Acad. loanel Sinescu Prof. Dr Adrian STREINU-CERCEL —Prof. Dr Mircea BEURAN CULEGERE DE TESTE GRILA PENTRU REZIDENTIAT -PARTEA I- 2016 EDITURA UNIVERSITARA “CAROL DAVILA” BUCURESTI, 2016 CUPRINS Capitotul I- PNEUMOLOGHE Coontonator: Alexandra Gus 1.1 Bronbopneumopatia obstructiva cronies. Crtstian Gus, Alesana Gps 412 Pnenmoniile Cristian Guu, Alexandra Gps 13 Astmul bron. Cristian Gu, Alexandra Gps 14 Cancerele bronhopulmonar rien (Crtstion Guy, lexanca Gupu LS Tuberealaza Crttion Gut, Alesana Gaps 16 ‘Tromboembolismul pulmonar (Cristian Gut, Alexandra Gop CAPITOLUL TI CARDIOLOGIE Coordonator: Cristan Gupu 21 Boala coronariant eronicd stabil. Angina pectoral stabil vsnee Alexandra Guy Cristian Gupte 2.4.1 Alte forme de boall cardiac ischemia. Faience .2 Sindroamele coronariene acute eu supradenivelare de segmente ST 2.1.3 Sindroamele corouariene acute far supradenivelare de segment ST. 22 Hipertensiunea arterial. Alexandra Gut Cristian Gupu 23 Insufielenfa car dS Alexandra Guu, Cristian Gup 23.1 Insuflelenfa eardiaed act. 24 Cardiomiopatile. Alexandra Gu, Cristian Gut 25 Aritmiie gl tulburirite de conducere. Stopul cardiac. Alexanca Guu, Cristian Guts 26 Valvulopatile, Budocardita infections, Pericardita.... Alexancra Cup Cristian Guu 26:1 Findocnralta infections 2.6.2 Pericardit CAPITOLUL IIT GASTROENTEROLOGIE -HEPATOLOGTE Coondonator: Lucian Negreanu 3A Reftunal gastroesofaglan omnes eet Tudor Elena Sitvic, Spulber Geanina, Dan Tomas Ghionea, Luclan Negreama 3.2 Boala Tudor Elena Sitvia, Spulber Geanina,Den Tonuy Ghionea, Lucian Negreante 104Tudor Elena Silvio, Spulber Geanina,Dan lomy Ghionee, Lucian Negreana 34 Ciroza hepatic... Tudor Elena Sista Spulber Geanina.Dan lor Ghioneo, Lucian Negreant 174 (CAPITOLUL IV -DIABETUL ZAHARAT Coordonator: Diana Loreta Pawn 44. Dibetul zara nacre ast Toana Copofand, Marius Cofofand, Diana Loreia Pun CAPILOLUL V -HEMATOLOGIR—-ONCOLOGIE Coordonator: Laura Georgiana Constantinescu 5A. Anentleann Sorin Constantinescu,Laura Georgiana Constantinereu 5.11 Anemia friprivl 5.1.2 Ancallle emote enn 5.1.3 Defleltal de vitamin BL2 gi acid oll nm 52. Lencomia acuth gl croich mieloctard,limfocitart Sorin Constantinesen, Laura Georgiana Constantinescu ‘5.2.4 Leucemille acute maleoide (LAND ow 5.2.2 Leucomia acuth limfoblastcl. 5.2.3 Lencemin mleloldd cronic. 5.2.4 Leucermialimfocitard ron. 33 Limfoame hodgkiniene yi nouhodgkiniene, Sorin Constantinesce, Laura Georgiana Constantinescu 53. Limfomal Hodgkin (LE) 53.2 Limfoamele non-hodgkin (LNB) (CAPITOLUL Vi-ENDOCRINOLOGIE, Coordonator: Diana Loveta Paver 6.1 Gland tirolds... Jona Copofand, Diana Loreta Pon 6.1 Bipertiroida s Greotoxicoraan- 62 Hipertiroidismul alta nen Joana Copofand, Diana Loreta Pex 63 Cancer tr lla msn Joana Cojofand, Diana Loreta Péun (CAPITOLUL VII -BOLLINFECTIOASE Coordonator: Adrian Stinu-Corcel 74. Hepatitele virale ante Oana Sindaleses, Anca Streinu-Cercel en AD », Oana Stoaulescu, Anca Sireinu-Cercel 7.3 Infeefia cn virusul imunodeficlenfel ume. Oana Stndulescu, Anca Sireini-Cercel CAPITOLUL VII -NEFROLOGHE Coordonator: Dan Nicolae Péidwaru, Adriana Elena Nica 8.1 Boala eronied de Fitich nnnnnee air Dan Nicolae Padurary, Roxana Elena Viezuind, Roxana Gabriela Chis, Adriana Blena Ntea 8.2 Glomerulopatille.. int Roxana Blena Viesuind, Roxana Gabriela Chis, Dan Micolae Péidurara, Adriona Elena Nica 83 Netropatil tubuto — interstitiat.. = Adriana Elena Nica, Roxana Elena Viezuind, Octavian Andronic, Dan Nicolae Padarar 84 Tulburkileelectrolitice fi acid0-bszi nnn ren S10 Roxana Blena Viezind, Adriana Elena Nica, Octavian Andronic, Dan Nicolae Paurara 8.4.1 Tulburii ale echilibrulu bidro-clectrOitle nnn S10 8.4.2 Tulburitl ale echilibralul 2e140-baze renner a) sn AG,CAPITOLUL I- PREUMOLOGIE 1.1 BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA COMPLEMENT SIMPLU 1, Despre conceptul de BPOC nu se poate afirma: ‘A. Bste nn sindrom spirometric obstructiv BB. Reuneste conceptele de bronsiti cronica si emifizem pulmonar C. Incinde disfuncfie ventilatorie obstructiva D. Include si astmnal brongic, E. Toate afiemafiile sunt false R=D 2. Cuvintele cheie ale define BPOC includ wnnétoarele, CU EXCEPTIA: A. Condijionare genetic B. Inflamafie ctonic& C. Factori de medin profesionali D, Sindromul restrictiv E, Fomatul R=D 43, Care dintre urmitoarele afirmafii sunt FALSE: ‘A. VEMS are o tendingl natural de scidere 'B, Fumatul matem conchice le reducerea CV a copiilor cu pint Ia 10% C, Valoarea VEMS Ia un anumit momeat al vieti depinde de 5 factori 1D, Fumatul reprezint{ cel mai important factor de rise pentru BPOC B, 90% dintre cazurile de BPOC sunt datorate fumatului RC4, Reprezinti factori de risc extemi pentru BPOC: A. Deficitul de af 1 antiripsina B. Hiporteactivitatea brongica . Polimorfisme genice D. Potuantitatmosferici B, Niciuna dint cele de mai sus ReD 5. Radiografia toracied in BPOC poate evidentia: A. Bule de emfizem 'B. Hiluri pulmonare marite C. Aspect de hiperinflafic ‘D. Emfizem panlobalar E, Toate de mai sus ReE 6. Severitatea obstrucfiei ventilatorii poate fi stadializata in funcjie de VEMS: A. Stadia 1 VEMS<80% B. Stadiul 4 VEMS>30% . Stadiul 3 VEMS 30-50% D, Stadiul 2. VEMS 30-50% E, Stadiul 4 VEMS >50% R=C 7. Care dintte urmitoarele afirmafii este ADEVARATA? A. Beta mimeticele sunt bronhodiletatoare. B. Corticosteroizi sunt bronhodilatatoare, C. Beta mimeticele acfioneazi pe beta receptorii de la nivel central D, Anticolinergicele sunt fuidifiante : E, Teofilinele pot fi cu duraté scurté gi Tanga de actiune REA 12 8. Care dintre urmatoatele afirmafii este ADEVARATA? A. Corticosteroizii inbalatori nu se asociaza cu terapia bronbodilatatoare B. Conicosterozii inhalatori rede rata de degradare anual» VEMS C. Inhibitor de fosfodiesterazit 4 sunt reprezentati de roflumilast D. Tratamentul asociativ nu influenfeaza catitatea somaului E. Terapia maximal de fond include anticolinergie de souttd drat R=C COMPLEMENT MULTIPLU 1. Referitor la bronsita croni ADEVARATE? A. Tofi bronsiticii cronici an sindrom obstructiv. B. Vechi fumatori sunt de obiceitusitori Disfunctia obstrutiva' cronies ireversibila este patognomoniek. pentru BPOC D. Mali autor! considera cd BPOC-ul gi astm coexist Ia uni pacienfi E. Existi gi alte boli cronice obstructive in afar de BPOC. care dintre urmitoarele afimagii suat R=BDE. % Referitor la factor de rise ai BPOC, care dintre urmitoarele afirmatit suat ADEVARATE? A. Indust siderurgicdreprezinta cel mai important factor de rise poluant B. Fumatul reprezinta cel mai important factor de rise C. Durata fumatului ce determina BPOC este in medie de 20 ani D. Agricultura expune la produsi precum SO;, NO, Cl E, Statusul socio-economic scizut se asociaza cu o scddere acceleratd @ VEMS R=BGE 3 Care inte urmitomele afinafii sunt FALSE refeitor In morfopatologia BPOC? A. Hipertrofia moderati a musculaturiinetede brongice B. Ciile aeriene mari sunt sean! leziunii BPOC C. Pereiele broabiolar prezinta limfocitele tip CD4 D. Parenchimul pulmonar este afectat prin emfizem pulmonar E, Emfizemul panlobular poate reprezenta morfopatologia “imnbatrinirii" pliant RBC 134, Remodelarea brongict in BPOC: ‘A. Dezechiliby proteaze - antiproteaze favorizeazi evolatia teziunilor de emfizem B, Enzimele proteolitice implicate in semanierea matricei sunt clastaza, ‘metaloproteinaza . Activitatea excesivi a enzimelor proteoitice este dati de excesul de alfa 1 antitripsing D. Proporfia de elastind fatf de colagen crogte E, Bxisti un dezechilibra intre oxidanyii si sntioxidanii produgi 1a nivelul peretelui brongic RABE. 5. Referitor Ia clinica BPOC sunt ADEVARA‘TE unmitoarele: ‘A. BPOC se asociazA deseori cu eancerul bronhopulmonar B. Tusea afecteazi pacientl cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv C. Dispneea de efort este un simptom rar 1D. Expectorafia hemoptoica este comun pacienfilor cu BPOC IE, Sputa are de obicei caracter mucopurulent R=A,B 6. Cuantificarea dispneei in BPOC se realizeazi prin: ‘A. Scorul CAT:0-10 puncte B. Scala Borg C, Scala mMRC D. Scor 0-5 E, Clasa NYHA ReB,C 7 Diagnosticul diferential al pacietilor cu BPOC gi wheezing se face cu: A, Corpi sttniintratraheal B, Astm brongic C. Comgj laringo-traheal ‘D, Peeudowheczing feriangien E. Cancerul bronhopulmonar RB, C 4 f 8, Seannele generale ale SAS includ: A, Sommolenf& nocturnt B. Senzafie de soma neodihnitor C, Sfortit D. Apnee E, Dispnee R=B,D 9. Bxamenul clinic al pacientulai cu BPOC relevi: A. Aspect de torace in butoi B. Degete hipocratice C. Pink puffer 3 D. Blue bloater E, Hipersonoritate pulmonar’ difizs ReA, C,D, E 10.Semnele fizice de severitate ale BPOC sunt: A. Frecvenfa respiratorie >SO/minut B. Com grad I C. Aluri veatricularé<1 10/minut D, Oboseal muscular E, Diminuarea excursiilor hemidiafraginelor R=B,D 11Diagnoscul diferenfial al BPOC cuprinde: A, Astanal brongic B. Bisinoza C. Mucoviscidoza D. Insoficienfa cardinct B, Pheumotoraxul R-ABC‘12.Referitor la spirometrie sunt ADEVARATE urmatoarele: A. Indice Tiffneau=CV/VEMS 2B. fn stad incipiente BPOC: alterate MEF 24-75 C. VEMS reprezinti cel mat utilizat perametra : D. Reversibitatea = crestctea VEMS cu cel putin 129% din valoarea de baz E, In BPOC disfunctia ventilatorie este reversibila ReB,C 13,Profilaxia secundard a BPOC cuprinde: A. Combaterea tagabismuut B, Vaccinarea antigripala bianualé . Sevrajul fomatulni D. Vaccinarea antipneumococic& E, Schimbarea profesiei R=GD 14,Na fae parte din tratamentul farmacologic al BOC: A. Bela mimetice B. Anticolinergice C. Beta blocante D, Antioxidant B, Oxigenoterapie RoC, E 15.Beta mimeticele cu duraid longi de acfiune sunt reprezentate de: A Salbutamol B, Fenoterol C. Salmeterol , Formoterol E, Tiotropiom R=C,D. 16 16.Cae afimatii sunt ADEVARATE refecitor la anticolinergice? A. Tiotropium se administreazd ce mai multe ox pe zi B. Tiotropium are efecte secundare neglijebile C. Ipratropium se administreazl o dati pe zi D. Blocheazi receptorii muscerinici E, Reprezintl medicatie de salvare in BPOC R=BD 17.Contcosterojzii in BPOC: A. Se asociaza frecvent cu BADLA, B. Se administreazd in principal oral C. Se recomanda la pacienji cn obstructie semnificativi D. Se recomanca ia pacientii cu exacerbari frecvente E. Se admnistreazat indiferent de valoarea VEMS R=A,6,D 18.Care firma sunt ADEVARATE referitor Ia tatamentul nonfarmacologic? A. Resbilitarea respiratorie are ca obiectiv ameliorarea supravifuiti B. Oxigenoterapia este recomandatt cind pO,88%. . Calttea voli este ameliorata semnificatv do reabilitarearespiatorie R=A,B,E a71.2 PNEUMONTILE, COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre urmAtoarele afirmatii este ADEVARATA cu privire la pneumonii? ‘A, Paeumoniile comunitare apar fn mediu spitalicese B. Pneumoniile nozocomiale apar la un pacient spitalizat pentru o alté bolt C. Reprezinti a sindrom prin care se manifest un num&r mare de infect (peste 500 de germeni) D. Sunt reprezentae strict de infeeile bacteriene E. Pneumoniile commnitare au un prognostic mai bun R 2, Biologia pneumoniei la copitul >Gani este dai de etre: A. Staphyloccocus aureus B. Haemophylius influenzae €. Mycoplasma peumoniae D. Steptoccocus pnewmoniae E. Chlamydia pneumonia RD 3, Care afirmatie este ADEVARATA cu provire la pneumonia atipica? A. Progresie rapids B. Are caracteristic aspectal lobar . C. Presupane germeni intracelulart D. Hipertermie B. Nu‘se asociazi cu mialgit RC 4, Indexul prognostic al pneumonilor nu cuprinde: A. Varsta >65ani B. Alterareafimofilor mentale ©, Cancer asociat D. Btiologie cu rise inalt E, Subponderalitate REE tn COMPLEMENT MULTIPLU 1 Care afirmatii legate de pneumonii sunt ADEVARATE? A. Dupi modul de dobindire al infectiei, se fmpart ia comunitare gi nozocomialle B, Moralitatee scade a pacienfiispitalzaji CC. Buiologia Ia adultul >40 ani este datk de Steptoccocus pneumonia D. in aptirarea cehulark sunt incluse newtrofilele E. Aplirarea umorala include IgM REA, C.D a legate de investigatile imagistice im pneumonii sont ADEVARATE? A. Gangrena pulmonardse prezinti ca opacitate unick san rmultipls B. Condensarea pulmonati are bronhogram acrics C. Colecfia lichidiant intereseazi sinusul costodiatragmatic al hemitoracelui afectat D, Adenopatia hilar este rar intalnies E, Abcesul pulmonar prezint& nivel hidroseric REB, CDE “Manifestirile clinice in pneumoniit Febra ‘Mialgii gi arralgii Frisoane cand ge inregistree7% ascensiune termica rapid Dureri abdominale difuze Hemoptizii RE OR> R=A,BCE Investigatile paractinice in pneumonii pot evidentia: ‘A. Aloalozi respiratorie B. Tulburiri electrolitice C. Cresterea fosfatazeialcaline D. Acidoza metabolic E. Vipercapnie REB,D,EAmoxicilina este antibioticul de electie in tratamentul ambulatory “Mactolidele reprezintt variant pentru pacfenjii cu alergie la betalactamine Fluorochinolonele sunt marcate de o reristen{ inal Pacienfi varstnici trebuie spitalizafi ‘Cotrimoxazolol poate fi o alternativa utili im pneumonia cormunitark ron p> R=AB ."Tratamental in spital se realizes A. Fluorochinolone de prim intenfie B. Doxiciclind C. Cefalosporind asociati cu Macrolida D. Aminopenicilina/inhibitor de betalzctamazi E, Penicilina + Gentamicin - R=C,D .Tratamental fn terapia intensiv’ al pneumoniilor: ‘A. ‘Trntamontul impotriva Pseudomonas trebuie si includ minim 2 antibiotice cu efect antipiocianic BB, Antitusivele de tip central sunt indicate la pacienfii cu paroxisme severe de tase C. Puncfia pleural i examinarea fichidului in eazul pleureziet D, Tratamental antibiotic oral este de preferat E, Amoxicilina este de prima intenjie Re A,B,C Bvotujia pacientulai cu pneumonie este influenfati de: ‘A. Boala subjacent B. Complicatia pneumoniei C. Termpie ineficientt D, Ritual de admnistrte al antibioticelor E, Hidratarea oral a pacientulut REA,B,C 20 Se en mune: Ss A. BPOC i all B. Bronsiectazi difuze C. Boal sisternict D, Durate scurté a antibioterapiei E, Asocierea de mai multe antibiotice R=B,C 10. Ci Vitale ce trebuie monitorizate in cacral pneumonic ‘Tranzinal intestinal TA ¢ ‘Temperatura AV moan ReCD,E i ca SE 11, Reprezinti efecte adverse ale chimioterapiei, CU EXCEPTIA: . Alopecia B. Insuficienfa renala acuta . Supresia medulars D. Rash-ul malar B, Neurotoxicitatea _ RD COMPLEMENT MULTIPLU 1. Cate dintre umitoarele afirmajii sunt ADEVARATE? A. CBP au depistare tardiva in 2/3 dintre cazuri 8. Fumatul reprezint& principatul factor de rise pentru apatifia CBP C. Fama de fgart are efecte cancerigene atit la nivel pulmonar eft sila nivelul altor aparate si sisteme D. Expunerea ia azbest este asociat& cu mezoteliomul pleural E. Exist o relate bine stabilita intre factorii genetici gi aparafia CBP R=A,B,C,D 29\ | 2. Care dintre urmitoarele afinmajii sunt ADEVARATE? Carcinoamele scuamoase reprezin(& 20-25% si au locelizare central Adenocarcinomul are incident de 45% Carcinomnl en celule mari are locelizare centralé sau periferic& 1. Carcinomul cu celule meri are localizare central ; In 95% dintre cazuri, carcinomul cu celule mici are localizare centrala gi hilar Hoopp R=A,C,E ‘Reprezinti semne gi simptome ale CBP: A. Tusea mucoast B. Tusea persistent C. Hémoptizia D. Dispnea E, Wheezing ~ ul R=B,C,D Sunt afirmatii ADEVARATE privind extinderea loco-regionalé a CBP: A, Pleurezia B. Disfagia C. Durerile ale membrului superior D. Infeotii respiratorii repetate E. Sindromul cav superior R=A,B,C,E . Sunt afirmatii ADEVARATE ce caracterizears extinderen loco-regionsla a cE: A. Hemoptizia B. Aritinii C. Pericardita D, Noduli subeutanai E. Hipertensiumes craniand R=B,C 30 . Reprezintx serine generale ale CBP, CU EXCEPTIA: Adenomegalii Dureri osoase . Hipocratism digital Selidere ponderali Astenie fizied yw monm> AB - Referitor la extinderea metastaticd a CBP sunt ADEVARATE urmiitoarele: A. Manifestiri neurologice- convulsii ‘Manifestari osoase-dureri la nivelul vertebrelor, coastelor, bazinului Hepatomegalie . Pericardita . Pleurezia ,B,C '. Reprezintl sindroame paraneoplazice ale CBP ummitoarele, CU EXCEPTIA: A. Boala Still B. Sindroame mielodisplazice C. Trombiflebite migratarit D. Encefalita limbic E. Hipercaleemia RGDE — Care, dintre urmittoarele afirmayii sunt ADEVARATE eu privire 1a bilanful iagnostio si de extensie a CBP? A. Examen clinie este optional B. Gradul alteritii fumefionale se noteazi conform sctrii ECOG/OMS/ ‘ZUBROD C. Determinarea markerilor tumorali este utilé pentra diagnostic D. Examenul anatomopatologic este singura modalitate care permite objinerea iagnosticulii de certitadine E, Pentima confirmarea diagnosticului nu este obligatorie efectuarea biospici im leziunea primitiva/secundari R=B,D10. Care dintre urmitoarele mvestigafu permit objinerea ce biopsie in Lr A. Punctia biopsie hepatic B, Mediastinoscopia C. Citologia lichidului pleural D, Punctia biopsic osoasit B, CT multislice Re A,B,C,D 11.Bilangol de extensie a CBP presupune urmatoarele investigatii, CU EXCEPTAA: A. PEI-CT sean B, IRM cerebral C. Examen al fundului de ochi D, Ponefie - biopsie hepatica E, Eveluare cardio-pulmonara R=C,D 12. Care dintre umnatoarele afirmatii sunt ADEVARATE despre nodulii pulmonari solizi? ‘A. Supravegherea trebuie extinsi cel putin 5 ani ca un scanner Ia 6 luni, timp de un an, apoi annnal B. Pentru noduli de sub Smm este necesara o supraveghere cel putin anual, timp de 2 ani C. Pentru nodulii de peste 10 mm se tecomanda efectuare unui PET CT D. Pentru nodulii de peste 10 mm-se recomanda efectuarea nti CT E, Pentru nodulii de sub 5 mm este necesara o supraveghere bianvalti, timp de Dani R=B,C 13. Care dintre wnitoarcle afirmafii sunt ADEVARATE despre tratamentul chirurgical al CBP? A. Scopul chirurgiei este de a indeparta parjial tumora B. Rezectiile tumorale incomplete ameliorenza supraviefuirea C. Reprezint principal tratament cx potenfial de vindecare D, Deciaia de interventie in in calcul tipul histopatotogic at tumorit B. Decizia de intervengie ia in caloul extensia anatomic& R=C,D,E, 32 14, Reprezinti contraindicafi ale intervenfii chirugicale in CRP: A. Insuficienfa cardiac avansati B. Poliartrita reumatoida seroporitiva C. Aritmii severe D. Insuficienta hepatica E. Polineuropatia senzitivo-motorie R=A,C,D I 15, Referitor la tipurile de interventic chirugicala sint ADEVARATE: A. Lobectomia este considerati interventia de electie B, Mottalitatea operatie pentru lobectomie este 6% C. Mowtalitatea operatorie pentru pneumonectomie este 5-8% D. Rezectia mediastinal limitatd cu livafadenectomie este obligatorie E. Chirurgia poate f ult in chirurgia metastazelor ReA, CE 16, Referitor la radioterapie sunt ADEVARATE urmitoarcle afirmafii A. Toxicitatea acutti determin’ pneumonité de iradiere : B. Arerol curativ gi paliativ C. Necesiti doze mati, timp de 7 siptimnéni D. Toxicitatea acutl se manifest cu esofagiti de iradiere , Cancerele cu celule mici mn sunt radiosensibile ! R=B,C,D 17. Reactit adverse ale chimioterapiei sunt urmétoarele, : A. Sindromslreumaicid ae a oe B, Trombocitopenia C. Cardiotoxicitatea ; D, Socul anatitactic E, Neurotoxicitatea 3318, Care dintre urmiitoarele afirmatii sunt ADEVARATE referitor Ia complicatiile 3. Reprezint& manifestiri clinice ale TB primars, CU EXCEPTLA: cer? ae A. Astenie fizica A. in cazul revarsatelor pleurale se poate efectua pleurodez# cu instilare de B. Sc&dere ponderalt \ tale é C. Transpirait B. Obstmfile trahesle pot fi xezolvate prin plasare de endoptroteze ‘Di Tes seid C. Pentru hemoptiaii sunt eficiente hemostticele E Teiin claro f D. Compresie medulare nu beneficiazi de radioterapie {, Tratamentul eosticoid este eficient in sindromul de vent cavl superioar® REE 4, TB primark se poate asocial cu urmitoarele patologii, CU EXCEPTIA: A. Britem nodos 4.5 TUBERCULOZA B. Purpure hemoragice l C. Keratoconjunctivita flictenulars (COMPLEMENT SIMPLU Th Bevenus, B. Nefrite ‘1, Care dintre urmiitoarele afirmafii este FALSA? ‘A. Agentii patogeni ai TB sunt reprezentati de Mycobacterium tuberculosis gi he i Mycobacterium bovis ‘ B. Micobacteriile atipice, netuberculoase se transmit de la.om Ia om C. Micobacteriile atipice au patogenitate redusi 5. Reprezinti afirmatii corecte despre TB secundart, CU EXCEPTIA: D. Micobacteriile atipice determina forme A. Poate apare fn primi 1-3 ani de la prima infectie cextrapulmonare ex evohatie lent 1B. Vindecares se ponte produce spontan E. Micobacteriile sunt bacili Gram-+ C. Se manifest ca tase mucopurulents | ' - D, Apare amenoree ' ReB E. Determind sparta anemici ReB U2, Nu reprezinl factor de rise pentru TB: A. Factorii genetici | B. Factorii de risc intemni (boli respiratorii cronice, hemopatii, colagenoze, 6. Sunt complicafii ale TB urmitoarele, CU EXCEPTIA: ‘ratament anti ‘TNF alfa) A. Hemoptizis C, Factorii de rise extemi (surmenaj, consum de droguri, tabegism) B. Empiemal TB | D. Factorii de risc interni, de teren (infectie HIV/SIDA, diabet, insuficiengs C. Tulburtitile endocrine renal) De Aritmiile .. Factorii de risc extemi (carenfe aliméntare, alcoolism) B, Insuficienta respiratorie ' ReA RD 34 i asCOMPLEMENT MULTIPLU 1. Diagnosticul diferengial al TB primnare se face cu: A. Reamatismal articular acut ' B. Hipertiroidisnal C. Hipotiroidismal D. Parazitozele intestinale E, Colagenozele R=A,B,D 2. Care dintre urmatoarele afirmatii despre TB primare sunt ADEVARATE? A. Se vindect de regult spontan B. Asociaza fenomene alc hipersensibilitiit imune exacerbate C. Simptomele sunt specifice D. La sugar pot apare adenopatii voluminoase * B. Debutal si evolusia bolii sunt lente R= A,B,D,E 3. Referitor la tuberculoza secundari sunt ADEVARATE: ‘A. Vindecarea se produce spontan B. Sunt descrise mai multe forme anatomo-clinico-radiologice C. Poate apare dupa mai mulji ani, ca o reactivare tardivat D. Clinic-casexie ‘ E, Tuberculomul, forma circumserist, incepsulata R=B,C,D,E 4, Care dintre exploririle paractinice nu sunt utile in stabilitea diagnosticului de TB? ‘A. Ecografia palmonara B. DLCo C. Examenull bactetiologic 1D, Examenul histopatologic E. Procaleitonina REA, BE 36 Care dintre urmitoarele reprezintt citeri wostie a eee iterii de diagnostic in TB primara? B. IDR2PPD pozitiva C. Examen bacteriologic din sputa indus + D. Radiografia toracici - adenopatie hilo-mediastinal B. Anemia R=A,B,C,D (Care dintre urmaitoarele reprezinta criterii de diagnostic in'TB secundor’s? Examenul bacteriologic pozitiv ‘ Examen clinic modificat, Radiologic — pleurezie 1 Radiologic - dinamic& radiologici este rapid ameliorata Radiologic. cavititi in diferite stadii de evolutie RoAe> = A,B,C . Sunt complicatit pulmonare ale TB: . Pneumotorace spontan . Pleurezia serofrinoasé . Distimetia gonadick . Distinct tiroidiana Bmpiemul TB p> mon R=A,B,E ’. Sunt complicatii extrapulmonare ale TB? A. Aspergiloame intracavitare B. Hipofuncfia gonadies C. Tulburari hepatice D. Bronsiectazii B. Supurafii secundare R=B,C 379. Care dintre urmitoarele afirmafii despre hemoptizie sunt ADEVARATE? 13, Care dintre urmitoarele afirmajii sunt ADEVARATE despre TB A. Apare numai in TB primard B, Se caracterizeaza prin episod unie CC. Se interzice consumnl alimentelor fierbinti B. Clinic- redoare matinali D, Se administreaz entihemoragice C. Durerea cedeazi la repaus E, Hemoptiziile masive necesitétratament chirugical D, Punctia articular ~BK pozitiv i E, Afecteaz& articulaiile mici R=C,D.E , REA, CD “10. Care dintre armitoarele afirmatii sunt ADEVARATE despre pneumotorace? A. Poste fi inchis san cu supapit 14. Care dintre urmiitoarcle afirmatii sunt ADEVARATE despre TB urogenitala? | Be Apare durere etrosternal Ay Ftsaiatt denna “C. Clinic- murmural vezicular este diminuat B. Prezinti tenesme vezieale : D. Radiolografic-imagini de hipertransparenja i ©. Beografia renali ~ ri \ B, Pneumotoraxul mastv necesita tratament chiragical : D. Cistoscopia nu permite recoltarea de biopsit E, Urocultara — BK pozitiv \ ReA,DE | RAB 11. Care dintre urmitoarcte afirmafii sunt ADEVARATE despre TB ganglionari? \ A. Afecteazi de regult grupul ganglionar laterocervical unilateral 15, Care dintre urmitoarele afirmatii sunt ADEVARATE despre TB digestiva? BR, ‘Tardiv, ganglionii pot fistliza la pile A. Nu poate afecta orice segment digestiv C. Tratamentul este exclusiv chirugical ’ B._Investigetia de elecfie este rectocolonoscopia eu examen histopatologic din D, Examen! histopatologic nn permite diferenfierea de alte tipur de adenite eae | B, IDROPPD este incertt C. Diagnosticu! diferential se face eu boala Crobn S D, Clinic. tulburisi de transit RAB E, Clinic~ febra nalts =B, CD 12, Care dintre urmatoarele afirmafii sunt ADEVARATE despre TB a SNC? A. Se produce prin extensic direct B. Debutul este lent } CC. Apar semne de hipertensiune intracraniand D. Apar semne neurologice E, QFT-G poxitiv R=B,C,D,E240 RUIEDURIMDULISIVIUL, FULIMUINAK COMPLEMENT SIMPLU 1, Nu sunt cauze de embolic pulmonar nontrombotica: A. Grisoasi B. Lichid amniotic C. Tumoral D, Corpi stink | E. Niciun rispuns corect R= 2. Care afirmatic este CORECTA? A. Embolul excentric caracterizeaza trombembolismul cronic B. Embolul care tapeteazi peretele caracterizeazii trombembolismul acut . In embolia masivi paciental este stabil hemodinamic D, Embolii pomnese, de obicei, din vencle membrelor superioare E, Embolia grasoasi este cea mai freeventi RA 3. Care dintre urmitoarele afirmatii este FALSA? ‘A, Tyiada Virchow include hipercoagulabilitatea B, Canceral pulmonar poate fi cauza de TEP C. TEP neprovocat apare in prezen{a unor factori predispozanfi D, Pacienfii cu TEP si neoplezii au rise crescut de mostalitate E, Trombofilile erediatre se asociaza cu rise de TEP Rec 4, Reprezint factori de rise puterniei predispozanti pentru TEP: A. Artroscopie genunchi B, Repaus la pat >3 zile C. Diabet zaharat D. Spitatizare pentru FiA E, Terapie hormonal de substitutie R=D 40. >: Reprezintéfactoi de rise slab predispezangi pentia TEP: A. Transfucii sanguine B. Chimioterapie C. Fracturi ale membrelor inferioare D. Festilizare in-vitro E, Varice hidrostatice RE ©. Reprezinté factor de ise moderaji predispozani pentru TEP: A Boli autoimmune B. Varsta inaintata C. Infarct miocardic D. Chirurgie laparoscopica E, Hipertensiune arterial 7. Care afirmatie referitoare la Aiziopatologia TEP este FALSA? A Limite de adaptabilitateimediataa VD este de 40 mmEig B. Presiunea in artera tumen Pulmonati creste cénd emboli ocupt peste 50% din C; Obstrcta anatomic deiermintcreserea rezistenei vasculare pulmonare D, Obstructia umplerii VS determint scaderea debitului cardiae B. BRD-ul accentucazi R=B ncronismul de contractie 8 Simptomatotogi clasicd a TEP cuptinde, CU EXCEPTIA: A. Dispnee B. Tuse ©. Hemoptizie D. Durere pleuritica E, Moarte subiti RE 4{ 9, Semnele elinice frecvent fntalnite fn TEP cuprind, CU EXCEPTIA: A, Tehipneea i B, Hipertensiunea arterial C. Cianoza D. Tahicardia E, Galop VD R=B. ‘COMPLEMENT MULTIPLU 1, Care afirmatii sunt ADEVARATE? A. TEP este central daci afecteazi tranchiul arterei pulmonare B. Majoritatea embolilor pulmonare sunt multiple . in TEP masiv pacientul este instabil hemodinamic 1D. Embolii pulmonari provin in special din venele memabrelor superioare B, Embolia poate fi eu lichid amniotic R=A,B CE 2, ‘Sunt factori predispozani puternici pentru TEP: ‘A. Diabet zaharat B. Hipertensiunea arterial C. Transfuzii de singe D, Protezare de gold E, Spitalizare pentru IC = DE 3, Care afizmafii sunt ADEVARATE referitor la fiziopatologia TEP? ‘A. Mecanismn! hipoxemiei implic® imbalanta ventilayie-perfuzie B. Mecanismul hipoxemiei implic& permeabilizarea foramen ovale C. Prelungirea timpului de contracfie VD duce la bombarea la drcapta a septulu interventricular D. Obstruojionarea umplerii VS determint instabilitate hemodinamici E, Ischemia VD contribuie la seiderea contractlitift acestuia REA,BDE {ntre simptomele clasice TEP NU sunt incluse: A. Dispnee B. Durere pleuritica C. Durerea retrosternala D, Sincopa B, Durerea epigastrici RCE . Care afirmatii sunt ADEVARATE referitoare la dispneea din ‘TEP: A. Este un simptom freevent B. Debutul este insidios C. Intensitate concordanti cu examenul obiectiv D, Freovent intanits I cei cu TRP central B, Freovent intlnita la cei cu TEP periferic R=AD Care aficmafii sunt ADEVARATE referitoare la semmele clinice ale TEP? A. Hipotensiunea gi gocul sunt semne clinice rare B. Socul poate apate tn TEP mic, dar cn hipertensiume pulmonari pro-existenti . Apate galopal VS D. Infarctele pulmonare sunt asimptomatice B, Seasociezi ousenme VP ~ RABE . Care sunt modifictrile evidentiate de gazometrie fn TEP? A. Acidoza motabolict B, Acidoza respiratorie C, Alealoza respiratorie D. Hipocapnie E. Hipercapnic, R=CDMME LAM LEHECMUE Wt AUALIZEAE QE KADOTALOT IN AEE? | A. Lencocitoza } B. BNP are valoare diagnostic important E. D-dimerii stabilesc dingnosticul de TEP RAD 9. Modificatile BCG din TEP: ‘A, Aspect S1Q3T3 B. Aspect gR in V2 C. BRS D. Tahicardic sinusala E, Fibrilatic ateriala R= ADE 10.Radiografia cord-pulmon in TEP evidenfiaz’: A. Nurelevié modificati specifice B. Nu este necesara cfd pacientul efectueard angioCT toracie C. Nu este necesari cfind pacicntal efectueazd scintigrafie ventileie/perfuzie D, Cocoaga Hampton EB, Oligoemia focal R=A,B,DE, 11. Angiografia pulmonari fn TEP: A. Bste “standardul de aur” in diagnostical TEP BB. Este o investigatie de prima intenjie C, Este indicata cind scintigrama V/Q mu ¢ diagnostic’ D, Evidenjiaz trombul ca defect de umplere EE. Poate fi procedura terapeutica ReA.CD.E 12.Beocardiografia in TRP: A, Poate exclude TEP B. Este indicata de ratina la Toff pacientii: C. Poate formula diagnosticul Prezumptiv de TEP la pacientii instabili D, Freevent poate evidengie trombi in attera pulmonar # Semnul MeConnel: deprimarea contractilitifii peretelui liber VD | comparativ cu apexul RCE \ 13.iteride Wells NU inc | A. Freoventa cardiac >100/minut B. Intervene chinurgicala'n ule 4 siptimdad C. Tahipnee >30/min | D. Antecedente de. malignitate E. Diagnostic alternatiy mai ‘Pugin probabil ca TEP. R=Cp i | 14 Diagnosticul diferential al TEP NU inclade: A. Vaseulitele B. Pucumonii C. Boli neuromuscuiare D. Infarctal miocardic B, Insuficienta cardiacd REDE 15.Complicatiile TEP cuprind: A. Recurenfa precoce B, Recarenfa tardivt ©. Decesul D. Pheumonii E. Infaretul pulmonar R= ABC 4516,Versiunea simplificats sPESI NU ia fn calcal ‘A, Insuficienfa cardiact eronict B. Neoplazia €. TA>100 mmHg D. Freevenfa cardiac’ <110hninut E, Vérsta >80 ani R=CD 17.Care afirmafi referitoare la tratamentul in TEP sunt ADEVARATE? ‘A. Anticoagnlarea parenterali se administreaza la pacienti selectafi B. Suportul hemodinamic trebuie initiat la tofi pacientit C. Anticoagularéa se infiazi mumai cu heparina nefractionatt 1D, Enoxaperina poate fi utilizaté fn tratament E, Fondsparinux are un rise hemoragic mai redus R=DE 18.Care afirma}ii referitoare la iratamentul in TEP sunt adevirate? ‘A. Antidotul HGMM este protanina 'B. Fondaparinux se poate administra la clearance al creatinine’ <30 ml/min ' C. HGMM nu necesits monitorizarea activitiit anticongulante D. Heparina nefractionatt se administreazi i funejie de valoarea aPTT. E, Fondaparinux este un pentazaharid inhibitor selectiv al factorului Xa Re CDE | 19.Antagonisti-vitaminei K tn tratsmental TEP: ‘A. Se administreazi in finetie de valoarea INR, ‘B, Se suprapune cu snticoagularea parenteral C. Noe utlizenzi de rutina in TEP D, In supradozaj se administreaz& protamina E, Nu necesiti monitorizarea activitiii aiticosgulante RAB 20,Anticoagulantele orale noi in tratamentul TEP: A. Reprezints o alternstivi. Ia tratamentul standard B. Necesitti monitorizarea INR . Dabigatranul este recomandat Ia pacienti cu afectare renalé sever D, Rivaroxabanul este recomandat la pacienfii cu afectare renalé sever E, Se administreazt in doze fixe ReAE 21 .Durata tratamentului anticoagulant in TEP: A. TEP neprovoeat prinaul episod ~ anticoagulare indefinit B, Cancer actiy ~HGMM primele 3-6 luni C. TEP secundar unui factor tranzitor ~ 3 luni D. Cancer activ ~noj anticoagulante orale E, ‘TEP sccundar unui factor tranzitor ~ 6 luni R=B,CCAPFLOLUL H- CARDIOLOGIE | 2.1 BOALA CORONARIANA CRONICA STABILA. - ANGINA PECTORALA STABILA COMPLEMENT SIMPLU 1, Sunt forme nedureroase de boalti coronarian8 cronica urmétourele, CUEXCEPTIA: A. Ischemia miocardica silenfioast B, Angina pectorali stabil C. Moattea subiti cardiact D, Aritmille cardiace ischemice E, Insuficienja cardiaca ischernica ' R=B Cauzele non-aterosclerotice dle bal coronarian NU includ: A. Vasculite sistemive B. Afectare post-iradiore C. Pani muscutare D. Afectare iatrogen’ E, Malformati congenitale 2. R=D 3. Criteriile de rise fnalt ale boii coronatiene cuprind: A. Disfuncjie ventricular sting sever’ (PEVS<35%) 18, Defecte moderate de perfuzie tisulard C. Absenfa tulburirilor de cineticé la ecocardiografia de stres D. Disfuncfic ventriculara stinga moderatt B, Scorde rise intermendiar la testul BCG de effort RA 48 4, Terapia de prevente a decesnlui in angina stabilé con{ine: A. Calciu-blocante B, Ivabradina C. Nicorandil D. Aspirina E. Nitroglicerina R=D 5. Terapia antianginoasi in angina stabila confine: A. Aspirina B. Clopidogrel ©. Nittoglicerina D. Inbibitori de enzima de conversie E. Niciunul din cele de mai sus. Rec COMPLEMENT MULTIPLU 1. Ischemia miocardic§ in absenfa aftetiriicoronariene poste apare fa: A. Vasculite sistemice B. Cardiomiopatia hipertrofica ' C. Stenoza aorticd severd D. Punt muscalare B, Fistle coronaro-camerale R=B,C 2. Descrietea clinic& tipied a anginei pectorale cuprinde: A. Durere retrostemal B. fofepaitura precordial C. Aplisare usoari toracicit anterioara D. Durere epigastrica post-prandiala E, Durere toracict iradiata posterior R=A,C 49 |3. Explorarea paractinicli ne-invazivi in angina pectoral cuprinde: ‘A, Anomaliile metabolismului glucidic B. Proteina C reactivl (hs-CRP) C. Transaminazele serice D, Tonograma serica E. Valoarea creatininei serice ReA,B 4, Prognosticul sever fn angina pocioralé este dat de urmitoarle modifi pe ECG de repaus: A. Hipetrofie ventriculart stings B, Incarcare atrial sting C. Undele Q patologice D. BRS E, blocuri bitri fasciculare REA, CDE 5. Care afirmagii sunt ADEVARATE referitor la ecocardiografia de stres: A, Are 0 disponibilitate redust B. Are o sensiilitate reds C. Acuratefe creseuth prin utilizarea contrastului D. Specificitate de 82% E, Reproductibilitate crescutt RECDE 6 Afectiunile cardiace care intr tn disgnosticul diferential al anginei pectorale cuprind: A. Disectia de aorta toracick B. Pericardits acut C. Hipertensiunea pulmonar D, Sindromul Tietze E, Sindroamele coronariene acute, R=A,BE 50 7. ‘Steatificarea riscului cuprinde urmitoarele elemente, CU EXCEPTIA: A. Defectele de perfuzie la scintigrafia de stres, B. Capacitatea de efort — nr de METS efectuafi C. Tulburirile de cineticd la testul ECG de efort D, Disfuncfia ventriculara stings , Test de efort pozitiv R=B,C 8, Controlul factorilor de rise cuprinde: A. Limitatea efortului fizie su B. Combaterea fumatului C. Bvitarea expunerii la frig D, Controlul hipertensiunii arteriale E, Dieta saracti in proteine de origine animal R=B,D 9. Tnhibitorii de enzim& de conversic ai angiotensinei sunt recomandati la pacienfii cu anging pectorala care asociazi: A. Dislipidemii B. Toleranfi sotizuti la efort C. FRYS <40% D. Antecedente de infarct miocardic E, Diabet zaharat ReGE 10.Care dintre urmstoarele afirmafii referitonre 1a terapia de rovascularizatie miocardicé sunt ADEVARATE? A. Este superionrd terapiei farmacologice maximale dpdy al supravietuitit B, CABG este superioari terapici farmacologice in leziunile tricoronariene C. Revascularizatia vizeazt leziunile coronatiene critice D, PCI se realizeazi la stenoze >50% la nivelul coronarelor E, Beneficiul PCI consta in controlul simptomelor R=B, GEJot ALL BUKME Diy BUALA CAKDIACA ISUHEMICA COMPLEMENT SIMPLU 1, Care dintre usmitoarele afirmafii referitoare Ja angina micrivasculara este FALSA? A. Este mai frecventa la femei 'B. Mecanismncle implicate includ deficienfa de estrogeni CC. Durerea apare tipic in repaus D. Pacienfi pot rlata oboseala generalizats E, Raspuns lent la administrarea de nitroglicerin R=C 2, Tratamentul anginei microvasculare NU cuprinde: A. Nitrati B, Bota-blocante CC. Inhibitori de enzima de conversie D. Statine E, Trimetazidina R=D 3, Diagnosticul pozitiv al ischemic silenfioase se realizeezi prin urmétoarcle, (CU EXCEPTIA: A. Test de efort B. Monitorizate ECG C. Simptomatologie D. Coronarografie E. Beocardiografie de stres R=C 4. Simptomatologia pacienfilor éu angina Prinzmetal NU cuprinde: A, Capacitate redusé de efort B, Durere nooturna C. Durata de pand la 20 de minute 1D, Rispunde le nittoglicerina sublingual B, Se poate asocia cu aritmii ventriculare maligne ReA 52. COMPLEMENT MULTIPLU 1. BCG in angina Prinzmetal poate evidentia: A, Supradenivelare de segment ST in duere B, Tulburari de ritm gi de conducere C. Subdenivelici de segment ST in afarn pevioadelor angi D. Unde R gigante é te E. Inversiunea undei T R= A, B,D,E 2. Contraindicafiile testului la ergonovind cuprind: A Infarct miocardie recent B. Aritwii atriale gi ventriculare C. Sarcing D. Hipertensiune sever’ E. Obezitate mareatit R=A,C,D 3. Diagnosticul diferenfial al auginei Prinzmetal NU cuprinde: Acliteniiage amet = B. Disectia de aorti . Angina stabila, D, Mediastinita B, Consumul de heroin R=C,D,E 4, Care afimatil unt ADEVARATE refertor ta insuficienfa mitral ischemica acu A. Este in general bine toleratti hemodinamic B. Apare in boala coronatiani stabil C. Este 0 complicafie a STEMI D. Determina aperitia edemului pulmonar acut E, Beocardiografia evalueazi sevecitatea acesteia R=C,D,E 335. Terspia medicamentoasd a insuficienfei mitrale ischemice cronice cuprinde: A, Diuretic de ans’ B, Antagonisti de sldosteron CC. Wabradina D, Caleiu-blocante B. Nitrati ReA,B LE 6, Tratamentul anginet vasospastice euprinde: A. Calciu-blocante B. Nilafi C. Numai bets-blovante D, Bypass aorto-coronarian tuturor pacientilor EE, Angioplastie percutand tuturor pacienfilor REA,B 7. in tatamentul ischemic silenfioase se A. Trimetazidina B. Nitrai C. Ranoluzina D, Inhibitori de enzima de conversic, B. Beta-blocante R=BE 8, ‘Tratamentul anginei microvasculare cuprinde: A. Renunfarea la fumat B. Bots-blocente C. Aspirina D. Statine E, Substitufic estrogenic& ReA,B,E 9. Caracterizeaz’ spasmul coronarian din angina Prinzmetal: A. Apate, de obicei, pe lezini fixe B, Poate genera tahicardie ventricular C. Nu rispunde la nitroglicerina D, Poate fi reprodus prin test de provocare E, Na apare pe artere coronare normale R=A,B,D 10.Care afirmatii referitoare la intervenjia chirurgicalé fn insuficienja mitral ischemic’ cronici sunt ADEVARATE? A. Este superioart dpdv al prognosticului fafa de terapia medicals B, Este de preferat protezaréa valvular C. Se recomanda cind FE <30% D. Sé realizeaza la pacientii care efectueaz’ bypass aortacoronarian E. Mortalitatea postoperatorie este mai mare decit in insuficients non ischemic REDE 2.1.2 SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST COMPLEMENT SIMPLU 1. Care afirmatie este FALSA? A. STEMI se produce prin ocluzie coronariana complet, B, STEMI apare doar la nivelul placilor de aterom C, STEMI are 3 feze de evolntie dpdy morfopatologic D, STEMI poate apare prin embolii coronariene E, STEMI poate apare prin traumatisme ale arterelor coronare R=B2. Care atirmapie este KALSAS ‘Ain primele 30 de minute de ischemie modificérile miocardice sunt reversible B. Necroza miocardied progresenzl din zows subendocardick spre cea subepicardici ©. Necroza miocardic’ progreseazi din zona subepicardici spre cea gubendocardici D. in zona de infarct miocitele igi pierd capacitatea contractila E. Existi nun numic mic de pacienfi cu STEMI cate au artere coronare normale RC 3, Care afirmatie este ADEVARATA? A. Kilip TE edem palmonar acut B. Kilip IV: fird raluri pulmonare . Suflul sistolic intens in STEMI poate indica ruptura unui muschi papilar D. Kili I: oc cardiogen E nicio afirmatie adevaratt ReC 4, BCG in STEMI: ‘A. Nu este utili in primele minute B, Supradenivelarea de segment ST mu este precedati de alte modificiri C. Derivatiile V7-V9 arata perete-ventriculului drept | D. Derivatile V1-V6 privese teritoriul inferior E, Nicio afirmatie carect® RE 5. ECG in STEMI: ‘A, Supradenivelarea de segment in derivatiile V2-V3 trebuie si fie >0.2mV Ja femelle >40 ani B. Supradenivelarea de segment in derivatille V2-V3 trebuie st fie >0.25mV Ia femeile >40 ani . Supradcnivelazea de segment in derivaiile V2-V3 trebuie s8 fie >0.25mV Ja birbefti>40 ani D. Supradenivelarca de segment in derivafiile V2-V3 trebuie sf fie >0.2mV la birbafii>40 ani E. Supradenivelarea de segment in derivatille V2-V3 trebuie s& fie >0.15mV la batbatii >40 ani RD 56 pn ep acai on 6. Modificitile ECG in IMA vec A. Supradenivelare persistenta de segment ST B, Subdenivelare persistenta de segment ST C. Unda Qin otice derivate D. BRS major E, Complex QS in V2-V3 RE 7. Markerii de necroza miocacdieg in IMA: A. CK-MB reprezinté standardul de aur s Tapas ‘au sensibilitate crescuté . Masurarea troponinei se face fn primele 1-2 D. Dozurea CK-MB se repel ln6-Sore E, Dozarea initial la CK-MB se face la 6-9 ore de la debut RD 8, Tmagistict in STEMI: A. Radiografia pulmonara poate stabilidiggnosticul B. Ecocardiografia este utili in diagnosticul diferengial al durerii traci C. Beoeardiogratia poate evidenia obstrucia coronariank 2 D. Rezonanja magnetic’ este de prima intentie E, Imagistica nucleara este de prim’ intenfie R=B COMPLEMENT MULTIPLU 1. Cate afirmajii sunt ADEVARATE? A. Socal cardiogen apare cfnd este afectat -40% dia miocardul VS ‘B. Prin mecanismul Frank-Star ze ‘contractile ing, poate apare o soldere inifialA a funcfiei c ‘Miocandal siderat reprezinti 0 zona hipercontractila . Miocardul hibernant apare fu condifii de ischemie cronicé E, Disfunctia diastolicd apare prin eregterea rigiditaii VS R=A,D,E 372, Anamneza in STEMI: ; : AA, Angina pectoral care nu taspunde la nittoglicerind B. Simptome gastrointestinale fn localizares anterioart C. Formele atipice de prezentare includ sincopa 1, Pacienfiitineri sunt freovent asimptomatici E, Pacientiitineri an mai frecvent simptome gastrointestinal REA,C 3, ECG in STEMI: ‘A. BRS nou apfit reprezinth o modalitate frecvent8 de prezentare 2 STEMI B. Derivafille V3R si VAR privese ventriculul drept C, Derivafile DIsi aVL privese teritoril lateral D. Duct HCO ina ete nn diagnostic ee exis diaguostoul de STEMT E, supradenivelatea de segment ST trebuie sé fie >O,.mvV in 2 derivatii REB,C 4, fn diagnosticul diferenjial al STEMI, intre afectiunile pe care ecocardiografia le poste exclude NU includ: A. Pericandita B. Miocardita . Disectie de aort D, Traumatism coronarian B, Embolii coronariene REDE 5, Faza pre-spital in terapia STEMI presupane: A. Diagnostic rapid B. Controlul durerit C. Administrarea de oxigen tuturor pacienilor D. Fibrinoliza 1, Terupie de reperiuzie REA,B sR ] i | | | | | Angioplustia coronariand fn STEMI: A, Este efectuats dupa administrarea terapiel fibrinolitice BB, Presupune plasarea unui stent Ia nivelul Teziunit C. Timpul de Ja primul contact medical pan 1a umflarea balonului de angioplastic trebuie sk fie <120 minute D, Rata de succes este de 65% E, Trebuie efectuats in primete 12 ore de Ia debutul durerii REB,GE |. Terapia fibrinolitica in STEMI: A. Trebuic administraté in primele 2 ore B. Beneficiul scade dupa 6 ore de la debntul dureri C. Complicafile majore sunt reprezentate de hemoragile intracraniene D, Memoragiile apar in special Ia persoanele tinere B, Hemoragile apar mai frecvent dup 24 ore de la administrare R=B,C Contraindicafile absolute ale fibrinolizei includ: A. Menstre B. Disectia de aorti C, Sarcina D, RTA refiectard (TA sistolick >180 mmilg) E, Malformafiiarteriovenoase ale sistemului nervos central R=BLE Contraindicafiile relative ale fibrinolizei NU includ: ‘A. Prima siptiméng postpartoin B. Afectiuni hepatice severe C. Singerare gastrointestinalé in nltima hunk D, Istoric de accident ischemic in ultimele 6 luni E, Endocardita infecfioast R=GD2U- LEMLAUIELIUL ANUMTULIDUUC BS0CLAL Lerapiel Oe repertuzic Cupninde: A. Aspirina 150-300 mg B. Bivalirudina la pacienfi care urmeaza angioplastic primar . Bivalirudina la pacieni care urmeaza terapie fibrinolitied 1D, Fondaparinux la pacienfi care-urmeaza angioplastie primar E, Clopidogrel la pacieafii care urmeaza terapiefibrinolitioa REA,BE { Terapia beta-blocanta in STEMI: ‘A. Administrarea iv este indicata pacienfilor cu seme de insuficienfS cardiac BB. Terapia pe termen lung trebuie administra la pacienfi eu disfuncjie VS C. terapia pe termen Jung trebuie administrat la pacientii cit insuficienta cardiaca 1D, Administraea po in faza acuti este benefick doar la pacienfiicu rise mic , Se pot administra metoprolol, bisoprolol, carvedilol R=B,C,D,E 12,Care afirmafi referitoare la tratamental dup STEMI sunt ADEVARATE? A. Statinele se administreaza pentru o valoare finti a LDL-colesterol <10 mg/dl B. Administrarea de TEC este preferabil st se efectuezs in primele 24 ore C. Eplerenona se poate administra in siguranfa Ia pacienfii cu insuficienja renal D. Valsartanul reprezint o alternativ’ la pacienfiiintoteranfi la IBC E, Nitra pot fi flosii pe termen lung pentru contrelu simptomnatologiei R=A,B,D,E, 13.Medicafia anticoagutant® oral dup STEM A. Trebuie adminjstratt tuturor pacienfilor minim 1 an B. In tromboza intraventricular se administreazi cel pufin 3 luni C. Se administreaza pe termen lung la pacienfii cu proteze mecanice D, Trebuie scurtati perioada terapiei antiagregante duble datorité ricului de stingerare E, in tromboza intraventriculara se administreaza cel pufin 6 luni R=B,CD 60, 14.Complicajile mecanice al STEMINU cuprind: A, Rupiura de perete liber VD 2B, Ruptura sepmilu interventricular C. Ruptura de smuschi papilar D, Pericardita hemoragica , Aritmite cardiace Re A,D,E 15.Conversia farmacologica a TV pesiatenti in STEMI se poate efectua cus A. Metoprolol B. Propafenona . Amiogarona . D, Sotalol E. Lidocaina at R=C,D,E 16.Tulburdtile de conducere fn STEMI: A. BAY are intotdeauna prognostic negativ B. BAV de grad inalt ncesiti cardiostimulare permanent C. BAV complet in STEMI anterior are prognostic negatiy . BRS nou apinit are un prognostic mai bun deat BAY. ®. Cardiostimularea este indicat ia cei cu BAV II care asoci bloc de ramura ou instalat REGE 62.1.3 SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE, FARA SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST S.Jn clasificarca Braunwald, tn fumcjie de circumstanjele clinice, clasa A ‘ reprezintl: A. Agins postinfaret COMPLEMENT SIMPLU i BB. Angina agravaté de cfort 2 C, Angina instabilé primar’ 1. Neeroza miocardici NU poate fi demonstrat prin: i D. Angina agravath ‘A. Markerii de necroz miocardict | E. Angina secundark : B. Demonstrarea pierderii de miocard viabil " : C. Unde Q patologice pe BCG bl RoE D. Examenul clinic sugestiv pt IMA } ‘ E. Examen morfopatologic 7 ee | COMPLEMENT MULTIPLU uy be 1, IMA non ST supradenivelat se stabileste prin: ! Xn Je non-aterosclerotice de SCA NU este inclust: ‘A. Modificares markerilor de neorozs miocardict ive eae . i B. Aparijia de unde Q patologice pe ECG } By Beeboli excoomrfane \ C. Dovada de pierdere de miocand viabil C. Vasospasmul coronarian | D, Leziuni coronariene evidentiabile coronarografic } D. Hipotensiune arterial E, Tireotoxicozi E. Necroza miocardici la examen morfopatologic REC | | ReA,B,C | | 2, Modificirile caracteristice ale BCG fn SCA non-ST samt: A. Blocuri de ramura tranzitorii B. Modificari de undé'T C. Bloc AV tranzitorin 3, NU face parte dintre formele particulare de SCA non ST supradenivelat: A. Angina de novo B. Angina agravati e ae Let Beene miocardics : D. Supradenivelare <30 min de segment ST - a E, Unda Q patologica \ E, STEMI t 4 Bae ae R=A,B,C,D 4 n clasificarea Braunwald, clasa IIT reprezintt: i 3, Troponinele T 95 I: ‘A. Angina postinfarct | ‘A. Troponina I este mai sensibilé ca roponina T B. Angina pectoral repaus gi aout 1 3 B. Troponina T este mai specific’ ) (C._ Angina agravata de efort . Ambele sunt mai sensibile ca CK-MB D. Angina instabil& primari, D. fn SCA non-ST acestea raman erescute 2 zile | E, Angina agravatl de fig i IE, Necesitt repetare Ta 3-6 ore, daca prima determinare este negativi % R=B ' RECE4, Alte cauze ce determina cregterea woponmeior INL imciud: A. Cardiomiopatia Tekotsubo B, Bradiaritmiile C. Arsuri intinse 1D, Hemoragia subdurata B, Pancreat acuta R=D,E 5, Coronarografia in SCA non-ST: ; A ae standandul de aur pentra identificarea leziunilor coronariene B, Se efectueazi de rutin tuturor paciengilor Ge foe agin pi 59a D, Leziunile semnificaive oupi>50% din lumen, B, Trebuie efectuatl de urgenf la pacienii cu modificltidinanice ST-T ReA,D,E 6. Cauzele hematologice care nu fac obiectl diagnosticului diferential in SCA non-ST: A, Leucemia acuta mito B. Beta-thalasemia . Anemia D. Sicklemia E, Trombocitoza esentiali ReA,BE 7. Cauzele cardiace cate nu fac obiectal diagnosticului diferential in SCA non- st: A. Cardiomiopatit ' B, Fibrozi endomiocardic& C. Leziuni mnsculare traumatice D. Cardiomiopatia Takotsubo E. Pericardite R=B,C 64 8. Riscul creseut in SCA non-ST implic A. Accentuarea simptomelor in ultimele 48 ore. B. Infarct miocardic in antecedente C. BRS/BRD nou apérute D. Modificiri dinamice de ST B. unde Q patologice ReA,C 9. Riscul scdzut in SCA non-ST implicé: A: Subdenivelare de ST >1 mm in mai multe deriva B. Varstt>70 ani CC. Angina cu debut recent : D. Scaderea pragului anginas E, Modificari dinmice de unda T RGD 10, Contraindicaile beta-blocantelor in SCA non-ST nu includ: A. Socul cardiogen B. Prezenta insuficientei cardiace congestive C. Prezenja blocului de-ramura dreapta D. Bloc AV de grad inalt E, Hipotensiunea arterial REBC 11. Care afitmatiireferitoare la aspitina sunt ADEVARATE? A. Induce inhibijie plachetar tranzitorie B. Inhibi COX-1 C. Doza de intretinere este de 150-300 mg D. Reduce riscul de deces la oti pacieatii eu SCA non-S'T E. Inbiba COx-2 65inditecfi ai trombinei sunt reprezentati de: Bivalinucint Dabigatran’ Aspirin Heparin Fondaparini A B. c D. B 13. Coronarografia de mare urgen(t se ofectueazi Ia pacientii cu ‘Modificti dinamice de ST-T ‘Aritmii ventriculare maligne Instabilitate hemodinamica ). Modificisi dinamice troponine Durere reffactari a (ratamental medical POOR > R=B,GE 14, Miisurileterapeutice pe termen Tung euprind: Dubla-antingregare toatt viata Aspirina timp de 12 tuni IEC la pacientii eu FEVS<40% Eplerenona Is pacienfii cu FEVS<35% gi diabet zaharat statine Ia pacienfii ex LDL-<70 me/dl reORP> RCD 15, Masur ferapentice pe termen Jung cupcind: A, Beta-blocant ls pacienfi eu FEVS<40% 1B. Aspirina toaté vieja C. ‘Sartari la pacienfi intoleranfi Ia TEC care asociaz& disfunotic VS D. Spironolactona la pacienti cu insuficienta reneli cronick E. Anticoagulant oral pe termen lung R=A,B,C 2.2 HIPERTENSTUNEA ARTERTALA COMPLEMENT SIMPLU \ 1. ReprezintS mecanisme incriminate in patogeneza HA, CU EXCEPTIA: A, Sistemul neryos simpatic: B. Predispozitia genetic C, Sistemul nervos parasimpatic , Sistemn! renin’-angiotensins-aldosteron E. Sistem vascular R=C 2. Sunt factori cu rol in intrefinerea si progresia HTA, CU EXCEPTIA: A. Hiperinsulinismul B, Diabetul zaharat C. Sedentarisranl D, Sistemal vascular 5. Fumatul R=D 3. Reprezinti cauze de HTA secundar, CU EXCEPTIA: ‘A. Sindrosme mielodisplazice B. Hiperparatiroidismnl CC. Sindromul de epnee fn somn , Feocromocitormal B, Courctajia de aortt RA 4. Reprezinti exploriri de laborator de rutiné in HTA, CU EXCEPTIA: ‘A. Potasemie B, Sumar de uriné C. Creatining serio D. Glicemie a jeun E, Profil lipidic R=B5. Reprezinti investigatii paraclinice de primi linie pentru evaluarea pacientului cu HTA, CU EXCEPTIA: A. Electrocardiogram’ B. Ecocardiografia , Evaluarea cerebrela. D, Masurarea indicelui braf-2lezni E, Ecogratia Doppler carotidiana R=C COMPLEMENT MULTIPLU 1. Reprezinti cauze de HTTA secundari renoparenchimatoasa: A. Stenoza nilaterali de arterd renal B, Rinichiul polichistic , Stenoza bilateral de artes renal D. Pielonefrita E, Nefropatia diabetica R=B,D,E, 2. HITA sistolicdizolata apare in urmitoarele afectiuni, CU EXCEPTIA: ‘A. Coarctatia de aorti B. Hiperparatiroidism C. Boala Paget D. Insuficienfé aortic E, Rigiditate Ao crescuta REA,B 3, Reprezints simptome care pledeazit pentru afectarea cerebral in cadral HTTA: A. Durere occipital B, Cefalee ©. Venti : D. Deficit motor E, Palpitait =, CD 68 | | 4. HTA determin’ afectare de organ pe urmitoarele aparate gi sis STAs rean te sisisteme: B. Pliman C. Ficat D. Artere periferice B. Creier si ochi R=A,D,E Explortile de laborator de rutin cup loarele, CU EXCEPTIA: ‘A. Factor reuinatoid ee eee ee ; B, Profil lipidie C, Glicemie a jeun D. Creatininemie E. Transaminaze RAK 6. Reprezinlé investigafii de primi linje in evaluarea pacientului hiperteasv, CU EXCEPTIA: A. Blectrocardiograma B, Eoogratia cardinci C. Bramen fimd de ochi D. Reografie renal E. IRM cerebral R=D,E 7. Care dintre urmitoarele reprezinti factori de rise candiovasculari? A. Fumatul B. Cireumerinfa taliei>104cm birbafi C. Valorea TA sistolic si diastolick D, Presitnea pulsulai E, Trigliceride>200me/al RA,C,D 698. Care dintre umnitoarele reprezintl parametr ai afectiii de organ fini in HITA? A. Microalbuminarie 3000mg/24ore B. Indice braj-glezn8<0,9 C. Cresterea creatinine’ serice >1,3-1,Sme/l Ia femei D. Hipertrofie ventricular’ dreaptt EB, Sclderea clearance-ului creatininei <60naV/minat ReBE 9. Reprezinta complicatii ale HTA, CU EXCEPTIA: A. Sindrom vertiginos B, Bola arterilé periferica C. Tnsuficient cardiac, D. Brongiti eronicd B, Bowla renslit cronick ReA,D 10,Urmatoarele reprezinti complicafii ale HA: ‘A. Boal cardiac igchemici B, Hepatita cronica C. Accidentul vascular cerebral D. Miclita B. Boala renal cronict REA, CE 11 Referitor la tratamental nonfarmacologic sunt ADEVARATE urmitoazele: A. Sclderes aportului de sodiu 'B. Remunjarea la frat . Dieta hipotipemianta D. Evitare sedentarismului E, Cregterea in greutate REA,B,C,D mM 12.Reprezinté clase de medicamente antihipertensive: A. Blocanpii canatelor de calciu B, Inhibitori de pomps de protoni C. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D. Antiagregante plachetare EB, Diuretice REA, CE 2.3 INSUFICIENTA CARDIACA COMPLEMENT SIMPLU_ A.Reprezinti cauze cardiace de CU BXCEPTIA: . A. Aritmii B. Infarct miceardic C. Tireotoxicoza D, Tamponada cardiac E, Bndocardita infecjionss, agravare a insuficiengei Rec’ cardiace, 2.Reprezinti cauze extracandiace de agravare a insuficientei cardiace, CU RXCEPTIA: A. Miocardita ‘Noncomplian¢i Ie tratament Anemia 2 . Infectii Embolii pulmonare room REA 3. Reprezintt simptome tipice ale insufici i TEPTIA: Ree eee wsuficienfei cardiace, CUEXCEPTIA: B. Ortopnees C. Edemele gambiere D. Sctderea capacitifii de effort E, Dispace paroxistict nocmma RC4, Reprezinta seme tipice ale insuficientet cardiave, CU EXCEPTIA: A. Turgescenf jugular B, Hepatomegalia de stazi C. Reflux hepato-jugular D. Raluti subcrepitante ‘ B. Nicturie ReE 5, Reprezinti seme clinice specifice ale insuficienfei catdiace, CU EXCEPTIA: A. Galop protodiastolic B. Cardiomegalia C. Hepaiomogalia de sta D, Tohicardia E, Suflurile cardiace Rec 6, Reprezinti examene de Inborator de rutina efectuate la paciental ca insuficienft cardiac, CU EXCEPTIA: A. Peptide natriuretice B. Tonogrami C. Hemogrami D. Fosfataza alcaling serict E, Coagulograma ReD. ‘7.Reprezinti modificisi ale trasoulvi clectrocardiografic Ia pacientul en insuficien(é cardised, CU EXCERTIA: A, Unde Q de necrozii B, Tulburiri de conducere atrioventiculark . Tolburasi de ritm D. Hipertrofie ventricular sting EB. Undau n | | COMPLEMENT MULTIPLU 1.Care dintre urmitoarele afirmatii despre insuficienfa cardiaci sunt ADEVARATE? . Dozarea peptidelor natriuretice are valoare diagnostic . Electrocardiograma este o investigate obligatory Radiografia toracic& poate evidentia cauze pulmonare de dispnee FE=40% confirm diagnosticul de insuficienfi cardiac ou FE scizutit Sevetitatea disfunctiei diastolice VS poate fi de patra grade moop> REA,BLC 2.Care dintre urmitoarele afirmafii despre insuficienfa cardiack sunt ADEVARATE? A, Bvografia transesofigians este 0 investigatie obligatorie B. IRM cardiac poate identifica boli infiltrative cardiace C. Obivctivele tratamentuiui vizearA setderea mortaltiti gi imbunitijirca cali viet jectivele tratamentului vizearR reducerea spitalizitilor, eresterea capacittit de efort E, Monitotizarea Holter este util pentru identificarea eventualelor tulburisi de rita ReB,C,D,E S.Reprezinté cauze de insuficienti cardiac’ prin suprasolicitare de volum, CU EXCEPTIA: A. Regurgitari valvalare B. Hipertensiune arterial C. Stenoze vatvatare D. Fistule arteriovenoase B. Sunturi intracardiace ReB,C B4,Reprezint’ cauze de insuficien{S cardiact prin suprasolicitare de presiune, CU EXCEPTIA: A. Regurgitari valvulare B. Hipertensiune arterial. C. Stenoze valvatare D. Fistule arteriovenoase 1B, Sunturiintracardiace ReA,D,E S.Reprezinta cauze de iisuficients cardivcd prin sctderea umplerii cardiace, (CU EXCEPTIA: A. Hipertensiunea arterial B. Tehiasitmit C. Sarcoidozt D. Tumori cardiac E. Toxine cardiace RAE 6.Care dintre urmitoarele afirmsfii sunt ADEVARATE despre tratamentul nonfarmacologic al insuficienfei cardiace? ‘A. Aportal de sare redus la 4-Sp/2i B. Consum redus de alcool-10-20g/zi . Io formele severe de insuficienf® cardiac cu hiponatremie se recomanda. restricfie de lichide 2V2i D, Remunjarea la format E, Consum redus de aleool-20-25p/i R=B,D 8, Care dintre umitoarele afirmatti en privire la insuficienfa cardiack on FE selzuti sunt ADEVARATE? A. TECA sunt clasa terapeutict esengiala B. TECA redue mortalitatea C. IECA sunt recomandafi la tofi pacientii eu FR<40% D. TECA sunt recomandaf in sarcind B, IRCA au ca reactie advers® hipopotasemia R=A,B,C 9, Repreziuti contraindicafii ale IECA, CU EXCEPTIA: ‘AL Tuse seace B, Istoric angioedem C. Steno unilateral de artert renal D. Stenozi bilateral de arterd renalt EB, Creatininé serica >2,Smg/dl = A, 10, Care dintre urmitoarele afirmaii cu privire la insuficienfa cardiack cu FE sedizutl sunt ADEVARATE? A, Beta blocantele au efect aniischemic, antiartmic B. Beta blocantele sunt reooinandate Ia tofi pacientii cu FE2,Smg/dl D, Antialdosteronicele so recomandi pacientilor cu simptome’persistente gi valoare a FES35% E, Antialdosteronicele se recomanda pacienfilor cu simptome persistente 1 vyaloare a FE<40% R=BD24, CALE VINES ULURMUALCIS BLILLRHIL CU PRIVEE fit MNSULICICA CaTUTACa CU EE scdiztd sunt ADEVARATTE? A, Tvabradina inhib curent Ifa nivelul nodulul sinasel B. Ivabradina se administreazl la pacienfi in fibrilafic atrial C, Wvabradina scade rata spitalizttilor Ia paciengii cu disfimeyie VS severi gi AV>TO/mninut D. Ivabradina nu se poate asocia cu terapia betablocant B, Doza inifiatt de ivabradina este Smg de 2 ori pe 21 RA, CE 13. Care dintre urmatoarcle afitmafii cu privire Ia insuficienfa cardiac cu FE sefizti sunt ADEVARATE? Diureticcle amelioreazd simptomele gi supraviefuirea Diureticele pot erca dezechilibre hidro-clectrolitice si hiperuricemie . Digoxinul are efect inotcop negative 9. Digoximul amelioreazi simptome Digoxiaul este recomandat impreuia cu betsblocantul pentru controlul frecvenjei cardiace la paciengii cu TC gi fibrilafie arial permanent moOR> R=B,D,E 14, Care dintte unmitoarelo afirmai.cu privire fa insuficienja cardiac cu FE sefizuti sunt ADEVARATE? ‘A, Revascularizarea miocardicl amelioreaz prognosticul B. ICD in preventia secundari reduce riscul de moarte subiti la pacienfii cu sxitmii ventriculare ©. CRT se recomandi Ia pacieatii cu fibrlafie atrial si IC sever simptomuatici in ciuda unei terapii farmacologice adccvate D, ‘Transplantul cardiac este indicat tuturor pacienfilor in faz terminal B, Dispozitivele do asistare mecanicd circulatoric sunt destinate susfinerii ciculafici fn asteptarea transplantubui A,B,E 76 emt naman acne Paterno 2.3.1 INSUFICIENTA CARDIACA ACUTA, COMPLEMENT SIMPLU 1, Care dintro urmitoarele afirmatii despre insuficionja cardiack aculi este FALSA? A. Pacientul necesitit spitalizare B. Debutul semnelor si simptometor de insuficien eardiact acuth este rapid C Debutul semnetor si simptomelor de insuficienfé cardiact acutl este lent D. Pacientul necesité intervengie terapeuticd imediati E. Reprecint apravare progresivi. a semnelor gi simptomelor de insuGeieng cardiac ReC 2 Care dintre urmitoarele afirmatii despre insuficienja cardiach acuti este FALSA? A, Sunt deserise cinci tablouri clinice ale insuficientei cardiace acute B. Se poate asocia cu sindrom coronarian acut C. Se poate manifesta ca insuficien{& cardiac dreapta izolatt D. Se poate prezenta ca joc cardiogen EE, Se poate prezenta ca edem pulmonar acut REA 3. Reprezinié cauze de decompensare a insuficienjei cardince eronice, CU BXCEPYTA: A. Pacumonii BB Lipsa aderenfei Ie tratament | . Anemia D, Intervengii chirugicale E. Disfunetia renal REC n4, Reprezinti cauze,si factori precipitant’ si insuficienfei cardiace acute prin tulburisi circulatori, CU EXCEPTIA: A. Tireotoxicoza B. Tamponada C. Embolia pulmonar D. Septicemia E, Diseofia de aorti REE 5, Care dintre urmitoarele afirmafii despre edemal pulmonar acut cardiogen sunt FALSE? ‘A. Are ca mecanism supraincdrcarea de volum a VS 'B. Are ca mecanism disfincfia sistolict sau diastolic a VS . Pacientul este intens dispneic D, Tensinnea arterial este sedzut E, Tegumentele sunt reci, trenspirate R=D 6, Care dintre urmatoarele afirmatii despre socul cardiogen este FALSA? A. Se caracterizeaz prin TAs R=D NU reprezinti canze de miocardite virale generatoare de CMD: A. Virus Coxackio B. Adenovirusuri C. ECHO-virusuri D. HIV E. Rickettsii R=E COMPLEMENT MULTIPLU 1, Simptomatologia CMD include: D. Insuficienfa cardiact dreaptt E, Tuse In efort R=A,B,D 2. Blectrocardiograma in CMD evidentiazi: ‘Aspect normal Ait BRS HVS ‘Supradenivelare de segment ST mDORP RB, CD3. Dingnosticul diferenfial al CMD se face cu: A. Boli congenitale B, Cardiopatia ischemics ©. Miocardita viral D, Endocardita infecfioast E. Cardiomiopatia secundari medicamentcloe R=A,B 4, ‘Tratamentul CMD presupune administrarea de: ‘A. Digitald pentra efectul de roducere a mortaliifi B, IECA Ia pacienfit intoleranti Ja sartani fa C. Beta-blocante pentru climinarea efectelor negative ale sistemului simpatic ‘D. Sartani pentru cresterea fractci de ejectic E. Diuretice pentru ameliorarea prognosticului REC,D 5. Opjiunil terapeutice din CMD NU inelud: ‘A. Terapia de resincronizare B. Diuretice C. Transplant cardiac D, Calciu-blocante E, Medicafie inotrop pozitiva ~amiodaroni, =D,E 6. ‘Trésdturile dominante ale CMH sunt reptezentate de: ‘A. Hipertrofia VS in contextul steuozei aortice B. Asocierea familial C. Asocierea cu moartea subiti cardiac D, Regresia hipertrofiei cu inintarea in virsté 1, Progresiahipertrofiei cu inaintarea in varst R=B,C 4 10. Caracterizeaza CMH din punet de vedere morfopatologie: ‘A. Masa VS depigeste freevent 500g B. Tntereseaza strict VS ; C. ingrogares lumenului arterelor coronate mick dD Anomalii ale inserfiei muschiului papilar Ia nivetul valvei mitrale anterionre E, Dezorganizarea fibrelor musculare READE . Caracteristicile ecocardiografice ale CMH sunt: ‘A. Miscare posterioarsistoicl » VMA in form obstructivit B, Bvalvarea gradientului prin examinazea Doppler C. Raport grosime SIV/grosime PP>1,5 D, Hlipertofe limitatl Ia nivelat SIV E, Inchidere protosistolics a valve uortice R=BCE 1. ‘Tratamentul medicamentos in CMH include: A. Disopiramida B. Beta-blocante ©. Diltiazem B. Amiodarona : - E, Ablatie cu alcool a septului REA,B,C ‘Tratamentul prin ablajc cu alcool in CMH presupune: A. Injectarea de alcool in artera descendent anterioard stings B, Se poate eftetua gi la valori mici ale gradientuluiintraventéicular C. Trebuie efectuata cu un pacemaker temporar D, Induce 0 zona de hipokinezie septala E. Se poate insofi de procedee de reparare a yalvei mitrale RGD 85‘LL. Swat cauze primare de CMR: Bolt infiltrative Pseudoxanthoma clesticum Badocardita Loffler Hemocromatoza Fibroza endomiocardic& BOOBS RGE 12, Trlsitura hemodinamica caracteristica a CMR este reprezentata de: A, Scfidere abrupt gi rapid a presiunii ventriculare la debutul diastotet eu crestere rapid’ pana la un platou B. Disfuncfia diastolick C. Presiuni sistolice crescute 1D. Semuv! “dip-platou”” B, Sem ridacini pirate R=A,D,E 13, Beocardiografia in CMR evidenfiazt: A. Punefic diastolict normal BB. Functic sistolicd normal C. fngrogarea perefilor VS D. Modifictsi ale endocardului E, Modificdri miocardice caracteristice, in fanctie de etiologic R=B,C 14.Tratamental CMR presupane: ‘A. Administrarea de diaretice pentru scaderea prosiunilor de umplere BB, Caleiu-blocante pentra ameliorarea progrosticului C. Bets-blocante pentru ameliorarea prognosticului D. Digitali pentra ameliorarea simptorbelor B, Terapie chelatoare Ia cei cu hemocromatozi RAE 86 2.5 ARITMILE $1 TULBURARILE DE CONDUCERE, STOPUL CARDIAC COMPLEMENT SIMPLU 1, Sunt incluse intre aritmiile sinusale: A. Flutterul atrial B, Fibrilagia atrial C, Tahicardia sinusalé D. Sindromul de preexeitaie B, Scipirle joncfionale Rec 2. Care dintre unnitoarele reprezinti un mecanism de producere a aritmici? A. Reintrare B, QRS larg C. ORS ingust D. Excitabilitate anormal B, Oprires sinasali RA 3, Pac parte din clasa I Vanghan-Williams: A. Tosilat de bretiliu B. Sotalol C. Amiodarona D. Verapamil E. Disopiramida RE 4, Fao parte din clasa II Vaughan-Williams: A. Diltiazem B. Propafenona C. Flecainida D. Betablocante E. Sotalal R=D5, Care afirmafie referitoare Ja tahicardiile prin reintrare este ADEVARATA? A. Auca mecanism reintrarea ventricular B. Reintrarea atrioventricular este mai raré decdt cca nodal C. Impulsul reintré in ari intotdeauna pe calea Tent D. Sunt generate de d extrasistola joncfional , In reintrarea ortodromicd aspectal QRS este larg ReB 6. Clinice tahicardiei prin reintrare NU include: A. Sincopit B. Tuse ©, Angina D. Insaficienfa cardiac E, Lipotimie RB 7. Caractorizenzi flutter-ul atrial: A. Este 0 aritinie a cordului sanatos BB. Mai frecventa la femei . Generatii de automatism anormal D. Are o frecvenfa de 300/minut, , Tratamentul prin ablatie este rareori eficient ReD 8. Factorii de tise pentru fibrilafia atrial’ NU includ: A. Hipertensiunea srteriala B. Hipertiroidia . Cancer D. Disbetul zaharat B, Obezitatea Rec 88 9 Reprezinté optiunea terapeuticd obligaorie i fibril atrial: A. Restabilirea ritmului sinusal BB. Prevenirea accidentelor embolice C. Menjinetea ritmului sinusal , Controiul simpromelar B, Prevenirea recurenfelor ReB COMPLEMENT MULTIPLU 1, Fae parte din clasa 1V Vaughan-Williams: A. tosilatul de breil B, blocante ale canelelor de calciu nondthidropitiinice ©. Amiodarona D. Verapamil E Diltiazem, ReBDE 2. Referitor la tahicardile prin reintrare sunt ADEVARATE urmitoarele: 4 Reintrarea atrioventricular: presupune obligatorin o cale accesorie de preexcitafie, manifest 5. Reintearea nodal presupune um circuit paranodal de reitrare . Reintrarea presupune existenfa unei ci rapide i a uneia lente D. Calea lenté de conducere este situatd intotdeauna intranodal B, Bucla de reintrare are tendlinga la autoperpetuare RCE 3. Tratamental fluterului atrial NU include: A. Blectrostimularea “overdrive” transesofagiand B. Conversiaelectricd C. Ablatia nodulué attioventricular D. Stimulare ventricular E, Betablocante RCD 89.4, Predictoriiecografici de eparfi afibriatci arial includ: A. Dilatares atrial B. Difotarea ven C. Hipertrofia ventricular’ dreapti . Disfunotia sistolick a ventriculu sting lari , Valvulopatii mitrale ReA,D 5, Consecinfele instatari fibritajei atsiale includ: (A, Accidentele trombembotice BB. Infarctal mioeardic act C. Decesul D, Remodelarea cardiac B. Reducerea dchitului cardiac eu 25-30% R=A,DE 6. Restablirearitosuhui siomsal fn fibrilafin atrial se poate face cx: ‘A. Amiodarona B, Sotalol C. Disopiramida D, Propafenona B, Conversie electric’ READE 1. Aspectul electrocardiografic al extrasistolelor ventriculare include: ‘A, Complex QRS ingust B. QRS cu morfologie de bloc de ramuri , Absenfa undei P ; D, Absenta pauzei compensatorii B, Complex QRS larg Re CE 8. Tratamentul extrasistolelor ventriculare presupune: A. Lidocaina in perfizie, de ratina 2B. Blocanji beta-adrenergici la pacienfi cu infarct miocardic vechi . Amiodarona la pacienfii ex miocardita D. Aaxiolitic ca betablocant la pactengi fir anomalii cardiace structurale E, Encainide la pacien(i post-infarct miocardic R=B,C,D . Predictorii de whicardic ventriculart Ietalé duph infarct miocardic sunt reprezentafi de: A. Fractia de ejecte setzmta B. Extrasistole potimorfe pe ECG C. Extrasistole multiple pe inregistrarea Holter D, Recurena infsrcinini miocardic E, Studinl electrofiziologic inductor de tshicardie ventricular’ Re AE 10-Tahicardile ventriculare prin alungirea intervalului QT apar ia: A. Infarct miocardie B. Valvulopatii ©. Genetic D, Diselectrolitemii E, Boala Chagas ReC,D 11 Blectrocardiogranaa in tahicardia ventricular ara: A, Durata QRS>120 msce B. Disociafieatrio-ventriculars . Puziuni ventriculare D, Conducere retrogradi E, Unde P neconduse R=A,BC12,Tratamental pe termen lung al tamcardulor ventriculare NU melude: A. Propafenona B. Defibrilator implantabil C. Terapia de revasculerizatio miooardics D. Verapamil B, Amiodarona R=A,D 13.Tratamentul tahicardiei ventticulare din sindroamele de QT Iung include: A. Amiodarona B, Defibrilator implantabil C. Blocant beta-adrenergic D, Caleit-blocante E. Ablofia prin radiofrecvent R=A,B,C 14.in codificarea NASPE, prima liter semnifict: ‘A. Camera stimulats B, Camera detectata C. Deatrin +ventricul D. Irinhibat E, Remodulare de freeventa REA,C LssIndicafia de cardiostinniare permanent ta pacienjit ca sinoope si ‘bradicarie suspecatt dar nedocumentat ince: A, Pacienti cu bradicadie simptomatict B, Sindzomol de sinus carotid y>70 nsee pe ECG Dues Aves gk ns 3 demonstrat prin stimulare programa B. Bloc AV de gradu 2ip 2, nduferen de simptome ReB,D 92. | | | 16.Cate afirmatii sunt ADEVARATE referitor la boala noduilui sinugal? A. Include oprirea sinusali ' B. Se numeste gi sick sinus syndrome G. Arco progresie rapida spre deces D. Unii pacienfi dezvolti si tulburici de conducere atrioventricular &, Stimulare AIR pentru pistrarea conducerii AV normale R=A,B,D,E 17.Cauzele cfgtigate de bloc atrioventricular includ: A. Cardiopatia ischemict croniecd B. Postabiatie prin radiofreeventi C. Neuromiopati D. Congenitale , EB, Intoxicafii REA,B,C 18. Bleetrocardiograma in blocul atrioventricular aratis ‘A. PR>200 msec in blocul AV grad 2 B, Altemanfa de unde P conduse gi neconduse fn blocal AV grad 3 C; Alungirea progresiva a intervalulai PR pind cind o unda P nu este condustt in blocul AV grad 2 tip Mobitz 1 D, Disocisfie completé intte activitatea trialé gi ventricularé in blocul AV amd 3 , Mai multe unde P consecutive blocate in blocul AV de grad inal Re D,E 19.Care afirmatii sunt ADEVARATe referitor la cardiostimmularea permnanenti fn blocurile AV? ‘A. Esto indicats si in cauze reversibile de bloc AV B. in blocul AV grad I, este indicat dacd PR>300 mace C. Nu este indicat decat in blocul AV grad 3 D. Este indicat fn blocul AV grad 2 tip 2 cu complex QRS larg EE. Este indicat fn blocul atrioventricular congenital R=B,D,B 9320.Care afirmatii sunt ADEVARATE referitor la stopul cardiac: A. Include gi sincopele \ 'B. Mecanismul principal este reprezentat de oprirea cardica . Rovenitea spontand este foarte rara : ~ D. Poate spare prin rupturé de anevrism aortic , Necesiti resuscitare cardio-pelmonar R=GD,E 21. Tratamentul stopului cardiac A. Suportul vital de bazit | B, Suport vital avansat C. Uiilizarea defibrilatorataindiferent de eauza stop DD, Utilizarea de atropina E, Administrarea de lichide iv RAB 2.6 VALVULOPATIILE COMPLEMENT SIMPLU 1, Care dintre urmatoarele afirmatii este FALSA? | ) A, Suprafafa normalé a orificiului mitral este 4-6cm? | B, Stenoza mitralé severi (critica) este definiti ca suprafifa orificiuloi mitral <1,Seni* C. Stenoza mitral poate fi cauzatl de foziuni ale cuspelor mitrale \ D, Stenoza mitrali poate fi cenzati de fuziuni ale comisurilor E, Stenoza mitral poate fi cauzaté de fibrozarea condajclor RB 2 Care dintre urmitoarcle afirmafitreferitor Ia etiologia stenozei mitrale este FALSA? ‘A, Asocierea stenozei mitrale postreumatismale ou defect sept attial se ‘mumeste sindrom Lutembacher B, Etiologic predominant este congenital « C. Biologia predominant’ este reumatismal’ D, Biologie foarte rari: boala Febry E. Btiologie foarte rar R=B 3. Care dintre urmittoarcle afirmatii referitor la complicafile stenozei mitrale sunt FALSE? ‘A, Cea mai fiecventé complicate este tahicardia ventricular B. Cea mai freeventa complicate este fibrilata atrints C. Pot apirea emboli sistemice D, Hipertensiunea pulmonar si endocardita infectioas& sunt compl stenozei mitral EE Pot apiiea fencinene de insuficien( cardiac RA 4. Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la insuficienta mitral este FALSA? A. Poste fi acuta sau eronicit B. Se datoreazA disfunctiei sparatului subvalvalar C. In incidents bolii mitrale, reumatiseul este in erestere D. Insuficienfa mitral degenerativi este predominant E, Se poate datora disfuncfiei inelului mitral Rec5, Care dintre urmatoarele afirmayii referitoare In insuficienja mitrala este FALSA? , ‘A, Insuficienje mitral acuta poate fi determinata de tranmatisme toracice, infarct miocardic, B, Insuficienta mitrelé croniet are multiple etiologti C. Sunt canze de insuficient mitrala cronicd functional: cardiomiopatia hipertzoficd obstructiva, disfumcfia mngchilor papilari D. Sunt cauze de insuficien}t mitralé cronick degenerativa: prolaps de valva mitralacalcifieri E, Sunt cauze de insuficienfl mitvala cronicd infecfioasi: endocardita Libbman-Sachs ReE 6, Care dintre urmitoarele afirmatiirefertoare la stenoza aortck este FALSA? ‘A. Este cea mai frccventé valvulopatic B. Incidenta stenozei aotice reumatismale este fn scidere . Ponte fi congenital sau dobandits , Aria orificiuli aortic normal 2-4en? E, Aria orificiului aortic normal 2-3em* RD 7. Care dintre unmitoarele afirmafiireferitoare la stenoza aorticd este FALSA? A. Poate fi congenitalé sau dobanditi BB. Simptome-angina, sincopa sama ae a Gn Tocar neu idee pe vel da bara gatulai 1D, Examen clinic: pusus parvus et tardus E, in faza de insuficienfi cardiac apar semne de congestie sistemic& Rec 96 Soe 8. Care dintre ummétoarele afirmafii referitor la insuficienfa aortic este PALSA? A. Poate facut sau cronici B. Cauze frecvente: lupus, spondilita anchilozanté C. Btiologia este determinaté de anomali ale valve g/eau ridacini aorel gi ‘aortei ascendente D. Cauze rare: sindrom antifosfotipidic ; E, Complicatitfrecvente sunt insuficienja eardiacd, endocardita infections R=B 9. Care dintre unmitoarele afirmatit referitoare la insulicienfa aortic& este PALSA? A. Simptomele includ: dispneea de efort, palpitai, sincopt B. Semne periferice de debit cardixe crescut C. Clinic: uruiture diastolick Austin-Flint in focarul mitral D, BCG-frecvent fibrlaja atrial E, Beocardiografia stabileste diagnosticul gi cuantficd insuficienta aortic R=D 10.Care dintre urmatoarele afirmafii referitoare la insuficienja tricuspidian’ este FALSA? A. Apare datoriti disfuncfici aparatului valvular tricuspidian B, Insuficienfa tricuspidiand primard este mai frecvents , Insuficienfa tricuspidiand secundaré apare it infaretul de venticul dropt 'D, Insuficienfa tricuspidiana primaré apare in boala Epstein E, Insuficienta tricuspidiand primara apare in endocardita infecfioast ReB 1L.Care dintre urmitoarele afizmafii referitoare 1a stenoza tricuspidian’ esto alsa? A. Etiologia este predominant reumatismala B. Se asociaza rarcu alte valvulopati C. Pe BCG apar semne de supraincircare atrial dreapta sau aritmii atriale D. Ecocardiografia permite stabilirea diagnosticului gi cuantificarea stenozei tricuspidiene B, Tralamentul medical nu inflenfeaz’ supravictuirea = B| | 12.Care dintro urmitoarele afirmafi referitoare la stenoza pulmonarl este fale? A. Este 0 efectiune rari B. Frecvent, este congenital : C. Stenoze pulmonard dobinditl poate fi determinati de vegetefi D. Stenoza pulmonar dobanditi poate fi determinaté de tumori mediastinale E, ECG-hipertrofie ventricular stings RE 13.Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare le insoficien|s pulmonar’ este fala? A, Este rari TB. Poste fi organic san congenital ; ee CC. Insuficienfa pulmonari functional. nu se asociaz cu hipertensiunes ‘pulmonar D. ECG releva hipertofie ventricular dreaptt i E, Corecfia chirurgicalt se realizear cu proteza biologicd Re COMPLEMENT MULTIPLU 1. Care dintre urmitoazele afirmatiireferitoare 1a etiologia stenozei mitrale sunt ADEVARATE? A, 99% este reumatismala B, 30% au stenozA gi insuficienja mitrals associate C. Incidenga stenozei mitrale este tn scidere 1D. Stenoza mitralé congenital este frecvent& EB, Stenoza mitrala congenital este descoperits in copilarie REA, CGE 2. Care dintre urmitourele afirmajii referitoare la stenoza mitral sunt ADEVARATE? ‘A. Pacienfi pot fi asimptomatici i B, Pont demaseti de mumerog fst precipita ‘incipalil simptom este durerea retrosterna D Seen peeieat wma si simptome asociate embolilorsistemice E, Facies teros R=A,B,D. 98 3. Care dintre urinitoarele afirmatiireferitoare la stenoza mitralé sunt BALSE? A. Clinie-semmul Harzer B. Clinic-uruitura diastolica C. Nu este necesara efectuarea ecocandiograici D. ECG releva hipertrofie ventricular dreapt, aritmiéatrale B. Eeocardiografia de sttes se poate efectua dact exist discordang’ tne simptomatologie si aspectul ecocardiografii R=GD 4. Care dintre wrmitoarele afirmafii referitoare 12 stenoza mitralé sunt ADEVARATE? ‘A. Cateterismul cardiac este investigate de prima teaptt B. Con mai frecventé complicate este fbrilafia atrial C. Cea mai frecventt complicaje este insuficienya carding 1, Poate apitea endocanita infectioasi B. Tratamentul medicementos creste supraviefurea ReB,D 5. Care dintro urmitoarele afimmafii refesitoare la inswficienja mitral® sunt ADEVARATE? A. Simptomatologie este variabila B. Poate fi acut sau cronicd C Insuficienya mitrals scuti este bine tolerata D. Insuficienfa mitral acuta determing edem pulmonar acut E, Insuficienfa mitral cronica se manifesta cu dispnee de efort, astenie R= A,B, CE 6, Care dintre urmitoarele afinuafii referitoare la insuficien{a mitrala sunt ADEVARATE? A, Clinic-suffu holosistolic apical 'B. Tn fazele avansate apar seme de congestive C. Cateterisml cardiac este frecvent recomandat D, Pacientii care dezvoltt fibrilafic atrial vor urma terapie ou antiagregant plachetar E. Insuficienta mitrala acu’ nu reprezintk urgenfa chirurgicalt REA,B 90COMPLEMENT SIMPLU 2.6.1 ENDUCARDIVA INFECPIUASA, 4, Care dinte FALSA? A. Apar manifestiti cutanate B. Apare splenomegalic s EAN pozitiv Coracteristic-aparits unui sufla no 2 ton ‘umnitoarle afirmatii reeritoare Ia endocardita infeeyoast este 1. Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la endocardita infectioast este FALSA? A. Are mortalitat ridicatt BB. Leziunea caracteristca este vegetafia C. Se poate localiza pe disporitive intracardiace D. Afecteaza predominant femeile REC E, Existii afecfiuni predispozante } S. Care dinire ummitoarele afirmapii it i FALSA? sie fit referitoare Ia endocerdité infecioasd este R=D A, Hemocultarile sunt esentiale pentru diagnostic B. Poraclini-anemie feripriva. nO e Seniesa hemoculturi seriate lita. i i . vcardiografia poate vizuali 2. Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare Ia endocardita infecfioasi este icocardi poate vizualiza abcese perivalvure FALSA? B. Ecocardiografia poate vizualiza anevrisme valvulare ‘A. Incidenfa maxima este Ia 30 ani RB B. Endocardita pe protezl este precoce sai tardivit C. Etiologia este diversi D. Hemoculturile pot fi negative COMPLEMENT MULTIPLU E. La pacientii purtitori de dispozitive intracardiace apare endocardita pe cord teen S smitoarele i referito oe ds aes Dev ARaimitoale afm refertoae Ia endocardia infefioast sunt A. Lezivunea caracteristicd este i ‘vogetaia REA B. La consumatorii de drogu iv apare endocardi C. Poate fi precoce san ae dita de cord sting D. Pacicajii sunt de obicei afebrili —- 3, Care dintre urmitoarele afinmafii referitoare la endocardita infectioast este E, Pacientii sunt esimptomatici FALSA? RAC ‘A. Hemoculturi pozitive in 86% din cazani B, Pacienfii prezinta febra/subfebra 5 C. Pacienfi pot prezenta tablou clinic de colic’ renal Care din umitcarele afirmatii referitoare la tabloul clinic D. Pot aplirea manifestiiri ocular infectioase sunt ADEVARATE? clinic al endocarditei : Sa ‘i A, Apare sindrom sindrom de ischemic acuté 2 membrelor inferioare Ps reumatoid simetrie , Poate apatea ischemie 2 sree . Apare splenomegalie ReA D. Rinichi palpabi j B. Bdeme gambiere R=BLC 102 1033. Care din ummitoarele afirmafii referitoare 1a endocardita infecfioass sunt ADEVARATE? ‘A. Pacienfi an hematurie B, Ponte aptrea afazie ©, Pot descrie mialgiit D, Pot aparea deicite motorii E. Ascita R=A,B,C,D. 4, Care din urmitoarele afirmatii referitoare la endocardita infecfioas& sunt FALSE? : A. Sunt necesare hemoculteri seriate B. Apare leucocitoza cu Himfocitoza CC. Fara sindrom biologic inflamator D, Factor reumatoid pozitiv E, Crioglobuline prezente R=B,C 5, NU reprezinté metode paraclinice pentru endocardite infections: Recoltarea de hemoculturi ~ IRM cardiac eografia trtnsesofagian’ “Testul tilt Ecocandiografia de stres moo R=B,D,E 6, Referitor la diagnostical endocertite infectionse, sunt ADEVARATES ‘A. Diagnosticnl pozitiv presupune 3 crterii minore B. Se stabileste pe baza criteiilor Duke modificate C. Dingnosticel pozitiv presupane 2 eriterit majore D, Diagnosticu poztiv presupune Seriterit minore ne FE. Dingnosticul pozitiv presupone 2 criterii majore gi 1 eriteriu minor R=BGD 104 7. Referitor la diagnosticul endocardite intecfioase, sunt ADEVARATE: A. Reprezintit crteri minore-noduli Osler B. Diagnosticul pozitiv presupune 5 criterii majore C. Febra>38C* este criterin major D. 2hemocultari pozitivecriterin major E. anevrisme micotice- criteria minor R=A,D,E 8. Care dintre urmatoarele afirmatii despre endocardita infecyioast sunt FALSE? A. Abcesu! splenic este complicatic «El B. Antritele sunt distracsive C. Antibioterapia pentru BI pe proteza valvular se mentine 2-6 siptimani D. fn cazul protezelor valvulare se asociazA Rifampicina E, Dack agentol patogen nu este identificat se temporizeazatantibioterapia R=B,CE 9.Care dintre urmiitoarelo afirmafii despre endocardita infecjioas sunt ADEVARATE? A. Durata tratamentului antibiotic pentra stalilocoe metilicin rezistent este de 4- 8 siptimini Durata tratamentului antibiotic pentm staflocoe metilicn sensibil este de 4 6 stiptamani Pentru steptococul sensibil la peniciling se administreazi ceftriaxon {In cazul vegetafilor >| 0mm se practic tratament chirurgical {n cazul vegetatiloc <10mm? se practick tratament chirurgical B, Bon R=B,C,D 10.Care dintre urmitoarele afirmatii privind endocardita infectioast sunt ADEVARATE? A. Se recomandi profilaxia Ella pacienfi supusi unor examinti endoscopice B. Se recomanda profilaxia El la pacienti ca boli valvulare C. Manipularea gingivali este manevre siomatoiogick cu rise crescut D. Manipularea gingival& este maevra stomatologict cu rise sekzut FE, Administrarea antibioticului se face en 30-60 minute preprocedural R=B,CE2.62 PERICARDILA. COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre urmitoarcle afirmafii despre poricarditi este FALSA? A. Esto afectiume inflamatorie BB. Poate fi acutt sau cronica C. Poate fi precoce sau tardiva D. Debntal este cu prodrom E, Se poate complica cu tamponada cardiack REC 2. Care dintre urmitoarele afirmafii despre tabloul clinic in pericardita este FALSA? ‘A. Zgomote cardiace asurzite B. impuls apical bifid C. Frecaturi pericardict D. Apare durere toracic® B. Digpmee gi tuse seact ReB 3. Care dinire umuitoarele afirmatii despre exploririle parnctinice in pericardité este FALSA? A. BCG-tahicandie sinusalt B, ECG-aliomanfi electric C. Roocardiografie-colaps atti diept D. Radiografie toracici-cord in carat E, Radiogralie toraciet-cord in sabot REE 4, fn legiturd cu tratamental in pericarditi sunt adevarate, CU EXCEPTIA: ‘A. Drengjul chirargical se practicd de rutin B. Pericardiocenteza se efectueazi in tamponada cardiac C. Se adminitresza ibuprofen D, Se administreaz8 colchicina E. Pericardicctomia se efectueast dact exists fenomene constrictive ReA 106 Weep eieincce READE. 6. Reprezinti modificati ECG in pericarditi CU BXCEPTIA: A. Tohicardia sinmsali B. Fibyilagia atrial, C. Altermanga electric D. QP lung EB. Bloc AV grad 1 R=D,E 7. Care dintre ummatoarele afirmatii despre tratamentul in pericarditii sunt ADEVARATE? Se administreazdt AINS Se admnistreazi la debut glucocorticosteroizi ‘Se poate administra colchicina . Drenajul pericardic se efectueazt de rutin Pericardiocenteza se efectueazs in tamponada cardiac moO eP ReA,GE 108 CAPITOLUL Hf- GASTROENTEROLOGIE— HEPATOLOGIE 3.1 REFLUXUL GASTROESOFAGIAN COMPLEMENT SIMPLU 1. Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) : ‘A. Este 0 afbofiune acuts B. Cauzati de reflux confinutul intestinal im stomac C. Determind leziuni ale mucoasei esofagiene D. Bste asimptomatica B, Determind leziuni ale nmicoasei gastrice Rac 2, Care este principala cauzi pentru refluxul gastro-esofagian? ‘A. Bxistenfa nei herniibintale mari B, Contractia insuficientt a sfincterului esofagian inferior (SED) gi relaxares patologict tranzitorie a SEL , Prosiune gastric& creseuti determinat& de obezitate sau sarcin& 1D, Clinostatism dupa masi , Gastropareza R=B 3. Care din urmitori factori determing sctiderea tonusului SEI? A. Cresterea in grentate B, Consul de sleool . Sedentarismul 1D. Factori de medin (cresterea temperatuti, umiditate crescutf) B, Conditii de stres ReA 1094, Medicamentele ce determing sciderea tomnsului SEL sunt: { A. Blocanfi canalelor de sodin 1 B. Anticolinergicele ' . Aniagonist P-adrenergici \ D. Agonigti c-adrenergici B, Conticoiza R=B ‘A Conserve B. Ulei vegetal . Produse pe bazi de lactate D. Mancanuri grase E, Biuturi necarbogazoase | i 5, Cure dintre urmitoarele alimente pot determina RGB? | | R=D considera cd are BRGE un pacient care acuza urmitoarele: | © Pon regurgitajii acide de cel putin 2 ori pe lun’, in decurs a 4-6 ‘vltsituri de cel pojin 2 ori pe stptimfnt, fn decurs 2 4-8 | sptimini | . Prosi $i rgurgitai acide de cel pain 2 ori pe sipsimans, fn decurs a 6-8 ptm ae D.Piozis gi vitor de cel pojin 2 ori pe siptimng, in deous 2 6-8 Aptian : She B, Pitts i regurgitail acide de cel putin 2 ori pe spin in decurs a 4-8 siptiméni R=E 7. Care sunt semnalele de ,alarma” ce impun evaluarea prin endoscopic digestiv superioar& in eazul unui pacient cu BROB? A. Istoric familial de BRGE B, Anemia ; C. Hemoragia digestive inferioara j D. Dispnee fi ( E. Regurgitaii acide 4 R=B 1 ho 8. Care dintre urmitonrele sunt simptome extradigestive in BRGE? A, Manifestiti cutanate B, Manifestiri oftalmologice C. Durerea toracica D, Durerea lombari E. Manifestiri reumatologice R=€ 9. Cele mai frecvente manifestiti extiadigestive in BRGE sunt: A, Tuse eronici B. Durere toraeicX noncardiac C. Fatingodinie D. Disfonie EB, Sinusité cronies t R=A 10.Cum putem diagnostica BRGR? : A. Se pune pe baza simptomatologici din ultima Iona B, Este confirmat printr-un réspuns complet le administrarea de inhibitori de Pomp de proton C. Se recurge le endoscopin digestiv superiom de prim intengie D. Este confirmat prinu-un rispuns complet ia administrarea de blocanti de receptor histaminici E. La paciengii cu semne de alarmii se recurge la endoscopia digestivi superioar in timpal 2 R=B 11.Bsogastroduodenoscopia ca gi metoda de explorare a BRGE: A. Este una din metodele de diagnosticare a BRGE. B. Nu poate exclude esofagite de alte cauze C. Accasti explorate are o sensibilitate foarte bund (90-959) D. Sensibilitetea este mai slabit (aprox. 50%) in cazal BRGE ou simptome digestive E. Cind sunt prezente manifestirile extradigestive, accesta araif leziuni in 8 in 10 cazuri R=D ut12.Conform recomandirilor ,Consensului fianco-belgian” si ale Colegiulut ‘American de Gastrocaterologi, so poate concluziona ef endoscopia superioart este indicat fn urmitoarele cazari: ‘A. Varsta pacientului peste 60 de ani B, Vérsta pacientului peste 50 de ani C. Fart odinofagie, distgie D, Simptomatologie tipic’ E, Rfispuns terapeutic fa IPP R=B 13.Care este afirmatia falsi in ceca ce priveste stadializarea esofagitelor conform clasificirii Los Angeles? : ‘A. Gradul C= cel mult o eroziune confluenti fatre dou’ san mai multe pline, dar nedepaisind 75% din circumferings B, Se face in fumofie de severitates acestora : : C. Gradul A= na sat mai multe pierderi de substant®, dar nici una depiisind 5 mm in hungime : f D, Gradul D = pierderi de substangt (ulceratii) ce euprind peste 75% din circunnferinga esofagian’ os E, Gradul B = cel putin o erorime peste 5 mm, dar fir leziuni conflucnte fntre dowa pliuri R=A 14, Bsofagitele severe conform Conferinfei consensului franeo-belgian sunt caracterizate prin: ' A. Stenoze B. Ukeer ©. Bpiteliu Barrett D. Leziuni cireumferentiale B, Pierdere de substanf& necireumferentialt R=D 412 15.Afirmajia FALSA referitoare la ph-metie este: A, Sonda este introduss transaazal B. Permit inregistrarea frecventei episoadelor de reflux C. Se considerk cf exist reflux acid, cdnd pH-ul esofagian este sub 4 D, Este testul cel mai seasibil pentru depistarea prezenfei refluxului acid intraesofagian E, Se realizeaz’ utilizand o sondi care fnregistreazi pH-ul la nivelul ‘esofagului distal (supracardial) pe 24 de ore R=E 16:Manometria esofagians esto uilizati in urmatoarele cazur: A. Cin este suspicionati o tulburare motorie gastricé B. Cand pacientul acu pirazis CC. Clind este suspicionati o acalazie D, Inninte si fie preconizat4 o interventie chirurgicala smticeflux E. Cind pacientul acuzi regurgitalii acide R=C 17.Caze dintre urmitoarele NU este 0 complicatie a BRGE eronic: A. Bsofagul Barrett 'B. Motaplazie gastrick C. Din eroziuni esofagiene D. Uleeratit E. Disfagic prin stenoze R&B 18.Care diate urmitonrele afirmatii este ADEVARATA: ‘A. Bsofagul Barrett reprezintd 0 metaplazie de tip gastric la nivelul esofagulai distal 1B. Esofagul Barrett nm are risc de displazie sau un neoplasm incipient C. Bsofagul Barrett (EB) reprezinti o metapiagie de tip intestinal Ia nivelul esofagului proximal D. Hsofigul Barrett (EB) reprezinti o metsplazie de tip intestinal le nivelul ‘esofagulai distal E, Adenocarcinonul se dezvolta la nivelu! arilor de displazie Barrett R=D 319. Lratamentul BRG consth in urmAtoarele, CU KXCEP JIA: ‘A, Blocantii de receptori HI histamisitei B. Regimul igieno-dietetic C. Antiacidele gi algin D. Blocan{ii de receptori 12 histaminici B, Inhibitonii de pompa de protoni R= 2.Recomanditile AGA (American Gastrocnterological Association), privind ‘rotamentul BRGE constat in: A, Scdderea ponderali pentru pacientii supraponderali B. Medicamente antiseeretorii pentru tratamental pacienfilor cu GERD; blocante H2 sunt mai eficiente decdt blocante IPP C. Endoscopic cu biopsie le pacientii cu BRGE care acuzi disfagie D. La pacienfii Ia care terapia antisecretorie empirick este ficient, so recomanda endoscopic digestiva superioari B, La pacienfii In care terapia antiseeretorie empiricd este ineficienti, se recomanda ph-metrie R=c COMPLEMENT MULTIPLU 1, Care dintre urmitoarele sfitmafii sunt ADEVARATE in ceea ce priveste BRGE? ‘A. Reprezinti una dintre cele mai pufin frecvente patologii digestive B. Bote 0 afeojiune eronick C. Cauzati de reflux! confinutului gastric in esofag, determinind aparijia unor simpiome, asociate uneori, cu leziuni ale mucoasei esofagiene D, Este 0 afectiune eronict 1, Cauzati de refluxul confinutuhui gastric in esofag, determindnd aparitia unor simptome, fr leziuni alt mucoasei esofagiene R=B,C 114 2. Cauzele principale pentru refluxel gastro-esofagian sunt A. Contracfia insuficient a sfincterului esofagian inferior (SEN) B. Relaxarea patologica tranzitorie a SEE . Presiune gastticd crescwti determinata de obszitate sau sarcin D. Hemie hiatala B. Gastropareza R=A,B 3. Alf factori gastrici care pot determina BRGE sunt, CU EXCEPTIA: A. Volum gastric creseut dupsi mese 2B. Presiune gastric crescuta determinaté de obecitate san sarcind . Bxistena unei herif hiatale mari D, Stilul de via(i (Fama, crestere in greutate) B, Méncdrurigrase R=C,D,E 4. Unmiitori factori pot determina sofderea tonusului SEL, excepténd: A. Presiune gastricl crescutd determinail de obezitate sau sarin DB. Fumat C. Crestere in greutato D. Cafes gi produse pe baz de cofeins XE, Existenja unei hemi hiotale mari R=AE 5. Cate dintre urmitoarele medicamente pot determina BRGE? A. Teofilina B. Agonisti o-adrenergici . Progesteroni D, Antidepresive tricictice E, Blocanfii canalelor de caleiu R=A,CDE 115‘Care dintre urmatoarele alimnente pot determina BRGE? A, Mancéiari grase B, Produse pe baz& de ardei iute ©. Cafea D, Uleiuri vegetale E Ciocolata R=A,GE . Care dintre cele enumerate mai jos pot determina solderea tonusului SEI: A, Estrogen B.Ofet C. Diazepam D, Fumat E, Antagonigti fadrenergici R=A,B,GD Principalele simpiome ale BRGE sunt, CU EXCEPTIA: A. Pirozisul B. Regurgitaile acide . Disfagie D. Odinofagie IE, Sclidere in greutate R=C,D,E Care dintre urmitoarcle afirmatii sunt FALSE referitoare la BRGE? ‘A. Principalele simptome ale BRGE sunt pirozisu gi durerearetrosternal BB. Se considers cd au BRGE pacienfi eare prezinta pirozis gi regurgitafi acide de cel pajin 2 or pe siptimang, in decors a 4-8 skptimani C. Principalele simptome ale BRGE sunt pirozisul gi regurgitatile acide D, Se considers c& au BRGE pacienfi care prezints pirozis si rogurgitaii acide de cel pafin 2 ori pe siptimng, in decurs a 6-8 siptimini E, Se consideri ci an BRGE pacientii care prozinti pirozis si durere retrostemal& de cel putin 2 ori pe siptimng, in docurs a 4-8 siptimaini ReA,DE 116 10. Care dintre urmitoarele iimpun evaluates endoscopica in cazuil unui pagient ex BRGE? A. Greutatea crescutt pacientutuit BB. Varsta pacientului C. Seliderea fa greutate D, Istoric familial de cancer de tract digestiv inferior E, Anemie’ R=BCE 11.Care sunt semmalele de ,alarmi” ale BRGE? ‘A. Odinofagic B, Istoric familial de cancer de tract digestiv inferior €. Scadere in greutate D, Ancmie E, Hemoragia digestiva superioari R=A,C,D,E 12.Care dintre urmatoarele NU sunt simptome exttadigestive ale BRGE? ‘A. Manifestiri oftalmologice B. Manifestiri cutanate C, Manifestiti ORL. D, Durerea toracica B, Dore articulare R=CD 13,Sunt manifestiti extradigestive ale BRGE: ‘A. Senzatia de comp striin esofagian B, Faringodinie C. Laringospasm D. Traheobrongita E, Regurgiteii acide R=B,C,D uw14,Care dintre urmsitoarele afirmafii sunt ADEVARATE referitoare la BROE? ‘A. BRGE poate sta la origines unei dureri toracice de tip anginos, localiza relrosternal, cu iradiere uneoti spre posterior, interscapular gi ascendent spre mandible i 8B, fn caz de durere toracied, in primul rind trebuie eliminati 0 cauzlt digestivi . Una dnte cole mai fcsveate manifest extadigestve cate tuse erica 1D. Cole mai frecvente manifestir extradigestive smn pirozisul i regurgitatille acide : 1B, Prevelenja BRGE conform studiilor, in cazal astmului este de 20% R=B,C .Cam se poate precize diagnosticul de BRGET sa ap pen no iibitori de pompa de protoni (IPP) B. Se pune pe baza une! anamneze minujicase C. Se reeurge la examiniri complementare de prim intentie D. Se recurge la examinlci complementare in timpul doi fn caz de semnale de BE csi pon sin complet annus de ihe d pomp’ de proton (PP) R=B,E 16.Endoscopin digestiva supetioat’ in BRGE: : ‘A. este 0 examinare complementard utilizati in diagnosticul BRGE, B. poate exclude esfagite de alte care ; C. este singura capaili sf diagnosticheze gis gradezeexofigia de reflox D. este 0 examinare complementar& utilizata de pris intentie in diagnostical BRGE ‘ E. este una din metodele capabile s& diagnosticheze si sa gradeze esofagita de reflux R= A,B,C 18 17.Care dintre urmitoarele afirmatii NU sunt adevarate? ‘A. Esogastroduodenoscopia este indicat la pacienti cu odinofagie B. Esogestroduodenoscopia este indicatt la. paciengi. cu. simptomatologie auipica C. Esogestroduodenoscopia este indicati Ia pacicnfi cu virsta peste 60 de ani D. Hsogastroduodenoscopia are o sensibilitaten foarte bun (90-95%), inst Specifctate este mai slabi (aprox. 50%) in caztl BRGE cu simptome digestive E Bsogastroduodenoscopia. are 0 specificitae foarte bunk (90-95%), inst Sensibilteten este mai slabi (aprox. 50%) in cazul BRGE asimptomatic ReB DE 18.Siadializarea esofagitelor, in fanctic de sevetitatea acestora, conform lasificarii Los Angeles se realizeazi in felul urmator: A: Gradul C = cel pufin o eroziune confluent inte dowa sav mai multe pliuri, dar nedeptsind 75% din circumnferinga B, Gradul D = pierderi de substanti (excoriail) ce cuprind peste 75% dni circumferinga csofagian’, C Gradul B = cel putin 0 eroziune peste 5 mm, dar fird leziuni confluente fntre doua pliuri D. Grdul A = una san mei multe peter de substan, dar nici una deptijind 5 1am in latime E. Gradul B = cel putin o exoziune peste 5 mm, cu leziuni confluente fntte dowd pliuri R=Ac ' 19.Clasificarea eso (iferenyiaza i: A. Esofegite non-severe (pierdere de substan circumferential) B. Esolagite severe (leziuni circumférentiale) C. Bsofagite complicate (leziuni circumferenfaie) D. Bsofagite non-severe (pierdere de substanfé necireumterentials) E, Esofagite complicate (stonoze, ulcerafi,epteliu Barrett) itelor in cadral Conferinfei consensului fianco-belgian le R=B,D,E 1g.20.Afirmafiile ADEVARATE seferitoare la utilizarea pH-metciel in BRGE sunt: 'A. Sond este introdusé transnazal pain la 5 em deasupra cardiet B. Se utilizeaza 0 sondi care fnregistrear pH-ul la nivelul esofagului distal (Gubcardial) pe 24 de ore : ( C. Pennite inregistrarea frecventei episoadclor de reflux, durata, eft fi ‘momental apariiei acestora : D. ste testul cel mai sensibil pentra depistarea prezenfei refluxalui acid intraesofagian B. Este frecvent utilizaté la pacienfii cu BRGE i R=A,C,D ‘A. In cazucile in care pacientul prezinti odinofagie |B, In cazurile in care este suspicionat8 o tumor’ esofagians C. In cazuile in care este preconizaté.o intervenfie chirurgicalé antireflux D, In eazurile fn care este suspicionatl scalszie E, in cazurile in care este suspicionat spasm difuz esofagian REA,B 22.Care dintre urmitonrele sunt complicatii ale BRGE? ‘A. Metaplazie gastric B, Disfagie prin stenoze , Séngerixi din eroziumi esofagiene D. Bsofagul Barrett E, Ulcerafi 4 R=BCDE 23.Afirmasiile FALSE referitoate la esofagul Barrett sunt: | ‘A. Se suspicioneazi: endoscopic (ascensionaree liniei Z) si se confirm’ prin biopsii multiple (metaplazie de tip gastric) > | B. fn cazul existenjei EB este important existenfa sau absenfa displaziei, care ‘yainfluenga atitadineaalterioar, C. Tncaz de displazie cu grad redus se vor face endoscopii ia 2 ani D, Trebuie efectuare controale endoscopice regulate pentru 2 depista displezia ! san un neoplasm incipient ; = 4H, La pacientii fart displazie doveditt 1a dout endoscopii suocesive on biopsi, se recomandi reevaluare endoscopies la 3-5 ani \ R=A,C 120 24.Afirmafiile ADEVARATE seferitoare Ia tatamental BRGE sunt: ‘A. Inhibitorii de pomp& de protoni sunt superiori, celorlalte clase de ‘medicamente menjionate, atit asupra simptomatologiei, eft gi asupra lezinniloresofagiene BB. Inbibitorii de pomp& de protoni (IPP) au um efect antiseoretor demonstrat doar pe lung) C. Blocantii de receptori H2 histaminici au actiune antiseoretorie de cdteva ore sicrese pHT-ul cu pénd la 0 unitate in 24 de ore D, Antiacidele gi alginatii neutrlizeaz& pH-ul gi au ofect de tamponare gi due la vindecarea esofagitelor E, Eficacitstea regimului igieno-dietetic este limitati in ceea ce priveste controlul simptomatologiei si nu are ca rezultat vindecarea unei posibile esofagite R=A,GE 25,Care sunt principiile de tratament medicamentos in BRGE? ‘A. Complicafile care pot si apard in BRGE (stenoze, hemoragii, esofagul Barrett) se rezolvi de reguli pe cale endoscopic B. in cazul esofagitelor severe se recomand’ IPP 8 stptaméni, iar intretinerea se face cu IPP doz minima eficientt C. La pacienfii care ma au esofugiti sever (pierdere de substan{s noncircumferentiala) IPP 8 siptiméni gi intrefinere eu IPP intermiteat sau ¢gontinud, in funcfie de simptomatologie D.in cazal fh care nu s-a facut endoscopic amu mu existi esofagiti, se administreaz& IPP 4 siptimani, iar apoi IPP la nevoie E. La pacientii care ma an ‘esofagith sever’ (pierdere -de substaati noneircumeren{ials) IPP 4-8 siptimani gi intrefinere cu IPP intermitent sau continua, in funojie de simptomatologic R=B,D,E 26.Afrmajile ADEVARATE referitoare ta tratamentul endoscopic in BROE sum: A. Este utilizat pentr tratamentul omplicatiilor BRGE B. Este utilizatf radiofrecvena (procedeu! Stretta) C. Esto conceputi pentra a modifica anatomia sau fiziologia jonctiunii gastro- esofagiene, favorizfind rofluxl gastrocsofagian D. Se efectuenz’ suture endoscopic’ a jonctiunii es0-gasttice E, Majocitatea studiilor privitor la aceste torapii endoscopice au ruportat informafii suficiente privitor Ia rezultatele pe termen lung R=A,B,D 12127.Care sunt recomandirile AGA (American Gastrocntcroiogica Assucxsuicn) vind tratamentul BRGE? ; 1A Tndosopie cu biopsio a pciefi eu BRGEE care scuz dsfonie B, Scidcrea ponderalé pentru pacien{iiobezi : C. La pacientii In care terapia antisecretorie empiric’ este ineficienti, se recomandi endoscopic digestiva mperioat 1D, Manomettia nu se recomandl de retina E, Blocantele H12 sunt mai cficiente dectt IPP R=B,C,D 3.2 BOALA ULCEROASA COMPLEMENT SIMPLU J. Uleeral peptic se caracterizeazt prin urmitoarcle tipuri de lezivni, (CU EXCEPTIA: A. Pierdere de substantia B. Infiltrate celulare inflamatorit , Necroze de licheliere D. Necroze de congulare E, Cu potential perforativ-penetraot R=C i A nevalenta ulcerulni peptic: mtoareaafirmayie este FALSA despre preval ei = i Bete de 4-10 ori mai mare in populatia Helicobacter pylori pozitivé B, Este dependenti de comorbiditii = i ice complicate C. Incidengi cvasiconstant.a ulcerclor gastr 36 CON D. Tendinta de sctdere a incidenjei ulcerclor gastrice gi duodensle necomplicate a B. Nueste dependent’ de comorbidititi 122 me 3, Factorii de agresiune ai mucoasei astrice sunt reprezentafi de, CU EXCEPYIA: A, Secrefia acid (acid clothidric) si pepsin B, Infectia cw 2. Pylori i C. Consul de aitiinflamatoare nesteroidiene D, Consumul de anticoagulante orale E. Alcoolul adevarate despre Helicobacter pylori, CU EXCEPTIA: ‘A. Este cauzatoare de inflamatia cronicf. a mucoasei B. Peste jumitate din populatia general este infectati on H: pylori Infecfia cu i. pylori fost asooiata statisic cu, palogeneza aadenocercinomulu gastre sia limfouulai MALT ‘oti pacienfii cu infectie cu H. pylori asocincl ulcemul peptic, Emdicarea infectiei cu H. pylori din terapia boli ulceroase se asociaz’ cu vindecarea palologie! peptice si reducetea recuren{slor ‘Unmitoarele mecanisme su de AINS, CU EXCEPTIA: A. Modificarea aderenjei neutrofilelor Ia microcirculatia gasttick B. Modificarea agregitit trombocitelor C. Bliberarea de protease D, Eliberarea de radicali liberi de oxygen EB, Obstrucfie fluxului sangvin capilar +o] esenifial in inifierea leziunilor mucoase generate RB ‘Una din urmitoarele afitmajii despre consumul de AINS ca. clement ‘tiopatogcnic al boli ulceroase, este FALSA: A. Bste dependent de infeotia ca H. pylori B. Este independent de infecfia ca 1. pylori C. Determint fecventpatologie peptic la pacienti H. pylori negative D. Exerciti un efect toxic local independent de inhibifia COX B. Asocierea corticosteroizilor cu AINS este acceptatca factor de rise pentru patologia peptic Res 1237, Unmitoarcle’ etiopafogenii pot avea rol in aparifia "boli uleeroase, CU EXCEPTIA: ‘A. Chimioterapia gi radioterapia B, Obstructiile duodenale © Fumatul | D. Infectia cu virus herpes simplex de ip 1 E, Gastrinoamele din cadrul sindromului Zollinger Elison 8, Mandatorie in uleeral peptic reprezinté: : ‘A. Objinerea unor date anamnestic referitoare Ia anfecedentale personale patologice B, Identificarea antecedentelor heredocolaterale C. Examinares clinic a pacicatului : 1D. Bfectuarea unor investigafi paraclinice pentru diagnostic E, Efectuarea unei endoscopii digestive superioare RA 9, Simptomul principal al sindrommlui ulceros este reprezentat de: A. Eructatiile B. Pirozisnl C. Durerea toracie# anterioart D. Durerea epigastric EB, Meteorismul 5 R=D 10,Sindromul dispeptic este caracterizat de, CU EXCEPTIA: ‘A. Bructai B. Meteorism ©. Distensie abdominal 1, Senzafia de safetate prevoce B. Dorere epigastuict R-E 124 11.Simptomele sindromulut anemic ce pot aparea fn ulceral peptic sunt, (CU EXCEPTIA: A, Asteaic B. Febrit . Dispnee D, Palpitaii E, Vettij RB 12Semnele de alarmi din cadrul bolii ulceroase sunt reprezentate de, CUEXCRPTIA: A. Pirozis B. Hemoragie exteriorizatt C. Sindrom anemic ‘ D. Safietate precoce E, Antecedente heredocolaterale de cancer gastric Red 13.Caracteristicile endoscopice cele mai frecvente ale wleerului peptic sunt, (CU EXCEPTIA: A. Cel mai adesea solitare B, Dimensiumile nu depagese obignuit 3 em C, Cel mai adesea multiple D, Cu contar ciclic, baal netedt si piri radiare ale rmucoasei E. Localizat cel mai frecvent in regiunile invecinate mucoasclor Jonetionale ReC 14.Uleerl gastric nevesitt reevalusre endoscopica la: ‘A. 6-12 siptamini B. Nu nocesitt reevalare endoscopick ©. Lazani D, La2-4 siptimini B LaS ant ReA, 12515.Biopsicrea si histodiagnosticul ulcerului peptic se impun in: ‘A, Atft In ulcerul gastric oft gi cel duodenal il asta igs wpttilystchin XS ens ganic B, Denutind in ulceral gastic Scmraanbegis cazul suspiciunii unei patologii . Doar in uleerul duodenal A, Sindromul Zollinger Et | D, Nueste nevoie in nici una din localizisi { B. Disp =H fang ‘a . , Mai pufin in wleerul gastric Saco Mai putin in wleerul g ©, Duodenita RB D. Gastroduodenita E; Esofagita de reflux 16.Explorarile imagistice sunt indicate im ulcerul peptic im urmitoarele situa CU EXCEPTIA: { ‘A, Endoscopia digestiva superioart este contraindicatt 1B. Hadoscopia digestiva supetioaca este imposibil de realizat C. Pacientul refuzit investigatia endoscopica D, Serealizeazt de rutin E RB 20.Stenozs reprezinti o complicatie a fie a -patologied ulceroase ew localiz preponderant Ia niveluls = Poste aduce informalii benctice in complicate ulccrului duodenal si A. Pilorobatbar cel gastric j B. Gastroesofagian a 1] ©. Corporeoantral a D. Teojejunal E. Rispuns corect A gi B 17-Principalul sem imagistic a unet complicafii perforative ta ulcerul peptic este j reprezentat de: Rea A. Hemoperitonen | B. Paeumoperitonen { C. Revarsat pleural stang . [ Ai ied D. Revarsat pleural drept | 1-Urmitoarele substanfe reprezinti inhibitori de pomp de proton, E, Hemopneumoperitoncu CUBXCEPTIA: ' A. Omeprazal RB i B. Nizatia i ©. Pantoprazol 18.Determinarea gastrinemici se indicd in suspiciunea de: i D. Esomepraza! ‘A. Boala Crohn tl E. Lansoprazol B. Colita hemoragica i C. Sindrom Zollinger-Ellison i RB D. Neoplasm gastric E, Gastrith eroziva Rec 126 1722. Terapia seevenfialé in eradicarea Helicobacter pylori consti i 1. Nofianea de ulesr peptic reunestetotalitatealeziunilor caracterizat d A. IPP doz dublé + Amoxicilind 1g x 2/2i + Claritromiciné 0,5 g x 2/zi, Tid zile F B, IPP dozK dubli + Metronidazol, 500 mg, po. la 12 ore in caz de alergie Ia peniciline + Clartromicint 0,5 g x zi, 7-14 zile C. 5-7 ile IPP doz dubli +Amoxiciling 1g x 2zi, apoi 5-7 vile IPP doza dubl& + Clartromicint 0,5 g x 2/zi + Metronidazol 0,5 g x 2/2i j D. IP dost dublé + Ampicitinalg x 2/ci + Claritromicind 0,5 g x 22, 714i EB, 5-7 zile IPP doz dubla +Ampicilina 1g x 2/zi, apoi 5-7 zile IPP doze | dubia + Claritromicind 0,5 g x 2/2i+ Metconidazol 0,5 g x i i R=C | ‘COMPLEMENT MULTIPLU | |A. Pierdere de substanfi de la nivelul mucoosei gastrice B. Piesdere de substanfa de la nivelul micoasei duodenale C. Pierdere de substent’ de la nivelu! mucoasei esofagiene : . Pierdore de substanti de la nivelol enastomozelor gastrointestinale 3 B. A,C tusofite de necroz% de lichefiere: i R=A,B,C,D . Unmitoarele comorbiditigi pot inftuenta prevalenga uleerutui peptic: ‘Afectiunile bronhopuimonare cronice obstructive ‘Afec{iunile bronhopulmonare cronice restrictive Deficitul de alfa 1-anttripsini ). Deficitul de alfa 2-anttripsint (Citoza hepatica BOAR R=A, CE 128 3. Factorii de agresiune luminalai implicafi fn etiopetogeneza ulcerului peptic stunt reprezentati de: A pital acid B. Indicole termic gi osmolarifatea bohului alimentar C. Substanfele cu efect datergent gi citotoxic . Jonefiunile intercalulare stinse E. Alcoolul RA,B, CE 4, Factori de aptrare luminali implicafi in etiopatogeneza ulcerului peptic sunt reprezentai de: Integrates joncjiunilor intercelutare Repararea gi regenerarea celular Stratul mcos alealin Imunoglobulinele Lactofesina PYOR> R=C,D,E 5. Factorii de aptrare epiteliali implica fa etiopatogeneza ulcerului peptic sunt reprezentati de: ‘A. Imunoglobalinele B, Integritatea jonejiunilor intercelulare . Strato! mucos alealin D. Repararca gi regeneraree celular EB, Lectoferina R-B,D 6. Nojiunea de ulcer de stres se refer la: A. Uleere frecvent complicate hemoragic 1B, Uleere frecvent complicate perforativ C. Uleere apiirute ca gi consecingi a umor afeefiuni organice severe 1D, La pacicnfiasistai to unitate de terapie intensive E, Lapacienfi cu diferite afecfiunt tratate In domicitin ReA, CD 1297. Urmitoarele afirmatii sunt FALSE despre Helicobacter pylori, CU EXCEPTIA: 1 ‘A. Este o bacterie gram nogativa i B. Este o bacterio gram pozitiva : C. Hote prezenti la nivel! suprafejei luminale a epitelului gastric i D, Este prezenta Ia nivel intraepitelial j B. Este prezenti doar la nivelul suprafefei Imninale a epitelului gastric i R=A,C,D 8, Infeofia cu Helicobacter pylori este wn co-factor important in patogeneza bolit peptice gastice gi duodenale prin urmitoarcle mecanisme: ‘A. Modificiile epteliale de suprafats B. Cresterea seorotiei acide CC. Producerea de toxine agresive local 1D, Perturbarea secrefiei duodenale de bicarbonate B. Inhibarea secretici de gastrink ReA,B,C,D 9, La pacienfii H, pylori pozitivi sunt citafi deopotriva gi urmBtori factori ce ar ‘putea avea un rol in dezvoltaree leziunilor ulceroase: ‘Nivelol secrefiei alkaline ‘Schimbirlo in homeostazia hormouilor gastric ‘Metaplazie gastric la nivelul dugdenuiut Interacjiunea bacteriei cu bariera mucoast, Mecanismele imanopatogenice-amorsate 1 FoOOD> RB, C,D,E 10.Consumal de AINS este raportat etiopatogenic boli uloeroase prin: ‘A. Inhibarea la nivel local gi sistem a secreiei de prostaglandine B. Inhibarea dosr ia nivel local a secrete de prostaglandine C. Reducerea hidrofobicitifii mucusului alealin D, Blocarea activitiii eazimatice doar a cicloxigenazei 1 (COX 1) B, Blocarea activitati enzimatice in special acicloxigenazsi 2 (COX 2) ReA,C 130 1LAlte circumstanje cu rol eti fin par iopatogenic in aparitia boli e, CUBXCEPTIA consumului de AINS ginfefia pa ani Prezena unor profluri geuctice particulare 2 Chimioterapia gi adioterapin Obstrucile dvodenale Toxicomania Fumatul mone ReA,B, CD 12.Uimatoarele afirmaii CU EXCEPTIA: ‘A. Este fundamental o evaluare complex elinico-investigafional cu privire la diagnosticul ulcerului peptic sunt adeviirate, B. Ulcerel ice it 2 ee et ol ds aoe a 13,Caracteristicile dureri epigustrice din sindro cit dare a in sindromul ulceros sunt urmiitoarele: B. Cu iradiere posterioars C, Fara o iradiere particularii D. Cu debut obignit matinal E, Ameliorarea acesteia de citre antiacide san antisecretorii RA, CE 14.Unmitoarele afirmayit CU EXCEPTIA: A, Imedint postprandial in cazal uleerulai duodenal B. Postprandial tardiv (peste 2-3 ore) in cazul ulcerului gastric rE Patiala cur "ela eu mele (area periodic) 3. Faoiader petal Pa) u privire Ja caracteristicile duresii epigasttice sunt false, RED, E 13115.Blemente subiective ce pot aparea in ulcenil peptic sunt reprezentate de: ‘Sindromul dispeptic Sindromul anemic Pirozisul Dreres toracicl posterioar® Senzafia de satolate tardivi pomp R=A,B,C 16Semnele de slarmk din cadrul boli ulceronse sunt reprezentate de, (CU EXCEPTIA: ‘A. Safictate precoce Safietate tardiva Disiagie progresivi ‘Varsituri recurente Emetafii Booe BBE 17-Urmitoarele afirmafii sunt beneficiile endoscopiei digestive superioare in . Raspunsul imunologic difert la cele dowk entitiji ale bolilor inflamatori intestinale E, Elementul trigger reprezentat de factori de media, antigene alimentare sau microbiene, este preluat si prefucrat de macrofagele din epiteliu si este ‘prezentat limfocitelorT pa R=B 10.Manifestirile clinice in colita ulcerativa sunt urmitoarele, CU EXCEPTIA: A. Rectoragi B. Sindrom diareic insojit de produse patologice (mucus, puroi) C. Debutul boli este de obicei bruse D, Simptome gi semne de afectate sistemica E, Tenesme rectale R=C 142, 1 11 Manifestitile clinice in Boala Crobn sunt 12.Corespunziior extensiei inflamai urmitoarele, ‘CEPTIA: A Sctidere din groutate eae B, Sindrom de malabsorbfie durcri abdominal C. Simptome si semne de afectare sistemica D, ‘Simptomné si seme datorate complicatilor E. Constipatio + steatoree RoE |. colita uleerati dl ee uleerativi se clasifick in A. Rectita ulcerativi, B. Proctitt uleerativa C. Colita sténga ulcerativa D. Pancolité uleerativa, E. Proctosigmoiditi ulcerativa R=A 13.in fesie de localizare, urmtoarele tipuri de boul Crohn, CU EXCEPTIA: A, Boala Crohn perianal B, Boala Crohn ileo-colonica C. Boala Crohn iteala D. Boala Crohn recto-sigmoidiant E, Boala Crolu eu localizare pe tubal digestiv superior R=D 14.Conform scorului CDAL care dintre urmitoarele defineste boala activi? ‘A. Mai mie de 150 - Intre 150-400 C. Intre 150-300 D, fatre 300-400 B. Peste 50 z 14315.Urmittoarele explorari paractinice se coreleazi cu activitatea gi severitatee ‘olilorinflamatori intestinale, CU EXCEPTIA: Lactoferina \VSH, protcina C reactiv y-globulinele . al-a2 globulinele Caleoproteina fecal ryaop R=C 16.Core dintte urmitoarele afirmafii sunt ADEVARATE referitoare 1a utilizarea encdoscopici digestive in bolle inflamatoriiintestinale? A. Tn colita ulcerativa, rectul este Mntotdeanna afectat 'B, fn colita ulcorativl, in puseu se utilieazA colonoscopia totala C. In boala Crohn. colonic’ gi ileocolonica este suficientt pentrs diagnostic sectoscopia sau rectosigmoidoscopia D, fn localizarea la nivelul tubului digestiv distal este indicat cesogastroduodenoscopia . In colita wloerativi,inflamatia este segmentar& si neuniformt ReA 17.In care dintre urmAtoarele cazuri este ullizat endoscopia digestivs tn soop terapeutic? Ulcerai Erozioni Fisuri . Stenoze Fistale npoR> 4 i 18Radiografia abdominali simpli se eftctucazd in urmitosrele situa, (CU EXCEPYIA: A. Oclucia intestinal B, Situatii de urgent C. Megacolon toxic D, Perforatia intestinal E, Stenoze ReE 19-Examinarea radiologic cu contrast a intestinului subsite ofer% informatii cu privire la urmitoatele, CU EXCEPTIA: A. Bxistenfa fistulelor B. Locatizarea si extensia bolit C. Bxistenfa fisurilor D, Lamgimea 5 soveritaica stenozelor 1, Distensibilitatea gi peristaltica intestinal R=C 20.La irigografie se pot vizual . Pseudopotipi Stenoze Uleeratii Granularitatea umaconsei datoratt edemahui Fistale urmitoarele, CU EXCEPTIA: RODD R=B 21.Avintijele ecografiei abdominale de inalti rezolusje sunt _urmitoarele, CU BXCEPTIA: A. Poate fi utilé in aprecierea extensiei inflamafiei }. Nu are efecte secundare Bate 0 metods imagistica pogin costsitoare . Nueste complementark endoscopici E. Poate fi utili in evaluarca réispunsului la tratament R=D p c 145semQUMICANe — muaALLYSCUpIeS UI COIN UACerativa sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA: A. Rarintdinim ileiti de reflux &, Distribufia este continua, circurnferentiart C. intilnim frecvent stricture: D. Este interesatti mucoasa B, Reotul este totdeauna afectat Rec 23.Modificirite _macroscopice din Bala Crohn sunt —urmitearele, (CU EXCEPTIA: A, Nuafecteazi fesuturile perintestinale B, Distribufia discontina, asimetric& CC. Apar uleetealtoide,uleere profunde D. Reciul este erujat . Este afectatfrecvent ileonal R=A 24.Diagnosticul histologic de colitt ulcerativa este stablit pe baza urmtoarelor, ‘CU EXCEPTIA: A. Gramularitafti macoasei B, Edemului C. Pe baza afectarii rectal gi colonice D. Ulcerajilor superficiale confluente B. Britenmlui i R=B 25.Unmitoarele modificiti microscopice apar in colita ulcerative, (CU EXCEPTIA: A. Granuloame B. Hiperplazie neuronal C. Agregate limfoide D. Colagenizare E, Hipotrofie muscular’ RoE 146 | i 26.Care dintre urmitoarele scoruri ale seveitiii colite ulcerative este utiliza tn endoscopie? A, Maddrey B. Mayo c. UCEIS D. Lille E. Truelove-Witts R=c 27-Dezavantajole scorului endoscopic dle evaluare a Bolti Crobn sunt urmitoarele, (CU EXCEPTIA: A. Nu se coreleaza foarte bine cu activitates boli B. Este greoi . Este consumator de timp D. Este ieftin E. Nu se coreleazd foarte bine cu rispunsul Ia tratament R=pD 28.Sunt complica intestinale ale botilor inflamatorit intesinale urmitoarele, CUBXCEPTIA: ‘A, Megacolonul toxic B, Pioderma gangrenosum ©. Stenozcle D. Cancerul colonic B. Octuziaintestinala R=B 4729.Care este afirmatia FALSA referitoare la megacolonu toxic? ‘A. Dingnosticul se stabileyte prin computer tomografie san ecografie abdominal B. Radiografie abdominal pe gol araté eresterea diametrului colonutui peste 6 cm . Apare cu precdere in colita uleerativs, a procent de 1-5% din esau D. Se manifests clinic, prin alterarea stiri generale, reducerea agomotelor {ntestinale, abdomen destins, rectoragii importante, bipotensiune, tshicardie E, fn absenta sispunsului la tratament, riseul mnajor este perforata colonick RA 30.Afirmajiile ADEVARATE referitoare la stenozele ce apar iu cadrul evolufict bolilor inflamatoriiintestinale sunt urmatoarele, cu excepfia: Stenozele pot fi de natur malign’ prin aparitia eancerutui colonic ‘Apar lao treime dintre paciensii cu Boal Crohn Clinie este prezent sindrom Konig ‘Sunt secundare inflamatiei sau fibrozet ‘Care epar in Boala Crohn sunt de natura inflamatorie si de obicei sunt sourte gi largi BoORPe E 31.Care este afirmafia ADEVARATA referitoare Ja ocluzia intestinala? ‘A, Apare secundar fistulelor B. Se manifest prin sindromul de irtafie peritoncala, C. Reprezinti o urgenfé chirurgicalé 1D. Diagnosticul este stabilit endoscopic BE. Cu prectdere in colita ulcerativa 148 5 j 32.Care este afirmatia FALSA referitoate la cancerul colonic care apare in bolile inflamatoriiintestinale? ‘A. Poate fi sincron B, Se localizeaz4 oriunde la nivelul colonult in Boala Crohn C. Cel mai frecvent este adenocarcinom D, Se localizeazi in reet si anus in colita ulcerativi B, Are aspect polipoid, ulcerat sau infiltrative R=D 33,Care dintre unndtoarele investigafii imagistice NU este utiizaté fn diagnosticul fisuslor penetrante? ‘A. Computer tomografia B. Radiografia abdominal pe gol C. Beografia abdominal D, Eeografia ou substanta de contrast B, Rezonanja magnetic mucleara R=B 34,Urmitoarcle sunt manifestiriclinice ale leiunilor periaaale, CU EXCEPTIA: ‘A. Constipatie B. Rectoragii C. Eliminare de secrefii purulente D. Dureri pecianale E, Incontinenfi anal = Red 35.Sunt manifestiri extraintestinale ale bolilor infalamtorii _intestinale ‘urmatoarele, CU EXCEPTIA: A. Pioderma gangrenosum B. Eritemal nodos C. Episclerita D. Spondilita #, Rash cutanat ReE 149.30.Compitcagile hepatobiltare care pot apare wm evolujsa Oolilor intlamatorit, sunt ‘urmitoarele, CU EXCEPTIA: A. Hepatita autoimand B. Steatoza hepatica C. Colecistita acuta D, Pericolangita E. Polangita sclerozants primitiva R=C 37.Reprezinta complicafiiin evolufia colangitei sclerozante primitive urmatoarele, ‘CU EXCEPTIA: A. Litiaza coledociant B. Anomalii metabolice osoase C. Angiocolite D. Ciroza hepatica E, Malabsorbfia vitaminelor liposolubile ADEK R=D 38.Principalele obiective ale tratamentului in bolile inflamatorit intestinale, sunt “urmitoarele, CU EXCEPTIA: ‘A. Menginerea remisiuni gi prevenirea rectderilor B. Vindecarea bolit : C. Prevenirea si tatementul complicatiflor D, Tratamentul puseelor active i E, Inducerea remisiunii clinice, endoscopice, histologice R=B 39.Tratamentul medicamentos include folosirea urmitoarelor clase de medicamente, CU EXCEPTIA: A. Antisccretorii B. Imunosupresoare C. Agenti biologici D. Corticosteroizi E, Aminosalicilati ReA 150 \ ' A0Indicatile de administrare a (CUEXCEPTIA: A. Formele comticorezistente B. Reducerea necesaralui de cortizon C. Obtinetea remisiunii D. Eliminarea cortizonului din tratament 8, Formele corticodependente R imunosupresoarefor sunt urmstoavele, AL Reacfile secundare care pot pare in tratamentul cu inmunosupresoare sunt uumitoarele, CU EXCEPJLA: A, Hepatotoxicitate B. Diaree © Alergii D, Osteoliza ‘ E, Supresie meduleri R=D 42.Care dintre umatorii agentii biologici sunt utilizafi in bolile inflamatorii intestinale? A. Rituximab B. Etanercept ©. Abatacept D. Tocilizumab E. Adalimomabul R=E ‘Biindicatile | de administrare pentru infliximab sunt __urmftoarele, ‘CU EXCEPTIA: A, Fomele fistulizante de Boala Crohn B, Formele de colt uloerstivi corticodependente sau corticorefiactare le ttatamentul cortizonic C Formele moderate sam severe de coliti ulccrativa fri rispuns la tratamental convenjional D. Formele moderate sau severe de Boal Crohn fir rispuns la tratamentul conventional E. Formele de Boal Crohn corticodependente sau corticorefiactare la ‘tatamentol cortizonic R=3 151‘44Sont reactii adverse le tratamentului cu agent anit TNF urmitoarele, | CURXCEPTIA: C. Soc anafilactic | dates E. Reactivarea tuberculozei ij Re 45.Se pot trata endoscopic urmitoarele complicatt ale bolilor_inflamatorit intestinale, CU EXCEPTIA: ‘A, Sitricnrile ileocolonice { B._ Strictrile eu o humgime pnd la 4 om . Fistulele digestive» B, Strictarile tubului digestiv superior ( B. Suicturile postchinurgicale | R=C COMPLEMENT MULTIPLU \ 1. Despre bolileinflamatori cronice potem spane cK ‘A. Colita vlcerativi in care"inflamatia este Yocelizalt transmural, afoctenzit ‘colonul gi rectal i Evath ono’ predominant a sexului feminin in Bosla Crobs, explicatt prin profilal hormonal - | cc xisth tn procent de 10-25% dintre cazuri, care an boalé inflamatorie intestinalé neclasificaté D. Se tmepiseazi 0 incdenif bimodal, ou wn vart important Ine \; 15-40 an, gi al doilen varf mai putin exprima, fate 60-80 ant 1E, Cuprind dou entti: cota uleertivl gi Boala Crohn | R=BE { 152 i i | \ 2, Care dintre rmitorii nu sunt fhetori de mediu implica fn etfologia bolilor ‘nflamatoriéintestinale? A. Clima BB. Factor infectiogi C. Bchilibral oxidaufi-antioxidanti D. Pomatul B, Dieta R=A,C 43, Referitor 1a factorii genetici implicaji tn etiologia botilor inflamatori intestinale puter spune 8: ‘A. Modifictrile genetice sunt diferite in Boala Crohn gi cotita ulccrativa si eu tun rol mai putin determinant fn rasponsul la tratamentul medicamentos seu chirargical B. Din punct de vedere etnic,risonl cel mai mare exist a rasa lb CC. Cervetirile au demonstrat c& mm. existi sindroame genetice asocinic eu bolile inflamatoziintestinale D, Exiatt o variablitate poligenica care este rispunzitoare de susceptibilitates B Ia aparifa botilor Cercetirile a demonstrat c& exist amumite gene specifice implicate in doclangarea inflamaielintestinale =B,DE 4, Care sunt afirmatile adeviate in ceca ce priveste genele implicate fn eiologia bolilor inflamatori intestinale? ‘A, Ceomozomii implicafi sunt: 16q12, 12413, 6p13, 14ql1, 54, 19p, IP B. Cel mai bine este studiali este mutnjia NOD2, care se asociazt mai frecvent cu coita ulcerativi C. Pind la ora actual au fost identifieate 7 locusuri fn genomul pacientilor ou boli inflamatoriintestinale D, Genele —afeciate sunt cele care CARD 15/INOD2; CARD 9 CSF 2 JRP-1;MMP:NRAMP2;TCR ;TNP E, Bolile inflametorii intestinale se avociazk ou sindroame genetice precum ky-Podlake exprima: HGR; 5 EGFR;IL3,45,131CAM-1;[Cake SUMED LELAND FIRS 9 Pr ZOMG 48 CAMMY LANG asm gi antioxidant in etiologia bolilor inflamatori intestinale? A. Speciile reactive nitrogen intervin in activitatea antimicrobiand, sinteza citochinelor inflamatorii gi somnalizarea intracelulara B. Radicali liberi de oxigen intervin insemnalizarea intracelularé C. Matai ale NOD2, CARDS afecteazi sintoza de radicali liberi oxigen D, Are rol important in menfinerea homeostaziei intestinale E. Dintre oxidan{i fae parte glutation peroxidaza si glutation $ transferaza R=B,C,D Afirmajiile FALSE referitoare la rolal autofagici in ctiologia bolilor inflamatorit intestate sunt: A. Defecte ale NOD? duc la afectarea autofagiei B, Are importangé in homeostazia extracelulat’ C., Degradeazi si recicleaza diverse componente ale citosolului D. Asiguri rezistenfa antimicrobiand intracelular E. Defecte ale NOD2 duc la alterarea rispunsului ismon R=B,E . Despre factorii de mediu implicafi in etiologia bolilor inflamatori intestinale puter spune c&: A. In colita ulcerativ’ au rol hipersensibilitatea la proteinele din lapte gi aportul de grisimi nesaturate B. Dieta bogati in grisimi, mai ales cele saturate, consumul sefzut de fibre vogetale, proteinele din lapte, dulciurile rafinate, pot favoriza apatitia Bolii Crohn ©. Fumatul reste riscal de aparitie al Bolii Crohn, de aproximativ 2 ori comparativ cu nefiunitorit D, Printre factorii infectiosi care au fost identificati la pacientii cu boli inflamatorii intestinale intalnim: | Mycobacterium —paratuberculosis, E colt invaziv, Clostridium difficile, Lysieria mono-citogenes, Bacteroides vulgatus, Chlamydic E. Nicotina si produsii de degradare prin andere pot contribu la declangarca Bolii Crohn prin vasoconstrictie, sciderea permesbiliiji intestinale sau declangarea rispunsului imunologic mucosal R=A,G,D 134 i i 4 q 46.Prin ce mecaniswse acionea28 factorit de mediu gi genetici Pspunsuluj itman in bolile inflamatori intestinale? A, Devechilibrul microbiotei intestinale B, Fectarea membranei celulare . Piorderea toleranjei immune D. Migrarea si aderarea trombocitelor E, Afectarea barierei intestinale cea gi triggeri ai R=A,GE 47.Afirmayiile FALSE in cosa ce. i : fin priveste modul de actiune al factoritor genetci gi ‘de mediu fn cadrul bolilor inflamatoriiintestinale sunt: ewe A, Este amorsat un rispuns anormal si nepatogen sau la Un antigen alimentar B. sto declangat un rispuns imun inadecvat dar eficient C. Este afectati membrana celular leucocitard D, a eros Nispuns autoinmn datorit& similitudinii antigenice intte Simvenente ele epteluiu si ale wnor factor: luminal slimenta sau E, Bste declangat un rispuns imun adecvat dar ineticient susfinut Ia un antigen microbian R= + C 48.Refetitor Ia aderarea, migrarea gi i i ‘migrarea gi invazia leucocitelor la nivelul ‘intestinal, urmtoarcle afirmaii sunt ADEVARATR: eo A: Consecinfole adeeiii si migrafet leucocitare sunt apaijia edemuti Hiberemis, reterea permeabilitai intestingle : B. In bolile inflamatori intestinale existh 0 exacerbare a adotiti, migtinit si invaziei leucocitare mediati de IL8, TNFa | & (bolle inflemstori ntestinale COX1 si COX sunt secrtate in exces Dependent de interittea bariereiintestinale, de vascularizatin parietal i se molenlle de adie (electing, integrine), de chemochine : . Exist un efect negativ al aminosalicilajilor si benef is i wun sntiinflamatoarelor nonsteroidiene eh: aie R=A,B,C,D 15549.Referitor la rispunsul imunologic in bolile inflanaatorii intestinale urmitosrele ‘firmafii sunt adevarate, CU EXCEPTIA: ‘A. Blementul trigger reprezentat de factori de medin, antigene alimentane sau microbiene, este preluat gi prehicrat de monocitele din epitelin si este prezentat lifocitelor’T B, Antigenele complexului major de histocompatibilitate HLA 1 seeretb TL 2 care activeaz’ Vimfocitele T citotoxice gi determin activarea celulelor T C4 (helper) si limfocitelor B. C. Raspunsul imunologic diferi la cele dows entititi ale bolilor inflamstorii intestinale . Activarea limfocitelor helper (CD4) este urmatt de ctivarea a trei subseturi: Thi, Th? gi7Th17 E. Ia bolile inflamatorii intestinale apare. gi activarea limfocitelor ‘T cu producere de imunoglobuline de tip TeM silg@ 50.Afirmajiile ADEVARATE jn cea ce priveste manifestirile clinice tn colite ulcerativa sunt urmtoarele: ‘A. in forma extensiva de boaRi (pancolita) pot fi prezente modificri inflamatorii gi 1a nivelulileonutui terminal, format denumitt ileitt de reflux (backwash ilitis) 4 B. Tenesmele rectale se datoreazi procesulti inflamator rectal cu declangares reflexuilui de defecatie . Sindromul disreie este reprezentat de scaune amumeroase, apoase, in cantitate mare acompaniate de senzatia de defecafie imperioast D. in formele severe san extinso de boalt, pacienfii pot prezenta manifest sistemice: febr, transpire, grefuri si vlrsKiari E. Durerile abdominale localizate mai ales tn fosa iliac i flancul drept R=A,B,D 156 i 51.Afirmapiile FALSE referitoare la colita ulcerativi sunt urmitoarele: A. fn pancolii semnele sistemice sunt mai oxprimate 1B. Proctosigmoidita ulcerativa reprezinth afectarea rectului gi sigmei . Colita acu fulminant este o forma rari de boall (5-10%) —- D. Proctite ulcerativa se intinde pe o hingime de 10-20 em la nivelul rectalui E. Le examenul obiectiv fn colita ulceralivi in formele obisnuite ee poate palpa coarda colick sting’, iar pacienti smt febrili sau tahicardici R=G,D,E 52.Conform scorului Truclove-Witls care din urmiiatoarele caracterizenzé forma ugoarii de colitt wleerativi: * A, Temperatura > 37,5° C B. Activitatea zilnic8 se desfigoari normal ©. <4 scamnelzi D. VSH>30mm/h E. Rectoragiiintermitente R=BCE 53.Conform scorului Tmuelove-Witts urmBtoarele carncterizeazi forma sever de colt ulcerativa, CU EXCRPTIA: A. Necesar de transfuzii B. >6 scaune/2i C. Activitates zilnick este sever influenfati, simptomele apar frecvent gi noctum iar semncle sistemice sunt prezente D. Temperatura > 37,5°C E, Pals normal R=A,E 15754,Conform seorului Truelove-Witts care din urmatoarele caracterizeaz’ forma fulminant de colité uloerativl: A. Puls > 90b/min B, Activitatea zilnict este sever influenjatt, simptomele apar freevent gi nnoctarn iar semnele sistemice sunt prezente ©. >10 scaune/2i D. Rectoragii continua HL Temperatura > 37,5°C R=A,GD 55.Sub aspect evolutiy colita ulcerativa se imparte int ‘A. Forma cronic recurent& care este cea mai frecvent®, aproximatiy 60% din cazuti, evolufie sub 6 luni, cu pusee usoare/moderate repetate, separate de perioade de remisiune BB, Forma cronic& continuii care se ceracterizeazi prin pusee usoare cu durati de peste 6 luni C. Forma cronic recurent& care este cea mai frecventé, aproximativ 60% din cazuri, evolusie peste 6 huni, eu pusee usoare/moderate repetate, separate de perioade de remisiune 1D, Forma cronic continua care se caracterizeazs prin pusee usoare cu durati ssub 6 luni , Forma fulminanta $-15% din camuri, care evolueazdi cu. un puseu sever de activitate, debut brutal on stare generalé afectat’, febri, diaree cu seaune nutneroase, rectoragii R=A,B,E, 56.Afirmafiile adevirate tn ceea ce priveste manifestirile clinice ia Boala Crohn ‘sunt urmitoarele, CU EXCEPJIA: A. Sindromul de malabsorbfie apare in localizarea ileala, in prezen{a fistulelor entero-enterale sau in eal intestinuluisubfie contaminat B. Diareea este simptomul principal, scaunele sunt in cantitate mai mare gi pot avea aspect steatoreic in localizarea colonici C. Darerile abdominale pot fi difuze (cauzate de procesul inflamator) sau pot fi localizate (secundare unei stenoze ileale, unui abces abdominal, unei fistule digestive) D, Sciderea in greutatc este mai sexnificativl comparativ ou colitauloerativé, mai ales in formele extinse la nivelu! esofagului F. in formele severe sau extinse sunt prezente grefuri, virsituri, febri gi alteraren stiri generale R=B,D 158 i i 51. Referitor Ia tipul de Boal Crohn in fimofie de localizare urmiitoercle afirmai sunt ADEVARATE: ‘A. Boala Crolnilealt sau ileo-colonica, se caraeterizeazit prin diaree, scidere in preutate, febré, dureri abdominale colicative B. Localizarea 1a nivelol intestinului subjire evolueacd cu diaree, dureri abdominale, malabsorbjie sau populare bacteriand, stenoze intestinale care ‘pot conduce Ia obstructic ©. Localizarea colonic a Bolii Crohn este dificil de difercifiat de colita ulcerativa, deourece evolneaza cu simptome similar D. Forma perianal de Boal Crohn se manifesti prin fistule si abcese evianale, pacien{ii acu2i rectoragii massive E. Boala Crohn cu localizare la nivelul tubulbi digestiv superior se asociazi in ‘mares majoritate a cazurifor cu extensie gi la nivotul intestinului subfire sau colonului REAB.G i 58.Core dintre wmétoarele examintti paractinice sunt utlizate in cadrul bolilor inflamatori intestinsle? ‘A. Marcheri serologici sunt reprezentafi de pANCA gi ASCA B. y-globulinele sunt reacfionate fn puseele de activitate gi se coreleazi cu severitatea inflamaied C. Deficitul vitaminelor hidrosolubile, sunt expresia malabsorbfiei, populiti bacteriene sau pierdesilor intestinale datorate inflamafiei mucoasei Caleoproteina fecal si Jactoferina se coreleaza cu severitatea si activitatoa bolilor inflamatori intestinale {in homoleucogramii se poate decela anemie de tip feripriy sau anemic de tip macrocitar R=A,D,E 159459,Ce informafii oferi endoscopia digestiva in cazul bolilor inflamstorti inetin here mctaplariiisperifia concer colores 3 Euloaren stonozelorintestnale prin biopsere gi trtamentul endoscopic al Dinenes de alte afeiunicolonice Diagnostic diferenial fff de alte afectint co = Dingnoste port prin aspect microscopic gi prelevare de biopsi “Aprecierea localiza gi extenseiinflamayiei pyA R=B,GE 60.Care dintre umitoarele Jeziuai micoase evidenfiate In endascoscapie se ‘ntalnese fn colita ulcerative? ‘A, Friabilitate, sngerare spontand la atingere B. Ulceratii aftoide C. pinta de pavaj” D, Eritem, B, Fisuri R=A,D ‘61.Care dintre urmitoarele leziuni mucoase evidentinte In endoscoscopie s© “ntlnese in Boala Crohn? ‘A, Uleeratii pleomorfe B. Uleere profunde CC. Béern eu stergerea deseaulni vascular D. Granulariate 3 E, isu R=BE 62, tn care dintre umAtoarele exzuri este contraindicata colonoscopia’ ‘A. Forma falminanti a colitel nlcerative B, Prezenfa unor stenoze C. Megacolonul toxic D, Obstructia intestinalt E. Existenja une fistule R=ACD 160 } ' I! | j | 63.Afirmatiile FALSE referitoare la capsula endoscopicd sunt urmatosrele, (CU EXCEPTIA: A. Posiilitatea de prelevare de biopsit B. Se evidenjiazd acoleagi modifictri macroscopice descrise In examinarea endloscopic& . Are o importangi deosebité in evaluarea intestinulai subfire fn boala Crohn 1. Aduce informafii referitoare Ie localizarea gi extensia inflamafiei la névelul {ntestinntui subjire gin evaluarea rezultatelor post chirargicale oats fi utilizatk in prezenta stenozelor intestinale RaBCD Hoon 64.Care dintre urmittoarele examintri imagistice au indicatie cu precidere in Boala Crohn? A, Bnterografia computer tomogratic& B. Radiografia abdominald pe gol C. Bnterografia prin rezonanfi magnetic nuctear D, Bcografin abdominal B, Rezonanja magnetic8 nuclear R=A,GE 65.Afitmatile ADEVARATE referitoare la fistulografic sunt urmitoarele; ‘A. Are indicatie in leziumile perianale din colita ulcerativi B. Obiectiveazs traiectalfistulelor gi abceselor C. Are indicatie in leziunile perianale din boala Crohn D. Obiectiveaz3 complexitatea fistulelor gi abceselor E, Obicctivenza gravitaice fisurilor R=B,C,D (66.Elementele ecografice sugestive in bolile inflamatori intestinale sunt: A. Alterarea stratificafiei parietale B. Gradal de vascularizafie al segmentalui intestinal afectat C. Subjierea pereteln intestinal 1D, Parametsii hemodinamici ai vaselor peretelui intestinal au a erterelor mezenterice E, Adenopatii periaortice cu caracter inflamator R=A,B,D 161(67.Modificirile macroscopice din colita ulcerativ& sunt urmatoarele: A istibuin confi cement B. Sunt afectate toate straturile pereteluiintestin C. Prezenta polipior inflamatori D. Este afeciatfrocvent colonul drept E. Apar frecvent siricturi R=A,C {68 Modificarile macroscopice din Boala Crohn sunt urtntoarele: A. Bote afecta doar muvoasa B, Intalnim oleore aftoide, ulcere profinde C. Este afectat frecvent colonul sting D. fntélnim aspectul de ,piatra pavaj” E. inidnim fistale si fisuri R=BDE 669.Care dintte urmétoarele modificdsi microscopice spar tn eolita ulcerativa? A. Criptite : ; 3. Taft inflate dire info suc neti a ale sue C. Deplefia de mucus D. Aboese criptce raf E, Ramificafia gi dezorganizarea glandelor criptice R=A,C,D,E 70,Care dintre urmitosrele modificati histologice pun disgnosticul de coliti uleerativa? ‘A. Uleerafi superficial B. Psendopolipi C. Criptite D. Depletie de mucus E, Infiltra inflamator R=CD,E 162 | 74.Care dintre urmatoarele sunt scoruri al TiCare dintre uitoarle elements coroboratc ajutt la diferenicrea cote ulcerative de Bosla Crohn in forma cu afectare volonici? A. Bxistenja leziumile perianale : B. Frezenja modificsilor inflamtori sia alte segment ale tubuluidigestiv C. Aspect ecogratic D. Recultatulhistopaiologic E. Marcher serologic’: calprotectina R=A,B,D 72 Diagnosticul diferenjal al colitei ulcerative se face cu: A. Cancerut itco-colonie B. Colitele infeofioase determinate de pareziti ©. Diverticutita colonica—, D, Tratamentul cronic cu antiinflamatoare steroidiene E, Colita ischemics R=B, CE 73.Ce implica seorul Mayo ulcerative? A. Un scor mai mic sau egal cu 2 semnificdinactivitate B. In formele medi scorul este cuprins fue 6-10 C. fn formele medi scoral este cuprins ne 11-12 . In formete medi scorul este cuprins fnire 3-5 B. Include atat parametii cliniei et gi endoscopic utilizat pentru diagnosticul de soveritate al colitei Re. BE le diagnosticului severititii Bolii Crohn’? A, Truclove-Wints B. Montreal ©. cDar D. CDEIS E. Mayo R=B,GD 163,75.Care dintre unmiltoarele pot declanga aparitia mogacolonului toxic? A, O colonoscopie intempestiva B. O infectie intercurentii CC. Severitatea boli D, Hipematremie , Hipopotasemie ReA,GE 76.Care dintre urmitoarele afirmatii sunt adevirate referitoare 1a perforata intestinala? a ‘Apare ca 0 complicafie a Bolii Crohn, secundari unei stenoze aau obstructit intestinale ; E B. Apare ca o complicafie a colitei wleerative prin evolutia megacolonului toxie sau secundar colonoscopiei in formele ian C. Se manifest prin sindronmil de irtatie peritoneal on D. Apate ca o complicatie a Botii Crohn prs evolutia megacolonului toxic sa seoundar colonoscopiei in formele severe B. Apare ca 0 complicatic a colitei ulcerative secundari nei stenoze seu obstmucfi intestinale R=A,B,C ‘71.Psin care dintre urmitoarele investigati putem pune diagnostcul unei stenoze? A. Eoografie : 1B. Enteroscopie cu dublu baton sau spiral Rezonsnfi magnetict nuclear , Enteroctisma B. Endoscopic, R=B,D,E 164 78.Care sunt afirmatiile ADEVARATE referitoare Ja displazia din bolile inflamatorii intestinale? A. La examemu! histopatologio, modificiile displazice constau fn cresterea titozelor, modificarea mirimii si forme’ mucleilor, stratificarea acestora 8. Displazia se observa fie ca 0 modificare de aspect a mucoasei, fie asociatt cu existenfa de Jeziuni sau mase polipoide (DALM), C. Este fn relate cn procesul inflamator de daralé si cu pierderea heterozigotisrmului pentru gena pS3 gi activares genci sre.98 D. Displazia certt are indicatie de colectomie totali datorita riscului erescut de apatifie a cancerului colonic E. Recunoasteren zonelor displazice este dificil de identificat la colonoscopie, date fiind modificdile inflamatorii din jue R=AD.E ; 79.Fistulele abdominale complicit Boala Crohn se clasific tn: A. Entero-cutanate (mase abdominale palpabile) B. Enfero-vaginale (climinare de materi fecale prin vagin) ©. Entero-vezicale (infecti urinare, pneumaturie) D, Entero-veginale (exteriotizarea con{imntutui intestinal lt nivel vulvar) E. Entero-enterale (mase abdominale palpabite) 80.Afirmafille adevirate referitoare Ia sindromul de imalabsorbfie sunt uurmitoarele, CUEXCEPTIA: A, Este secundar malabsorbyiei glueidice B. Apare cu predilecfie tn Boala Crohn cu localizare pe intestinul subfire C. Apare malnutrijia D. Este secundar contamintrii intestinului datorité stazei din stenozele intostinale gi fisurilor entero-enterale E. Se manifest clinic prin, tetanie, dinree apoasi sau steatoree R=A,D 16581.Care dintre wrmiitoarele afirmafii sunt ADEVARAIE tetentoare 1a ‘monifestirile extradigestive din bolile inflamatoriiintestinale? 1 84.Care este axpectlhistopatologic tn stad sa ; ‘A: Spondilita gi seroleta se asociazd cu TILA B27 sau polimorfismul genet 4) ‘A Stadt nage Bice a ze healt selerzante primitive? CARDIS (sacroileita) ‘ adiscent Spatiile porte si in parenchimul hepatic B. Osteoporoza, ostecmalacia si osteopenia sunt secundare malabsorbiei. , Sindul 3+ jnfrat inflamat inflamator Plasmocitar in spajiile porte, necroza vitaminei D gi Ca si apar cu preditetie in colita uleerativa 1 a ‘ hhepatocita8, proliferarea ductelorbiliare . Cele mai freevente manifestiri cutanate sunt erifemul nodes si pioderma c gangrenosum i C. Stadiul 4 ~ ciroza 1D. Complicafiile oculare cele mai intilnite sunt episclerita gi uveita t D. Stadiul 2- fibrozit in punti B. le din bolile inflamatorii afectearX articulatiile proximale, — {, EB Stadiul 1-infiltat inflemator plasmocitar is i iace, coloana vertebral i hicpatnciel, prolibiniea dase bilan spatiile porte, necroza R=A,GD i R=GE i 82.Afirmaiile ADEVARATE referitoare la manifestirile pulmonare din bolile we {nflaanatori intestinal sunt urmtoarel: fimatiile ADEVARATE seferitoare il i 1A. Diagnosticul so stabilegte prin mdiografie pulmonar e : ‘plea a boi infamator inetnelo edge eta Paola ce pot B. Pot fi de asemenea secundare tratamentului cu salazopiriné sau 1] (Av Destculaugite ne iodaiiata _ urmiitoarele: imunosupresoare ! prin sindrom de colestaza B. Malabsorbjici struil an c 2 hela idih l pate prin afectarea cotonului D. Reprezinti consecinja afzctiri de tip inflamator a eailor aeriene mici si D. Lit inte srmde malbvaiciectar ane area . Litiaza biliard este secundsr malabsorbtici sicurilor biiare B. Litiaza renal de tip oxalic, apare ca urmare a diareei rnaci, a parenchimulai,seroasclor B, Sunt mai freovente in Boala Crohn R=B,D,E READE $3.Care dintre unmitoarele aficmatit sunt ADEVARATE referitoare Ia colengita sclerozanti primitive? ‘A. Din punct de vedere clinic pacientii sunt asimptomatici sau acuzt prurit gi seen ‘n bolile inflamatorii intestinale trebuie sii cuprindi: Puseele de activitate, pentru menajarea intestinului, se va recomanda 1 asenis exciuderea laptelul si a lactatelor ferment : B. Ulterior poate apare icternl sau manifestitri de colangité, cu febri, frisoane, | Jegumelor crude “ tate, a grisimilor, fructelor gi R=GE m99.Indicafile tratamentului chirurgical de urgen{i tn Bosla Crohn sunt ‘urmitosrele, CU EXCEPTIA: A, Colita acuti fulminantit BB. Abeese abdominal C. Megacolonul toxic {| 2 Hemorngia digestivé inferioari FE, Ocluzie intestinal |! Beacon {00 ndicailetratamentuli chirurgicalelectv in Boale Crobn sunt urmatoarle: Cancer colonic Stricusi fibrotice Fistue intatabile Polipi adenomatosi Dispiazia pooR> ‘ R=A,B,C 3.4 CIROZA HEPATICA. COMPLEMENT SIMPLU 1. Cinoza hepatich se defineste morfopatotogic prin CU BXCEPTIA: A. Fibrozi extisa i , 1B. Crestorea numnsului de bepatcite 1 . Transformarea nodular 4 D.Tfiltatinflamator . E. Nectoza hepatocitart R=B im 2, Fibroza hepatict poate fi prozonté in urmbtoarele patologii, CU EXCEPTIA: ‘A. Insuficiengei eardiace drepte B. Insuficienfei cardiace stingi C. Cirozei hepatice D. Obstructiei editor biliare E. Fibrozei hepatice congenital R=B {hn ce-zoni hepatics apare fibroza eauzata de insuficienfs candiack dreapia? A. Zona L B. Zona2 ©. Zona 4 D. Zona 3 E, Niciuna R=D 4, Care este con mai frecventi cauzi de cirozi hepatic in majoritatea statelor dezvoltate? A. Virusul hepatitie C B. Virusul hepattie A. . Aleootul D. Virusul hepatitie B E, Steatohepatita nonalcoolica R=C . Unmitoarele efecfiuni ce pot genera ciroza sunt rare, CU EXCEPTIA: A. Toxoplasmoza B, Schistosominza C. Ciroza dupa by-pass D. Insuficienta cardiact dreaptt E, Ciroza copilului Indien RD 126. Noduin de regenerare cm ciroza nepalica SunE CaTACLGTIZap, WU BALEE f1A. ‘A. Apar prin mecanisme compensatoare B, De regulA sunt mari si uniform C. Reprezinté o conseointi a necrozei hepatice D. De regula sunt mari gi neuniformi 1 E, Apar prin inlocuires hepatocitelor distruse sau nefuncfionale RB 7, Insuficients hepatocelulari se datoreaz ummitoarei componente cantitative: A, Reducerea numfrului gi funcfiei hepatocitelor B, Alterarea schimburilor funcfionale sénge-hepatocit C. Distorsionarea vascular’ D. Functionalitatea redusé a nodulilor de regenerare E, Capilatizarea sinusoidelor RA 8. Perturbarea metabolismnlni proteic in ciroza hepatick se manifesth prin CU EXCEPTIA: A. Scdderca sintezei de albumini B, Cresterea amoniemici . Cregtera de factoti ai coegultii D, Crestetea concentraicitirozinei E, ‘Tulburir in metabotistnal gi circulatia acizilr bias: R=C 9. Componenta dinamic’ vascular a hipertensiunii portale din ciroza hepatic& este reprezentata de: A. Contracfia celulelor masculate netede din perfil vasculari B, Distorsiunea vascular prin capilarizarea C. Stenozarea sinusoidelor D, Fibroza pericentrovenularé E, Compresiunea venei centrolobulare ReA 174, 10-Tulburarite hemodinamice din cito A Scales debi eaiag ePaes mtn pri: B. Hipertensiune arterialt C. Vasodilataie Ia nivel renal D, Cregterea debitului cardiac E, Nu exists afectare hemodinamics Rec 11. Blemental inigiator in apa in ciroza hepat A Vania hoarse B. Distribufia predominant splanhnic’ a volemiei ©. Retenjia bidrosaling D. Hipertensiunea portal + i E. Depiirea capacitifii de reabsorbj circulatiei limfatice fie a lichidului peritoneal la nivetul R=D 12Sindomil hemoragipar din ciroza hiepatocelulara prin, CU BX¢ A. Sciiderea factoralui VIE B. Sciderea factorului IL © Scdiderea factorului V D, Reducerea sintezei proteice E. Trombocitoza Lhepatic& poate reflecls insuficienta RE 13.Gradul II de ascitt se caracterizeaza prin: A. Cantitate mic de lichid B. Semnal valului nu este prezent C. Deplisarea ombiliculai D. Voluminoasé B, Semnul vatului prezent RoE 1751 14,Examemul lichidulni de ascité din ciroza necomplicaté este caracterizat de: ‘A, Colularitate bogata 'B. Celuleritate saract si predominant mononuclear C. Prezenfe PMN>250\mmé 1D. Cultura pozitivit monomocrobian E, Colularitate bogatt gi predominant PMN R=B 15.Biopsia hepatica este contraindicatl in: ‘A. Tuburiti majore de coagulare B. Carcinomul hepatocelular C. Formele intermediare intre hepatita cronicd si ciroza D, Ciroza hepatiit B. Hepatita croniet 16Pentru virasal C factorii care determin evolufia spre cirozi sunt, ‘CU EXCEPTIA: A. Sexul biibatese B. Tmanosupresia €. Coinfeetia HIV sau VB D. Sexul ferminin E. Consumul de alcool peste 50 g zilnic RD 17.Exploririle paractinice sugestive pentra ctiologia alcoolic& a cirozel sunt, CU EXCEPTIA: ‘A. Raportul ASTYALT peste 2 B. Cregterea disproportionati a y-glutamil-ranspeptidazei comparatiy ce bilirubin’ . Predominanja IgA tn imunoelectroforezt 1D. Markeri asociati cu sensbilitate gi specificitate de peste 90%. B. Raportul AST/ALT<2 REE, 116 Sete apis apne accra peeeneen psa et 18.Ciroza biti’ primitive este contirmatt A. JeM crescate B, Colestaza anictericd . Colestaza icterica D, Prezeata anticorpilor antimitocondtiali B Prost RD 19,Singurul tratament medical cu eficien(’ demonstrat& th citoza bi ester A. Acidul ursodeoxicalic B. Corticoterepia C, D-penicilamina D. Azatioprina B, Clorambuciint! 2o.Don de nid wadoxials administra ila primitives de: B, 10-15 mg/kerei ©, 20-25 mglkelai D. 30-45 mg/kcl2i B. 40-55 myfkelai RB 2 1.Manifestitile neurologice din boala Wilson constau fa, CU ‘ ‘A. Tulburari kinetice ea tremor eS 1B, Migcariinvoluntare ©. Disartrie D. Distonie B. Hipotonie R-E 171z2.vare di) UFMaloaTee UUM} INU dae puis wa umazeauciMUL vatuecr hepatice? A. Cantitate zinica de sare redust B. fntreruperea consul de alcool . Tratament antiviral - D. Vaceinare contra virusului hepatitis A si B E, Repaus digestive RE, 23.Ractosii precipitant ai insuficienfei hepatic pot f, CU EXCEPTTA: ‘A. Hemoragiile gastrointestinale B. Constipatia . Infeotile D. Anemia E, Decechilibrele hidroelectrolitice induse de diuretice, vérséturi sau diaree RB 24,Tratamental hipertensiunii portale presupune adminstrarea de: ‘A. Bela-blocante B. Pentoxifilina . Diuretice D. Colchicine E, Conticoterapie Rea, 25.Contraindicaile absolute ale transplantului hepatic sunt,CU EXCEPTIA: ‘A. Infecfile active eu sepsis, BB, Infectia HIV necontrolat sau SIDA. . Prezenja unei boli cardiace sat pulmonare avansate D. Afecfiunile renale insofte de insuficienfa renal B, Cancarele extrahepatice gi extabiliare ReD 178 28.Tratamentul _hemoragiei obiective,CU EXCEPTIA: A. Reechilibrarea volemicd B, Preveniseainfectiilor C. Prevenirea encefalopatiei D. Oprirea hemoragiei EB, Prevenires ascite, D. Afectiunile renale insofite de inswficien{t renal E, Suuturite portocave ee Red ‘wal fecventi cauzX de hemoragie digestivs superiara in ciroza hepatica A. Varicele esofagiene B. Gastropatia portal hipertensivt C. Ucerele gasttice : D. Uleetele duodensle B, Polipii duodenali digestive superioare cuprinde urmatoarele 29.Metodele terapeutice de elec ‘ hinnaowre ie la orm actualé ale varicelor esofagiene cu ‘A. Motodele chirurgicale B. Tehnicile endoscopice de hemostazs C. Tratamentul medicamentos D. Regimul igieno-dietetic ‘Tratamentul de fond al cirozei 17930 Stadializarea encefalopatiei hepatice este urmnitoares, CU EXCEPTIA: ‘A. Gradul I: confuzie, depresie, disartrie, inversarca ritmolui nictemeral, | ‘modificiri psihometrice, modificati de dispozitic gi comportament B. Gradul Ti: obnubiJare, comportament inadecvat, letargie, bradilalie, mmezie, somnolenf,asterixi, hipertonie-semnul roti dinate, hiperreflexie ! C. Gradul IV: comt, hiporeflexie osteotendinoss’, hipotonie nusculari, asterixis dispirut, hiperventilafie, febri prin ‘mecanism central, 1D. Gradal TE obnubilare, comportament inadecvat, Ictargie, bradilatie, ' amnezie, somnolenfi, asterixis, hipertonie-semmu] rofii_dintate, hiperrflexies E, Gradul 1: somnolenti, inebilitatea de a ‘efectua activitiqi mentale, dezorientare temporo-spetiali, confuzie marcati, astorixis, hipertonie §i 33,Tipul I sau rapid progresiv de sindrom hepato coracter i ‘cosa ouiivaeoaa ee BB, Cresterea lenta a ereatininei peste 2,5 me/d C. Proteimurie peste 0.5 g/zi D. Peste 50 hematifc&mp , Ascité refractard cu orestere progresivi a retentiei azotate R=A ‘4.Thatamentl de eleoi alpen betcone sponte din crors heptstse A Peniciline hiperreflexic B. Cefalosporine de generafia a Ula nen ‘ . Cefatosporine de generatia @ Tra on D, Florochinolone i 1 / E, Aminogticozide \ RB +31.Primul factor incriminat in patogeneza encefalopatiei hepatice @ fost: \ ‘A, Amoniacul B. Metionina COMPLEMENT MULTIPLU C. Penolii 1. Principalele consecinfefiziopatologice ale cirozel hepatice Anetinieasay. ese B. Tromboza venelor suprahepatice . Sindronmul de hipertensiune portal D. Steatobepatita alcoolick D. Acizii gragi cu lant seurt E. Aminoacizi alifatici sau ramificatt REA E, Ciroza biliarl secundard | ‘ \ R=A,C i 42.Asterixisul (Happing-tremor) ese migcarea cu urmitoarcle caracteristice, Seats | 4 oe { 2. Urmatoarele afec{iuni sunt canze majore ale cirozei B, Unilaterale i A. Vinusol hepatitis B 2 ee C. Sacadate i 3 Obeuibi ai Aleootul D. Bilateral i D, Pericardits consrictivs B, De flexic-extensie in articulaite metacarpofalangiene E, Virosul hepatitic C on RAGE 180 181 | il i(3. Care ain UrTTCOMrere aLeCHULN SUL Gauze MUNOIMINE Le pur BEMELE Cine hhepatict? ‘A. Hemocromatoza B. Hepatita autoimund C. Porfitile D, Ciroza biliar® primar E, Ciroza biliard secundar ReA,D 4. Unnitoweleafefaa reecinth comma congnive venowo o& pot prodace ciroza hepatica, CU EXCEPTIA: A. Aleootal B, Insuficionja canine drenptt . Sinéromul Budd-Chiari D, Pericardita constrictivit E. Boala veno-ocluziva ReB,C,D,E 5. Care din urmitoarele medicamente gi toxice genereazii ciroza hepatic’? ‘A. Mototrexat B, Rifampicina C. Amiodarona D, Tetraclorura de cardon E. Isoniazida R=A,CD.E 6. Factorti de risc implica in aparitia steatohepatite; nonalcoolice sunt: A, Raportul ASTALT < I B. Raportul ASTALT > 1 , Dystipidemia D. Indicele de masi. corporal > 28 E, Indicele de masé comporalé < 28 R=B,C,D 182 i 7. Fibtoza hepatica patologick se caracterizeaz8 prin: A. Cregterea numirului de celule proiucatonre de colagen B. Cresterea sintezei de colagen per celulé C. Cresterea confinutulai de colagen de tip I matur in matricea extracelulard D. Cresterea confinutului de colagen de tp 1 matur in matricea intracelulart E. Cresterea contimufului de colagen de tip In matricea intracclulari ReA,BLC 8, Macroscopic ficatul cirotic este, CU EXCEPTIA: A. Dur B. Cu marginea rotunjiti C. Cu marginea aseusitit D. Cu contur regulat E, Cu contur neregutat ReBLD 9. Microscopic ciroza hepaties prezinta indiferent de etiologie urmstoarele: A. Dezorganizarea achitecturiilobulare gi yasculare j B. Fibroza C. Regenerarea nodular D. Necroza hepatocitara E, Steatoza R=A,B,C,D 10.Insuficienja bepatocelulart se datoreaza urmitoarei componente calitaive: A. Alterarea schimbutilor funcfionale singe-bepatocit 3B. Reducerea numarului: hepatocitetor C. Distorsionarea vascular D. Funetionalitatea redusé a nodulilor de regenerare E. Reducerea fimcfiei hepatocitelor ReA,C,D 183LLPerturbarea funetionalititit ficatului din ciroza hepatica se va exprima la nivelul metabolismetor: A. Protidic B. Glucidie C. Lipidic D. Hidromineral B, Nici uml ReA,B,C,D 12,Componenta mecanic’ a hipertensiunii portale din ciroza hepatick este reprezentata de, CU EXCEPTIA: oe A. Distorsiunea vascularé prin capilarizarea si stenozarea sinusoidelor B, Fibroza pericentrovenulard ¢ C. Compresiunea venei centrolobulare prin benzi de fibroza si macronod D. Vasoconstrictie intrahepatice ; E, Contractia celulelor musculare netede din perefi vasculari 13,Consecin(a hipertensiunii portale din eiroza hepatic este: A. Staza prelungiti mezenterioa he 3. Scidcrea presiuni hidrostatice gi favorizareaascitci C. Cregterea presiunii splenice cu splenomegalic congestivi D. Inchiderea unor anastomoze porto-sistemice catre venele cave E. Aparifia varicelor esofagiene REA,CE 14,Consecinfa hipertensinnii portale din ciroza hepatic& este, CU EXCEPTIA: ‘A, Aparitia varicelor esofagiene gi gastrice D. Aparifa sindromului hepatorenal E, Aparita hipotensiuni ateriale R=DE 184 15. Incinozs hepatic! compensa acazele sunt de cele mai multe ox: A. Astenie fizica B, Inapetenti C. Balondri D. Greeti ‘EB. Manifestari hemoragice majore ReA,B,C,D 16,Bxamenul clinic in ciroza hepatic compensatti poate arita: A. Hepatomegalie cu consistent crescntt si suprafaté nerogulatt B, Marginea inferioari a ficatului rotunjita C. Splenomegatie D, Steluje vasculare - E, Paliditate palmart REA,CD 17.Semnele clinice ce pot sugera insuficienté hepatocelulars sunt; ‘A. Hepatomegalie B. Splenomegatic C. Ascita D, Eritroza palmar E. Stelue vasculare R=D,E 18.Stelufele vasculare din ciroza hepatica sunt: A. Sunt localizate in tritoriul venei cave inferioare B. Formate dintr-o arteriola centralii de la care pleack mumeroase vase de dimensiuni mici C. Evolueaza invers proportional cu gradul insuficientei hepatice D. Pot aptirea tranzitor in hepatite acute virale, in sarcing, tn hepatite eronice active sau la copii E, Sunt localizate in teritoriul venei cave superioare R=B,D,E 18519. Modificarile endocrine din ciroza hepatica ‘A. Apar mai ales la pacienfi de sex barbatese B, Sctderea libidoului gi potenjei C. Atrofie testicular 23.lusuficien{a hepaticé se exprima biologic prin: ‘A. Reducerea albuminemiei B, Crogterea proteinelor totale serice , Seaiderea indicelui de protrombini care m 8 corecteazl prin administrare ee de vitamina K pil are gi toracice m D, Crogterea pilozitafii axilare gj 1 D. Sciderea indicelui de protrombina care se corecteaz& prin administrarea de E. Ginecomastia nace he | E, Colesterolul total si mai ales cel estevfieat sunt sete in'plasma R= A,B,C, : / ReA, CD, E 20.Aparitia brusci a ascitei se inidlneste in caz de: ‘ A. Hemoragie digestiva i 24, Beogratic hipertensiunea portali este demonstrath de: B. Infeeti acute i A. Calibrul erescut al venei porte in hilul hepatic C. Soe 'B, Calibrul erescut al venei splenice D, Insuficiens hepaticd act i C. Catibral erescut al venei mezenterice sperioare , Ciroza hepatic’ 6 i D. Prezenta asitei a E, Prezenta gastropatiei portal hipertensive =A, B, C,D R-A,B, | ReA,3,0,D imafii sunt adevirate despre edemele din ciroza hepatic: eee afi eat tipoptntenemtc i 25, eee digestiv8 superioara in ciroza hepaticé pune in evidenii: é in mecanism bipoproteinemic i lcerul gastric B. het sgpampete agi 2B, Variceleileale C. Sut dective D, Sunt localizate predominant le nivelul fet minilor. C, Varicele esofagiene E, Sunt cianotice . D. Gastropatia portal hipertensivi E. Varicele duodenaie t R=A,C \ R&C, D,E 22. Hipertensiunea portal din ciroza hepatic’ se manifest prin + ‘A. Splenomegalie congestivi B. Circulatic colaterala externit C. Circulatie colaterala intern’ D. Hipotensiune arterial E, Sindrom hepstopulmonar 26, Pentru virusul C factrii care determin evolutia spre cirozi sunt: A. Sexul birbitese B. Imunosupresia ©. Coinfectia HIV sau VERB D, Consumul de alcool peste 50 g zilnic B, Indicele de mast corporal scimt R=A,B,C,D R=A,B,C 186 187‘71-Tabloul clinie sugestv pentraetiologia de ciroz hepaticdelcoolicl este: ‘A. Astenio B, Great gi virstiurt C. Hipertrofia parotidei D. Retractia Dupuyiren z — E. Tulburii de memorie gi de concentrere, iritabilitate, halucinai, tremuri- tur ale extremitiilor R=C,D,E | 2@Ractori de rise pontm progresin cirozei hepatice elcoclice sunt, ‘CU EXCEPTIA: [A Indioele erescut de mas corporal B, Indicete seit de mast corporal . Hiperglicemia D. Hiipoglicemia EB, Hiperuricemia R=B,D,E, -29,Rxplortilebiologice din eirozabilir’ primitvt ara: {A Teter colestatic eu bilirubin conjugnt B, Teter colestatie cu bilirubin neconjugat CC. Fosfatazi aleatind cxeseut . Hipo-y-globulinemis cu sciderea IgM E, Prezenfa anticorpilor antimitoconitiali Ma ReA, CE 40.Diagaostin!diferenfal al cirozei biliare primitive se face cus ‘A. Colestaza extrahepatict B. Colangita sclerozanta C. Colestaza medicamentoas& D. Chistal hidatic , Uleerul duodenal REA, B,C 188 | \ 31.Masurile generale de tratament ale cirozei (CU BXCEPTIA: ‘A. Aportul de trigliceride cn lent mediu gi vitamine Kiposohubile B, Dieta hiposodati C, Colestiraming D, Preparate de calciu, vitamina D si caleifonin . Biortl fizic minim Dilire primitive sunt R=A,C,D 32.Tabloul clinic al cirozeibiliare secundare asociazit ‘A, Deficienfe de proteine B, Deficienje de glucide ©, Colestaza , D, Steatoreea cu malabsorbyie B, Deficiente ale vitaminelor liposohubile R=C,D,E 33.Yratamentul de bazi al ciroze biliare secundare este reprezentat de: ‘A. Indepirtarea obstacolulai BB, Ocolirea obstacolului prin drenaj bitiar . Implantare de protez (stent) D, Acid ursodeoxicolic B. Corticotesepie ReA, B,C 434.Diagnosticul de hemocromatozii se bazeazi pe,CU EXCEP TA: ‘A. Creglerea coeficientului de saturare al transferinel peste 509 la femei si 60% la barbati B, Nivel crescut al fertinei Nivell scdzat al sideremiei D. Punofiabiopsie hepatica B, Nivelol se¥zital fertinel R=C,E 18035.Boala Wilson este caracterizata de apacifia: A. Chas hepmce B, Manifestirilor neurologice : ‘ C. Inelalui pigmentar maroniu-vermui la periferia comeei D. Manifestirilor osteoarticulare E. Manifestirilor cardiovasculate ReA, B,C . Diagnosticul de boala Wilson este susinut de: 76 ete exe wine» Cu< 100 pe4 1 B, Soiderea ceruloplasminci serice sub 20 mg%e C. Soaderea Cu hepatic < 250 peg fesut uscat D, Crepterea excretiel urinare a Cu peste 100 ig/24 ore E. Cregteren Cu hepatic peste 250 pg fesutuscat R=B,D,E 37 Parametri utiliza in scoral Child-Pugh-Turcotte sunt repozentafi de: A. Colesterolul total serie B. Bilirubina series C Ascita D. Glicemia E, Transaminazele RBC 38.Gravitatea cirozei hepatice poate fi evaluate in fumojie de scoral Child-Pugh- ‘Turcotte.Care din uimitoarele afirmatii este corecta? A. Bilirubina2 mg=Ipunet B. Albuminemia=2.8-3,5 g%=1punct, C. Ascita absent D. Indice protrombiné=40-70% (INR 1.8-2.3}=1punct B. Bilirubina serici=2-3 mg%%=Ipunet ReA,C 190 39.Sconal MELD in prognosticuleirozei hepatic estimeaz mortalitatea astfel: A. De 3 luni este de 1.9% pentru Yalori sub 9 B. De 6% pentru valor intre 10-19 C. De 19.6% pentru valoriintre 20-29 D. de 52,6% pentru valoriintre 30-39 E. 100% pentru pacieati cu valori peste 40 ReA,B,C,D 40.Tratamental hipertensinuii portale presupune adminstrarea de : A, Beta-blocante B, Mononitrati C. Cotticoterapie D. Diuretice E, Pentoxifilina ‘ REA,B 41. Tratamentul ascitei se poate sealiza CU EXCEPTIA: A. Repaus la pat B. Restricfie sodata C. Administrare de diuretice D, Administrarea doar de diuretice de ans B, Administrarea doar de diuretice distal R=D,E, 42,Criterile de definire a ascitei refractare sunt: A. Asciti grad 2 sau 3 care nu se reduce la ascitt de grad | B. Ascite care nu ragpunde In terapia cu doze maxime de spironolacton’ gi furosemid C. Reaperitia sscitei sub tratament medicamentos la maxim o lun dupi evacuare intial D. Reaparitia ascitei sub trafament medicamentos Ia maxim trei luni dup cevacnare inigalt . Ascita care nu rispunde la terapia cu doze mexime de spironolactone R=A,B,C 19143.Contraindicafile absolute ale transplantului hepatic sunt A. Vérsta avansatt B. Tromboza portal C. Afeotiunile renale tnsofite de insuficienfs enal® D. Infecfille active cu sepsis : B, Infeofia HIV necontolaté sau SIDA R=D,E 44,Contraindicatile relative ale transplantuli hepatic sunt,CU EXCEPTLA: ‘A, Imposiilitatea social, fizich eau psibicd de tolera procedura B. Infectile active en sepsis C. Infectia HIV necontrolatk sau SIDA. D, Sunturile portocave E, Interventile hepatobiliate majore efectuate recent R=A,B,C 45. Hemoragia digestiva superioar’ din ciroza hepatick poate aparea prin: ‘A, Ruptura de varice esogastrice B. Gastropatia portal-hipertensiva C, Ulcere gastrice i D. Ulcere duodenale E. Hemoroizi R=A,B,C,D 46 Riscul sfngeritii variceale dit ciroza hepatica este corelat cu urmBtori factori: A. Dimensitnile varicelor B. Coloratia albastea C. Prezenfa semnelor rosii (red color sign) D, Prezenfa miircilor albe E. Prezenga eroziunilor REA, B, CE { 192 : 47.Tratamental hemoragiei digestive superioare cuprinde urmitoarele obiective: ‘A. Reechilibrarce volemick B, Prevenirea infectiilor C. Prevenirea encefalopatiei D. Oprirea hemoragici B. Prevenirea ascitei R=A,B,C,D 48.Pectorti precipitan{i ai encefalopatiei sunt: A. Hemoragia digestivi inferioarit B. Depletia hidroclectrolitict: exces de diuretice, diaree, virsttur, paracentezi masivi . . Infeotii: respirator, urinare, peritonit® bacteriand spontant D, Hemoragia digestiva superioar’ E, Administrarea de toxice hepatice si cerebrale R=B, C,D,E +49,Stadializarea encefalopatie’ hepatice este wrmitoarea: ‘A.Gradul I: confuzie, depresie, disartie, inversarea ritmului modificiri psihomettice, modificiri de dispozifie gi comportament; B. Gradul 11; obnubilare, comportament inadecvat, letargie, bradilali, amnezié, somnolenyi, asterixis, hipertonie-sermnnl rofi dinfate, hiperreflexie C. Gradul TM: coma, hiporeflexie osteotendinoas’, hipotonie muscular, asterixs disparut, biperventiayie, febra prin mecenism central, D. Gradul T; obmubilare, comportament inadcevat, letargie, bradilatie, amneziesomnolenfé, asterixis, hipertonie-semmal rofii__dinfate, hiperreflexie; B. Gradul IV: comi, hiporeflexie osteotendinoasé, hipotonie muscular, asterixis disput, hiperventilaie, febra prin mecanism central, jctemeral, R=A,D,E 193DUA merle Pentru diagnosticut simdromui hepatorenal in cirozi sunt reprezentate de: A. Ciroza cn aseitt B. Creatinind setict peste 1.5 m/l ©. Absenfa socalni D. Absenta hipovolemici B, Prezenfa unei boli renale R=A,B,C,D 51. Tipul I de sindrom hepatorenal se asocinzs eu : AA. Proteinurie peste 05 p/zi B, Peste 50 hematiiicémp C. Ascitl retract D. Crestere progresivi a retenfici azotate E, Poate evolu in timp spre tipal 1 R&C, D,E ‘S2.Criteriile adifionale de diagnostic ale ‘sindromului hepatorenal din ciroza hepaticd sunt, CU EXCEPTIA: A. Inconstante B, Includ oligoanurie sub 500 mi/zi, C. Na? urinar sub 10 mEqjat D, Osmolaritate urinari mai mica decat cca plasmatica \ B. Nat setic peste 140 mBg/. R=D,E e 53.Tulburitile hidroclectrotitice care pot s& spar’ ca si complicafii in ciroza hepatica sunt: A. Hiiponatremie B. Hipematremie C, Hipokaliemie D, Hiperkaliemie E, Noapar ReA, C.D 194 t i $4 Diagnosticl de pertoniti bacteriand spontani din ciroza hepatich se bazoazi pe: ‘A. Prezenta PMN peste 250/mme la examenul lichidului de ascita B. Prezenja PMN pain’ in 250/mme la exameaul lichidului de ascitt . Asociat sau mi cu izolarea germenului prin examen direct sau cultura D. Monomierobian’ E, Asociata obligatoria cu izolarea germenului prin examen direct sua eulturé R=A, CD. $55.Sindronnul hepatopulmonar se caractetizeazl prin: A. Hipoxemici cu gradient alveolo-arterial scdzut B, Hipoxemici cu gradient alveolo-artetial crescut . Suaturi artesiovenoase pulmonare D. Consum periferie scdzut de O» E, Alterares raportului ventilajie/perfuzie REB, CE 56.Principalele tulburdti hematologice inidinite in ciroza hepatick eunt: A. Anemia B. Alterarea capacitifii de aparare C. Tulburirile hemostazei D. Leucocitoza B. Trombocitoza REA, B,C 195CAPITOLUL IV- DIABETUL ZAHARAT ! 4.1 DIABETUL ZAHARAT COMPLEMENT SIMPLU_ 1. Diagnostic pozitiv de diabet zaharat-criterii, afirmatic FALSA: A. Glicemie a jeun >126 mg/dl (recoltatd la peste 8 ore de la ultima mass) B, HbAIe26.5% C. Glicemie 2200 mg/dl ln subiectal simptomatic (poliuie, polidipsic, polifugie, setdere ponderala) D/Glicemie >200 mg/dl la2 ore de ia incircarea en glucozs (TTGO) E, HbALC27.5% 4 R=E 2. Cate valoare a HbALe se tncadreaza in prediebet: A SAGAN, B. 5,4-6,5%. ©. 5,746.4%. D, 5,7-6,5%. B 546.7%, R=C tl | 3, Despre DZ tip I urmitoarea afirmatie este FALSA: A, Reprezinti 5-10% din totalul pacientilor en disbet B, Reprezint 15 % din total pacientilor cu diabet . Se caracterizeaz& prin deficit absolut de insulin’ D. La sproximativ 90% dintre pacientii cu DZ. tip 1 distrugerea celulelor beta are cauze autoimmune E, Se asociaz cu sistemal HLA DQA si DOB R=B 196 i 4. Sunt endocrinopati implicate ta aparijia DZ secundae, CU EXCEPTIA: A. Sindromul CUSHING f B. Insulinomal C. Feocromocitomul D. Hipertiroidia E, Somatostatinomul R=B 5, Autoanticopi prezenti in DZ de tip 1 sunt, CU EXCEPTIA: ‘A. AntisGAD B, Anti celule beta ©. Anti-insutina D. AntiIA-2 : E, Anti-tA-2 delta R=E 6. Excesul urmfttorilor hormoni de contrareglare poate duce is cetoacidozei diabetice, CU EXCEPTIA: : : e A Gieagon B. Catecolamine ©. Cott D. Insulin E Factor de reo R=D 7. Cresterea nocesarului de insulin’ poate fo w le sit Sees Poate 8 apark fa umatoarele sitvafi, CU ‘A. Intervengiichirurgicale B. Infarct miocardie sau accident vascular, C. Stres psc D, Sarcing E. Bfont R=E8 ee anne ean canes" 4 cetoacidotied: | A. Poliusie fi B. Polidipsie (| C. Crostere pondesalé D, Astenie fizicd E, Tulburati digestive =c 9. Sunt elemente clinice ce fac parte din tabloul comei cetoncidotice, CU EXCEPTIA: A. Tahicardia B. Hipertensiunea arerialé | . Polipneea D. Adinamia E, Hipotonia muscularis R=B i i 10.Sunt date paractinice observate in cetoacidoza diabetic’, CU EXCEPTIA: i A. Hiperglicemie peste 250 mg/dl 4 B. Glicozurie y © Come Di Leave cwndtae. i E, Retenfie azotaté (azotemic renal) i RE ‘LL Unnitoarele fac parte din stadializarea CAD, pe baza parametriilor Astrup si | caracterizeazi cetoacidoza incipienta, CU EXCEPTIA: A. pH = 7,35-7,45 ' B, Exces de baze =2-5 mEq/l C. RA= 21-24 mBy/l D. pH normal E. RA=24-27 mEq] R=E % 198, 12.Cetoacideza avansaté pe baea parametsilor Astrup (pH, bize exces, szarva alcalins) NU cuprinde: A. pH=7,30-7,21 B, EXCES BAZE = -10/-15 mEq/l C. RA= 11-15 mEq D.PH<7,20 B. COMA, R=D 13.Pot 6 complicatii induse de tratamentul intempestiv al comei acidocetozice, CUEXCEPTIA: A. Edem cerebral B. Hipogticemie C. Hiperpotasemie D, Alcaloza hipocloremic& EB, Edem pulmonar R=B 14.Monitorizarea biologics in diadetic& NU cuprinde: A. Glicemie si glicozurie B, Cetonemie C. Creatininit D. Ioniogramé serie gi urinara E, Osmotatitate urinars ‘uma spitaliziri uni pacient cu cetoacidoz R=E 15.Combaterea acidozei se face stunci cfind pHH-ul are unmatoarea valoase: Ad B.

S-ar putea să vă placă și

• Oncologie Generalaversiunea 3

  

  Document472 pagini

  Oncologie Generalaversiunea 3

  Paduraru Calin

  Încă nu există evaluări
• Carte Electrocardiografie

  

  Document238 pagini

  Carte Electrocardiografie

  Ioana

  100% (6)
• Artoplastie de Paul Botez

  

  Document271 pagini

  Artoplastie de Paul Botez

  Maris Mariana

  100% (11)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Reumatologie

  

  Document299 pagini

  Reumatologie

  Ioana-NicoletaNicodim

  100% (6)
• Book Des Ecn Complet - Ocr

  

  Document1.456 pagini

  Book Des Ecn Complet - Ocr

  Beatrice Buliman

  80% (10)
• Carte Psihiatrie

  

  Document185 pagini

  Carte Psihiatrie

  Corina Cîmpan

  93% (14)
• Postmodernism in Teoria Si Practica Politica - 2

  

  Document41 pagini

  Postmodernism in Teoria Si Practica Politica - 2

  Catalin Dodan

  Încă nu există evaluări
• Reumatologie

  

  Document299 pagini

  Reumatologie

  Ioana-NicoletaNicodim

  100% (6)
• Sisteme Electorale 5

  

  Document4 pagini

  Sisteme Electorale 5

  Florin Patraşcu

  Încă nu există evaluări
• Ed. Antreprenoriala - Semestriala

  

  Document2 pagini

  Ed. Antreprenoriala - Semestriala

  Florin Patraşcu

  Încă nu există evaluări
• Cultura Civica, Anuala

  

  Document2 pagini

  Cultura Civica, Anuala

  Florin Patraşcu

  Încă nu există evaluări
• Analiza Pest Si SWOT

  

  Document21 pagini

  Analiza Pest Si SWOT

  Mihaela Vâja

  100% (1)
• Psihologie - Planificare Semestriala

  

  Document4 pagini

  Psihologie - Planificare Semestriala

  Florin Patraşcu

  75% (4)