dac& fumed. nu e interior transformed prin Ifte
o are asupra caracterului omului. ratur &, aceasta nu ne poate impiedica s& nu vedem chiar de tot zadar
AlbUmul d-lui Al. Badauta este cea dintai prezentare complete a nica ar &tarea cu degetul, pentruc& oprobiul pulbic mai e incitat totusi
muntilor nostri, prezentare care are pe deasupra meritul unei ti- in bun& parte de presa, a indivizilor care, prin felul for de asi intelege
nute artistice rare. Cele peste 200 fotografii, sunt aranjate intr'o si aranja restul vietii, prin felul for de asi intelege responsabilitatea,
ordine perfecta, fiind dispuse pe regiuni si ele ilustreaz& nu numai clauneaza bunului mers al vietii in comun.
aspeCtele pitoresti ale muntilor nostri, dar si insusirile for etnogra- Trebue s& se *tie on unde se indeplinesc functiuni de interes
fice, sociologice, istorice, etc., formand o imagine generals a aces- public, c& cenzura nu e instituit& pentru a se acoperi tandaleala si insu
tei parti a peisagiului romanesc. ficienta, tar zidul ofensiv de pe front nu dispenseaza de armonie pe eel
Rasfoind alburnul de fat& care, din toate privintele, este o ade- dinauntru. Acest r &zboi sfant, pe careI &teem cu atatea jertfe aldturi
varata opera de arta -- cetitorul are impresia ca strabate indeaie- de Germania, s& insemneze oare un simplu eveniment extern, farti nicio
yea plaiurile si piscurile alpestre, la toate altitudinile si in toate a- influent& moral &, f &r& nicio putere de a impune o revizuire a constiinte
notimpurile, aspirand parfumul tare al florilor si al padurilor si lor ? Nu s'a interes oare la not c& m &retia unui stat, mandria si grandoa'
admirand privelistile majestoase ale rasariturilor sau apusurilor rea lui, sunt simple sate potemikie.ie dac& sunt bazate doar pe plictisaela
dintre creste. si g &Iceavala celor ce stiu sd huzureascd la ad &post de orice primejdie
Pe langa partea artistica, albumul intocmit cu o rare constiincio- si inafara oric &rei efort.
zitate de d. Al. Badauta, este si deosebit de instructiv, el prile- Dac& fanariotismul, acolo unde mai exista, nu poate fi starpit prin
juind o cunoastere mai amanuntita a muntilor romanesti si star- simplul imbold pe careI impune ceasul de fats, atunci va trebui inceput&
pind pasiunea pentru cercetarea for. o actiune de paza r &bd &toare, migaloasa, care s& is caz de caz, pentruc&
Asupra acestei merituoase lucrari, vom reveni, mai pe larg, in astfel exista totusi oarecare sorti de eficient& in rolul educativ al preset
numitrul viitor.
Nicolai Hartmann, dististsul profesor de filosofie dela Univer- O Transiloania, revista sibiiand a Astrei ,,ingrijit& de D. Ion Breazu,
sitatea din Berlin, pe care intreaga presd germand l-a sdrbdtorit devine numar de num &r tot mai lnteresant &. Din numarul pe Iunie
annul acesta pentru implinirea a 60 de ani de vials, a fost amp de 1942, desprindem urm &toarele pagini din articolul Dlui Basil Munteanu,
cdteva zile oaspetele fdrii noastre, rdspunzdnd invitafiei, pe care i-a cu titlul Literature romend in perspectivii europeand :
adresat-o d. Ministru, I. Petrovici, de a con ferenfia la Bucuresti. Intr'un viitor pe care toti observatorii impartiali ai fenomenului romanesc
Publicia romdnesc a avut astfel prilejul de a cunoctste cdteva din 11 stiu apropiat, contributia romdneasca la cultura european& vs deveni
aspectele esenciale ale opera marelui filosof. Hartmann, dupd cum, asa de evident &, incdt se va intelege pe deplin c& o Rorndnie mare si
aingur a mdrturisit, nu urmdreste sd creeze o nou& roaki si un nou puternic& isi merita existenta.
sistem, ci fine sd restabileasca meditafia filosoficci pe finis tradifiei Si mai incolo : O nou& ordine europeana nu se poate concepe decdt.
ei re,calste, scotdnd -o din marasmul subietivismuliti modern. Lumea pe temeiul unei justitiiriguroase, care s& nu tin& seams de aparentele puse
are o existenta obiectivd, ea nu e numai un simplu «confinut de ccms- in valoare de anumite propagande costisitoare si adoptate tutut uror
tiinfa». Constiinfa nu e decdt Zuarea de cunostinfd despre o realitate oportunitatilor, ci de addnca realitate a lucrurilor. 0 nou& ordine euro
externra carer existenfd e indepenclentd de activitatea cunoasterii. peana nu se poate realize decdt prin intensa circulatie a unor lucruri
Situandu-se dincoace de idealismul post-kantian, Hartmann vine sd spirituale, pe care nu e suficient sa le dorim si s& le prevestim, dar
restabileasca in fond pozifia acievariclui Kantianism, care nu se gain- c &rora trebuie s& le preg &tim terenul propice desvoltddi si infloririi lore
dise niciodatd sd conteste existenfa in sine a lumii, chiar deed,
fenomenal vorbind, o socotea dependents de constiinfcl. I D. Hans Georg Gadamer, membru at Academiei Saxone de
Inixlfcltura lui Kant fiind insd pierduta sub presiusea materialis- stiinta, profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig si prase-
mului stiinfelor naturii si redescoperitd apoi sub o forma faint, dceea dinte al Societatii de Filosofie din acelaa ores al cartii si traditiei
a oport.fiei dintre idealismul transcendental si realismul empiric, a filiosofice germane, a binevoit s& raspunda la cateva intrebari pe
lost necesard intervenfict lui Hartmann pentru a restabili adevdrul care i le-a pus colaboratorul nostru, d. Constantin Micu, intors re-
existenfii swpra-obiectivale a obiectului cunoasterii (die Ubergegerts- cent din Germania. Vom publica In numarul viitor al revistei noas-
tandlickeit des Erkewittnisgeaenstandes). tre pretioasele marturisid ale D-lui Hans Georg Gadamer.
Existertfa, spune Hartmann, a inclependenta de curnoctstere si
endiferentd Mf4 de transformarea ei in obiect al cunoasterii (gleich- II La 18 Octombrie a. c. s'au Implinit sapte ani dela moartea lui
gultig ob and wie weit es zum. Gegenstand der Erkenntnis gemacht Gib. I. Mihdescu. Revista noastra a inchinat prezentul numar regreta-
wird) «zum Problem der Realitatgegehenheit», Halle an der Salle, tului scriitor, a carui moarte pretimpurie avea abia varsta de 41
1931, pag. 10). ani atunci a sagetat una din cele mai viguroase forte creatoare
Odatd aceastd autonamie a obiectului cunoasterii fiind ea/vats:1 nu ale literaturii romane. Ce-ar fi dat Gib. I. Mihaescu in. cursul unei
mai rennelnea decat de a pane bazele unei stiinfe a realului supra- vieti normale? Opera ramasa pe urma lui ne-o spune cu certitudine:
obiectival, cum it nwmeste Hartmann. Aceasta stiinfa este ontologia. un romancier de maxi posibilitati si de vaste perspective sociale si
Dar Hartmann nu a rdmas numai ontolog ri a pus bazele unui sis- psihologice. Au ramas dela el: o piesa de teatru, Pavilionul cu
tem de eticd si a unei metafizici a cunoasterii. El este una din min- timbre, doua volume de nuvele: La Grandiflora si Vedenia, cinci
file cele mai cuprisizatocure ale timpului nostru. romane: Braful Andromerlei, Femeia do ciocolatd, Rusoaica, Zilele
si nop file unui student intarziat siDonna Alba, precum si alte doua
Apdrarea elogiului. Elogiul a ajuns azi, dac& ne e permis&
piese de teatru In manuscris si un roman neterminat, ramase in
aceastd apropiere, o valoare devalorizata. Fiecare pdzeste, fiecare inven
mapele editorilor. Si a mai ramas pe urma lui amintirea nepieri-
teaz& motive aparent temeinice pentru asi lauda un amic, pentru a toare a unui om ales, care isi facuse din munca sf singurfttate doua
elogia cuinteres, nu rareori pentru a tamaid un potentat. Puterea noastra
precepte de viata.
de discernamde a devenit foarte fragila, creditul pe careI acordam Polemica, recent starnita, intre d-nii E. Lovinescu si Victor
aprecierli e derizoriu. Apararea elogiului e o actiune care se cere intre Eftimiu, ne surprinde si ne dezamageste. Doug figuri cu serioase
prinsd cu toat& energia. credite in lumea noastra literal* aut.& sa-si distruga reciproc pie-
destalele pe care se afla, oferind cetitorilor un spectacol de-o absurda
Despre t«icere. Keyserling spune undeva cred c& In eseu 1 balcanitate, lucru cu atat mai surprinzator cu cat ambii duelisti
serfs in frantuzeste sub fitful La revolution mondiale c& vorbitul e treceau drept oameni foarte civilizati. Se pare ins& ca evenimentele
recomandabil intr'o epoc& in care mated voci lucreaz& la toate raspan contemporane au o influenta directa sf asupra acelei civilizatii interi-
title, cel ce sufere, fiindca trebuie s& tack s& aiba in vedere ca cresterea oare a unora care se bat acum in piept ca sunt contimporani si In
lui interioara va fi cu atat mai viguroas& cu cat va avea mai multe ritmul vremii. Ne place stilul, dar nu ne plat caracterele. Regretam.
dificultati de invins. In anumite conjuncturi, tacerea e actul cel mai pro. Deoarece primul nostru redactor, d. Aurel Cosmoiu Isi satis-
pice al vietii interioare, fara a mai vorbi de influenta executat& prin 1111

ea dela distanta. face serviciul militar, redactor responsabil al revistei noastre, pe


tot timpul absentei acestuia, este d. Vasile Netea, caruia i se poate
adresa twice corespondent& (abonamente, colaborari, etc.), pe a-
Nurnirea d-lui Nicolae Bagdasar ca profesor de filosofie la dresa: Str. Sf. Stefan Nr. 19, Bucuresti, IV.
Universitatea din Iasi vine s'd istennutte activitatea si opera prin.
care D-sa se impusese de malt in constiinfa culturald a fdrii noas- REDIVIVUS
tre ca o waste filosofied bine organizatd si inzestratd en urn deosebit
spirit critic, cu o putere de sintezd exceptionald si cu o claritate de
gamdire rar intdlnitd. Principiul lui Boileau' «Qui pease Bien s'ex- COMITETUL DE CONDUCERE:
prime c/airemenb se aplicei d-lui Bagdasar intr'un mod fericit.
Addncimea curtostinfelor, discipline gdstdirii Sgt limpezime,a stilalui Aurel Cosmoiu Mihat Isbasescu
aunt atributele D-sale de cdpetenie care ne autorizei sd vedem in Vasile Netea Pericle Martinescu
D-sa una din aparifiile cele mai armonic inzestrate ale culturii ABONAMENTE :
noastre. ObLynulie 200 lel anual
In strainatate 500 ,
De sprijin 1.000 ,
Prese educatoare. Ineficienta educativd a scrisului a fost ade Redactia si athninistralie Aurel Cosmoiu Sir. Traian 189, Bucuresli
sea evidentieta de maestro condeiului, care siau v &zut cu melancolie
www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE$TI BUCRESTI1I, STRADA PRINCIPATELE UNITE, 60 C. 952 942