Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Structurii Si Dinamicii Cheltuielilor Publice Din Bugetul de Stat Al Romaniei
Analiza Structurii Si Dinamicii Cheltuielilor Publice Din Bugetul de Stat Al Romaniei
Realizator proiect:
Grupa: 2322
Specializarea: Finante Banci
Iasi
2012
Page 1
CUPRINS
Page 2
1.Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat al Romaniei
Cheltuielile publice reprezinta un concept financiar, al carui continut exprima in formă baneasca relatiile
economico-sociale existente intre stat si persoane fizice şi juridice ,in vederea folosirii resurselor financiare ale
statului si in scopul exercitarii atributiilor si functiilor acestuia.
Conceptul de cheltuieli publice are in vedere indeplinirea functiei de alocare a finantelor publice ,de repartizarea
si utilizarea resurselor financiare ce apartin statului.
Dupa criteriul institutiei care le efectueaza,cheltuielile publice se clasifica astfel:
- cheltuieli publice efectuate de administratiile publice central de stat
- cheltuieli publice efectuate de administratiile publice locale
- cheltuieli publice efectuate de administratii internatioanale,supranationale,organism
Dupa criteriul sursei formale de finantare avem:
- cheltuieli bugetare
- cheltuieli extrbugetare
- finantate din fonduri cu destinatie speciala
- efectuate din bugetul Trezoreriei publice
Avand in vedere varietatea cheltuielilor publice,a fost necesara aplicarea unor noi criterii pentru structurarea lor.
Necesitatea apare din nevoile de analiza, insa decurge si din criteriile procesului de elaborare a bugetelor si
planurilor financiare si definire a indicatorilor bugetari.
Clasificatia cheltuielilor publice se poate realiza pe baza criteriilor de continut, dar si pe baza unor
criterii operationale ce au reiesit din practica statistica si din cea financiara.
Principalele criterii de clasificatie operationala sunt urmatoarele:
1.Clasificatia administrativa
Aceasta se bazeaza pe institutiile cu ajutorul carora se efectueaza cheltuielile publice, si anume:
minister,judet,departament. Motivatia acestui tip de clasificatii reiese din faptul ca asigura o repartizare a
cheltuielilor pe o structura foarte bine organizata si ierarhizata,ceea ce permite identificarea ordonatorilor de
credite si a beneficiarilor, pe vertical. Dezavantajul insa,consta in faptul ca structura administrative sufera
modificari dese,fapt ce ingreuneaza analizele comparative in dinamica.
2.Clasificatia economica
Aceasta clasificatie are in vedere doua grupari:
Page 3
Dupa natura cheltuielilor:
- cheltuieli curente sau de functionare
- cheltuieli de capital
Dupa tipul de cheltuieli:
- cheltuieli privind serviciile publice
- cheltuieli de transfer
3.Clasificatia functionala
Are in vedere structura activitatii: ramuri, zone, domenii, sectoare, regiuni si este o clasificatie favorabila
realizarii scopurilor si obiectivelor de politica economic-financiara a statului, deoarece are in vedere
recunoasterea unor spatii geografice sau activitati ce sunt printre cele mai importante pentru descurajare sau
stimulare, prin parghiile fiscale si a cheltuielilor guvernamentale.
4.Clasificatia financiara
Acest tip de clasificatie vizeaza momentul in care a fost efectuata cheltuiala dar si felul in care sunt afectate
resursele financiare publice. Aici sunt incluse urmatoarele tipuri de cheltuieli:
- cheltuieli definitive
- cheltuieli temporare
- cheltuieli virtuale
5.Clasificatia ONU
Este o clasificatie folosita inclusive de institutiile sale specializate,si poate fi:
Functionala – in care cheltuielile sunt structurate dupa destinatia lor:
- servicii publice generale
- aparare
- educatie
- sanatate
- locuinte si servicii comunale
- securitate sociala
- actiuni economice
- alte cheltuieli
Page 4
Analiza structurii si dinamicii cheltuielilor publice
Marimea
cheltuielilor
in expresie
reala si
nominal
Indici de
Structura
crestere a
cheltuieli
cheltuielilor
Indicatorii analizei
structurii si dinamicii
cheltuirlilor publice
Ponderea
Cuantumul
cheltuielilor
per capital
in PIB
Page 5
2. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada
2007-2009
Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei 45,7 1451,6 6407,8
Page 6
CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT (1.01-
30.11.2007)
- în profil funcţional-
2.51%
Cheltuieli social culturale
21.39%
Servicii publice generale
Servicii si dezvoltare
21.85%
Asistenta sociala
Structura cheltuielilor bugetului general consolidat in anul
2008 Bunuri si servicii
Imprumuturi
Page 7
Evolutia cheltuielilor bugetului general consolidat 2007
12
9.8
11.3 2008
10
7.7 8
8 6.9 6.5
6.4
5 5.5
6 4.5
4
1.7 1.9 1.8
2 0.8 0.9 1.5 0.6 0.4 0.1 0.2 0.1 0.1
0
Spre deosebire de anul 2007 in care cheltuielile cu personalul aveau o pondere in PIB de 6.9%,in anul 2008 a
scazut pana la 6.4%,fiind un element important in procesul de dezinflatie.
Dobanzile s-au mentinut in 2008 la aproape acelasi nivel in PIB cu cel din anul 2007 (0.9% fata de 0.8% in
2007) ceea ce este favorabil consolidarii limitelor de manevra in politica bugetara, privind directia resurselor
bugetare catre domeniile esentiale ale economiei.
Subventiile, cu o pondere de 1.5% din PIB,remarca tendinta scaderii ponderii acestora,de unde reiese retragerea
treptata a statului din economie,intarirea mecanismelor de piata.
Cu un procent de 18.5% din PIB,transferurile detin in continuare in produsul intern brut ponderea cea mai
mare,fiind in crestere fata de anul 2007 cu 1.7 puncte procentuale.
Cheltuielile de capital au crescut de la 5.5% in 2007, la 6.5% din PIB in 2008, si respectiv 15.35% in totalul
cheltuielilor bugetului general,de unde reiese o imbunatatire a politicii de cheltuieli, prin directionarea
cheltuielilor publice in sustinerea cresterii economice.
Page 8
3. Mutatii în structura economica a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada
2009-2011
Page 9
Ponderea totala a cheltuielilor din bugetul de stat pe anul 2009, în structura
economica, se prezinta astfel:
25%
19.90% 20.10%
20% 17%
14.80%
15%
10%
4.80%5.70%5.50%
5% 3.50%2.80% 2.80%3.90% 2009
0%
-0.40% -0.40%
-5%
Page 10
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut in anul 2010 in medie cu 4.4% spre deosebire
de anul 2009,reprezentand 39.4% din Produsul intern brut.
Cheltuielile de personal au scazut cu 1 punct procentual in PIB fata de anul trecut.
Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 4.0% fata de anul 2009, urmare a majorarii
cheltuielilor din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Cheltuielile cu dobanzi au crescut cu 20.0% in 2010 fata de 2009 ,principalul factor fiind
majorarea deficitelor bugetare stranse din anii precedenti şi angajarea imprumuturilor pentru
acoperirea acestora.
Cheltuielile cu programele de finantare UE s-au majorat cu 17.33% fata de
aceeasi perioada a anului 2009, reprezentand 1.4% din PIB.
Cheltuielile cu investitiile in care se regasesc si cele de capital,cu programe de dezvoltare ce sunt
finantate din surse interne si externe, au fost la sfarsitul lui 2010 de 33.8 miliarde de lei,respective
6.6% din PIB.
Se observa o crestere a cheltuielilor cu bunuri si sevicii cu 0.8 pp, dobanzi cu 0.7 pp, proiecte cu finantare
din fonduri externe nerambursabile cu 1.6 pp si inclusiv a cheltuielilor de capital cu 1.4 pp. De asemenea
s-au inregistrat diminuari ale ponderii la cheltuielile de personal cu 2.5 pp, la subventii cu 0.2 pp.si la
asistenta sociala cu 0.9 pp.
Page 11
In comparatie cu anul 2010, cheltuielile bugetului consolidat au crescut cu 1.7%,insa ca procent in PIB,
s-au diminuat cu 3.1 pp, de la 38,7 in 2010 la 35.6 in 2011.
Cheltuielile de personal au scazut cu 10.3% fata de anul din urma, si respectiv cu 5.3% in comparatie cu
ce a fost prognozat in legea bugetara anuala ca urmare a reducerilor drepturilor salariale in sectorul
bugetar.
Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 7.4% fata de anul 2010 si cu 4.2% fata de prevederi,urmare
a platii arieratelor in sanatate.
Cheltuielile cu dobanzile au avut o crestere de 22.1% fata de anul 2010,fiind rezultatul majorarii
deficitelor bugetare acumulate in anii trecuti si angajarii imprumuturilor privind acoperirea acestora.
Page 12
BIBLIOGRAFIE
Page 13