Pentru dezvoltarea strategiei şi practicii în domeniul resurselor umane este necesară o
cunoaştere şi înţelegere în profunzime a rolului şi caracteristicilor oamenilor în cadrul organizaţiei. Unei organizaţii îi este foarte greu, uneori chiar imposibil, să-şi atingă obiectivele fără prezenţa efectivă a oamenilor care ştiu ce, când şi cum trebuie făcut. Nucleul şi punctul forte al oricărei organizaţii este efortul uman, iar eficienţa şi eficacitatea acesteia sunt influenţate de comportamentul oamenilor în cadrul societăţii. Dezvoltarea strategiilor de resurse umane şi investiţia în oameni s-au dovedit a fi cele mai sigure şi eficiente modalităţi de a garanta longevitatea unei organizaţii sau de a asigura competitivitatea şi supravieţuirea acesteia. Oamenii sunt cei care proiectează şi realizează bunuri şi servicii, controlează calitatea, alocă resurse, iau decizii şi elaborează obiective şi strategii. În acest sens, succesul organizaţiilor şi evoluţia acestora depind foarte mult de calitatea resurselor umane, de performanţa şi nivelul de creativitate al acestora. Oamenii ar trebui valorificaţi în permanenţă, deoarece constituie bunul cel mai de preţ al unei organizaţii. Principalul motiv pentru care mi-am ales această temă îl constituie faptul că omul reprezintă principalul element al dezvoltării societăţii şi fără oameni, capabili de muncă şi supuşi diverselor schimbări, nimic nu este posibil. Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit, care trebuie înţeles, motivat sau antrenat în vederea implicării cât mai depline a angajaţilor în realizarea obiectivelor organizaţionale.