Sunteți pe pagina 1din 11

ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

3/2014

TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE UTILIZATE ÎN


LOGISTICĂ

Rodica Cucoară, studentă


Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de
Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
e-mail: emil.crisan@econ.ubbcluj.ro

Lucrare premiată cu Premiul Special


Olimpiada Naţională a Economiştilor în Formare - Ediţia a IXa – 2014
Secţiunea: Management; Subsecţiunea: Licenţă, 30-31 mai 2014, Târgu-Jiu

Rezumat:
Tehnologiile informaţionale sunt tot mai mult utilizate în domeniul logisticii atât pentru a
facilita
colaborarea între partenerii unui supply-chain, cât şi pentru a ajuta firmele individuale în păstrarea şi analiza
datelor, respectiv în luarea unor decizii manageriale privind logistica proprie. Utilizarea softurilor informatice este
asociată în literatura de specialitate creşterii performanţelor firmelor care le implementează. Prezentul studiu
vizează identificarea principalelor softuri utilizate în logistică şi formularea unor ipoteze privind impactul prezent şi
viitor al utilizării acestora.

Cuvinte cheie: logistică, managementul lanţului de aprovizionare, tehnologii informaţionale şi de comunicare

1. Introducere

În cel mai răspândit înţeles, logistica este definită prin prisma celor şapte potriviri: produsul potrivit,
în cantitatea potrivită, în condiţii potrivite, la locul potrivit, la timpul potrivit, clientului potrivit, cu un costul potrivit.
Aceste potriviri se pot realiza însă cu mai mult succes prin aplicarea unui management la nivelul întregului supply-
chain.
Conform definiţiei actuale a Consiliului de Management al Logisticii „logistica este o parte a activităţilor
unui lanţ de aprovizionare (supply-chain). Ea se referă la procesul de planificare, implementare şi control al fluxului
şi depozitării eficace şi eficiente a produselor, serviciilor şi informaţiilor necesare, de la punctul de origine
la punctul de consum, în scopul satisfacerii cerinţelor clienţilor”40.
Logistica devine o sursă de diferenţiere prin intermediul serviciilor oferite (respectarea termenelor,
conformitatea comenzilor, capacitatea de asigurare a logisticii inverse, servicii post-vânzare etc.)41, iar
diversificarea activităţilor sale presupune implicit administrarea cu o atenţie sporită a tuturor operaţiunilor care au loc.
Scopul final al acestor demersuri este crearea şi menţinerea unui avantaj competitiv de lungă durată prin
creşterea valorii oferite clientului, cu efecte benefice asupra profitabilităţii 42.
Pentru a face faţă provocărilor care îi sunt lansate, se impune necesitatea găsirii unor soluţii complexe, care să
permită sporirea eficacităţii proceselor pe care le gestionează, creşterea flexibilităţii, şi integrarea cu celelalte
funcţii ale organizaţiei. In acelaşi timp, un interes aparte se acordă managementului lanţului de aprovizionare 43.
Acesta vizează atât integrarea internă, cât şi externă, ultima având drept fundament fluxurile de informaţii generate
între organizaţiile partenere şi accesarea în comun a unor informaţii capabile să contribuie la intercorelarea
strategiilor şi operaţiunilor participanţilor la fluxurile de produse şi servicii din lanţul de aprovizionare 44.

2. Beneficiile implementării tehnologiilor informatice în logistică

Sistemele informaţionale adecvate s-au dovedit a avea o contribuţie semnificativă asupra activităţilor
logistice, asociindu-şi efecte precum utilitatea şi uşurinţa în utilizare 45, facilitarea relaţionării dintre partenerii

40
Council of Supply Chain Management Professionals, Supply Chain Management. [online] disponibil pe: <http://cscmp.org/about-
us/supply- chain-management-definitions> [accesat la 24 martie 2014].
41
http://www.transport-logistique.org/fr/logistique-definition.htm
42
Carol C. Bienstocka, Marla B. Royne, Dan Sherrell, Thomas F. Stafford, An expanded model of logistics service quality: Incorporating
logistics information technology, Int. J. Production Economics, 113 (2008), p.205
43
Peter Buxmann, Anette von Ahsen, Luis Martín Díaz, Kristina Wolf, Usage and evaluation of Supply Chain Management Software – results of
an empirical study in the European automotive industry, Information Systems Journal 14 (2004), p.296
44
Peter Buxmann et alt., op. cit., p.297
45
Viswanath Venkatesh; Fred D. Davis, A Theoretical Extension of the Technology Acceptance Model: Four Longitudinal Field Studies,
Management Science, Vol. 46, No. 2 (Feb., 2000), p.186

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 19 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

lanţului de aprovizionare, posibilitatea automatizării multor activităţi logistice de rutină, astfel încât să permit
managementului de la nivelul departamentului de logistică să se concentreze pe mai mult pe aspectele strategice ce ţin
de managementul logisticii46. Dornier şi Fender47 subliniază că unul dintre principiile care ar trebui avut în
vedere în procesul de negociere dintre producător şi distribuitor este orientarea asupra unor criterii mai diverse,
printre care: automatizarea procedurilor, continuitatea lanţului logistic.
Tehnologiile informatice şi sistemele de comunicare, cu rol de a transforma datele în informaţii 48, au
schimbat modul de abordare şi de luare a deciziilor49, generând un impact pozitiv asupra eficienţei şi eficacităţii
managementului fluxurilor de produse şi asupra relaţiilor cu partenerii din lanţul logistic. Rezultatele implementării
cu succes a tehnologiilor de informare şi comunicare în managementul logisticii determină posibilităţi de creştere a
vitezei fluxurilor fizice şi informaţionale50 (care vizează accesul la informaţii, colectarea, procesarea şi comunicarea
datelor), a rapidităţii cu care reacţionează lanţul de aprovizionare la comenzile primite, a capacităţii de distribuţie, a
calităţii serviciului către client51 şi efecte de reducere a erorilor de manipulare a datelor.
Pe de altă parte, beneficiile se extind asupra diminuării costului activităţilor logistice, îmbunătăţirea
productivităţii, o mai bună utilizare a resurselor52, monitorizarea stocurilor, pentru a îmbunătăţi utilizarea activelor de
transport şi de depozitare de care dispune firma, precum şi eliminarea dublării eforturilor în desfăşurarea diferitor
activităţi logistice pentru firmele – clienţi cu care colaborează53. Un flux integrat de informaţii între clienţi şi
furnizorii pot uşura sarcina de echilibrare a cererii şi a ofertei în întreaga reţea a lanţului de aprovizionare54,
adoptarea unei tehnologii informatice avansate la nivelul lanţului de aprovizionare poate asigura o coordonare mai
bună şi o reducere a costurilor de tranzacţie dintre parteneri55.
Toate aceste rezultate duc în consecinţă la sporirea performanţelor financiare ale întreprinderii şi partenerilor
din supply-chain56, la creşterea competitivităţii57, întrucât firmele care oferă servicii de logistică mai bune la un cost
mai mic pot avea un avantaj competitiv faţă de concurenţii lor 58.

3. Tipologia tehnologiilor informaţionale şi de comunicare utilizate în logistică

Sistemul informaţional logistic (LIS – Logistics Information System) reprezintă componenta funcţională a
tehnologiilor informatice utilizate în logistică. Un LIS eficient facilitează fluxul adecvat de informaţii între gestiunea
stocurilor, depozitare şi transport necesare asigurării unui nivel ridicat al serviciului către clienţi. Capacitatea de a
optimiza costurile logistice şi nivelul serviciilor este afectată de sistemul informaţional logistic al firmei şi al
partenerilor săi.59
Din punct de vedere al complexităţii, tehnologiile informatice utilizate în logistică de către firme pentru a îşi
îmbunătăţi competitivitatea pot fi clasificate în următoarele categorii:
• Tehnologii utilizate la nivel operaţional pentru gestiunea diverselor activităţi logistice,
• Sisteme informatice integrate, compuse dintr-o serie de module care sunt destinate diverselor departamente
ale întreprinderii.
• Tehnologii de comunicare/ platforme adoptate de marile lanţuri de distribuţie sau de companiile partenere
ale lanţului de aprovizionare.

46
Benjamin and Wigand, 1995; Handfield and Nichols, 1999 apud Carol C. Bienstocka et alt. , op. cit., p.205
47
Philippe-Pierre Dornier, Michel Fender, La logistique globale et le supply chain management. Enjeux – principes – exemples, ediţia a2-a,
Groupe Eyrolles, 2007, p.413
48
Introna, L.D., The impact of information technology on logistics, International Journal of
Physical Distribution & Logistics Management, 21(5), (1991). p.32-37
49
John Wiley; Sons, Inc., Impacts of IT on Organizations, Individuals and Society, [online] disponibil pe:
http://carl.sandiego.edu/bus185/lecture%20slides/chapter16.pdf [accesat la 6 martie]
50
Susana Garrido Azevedo, João Ferreira, João Leitão, The role of logistics’ Information and communication technologies in promoting
competitive advantages of the firm, MPRA Paper No.1359 (2007), p.7p.1
51
He Xiaolan, Empirical Study on the Influence between Logistics Information Capabilities and Supply Chain Performance, Advance Journal of
Food Science and Technology 5(9), 2013, p.1227
52
David J. Closs, How Can Supply Chain Information Technology Enhance Competitiveness?, The Official Magazine of The Logistics Institute,
Volume 13, Issue 4, 2007, p.10
53
Lai et al. (2005) apud Susana Garrido Azevedo et alt. op.cit., p.9
54
Fang Wu, Sengun Yeniyurt, Daekwan Kim, S. Tamer Cavusgil, The impact of information technology on supply chain capabilities and firm
performance: A resource-based view, Industrial Marketing Management, Vol. 35, Issue 4, May 2006, p. 494
55
Eric K. Clemons, Michael C. Row, Sustaining IT Advantage: The Role of Structural Differences, MIS Quarterly,
Vol. 15, No. 3, (1991), p. 276
56
Gong Feng-mei, MA Shi-hua, Tan Yong, op. cit., p.1129
57
Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8
58
Bardi et al., 1994 apud Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, p.621
59
Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, p.620-622

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 20 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

Tehnlogii
informatice utilizate
i
în logistică

Tehnologii utilizate la Platforme adoptate


Sisteme informatice
t
dde companiile
nivel operațional integrate a partenere

Tehnologii de Aplicații
ț destinate
comunicare a managementului
n
lanțului de
datelor
aprovizionare

Fig.1. Clasificarea tehnologiilor informatice utilizate în logistică

Primei categorii îi pot fi atribuite: barcoding-ul, identificarea prin frecvenţă radio (RFID – Radio Frequency
Identification), scanarea optică, recunoaşterea vocii şi robotizarea (Dawe, 1994), utilizate cu succes în logistică. 60
În plus, pentru fiecare operaţie (comandă, pregătirea comenzilor, livrare, transport, manipulare, depozitare), ca
şi pentru funcţiunile întreprinderii (producţie, logistică, mentenanţă), au fost create aplicaţii specifice. S-au
dezvoltat astfel:
• aplicaţie de gestionare a serviciului de transport – TMS (Transport Management System),
• aplicaţie de gestionare a spaţiilor de depozitare – WMS (Warehouse Management System),
• aplicaţie de gestionare a stocurilor – MRO (Maintenance, Repair and Overall)61,
• aplicaţie pentru gestionarea relaţilor cu clienţii – CRM (Customer Relationship Management),
• automatizarea forţei de vânzări (SFA - Sales Force Automation).
În centrul instrumentelor software care integrează toate informaţiile dintr-o organizaţie într-o platformă unică
se află sistemul ERP (Enterprise Resource Planning). Acest sistem complex este compus dintr-o serie de module care
sunt destinate diverselor departamente precum producţie, financiar-contabil, achiziţii, vânzări etc., iar datele
operate o singură dată devin accesibile oricărui modul îi sunt necesare.
• aplicaţie de gestionare a resurselor umane – ERM (Employee Relationship Managemen),
• aplicaţie de gestionare a producţiei – MES (Manufacturing Execution System),
• aplicaţie de gestionare a fluxurilor logistice – LES (Logistic Execution System),
• aplicaţie de gestionare a proceselor din cadrul companiei – BPMS (Business Process Management
System),

• aplicaţie de calcul al resurselor necesare – MRP (Manufacturing Resources Planning),


• aplicaţie de suport în luarea deciziilor – EIS (Executive Information System),
• aplicaţie de gestionare electronică a fişierelor – EFMS (Electronic File Management System)62.
Dintre tehnologiile de comunicare a datelor se face apel la schimbul electronic de date (EDI – electronic data
interchange), faxul, Internetul, valoarea adăugată de reţea (VAN – Value Added Network)63, punctul de sisteme de
vânzare (EPOS – the electronic point of sales systems), sistemul electronic de comandă (EOS – electronic
ordering system), sistemul logistic de informare (the logistics information system) şi portalurile informatice
ale întreprinderii (the enterprise information portals)64.
La nivel de Supply Chain, mulţi producătorii de soft-uri logistice oferă soluţii de planificare a lanţului
de aprovizionare, care se bazează pe sisteme ERP, pentru a executarea sarcinilor planificate. Totuşi, aşa cum Supply
Chain Management îşi propune să integreze toate procesele cheie ale afacerii de-a lungul întregului lanţ de

aprovizionare65, unele dintre aceste procese nu pot fi susţinute de un ERP. Acest gen de softuri se dovedeşte a fi de
obicei insuficient pentru a reprezenta procesele interorganizaţionale ce se stabilesc între partenerii implicaţi în lanţul

60
Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8
61
http://www.logistiqueconseil.org/Articles/New-tech/Applications-metier-SCM.htm
62
ibidem
63
Power and Sohal, 2002 apud Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8
64
Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8
65
Oliver & Webber, 1982; Cooper et al., 1997; Handfield & Nicols, 1999; Helms et al ., 2000; Knolmayer et al., 2002 apud Peter Buxmann,
Anette von Ahsen, Luis Martín Díaz, Kristina Wolf, Usage and evaluation of Supply Chain Management Software – results of an empirical study
in the European automotive industry, p.297

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936
~ 21 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

de aprovizionare, întrucât ERP-urile asigură funcţiuni orientate în primul rând către gestiunea operaţiunilor interne ale
firmei, în timp ce sistemele de administrare ale lanţului de aprovizionare au în vizor ambele aspecte ale
proceselor care au loc: atât intra-, cât şi interorganizaţionale.66
Acest fapt reprezintă însă o oportunitate pentru furnizorii de software67, precum i2 Technologies, Oracle,
SAP, John Galt Solutions, JDA Software, Manhattan Associates, Infor etc., de a dezvolta noi aplicaţii destinate
managementului lanţului de aprovizionare.
La acest nivel, în opinia lui Frazelle68, componentele de bază ale sistemelor informaţionale logistice pot fi
considerate următoarele: sistemul de răspuns pentru clienţi (Customer response system (CRS), sistemul de
management al stocurilor (Inventory management system – IMS), sistemul de gestionare a canalului
de
aprovizionare (Supply management system – SMS), sistemul de executare a activităţilor logistice (Logistics
execution system – LES), la care se mai pot adăuga sistemul de planificare a răspunsului către client (Customer
response planning system (CRPS), sistemul de planificare a aprovizionării (Inventory planning system – IPS),
sistemul de planificare a aprovizionării (Supply planning system – SPS), sistemul de planificare a operaţiunilor
logistice (Logistics planning system – LPS), reprezentând partea tehnologiilor de planificare, în timp ce primele fac
parte din categoria celor de execuţie.
Pe lângă aceste tehnologii mai menţionăm: aplicaţia de gestionare a terminalelor şi parcurilor logistice – YMS
(Yard Management System), planificare, prognoză şi reaprovizionare colectivă (CPFR (Collaborative Planning,
Forecasting and Replenishment).
Integrarea poate fi realizată de asemenea până la nivelul pieţelor şi corporaţiilor electronice prin aplicaţii de
ultimă generaţie: Enterprise Application Integration, Enterprise Service Bus, Business Process Management,
Business Process Integration, Enterprise Nervous System.

4. Tendinţe privind informatizarea logisticii la nivel internaţional

Există încă mult loc pentru îmbunătăţiri, deoarece multe companii consideră că furnizorii şi clienţii lor nu sunt
pregătiţi pentru activităţile economice electronice. Iar studii recente au dezvăluit faptul că adoptarea lentă a
standardelor TIC în activităţile economice electronice conduce la probleme de interoperabilitate, 69 ceea ce face mai
dificilă administrarea activităţilor dintre partenerii laţului de aprovizionare.
Dar întrucât relaţiile sunt esenţiale pentru toate întreprinderile, în special pentru afacerile care implică un nivel
ridicat de angajament şi de integritate, reprezentând un factor determinant pentru succesul companiilor 70, unele dintre
ele recurg la ajutorul consultanţilor pentru a le intermedia anumite operaţii sau chiar îşi externalizează o parte din
activitate. Acest lucru a devenit posibil după ce managerii executivi ai mai multor firme şi-au dat seama că nu mai este
absolut necesar să se menţină un control intern total asupra tuturor fazelor operaţionale 71.
Rolul intermediarilor (3PL, 4PL) va fi ce în ce mai mare; ei au început deja să ia parte în mod activ
în activitatea de a sprijini firmele să îşi selecteze operatorii de servicii logistice (2PL,3PL), să îşi alinieze procesele cu
strategia de la nivelul întregului lanţ de aprovizionare, să îşi gestioneze resursele, tehnologia şi procesele din lanţul de
aprovizionare.72
Intermediarii dedică o importanţă crescândă tehnologiilor informaţionale în managementul afacerilor şi astfel
tehnologiile devine rapid unul dintre principalii factori de schimbare, care prezintă noi provocări strategice faţă de
furnizorii de servicii logistice.73 Evoluţiile recente din industrie au crescut decalajul tehnologic dintre 3PL mari şi mici.
Acest lucru este uşor identificabil mai ales pentru acele pieţe populate de un număr mare de 3PL de mici
dimensiuni.74

Aceleaşi lucruri sunt caracteristice şi pentru „industria logistică” din România, unde implementarea
tehnologilor informaţionale în sectorul transporturilor şi al logisticii înregistrează un decalaj digital de mari proporţii
faţă de celelalte ţările europene. Utilizarea TIC este disproporţionat repartizată şi între companiile mari şi cele mici: în
timp ce companiile mai mari folosesc sisteme sofisticate pentru a-şi administra operaţiunile, firmele mai mici
folosesc instrumente de comunicare mai tradiţionale.75
Pe lângă faptul că „criza financiară a afectat multe companii locale şi a generat foarte multă reticenţă
în investiţii, inclusiv cele critice, cum ar fi uneltele IT de management, control şi planificare, himera fondurilor

66
Peter Buxmann et alt., op. cit. p.297
67
ibidem, p.296
68
Edward Frazelle, Supply Chain Strategy. The Logistics of Supply Chain Management, by The McGraw-Hill Companies, 2002, p.279
69
Şoim Horaţiu, Rolul şi utlizarea TIC în activitatea întreprinderilor. [online]
70
Cheng et alt., (2008) apud Hasnida Zakaria, Suhaiza Zailani, Yudi Fernando, Moderating Role of Logistics Information Technologyon
the
Logistics Relationships and Logistics Service Quality, Operations and supply chain management, Vol. 3, No.3, September 2010, p. 134-147
71
Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.9
72
Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, p.623
73
Evangelista, P., Sweeney, E., Techonology Usage in the Supply Chain: the Case of Small 3PLs. International Journal of Logistics Management,
Vol. 17, No. 1, p.59
74
Idem, p.55
75
Şoim Horaţiu, op.cit.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936
~ 22 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

europene a creat o aşteptare toxică a unor «ajutoare» sperate pentru implementarea de soluţii IT, în special
în companii mici şi medii. Astfel, presiunea pe costuri şi accentul mutat aproape exclusiv pe bugetul unei implementări
au împiedicat o evoluţie pozitivă a maturităţii consumatorului local de soluţii informatice.” 76
Se pare că faxul şi schimbul electronic de date (EDI) sunt cele mai utilizate 77 tehnologii în acest domeniu, la
care au acces inclusiv firmele mici. Principalul avantaj ale Internetului este capacitatea de a lega o
activitate cu
altele şi a face datele disponibile în timp real, atât în interiorul firmei, cât şi în exterior. 78

Costuri Management și resurse Soluții alternati ve


umane
• informarea insuficientă și
• resurse insuficiente în incompletă față de TIC existente • Consultanță
comparație ccu bugetul • lipsa cunoștințelor vizavi de • Externalizare
implementăr ii utilitatea tehnologiilor și • Intermediari care furnizează
r
• criza financi a ră efectele pozitive ale servicii logistice
• himera fondurilor
u europene implementării
• costurile suplimentare • lipsa de expertiză și asistență
determinate de nevoia de tehnică pentru punerea în
instruire a personalului și aplicare a TIC
e
familiarizare cu noile tehnologii • cultura organizațională
rezistentă la schimbare

Fig. 2. Cauzele informatizării reduse a logisticii din România


Dincolo de informarea insuficientă şi incompletă faţă de posibilităţile existente în materie de TIC, de lipsa
cunoştinţelor vizavi de utilitatea lor şi a conştientizării efectelor pozitive pe care le generează, implementarea noilor
tehnologii presupune şi un proces dificil din perspectiva cerinţelor pe care le înaintează. Adoptarea unor tehnologii
informaţionale este asociată de obicei cu o mare investiţie, iar firmele pot dispune de resurse insuficiente pentru a
suporta o astfel de investiţie. 79
Alţi factori care fac dificilă implementarea TIC se referă la lipsa de expertiză şi asistenţă tehnică
pentru punerea în aplicare a TIC80, costurile suplimentare determinate de nevoia de instruire a personalului şi
familiarizare cu noile tehnologii, cultura organizaţională rezistentă la schimbare etc.
Fiecare firmă va lua în calcul atât aceste costuri, cât şi beneficiile de pe care le poate susţine decizia
de
implementare a TIC.

Concluzii şi planuri de viitor


Odată cu creşterea instabilităţii, a incertitudinii mediului economic, a rapidităţii cu care se produc schimbările
şi a cerinţelor consumatorilor faţă de nivelul calitativ al serviciilor ce îi sunt furnizate odată cu bunurile pe care le
procură au intervenit schimbări majore în modul de operare al economiei actuale. Satisfacerea acestor cerinţe este greu
de conceput în afara unui management al lanţului de aprovizionare.
Tabel 1
Beneficiile implementării TIC în managementul logisticii

Automatizarea operaţiilor de rutină Îmbunătăţiri în utilizarea mijloacelor de transport şi/ sau de


depozitare
Mai puţină expertiză necesară pentru unele decizii Eliminarea dublării eforturilor în desfăşurarea diverselor
activităţi logistice pentru firmele –client
Identificarea mai rapidă a problemelor şi oportunităţilor Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii
(Huber, 1990)
Mai puţin dependenţa de experţi pentru a oferi sprijin pentru Reacţie rapidă şi accesul la informaţii (în timp util, exacte)
top manageri

76
Eugen Schwab-Chesaru, Piaţa ERP locală în 2014 - evoluţie, oportunităţi de creştere, surse de finanţare, modele de livrare, intervievat de
Radu Ghiţulescu, Revista Market Watch, februarie-martie 2014, [online] disponibil pe:
http://www.marketwatch.ro/articol/12839/Piata_ERP_locala_in_2014_-
_evolutie_oportunitati_de_crestere_surse_de_finantare_modele_de_livrare/ [accesat la 27 martie]
77
Dawe, (1994) apud Susana Garrido Azevedo, op. cit., p.8
78
Susana Garrido Azevedo, op.cit., p.5
79
Idem, p.10
80
Yeung et al. 2003 apud Susana Garrido Azevedo, op.cit., p.10

~ 23 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 24 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014
Luarea deciziilor de către angajaţii din poziţii O mai bună coordonare organizaţională
non- manageriale
Inteligenţa organizaţională, care este actualizată, mai Strategii logistice inovatoare (de monitorizare eficientă
completă, mai exactă, şi mai disponibilă (Huber, 1990) a externalizări, parteneriate strategice etc.)

Suport electronic pentru decizii complexe81 Colectarea şi prelucrarea mai rapidă de date de comunicare
mai rapidă82
Reducerea erorilor în procesul de introducere a datelor Creşterea fiabilităţii lanţului de aprovizionare
Îmbunătăţirea serviciului către client Răspuns mai rapid a lanţului de aprovizionare în deservirea
clienţilor
O monitorizare mai eficientă a stocurilor Creşterea flexibilităţii lanţului de aprovizionare faţă de
schimbările de pe piaţă83

Activităţile logistice joacă un rol major în procesul de asigurare a eficienţei lanţului. Iar în acest
context tehnologiile informaţionale şi de comunicare reprezintă un factor cheie care va permite coordonarea
între întreprinderile partenere; TIC sunt esenţiale pentru furnizarea unor servicii logistice de cea mai bună
calitate. Firmele implicate în dezvoltarea unui lanţ de aprovizionare partajează informaţii în timp real pentru
a urmări evoluţia cererii, pentru a diminua stocurile, pentru a planifica mai eficient activităţile, capacităţile de transport
şi depozitare, pentru a putea evolua în mod constant.
Firmele care nu şi-au dezvoltat propriul sistem informatic corespunzător, vor fi puse în situaţia de a apela la
serviciile unor intermediari de servicii logistice, care să le faciliteze inter-relaţionarea cu alţi operatori ai lanţului de
aprovizionare.
Din analiza cost – beneficiu fiecare va face alegerea potrivită în dependenţă de propria situaţie şi viziunea
strategică pe care o are, dar firmele trebuie să fie conştiente de faptul că noile tendinţe vor influenţa
indubitabil cerinţele faţă de modul în care îşi desfăşoară activitatea şi accesul la piaţa pe care o vizează.

Acest articol doreşte să furnizeze o mai bună înţelegere a relaţiei dintre informatizarea logisticii şi sporirea
performanţelor firmei. Pentru atingerea acestui obiectiv ne propunem aprofundarea subiectului tratat şi identificarea
gradului de informatizare, tehnologiilor utilizate cu precădere de către firmele din România, impactul pe care l-a produs
implementarea lor la nivelul organizaţiilor. În acest scop vom aplica chestionarul prezentat în anexă şi a unor interviuri
cu reprezentanţii firmelor cu un grad mai mare de utilizare a TIC, pentru analiza relaţiei cost-beneficiu.

Bibliografie:

[1].Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management,


swdsi
(http://swdsi.org/swdsi06/Proceedings06/Papers/SP03.pdf) p.618-626.
[2].Carol C. Bienstocka, Marla B. Royne, Dan Sherrell, Thomas F. Stafford, An expanded model of logistics service
quality: Incorporating logistics information technology, Int. J. Production Economics, 113 (2008), p.205–222.
[3]. Charkaoui Acharkaoui, Définition de la Logistique. [online] disponibil pe: <http://www.acharkaoui.com/la-
logistique/bienvenu/> [accesat la 18 martie 2014]
[4].Council of Supply Chain Management Professionals, Supply Chain Management. [online] disponibil pe:
<http://cscmp.org/about-us/supply-chain-management-definitions> [accesat la 24 martie 2014].
[5].Daniel Abdiu, Mikael Strandberg, Martin Stridsberg, The impact of a real-time IT-Logistics
solution.
Implementation effects and consequences, 2005, teză de master, 69p.
[6].David J. Closs, How Can Supply Chain Information Technology Enhance Competitiveness?, The Official
Magazine of The Logistics Institute, Volume 13, Issue 4, 2007, p.10-11.
[7].Edward Frazelle, Supply Chain Strategy. The Logistics of Supply Chain Management, by The McGraw-
Hill
Companies, 2002, 358p.
[8].Eric K. Clemons, Michael C. Row, Sustaining IT Advantage: The Role of Structural Differences, MIS Quarterly
Vol. 15, No. 3, Special Issue: [Strategic Use of Information Systems] (Sep., 1991), p.275-292.
[9].Evangelista, P., Sweeney, E., Techonology Usage in the Supply Chain: the Case of Small 3PLs.
International
Journal of Logistics Management, Vol. 17, No. 1, p. 55-74, 2006.
[10]. Fang Wu, Sengun Yeniyurt, Daekwan Kim, S. Tamer Cavusgil, The impact of information technology on
supply chain capabilities and firm performance: A resource-based view, Industrial Marketing Management, Vol.
35, Issue 4, May 2006, p. 493–504.
[11]. Garrido Azevedo, Susana, Ferreira, João, Leitão, João, The role of logistics’ Information and
communication technologies in promoting competitive advantages of the firm, MPRA Paper No.1359 (2007),
p.7-21.

81
Turban, McLean, Wetherbe, op. cit.
82
Susana Garrido Azevedo, op.cit.
83
Studiu de caz. Servicii în gestiunea lanţurilor de aprovizionare, [online]

~ 25 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 26 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

[12]. Gong Feng-mei,MA Shi-hua, Tan Yong, Empirical Study on the Influence between Logistics Information
Capabilities and Supply Chain Performance, Industrial Engineering and Management, 02 (2007),
http://en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-GYGC200702002.htm
[13]. Hasnida Zakaria, Suhaiza Zailani, Yudi Fernando, Moderating Role of Logistics Information Technologyon
the Logistics Relationships and Logistics Service Quality, Operations and supply chain management, Vol. 3, No.
3, September 2010, p. 134-147.
[14]. He Xiaolan, Empirical Study on the Influence between Logistics Information Capabilities and Supply Chain
Performance, Advance Journal of Food Science and Technology 5(9), 2013, p.1227-1233.
[15]. Heejin Lee, Edgar A. Whitley, Time and Information Technology: Temporal Impacts on Individuals,
Organizations, and Society, The Information Society, 18, 2002, p.235–240,
http://www.indiana.edu/~tisj/readers/full-text/18-4%20lee.pdf
[16]. http://emmansonme.wordpress.com/2012/03/12/the-role-of-information-technology-in-logistics-and-
supply-chain-management/
[17]. http://www.logistiqueconseil.org/Articles/New-tech/Applications-metier-SCM.htm
[18]. http://www.transport-logistique.org/fr/logistique-definition.htm
[19]. Introna, L.D., The impact of information technology on logistics, International Journal of Physical
Distribution & Logistics Management, 21(5), (1991), p.32-37.
[20]. Peter Buxmann, Anette von Ahsen, Luis Martín Díaz, Kristina Wolf, Usage and evaluation of Supply Chain
Management Software – results of an empirical study in the European automotive industry, Information Systems
Journal 14 (2004), p.295–309.
[21]. Philippe-Pierre Dornier, Michel Fender, La logistique globale et le supply chain management. Enjeux

principes – exemples, ediţia a2-a, Groupe Eyrolles, 2007, 440p.
[22]. Pietro Evangelista, Edward Sweeney, Techonology Usage in the Supply Chain: the Case of Small 3PLs,
International Journal of Logistics Management, Vol. 17, n.1, 2006, p. 55-74.
[23]. Radu Ghiţulescu, Piaţa ERP locală în 2014 - evoluţie, oportunităţi de creştere, surse de finanţare, modele de
livrare, Revista Market Watch, februarie-martie 2014, [online] disponibil pe:
http://www.marketwatch.ro/articol/12839/Piata_ERP_locala_in_2014_-
_evolutie_oportunitati_de_crestere_surse_de_finantare_modele_de_livrare/ [accesat la 27 martie]
[24]. Raja Marzyani Raja Mazlan; Kherun Nita Ali, Relationship between supply chain management and
Outsourcing, [online] disponibil pe:
http://eprints.utm.my/650/1/CM_55%5B1%5D._Relationship_between_supply_chain._Raja_Marzyani.pdf
[accesat la 27 martie].
[25]. Studiu de caz. Servicii în gestiunea lanţurilor de aprovizionare, Universitatea Politehnică di Bucureşti,
(Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013), [online] disponibil pe: http://inseed.cimr.pub.ro/documents/Cerere_rambursare_2/WP1-
2%20RA_2_%20Anexa%202.pdf [accesat la 24 martie].
[26]. Şoim Horaţiu, Rolul şi utilizarea TIC în activitatea întreprinderilor. (Promovarea culturii antreprenoriale şi
formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj. Proiect cofinanţat din Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013) [online] disponibil pe:
http://www.ccisalaj.ro/proj/modul8.pdf [accesat la 27 martie].
[27]. Turban, McLean, Wetherbe, Information Technology For Management, Chapter 16. Impacts of IT on
Organizations, Individuals, and Society, disponibil pe:
http://carl.sandiego.edu/bus185/lecture%20slides/chapter16.pdf [accesat la 6 martie]
[28]. Viswanath Venkatesh; Fred D. Davis, A Theoretical Extension of the Technology Acceptance Model: Four
Longitudinal Field Studies, Management Science, Vol. 46, No. 2 (Feb., 2000), p.186-204.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 27 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

Anexe

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 28 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 3/2014

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 29 ~