Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educaţiei, Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatica si Microelectronica


Departamentul ISA

RAPORT
Lucrarea de laborator nr.2
la disciplina TPI
V2

A efectuat:
st. gr. AI-171 E. Cazacov

A verificat:
G. Ceban

Chişinău – 2018
1. Scopul lucrarii
Dezvoltarea aptitudinilor necesare in rezolvarea problemelor de calcul a probabilitatilor in
Sistemul Mathematica

2. Consideratii teoretice
La rezolvarea exerciţiilor ce urmează vor fi folosite unele funcţii din cele enunţate anterior şi
unele din funcţiile:
Collect[expr,x] – reduce termenii asemenea din expresia expr şi îi arangează după puterile lui
x;
Sum[f[i],{i,imin,imax}] – calculează suma valorilor funcţiei f pentru i de la i min până la imax cu
pasul +1;
NSum[f[i],{i,imin,imax}] – calculează o valoare a sumei valorilor funcţiei f pentru i de la imin până
la imax cu pasul +1;
Product[f[i],{i,imin,imox}] - calculează produsul valorilor funcţiei f pentru i de la imin până la imax
cu pasul +1;
NProduct[f[i],{i,imin,imox}] – calculează o valoare a produsului valorilor funcţiei f pentru i de la
imin până la imax cu pasul +1.

3. Realizarea lucrarii
1.Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor
aleatoare: 1) A = suma numerelor apărute nu întrece m, 2) B = suma
numerelor apărute este egală cu r, 3) C = produsul numerelor apărute este mai
mare ca n. Valorile parametrilor : m=5, n=13, şi r=4 :
Rezolvare:
Spaţiul evenimentelor elementare =(i, j): 1  i, j  6.
1) Favorabile pentru evenimentul A sunt evenimentele elementare A=(1;1), (1;2), (1;3), (1;4),
(2;1), (2;2), (2;3), (3;1) , (3;2), (4;1). Cum card A=10 şi card =36, avem:

In1:= N10/36
Out1= 0.277778
P(A)= 0,277778

2) Favorabile pentru evenimentul B sunt evenimentele elementare B=(1;3),(2;2),(3;1). Cum


card A=3 şi card =36, avem:
1
In2:= N3/36
Out2= 0.0833333
P(B)= 0,0833333

3) Favorabile pentru evenimentul C sunt evenimentele elementare C=(3;5), (3;6), (4;4),


(4;5), (4;6), (5;3), (5;4), (5;5), (5;6), (6;3), (6;4), (6;5), (6;6). Cum card A=13 şi card =36,
avem:

In3:= N13/36
Out3= 0.361111
P(C)= 0,361111.

2. Într-un lot care conţine 102 piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se
extrag fără revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul
este acceptat, iar în caz contrar este refuzat. Să se calculeze probabilitatea
evenimentului A=lotul este acceptat.

Rezolvare:
Notăm: Ai=piesa cu numărul de extragere i este calitativă, i=1, 2, 3, 4, 5, 6. Are loc
egalitatea:
A  A1  A2  A3  A4  A5  A6 .
Avem:
P( A)  P( A1 ) P( A2 | A1 ) P( A3 | A1  A2 ) P( A4 | A1  A2  A3 ) 
 P( A5 | A1  A2  A3  A4 )  P( A6 | A1  A2  A3  A4  A5 ) .

Ln[4]:= N[(94/102)*(93/101)*(92/100)*(91/99)*(90/98)*(89/97)]
Out[4]= 0.604669
P(A)= 0,604669

3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se
deterioreze independent unul de altul. Notăm: Ai=elementul i nu se deteriorează,
i=1, 2, 3. Se cunosc probabilităţile acestor evenimente: p 1=P(A1)=0,7
p2=P(A2)=0,8, p3=P(A3)=0,7. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A=nu se deteriorează nici un element, B=se deteriorează un singur element,
C=se deteriorează două elemente, D=se deteriorează toate elementele, E=
primul element nu se deteriorează.
2
Rezolvare:
1) Vom exprima evenimentul aleator A prin evenimentele A1, A2 şi A3. Nici un element nu se
deteriorează.

In1:= N[(1-0.7)*(1-0.8)*(1-0.7)]
Out1]= 0.018
P(A)=0,018

2) Vom exprima evenimentul aleator B prin evenimentele B1, B2 şi B3. Se va deteriora numai
un singur element când primul element se deteriorează şi al doilea – nu şi al treilea – nu, sau al
doilea se deteriorează şi primul - nu şi al treilea – nu, sau al treilea se deteriorează şi primul –
nu şi al doilea – nu.

In2:= N[0.7*(1-0.8)*(1-0.7)+(1-0.7)*0.8*(1-0.7)+(1-0.7)*(1-0.8)*0.7]
Out2= 0.156
P(B)= 0,156

3) Vom exprima evenimentul aleator C prin evenimentele C1, C2 şi C3. Se va deteriora două
elemente când primul şi al doilea element se deteriorează, al treilea – nu, sau primul şi al treilea
se deteriorează, al doilea - nu, sau al doilea da şi al treilea- da, primul – nu.

In3:= N[0.7*0.8*(1-0.7)+0.7*(1-0.8)*0.7+(1-0.7)*0.8*0.7]
Out3= 0.434
P(C)= 0,434

4) Vom exprima evenimentul aleator D prin evenimentele D1, D2 şi D3. Toate elementele se
deteriorează.

In4:= N[0.7*0.8*0.7]
Out4]= 0.392
P(D)= 0,392

5) Vom exprima evenimentul aleator E prin evenimentele E1, E2 şi E3. Nu se va deteriora


primul element când al doilea şi al treilea element se deteriorează, sau al doilea şi al treilea –
nu, sau al doilea-da şi al treilea-nu, sau al doilea-nu şi al treilea-da.

In5:=N[(1-0.9)*0.6*0.5+(1-0.9)*0.6*(1-0.5)+(1-0.9)*(1-0.6)*0.5+(1-0.9)*(1-0.6)*(1-0.5)]
Out5= 0.1
P(E)= 0,1

3
4. Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice fabricate la
trei uzine în proporţie de: n1=10% de la uzina nr.1, n2=40% de la uzina nr.2 şi
n3=50% de la uzina nr.3. Procentele de articole defectate sunt: m1=3 pentru uzina
nr.1, m2=2 pentru uzina nr.2 şi m3=5 pentru uzina nr.3.
1) Care este probabilitatea că un articol cumpărat să fie calitativ? 2) Un articol
luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că acest articol a fost
fabricat la uzina nr.2.
Rezolvare:
1) Notăm: A=articolul luat la întâmplare este calitativ. În raport cu faptul care uzină a
fabricat articolul luat pot fi enunţate ipotezele: Hi=articolul luat a fost fabricat de uzina nr.i,
i=1, 2, 3.
Cum mi din articolele fabricate de uzina i sunt rebut, rezultă că (1mi)% din piese sunt
calitative. Deci P( A | H 1 ) = 0,97, P ( A | H 2 ) = 0,98 şi P( A | H 3 ) = 0,95. Aplicând formula
probabilităţii totale obţinem:

In1:= N[0.1*0.97+0.4*0.98+0.5*0.95]
Out1= 0.964
P(A)=0,964

2) Conform notaţiei din punctul 1 avem A =articolul luat la întâmplare este rebut. Cum
P( A | H1 ) = 0,03, P( A | H 2 ) = 0,02, P( A | H 3 ) = 0,05, din formula lui Bayes avem:
P( H 2 ) P( A | H 2 )
P( H 2 | A )  .
P( H 1 ) P( A | H 1 )  P( H 2 ) P( A | H 2 )  P( H 3 ) P( A | H 3 )

In2:= N[(0.4*0.02)/(0.1*0.03+0.4*0.02+0.5*0.05)]
Out2= 0.222222
P( H 1 | A ) = 0,222222

5. O monedă se aruncă de n ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:


A=valoarea a apărut de k ori, B=stema a apărut nu mai mult de 2 ori,
C=stema nu a apărut nici o dată. Numărul n este egal cu 27, iar k este egal cu
12.

Rezolvare:
1) Fie evenimentul A=apariţia valorii de 12 ori. Avem: p = P(A) = 0,5 şi q = 1p = 0,5
. Formula Bernoulli pentru n = 27, k = 12, p =0,5 şi q = 0,5 , este
P27 (12)  C 27
12
(0,5)12 (0,5) 2712

4
 27! 
In1:=N  * (0.5)12 * (0.5)15 
 (12!) * (15!) 
Out1= 0.12952
P27(12)= 0,12952

2) Fie evenimentul B=stema a apărut nu mai mult de 2 ori. Avem: p=P(B)=0,5 şi


q=1p=0,5. Formula Bernoulli pentru n=27, k=2, p=0,5 şi q=0,5 , este
P27 (2)  C 27
2
(0,5) 2 (0,5) 272 .

In2:= N  
27! 27! 27!
* (0.5) 0 * (0.5) 27  * (0.5)1 * (0.5) 26  * (0.5) 2 * (0.5) 25 
 27! 26! 2!*25! 
Out2= 2.82377x10-6
P(B1)= 2,82377x10-6

3) Fie evenimentul C=stema nu a apărut nici o dată. Avem: p=P(C)=0,6 şi q=1p=0,5.


Formula Bernoulli pentru n=27, k=0, p=0,5 şi q=0,5 , este
P27 (0)  C 27
0
(0,5) 0 (0,5) 27 .

In3:= N  
27!
* (0.5) 0 * (0.5) 27 
 27! 
Out3= 7.45058x10-9
P27(0)= 7,45058x10-9

6. Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de garanţie


este p=0,12. Să se calculeze probabilitatea ca din 1000 aparate cumpărate, în
perioada de garanţie, să se defecteze m aparate. Numărul m este egal cu 102.
Rezolvare:
Avem: p = 0,12 şi q = 1p = 0,88. Formula Bernoulli pentru n = 1000, k = 102, p =0,12 şi q
= 0,88, este:
P1000 (102)  C1000
102
(0,12)102 (0,88) 898 .

 1000! 
In1:= N  * (0.12)102 * (0.88) 898 
 (102!) * (898!) 
Out1= 0.00835933
P1000(102)= 0,00835933

5
7. Într-o urnă sunt 15 bile de trei culori: 3 bile albe, 6 bile negre şi 6 bile albastre.
Se extrag succesiv cu revenire 10 bile. Să se calculeze probabilităţile
evenimentelor: A=toate bilele sunt albe, B=2 bile sunt albe, 4 sunt negre şi 4
sunt albastre, C=2 bile sunt albe iar restul sunt de alte culori.

Rezolvare:
Fie evenimentele: A1 = bila extrasă este albă, A2 = bila extrasă este neagră şi A3 = bila
extrasă este albastră. Atunci: p1 = P(A1) = 3/15 = 1/5, p2 = P(A2) = 6/15 = 2/5, şi p3 = P(A3) =
6/15.

1) Aplicând formula cu n = 10 şi k1 =10 obţinem:


10
10!  1 
P10(10) = *  .
10!  5 

In1:= N  
10!
* (0.2)10 
10! 
Out1= 1.024x10-7
P10(10) = 1.024x10-7

2) Aplicând formula cu n = 10, k1 =2, k2 =4 şi k3 =4 obţinem:


2 4 4
10! 1  2  2
P10(2,4,4) = *  *  * 
2!*4!*4!  5   5   5 

 10! 
In2:= N  * (0.2) 2 * (0.4) 4 * (0.4) 4 
 (2!) * (4!) * (4!) 
Out2= 0.0825754
P10(2,4,4) = 0,0825754

3) p1 = P(A1) = 3/15 = 1/5 , p2 = P(A2) = 12/15 = 4/5 . Aplicând formula cu n = 10, k1 = 2 şi k2


= 8 obţinem
2 8
10!  1   4 
P10(2,8) = *  * 
2!*8!  5   5 

 10! 
In3:= N  * (0.2) 2 * (0.8) 8 
 (2!) * (8!) 
Out3= 0.30199
P10(2,8) = 0,30199

6
8. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B şi C din exerciţiul 7 cu
condiţia că bilele extrasă nu revine în urnă.
Rezolvare:
Aplicăm formula cu n = 15, m = 10, n1 = 3 albe, n2 = 6 negre, n3 = 6 albastre, m1 = 2, m2 = 4,
m3 = 4.
1) m =10
C33 * С127
P10 (10)  10
C15

 3! 12! 15! 
In1:= N[ ( * )/ 
 3! (5!) * (7!) (5!) * (10!) 
Out1= 0.263736
P10(10)= 0,263736

2) m1=2, m2=4, m3=4


C32 * C64 * С64
P10 (2,4,4)  10
C15
 3! 6! 6! 15! 
In2:= N ( * * ) /( )
 2! (2!) * (4!) (2!) * (4!) (5!) * (10!) 
Out2= 0.224775
P10(2,4,4) = 0,224775

3) m1=2, m2=8
C32 C128
P10 (2,8)  10
C15
 3! 12! 15! 
In3:= N ( * /( )
 2! (4!) * (8!) (5!) * (10!) 
Out3= 0.494505
P10(2,8)= 0.494505

9. 1) Care este probabilitatea că numărul 3 va apărea pentru prima dată la a m-a


aruncare a zarului? 2) Care este probabilitatea că la primele m aruncări ale
zarului numărul 3 nu va apărea? Numărul m este 6.

Rezolvare:
1) Cum p = 1/6 şi q = 11/6 = 5/6, din formula obţinem P(6) = pq k-1= (1/6)(5/6)5.

7
In1:=N(1/6)*(5/6)^5
Out1= 0.0669796
P(6) = 0,0669796

2) Evenimentul B poate fi definit şi astfel: B = numărul 3 va apărea pentru prima dată la


aruncarea a 7-lea, sau a 8-lea, ....
Deci
P(B) = P(7) + P(8) + P(9) + ... =  k 7 (1 / 6)(5 / 6) k 1 .

In2:= Sum[(1/6)*(5/6)^(k1),{k,7,}]
Out2= 15625/46656
In3:= N[%]
Out3= 0.334898

10. Probabilitatea unui eveniment A într-o experienţă aleatoare este p: p =


P(A)=0,009. 1) Să se calculeze probabilitatea că în decursul a 1000 repetări a
acestei experienţe evenimentul A se va realiza de 10 ori (să se folosească formula
care rezultă din teorema locală Moivre-Laplace şi formula care rezultă din teorema
Poisson). 2) Să se calculeze probabilitatea că numărul de realizări ale
evenimentului A să fie cuprins între 6 şi 14.
1)
a) Conform formulei avem
2
1  101000*0 , 009 
 
1 2  1000*0 , 009*0 , 991 
P1000 (10)  *e
2 *1000 * 0,009 * 0,991

 1
1 
 *
101000*0.009 
 ^ 2 
In1:=N  *e 2  1000*0.009*0.991 

 2 *  *1000 * 0.009 * 0.991 
Out1= 0.126301
P1000 (10)  0,126301

b) Calculăm probabilitatea cerută cu ajutorul formulei . Avem

(1000 * 0,009)10 1000*0,009


P1000 (10)  *e .
10!

8
 (1000 * 0.009)10 1000*0.009 
In2:=N  *e 
 10! 
Out2= 0.11858
P1000 (10)  0,11858

2) Conform formulelor avem


141000*0.009*0 , 991
1000*0.009*0.991
1
P1000 (6  k  14)   e t
2
/2
dt .
2 6 1000*0.009
1000*0.009*0.991

1 6  1000 * 0.009 14  1000 * 0.009


In3:=NIntegrate * Exp[t 2 / 2] ,{t, , }]
2 1000 * 0.009 * 0.991 1000 * 0.009 * 0.991
Out3= 0.797999
P1000 (6  k  14)  0.797999

Concluzie
In lucrarea de laborator dat am invatat sa calculez problem de calcul al probabilitatii. Am
realizat exercitiile in sistemul de programare Mathematica, studiind programul dat, primind
valori exacte si aproximative cu 7 cifre semnificative. Deasemenea am intarit cunostintele
primite de la cursul TPI, folosind formulele de baze ca combinatorica, Bernoulli, Moivre-
LaPlace, Poisson.

Bibliografie

1. Fisa de lucrare “Fisier operativ 10”


2. Notite de la curs.

S-ar putea să vă placă și