Prof.

Denisa Ene

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
15 iulie 2015
Probă scrisă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI
ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Învăţători/ institutori/ profesori pentru învăţământul primar

SUBIECTUL al III-lea
Următoarea secvenţă face parte din Programa şcolară pentru clasa a III-a – Limba şi literatura română
(OMEC nr. 5198/2004):

Obiective de referinţă Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a III-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activități:
1.3. să manifeste atenţie faţă de - simularea unor situaţii de comunicare diverse;
interlocutor în diferite situaţii de - exerciţii de dialog: elev – elev, elev – învăţător;
comunicare jocuri de rol, de tipul vorbitor – ascultător, vizând
formarea comportamentului de ascultător.
2.6. să manifeste cooperare în diferite - jocuri de rol pentru exersarea unor acte de
situaţii de comunicare vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grupe mici
de lucru (perechi sau 4-5 elevi).
Conținuturile învățării:
Comunicarea orală. Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularităţile interlocutorului.
Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.

1. Prezentaţi demersul educaţional pentru aplicarea unei metode de instruire pentru realizarea
secvenţei date, în cadrul unei activităţi instructiv-educative organizate pe grupe de elevi, prin
valorificarea următoarelor repere:
- precizarea metodei de instruire alese pentru realizarea secvenţei date; 1 punct
- evidenţierea caracteristicilor metodei alese; 3 puncte
- descrierea modului de utilizare a metodei alese în contextul secvenţei date; 6 puncte
- precizarea a trei modalităţi de constituire a grupelor de elevi în cadrul activităţii instructiveducative
descrise; 3 puncte
- enumerarea a două mijloace didactice utilizate în aplicarea metodei alese. 2 puncte
2. Exprimaţi un punct de vedere argumentat cu privire la necesitatea îmbinării metodei alese cu alte
metode de instruire pentru realizarea secvenţei date.

REZOLVARE:
1. Programa şcolară este documentul care indică obiectivele cadru, obiectivele de
referinţă, conţinuturile învăţării, propuneri ale unor activităţi de învăţare ce trebuie parcurse într-
un anumit an şcolar.
Disciplina limba română ocupă un loc important între disciplinele cadru din planul de
învăţământ din clasele I- a IV-a.
Prin studierea limbii române se urmăreşte:
 cultivarea limbajului oral;
 cultivarea limbajului scris;
 Prof. Denisa Ene

 cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii;

 învăţarea unor tehnici de bază ale activităţii intelectuale:citit, scris, exprimare corectă.
Pentru realizarea unui demers educaţional eficient, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de
tact pedagogic bine însuşit.
Pornind de la obiectivele/competenţele regăsite în programă, profesorul trece la alcătuirea
propriu-zisă a lecţiei, lucru iniţiat prin formularea unor întrebări şi răspunsuri:
 Ce voi face?
 Cum?
 Cu ce?
 Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuie?
Răspunsul la întrebarea „cum?” este dat de metodele pe care le alegem în activitatea de la
clasă. Astfel, metoda didactică reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării,
un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale
elevilor săi”. (I. Cerghit, 2001, p.63)
Pentru secvența dată, voi utiliza jocul de rol.
Jocul de rol este o metodă derivată din psihodramă, metodă terapeutică creată de J. L.
Moreno în 1921, prin care se urmăreşte, în principal, formarea modului de a gândi, simţi şi
acţiona, specific unui anumit statut, dezvoltarea capacităţilor empatice, a capacităţii de a rezolva
situaţii problematice, verificarea corectitudinii şi eficienţei comportamentelor formate la elevi şi
înlăturarea comportamentelor inadecvate, neeficiente.
În pregătirea şi derularea jocului de rol, din punct de vedere metodologic, principalele
etape care trebuie parcurse sunt:
- identificarea şi definirea situaţiei care va fi simulată, în concordanţă cu obiectivele
educaţionale şi cu specificul cunoştinţelor (deprinderilor, comportamentelor) ce
urmează a fi învăţate;
- modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului, constând în selectarea statusurilor şi
rolurilor celor mai importante din situaţia reală şi a interacţiunilor esenţiale,
elaborându-se un scenariu;
- alegerea participanţilor şi instruirea lor în legătură cu specificul fiecărui rol pe care
urmează să-l interpreteze (în funcţie de vârsta copiilor, se pot folosi în acest scop fişe
cu descrierea fiecărui rol, sau ilustrarea prin desene, în cazul preşcolarilor);
- învăţarea individuală a rolului (constând în studierea fişei, la elevi);
- interiorizarea (internalizarea) rolului şi conceperea modului de interpretare, durata
acestui moment fiind mai extinsă sau mai restrânsă, în funcţie de timpul total avut la
dispoziţie;
- interpretarea rolurilor;
- dezbaterea cu toţi participanţii la joc a modului de interpretare (prin intervievarea
actorilor, analiza conţinutului şi analiza comportamentului de rol).
Din punct de vedere metodic, se impun câteva exigenţe, legate mai ales de distribuirea şi
interpretarea rolurilor:
- nu este adecvată modalitatea impunerii rolurilor, ci alegerea lor, oferind copiilor
posibilitatea de a opta voluntar în a interpreta anumite roluri, altfel poate să apară pericolul unor
blocaje emoţionale;
- jocul de rol va fi precedat de prezentarea unor situaţii relativ asemănătoare cu
aceea ce va fi simulată şi a modurilor de rezolvare a lor;
- atmosfera de joc trebuie să fie relaxată, lipsită de exagerări care să îngreuneze
 Prof. Denisa Ene

interpretarea rolurilor şi concentrarea asupra situaţiei;

- interpretarea rolurilor va putea fi reluată cu aceiaşi copii sau cu copii diferiţi,
pentru însuşirea comportamentelor de rol;
- analiza jocului de rol trebuie să fie condusă cu tact şi pricepere de către
conducătorul jocului, evidenţiindu-se aspectele adecvate/inadecvate, deciziile corecte/incorecte,
atitudinile mai mult sau mai puţin adecvate ale personajelor aflate în anumite situaţii.
Jocul de rol îi poate ajuta pe elevi să devină mai interesaţi şi implicaţi, nu doar de
învăţarea unui material, ci, de asemenea, de învăţarea pentru integrarea cunoştinţelor, prin
acţiune, prin abordarea problemelor, explorarea alternativelor, precum şi prin căutarea unor
soluţii noi şi creative. Jocul de rol este cel mai bun mod de a dezvolta deprinderile de iniţiativă,
comunicare, rezolvare de probleme, cunoaştere de sine şi de lucru prin cooperare în echipă, iar
acestea, mai presus de toate - cu siguranţă mai sus de învăţarea simplelor fapte, din care multe,
dacă nu cele mai multe vor fi depăşite sau irelevante în câţiva ani - vor ajuta elevii să fie pregătiţi
pentru a face faţă provocărilor secolului XXI.
Pentru conținutul ales, construirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare, voi
avea ca text suport fabula „Boul și vițelul”, de Grigore Alexandrescu. Clasa va fi împărțită în
perechi, fiecare având ca sarcină de identificat trăsături relevante pentru cele două personaje, dar
totodată să le găsească corespondența în lumea reală, spunând cu ce tipologie de oameni se
aseamănă. Acest lucru poate fi făcut prin metoda Brainstorming, elevii fiind îndrumați să noteze
tot ceea ce consideră necesar. Pe baza a ceea ce au notat, vor avea de realizat un dialog între cele
două personaje, dar transpus în viața reală, mai exact între două tipuri de oameni ce se
caracterizează prin aceste trăsături. Odată realizat dialogul, fiecare pereche îl va prezenta sub
forma jocului de rol, simulând întreaga situație, reacții, comportamente.
Avantajul acestei metode este acela că elevii vor învăța cum să acționeze în anumite
situații de viață, se vor pune în pielea acestor personaje. Prin modul în care își vor argumenta
opțiunile alese, va reieși modul în care ei percep atitudinile celorlalți și într-o oarecare măsură,
vor încerca să înțeleagă aceste comportamente, fe ele pozitive sau negative.
Grupurile reprezintă un număr de persoane care comunică, lucrează, interacţionează între
ele, într-o perioadă de timp. Grupul se bazează pe interrelaţia dinamică a cinci elemente:
activităţi, sentimente, norme de conduită, interacțiune, comunicare.
Pentru realizarea grupurilor, există mai multe modalităţi de constituire a lor. Prima ar fi
gruparea aleatorie, ce se poate realiza prin numărare, prin bilete, prin tragere la sorţi, nume de
flori etc. .
A doua modalitate ar fi prin distribuirea stratificată, mai exact grupul se constituie pe o
singură trăsătură comună: stil de învăţare, pasiuni comune, pe baza unui test, chestionar etc.
De asemenea, grupurile se pot constitui pe baza inteligenţelor deţinute de membrii
aceluiaşi grup, în urma aplicării unui chestionar prin care se stabileşe tipul de inteligenţă
dominant pe baza căreia se va face gruparea.
Pentru atingerea obiectivelor este necesară şi utilizarea unor mijloace didactice. Acestea
reprezintă un ansamblu de instrumente care mijlocesc comunicarea conţinuturilor în scopuri
instructiv-educative. De asemenea, au un aport substanţial în transformarea procesului de
învăţământ într-unul mai atractiv şi totodată mai eficient.
În aplicarea metodelor de instruire alese, aş utiliza următoarele mijloace didactice:
bilețele pe care ei trebuie să scrie dialogul ce urmează a fi interpretat ulterior; videoproiectorul,
pentru a oferi un fundal, atât vizual cât și sonor scenelor interpretate, dar și anumite elemente de
recuzită: costume, pălării, diverse obiecte care pot fi folosite de cei care interpretează rolurile,
 Prof. Denisa Ene

pentru a da veridicitate situației, pentru a convinge auditoriul.

2. Necesitatea îmbinării metodelor de instruire, în general, dar și pentru această secvență,

este una relevantă din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, fiecare elev este unic, are personalitatea sa, are stilul său de învățare
propriu, are o inteligența predominantă, lucruri ce ne impun anumite condiții: nu putem folosi o
singură metodă tot timpul, deoarece am stopa procesul cunoașterii, am limita elevii în gândire,
fără a le oferi posibilități diverse de învățare.
O altă condiție esențială este aceea de a ne gândi și la potențialul elevilor, îmbinând
metodele orale cu cele scrise, oferindu-le o gamă largă de modalități de studiu. În cazul jocului
de rol, acesta poate fi îmbinat cu oricare din metodele de instruire, alegerea lor ținând de
măiestria fiecăruia în ceea ce privește actul pedagogic. Referindu-ne la pilonii educației ai lui
Jack Delors, putem spune că utilizând mai multe metode diferite, îi îndrumăm pe elevi să învețe
să facă, să respecte regulile, să respecte opiniile celorlalți, având ca finalitate formarea idealului
educațional cerut de societate și mai ales, formarea personalității lor.
Fiind o metodă ce se desfășoară oral, este esențial a fi îmbinată cu una scrisă, cum ar fi:
Brainstormingul, Eseul de 5 minute, Știu/Vreau să știu/Am învățat sau cu una orală: Conversația,
Dezbaterea.
În al doilea rând, este necesar să îmbinăm metode diverse, pentru a alunga monotonia,
plictiseala din cadrul activităților și de a le stârni elevilor curiozitatea, dragostea chiar, spre a se
apleca asupra informațiilor, cunoștințelor transmise.
Profesorul fiind un facilitator al învățării, el are obligația să se aplece spre necesitățile
elevilor, să găsească modalități de a îmbunătăți în permanență actul educativ, acest lucru
făcându-se prin aplicarea unor metode moderne diverse. Totodată, nu am fi putut organiza toată
activitatea în jurul jocului de rol, fără a conversa sau a dezbate anumite aspecte, fără a scrie
diverse cerințe, plictiseala elevilor ar fi intervenit cu siguranță.
În concluzie, este necesar să îmbinăm metodele de instruire, reușita fiecărei activități
fiind limitată de acest aspect, deoarece atenția elevilor trebuie permanent captivată, doar așa
procesul de învățare ar avea un succes garantat.