ARGUMENT

Pentru dezvoltarea strategiei şi practicii în domeniul resurselor umane este necesară o

cunoaştere şi înţelegere în profunzime a rolului şi caracteristicilor oamenilor în cadrul
organizaţiei.
Unei organizaţii îi este foarte greu, uneori chiar imposibil, să-şi atingă obiectivele fără
prezenţa efectivă a oamenilor care ştiu ce, când şi cum trebuie făcut. Nucleul şi punctul forte
al oricărei organizaţii este efortul uman, iar eficienţa şi eficacitatea acesteia sunt influenţate de
comportamentul oamenilor în cadrul societăţii.
Dezvoltarea strategiilor de resurse umane şi investiţia în oameni s-au dovedit a fi cele
mai sigure şi eficiente modalităţi de a garanta longevitatea unei organizaţii sau de a asigura
competitivitatea şi supravieţuirea acesteia. Oamenii sunt cei care proiectează şi realizează
bunuri şi servicii, controlează calitatea, alocă resurse, iau decizii şi elaborează obiective şi
strategii. În acest sens, succesul organizaţiilor şi evoluţia acestora depind foarte mult de
calitatea resurselor umane, de performanţa şi nivelul de creativitate al acestora. Oamenii ar
trebui valorificaţi în permanenţă, deoarece constituie bunul cel mai de preţ al unei organizaţii.
Principalul motiv pentru care mi-am ales această temă îl constituie faptul că omul
reprezintă principalul element al dezvoltării societăţii şi fără oameni, capabili de muncă şi
supuşi diverselor schimbări, nimic nu este posibil. Resursele umane constituie un potenţial
uman deosebit, care trebuie înţeles, motivat sau antrenat în vederea implicării cât mai depline
a angajaţilor în realizarea obiectivelor organizaţionale. Concurență este considerată cea mai
importantă cauza a progresului tehnic și economic. Ea este unul dintre factorii determinați în
succesul sau eșecul unei firme. Concurență este un mod de manifestare a economiei de piață,
în care pentru un bun omogen și substituțiile sale, existența unui singur producător devine
practic imposibilă. Problemă concurenței prezintă interes pentru toți actorii pieței:
producători, consumatori, intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai
competitivă, iar câștigul net să fie cel mai bun, iar acțiunile unei firme nu depind exclusiv de
această ci de acțiunile concurenților ei. În absența concurenților orice firmă aflată pe piață ar
putea să își stabilească liber prețurile la un nivel ridicat.
În funcție de numărul de concurenți și de gradul de diferențiere al produselor întâlnim:
concurență perfectă și concurență imperfectă. Concurență imperfectă este situația de pe piață
ia care condițiile necesare pentru existența concurenței perfecte nu sunt satisfăcute. Ea poate
apărea pe anumite piețe din cauza lipsei de informare a cumpărătorilor și vânzătorilor despre
prețuri și despre bunurile de pe piață. Concurență perfectă este un model al teoriei economice
în care nici un producător sau consumator nu are puterea să de a influența prețurile de pe
piață.
Mediul concurențial este vast. Practicile de aprovizionare pot să exercite un major
asupra poziției generale pe care o are o firmă pe piață.
Competitivitatea în mediul de afaceri este determinată prin selectarea ofertelor optime ale
furnizorilor, identificarea modalităților de creștere a eficienței activității, anticiparea nevoilor
clienților și adaptarea nevoilor clienților și adaptarea permanență a ofertei.
În zilele noastre nu este suficient doar să aflăm ce dorește clientul și să îl anunțăm că-i
putem satisface cerințele, ci trebuie să fim superiori alternativei oferite de concurenții noștri.
Un rol important în luptă concurențiala îl joacă modalitatea de selecție a furnizorilor.
Pentru a fi competitive pe piață, firmele trebuie să compare ofertă furnizorilor cu
obiectivele proprii, să analizeze prețurile, calitatea produselor pe care le oferă și să aprecieze
credibilitatea furnizorilor.
Managementul furnizorilor și calitatea aprovizionării nu au fost niciodată mai
importante decât în prezent. Într-o economie globală unde afacerile sunt focalizate mai mult
asupra prețului, este important să se afle cum se pregătește calitatea în noua economie și cum
se adaptează schimburilor. În trecut, agenții de vânzări vor trebuie că să justifice produsul
decât prețul. În economia globală de astăzi și cu atât mai mult în viitor, agenții de vânzări vor
trebui că să justifice produsul bazându-se pe modul în care este el proiectat și fabricat,
incluzând aici și materialele achiziționate de la furnizori pentru a-l creă. În prezent, este o
necesitate casă se aprovizioneze materiale de înaltă calitate.
Datorită schimbării permanente a necesităților și așteptărilor clienților, a presiunilor
concurențiale, precum și a evoluției cunoașterii, organizațiile trebuie să-și îmbunătățească
continuu atât produsele cât și procesele.
Procesul de cumpărare debutează cu momentul în care apare o nevoie. După ce identificat
nevoia, cumpărătorul trece la determinarea caracteristicilor generale și a cantităților necesare.
Agentul economic trebuie să își fixeze atât obiective cât și strategii anticoncurențiale. O
firmă își poate îmbunătăți poziția pe piață dacă poate să achiziționeze la costuri mici, iar
nivelul de calitate al produselor achiziționate la costuri mai mici, iar nivelul de calitate al
produselor achiziționate îndeplinește cerințele firmei.