Sunteți pe pagina 1din 68

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR


TEHNOLOGICE

Proiect
ECOTEHNOLOGIE 2
CUPRINS

1. Determinarea indicatorului de calitate ICN – aer, apa sol.

2. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului.

3. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii mediului.

4. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii.

5. Bilantul de mediu.

6. Transformarea unei organizatii industriale intr-o organizatie ecotehnologica.

2
Capitolul 1. Determinarea indicatorului de calitate

Acest indicator de calitate 𝐼𝑐𝑚 se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i cu relatia:

𝐶𝑀𝐴𝑖 − 𝐶𝑒𝑓
𝐼𝑐𝑚𝑖 = [%]
𝐶max 𝑖 − 𝐶𝑀𝐴𝑖

Unde, 𝐼𝑐𝑚𝑖 – indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; 𝐶𝑀𝐴𝑖 – concentratia maxima
admisibila in poluantul “i”; 𝐶𝑒𝑓 - concentratia efectiva la momentul calcularii, in poluantul “i”; 𝐶max 𝑖 –
concentratia maxima in poluantul ‘i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.

3
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 ( cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul
este curat).

𝐿𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑎−𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑟𝑒


Indicatorul de calitate 𝐼𝑐𝑚𝑖 = 𝐿𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑒𝑛𝑡𝑖𝑒−𝐿𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑎

Tabel 1: Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului:

Poluant Limita admisa Limita de Coeficientul total de Indicatorului de


interventie poluare [kg/t] calitate a
[mg/m3]
mediului𝐼𝑐𝑚𝑖 [%]
[mg/m3]

𝐾2 𝐶𝑟2 𝑂2 0,000064

Pb 0,5 1,1 0,000002 0,83333

Materii in suspensie 0,001

Cr 0,0003

Zn 0,001

Degresanti NMVOC 100 220 4,615 0,794875

𝐶𝐻4 2,62 25 0,005 0,116854

CO 115 240 0,043 0,919656

𝐶𝑂2 12 228 1,5 0,04861111

𝑁2 𝑂 200 400 0,092 0,99954

𝑁𝐻3 100 200 0,134 0,99866

𝑁𝑂𝑋 500 1010 0,047 0,9803

𝑆𝑂2 300 600 0,232 0,99922667

Praf 60000 120000 0,35 0,99999417

Fenoli 1,7 3,4 0,0001 0,99994118

Cl 0,000001

𝑇𝑂 1,7 3,1 0,00005 1,21425

𝐹𝑒2 𝑂3 4 8 0,35 0,9125

4
Tabel 2: Dispozitii comunitare asupra poluarii apei:

Poluant Limita admisa Limita de Coeficientul total de Indicatorului de


interventie poluare [kg/t] calitate a
[mg/m3]
mediului𝐼𝑐𝑚𝑖 [%]
[mg/m3]

𝐾2 𝐶𝑟2 𝑂2 0,000064

Fluor 200 750 0,000055 0,36363627

Cl 0,000056

S 1 5 0,1608 0,2098

Solvent 0,7

Fenol 1,7 3,4 0,00002 0,99998824

Praf 60000 120000 0,01 0,99999983

Pb 0,5 1,1 0,000001 0,83333167

Materii in suspensie 0,0001

Toluen 0,00005

Tabel 3: Dispozitii comunitare asupra poluarii apei:

Poluant Limita admisa Limita de Coeficientul total de Indicatorului de


interventie poluare [kg/t] calitate a
[mg/m3]
mediului𝐼𝑐𝑚𝑖 [%]
[mg/m3]

𝐾2 𝐶𝑟2 𝑂2 0,000064

5
F 200 750 0,000055 0,363626

Cl 0,000057

S 1 5 0,1608 0,2098

NMVOC 100 220 5 0,79166667

Toluen 0,000005

CO 115 240 0,0005 0,919996

𝐶𝑂2 12 228 0,5 0,05324074

𝑁𝑂𝑋 500 1010 0,00025 0,98039167

Pb 0,5 1,1 0,000001 0,83333167

Materii in suspesie 0,0001

Fenol 1,7 3,4 0,00001 0,99999412

𝐹𝑒2 𝑂3 4 8 0,35 0,9125

La proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii
rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:

- planul calitatii;

- traseul tehnologic;

- diagrama flux a a procesului tehnologic

1. etapele şi momentele de impact asupra mediului;

2. sursele de poluare;

3. natura substanţelor poluante;

4. modul de acţiune asupra mediului al substanţelor poluante (natura poluării);

5. coeficientul de poluare în fiecare etapa şi coeficientul total de poluare pentru a stabili măsurile
necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite şi anume: modificările procesului tehnologic în
vederea transformării lui într-un proces ecotehnologic; înlocuirea fazelor sau operaţiilor cu
poluare mare;

6. indicatorul de calitate al mediului;

7. măsurile de prevenire a poluării in fiecare etapă de desfăşurare a procesului tehnologic;

6
8. măsurile de reducere a poluării în fiecare etapă de desfăşurare a procesului tehnologic;

9. posibilităţile înlocuirii unor substanţe poluante sau periculoase cu alte substanţe mai puţin
poluante sau periculoase;

10. măsurile de recuperare, tratare şi reciclare a reziduurilor secundare;

11. măsurile de recondiţionare şi reciclare a deşeurilor;

12. măsurile de reintegrare în mediu a deşeurilor;

13. costurile cu reducerea poluării;

14. gradul optim de reducere a poluării;

15. costurile cu prevenirea poluării;

16. bilanţul ecotehnologic;

17. conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi juridice (fig. 1);

18. costurile implementării unui sistem de management de mediu;

19. posibilităţile transformării întreprinderii într-o unitate ecotehnologică.

Fig. 1 Conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi juridice

7
Capitolul 2. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Una din cele mai importante şi prompte consecinţe a activităţii de prevenire a poluării va fi analiza
ciclului de viaţă a produsului şi procedurile standardizate de calcul ale costurilor ciclului de viaţă a
produsului.

Metoda preferată de prevenire a poluării este reducerea sursei, deoarece ea se adresează sursei
poluatoare, înainte de producerea poluării. Reducerea sursei înseamnă „orice practică de reducere a
cantităţii de substanţe periculoase, poluante sau contaminante, care urmează să fie debarasate în
mediul înconjurător, înainte de reciclare, tratare sau debarasare".

Principalele bariere în prevenirea poluării se prezintă mai jos

- Limitările tehnice –nevoia de cercetare şi dezvoltare continuă

- Lipsa de informare – nu există acces la toate căile de prevenire a poluării

- Preferinţele consumatorului – vrea costuri minime

- Posibilitatea scăderii duratei de viaţă , durabilităţii şi competivităţii, adică a calităţii produsului

- Aspect economic – marile companii au în vedere profitul imediat

- Lista de pieţe – nu toţi acceptă produse reciclate , recondiţionate

- Neconştientizarea avantajelor prevenirii poluării –lipsa de informaţie şi de perspectivă

- Grijă în diseminarea informaţiilor confidenţiale despre produse – teama de concurenţă

- Reglementările actuale – încurajează controlul, colectarea şi depozitarea deşeurilor şi nu


prevenirea poluării

Argumente:

- Beneficiile economice din eliminarea depozitării, tratamentului, transportului şi aruncării


deşeurilor

- Reducerea responsabilităţii - există o responsabilitate pe toată durata existenţei deşeului

8
- Conformarea la reglementările în vigoare

- Îmbunătăţirea imaginii publice - consumatorul vrea produs care nu pune în pericol mediul

- Stimulente de piaţă - creerea unei pieţe pentru bunuri reciclabile

- Reducerea costurilor de tratare a deşeurilor -prin implementarea programelor de prevenire a


poluării

- Stimulente fiscale potenţiale - eventuale reduceri de taxe pentru reducerea deşeurilor

- Diminuarea expunerii personalului

9
TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs Transformarea-


Controlul Folosirea si
-Substituire sursei refolosirea -Procesat pentru
recuperare
-Conservare -Reintoarcerea in
produsul original -Procesat pentru
-Compunerea produsului
subprodus
-Materialul brut
pentru alt produs

Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de


Schimbari ale
functionare
materialului intrat -Schimbari ale procesului
-Masuri procedurale
-Purificarea materialului -Schimbari de echipamente
-Imbunatatirea
-Substituirea -Informatizarea proceselor
managementului
materialului
-Schimbari ale ordinei ciclului de
-Utilizarea mai eficienta a
functionare
materialului

-Programarea productiei

10
Metode de prevenire a poluării

Poluanţi Acţiuni posibile asupra:

Aprovizionării Stocare şi manipulare Procese de fabricaţie

Umidificarea stivelor
Praf Selecţia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente

Înlăturarea aminelor Precauţie in depozitarea


Precauţie în tratarea
AMINE Utilizarea produşilor de şi utilizarea stocurilor in
produşilor de izolaţie utilizaţi
substituţie scopul aprovizionării

Sortarea deşeurilor reciclabile


(procedee de fabricaţie la
înaltă temperatură) Înlăturarea prafului de metale
Metale grele grele in scopul reciclării înainte
de valorificare

Procurarea combustibilului si Economie de energie


Oxizi de sulf (S02) a materiei prime cu mic Combustia in strat fluidizat
SOS) conţinut de sulf
Injecţii cu agenţi de
Desulfurarea combustibilului desulfurare in focar

Oxizi de azot
Înlăturarea anumitor produşi Reglarea combustiei
(NO, N02)

Oxizi de carbon Economie de energie Reglarea


0 noua politica energetica
(CO, C02) combustiei (in cazul CO)

Acoperişul depozitelor
Compuşi organici
Înlăturarea anumitor solvenţi de hidrocarburi Procedee de etanşare
volatili (COV)
Stocaj etanş

Cunoaşterea buna a
Sortarea deşeurilor reciclabile
Dioxinne si
(procedee la înaltă proceselor
furani
temperatură)
tehnologice

11
Poluarea zero este un vis. Reducerea totală a poluării nu este posibilă nici tehnologic deoarece
presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltată. Trebuie găsită o cale de
armonizare a intereselor producătorilor care urmăresc profituri imediate, a intereselor întregii
societatim care doreşte să trăiască într-un mediu nepoluant. Pentru acestea se determina un optim
economic luând în considerare cheltuielile pentru dezvoltare şi beneficiile depoluării.

Această analiză nu este uşor de făcut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de
cuantificat decât cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de producţie, de prevenire a
poluării sau de reducere a poluării. Oricum un studiu privind reducerea poluării este mai uşor de făcut
la nivelul întregii economii decât la nivelul unei instalaţii industriale, unde se poate face o analiză.

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza


sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera la refolosirea de materiale, care
ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri.

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a efectelor
nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).

Tabelul nr.2 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Debit de la care se


admisa aplica norma [kg/h]
[mg/m3]

Oxizi de sulf exprimati in 𝑆𝑂2 300 25

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25

Amoniac 50 0,1

Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in HCl 50 1

Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in HF 55 0,5


particule, picaturi
0,5

Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2

12
Praf 50-100 1

Metale grele 0,2 -1 1x10−3

Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor 5x10−3

Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, 25x10−3
Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor

Capitolul 3: Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului.

Din cauza multor tragedii ale mediului Înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe naţiuni
au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării
necontrolate şi pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului.

Înţelegerile internaţionale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de


la Montréal cu privire la Substanţele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaţionale
până la care să fie reduse emisiile de substanţe chimice, cum ar fi CFC, despre care se ştie că distruge
stratul de ozon. Convenţia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaţionale ale Deşeurilor
Periculoase şi Depozitarea Lor (1989) serveşte ca punct de reper pentru reglementările internaţionale
ce se ocupă de transportarea deşeurilor periculoase şi depozitarea lor.

Poluanti Actiuni posibile asupra:

Aprovizionare Stocare si manipulare Procese de fabricatie

Umidificarea stivelor
Praf Selectia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente

Inlaturarea aminelor Precautie in Precautie in tratarea produsilor de


Amine depozitarea si izolatie utilizati
Utilizarea produsilor de utilizarea stocurilor in

13
substitutie scopul aprovizionarii

Procurarea
combustibilului si a Economie de energie
Oxizi de sulf materiei prime cu mic
conntinut de sulf Combustia in strat fluidizat
(SO2, SOS)
Desulfurarea
combustibilului

Oxizi de azot Inlaturarea anumitor


Reglarea combustiei
(NO, NO2) produsi

Economie de energie
Oxizi de carbon O noua politica
Reglatul combustiei
(CO, CO2) energetica
(in cazul CO)

Acoperisul depozitelor
Compusi organici volatili Inlaturarea anumitor de hidrocarburi
Procedee de etansare
(COV) solventi
Stocaj etnas

Scoaterea deseurilor
reciclabile (procedee de Cunoasterea buna proceselor
Dioxine si furani
fabricatie la inalta tehnologice
temperatura)

Folosirea unor procese de


fabricatie sau de sudare care sa
polueze cat mai putin mediul
Fum
Pregatirea corecta a
componentelor in vederea
prelucrarii sau sudarii

Utilizarea unor masini si


Gaze esapament a unor combustibili
ecologici

Aprovizionarea cu Utilizarea acestor


substante care au un produse cu grija si
decapanti, degresanti impact cat mai redus aruncarea deseurilor
asupra mediului rezultate in locuri
inconjurator special amenajate

14
Acţiuni guvernamentale pentru combaterea poluării

Diferite ţări au impus standarde în legislaţie cu privire la nivelele de concentraţie ce se cred a fi


suficient de scăzute pentru a proteja sănătatea publică. Standardele privind sursele de emisie au de
asemenea specificate limitele de emisie a substanţelor poluante în atmosfera astfel încât standardele
de calitate ale aerului să fie atinse. Cu toate acestea însă, natura problemei necesita implementarea
tratatelor internaţionale ale mediului, şi până în acest moment 49 de ţări au aprobat în Martie 1985
convenţia Naţiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", asa cum a fost
numită această convenţie renegociată în 1990 apela la îndepărtarea anumitor clorocarburi şi
fluorocarburi până la sfârşitul secolului şi asigură ajutor în vederea dezvoltării ţărilor în realizarea
acestor tranziţii. în plus, mai multe tratate internaţionale au fost semnate în scopul reducerii incidentei
ploii acide.

Procedee de reducere a concentraţiei de praf

Curăţire semifabricat*. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare*:

Praful este dat de totalitatea paticulelor şi microparticulelor solide suspendate în aer, de obicei
vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate în aer au o mărime de aproximativ 0.002 ,
(2.0 ), iar cele mai mari au peste 2.5 . În funcţie de diametrul lor particulele ce formează praful
se considera fine dacă au diametrul mai mic de 2.5 şi grosolane, când au diametrul mai mare de 2.5
.

Particulele au în compoziţia lor Al, Că, Şi şi O sub formă de silicaţi de aluminiu, dintre care unii
mai conţin şi ionul de calciu.

Arderea incompletă a combustibilor de bază de carbon precum cărbunele, păcură, benzina şi


combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care în principal este formată
din cristaloizi de cărbune.

Normele de protecţia mediului limitează cantitatea de praf depusă într-un an la nivelul solului

la 200 .

Particulele materiale se îndepărtează fie prin filtrare (pentru cantităţi mici) fie cu ajutorul
colectoarelor de praf (pentru cantităţi mari). Alegerea metodei şi a echipamentelor corespunzătoare se
face ţinând cont de următoarele:

1. concentraţia de particule;

15
2. dimensiunea şi forma particulelor;

3. gradul necesar de reţinere a particulelor;

4. presiunea şi debitul aerului poluat;

5. caracteristicile fizice şi chimice ale prafului;

6. cerinţele utilizatorului şi metoda dorită de îndepărtare a particulelor.

Reţinerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu ajutorul unor filtre care se
caracterizează prin:

1. debitul de gaze poluate care ies din proces şi sunt preluate în filtre;

2. diametrul particulelor pe care poate să le reţină;

3. temperatura maximă a gazelor, aduse în filtre;

4. gradul de reţinere sau eficienta filtrului;

5. pierderea de presiune în filtru;

6. costurile anuale de întreţinere.

Avantajele utilizării filtrelor de aer:


• asigura debitul de aer pentru desfăşurarea optimă a proceselor din motor ;
• etanşeitate de 100% datorită calităţii hârtiei şi îmbinării prin lipire ;
• geometrie optimă de îndoire a pliurilor ;
• siguranţă în exploatare ;
• reducerea zgomotului de absorbţie a aerului şi reglarea rece/cald ;
• tehnologie modernă bazată pe poliuretan; [greutate diminuată faţă de tehnologia clasică] ;

Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprăfuire sunt:

16
1. camerele de decantare – cele mai vechi metode de desprăfuire, ce au la baza reţinerea
gravitaţională. Aerul poluat 1 intra în camera 2 (fig. 1) printr-un ajutaj 3, de diametru mic,
ridicându-şi mult viteza. Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 4 sunt colectate datorită forţei
gravitaţionale în colectorul 5, în timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.

Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezultă din aceea că eficienţa reţinerii particulelor
mic (sub 5 )este scăzută (40...45%). Se utilizează pentru reţinerea particulelor grosolane şi
constituie prima treaptă de filtrare;

2. separatoarele cu impact – sunt camerele de decantare prevăzute cu un sistem de jaluzele care


deviază particulele de praf către colector. Eficienţa medie este de 30...50% dar se ridică la
20...25% pentru particole sub 5.0 ;

Fig. 2. Schema de principiu a unei camere de decantare:

1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de praf;

5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;

1. filtrele hidraulice – se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de praf cu un
current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar.

2. Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 6.7. Aerul poluat 1 trece prin
tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 4 in coloana descendenta
5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin
supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11.
Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13, iar aerul curat 14 iese
prin ajutajul de iesire 10.

17
3. Fig. 3. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:

4. 1 – gazul/aerul poluat; 2 – tub aerodinamic; 3 – apa bruta de stropire; 4 – duze; 5 – coloana


descendenta; 6 – coloana ascendenta; 7 – apa curata; 8 – rezervor de apa curata; 9 – supape;
10 – ajutajul de iesire; 11 – separator cu came; 12 – particule de praf; 13 – slam; 14 – aer curat.

5. Filtrele de aer au o eficienta de reducere a poluariinde pana la 90%.

6. Fig.4. Lada pentru colectarea spanului.

Execuţie semifabricat*:

Generalităţi

18
Oxizii de azot, denumiţi în mod general NOx sunt consideraţi poluanţi importanţi prin efectele pe
care le au atât asupra ecosistemelor cât şi asupra sănătăţii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul
de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N2O; trioxidul de azot (N2O3);
tetraoxidul de azot (N2O4) şi pentaoxidul de azot (N2O5).

Dintre aceştia cel mai periculos este NO2, care este toxic pulmonar şi NO, care este instabil şi în
timp se oxidează formând NO2.

Sursele de emisii

Oxizii de azot se formează în timpul arderilor.

Toate procedeele ce utilizează arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze,
motoare termice) şi unele procese de fabricaţie (elaborarea de metale şi aliaje, producerea de acid
azotic, producerea de amâne, procesele de sudare, etc.) formează oxizi de azot.

Tehnologii de limitare a formării oxizilor de azot în timpul arderii

Limitarea formării oxizilor de azot în timpul arderii se poate face prin aşa numitele mişcări primare
de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop:

1. scăderea temperaturii de ardere;

2. evitarea vârfurilor de temperatură, prin uniformizarea şi amestecarea rapidă a reacţiilor în


flacără;

3. reducerea timpului de rezidenţa la temperaturi înalte;

4. reducerea oxigenului în zona de reacţie;

5. reducerea, la sfârşitul flăcării, a oxizilor de azot deja formaţi.

Tabelul 6. Masuri primare de reducere a NOx

Masura primara Efectul sau este asupra

Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil

Preincalzirea redusa a aerului NOx termic

Reducerea sarcinii NOx termic

Reducerea in trepte

Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil

19
Etajarea aerului

Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil

Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil

Proiectarea cazanului

Localizarea arzatoarelor NOx termic

Strat fluidizat NOx termic

Recircularea gazelor de ardere NOx termic

Injectie de abur/apa NOx termic

Reducerea excesului de aer

Se face cu ajutorul unor arzătoare perfecţionate care să conducă la o ardere completă şi


uniformă, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil şi îmbunătăţirea amestecului în zona de reacţie.

Preîncălzirea redusă a aerului

Se bazează pe faptul că prin preîncălzirea redusă se reduce rata de formare a NOx termic.
Variaţia producţiei de NOx termic cu temperaturi de preîncălzire t, a aerului este dată de relaţia:

NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [°C]

Reducerea sarcinii de funcţionare

Funcţionarea la sarcini parţiale are de asemenea ca rezultat reducerea de NOx.

Această metodă nu se poate lua în considerare decât pe termen scurt, când este necesară limitarea
momentană a emisiei de NOx.

Combustia catalitică

Un catalizator permite, în principiu, scăderea considerabilă a temperaturii la care este întreţinut


fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui arzător radiant la care temperatura de
ardere este limitată de masă refractara în care are loc această ardere, reduce la valori de 20...40mg/m
N (la o proporţie de 3%O2), valori mult mai mici decât în cazul arzătoarelor clasice.

20
Procedee de reducere a oxizilor de sulf şi a hidrogenului sulfurat

Fig. 5. Arzator cu flux radiant

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea în atmosferă a unor volume de oxizi gazoşi
de sulf. În prima fază, bioxidul de sulf da naştere acidului sulfuros care, prin oxidare sub acţiunea
radiaţiilor solare, se transformă în acid sulfuric. Acţiunea poluatoare a se manifesta sub
forma ploilor acide, principalul factor al „morţii pădurilor” în ţările industrializate sau cu o puternică
poluare.

Tehnologii de reducere a emisiilor COV

Prelucrări mecanice*:

Se deosebesc 2 categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea solvenţilor în


calităţi de materie primă pentru alte procese industriale şi de distrugere, care permit valorificarea
solvenţilor sub forma energetică.

În principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare şi anume:

- condensarea pentru debite mici (sub 1000 /h), cu concentraţii mari, care permit recuperarea
compuşilor fără modificarea compoziţiei chimice. Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea
hidrocarburilor în chimie, petrochimie, farmacii şi anumite aplicaţii de degresare (pulverizarea). Se
disting două tehnici de condensare:

- condensarea criogenică, prin care permite scăderea temperaturii până la -180 C prin utilizarea
azotului lichid ca sursa de frig.

21
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor şi solvenţilor nemiscibili în apă se foloseşte
absorbţia cărbunelui activ în granule (este un fenomen fizic prin care un solid fixează pe suprafaţa să
moleculele unui corp, sub acţiunea unei forţe Van der Wals).

În fig. 7 se prezintă schema de principiu pentru absorbţia de cărbune activ, utilizată în special în
degresare, pentru recuperarea toluenului şi în chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului.
Pentru o funcţionare continuă, o instalaţie conţine cel puţin doi absorbanţi, unul fiind în absorbţie, în
timp ce al doilea este în desorbţie sau în aşteptare.

Principiul metodei constă în a face aerul să treacă, să se trateze şi să traverseze încărcăturile de


carbon activ de absorbant în funcţiune. Carbonul activ reţine moleculele de solvent până la saturaţie
(când un absorbant este săturat el se regenerează prin spălare cu vapori la 0,5 bar).

Fig. 6. Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ

Poluarea apelor

22
Decantarea (sedimentarea)

Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide organice sau
anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este
dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.

Timp de sedimentare pentru un metru adancime de apa

Particula Dimensiunea maxima a particulei Timp de sedimentare


[mm]

Pietris 10 1 secunda

Nisip 1 10 secunde

Nisip fin 2 minute

Argila 2 ore

Bacterii 8 ore

Particule coloidale .... 2...200 ani

Fig. 7. Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica:

1-canal de aductiune a apei uzate brute; 2-sistem de linistire; 3-antecamera; 4-conducta pentru
evacuarea grasimilor; 5-podul mobil; 6-lama impungatoare pentru spuma; 7-baza de namol; 8-zona
linistita pentru sedimentare; 9-lama racloare; 10-cochila pentru colectarea flotantilor; 11-canal
deversare pentru colectarea si evacuarea apei tratate; 12-namol; CA; CP-cursa activa si respectiv
pasiva; Q-debit; C-concentratie; QC-flux masiv (I-ape uzate; e-ape epurate; n-namol).

23
Fig. 8. Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor din apele uzate:
1-conducta pentru admisia apei uzate; 2-comportament de admisie; 3-echipament de amestecare
rapid; 4-ulei separate; 5-pompa de evacuare uleiuri; 6-elevator hydraulic cu surub; 7-cuva; 8-placi
ondulate; 9-conducta de evacuare apa epurata; 10-conducta evacuare uleiuri.

Combaterea poluarii

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai
deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta vietii.In
intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug
mediul.Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa
continue.Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru
prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii efectelor ei asupra mediului prin folosirea celor mai
potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limiteze efectele distrugatoare ale unor fenomene
naturale.

Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe
care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul,
sau transporturile publice.Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara
energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara
obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt
disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta
folosinta.Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat
pentru a pastra caldura casei.Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie:

24
cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste
becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat
poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.Invata cat mai mult posibil despre problemele
energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina.Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-
ar putea informa.Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a
preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in oras este necesar sa se respecte
prevederile Legii pentru protectiea mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la
periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie
stradala;
-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si
dintre cladiri;
-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de interes
turistic;
- protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.
Controlarea poluării atmosferice
Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc,
colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă. Din punct de vedere ecologic,
reducând emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare,
precum arderea de mai puţin combustibil este strategia preferată. Influenţând oamenii să folosească
transportul în comun în locul autovehiculelor personale, ajută de asemenea la îmbunătăţirea calităţii
aerului urban. Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre sau precipitatori electrostatici.

POLUAREA ATMOSFERICA

Poluarea atmosferica, dupa definitia Comisiei Europene din 1967, corespunde prezentei substantelor
straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, astfel incat sa provoace un
efect nociv, sau o imbolnavire.

Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor aglomeratii urbane, a trei
categorii de substante :

1. gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf,
amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
2. particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau apar in aceasta
forma prin procese de condensare chimica; jb573d3217zbbr
3. particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri
provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi radioactivi periculosi)

25
Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting :

- poluarea industriala;

- poluarea casnica;

- poluarea datorata mijloacelor de transport;

La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare contribuie o serie de
factori: clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii industriale .

De exemplu, gazele reziduale si impuritazile sub forma de particule, aflate la temperaturi superioare
celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi mari prin cosurile fabricilor.

De aceea, factorii dinamici (miscarile aerului pe orizontala, verticala, temperatura, precipitatiile) in


stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot influenta raspandirea la distante foarte mari a
poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor .

Astfel in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc
raspandirea lor.

Principalii poluanti urbani sunt :

1. CO2 (concentratia in atmosfera creste cu 106-8 in fiecare luna);

2. CO,SO2,NO,NO2 (rezultat in mari cantitati din descompuneri biologice)

3. N2O (rezultat din degradari biologice in sol)

4. hidrocarburi

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control
de mare eficienta. Apoi este necesara

stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a
concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie
elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina
imbolnaviri acute si cronice .

In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447
substante poluante .

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

1. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca


fiind ca fiind cele mai putin poluante ;

26
2. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

3. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are


situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

4. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca “maximul se poate realiza la sursa “.


Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp
masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a
materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este
si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .Pentru a realiza o
productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara
impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de
productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

POLUAREA APEI

Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de saruri si gaze, de
organisme si microorganisme specifice unei ape naturale nealterate.

Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei internationale privind aceasta
problema (Geneva 1961), “modificarea compozitiei sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a
activitatii omului astfel incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizarile
pe care le pot capata in stare naturala ”.Un oras, sau un complex industrial, care poseda mai multe guri
de evacuare a apelor uzate si halde de reziduri, reprezinta un generator de poluari multiple .Poluantii
aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii
mai importante:

- substante organice, reziduri biologice;

- substante anorganice;

- substante radioactive;

- produse petroliere;

- microorganisme patogene;

- ape fierbinti;

27
Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere
orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In present, “paleta” de poluanti s-a
diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii.

Apele uzate provenite de la complexele de crestere a animalelor pun probleme deosebite de epurare
datorita marii lor incarcari organice.Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special
poluanti anorganici , toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.In sectoarele in care se dezvolta tehnica
nucleara sunt necesare precautii deosebite deoarece efluentii continand substante radioactive pot
declansa “poluari in cascada “.Coloana vertebrala a industriei, termoenergetica, produce poluarea
raurilor, lacurilor, prin faptul ca deverseaza ape fierbinti.

COMBATEREA POLUARII APELOR

Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri de
procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie
tehnica.

Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o “maniera de conducere preventiva” si include toate
metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.Inca din faza de proiectare a instalatiilor
industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari
diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea “apa spala tot”.Astfel, rezidurile
solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate pe cale umeda, ci,
pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin
recircularea apei, folosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa
corectarea adecvata a calitatii .In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de
epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature
incarcarea lor cu poluanti pana la o limita.Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice,
biologice si fizico-chimice necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.Pentru
distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau
azot.Dar indiferent de felul poluarii, si de locul unde o regasim (aer, apa…) este mult mai usor s-o
prevenim decat s-o combatem. Si asta depinde numai de noi, oamenii !!!

Metode de reducere a poluarii apelor

Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata.
Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata de
consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.

28
Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in
care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km.
Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie
costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor
prime de baza.

In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor
care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a
interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea
acestora.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante
poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa
subterana.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care
populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii
apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea
economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor
substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate,
crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria
prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :


1. permanente;

2. nepermanente;

3. accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

4. naturale;

5. atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

- ape uzate;

- depozite de deseuri.

Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

29
6. impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau
foraje;

7. impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care


produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata;

8. impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie


sanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele


provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

1. trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri
in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la
contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

2. Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari
prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din
marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

3. Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in
timp in functie de perioada de vegetatie;

4. Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea
plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere
care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de
gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene
cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale

30
Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre
folosinte.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

5. ape uzate menajere;

6. ape uzate publice;

7. ape uzate industriale;

8. ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;

9. ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de
canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;

10. ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduri
solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsa prin
antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre apele
care se scurg in sol.
Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate
de problema de risc industrial.

Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :

11. introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;


12. reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei;

13. recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei adevarate
surse de materie prima;

14. extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la
crescatoriile de animale;

15. imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si


exploatarii acesteia.

Analiza economica
Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este una din cele mai
critice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru
activitatile pescaresti si turism.De asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor.

31
Poluarea apei in alte tari
Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.

Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista diferente
intre ele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu
diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile
sanitare. Tabelul urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic Peru

Pe capitala 2,207 3,068 1,298 943 2,289 1,345

Populatia 159.2 13.8 10.98 9.74 91.21 22.45


(milioane)

In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cauza a


mortalitatii.

Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase

Brazilia China Ecuador Guatemala Mexic Peru

12.6 1.3 32.7 98.1 27.3 45.6

Legea apelor NR.107/1996

(publicata in M.O. nr. 244 din 8 octombrie 1996)

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se


impune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor,
precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor
Romane si filialele sale bazinale.

Prezenta lege face referire la :

16. regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora;

17. gospodarirea apelor;

18. protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente;

19. regimul lucrarilor care se construiesc pe ape;

32
20. controlul activitatii de gospodarire a apelor;

21. sanctiuni.

Activitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte poluante asupra unor
zone apropiate sau indepartate (ex: accidentul de la Cernobal – Ucraina – 26 aprilie 1986,
conflictul din Kosovo – 1999 ), dobandita caracterului “transfrontalier” al poluarii.
Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru obiectivele
administrate de MinisterulAparariiNationale, relevante sunt urmatoarele :

1. sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupeaza astfel : ape
reziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la navele
Marinei Militare (22 de surse), resturi menajere si dejectii provenite de la gospodariile agro –
zootehnice ( 70 de surse).

1. ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu SO2, Nox, CO este urmatoarea :56,6% - centrale
termice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% - crematorii, 18% - emisii ale rularii
autovehiculelor si blindatelor, 10% - activitati tehnico-productive, 4% - activitati de industrie si
invatamant etc.

Omul a poluat dintotdeauna ecosfera, acţiune care nu-i este caracteristică numai lui.
Poluarea reprezintă o legitate naturală: “orice fiinţă produce deşeuri, care, neeliminate din
mediul de viaţă, îi fac imposibilă existenţa”. Istoricul poluării reflectă fidel progresele
tehnologice înregistrate de societatea umană. Astfel, primele cauze ale contaminării mediului
înconjurător datează din Neolitic, când omul, descoperind agricultura, a devenit sedentar şi a
creat densităţi care au depăşit pe ale celorlalte mamifere. Sursele poluării, în această primă
fază, proveneau de la contaminarea microbiologică a apelor din scurgerile menajere şi, mai
târziu, după descoperirea ceramicii şi a metalurgiei, prin elementele neferoase primitive.
Naşterea marii industrii, ca urmare a revoluţiei industriale din a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea, reprezintă elementul esenţial, care duce la contaminarea mediului de
viaţă cu diverse produse, astăzi poluarea devenind un element îngrijorător prin creşterea şi
dezvoltarea industriei moderne, care produce şi deversează în mediu mari cantităţi de produşi
toxici, nebiodegradabili. Cauzele principale ale contaminării ecosferei sunt: producerea de
energie, activităţile industriei chimice şi activităţile agricole.
În activităţile industriale de producere a energiei, pe lângă risipa de resurse naturale,
are loc contaminarea mediului înconjurător prin nenumărate substanţe toxice pe care le
elimină în acesta.
Industria chimică a pus şi pune în circulaţie compuşi minerali sau organici cu toxicitate
ridicată. În scopul creşterii productivităţii agroecosistemelor (cerinţele de produse

33
agroalimentare fiind în creştere), s-a recurs la folosirea masivă şi sistematică a îngrăşămintelor
şi pesticidelor, administrare care a fost şi este însoţită şi de efecte nocive, contaminând
ecosfera cu diferite substanţe.
De remarcat faptul că industria, cu toate ramurile sale, constituie sursa a numeroşi
poluanţi care condiţionează aerul, apa şi solul.
Referitor la metodele de prevenire şi combatere a poluării mediului, un rol important îl
are reducerea emisiilor de agenţi poluanţi în mediul înconjurător. În momentul actual al
dezvoltării civilizaţiei umane, nu este de conceput o sistare a unor activităţi economice din
care rezultă agenţi poluanţi, cum ar fi fabricarea cimentului sau transporturile auto, deoarece
aceasta ar însemna renunţarea la unele produse fabricate prin aceste procese tehnologice
poluante. Totuşi, în situaţia în care poluarea depăşeşte anumite limite, trebuie judecate toate
urmările, adoptându-se o anumită gradaţie a riscurilor, astfel:
1. sistarea activităţilor economice trebuie făcută numai în cazul în care poluarea este
foarte mare şi nu se găsesc posibilităţi practice de înlăturare a agentului poluant, iar ca
soluţie se preconizează îndepărtarea din zonele urbane a industriilor puternic poluante;
2. modificarea procesului tehnologic, în sensul reducerii emisiilor de noxe;
3. introducerea de utilaje şi instalaţii depoluante, care să lichideze agentul poluant,
înainte de difuzia acestuia în mediul înconjurător.
Căile şi mijloacele prin care se poate realiza reducerea emisiilor agenţilor poluanţi depind
de natura sursei de poluare:

1. Reducerea emisiilor de agenţi poluanţi din nişa umană


Acţiunile preconizate în acest domeniu pot fi împărţite în două categorii:
acţiuni controlate de stat, care se referă la: scoaterea din comerţ a tuturor chimicalelor de uz casnic
cu risc mare de poluare şi care nu sunt biodegradabile; standardizarea

1. ambalajelor, ca o măsură eficientă care poate permite recuperarea şi refolosirea lor,


reducând astfel riscul poluării; realizarea punctelor de colectare a deşeurilor pe
categorii de ambalaje, inclusiv a lichidelor, care, s-a observat, au dat rezultate în
“punctele pilot” de colectare a deşeurilor menajere.

34
2. acţiunile proprii populaţiei, care se referă la: separarea ambalajelor în gospodărie, pe
categorii (sticlă, materiale plastice, metale, textile etc.) şi colectarea lor pe grupe
separate pentru a facilita recuperarea şi recircularea lor; separarea agenţilor toxici şi
eliminarea lor împreună cu deşeurile combustibile; separarea substanţelor organice
care ar putea duce la ridicarea încărcării organice a apelor uzate şi dirijarea lor spre
deşeurile solide; reducerea emisiilor de deşeuri gazoase din instalaţiile de încălzire şi
bucătării.
3. Reducerea emisiilor de agenţi poluanţi în transporturi
Această reducere se poate realiza prin: perfecţionarea motoarelor cu combustie internă,
în sensul asigurării unei arderi complete a combustibililor, asigurarea unor sisteme de
postcombustie pentru gazele de eşapament, înlocuirea combustibilului actual cu gaze
lichefiate (butan, propan) sau introducerea hidrogenului, complet nepoluant.
4. Reducerea emisiilor de poluanţi din agricultură.
Aceasta se referă la utilizarea corectă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fiind
exclusă renunţarea la utilizarea lor în viitor, în condiţiile creşterii tot mai mari a consumului de
hrană, ca urmare a măririi populaţiei globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai
puţin fertile.
5. Reducerea emisiilor de poluanţi din industrie.
Emisiile de poluanţi din industrie sunt foarte bogate şi foarte diverse. Domeniul fiind
foarte vast, sunt avansate doar unele principii de reducere a emisiilor agenţilor poluanţi, care
trebuie adaptate pentru fiecare ramură în parte. Aceste principii se referă la: modificarea
procesului tehnologic, înlocuirea unor materii prime, recircularea lichidelor, introducerea
proceselor tehnologice închise, reducerea timpului necesar de parcurgere a unor procese
tehnologice.
6. Reducerea emisiilor poluante radioactive
Se depun eforturi mari pentru a găsi mijloacele tehnice necesare controlului strict al
substanţelor radioactive şi reducerea emisiilor poluante radioactive, prin următoarele măsuri:
interzicerea deversării deşeurilor radioactive în apele de suprafaţă sau depozitarea lor pe
fundul oceanelor, interzicerea exploziilor nucleare experimentale, inclusiv cele subterane,
purificarea eficientă a efluenţilor gazoşi şi lichizi din centralele termonucleare prin adoptarea
unor filtre pentru poluanţii gazoşi şi staţii de tratare a apelor uzate, perfecţionarea sistemelor
de detectare a scurgerilor de substanţe radioactive din instalaţiile nucleare printr-un sistem
instrumental de control, de monitorizare a instalaţiilor nucleare, pentru a depista cât mai
repede aceste scurgeri.

35
Viitorul omenirii este un subiect viu discutat, soluţiile şi mijloacele preconizate de diverşi
specialişti, prin care Terra să rămână o planetă a vieţii, diferă foarte mult. Cert este că
posibilităţile ecologice ale planetei noastre nu au fost pe deplin exploatate.

Metode de reducere a poluarii pentru furnale

Furnalul ramane de departe cel mai important proces de producere a fontei din materialele cu

continut de metal. Datorita inputului mari de agenti de reducere (in principal carbunele si

cocsul), acest proces consuma cea mai mare parte din inputul energetic al otelariilor integrate.

Apar emisii relevante in toate mediile, descrise in detaliu. De aceea tehnicile descrise si

considerate in determinarea BAT acopera toate aceste aspecte incluzand reducerea consumului

energetic. Concluziile secundare se ocupa in principal cu reducerea pulberilor de la turnatorie,

tratarea apei uzate de la scruberul gazului de furnal, reutilizarea zgurei si a pulberilor /

namolului si in final reducerea inputului energetic si reutilizarea gazului de furnal.

Pentru furnale, urmatoarele tehnici si combinatii sunt considerate BAT.

1. Recuperarea gazului de furnal

2. Injectarea directă a agenţilor reducători;

De exemplu : injectarea a 180 kg cărbune pulverizat / t fontă este deja realizată dar sunt

posibile şi rate de injecţie mai mari

3. Recupereaea energiei din presiunea gazului la vârful furnalului când există premizele

4. Cuptoare calde

a. pot fi realizate concentraţii ale emisiilor de praf < 10 mg/ Nm3 şi de NOX < 350

mg/ Nm3 (la un conţinut de oxigen de 3 %)

b. economii de energie acolo unde proiectul permite

5. Folosirea unor jghiaburi refractare fără gudron

6. Desprăfuirea eficientă a gazului din furnal ;

Este de preferat ca particolele grosiere să fie îndepărtate prin folosirea tehnicilor de

separare (deflector de exemplu) şi apoi să fie reutilizate . Particulele fine pot fi

îndepărtate prin intermediul :

36
a. unui scuber sau

b. filtru electrostatic umed sau

c. ori ce altă tehnică care are eficienţa de reţinere cerută

Concentraţia particolelor reziduale poate fi < 10 mg/ Nm3

7. Desprăfuirea în hala de turnare (orificii de turnare , jghiaburi de scurgere , separatoare

de zgură şi puncte de încărcare a oalei torpedo). Cantitatea de emisii poate fi redusă prin

acoperirea jghiaburilor de scurgere şi a evacuărilor prin reducera surselor de emisii

menţionate şi prin purificarea acestora folosind filtre electrostatice. Pot fi realizate

concentraţii ale emisiilor de praf de 1 – 15 mg/ Nm3. În ceea ce priveşte emisiile rapide

acestea pot ajunge până la 5 – 15 g praf / t fontă, de aceea eficienţa reţinerii vaporilor

este importantă. Vaporii sub presiune folosind azot (în condiţii speciale, de exemplu,

acolo unde plasarea în proiect permite şi unde azotul este disponibil).

8. Tratarea gazelor de furnal prin spălarea cu ape uzate de la scuber.

a. Refolosirea pe cât posibil a apei de la scuber

b. Coagularea/sedimentarea pulberilor în suspensie (media anuală până la care pot

ajunge pulberile în suspensie este < 20 mg/l, valorile pe o zi pot ajunge la < 50

mg/l)

c. Hidrociclonarea şlamului urmată de refolosirea fracţiunii grosiere când

dimensiunea granulelor permite o separare acceptabilă.

9. Diminuarea emisiilor de la tratarea zgurii şi a zgurii depozitată în gropi ecologice.

Tratarea zgurii de preferinţă prin granulare acolo unde condiţiile permit

Condensarea vaporilor dacă este nevoie de reducerea mirosului.

Ori de câte ori se obţine fontă pe cât posibil trebuie evitată răcirea forţată a acesteia cu apă

10.Reducerea deşeurilor solide / produs secundar . Următoarele tehnologii pentru deşeurile

solide în ordinea descrescătoare a priorităţilor sunt considerate BAT-uri

a. Reduderea de deşeuri solide

b. Utilizarea efectivă (reciclare sau refolosire) a deşeurilor solide / produs secundar în

37
special reciclarea prafului grosier din gazele tratate şi a prafului de la desprăfuitoare, din

hala de turnare , completa refolosire a zgurii (de exemplu în industria cimentului sau la

construirea drumurilor).

c. Controlarea deşeurilor inerente/produs secundar (fracţiunile fine de şlam din tratarea

gazului separate de pietriş)

Figura 9. Sisteme de desuflare a gazelor de ardere

In urmatorul grapfic se arată gradul de absorbţie a SO2 corespunzător diferiţilor aditivi uscaţi, în
funcţie de temperatură. La temperaturi ridicate, aditivii pe bază de magneziu se aracterizează prin
grade mai reduse de absorbţie şi intervale active de temperatură mai înguste.

38
Filtrele electrostatice lucrează prin încărcarea prafului cu ioni şi apoi colectarea particulelor ionizate
pe o suprafaţă colectoare, de formă tubulară sau plată, care este de obicei curăţată prin răzuire.

Orice aerosol care intră în acest spaţiu liber este încărcat şi bombardat de aceşti ioni, astfel că
migrează spre suprafaţa colectoare sub efectul atracţiei electrice şi al bombardării, cum se observă şi in
figura urmatoare:

Figura 10. Schema de principiu a unui electrofiltru

39
Figura 11. Variatia vitezei de depunere cu diametrul particulei

Factorii care influenţează viteza de depunere, diminuând-o, sunt:

1) încărcarea suprafeţei de depunere;

2) intensitatea curentului;

3) secţiunea de trecere

prin electrofiltru;

4) suprafaţa totală;

5) conţinutul de sulf din particule;

6) concentraţia prafului;

7) conţinutul de carbon nears (funingine);

8) suprafaţa granulelor de cenuşă.

Dacă la factorii ce influenţează viteza de depunere şi implicit, eficienta filtrării, β adăugăm şi corecta
respectare a geometriei canalelor şi a concentraţiei ramelor cu electrozi de ionizare, putem
concluziona că buna funcţionare a filtrelor electrostatice nu reprezintă o problemă de concepţie şi de
nivel tehnic, ci o problemă de execuţie, montaj şi exploatare.

Electrofiltrele sunt alcătuite din mai multe zone de lucru, alimentate electric independent, pentru
mărirea fiabilităţii şi a siguranţei în funcţionare. Lungimea unei zone este 4.5÷5 m.

40
Figura 12. Schema
unui electrofiltru cu
trei zone

1 – palnie difuzoare

2 – dispozitiv de uniformizare a curgerii, 3A, 3B, 3C – electrozi de depunere grupati in cele 3 tronsoane
(A, B, C)

4 – electrozi de ionizare

5 – cadre de intindere a barelor de ionizare

7 – evacuare cenusa

8 – izolatorii electrozilor de ionizare

9 – dispozitiv de scuturare a electrozilor de ionizare prin prin ciocnire sau vibrare periodica

10 – confuzor de evacuare a gazelor

41
De menţionat că, eficienţa de filtrare se reduce în timp, pe măsură ce elementele de filtrare se încarcă
cu praf, astfel încât sunt necesare opriri pentru curăţarea filtrelor.

Metode de reducere a metalelor grele

Metalele grele sunt prezente în mod obisnuit în compozitia combustibililor fosili. Acestea sunt
componente ale unor oxizi si cloruri în combinatie cu particule. Doar mercurul si seleniul se gasesc si în
faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea combustibililor sunt eliminate în mediu înconjurator
prin gazele de ardere, apele uzate, zgura si cenusa depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de
centralele termoenergetice sunt: arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul,
nichelul, manganul, cromul, cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul si vanadiul.

Figura 13. Descompunerea in elementele componente in timpul arderii carbunelui

42
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale

Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale
din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales în cazul în care sunt incinerate
deseuri. Aceste tehnologii nu au fost înca aplicate pentru grupuri mari.

Dintre cele mai bune tehnologii sunt:

filtre cu carbon activ;

filtre cu absorbanti;

filtre cu seleniu.

Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din gazele de
ardere. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si în acelasi timp gazele sunt acidifiate credte cantitatea
de metale retinute. Testele se afla doar în stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea
deseurilor municipale, însa se pare ca mercurul poate fi redus în procent de peste 90%.

Mercurul aflat în stare de vapori în gazele de ardere poate fi retinut si cu ajutorul absorbantilor
impregnati cu sulfuri în sistem de pat fluidizat. Principalele tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice,
bauxita, kaolinit, calcar. Daca sistemul este utilizat în cascada, întâi cel cu filtre cu absorbanti
impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%.

Datorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur în HgSe se folosesc si filtre impregnate cu seleniu
însa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor. Sistemele de retinere pentru metale se afla în
faze experimentale si de pilot, ele nu au ajuns înca la faza comerciala si sunt destinate cu precadere
instalatiilor de incinerare a deseurilor.

Capitolul 4: Determinarea gradului optim de reducere a poluarii.

Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic, nici economic, deoarece presupune
cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata.

43
Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profite
imediate, a intereselor intregii societati, care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant. Pentru
aceasta se determina un optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si
beneficiile depoluarii. Se considera gradul optim de reducere a poluarii, punctul no, in care diferenta
dintre cele 2 curbe a si b este maxima (acolo unde tg  tg ).

Ca

Cb
Cheltuielile cu depoluarea (C a ) si
beneficiile depoluarii (C b ) [lei]


Cd

Gradul de reducerea
a poluarii
25 r0 50 75 M 100 [%]

Fig. 14. Determinarea gradului optim de reducere a poluării r0 în funcţie de cheltuielile cu depoluarea şi
beneficiile depoluării

Ca– cheltuieli cu depoluarea şi cu tehnologiile noi; Cb- beneficiile depoluării în funcţie de gradul de
reducere a poluării; Cd -distanţa dintre cele două curbe; r0 - gradul optim de reducere a poluării.

Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai
greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie, de
prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii. Oricum, in studiu privind reducerea poluarii este mai
usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale unde se poate face o
analiza de forma prezentata in figura de mai sus. Ar trebuie ca n ' 0 = n 0 dar de cele mai multe ori este
imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii.

44
Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a plati
depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator. Pentru a simti efectele
poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare C d (fig. 2).

pierderile datorate depoluarii (C b ) [lei]


Cheltuielile cu depoluarea (C a ) si

Ca

I
Cp

Gradul de reducerea
a poluarii
25 r0 50 75 100 [%]

Fig. 15. Determinarea gradului optim de reducere a poluării r0, luând în considerare pierderile datorate
poluării:

Ca - cheltuielile cu depoluarea şi tehnologiile noi; Cp - pierderile datorate poluării;

Cs - suma celor două curbe; r0 - gradul optim de reducere a poluării.

45
Fig. 16. Determinarea gradului optim de reducere a poluării ţinând cont de costurile şi utilităţile sociale:

Ca - cheltuielile suplimentare cu depoluarea şi tehnologiile noi; Cu - avantajele reducerii poluării; r0ʺ -


gradul optim de reducere a poluării.

Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala ( Av ) pentru care
societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste, iar cheltuielile pentru
reducerea poluarii ( ) cresc. Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage urmatoarele
concluzii:

- in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii;

- in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile cresc;

- in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei: .

46
Se poate determina şi un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic privind
reducerea poluării, folosind o relaţie de forma:

, în care: Cam-capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării

cheltuielilor pentru reducerea poluării existente; Crp-cheltuieli cu reducerea poluării existente la timpul
t; Cpp-cheltuieli făcute pentru prevenirea poluării şi menţinerii ei în limitele standard;  şi -coeficienţi
ce exprimă creşterea capacităţii de asimilare respectiv de încadrare în limitele standard, raportaţi la
unitatea monetară cheltuită; t0 şi t-momentul de timp iniţial şi respectiv, de perspectivă.

Se adopta urmatoarele valori: Cam= 12000 EURO; Crp= 800 EURO; Cpp= 2500 EURO; = 1,2; = 2,1; t0=
200 zile; t= 365 zile.

C am (t )  C am (t 0 ) (12000  365  12000  200)


t opt    1500zile   4ani 
  C pp    C rp 1,2  2500  2,1  800

Capitolul 5: Bilantul de mediu.

47
RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU

S.C. ALVIMEC S.R.L.

48
BENEFICIAR : S.C. ALVIMEC S.R.L..

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului la pozitia nr. 50 pentru intocmirea Bilanturilor de mediu

Cuprins:

1. Introducere

1. Date generale

2. Profilul de activitate

3. Descrierea rezultatelor investigatiilor realizate

1. Solul

2. Panza freatica

3. Aer

4. Apa

5. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificare a acestora

1. Introducere

Bilanţul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedurã de a obţine informatii asupra
cauzelor şi consecintelor efectelor negative cumulate anterioare, prezente şi anticipate ale activitatii, in vederea
cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

49
Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica rãspunderea pentru starea mediului în zona de impact a
activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor
legale, pentru refacerea calitatii mediului.

Bilanţul de mediu este întocmit în conformitate cu:

1. Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanţurilor de mediu, completata de


Ordinul nr. 709/1999

1. Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea poluarii mediului,
completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002

Bilanţul de mediu nivel II a fost cerut întrucât bilanţul de mediu nivel I a indicat calitativ şi cantitativ un
anumit nivel al poluării pe amplasamentul analizat fiind necesare clarificãri privind confirmarea / infirmarea
poluãrii identificate şi nivelul la care acesta se situeazã în raport cu limitele maxime admise pentru poluanţi prin
legislaţia în vigoare.

Bilanţul de mediu nivel II prezintã investigaţiile asupra amplasamentului şi a zonei de impact pentru a
determina intensitatea poluãrii prin prelevãri de probe şi analize fizico-chimice ale factorilor de mediu apă, aer şi
sol.

1. Date generale:

Denumire: S.C. ALVIMEC S.R.L.

Adresa: Iasi, strada: Letcani, nr. 227

Telefon: 0232 296 776 Fax: 0232 296 956

e-mail: alvimec@cryo.ro

Pagina web: www.alvimec.ro

Cod: 707280

50
2. Profilul de activitate:

ALVIMEC este o societate cu raspundere limitata, organizata ca intreprindere mica, infiintata in anul 1993
, cu activitate de productie in domeniul mecanic.

Produse de referinta:

a) stante ;

b) matrite;

c) piese stantate ;

d) piese ambutisate ;

e) cartuse filtrante pentru filtrarea gazelor ;

f) subansamble pentru arzatoare cu gaze naturale.

ALVIMEC desfasoara activitate de cercetare-dezvoltare, care se materializeaza in lucrari stiintifice,


brevete de inventie, tehnologii si produse noi.

1. Descrierea rezultatelor investigatiilor realizate

1. Solul

1. Necesitatea efectuarii investigatiilor

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de poluare a albiei
raului Bahlui pe o lungime de cca. 10 m, in urma antrenarii de apele pluviale a uleiului uzat si a emulsiei de ulei
de pe platforma de depozitare temporara a containerului metalic cu span.

In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:

1. s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;


2. s-a acoperit depozitul
3. s-a inlaturat urmarile poluarii din paraul Ghertu prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.

În vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-au recoltat probe de sol
de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al raului, in locul unde a fost antrenat uleiul uzat si emulsia de
ulei.

51
In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul “Continutul total de hidrocarburi din petrol” avand in
vedere ca uleiurile sunt obtinute din prelucrarea petrolului.

1. Descrierea investigatiilor si tehnicilor de lucru

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandãrile anexei A.3 din Ordinul nr. 184/1997,
şi anume:

1. vegetaţia a fost complet îndepãrtatã de pe aria de prelevare a probei;

2. s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de mostrã suficient analizei;

3. prelevarea s-a realizat de la douã adâncimi diferite, reprezentând adâncimile situate la 5 cm şi respectiv
30 cm de suprafaţa solului;

4. conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.

5.

Prelevarea probelor de sol a fost efectuata în data de 27.09.2010 de catre responsabil protectia mediului
a S.C. ALVIMEC S.R.L. si in prezenta evaluatorului.

Descrierea locului de prelevare


Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaţiilor analitice sunt prezentate în tabelul urmator:

Cod probă Amplasare Tip teren

Proba 1 si 2 Malul drept al raului Bahlui in imediata apropiere a pamant


podului

Tehnicile de lucru

- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

52
1. Interpreatarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor în stabilirea nivelul de poluare s-a realizat în conformitate cu reglementãrile în


vigoare, şi anume:

6. Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

7. Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului.

Valorile de referinţã pentru proba de sol prelevata sunt stipulate în Ordinul nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosinţa terenului este clasificatã astfel:

1. folosinţã sensibilã a terenurilor este reprezentatã de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de
agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii, precum şi
suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în viitor;

2. folosinţã mai puţin sensibilã a terenurilor include toate utilizãrile industriale şi comerciale existente,
precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în viitor.

Zona amplasamentului societatii este încadrata în zonă de teren cu folosinţă mai puţin sensibilă

Nivelul poluãrii funcţie de concentraţiile poluanţilor evacuati în mediu este dat de Ordinul nr.756/1997,
şi este definit astfel:

“Poluarea potenţial semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc pragurile de alertã


prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului. Aceste valori definesc nivelul poluãrii la care
autoritãţile competente considerã cã un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc
necesitatea unor studii suplimentare şi a mãsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuãri.”

Prag de alertã - concentraţii de poluaţi în sol , care au rolul de a avertiza autoritãţile competente asupra
unui impact potenţial asupra mediului şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi / sau
reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

“Poluarea semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc pragurile de intervenţie


prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului”.

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în sol, la care autoritãţile competente vor dispune
executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

Valorile de referinţă normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul analizat “ Total hidrocarburi
din petrol” sunt prezentate în tabelul urmator:

53
Prag de alertã Prag de intervenţie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

Indicator normale folosinţă


folosinţă folosinţă mai folosinţă
(mg/kg s.u.) mai puţin sensibilă a puţin sensibilă a sensibilă a
sensibilă a terenului terenului terenului
terenului

Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaţiilor analitice realizate a urmărit stabilirea gradului de poluare al solului, datorat
poluarii accidentale din data de 18.05.2010.

Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09 – 05.10.2010 si au fost efectuate
de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat Raport de incercare nr.1617/05.10.2010 (anexa la BM II).

In tabelul urmator se prezintă valorile măsurate la cele două adâncimi de prelevare, pentru indicatorul
analizat în probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la 5 cm Sol recoltat de la 30 cm


adancime adancime

Total hidrocarburi din petrol (THP), 20 40


mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale, conform Ordinul
756/1997.

CONCLUZII

Conţinutul de “Total hidrocarburi din petrol” din arealul investigat încadrează poluarea la un nivel
nesemnificativ.

54
Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs petrolier greu nu a percolat stratul de
sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele raului
Bahlui.

3. Panza freatica

1. Necesitatea efectuarii investigatiilor

În vederea stabilirii influenţei activitatii desfasurate de societate asupra panzei freatice, in cadrul
Bilanţului de mediu nivel II s-au realizat investigaţii analitice asupra calitatii apei dintr-o fantana situata in
imediata vecinatate, in aval de societate.

Investigaţiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma nivelul de poluare a panzei freatice.

Intrucat potentiali poluanti pot fi uleiurile din spanul depozitat s-a stabilit ca indicatorul analizat in apa
din fantana sa fie “ substante extractibile “

Analiza probei de apă prelevata din fantana s-a realizat de către Laboratorul de calitate a apelor, A.N.
“Apele Romane”, Administratia Bazinala de Apa SIRET.

2. Descrierea investigatiilor si a tehnicilor de lucru

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementările în vigoare

1. luarea probelor:

In data de 28.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in imediata vecinatate a societatii,
in aval.

1. conservarea probelor:

Proba a fost conservata în vederea determinãrii indicatorilor chimici.

Metodele de analize utilizate:

- Substanţe extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96

1. Rezultatele investigatiilor

Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãri şi normative:

55
1. Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

2. Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului;

1. H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, intrucat in Legea 311/2004
privind calitatea apei potabile nu este prevazut indicatorul “substante extractibile” si nici indicatoprul
“produs petrolier”.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

Rezultatele investigatiei:

Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, Administratia Bazinala de Apa SIRET a efectuat
analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval de societate, valorile obtinute in urma analizelor fiind
consemnate in Raport de Incercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt. U.M. Rezultatele incercarii Valoare

Indicator de calitate informativa

1. Substante extractibile cu solventi mg/dm3 < 20 2,6


organici

Conform Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului,
impactul produs de apele epurate evacuate in emisar – paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

56
Concentratii Prag de Prag de alertã
realizate intervenţie CMA 70% CMA
Indicatori U.M. Nivel al poluãrii

chimici analizaţi

Substante extractibile cu mg/l 2,6 20 14 Poluare


solventi organici nesemnificativã

CONCLUZII

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat “Substante extractibile “ in apa prelevata din fantana situata in
aval de societate nu depaseste limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

2. Aer

În cadrul Bilanţului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activitãtile desfãsurate în cadrul societatii emisiile
rezultate sunt nesemnificative.

3. Apa

4.1. Necesitatea efectuarii investigatiilor

În cadrul Bilanţului de mediu nivel I, s-a relevat:

- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de canalizare
interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea exterioara cu deversare in statia de epurare. Apele
epurate sunt evacuate in emisar – raului Bahlui.

- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate sunt preluate prin guri
de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si impreuna cu apele epurate sunt deversate printr-o gura de
varsare in raului Bahlui.

În vederea stabilirii influenţei poluantilor in apele evacuate, in cadrul Bilanţului de mediu nivel II s-au
realizat investigaţii analitice asupra apelor epurate evacuate in emisar, raului Bahlui.

57
Investigaţiile analitice pentru factorul de mediu apă au urmărit confirmarea / infirmarea nivelului de
poluare a apelor epurate evacuate in emisar.

Analiza probei de apă s-a realizat de către Laboratorul de calitate a apelor, A.N. “Apele Romane”,
Administratia Bazinala de Apa SIRET.

4.2. Descrierea investigatiilor si a tehnicilor de lucru

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementările în vigoare

4. luarea probelor:

In data de 09.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare in raului Bahlui, conform SR ISO
5767

5. conservarea probelor:

Proba a fost conservata în vederea determinãrii indicatorilor chimici.

Analizele s-au realizat în conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG
nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:

- pH SR ISO 10523 / 97

- Suspensii STAS 6953 / 81

- Substanţe extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96

- CCO Cr SR ISO 6060 / 96

- CBO5 STAS 6560 / 82

- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;

4.3. Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãri şi normative:

6. Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

58
7. Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului;

8. H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 – 8,5

2 Materii in suspensie mg/dm3 35

3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mgO2/dm3 25

5. Consum chimic de oxigen –CCOCr mgO2/dm3 125

6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, Administratia Bazinala de Apa SIRET a efectuat
analize la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.

Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de Incercare Nr. 1997/20.09.2010
(anexa la BM II).

Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt. U.M. Valori

Indicator de calitate determinate

1. pH unitati pH 7,582

2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0

3. CBO5 mg/dm3 3,42

4. CCOCr mg/dm3 38,7

5. Substante extractibile cu eter de petrol mg/dm3 8,8

6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

Conform Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului,
impactul produs de apele epurate evacuate in emisar – raul Bahlui este prezentat in tabelul urmator:

59
Concentratii Prag de Prag de alertã
realizate intervenţie CMA 70% CMA
Indicatori U.M. Nivel al poluãrii

chimici analizaţi

pH mg/l 7,582 6,5 – 8,5 <6,5 Poluare


nesemnificativã
>8,5

Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare


nesemnificativã

Substante extractibile cu mg/l 8,8 20 14 Poluare


solventi organici nesemnificativã

Consum chimic de oxigen – mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare


CCO- Cr nesemnificativã

Consum biochimic de mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare


oxigen la 5 zile (CBO5) nesemnificativã

Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare


nesemnificativã

CONCLUZII

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar – raul Bahlui nu depasesc limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra apelor raului Bahlui.

9. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuntificare a acestora

1. FACTORUL DE MEDIU SOL

Conţinutul de “ Total hidrocarburi din petrol “ din solul arealului investigat încadrează poluarea la un
nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs petrolier greu nu a percolat stratul de
sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele raului
Bahlui.

60
2. PANZA FREATICA

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat “Substante extractibile “ in apa prelevata din fantana situata in
aval de societate nu depaseste limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER

Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc o poluare nesemnificativa poluare nesemnificativa.

4. FACTORUL DE MEDIU APA

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar – raului Bahlui nu depasesc
limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra apelor raului Bahlui.

Capitolul 6: Transformarea unei organizatii industriale intr-o organizatie ecotehnologica.

1.Iniţierea implementării modelului organizaţiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaţie are specificul ei de organizare şi funcţionare şi din acest punct de vedere, este
dificil să se recomande o metodologie comună, aplicabilă oriunde şi oricând şi al cărei succes este garantat
Întotdeauna. Deşi consultanţii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori chiar foarte performante, bazate
pe o bogată experienţă profesională, totuşi nu se poate spune că există o singură cale de reuşită. în continuare se

61
vor preciza câteva idei şi indicaţii care să folosească celor ce doresc să implementeze sau să menţină un astfel de
sistem.

Crearea unui climat al schimbării. în cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări; unele sunt de mică
anvergură, influenţând un individ sau un grup restrâns de indivizi, ca de exemplu schimbări mici În organizarea
muncii la un loc de muncă; altele sunt de amploare mare, influenţând organizaţia În ansamblu ei sau domenii
majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de
management)

Realitatea este că, doar criteriile de competitivitate conduc piaţa. Organizaţia nu poate modifica aceste criterii, iar
mediul care creează presiunile exteme nu se va modifica. De aceea, schimbarea trebuie să vină din partea
organizaţiei

Există nenumărate exemple de organizaţii care au plătit scump ignorarea


modificării condiţiilor pieţelor ezitând sau refuzând să se adapteze la aceste
schimbări. Schimbările sunt modificări reale care se aplică în orice parte
componentă a organizaţiei: planuri şi programe de activitate, domeniul de actiune al managementului, maşini şi
utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii înşişi etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

62
Figura 17.. Procesul schimbarii organizationale

Figura 18. Consecintele ignorarii schimbarii

63
Figura 19. Factorii interni si externi ai schimbarii

În figura 19 se reprezintă schemele factorilor interni şi externi care pot


produce schimbări într-o organizaţie .

Factorii externi ai schimbării derivă din factorii mediului organizaţional


extern: general şi specifici.

2.Conştientizarea necesităţii implementării managementului mediului.

Managerii din diverse organizaţii recunosc, în general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de a face faţă
presiunilor cornpetitive, dar mulţi nu înţeleg cum trebuie să fie implementată schimbarea.

Cheia către succes este de a integra angajaţii, rolurile şi responsabilităţile acestora din cadrul organizaţiei,
în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazată pe procese şi începând cu declararea viziunii şi misiunii,
analizând factorii critici de succes şi identificând procesele de bază, este cel mai eficient mod de angajare a
personalului în procesul schimbării:

64
Managementul superior trebuie să înceapă dezvoltarea noii structuri
orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape. Punctul de start trebuie să fie
o analiză generală a organizaţiei şi a transformărilor solicitate de echipa managerială, Prin realizarea acestei
analize diagnostic asupra schimbărilor impuse, asupra problemelor care există şi asupra domeniilor care trebuie
imbunătăţite, se obţine un angajament iniţial, vital pentru începerea procesului de transformare.

Figura 20. Arhitectura de procese

Procesele de bază descriu ce se realizează sau ce trebuie să fie tacut astfel


încât organizaţia să realizeze factorii de succes. Prima etapă în înţelegerea
proceselor de bază este de a identifica o reţea, arhitectură de procese de acelaşi ordin de importanţă

Odată procesele de bază definite, este necesar ca pentru noua structură de procese să fie stabilite obiectivele,
ţintele şi indicatorii de performanţă.

Este necesară; de asemenea, descompunerea proceselor de bază în subprocese, activităţi şi sarcini.

Sarcinile sunt realizate de către indivizi. Angajatul trebuie să înţeleagă sarcina şi poziţia lui în ierarhia proceselor.

65
Figura 21. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor

Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:

-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala

-sa reduca costurile de functionare

-sa protejeze sanatatea umana si mediu

-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii

-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor

66
BIBLIOGRAFIE

-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol II

-www.dempozitmaculatura.ro

-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf

-http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu

-http://www.calitateaer.ro/

-http://www.caaries.ro/index.php?Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article

67
68