Sunteți pe pagina 1din 13

total trei milioane”.

Marele război va amâna, pentru încă douăzeci de ani, materializarea proiectului


de mai sus. După cum se vede[yyy !!!], data de 1 aprilie nu s-a [yyy !!!]dezminţit...

1923

I. L. C. C. Arion, membru onorar al Academiei Române. În: Adevărul literar şi artistic.


Bucureşti, 1923, nr. 137, 8 iulie, p. 7. (Însemnări).
Îl omagiază pe cel tocmai dispărut pentru serviciile aduse Academiei, între care Legea din
martie 1912, prin care înaltului for i s-a destinat suma de 3.000.0000 lei, în vederea construirii unui
nou sediu pentru colecţiile mereu crescânde ale Bibliotecii.

Şedinţa Ordinară [din] 3 martie 1922, preşedinţ[i]a d-lui Gr. Antipa, Vicepreşedinte. În:
Analele Academiei Române, vol. XLII (Şedinţele din 1921-1922). Bucureşti, 1923, p. 35-39. (Partea
I. Şedinţele ordinare 17 iunie 1921 - 12 mai 1922).
Schimb de scrisori între Academia Română şi Prim-Ministrul Ion I. C. Brătianu, în vederea
obţinerii de fonduri pentru construirea unui local adecvat pentru Academie şi biblioteca ei, p. 36-37.

Şedinţa [din] 16 mai 1922. În: Analele Academiei Române, vol. XLII (Şedinţele din 1921-
1922). Bucureşti, 1923, p. 77-83. (Partea II. Sesiunea generală din anul 1922).
S-a citit şi: Raportul Comisiunii permanente a Bibliotecii pentru anul 1921, p. 77-83.

Şedinţa din 26 mai 1923, preşedinţ[i]a d-lui V. Pârvan, Vicepreşedinte. În: Analele
Academiei Române, vol. XLIII (Şedinţele din 1922-1923). Bucureşti, 1923, p. 91-104. (Partea II.
Sesiunea generală din anul 1923).
Publică şi: Raportul Comisiunii permanente a Bibliotecii pe anul 1922, citit în şedinţă de
către Ioan Bianu, p. 93-102.

1924

DENSUSIANU, Ovid. Manuscrisul românesc al lui Silvestro Amelio, din 1719. În: Grai şi
suflet, vol. I, fasc. 2. Bucureşti, 1924, p. 286-311.
„În urma demersurilor făcute la Roma de Ion Bianu, manuscrisul a fost trimis spre cercetare
la Biblioteca Academiei, unde l-am putut studia pentru a arăta aici mai de aproape cuprinsul lui”.
Un egiptolog la Bucureşti. În: Ideea europeană. Bucureşti, 1924, nr. 143, 20-27 aprilie, p.
3. (Însemnări).
Günther Roeder (1881-1966), director, pe atunci, al Muzeului egiptologic din Hildesheim
(Germania), a lăsat „o notiţă […] asupra antichităţilor egiptene adăpostite în muzeele bucureştene”,
între care şi cele deţinute de Academia Română (cărora li se face o scurtă descriere).

Şedinţa publică [din] 25 maiu 1924. În: Analele Academiei Române, vol. XLIV (Şedinţele
din 1923-1924). Bucureşti, 1924, p. 53-82. (Partea a II-a. Sesiunea generală din anul 1924).
De interes pentru istoricul BAR sunt: V. Colecţiunile (în care se menţionează cele mai
valoroase donaţii, beneficiaruă fiind Academia), respectiv: IX. Concursurile premiilor, în cadrul
căruia se reproduce integral „raportul despre activitatea Bibliotecii [Academiei Române] şi despre
îmbogăţirea colecţiunilor în anul 1923”, căruia îi dă citire Ioan Bianu.

1925

yyyy Die Ausstellung der rumänischen Presse. În: Kulturnachrichten aus Rumänien. Bucureşti,
1925, nr. 5/6, iulie/august, p. 9-11.
Cu prilejul vizitei ziariştilor cehoslovaci şi sud-slavi la Bucureşti, şi al semnării „Micului
Acord de Presă” de la Sinaia, Biblioteca Academiei Române a organizat o expoziţie retrospectivă a
presei româneşti. I. Bianu şi Al. Sadi Ionescu au urmărit ca expoziţia să ofere o imagine de
ansamblu asupra evoluţiei presei de limbă română şi de alte idiomuri din ţara noastră, dar şi asupra
titlurilor tipărite în străinătate, în limba română.

Şedinţa ordinară [din] 30 ianuarie 1925, preşedinţ[i]a d-lui G. Ţiţeica, Vicepreşedinte. În:
Analele Academiei Române, vol. XLV (Şedinţele din 1924-1925). Bucureşti, 1925, p. 26-28. (Partea
I. Şedinţele ordinare 20 iunie 1924 - 22 mai 1925).
Discuţii între academicieni, între care Ioan Bianu, în legătură cu obţinerea fondurilor pentru
construirea noului sediu al BAR.

Şedinţa publică [din] 25 mai 1925. În: Analele Academiei Române, vol. XLV (Şedinţele
din 1924-1925). Bucureşti, 1925, p. 71-77, 81-92. (Partea III. Sesiunea generală ordinară din anul
1925).
Cuprinde şi: Raport despre activitatea Bibliotecii şi despre îmbogăţirea colecţiunilor în anul
1924, semnat de Ioan Bianu.

Şedinţa ordinară [din] 28 mai 1925, preşedinţ[i]a d-lui I.C. Negruzzi. În: Analele
Academiei Române, vol. XLV (Şedinţele din 1924-1925). Bucureşti, 1925, p. 101-103. (Partea III.
Sesiunea generală ordinară din anul 1925 (25 mai -12 iunie 1925)).
„D-l Secretar General V. Pârvan aduce în discuţiune chestiunea noului local al Academiei”.
Dezbaterile care urmează se referă şi la sediul Bibliotecii, în cadrul proiectului.

Şedinţa ordinară [din] 4 iunie 1925, preşedinţ[i]a d-lui I.C. Negruzzi. În: Analele
Academiei Române, vol. XLV (Şedinţele din 1924-1925). Bucureşti, 1925, p. 116-117. (Partea III.
Sesiunea generală ordinară din anul 1925 (25 mai - 12 iunie 1925)).
„D-l I. Bianu zice că serviciul Bibliotecii a făcut o expoziţie în imobilul Academiei de
alăturea (calea Victoriei 123), înfăţişând istoria cărţii de la 1508 până în apropierea anului 1840. D-
sa roagă pe d-nii membri să viziteze expoziţia, unde d-sa le va face istoricul cărţii româneşti în faţa
cărţilor alese în acest scop”.

Şedinţa ordinară [din] 10 iunie 1925, preşedinţ[i]a d-lui I. C. Negruzzi. În: Analele
Academiei Române, vol. XLV (Şedinţele din 1924-1925). Bucureşti, 1925, p. 132-137. (Partea III.
Sesiunea generală ordinară din anul 1925 (25 mai - 12 iunie 1925)).
„D-l Dr. Gr. Antipa ceteşte următorul Raport asupra situaţiunii financiare a Academiei la
finea exerciţiului financiar 1924-1925”. Raportul atinge şi bugetul bibliotecii, socotit insuficient.
Academicienii caută explicaţii: „...cauza deficitului constatat stă în actuala criză generală” (I.
Bianu) şi vin cu propuneri „salvatoare”: „...a se separa budgetul Academiei de budgetul Bibliotecii”
(G. Ţiţeica) iar, în caz de refuz (din partea Statului), „să se închidă Biblioteca” (Gr. Crăiniceanu).

Şedinţa ordinară [din] 11 iunie 1925, preşedinţ[i]a d-lui I. C. Negruzzi. În: Analele
Academiei Române, vol. XLV (Şedinţele din 1924-1925). Bucureşti, 1925, p. 160-161, 173-174.
(Partea III. Sesiunea generală ordinară din anul 1925 (25 mai - 12 iunie 1925)).
Discuţii la: Raport asupra situaţiunii financiare a Academiei la finea exerciţiului financiar
1924-1925.

yyyy Von der Rumänischen Akademie: [notă]. În: Kulturnachrichten aus Rumänien. Bucureşti,
1925, nr. 7, septembrie, p. 10.
Pentru luna octombrie, Biblioteca Academiei Române pregăteşte o expoziţie consacrată
cărţii româneşti din secolele XVI, XVII şi XVIII.

1926

FLORU, Igena. Expoziţia cărţii vechi româneşti de la Academie. În: Adevărul literar şi
artistic. Bucureşti, 1926, nr. 276, 21 martie, p. 2.
Cronică amplă, nu lipsită de ironie şi scepticism.

NICOLAIASA, G. Expoziţia de cărţi vechi dela Academia Română. În: Convorbiri literare.
Bucureşti, 1926, mai, p. 388-392 cu il. (Cronici. Cronica culturală).

Şedinţa ordinară [din] 25 mai 1926. În: Analele Academiei Române, vol. XLVI (Şedinţele
din 1925-1926). Bucureşti, 1926, p. 65-91. (Partea II. Sesiunea generală ordinară, 25 mai - 15 iunie
1926)).
Ioan Bianu citeşte: Raport despre activitatea Bibliotecii şi despre îmbogăţirea colecţiunilor
în anul 1925, p. 77-91.

Şedinţa publică solemnă [din] 16 iunie 1926, preşedinţ[i]a M.S. Regelui. La şedinţă asistă
M.S. Regina şi A.S.R. Principele Nicolae. În: Analele Academiei Române, vol. XLVI (Şedinţele din
1925-1926). Bucureşti, 1926, p. 202-224. (Partea II. Sesiunea generală ordinară, 25 mai - 15 iunie
1926)).
În discursul său, p. 221-224, Ferdinand I afirmă că, la curent fiind cu dificultăţile financiare
pe care le întâmpină înaltul for, va dispune ca, „după alcătuirea Statutului Fundaţiunii [Sale]
Culturale, să se acorde anual suma de un milion de lei ca ajutor pentru Bibliotecă şi publicaţiunile
Academiei Române”.

TZIGARA-SAMURCAŞ, Al. Congresul internaţional al bibliotecarilor şi al amicilor cărţii.


În: Convorbiri literare. Bucureşti, 1926, iulie-august, p. 633-634 cu il. (Fapte).
La congresul de la Praga, 28 iunie - 3 august, Al. Tzigara-Samurcaş a prezentat „o scurtă
dare de seamă asupra bibliotecilor din România”, întocmită de Ioan Bianu, în cadrul căreia a figurat
şi „cel mai important tezaur de cărţi al ţării”: Biblioteca Academiei Române.

1927

GEORGESCU-TISTU, Nicolae. Les Bibliothèques et la Bibliographie roumaine. În:


Revue des bibliothèques. Paris, 1927, nr. 1-3, ianuarie-martie, 8 p. (Extras).
Şi despre marile bibliografii întocmite de „echipa Bianu”. Exemplarul bibliografiat, cu
semnătura olografă a lui Nicolae Georgescu-Tistu către Ioan Bianu.
Şedinţa generală [din] 25 mai 1927. În: Analele Academiei Române, vol. XLVII (Şedinţele
din 1926-1927). Bucureşti, 1927, p. 77-96. (Partea II. Sesiunea generală 25 mai - 10 iunie 1927).
„D-l I. Bianu prezintă următorul Raport asupra lucrărilor făcute în anul 1926”. Punctul VII
prezintă îmbogăţirea colecţiilor Bibliotecii Academiei, p. 93.

Şedinţa generală [din] 26 mai 1927. În: Analele Academiei Române, vol. XLVII (Şedinţele
din 1926-1927). Bucureşti, 1927, p. 96-106. (Partea II. Sesiunea generală 25 mai - 10 iunie 1927).
„D-l Gr. Antipa ceteşte următorul Raport al Comisiunii permanente a Bibliotecii pentru
1926-27”, p. 97-105, cu o secţiune „Expoziţiile Bibliotecii”.

Şedinţa generală [din] 28 mai 1927, preşedinţ[i]a d-lui Em. Racoviţă. În: Analele
Academiei Române, vol. XLVII (Şedinţele din 1926-1927). Bucureşti, 1927, p. 107-121. (Partea II.
Sesiunea generală 25 mai - 10 iunie 1927).
„D-l G. Balş ceteşte următorul Raport al Comisiunii pentru cercetarea conturilor din
exerciţiul bugetar 1 iulie 1925 - 31 iunie (sic!) 1926”. În cursul dezbaterilor care au urmat
prezentării Raportului, unii academicieni au fost de părere că, pentru limitarea cheltuielilor, „a sosit
timpul ca să luăm hotărârea eroică, propusă de d-l N. Iorga, de a închide publicului biblioteca,
menţinând-o numai la dispoziţiunea academicienilor, cu un număr restrâns de funcţionari” (I.
Simionescu).

1928

GUSTI, Dimitrie. [Cuvântare rostită în ziua de 7 Ianuarie curent...]. În: Analele Academiei
Române, vol. XLVIII (Şedinţele din 1927-1928). Bucureşti, 1928, p. 54-57. (Partea I. Şedinţele
ordinare 17 iunie 1927 - 11 mai 1928).
„...cu ocazia sărbătoririi colegului nostru d-lui I. Bianu - sărbătorire organizată la Facultatea
de Litere şi Filosofie din Capitală, de profesori şi foşti colegi ai săi”.

Legea exemplarelor obligatorii. În: Almanahul graficei române. Craiova, 1928, p. 26.
Se reproduce textul apărut în „Monitorul Oficial”, nr. 205 din 10 decembrie 1923 (cu
modificări la Legea din 19 martie 1904), care stipulează că orice atelier de arte grafice are obligaţia
să trimită câte două exemplare din ceea ce publică marilor biblioteci, începând cu Biblioteca
Academiei Române.
Şedinţa publică [din] 3 februarie 1928, preşedinţ[i]a d-lui Em. Racoviţă. În: Analele
Academiei Române, vol. XLVIII (Şedinţele din 1927-1928). Bucureşti, 1928, p. 68-70. (Partea I.
Şedinţele ordinare 17 iunie 1927 - 11 mai 1928).
„De la d-l Eug. P. Samsonovici, din Bruxelles, se primeşte în dar pentru colecţiile Bibliotecii
Academiei lucrarea sa Méthode facile pour apprendre 8 langues à la fois, împreună cu două
broşuri-appendice la această lucrare privind pronunţarea figurată în limbile franceză, engleză,
spaniolă şi italiană. S-au exprimat mulţumiri” (p. 69).

1929

Şedinţa generală [din] din 16 mai 1929. În: Analele Academiei Române, vol. XLIX
(Şedinţele din 1928-1929). Bucureşti, 1929, p. 120-129. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 1
iunie 1929).
„D-l Vicepreşedinte G. Ţiţeica citeşte următorul Raport al Comisiunii permanente a
Bibliotecii pentru 1928-29...”.

Şedinţa generală publică [din] 27 mai 1929. În: Analele Academiei Române, vol. XLIX
(Şedinţele din 1928-1929). Bucureşti, 1929, p. 154-162. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 1
iunie 1929).
„I. Simionescu înfăţişează plenului proiectul de buget al Academiei întocmit de Comisiunea
Financiară pentru 1930, dând cetire următorului raport”, despre serioasele dificultăţi băneşti pe care
le întâmpina şi Biblioteca Academiei.

1930

BIANU, Ioan. Academia Română şi Biblioteca ei. În: Boabe de grâu. Bucureşti, 1930, nr. 1,
p. 2-11 cu il.

Biblioteca, memoria omenirii. [...]. În: Boabe de grâu. Bucureşti, 1930, nr. 7, septembrie,
p. 434-437. (Cronica. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii).
Atribuit lui Emanoil Bucuţa. „Biblioteca noastră naţională e biblioteca Academiei
Române...” şi câteva detalii despre colecţiile ei, p. 435.

BUCUŢA, Emanoil. Cartea faţă de lege. În: Almanahul Graficei Române. Craiova, 1930, p.
53-57.
„Orice tipograf cunoaşte legea exemplarelor obligatorii. La noi ea a luat fiinţă datorită
intervenţiei d-lui Io[a]n Bianu şi trebuia să se aplice mai ales în folosul bibliotecii Academiei
Române. E veche din 1885...”. Reproduce şi interpretează primul articol din respectiva lege, p. 54-
55.

BYCK, Jacques. Texte româneşti vechi. În: Adevărul literar şi artistic, s. II. Bucureşti,
1930, nr. 509, 7 sept, p. 7. (Cărţi şi reviste).
Prezentarea făcută noii ediţii a Lucrului apostolesc (Apostolul) de diaconul Coresi (1563)
conţine şi un omagiu explicit la adresa celui care a luat iniţiativa republicării în facsimil a Textelor
de limbă română din secolul XVI: Ioan Bianu.

Săptămâna Poeziei. [...]. În: Boabe de grâu. Bucureşti, 1930, nr. 2, aprilie, p. 104-105.
(Cronica. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii).
Manifestare organizată de Academia Română, cu concursul marilor editori şi scriitori ai
momentului.

Şedinţa generală [din] 17 mai 1930. În: Analele Academiei Române, vol. L (Şedinţele din
1929-1930). Bucureşti, 1930, p. 107-117. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1930).
„Preotul N. M. Popescu ceteşte următoul Raport al Comisiunii permanente asupra
activităţii Bibliotecii în anul 1929”.

Şedinţa generală [din] 27 mai 1930. În: Analele Academiei Române, vol. L (Şedinţele din
1929-1930). Bucureşti, 1930, p. 139-149. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1930).
„...pentru împlinirea deciziunii Academiei de a se înainta Guvernului un proiect de lege
pentru subvenţionarea anuală a Bibliotecii Academiei, d-l G. Ţiţeica propune din partea Biuroului
următorul proiect de lege...”, iniţial, în două articole, redus la un singur articol (cel de al doilea), în
dezbateri, p. 140. La p. 144-146, se publică „proiectul de buget al Academiei întocmit de
Comisiunea Financiară pentru 1931”, al cărui punct d - cel mai amplu din raport - dă seamă de
situaţia materială foarte dificilă a Bibliotecii Academiei.

Şedinţa ordinară [din] 27 septembrie 1929. În: Analele Academiei Române, vol. L
(Şedinţele din 1929-1930). Bucureşti, 1930, p. 24-28. (Partea I. Şedinţele ordinare 7 iunie 1929 - 9
mai 1930).
„D-l Preşedinte I. Bianu aduce la cunoştinţa Academiei că [...] de o lună de zile se lucrează
la mutarea Bibliotecii Instituţiunii noastre în localul noului depozit de cărţi, prevăzut cu toate
instalaţiile necesare funcţionării Bibliotecii [...]. Peste două-trei săptămâni sperăm ca mutarea să fie
complet efectuată şi Biblioteca redeschisă”, p. 24.

1931

Biblioteca în România. [...]. În: Boabe de grâu. Bucureşti, 1931, nr. 12, decembrie, p. 547-
548. (Cronica. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii).
Atribuit lui Emanoil Bucuţa. Între altele, despre particularităţi organizatorice şi funcţionale
ale Bibliotecii Academiei Române, în peisajul cultural românesc şi european.

DEMETRIADE, Al. Un plagiat sinistru. În: Adevărul literar şi artistic. Bucureşti, 1931, nr.
530, 1 februarie, p. 3.
Îl acuză pe Gh. Cardaş că şi-a însuşit şi publicat drept operă proprie, neştiind că e vorba de o
traducere, o lucrare a defunctului Al. Sadi Ionescu, rămasă în manuscris la BAR: Manuel du
Répertoire bibliographique universel (Bruxelles, 1907). Face dovada acestui fapt publicând în
paralel fragmente din Tratat de bibliografie, de Gh. Cardaş, şi din originalul francez.

GEORGESCU-TISTU, Nicolae. Pentru a lămuri un plagiat. În: Adevărul literar şi artistic.


Bucureşti, 1931, nr. 531, 8 februarie, p. 7.
Confirmă, inclusiv prin înscrisuri, plagiatul comis de Gh. Cardaş.

PERPESSICIUS. Bibliotecarul cel tânăr. În: Cuvântul. Bucureşti, 1931, nr. 2330, 15
octombrie, p. 1.
Omagiu lui Ioan Bianu, la împlinirea a 75 de ani de viaţă, pentru a fi fost, „mai presus de
toate, sufletul, temeiul şi fapta bibliotecii Academiei Române”.
Raportul general al contabilului Academiei Române asupra situaţiunii financiare în
cursul exerciţiului bugetar 1930. În: Analele Academiei Române, vol. LI (Şedinţele din 1930-
1931). Bucureşti, 1931, p. 115-164.

Şedinţa generală [din] 15 mai 1931. Preşedinţia d-lui N. Vasilescu-Karpen, Vicepreşedinte.


În: Analele Academiei Române, vol. LI (Şedinţele din 1930-1931). Bucureşti, 1931, p. 99-110.
(Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 29 mai 1931).
„D-l Secretar general G. Ţiţeica prezintă şi plenul iea(!) cunoştinţă de următorul Raport al
Comisiunii permanente asupra activităţii Bibliotecii în 1930.”

1932

Şedinţa generală [din] 15 mai 1932. În: Analele Academiei Române, vol. LII (Şedinţele din
1931-1932). Bucureşti, 1932, p. 133-161. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 30 mai 1932).
Biblioteca şi realizările ei sunt menţionate la p. 145, 148-149, 155-156, 158-159.

Şedinţa generală [din] 21 mai 1932, preşedinţia d-lui I. Bianu. În: Analele Academiei
Române, vol. LII (Şedinţele din 1931-1932). Bucureşti, 1932, p. 180-195. (Partea II. Sesiunea
generală 15 mai - 30 mai 1932).
Cuprinde şi: Raport anual al activităţii Bibliotecii în anul 1931, p. 181-192.

TZIGARA-SAMURCAŞ, Alexandru. Importanţa cărţii şi a bibliotecilor. În: Convorbiri


literare. Bucureşti, 1932, ianuarie-februarie, p. 94-101.
Text radiodifuzat.

1933

BUCUŢA, Emanoil. Academia Română. [...]. În: Boabe de grâu. Bucureşti, 1933, nr. 8,
august, p. 485-490. (Cronica. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii).
Amplă prezentare a prestigioasei instituţii, în cadrul căreia este omagiată şi Biblioteca
Academiei: „cea mai bogată şi cea mai sigură memorie a Neamului românesc”, p. 488.

BUCUŢA, Emanoil. Cum se strâng şi se păstrează cărţile. În: Boabe de grâu. Bucureşti,
1933, nr. 9, septembrie, p. 574-576. (Cronica. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii).
Cu accent pe misiunea Bibliotecii Academiei Române.

BUCUŢA, Emanoil. Depozitul legal; Şcoala de bibliotecari. [...]. În: Boabe de grâu.
Bucureşti, 1933, nr. 4, aprilie, p. 250-254. (Cronica. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii).
Biblioteca Academiei Române, prezenţă activă în ambele cazuri.

MOISIL, Constantin. Cabinetul numismatic al Academiei Române. În: Boabe de grâu.


Bucureşti, 1933, nr. 12, decembrie, p. 705-726 cu il.
Şedinţa generală publică [din] 16 mai 1933. În: Analele Academiei Române, vol. LIII
(Şedinţele din 1932-1933). Bucureşti, 1933, p. 39-51. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai
1933).
Cuprinde şi: Raport anual al activităţii Bibliotecii în 1932 (p. 40-51).

1934

BĂCILĂ, Ioan C. Secţia stampelor de la Academia Română. În: Boabe de grâu. Bucureşti,
1934, nr. 4, p. 193-205 cu il.

yyyy CREVEDIA, N. Neşte premii academice! În: Viaţa literară. Bucureşti, 1934, nr. 159, 10/25
iunie, p. 1.
Academia Română, ironizată pentru aleatoriul criteriilor de acordare a premiilor anuale, iar
biblioteca acesteia, pentru restricţiile impuse celor care vor să studieze între zidurile[yyy !!!] ei.

BOGDAN, Damian P. Despre documentele slavo-române din biblioteca Academiei


Române. În: Raze de lumină. Bucureşti, 1934, nr. 4, septembrie-octombrie, p. 331-348.
O descriere succintă a documentelor, din care se vede importanţa acestui tezaur al
Academiei Române.

ELIADE, Mircea. O ruşine naţională. În: Vremea. Bucureşti, 1934, 4 noiembrie, p. [yyy de
completat].
Republicat în Biblioteca Bucureştilor, 1998. Articol critic referitor la caracterul deficitar al
colecţiilor deţinute de Biblioteca Academiei, în domenii precum folcloristica şi istoria religiilor:
„Nu mai pot minţi mereu, vorbind despre «criza» şi «sărăcia» noastră când toată lumea ştie cum şi
cât se fură la noi în ţară. […]. Circulă milioane pentru organizarea unor ma[t]churi de foot-ball,
pentru că un asemenea match este o verificare a energiei şi resurselor poporului nostru. Şi nu se
găseşte un leu pentru verificarea energiei spirituale a aceluiaşi popor?”.

yyyy BĂRBULESCU, Paul. Biblioteca Academiei Române. În: Cruciada românismului.


Bucureşti, 1934, nr. 1, 22 noiembrie, p. 5.
Deplânge atât statutul restrictiv al instituţiei, cât şi unele goluri semnificative din colecţiile
ei, cum ar fi studiile publicate de autori români în străinătate (între aceştia, Vasile Pârvan).

Şedinţa generală publică dela 16 mai 1934. În: Analele Academiei Române, vol. LIV
(Şedinţele din 1933-1934). Bucureşti, 1934, p. 64-76. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai
1934).
Cuprinde: Raport anual despre activitatea Bibliotecii Academiei în 1933: A. Secţiunea
cărţilor tipărite. 1. Necesităţi. 2. Consultarea. 3. Sporul. 4. Catalogare şi alte lucrări; B. Secţiunea
manuscriptelor şi documentelor; C. Publicaţiunile Bibliotecii; D. Expoziţiile Bibliotecii.

1935

BOGDAN, Damian P. Ioan Bogdan şi manuscriptele lui din Biblioteca Academiei Române.
În: Raze de lumină. Bucureşti, 1935, nr. 1-2, ianuarie-iunie, p. 18-25.

??? ELIADE, Mircea. O sută de milioane de cărămizi. În: Vremea. yyy, 1935, 6 ianuarie, p.
[yyy de completat].
Republicat în Biblioteca Bucureştilor, 1998. Reacţie negativă la declaraţia ministrului
Instrucţiunii Publice, privind alocarea sumei de 100 de milioane lei Academiei Române, pentru
construirea unui nou local. Mircea Eliade arată că prioritatea absolută ar fi înfiinţarea unei
biblioteci publice de largă accesibilitate, dat fiind că Biblioteca Academiei şi aceea a Fundaţiei
Universitare „Carol I” nu au propriu-zis acest statut.

Şedinţa ordinară [din] 15 fevruarie 1935. În: Analele Academiei Române, vol. LV
(Şedinţele din 1934-1935). Bucureşti, 1935, p. 43-44. (Şedinţele ordinare 1 iunie 1934 - 10 mai
1935).
Preşedintele Academiei, L. Mrazec, face anunţul oficial privind decesul lui Ioan Bianu,
„Vicepreşedintele şi Bibliotecarul Academiei Române, fostul ei Preşedinte şi Secretar General”.

Şedinţa generală publică [din] 22 fevruarie 1935. În: Analele Academiei Române, vol. LV
(Şedinţele din 1934-1935). Bucureşti, 1935, p. 44-55. (Şedinţele ordinare 1 iunie 1934 - 10 mai
1935).
Se reproduc discursurile rostite la ceremonia înhumării lui Ioan Bianu (17 februarie), de
către: L. Mrazec (preşedintele Academiei Române), Dr. C. Angelescu (ministrul Instrucţiunii
Publice), Octavian Goga (din partea Secţiunii Literare) şi C. Rădulescu-Motru (decanul Facultăţii
de Litere).

Şedinţa generală [din] 18 mai 1935. În: Analele Academiei Române, vol. LV (Şedinţele din
1934-1935). Bucureşti, 1935, p. 111-124. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1935).
Este prezentat şi: Raport anual despre activitatea Bibliotecii Academiei în 1934: A.
Secţiunea cărţilor tipărite. 1. Necesităţi. 2. Consultarea. 3. Sporul. 4. Catalogare şi alte lucrări; B.
Secţiunea manuscriptelor şi documentelor; C. Secţiunea stampelor; D. Publicaţiunile Bibliotecii; E.
Expoziţiile Bibliotecii, p. 113-124.

ŢIŢEICA, George. Raport despre lucrările Academiei din anul academic încheiat 1934-
1935. Şedinţa generală [din] 15 mai 1935. În : Analele Academiei Române, vol. LV (Şedinţele din
1934-1935). Bucureşti, 1935, p. 70-73. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1935).
TZIGARA-SAMURCAŞ, Alexandru. Ion Bianu. Necrolog. În: Convorbiri literare.
Bucureşti, 1935, ianuarie-februarie, p. 80-83.
„Breasla bibliotecarilor români a rămas făr' de staroste...”.

1936

CARTOJAN, Nicolae. Ion Bianu. [Necrolog]. În: Cercetări literare, tomul II. Bucureşti,
1936, p. VIII-X.

CARTOJAN, Nicolae. Precuvântare. În: Cercetări literare, tomul II. Bucureşti, 1936, p. V-
VII.
Despre cercetări întreprinse pe baza unor documente din Biblioteca Academiei.

Expoziţiile Bibliotecii [Academiei Române]. În: Cercetări literare, tomul II. Bucureşti,
1936, p. 134.

1937

Şedinţa generală dela 15 mai 1936. În: Analele Academiei Române, vol. LVI (Şedinţele din
1935-1936). Bucureşti, 1937, p. 78-95. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1936).
Cuprinde Raport al Comisiunii permanente a Bibliotecii pentru 1935: 1. Colecţiunile; 2.
Localul; 3. Sporul; 4. Lucrări de catalogare şi altele; 5. Personalul Bibliotecii. Lucrări proiectate; 6.
Lucrări de conservare; 7. Folosirea colecţiunilor. Raport citit de Generalul R. Rosetti, Conservatorul
Bibliotecii şi al Colecţiilor, în numele Comisiunii Bibliotecii: Gr. Antipa, G. Murnu, Niculae M.
Popescu.

Şedinţa generală dela 18 mai 1936. În: Analele Academiei Române, vol. LVI (Şedinţele din
1935-1936). Bucureşti, 1937, p. 105-113. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1936).
Cuprinde şi: Regulament pentru Biblioteca Academiei Române. (Votat la 30 Martie 1884 cu
modificările din 1894-1916-1936), p. 107-113.

Şedinţa generală dela 22 mai 1936. În: Analele Academiei Române, vol. LVI (Şedinţele din
1935-1936). Bucureşti, 1937, p. 116-122. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 31 mai 1936.).
Radu Rosetti citeşte: Proiectul de regulament pentru serviciile Academiei, care cuprinde şi
prevederi despre „Serviciul Bibliotecii”.

Şedinţa generală [din] 23 mai 1936. În: Analele Academiei Române, vol. LVI (Şedinţele
din 1935-1936). Bucureşti, 1937, p. 122-124.
Discuţii la: Proiectul de regulament pentru serviciile Academiei, care cuprinde şi prevederi
despre „Serviciul Bibliotecii”.

1938

Şedinţa generală dela 15 mai 1937. În: Analele Academiei Române, vol. LVII (Şedinţele
din 1936-1937). Bucureşti, 1938, p. 83-100. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 5 iunie 1937).
Cuprinde şi: Raport al Comisiunii permanente a Bibliotecii pentru 1936, raportul a fost citit
de Generalul R. Rosetti, Conservatorul Bibliotecii şi al Colecţiilor, în numele Comisiunii
Bibliotecii: Gr. Antipa, G. Murnu, Niculae M. Popescu.

Şedinţa generală dela 19 mai 1937. În: Analele Academiei Române, vol. LVII (Şedinţele
din 1936-1937). Bucureşti, 1938, p. 111-116. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 5 iunie 1937).
„D-l Const. Moisil, membru corespondent al Academiei Române, ceteşte următorul Raport
despre activitatea Cabinetului Numismatic în anul 1936”, p. 112-113.

Şedinţa generală solemnă dela 5 iunie 1937. În: Analele Academiei Române, vol. LVII
(Şedinţele din 1936-1937). Bucureşti, 1938, p. 189-198. (Partea II. Sesiunea generală 15 mai - 5
iunie 1937).
În prezenţa regelui Carol al II-lea, cu prilejul primirii în Academie a lui Lucian Blaga.
„După ridicarea şedinţei la ora 17, Majestatea Sa Regele a binevoit a prezida inaugurarea noului
pavilion al Bibliotecii Academiei Române […]. Solemnitatea s-a făcut în sala mare de lectură a
Bibliotecii”.

1939

CARDAŞ, Gheorghe. S-au împlinit patru ani dela moartea iscusitului cărturar al neamului
nostru: profesorul Io[a]n Bianu, născut în anul 1856, a murit în anul 1935. În: Albina. Bucureşti,
1939, nr. 9, 10 martie, p. 137. (Înţelepciunea poporului).
Articol comemorativ, urmat de un text al lui I. Bianu: Şcoala naţională, publicat în Despre
cultura şi literatura românească în secolul al XIX-lea (Bucureşti, 1891). [yyy cartea de pus la carte]
Şedinţa dela 1 octomvrie 1937, preşedinţia d-lui Alex. Lapedatu. În: Analele Academiei
Române, vol. LVIII (Şedinţele din 1937-1938). Bucureşti, 1939, p. 15-17. (Partea I. Şedinţele
ordinare 11 iunie 1937 - 13 mai 1938).
„D-l Preşedinte Alex. Lapedatu aminteşte că într-un compartiment al noului pavilion al
Bibliotecii s-au instalat safeuri pentru a se păstra în ele documente, acte de cuprins şi interes istoric,
scrisori etc., pe cari particularii le-ar oferi spre păstrare şi cari eventual s-ar putea cerceta şi publica
cu învoiala proprietarilor. D-l Coleg Conservator al Bibliotecii şi al Colecţiilor a formulat condiţiile
de primire şi păstrare pe care, după ce Delegaţia le va aproba, le vom publica spre ştiinţa generală în
«Monitorul Oficial» şi în ziare.” Urmează lista „condiţiilor” (în număr de 7).

Şedinţa de la 19 mai 1938, preşedinţia d-lui Alex. Lapedatu. În: Analele Academiei
Române, vol. LVIII (Şedinţele din 1937-1938). Bucureşti, 1939, p. 99-138. (Partea II. Sesiunea
generală 16 mai - 4 iunie 1938).
„Generalul R. Rosetti ceteşte următorul Raport al Comisiunii permanente a Bibliotecii pe
anul 1937.” Raportul cuprinde, pe lângă rubricile obişnuite, şi: Lista periodicelor străine ce se
primesc la Biblioteca Academiei Române, p. 119-138.

1940

Şedinţa publică de la 10 februarie 1939. În: Analele Academiei Române, Desbaterile, vol.
LIX (1938-1939). Bucureşti, 1940, p. 62-67.
Cu: Notă asupra proschinitariilor greceşti ale Ierusalimului, din Biblioteca Academiei
Române, p. 65-67.