Sunteți pe pagina 1din 2

DIFERENTE INTRE PROFESORII DIN TARA SI CEI DIN STRAINATATE

Șanse reale de angajare după terminarea studiilor, abilităţi practice dezvoltate, profesori gata să-ți
sară în ajutor, dar şi condiţii net superioare celor de la noi. Acestea ar fi criteriile principale luate în calcul de
către românii care aleg să învețe în străinătate. Pe de altă parte, un asemenea pas înseamnă un efort financiar
și, evident, distanță față de familie și prieteni.
Georgiana Ionescu, o tânără de 25 de ani, din Turnu Măgurele urmează din luna septembrie un
masterat pe marketing, comunicare si publicitate la Kingston Business School din Londra. Întregul
program durează un an, iar taxa de studii este de 7830 de lire, pe care Georgiana o plăteşte integral.
„Bursele sunt puţine pentru studentii la master, iar ca să primesti un credit din partea guverului britanic
trebuie sa ai minim trei ani de rezidenţă în Marea Britanie”, explică tânăra. Face acest efort întrucât
universitatea la care studiază aproape că îi garantează un loc de muncă. Universităţile din Marea Britanie
sunt evaluate şi în functie de succesul înregistrat de către foştii studenţi pe piata muncii. De aceea „marea
majoritate a acestora au parteneriate încheiate cu firmele angajatoare şi se asigură că în momentul absolvirii
dispui de toate cunoştintele şi skilurile necesare pentru a te angaja în domeniul respectiv”, subliniază
studenta. Deşi recunoaşte că programa foarte încărcată, în general, nu permite angajarea pe timpul studiilor,
Georgiana Ionescu lucrează în regim part-time pentru a se întreţine.
Exită români pentru care efortul financiar aferent unui program de studii în străinătate este minim. În
această situaţie este Iulia, o tânără care urmează, din ianuarie anul acesta, un program de doctorat în ştiinţe
sociale în capitala Cataloniei. Bursa pe care a primit-o din partea universităţii îi acoperă integral taxa de
studii şi întreţinerea pe parcursul anilor petrecuţi ca doctorand în Barcelona. Românca se bucură de o
mulţime de avantaje pe care în România nu le-ar fi avut – de la accesul la mult mai multe resurse de studiu
la confortul oferit de universitate. „Clădirea în care lucrez e absolut impecabilă, confortul e cu totul altul, de
la taxi-urile puse la dispozitie de la un sediu al universităţii la altul, până la cafelele şi ceaiurile gratuite”,
explică Iulia. Un alt avantaj major al universităţii spaniole îl reprezintă pregătirea profesorilor. „Statistic,
cred că e mai puţin probabil să întâlneşti un professor care nu ştie ce vorbeste aici decat în România”,
precizează românca.
În Suedia, de exemplu, studiile sunt gratuite în mediul universitar şi post universitar . În ce priveşte
diferenţele dintre ţara noastră şi Suedia, Anca a remarcat că „sistemul de învăţământ este mult mai relaxant”,
evaluările fiind reprezentate de eseuri, prezentări sau rapoarte. Principalul avantaj al universităţii din
străinătate, faţă de cea din România, a fost din punctul ei de vedere, sistemul de predare. „În Suedia
autoritatea profesorilor este una constructivă şi nu foarte impunatoare ca în România, se merge pe cooperare
si principalul pion este studentul. În România unii dintre profesori îşi exercită o autoritate excesivă şi
studentul se simte mai închis în mediul universitar şi nu este încurajat spre consolidarea increderii de sine”,
explică tânăra.

Care crezi ca sunt diferentele dintre sistemul romanesc de invatamant si cel din Franta ?

Raspuns: Sunt foarte multe diferente intre sistemul de invatamant romanesc si cel francez. In primul rand
sistemul de predare si modul in care profesorii fac elevii sa fie atrasi sa invete este diferit de cel din
Romania. Respectul in relatia profesor -student, student- profesor este mult mai mai mare si nu exista
discriminari de nici un fel. Daca un profesor greseste, isi cere scuze. Profesorii ii motiveaza mereu pe
studenti prin lucruri haioase sau activitati frumoase, fara sa ii “santajeze” cu notele. Si personalul
universitatii este foarte responsabil si amabil. Exista si teme pentru acasa. Profesorii sunt mereu disponibilii
pentru elevii cand au nelamuriri, putand comunica cu ei inclusiv pe mail. De asemenea si studentii sunt
foarte diferitii de cei romani, pentru ca le place sa invete si sa ia note bune. Studentii francezi urmaresc sa se
realizeze in viata, pe cand cei din Romania sunt interesati mai degraba sa ia cat mai usor note bune, sa se
distreze cat mai mult sau sa castige foarte usor banii.

De ce ai plecat sa studiezi in strainatate si care sunt, din punctul tau de vedere, diferentele dintre
sistemul romanesc de invatamant, si cel din Germania si Marea Britanie?

In ceea ce priveste diferentele dintre cele trei sisteme de invatamant, tin sa precizez ca am facut parte
din cele trei sisteme in diferite roluri: ca eleva si studenta in Romania, ca masterand in Germania si ca
doctorand in Anglia. De aceea, o comparatie directa este dificil de facut pe baza experientei mele. Cu toate
acestea, am fost tutor in timpul doctoratului pentru studentii la licenta in Oxford, in acest fel avand acces la
sistemul de predare/invatare. Desi au examene la sfarsitul trimestrului, ca de altfel si la sfarsitul anului, in
afara de examenele finale, notele nu conteaza. Studentii merg la cursuri si au tutoriale in grupuri mici (1-4
studenti). Obiectivul este dezvoltarea gandirii critice si originalitatea in gandire.
Tutorialele sunt medii de discutie si de aprofundare a ideilor. Astfel, la sfarsitul facultatii, studentii de
la Oxford au nu numai cunostiintele factuale (pentru ca merg la cursuri si pregatesc examenele finale), dar
au in spate si trei ani de critica si obiectivitate. Aceasta a fost una dintre cele mai extraordinare experiente in
Oxford, sa imi fac tutorialele cu studenti inteligenti si motivati sa cunoasca, sa chestioneze, si sa impinga
cunoasterea mai departe. Pe de cealalta parte, experienta mea ca student in Romania, a fost mai mult axata
pe reproducerea finala de la examen. Mai mult, seminariile aveau loc in grupuri de 20-30 de studenti, unde
era practic imposibil ca toti studentii sa participe la discutie.
O alta diferenta care este foarte importanta pentru mine este faptul ca profesorii din strainatate sunt
foarte receptivi la interesul tau stiintific. Pe parcursul masterului, si de asemenea pe parcursul doctoratului,
mi-a fost foarte usor sa stabilesc contacte si sa lucrez cu mari profesori din domeniul meu, care de obicei
sunt foarte modesti si foarte entuziasmati de studenti care vor sa isi scrie teza, sau doar sa lucreze la un
proiect in laboratorul lor. In Romania, cel putin din experienta mea, relatia cu profesorii este mult mai
distanta, sau, din pacate, de cele mai multe ori inexistenta.
O ultima diferenta pe care vreau sa o mentionez, si din pacate si de aceasta data comparatia este in
detrimentul sistemului romanesc, este faptul ca in strainatate invatamantul, impreuna cu cercetarea, au un
puternic suport financiar. De exemplu, in cadrul masterului in München, facultatea a platit cei mai buni
profesori din domeniul neurostiintelor pentru a veni sa ne predea cursurile. Mai mult, toate laboratoarele,
printre care si cele foarte costisitoare de rezonanta magnetica functionala, sau neuroanatomie bazata pe
creier uman real, au fost tinute in diferite clinici, universitati sau institute de cercetare din toata Bavaria.

Studenta romanca in Coreea de Sud: Suntem tratati de profesori drept adultii de maine. Toate temele
si exemplele abordate sunt alese din realitatea curenta, nu din vremuri demult apuse
"Ambitie, munca pana la epuizare pentru a atinge un obiectiv oarecare, fie el marunt sau maret" - asa
defineste o studenta romanca oamenii si sistemul universitar din Coreea de Sud. Irina Iles (23 de ani) a
studiat economia la Universitatea Dongguk din Seul, Coreea de Sud. Ea povesteste pentru HotNews.ro care
sunt principalele diferente dintre sistemul universitar din Romania si cel din Coreea de Sud, care sunt taxele
universitare, costul vietii, modalitatile de predare, dar si diferentele culturale majore.
 "Nu exista seminarii, doar cursuri tinute de catre profesori (nu exista ideea de seminaristi ca la
noi) / Prezenta este obligatorie (fara urma de gluma)"
 "Modul lor de a invata este in mare masura bazat pe memorare si mai putin pe gandire logica
sau creativitate"