REZUMAT
Proiect anul III Mecanisme și transmisii
Căncescu Alexandru-Claudiu
Transmisie elicopter
[TITLU
DOCUMENT]
Proiect mecanisme și transmisii
PROIECT MECANISME ȘI TRANSMISII
TRANSMISIE ELICOPTER
Student: Căncescu Alexandru-Claudiu
Grupa: 933
Profesor îndrumător: Lucian Seiciu
Temă de proiect
Cuprins
1. Stabilirea schemei cinematice a transmisiei .......................................................................................1
2. Calculul cinematic și energetic al transmisiei .....................................................................................1
I. Calcul energetic ..................................................................................................................................1
II. Calcul cinematic..................................................................................................................................2
3. Predimensionare arbori .......................................................................................................................3
4. Proiectarea angrenajului cu roți dințate .............................................................................................4
I. Alegerea materialului pentru roțile dințate și a tratamentelor termice sau termochimice ..............4
II. Proiectarea angrenajului cilindric exterior cu dinți înclinați ..............................................................5
a. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului ..........................................5
Distanța dintre axe .........................................................................................................................5
Modulul normal al danturii roților dințate.....................................................................................5
Stabilirea unghiului de înclinare a dinților roților dințate ..............................................................6
Calculul numărului de dinți ai roților dințate care formează angrenajul .......................................6
Distanța de referință dintre axe .....................................................................................................6
Verificarea valorilor adoptate ........................................................................................................7
b. Calculul geometric al angrenajului .................................................................................................7
Elementele cremalierei de referință ..............................................................................................7
Calculul coeficienților deplasărilor specifice ale danturii...............................................................9
Elementele geometrice ale angrenajului .......................................................................................9
Relații de calcul pentru verificarea dimensională a danturii roților dințate ................................13
c. Calculul forțelor din angrenaj.......................................................................................................16
d. Verificarea de rezistență a danturii angrenajului.........................................................................17
Verificarea la oboseală prin încovoiere a piciorului dintelui ........................................................17
Verificarea solicitării statice de încovoiere a piciorului dintelui la încărcarea maximă ...............18
Verificarea la presiune hertziană, în cazul solicitării la oboseală a flancurilor dinților (verificare
la pitting) ..............................................................................................................................................19
Verificarea la solicitarea statică de contact a flancurilor dinților ................................................20
e. Alegerea lubrifiantului și a sistemului de ungere a angrenajului .................................................20
f. Elemente privind construcția roților dințate cilindrice ................................................................23
Roți dințate cilindrice dintr-o bucată cu arborele ........................................................................23
Roți dințate independente de arbore ..........................................................................................23
III. Proiectarea angrenajului conic ortogonal cu dinți drepți ................................................................24
a. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinți drepți .......24
Diametrul de divizare al pinionului conic .....................................................................................24
Modulul danturii roților dințate pe conul frontal exterior...........................................................25
Calculul numărului de dinți ai roților dințate ...............................................................................25
Verificarea valorilor adoptate ......................................................................................................26
b. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinți drepți ..............................................................26
Elementele roții plane de referință ..............................................................................................26
Calculul deplasărilor specifice ale danturii ...................................................................................26
1. Stabilirea schemei cinematice a transmisiei
Proiectarea transmisiilor mecanice impune, într-o primă etapă, alegerea tipului de transmisie
corespunzător procesului de lucru și a motorului de acționare. Alegerea optimă a transmisiei mecanice
trebuie să conducă la eficiență maximă, atât în execuție, cât și în exploatare.
Procesul de lucru al mașinii sau al utilajului are în vedere viteza unghiulară (turația), ca mărime și
sens, momentul de torsiune, ca mărime și sens, condițiile de mediu și regimul de funcționare.
Fiindcă puterea de transmis este mare, se recomandă folosirea unei transmisii cu randament cât mai
ridicat, astfel încât pierderile de putere sa fie cât mai mici si cheltuielile de exploatare reduse.
Deoarece schema cinematică este impusă prin tema de proiect, această etapă va fi omisă.
2. Calculul cinematic și energetic al transmisiei
I. Calcul energetic
Ținând cont că transmisia se dorește a fi folosită pe un aparat de zbor, se impune alegerea unui
coeficient de siguranță cât mai mic, pentru ca aceasta să aibă un gabarit cât mai redus, dar în același timp
să fie suficient de mare încât să ofere pieselor componente un surplus de rezistență care să le permită
funcționarea în condiții de siguranță. De aceea am ales un coeficient de siguranță 𝑐𝑠 = 1,1.
Pentru determinarea puterii pe fiecare arbore al transmisiei voi folosi următoarele valori estimative
pentru randamentele cuplelor de frecare:
- 𝜂𝑎𝑘 = 0,97
- 𝜂𝑎𝑐 = 0,98
- 𝜂𝑝𝑟 = 0,995
Astfel, puterile transmise de fiecare arbore sunt:
- 𝑃𝐼 = 𝑃𝑇𝑀 ∗ 6% ∗ 𝑐𝑠 = 870 ∗ 6% ∗ 1,1 = 57,42 𝑘𝑊
- 𝑃𝐼𝐼𝐸𝐶 = 𝑃𝐼 ∗ 𝜂𝑎𝑘 = 957 ∗ 0,97 = 55,7 𝑘𝑊
- 𝑃𝐼𝐼𝐼 = 𝑃𝐼𝐼𝐸𝐶 ∗ 𝜂𝑎𝑐 ∗ 𝜂𝑝𝑟 = 55,7 ∗ 0,98 ∗ 0,995 = 54,31 𝑘𝑊
- 𝑃𝐼𝑉 = 𝑃𝐼𝐼𝐼 ∗ 𝜂𝑎𝑘 ∗ 𝜂𝑝𝑟 = 54,31 ∗ 0,97 ∗ 0,995 = 52,42 kW
5% 5
- 𝑃𝑉 = 𝑃𝐼𝑉 ∗ 6% ∗ 𝜂𝑝𝑟 = 52,42 ∗ 6 ∗ 0,995 = 43,46 𝑘𝑊
- 𝑃𝑉𝐼 = 𝑃𝑉 ∗ 𝜂𝑎𝑘 ∗ 𝜂𝑝𝑟 = 43,46 ∗ 0,97 ∗ 0,995 = 41,95 𝑘𝑊
2
- 𝑃𝑉𝐼𝐼 = 𝑃𝑉𝐼 ∗ 𝜂𝑝𝑟 = 41,95 ∗ 0,9952 = 41.53 𝑘𝑊
- 𝑃𝑉𝐼𝐼𝐼 = 𝑃𝑉𝐼𝐼 ∗ 𝜂𝑎𝑘 ∗ 𝜂𝑝𝑟 = 41,53 ∗ 0,97 ∗ 0,995 = 40,08 𝑘𝑊
1
II. Calcul cinematic
Ținând cont de schema cinematică, se repartizează raportul de transmitere total pe treptele de
reducere a turației:
𝑖𝐸𝐶 𝑡𝑜𝑡 = 𝑖12 ∗ 𝑖34 ∗ 𝑖56 ∗ 𝑖78 ∗ 𝑖910
Repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie să țină cont de următoarele cerințe:
Obținerea unei suprafețe minime a transmisiei mecanice
Asigurarea unor dimensiuni ale transmisiei minime, în lățime sau lungime
Greutate minimă
Capacitate portantă egală pe trepte
Cufundare egală în baia de ulei a tuturor treptelor
Având 𝑖𝐸𝐶 𝑡𝑜𝑡 = 16, furnizat în cerința temei de proiect am ales din 𝑆𝑇𝐴𝑆 6012 − 82 următoarele
valori nominale ale rapoartelor de transmitere parțiale:
- 𝑖12 = 1,25
- 𝑖34 = 1,6
- 𝑖56 = 2,5
- 𝑖78 = 2
- 𝑖910 = 1,6
Calculând 𝑖𝑡𝑜𝑡 𝑎𝑙𝑒𝑠 = 𝑖12 ∗ 𝑖34 ∗ 𝑖56 ∗ 𝑖78 ∗ 𝑖910 = 1,25 ∗ 1,6 ∗ 2,5 ∗ 2 ∗ 1,6 = 16, se determină că
raportul de transmitere total, corespunzător valorilor alese, coincide cu cel furnizat de tema de proiect,
astfel fiind îndeplinită condiția care impune o abatere de cel mult ±3% față de valoarea nominală.
Pe baza schemei cinematice, se obțin următoarele turații pentru fiecare arbore care este parte
componentă a transmisiei:
𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝐼 = 𝑛𝑇𝑀 = 4000 𝑚𝑖𝑛
𝑛𝐼 𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝐼𝐼 = = 3200
𝑖12 𝑚𝑖𝑛
𝑛𝐼𝐼 𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝐼𝐼𝐼 = 𝑖 = 2000 𝑚𝑖𝑛
34
𝑛𝐼𝐼𝐼 𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝐼𝑉 = 𝑖56
= 800 𝑚𝑖𝑛
𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝑉 = 𝑛𝐼𝑉 = 800
𝑚𝑖𝑛
𝑛 𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝑉𝐼 = 𝑖 𝑉 = 400 𝑚𝑖𝑛
78
𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝑉𝐼𝐼 = 𝑛𝑉𝐼 = 400
𝑚𝑖𝑛
𝑛𝑉𝐼𝐼 𝑟𝑜𝑡
- 𝑛𝑉𝐼𝐼𝐼 = 𝑖910
= 250 𝑚𝑖𝑛
2
Cunoscând turația arborilor și puterea transmisă prin intermediul acestora, se poate determina
momentul de torsiune pe fiecare dintre aceștia:
30 𝑃𝐼 30 57,42
- 𝑀𝑡𝐼 = ∗ 106 ∗ = ∗ 106 ∗ = 137080 𝑁𝑚𝑚
𝜋 𝑛𝐼 𝜋 4000
𝐸𝐶
30 𝑃𝐼𝐼 30 55,7
- 𝑀𝑡𝐼𝐼 = ∗ 106 ∗ = ∗ 106 ∗ = 166210 𝑁𝑚𝑚
𝜋 𝑛𝐼 𝜋 3200
30 𝑃𝐼𝐼𝐼 30 54,31
- 𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼 = 𝜋
∗ 106 ∗ 𝑛 = 𝜋
∗ 106 ∗ 2000 = 259314 𝑁𝑚𝑚
𝐼𝐼𝐼
30 𝑃𝐼𝑉 30 52,42
- 𝑀𝑡𝐼𝑉 = 𝜋
∗ 106 ∗ 𝑛 = 𝜋
∗ 106 ∗ 800
= 625692 𝑁𝑚𝑚
𝐼𝑉
30 𝑃 30 43,46
- 𝑀𝑡𝑉 = 𝜋
∗ 106 ∗ 𝑛𝐼 = 𝜋
∗ 106 ∗ 800
= 518803 𝑁𝑚𝑚
𝐼
𝑃𝐼30 30 41,95
- 𝑀𝑡𝑉𝐼 = ∗ 106 ∗
= ∗ 106 ∗ = 1001445 𝑁𝑚𝑚
𝑛𝐼𝜋 𝜋 400
𝑃30 30 41,53
- 𝑀𝑡𝑉𝐼𝐼 = 𝜋 ∗ 106 ∗ 𝑛𝐼 = 𝜋 ∗ 106 ∗ 400 = 991455 𝑁𝑚𝑚
𝐼
30 6 𝑃𝐼 30 40,08
- 𝑀𝑡𝑉𝐼𝐼𝐼 = 𝜋 ∗ 10 ∗ 𝑛 = 𝜋 ∗ 106 ∗ 250 = 1531045 𝑁𝑚𝑚
𝐼
3. Predimensionare arbori
Pe baza momentelor de torsiune se determină diametrul necesar al arborilor pentru a rezista
𝑁
solicitărilor. Pentru aceasta adoptăm 𝜏𝑎𝑡 = 30 .
𝑚𝑚2
16∗𝑀𝑡
Cunoscând: 𝜏𝑡 = ≤ 𝜏𝑎𝑡 , și egalând la limită 𝜏𝑡 = 𝜏𝑎𝑡 , se obține formula de predimensionare a
𝜋∗𝑑3
arborilor:
3 16∗𝑀𝑡
𝑑=√ :
𝜋∗𝜏 𝑎𝑡
3 16∗𝑀𝑡𝐼 3 16∗137080
- 𝑑𝐼 = √ 𝜋∗𝜏 =√ 𝜋∗30
= 29 𝑚𝑚
𝑎𝑡
3 16∗𝑀𝑡𝐼𝐼 3 16∗166210
- 𝑑𝐼𝐼 = √ =√ = 30 𝑚𝑚
𝜋∗𝜏𝑎𝑡 𝜋∗30
3 16∗𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼 3 16∗259314
- 𝑑𝐼𝐼𝐼 = √ 𝜋∗𝜏𝑎𝑡
=√ 𝜋∗30
= 35 𝑚𝑚
3 16∗𝑀𝑡𝐼𝑉 3 16∗625692
- 𝑑𝐼𝑉 = √ =√ = 47 𝑚𝑚
𝜋∗𝜏𝑎𝑡 𝜋∗30
3 16∗𝑀 3 16∗518803
- 𝑑𝑉 = √ 𝜋∗𝜏 𝑡𝑉 = √ 𝜋∗30
= 44 𝑚𝑚
𝑎𝑡
3 16∗𝑀𝑡𝑉𝐼 3 16∗1001445
- 𝑑𝑉𝐼 = √ 𝜋∗𝜏𝑎𝑡
=√ 𝜋∗30
= 55 𝑚𝑚
3 16∗𝑀𝑡𝑉𝐼𝐼 3 16∗991455
- 𝑑𝑉𝐼𝐼 = √ =√ = 55 𝑚𝑚
𝜋∗𝜏𝑎𝑡 𝜋∗30
3 16∗𝑀𝑡𝑉𝐼𝐼𝐼 3 16∗1531045
- 𝑑𝑉𝐼𝐼𝐼 = √ =√ = 64 𝑚𝑚
𝜋∗𝜏𝑎𝑡 𝜋∗30
3
4. Proiectarea angrenajului cu roți dințate
I. Alegerea materialului pentru roțile dințate și a tratamentelor termice sau termochimice
Alegerea materialului este condiționată de factori precum:
Comportarea materialului în funcție de procedeele tehnologice de fabricație
Comportarea în serviciu și durabilitatea piesei proiectate
Comportarea materialului în prezența concentratorilor de tensiune
Rezistența la uzare
Din considerente tehnico-economice, oțelurile, în special cele laminate și forjate, au cea mai largă
utilizare în construcția angrenajelor cilindrice și conice. Acestea pot fi împărțite în două mari grupe:
Oțeluri de îmbunătățire (Îm) sau normalizare (Norm), la care duritatea miezului și a
flancului este mai mică de 350 HB. Angrenajele confecționate din acestea au o capacitate
portantă mai redusă decât cele din grupa a doua. Tehnologia de execuție este mai simplă,
ceea ce implică un preț de producție mai mic. Se recomandă utilizarea acestor oțeluri acolo
unde nu se impun condiții de gabarit ale angrenajului sau la fabricarea roților dințate de
dimensiuni mari, la care dantura nu poate fi durificată superficial și nici rectificată.
Oțeluri ce pot fi durificate superficial prin cementare (Ce), nitrocementare (cianurare)
(Nce), nitrurare în baie (NB), nitrurare în gaz (NG), ioninitrurare (IN), călire prin
inducție (CIF) sau călire cu flacără (CF), la care duritatea stratului superficial este mai
mare de 350 HB. Angrenajele realizate din acestea au o capacitate portantă mult mai mare,
dar tehnologia de execuție este mai complexă, ceea ce atrage costuri de producție mai mari.
Aceste angrenaje au gabaritul mai redus decât cele confecționate din oțeluri de
îmbunătățire, de aceea masa reductorului în ansamblu este mai mică, rezultând un preț de
fabricație pe întreg ansamblul reductor mai redus, ca urmare a consumurilor de material.
Deoarece se dorește ca angrenajul să fie utilizat în industria aeronautică, se impune ca acesta să aibă
o masă cât mai redusă și o rezistență cât mai mare, prețul de fabricație având o importanță secundară.
Din acest considerent am ales un oțel din grupa a doua, respectiv 21MoMnCr12. Conform
𝑆𝑇𝐴𝑆 791 − 80 acesta are următoarele caracteristici:
- Permite tratament termic de durificare prin cementare sau nitrocementare
- Duritatea miezului 𝐷 = 250 ÷ 330 𝐻𝐵
- Duritatea flancului 𝐷𝐹 = 56 ÷ 63 𝐻𝑅𝐶
- Rezistența la pitting 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 = 25,5 ∗ 𝐷𝐹 = 1428 ÷ 1606 𝑀𝑃𝑎
- Rezistența la piciorul dintelui 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚 = 380 ÷ 460 𝑀𝑃𝑎
- Rezistența la rupere 𝜎𝑟 = 1070 ÷ 1090 𝑁/𝑚𝑚2
- Limita de curgere 𝜎𝑐 = 830 ÷ 840 𝑁/𝑚𝑚2
4
II. Proiectarea angrenajului cilindric exterior cu dinți înclinați
Calculul de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dinți înclinați are la bază metodologia de calcul
cuprinsă în 𝑆𝑇𝐴𝑆 12268 − 84 și 𝑆𝑇𝐴𝑆 12223 − 84.
a. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului
În urma calculului de dimensionare al angrenajului se determină 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑥𝑒 𝑎34 ,
𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑛 , 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑐𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝛽, 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑛ț𝑖 𝑎𝑖 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟
𝑑𝑜𝑢ă 𝑟𝑜ț𝑖 𝑑𝑖𝑛ț𝑎𝑡𝑒 𝑧3 ș𝑖 𝑧4 ce formează angrenajul și 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛ță 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑥𝑒 𝑎034 .
Distanța dintre axe
Distanța minimă dintre axe se determină din condiția ca dantura angrenajului proiectat să reziste la
oboseală la presiunea hertziană de contact (pitting).
- 𝐾𝐻 = 100000 𝑀𝑃𝑎
- 𝐾𝐴 = 1,25
- 𝑀𝑡 𝑝 = 𝑀𝑡𝐼𝐼 = 166210 𝑁𝑚𝑚
- Ψ𝑑 = 0,3
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 = 1600 𝑀𝑃𝑎
- 𝑢 = 𝑖34 = 1,6
3 𝐾𝐻 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝑀𝑡 𝑝 1+𝑢
𝑎𝑚𝑖𝑛34 = (1 + 𝑢) ∗ √ 2 ∗
Ψ𝑑 ∗ 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 𝑢
3 100000 ∗ 1,25 ∗ 166210 1 + 1,6
𝑎𝑚𝑖𝑛34 = (1 + 1,6) ∗ √ 2
∗ = 91,76 𝑚𝑚
0,3 ∗ 1600 1,6
Din 𝑆𝑇𝐴𝑆 6055 − 82 am ales 𝑎34 = 100 𝑚𝑚.
Modulul normal al danturii roților dințate
Modulul normal minim al danturii roților dințate care formează angrenajul se determină din condiția
ca dantura să reziste la rupere prin oboseală la piciorul dintelui.
- 𝐾𝐹 = 1,6
- 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚 = 460 𝑀𝑃𝑎
- 𝑎34 = 100 𝑚𝑚
𝐾𝐹 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝑀𝑡 𝑝
𝑚𝑛 𝑚𝑖𝑛 = 2 ∗ (1 + 𝑢)2
Ψ𝑑 ∗ 𝑎34 ∗ 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚
5
1,6 ∗ 1,25 ∗ 166210
𝑚𝑛 𝑚𝑖𝑛 = ∗ (1 + 1,6)2 = 1,63 𝑚𝑚
0,3 ∗ 1002 ∗ 460
Din 𝑆𝑇𝐴𝑆 882 − 82 am ales 𝑚𝑛 = 2 𝑚𝑚.
Stabilirea unghiului de înclinare a dinților roților dințate
Unghiul de înclinare al danturii roților dințate se recomandă, din considerente tehnologice, să aibă o
valoare întreagă, măsurată în grade. Acesta este impus prin tema de proiect.
- 𝛽 = 8°
Calculul numărului de dinți ai roților dințate care formează angrenajul
Din considerente geometrice și cinematice, se determină numărul probabil de dinți ai pinionului.
- 𝑚𝑛 = 2 𝑚𝑚
2 ∗ 𝑎34 ∗ cos 𝛽 2 ∗ 100 ∗ cos 8°
𝑧3∗ = = = 38,09 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑚𝑛 ∗ (1 + 𝑖34 ) 2 ∗ (1 + 1,6)
Din considerente de precizie a execuției am adoptat 𝑧3 = 25 𝑑𝑖𝑛ț𝑖. Se impune recalcularea și
restandardizarea modulului normal al danturii.
- 𝑧3 = 25 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
2 ∗ 𝑎34 ∗ cos 𝛽 2 ∗ 100 ∗ cos 8°
𝑚𝑛 = = = 3,05 𝑚𝑚
𝑧3 ∗ (1 + 𝑖34) 25 ∗ (1 + 1,6)
- 𝑚𝑛 = 3 𝑚𝑚
Având numărul de dinți ai pinionului stabilit, se poate alege numărul de dinți ai roții conjugate.
𝑧4 = 𝑧3 ∗ 𝑖34 = 25 ∗ 1,6 = 40 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
Am adoptat 𝑧4 = 39 𝑑𝑖𝑛ț𝑖.
Se poate observa că numărul de dinți ai pinionului, respectiv al roții conjugate sunt prime între ele
ceea ce permite o uzare uniformă a acestora, fiind astfel crescută durata de viață a angrenajului.
Distanța de referință dintre axe
Distanța de referință dintre axe este distanța dintre axe în cazul când angrenajul este nedeplasat.
- 𝑧4 = 39 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑚𝑛 ∗ (𝑧3 + 𝑧4 ) 3 ∗ (25 + 39)
𝑎034 = = = 96,9434 𝑚𝑚
2 ∗ cos 𝛽 2 ∗ cos 8°
6
Verificarea valorilor adoptate
Pentru a stabili dacă valorile adoptate sunt corecte se impune verificarea îndeplinirii simultane a trei
condiții.
- 𝑎034 < 𝑎34
- |𝑎34 − 𝑎034 | ∈ (0,1 … 1,3) ∗ 𝑚𝑛
𝑧
| 4 −𝑖34 |
𝑧3
- ∆𝑖 = ∗ 100 < 3%
𝑖34
96.9434 𝑚𝑚 < 100 𝑚𝑚
|100 − 96.9434| = 3.0566 ∈ (0,1 … 1,3) ∗ 3 = (0,3 … 3,9)
39
| − 1,6|
25 ∗ 100 = 2,5% < 3%
1,6
Se poate lesne observa că toate cele trei condiții au fost îndeplinite.
b. Calculul geometric al angrenajului
Elementele cremalierei de referință
Prin 𝑆𝑇𝐴𝑆 821 − 82 sunt standardizate elementele cremalierei de referință, care se obțin la
generarea danturii cu freză melc.
- 𝛼0 = 20°
∗
- ℎ0𝑎 =1
∗
- ℎ0𝑓 = 1,25
- 𝑐0∗ = 0,25
∗
ℎ0𝑎 = 𝑚𝑛 ∗ ℎ0𝑎 = 3 ∗ 1 = 3 𝑚𝑚
∗
ℎ0𝑓 = 𝑚𝑛 ∗ ℎ0𝑓 = 3 ∗ 1,25 = 3,75 𝑚𝑚
∗ ∗
ℎ0 = 𝑚𝑛 ∗ (ℎ0𝑎 + ℎ0𝑓 ) = 3 ∗ (1 + 1,25) = 6,75 𝑚𝑚
𝑐0 = 𝑚𝑛 ∗ 𝑐0∗ = 3 ∗ 0,25 = 0,75 𝑚𝑚
𝑝0 = 𝑚𝑛 ∗ 𝜋 = 3 ∗ 𝜋 = 9,4248 𝑚𝑚
𝑝0 9,4248
𝑒0 = 𝑠0 = = = 4,7124 𝑚𝑚
2 2
7
8
Calculul coeficienților deplasărilor specifice ale danturii
Unghiul profilului danturii
- 𝛼𝑛 = 𝛼0 = 20°
𝑡𝑔 𝛼𝑛 tg 20°
𝛼𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) = 20,1808°
cos 𝛽 cos 8°
Unghiul de rostogolire frontal
𝑎034 96,9434
𝛼𝑤𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∗ cos 𝛼𝑡 ) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∗ 0,9386) = 24,5057°
𝑎34 100
Suma deplasărilor specifice ale danturii roților în plan normal
𝜋 𝜋
- 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑤𝑡 = 𝑡𝑔 𝛼𝑤𝑡 − 𝛼𝑤𝑡 ° ∗ 180° = 0,4558 − 24,5057 ∗ 180 = 0,0281
𝜋 𝜋
- 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 = 𝑡𝑔 𝛼𝑡 − 𝛼𝑡 ° ∗ 180° = 0,3675 − 20,1808 ∗ 180° = 0,0153
𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑤𝑡 − 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 0,0281 − 0,0153
𝑥𝑠𝑛 = 𝑥03 + 𝑥04 = (𝑧3 + 𝑧4 ) ∗ = (25 + 39) ∗ = 1,1267 𝑚𝑚
2 ∗ 𝑡𝑔 𝛼𝑛 2 ∗ 0,3640
Numărul de dinți ai roților echivalente
𝑧3 25
𝑧𝑛3 = = = 25,7443 ≅ 26 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑐𝑜𝑠 3 𝛽 𝑐𝑜𝑠 3 8°
𝑧4 25
𝑧𝑛4 = = = 40,1612 ≅ 41 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑐𝑜𝑠 𝛽 𝑐𝑜𝑠 3 8°
3
Repartizarea deplasărilor specifice ale danturii roților
- 𝜆 = 0,7
𝑧𝑛3 𝑧𝑛4 − 𝑧𝑛3 26 41 − 26
𝑥𝑛3 = 𝑥𝑠𝑛 ∗ +𝜆∗ = 1,1267 ∗ + 0,7 ∗ = 0,5939 𝑚𝑚
𝑧𝑛3 + 𝑧𝑛4 𝑧𝑛3 + 𝑧𝑛4 26 + 41 26 + 41
𝑥𝑛4 = 𝑥𝑠𝑛 − 𝑥𝑛3 = 1,1267 − 0,5939 = 0,5327 𝑚𝑚
Elementele geometrice ale angrenajului
Modulul frontal
𝑚𝑛 3
𝑚𝑡 = = = 3,0295 𝑚𝑚
cos 𝛽 cos 8°
9
Diametrele de divizare
𝑚𝑛 ∗ 𝑧3
𝑑3 = = 𝑚𝑡 ∗ 𝑧3 = 3,0295 ∗ 25 = 75,7371 𝑚𝑚
cos 𝛽
𝑚𝑛 ∗ 𝑧4
𝑑4 = = 𝑚𝑡 ∗ 𝑧4 = 3,0295 ∗ 39 = 118,1498 𝑚𝑚
cos 𝛽
Diametrele de bază
𝑑𝑏3 = 𝑑3 ∗ cos 𝛼𝑡 = 75,7371 ∗ cos 20,1808° = 71,0875 𝑚𝑚
𝑑𝑏4 = 𝑑4 ∗ cos 𝛼𝑡 = 118,1498 ∗ cos 20,1808° = 110,8965 𝑚𝑚
Diametrele de rostogolire
cos 𝛼𝑡 cos 20,1808°
𝑑𝑤3 = 𝑑3 = 75,7371 ∗ = 78,1250 𝑚𝑚
cos 𝛼𝑤𝑡 cos 24,5057°
cos 𝛼𝑡 cos 20,1808°
𝑑𝑤4 = 𝑑4 = 118,1498 ∗ = 121,8750 𝑚𝑚
cos 𝛼𝑤𝑡 cos 24,5057°
Diametrele de picior
∗
𝑑𝑓3 = 𝑑3 − 2 ∗ 𝑚𝑛 ∗ (ℎ0𝑎 + 𝑐0∗ − 𝑥𝑛3 ) = 75,7371 − 2 ∗ 3 ∗ (1 + 0,25 − 0,5939) = 71,8007 𝑚𝑚
∗
𝑑𝑓4 = 𝑑4 − 2 ∗ 𝑚𝑛 ∗ (ℎ0𝑎 + 𝑐0∗ − 𝑥𝑛4 ) = 118,1498 − 2 ∗ 3 ∗ (1 + 0,25 − 0,5327) = 113,8463 𝑚𝑚
Diametrele de cap
∗
𝑑𝑎3 = 2 ∗ [𝑎34 + 𝑚𝑛 (ℎ0𝑎 − 𝑥𝑛4 )] − 𝑑4 = 2 ∗ [100 + 3 ∗ (1 − 0,5327)] − 118,1498 = 84,65 𝑚𝑚
∗
𝑑𝑎4 = 2 ∗ [𝑎34 + 𝑚𝑛 (ℎ0𝑎 − 𝑥𝑛3 )] − 𝑑3 = 2 ∗ [100 + 3 ∗ (1 − 0,5939)] − 75,7371 = 126,70 𝑚𝑚
Înălțimea dinților
(𝑑𝑎3 − 𝑑𝑓3 ) (84,65 − 71,8007)
ℎ3 = = = 6,4265 𝑚𝑚
2 2
(𝑑𝑎4 − 𝑑𝑓4 ) (126,70 − 113,8463)
ℎ4 = = = 6,4265 𝑚𝑚
2 2
10
Unghiul de presiune la capul dintelui în plan frontal
𝑑3 75,7371
𝛼𝑎𝑡3 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∗ cos 𝛼𝑡 ) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∗ cos 20,1808°) = 32,8869°
𝑑𝑎3 84,65
𝑑4 118,1498
𝛼𝑎𝑡4 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∗ cos 𝛼𝑡 ) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∗ cos 20,1808°) = 28,9227°
𝑑𝑎4 126,70
Arcul dintelui pe cercul de cap în plan frontal
𝜋 𝜋
- 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑎𝑡3 = 𝑡𝑔 𝛼𝑎𝑡3 − 𝛼𝑎𝑡3 ° ∗ 180° = 0,6466 − 32,8869 ∗ 180 = 0,0726
𝜋 𝜋
- 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑎𝑡4 = 𝑡𝑔 𝛼𝑎𝑡4 − 𝛼𝑎𝑡4 ° ∗ 180° = 0,5525 − 28,9227 ∗ 180 = 0,0478
𝜋 + 4 ∗ 𝑥𝑛3 ∗ tg 𝛼𝑛
𝑠𝑎𝑡3 = 𝑑𝑎3 ∗ ( + 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑎𝑡3 )
2 ∗ 𝑧3
𝜋 + 4 ∗ 0,5939 ∗ 0,3649
𝑠𝑎𝑡3 = 84,65 ∗ ( + 0,0153 − 0,0726) = 1,9329 𝑚𝑚
2 ∗ 25
𝜋 + 4 ∗ 𝑥𝑛4 ∗ tg 𝛼𝑛
𝑠𝑎𝑡4 = 𝑑𝑎4 ∗ ( + 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑎𝑡4 )
2 ∗ 𝑧4
𝜋 + 4 ∗ 0,5327 ∗ 0,3649
𝑠𝑎𝑡3 = 126,70 ∗ ( + 0,0153 − 0,0478) = 2,2548 𝑚𝑚
2 ∗ 25
Pentru evitarea știrbirii dintelui la cap ca urmare a ascuțirii accentuate se impune ca acesta să nu fie
mai mic decât valoarea limită.
𝑠𝑎𝑡 𝑚𝑖𝑛 = 0,4 ∗ 𝑚𝑛 = 0,4 ∗ 3 = 1,2 𝑚𝑚
Se poate observa că ambele valori îndeplinesc condiția.
Lățimea danturii roților
𝑏4 = 𝑑3 ∗ Ψ𝑑 = 75,7371 ∗ 0,3 = 25,3961 ≅ 25 𝑚𝑚
𝑏3 = 𝑏4 + 𝑚𝑛 = 25 + 3 = 28 𝑚𝑚
Diametrele începutului profilului evolventic
∗ 2
2 ∗ (ℎ0𝑎 − 𝑥𝑛3 ) ∗ cos 𝛽
𝑑ℯ3 = 𝑑𝑏3 ∗ √1 + [tg 𝛼𝑡 − ]
𝑧3 ∗ sin 𝛼𝑡 ∗ cos 𝛼𝑡
2
2 ∗ (1 − 0,5939) ∗ cos 8°
𝑑ℯ3 = 71,0875 ∗ √1 + [tg 20,1808° − ] = 73,5998 𝑚𝑚
25 ∗ sin 20,1808° ∗ cos 20,1808°
11
∗ 2
2 ∗ (ℎ0𝑎 − 𝑥𝑛4 ) ∗ cos 𝛽
𝑑ℯ4 = 𝑑𝑏4 ∗ √1 + [tg 𝛼𝑡 − ]
𝑧4 ∗ sin 𝛼𝑡 ∗ cos 𝛼𝑡
2
2 ∗ (1 − 0,5939) ∗ cos 8°
𝑑ℯ4 = 110,8965 ∗ √1 + [tg 20,1808° − ] = 115,5982 𝑚𝑚
39 ∗ sin 20,1808° ∗ cos 20,1808°
Diametrele cercurilor începutului profilului activ al flancurilor danturii roților
2
2
√𝑑𝑏3 2
√𝑑𝑎4 2
𝑑𝐴3 = + [2 ∗ 𝑎34 ∗ sin 𝛼𝑤𝑡 − − 𝑑𝑏4 ]
2
𝑑𝐴3 = √71,08752 + [2 ∗ 100 ∗ sin 24,5057° − √126,702 − 110,89652] = 74,3203 𝑚𝑚
2
2 2 2
𝑑𝐴4 = √𝑑𝑏4 + [2 ∗ 𝑎34 ∗ sin 𝛼𝑤𝑡 − √𝑑𝑎3 − 𝑑𝑏3 ]
2
𝑑𝐴4 = √110,89652 + [2 ∗ 100 ∗ sin 24,5057° − √84,652 − 71,08752 ] = 116,9033 𝑚𝑚
𝑑𝐸3 = 𝑑𝐴4 = 116,9033 𝑚𝑚 𝑑𝐸4 = 𝑑𝐴3 = 74,3203 𝑚𝑚
Pentru a evita interferența danturii în procesul de angrenare se impune ca diametrele cercurilor
începutului activ al flancurilor danturii să fie mai mari sau egale cu cele ale începutului profilului
evolventic.
𝑑𝐴3 ≥ 𝑑ℯ3 𝑑𝐴4 ≥ 𝑑ℯ4
Se poate observa că ambele condiții sunt îndeplinite.
Gradul de acoperire total
𝑧3 𝑧4 𝑧3 + 𝑧4
𝜀𝛼 = ∗ tg 𝛼𝑎𝑡3 + ∗ tg 𝛼𝑎𝑡4 − ∗ tg 𝛼𝑤𝑡
2∗𝜋 2∗𝜋 2∗𝜋
25 39 25 + 39
𝜀𝛼 = ∗ tg 32,8869° + ∗ tg 28,9227° − ∗ tg 24,5057° = 1,3592
2∗𝜋 2∗𝜋 2∗𝜋
12
Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor două roți, gradul de acoperire al
profilului în plan frontal trebuie să fie 𝜀𝛼 ≥ 1,1. Se poate observa că această condiție este îndeplinită.
𝑏4 25
𝜀𝛽 = ∗ sin 𝛽 = ∗ sin 8° = 0,3750
𝜋 ∗ 𝑚𝑛 𝜋∗3
𝜀𝛾 = 𝜀𝛼 + 𝜀𝛽 = 1,3592 + 0,3750 = 1,7342
Numărul minim de dinți ai pinionului
Pentru evitarea interferenței la generarea danturii trebuie ca 𝑧3 ≥ 𝑧𝑚𝑖𝑛 .
∗
2 ∗ (ℎ0𝑎 − 𝑥𝑛2 ) ∗ cos 𝛽 2 ∗ (1 − 0,5327) ∗ cos 8°
𝑧𝑚𝑖𝑛 = = = 23 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑠𝑖𝑛3 𝛼𝑡 sin3 20,1808°
Se poate observa că este îndeplinită condiția.
Relații de calcul pentru verificarea dimensională a danturii roților dințate
Pe lângă elementele geometrice calculate anterior, este necesară determinarea unor elemente
geometrice suplimentare, necesare controlului dimensional al danturii roților.
Lungimea (cota) peste N dinți în plan normal
13
1 √(𝑧3 +2∗𝑥𝑛3 ∗cos 𝛽)2 −(𝑧3 ∗cos 𝛼𝑡 )2
- 𝑁3 = 𝜋 ∗ [ cos 𝛼𝑡 ∗cos2 𝛽
− 2 ∗ 𝑥𝑛3 ∗ tg 𝛼𝑛 − 𝑧3 ∗ 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 ] + 0,5
1 √(25 + 2 ∗ 0,5939 ∗ cos 8°)2 − (25 ∗ cos 20,1808°)2
𝑁3 = ∗[ − 2 ∗ 0,5939 ∗ tg 20° − 25 ∗ 0,0153] + 0,5
𝜋 cos 20,1808° ∗ cos 2 8°
𝑁3 = 4,2524 ≅ 4 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
1 √(𝑧4 +2∗𝑥𝑛4 ∗cos 𝛽)2 −(𝑧4 ∗cos 𝛼𝑡 )2
- 𝑁4 = 𝜋 ∗ [ cos 𝛼𝑡 ∗cos2 𝛽
− 2 ∗ 𝑥𝑛4 ∗ tg 𝛼𝑛 − 𝑧4 ∗ 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 ] + 0,5
1 √(39 + 2 ∗ 0,5327 ∗ cos 8°)2 − (39 ∗ cos 20,1808°)2
𝑁4 = ∗[ − 2 ∗ 0,5327 ∗ tg 20° − 39 ∗ 0,0153] + 0,5
𝜋 cos 20,1808° ∗ cos 2 8°
𝑁4 = 5,8099 ≅ 6 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑊𝑁3 = 𝑚𝑛 ∗ cos 𝛼𝑛 ∗ [𝜋 ∗ (𝑁3 − 0,5) + 2 ∗ 𝑥𝑛3 ∗ tg 𝛼𝑛 + 𝑧3 ∗ 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 ]
𝑊𝑁3 = 3 ∗ cos 20° ∗ [𝜋 ∗ (4 − 0,5) + 2 ∗ 0,5939 ∗ tg 20° + 25 ∗ 𝑖𝑛𝑣 20,1808°] = 33,2964 𝑚𝑚
𝑊𝑁4 = 𝑚𝑛 ∗ cos 𝛼𝑛 ∗ [𝜋 ∗ (𝑁4 − 0,5) + 2 ∗ 𝑥𝑛4 ∗ tg 𝛼𝑛 + 𝑧4 ∗ 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 ]
𝑊𝑁4 = 3 ∗ cos 20° ∗ [𝜋 ∗ (6 − 0,5) + 2 ∗ 0,5327 ∗ tg 20° + 39 ∗ 𝑖𝑛𝑣 20,1808°] = 51,4885 𝑚𝑚
Arcul dintelui pe cercul de divizare în plan normal
𝜋 𝜋
𝑠𝑛3 = 𝑚𝑛 ∗ ( + 2 ∗ 𝑥𝑛3 ∗ tg 𝛼𝑛 ) = 3 ∗ ( + 2 ∗ 0,5939 ∗ tg 20°) = 6,0094 𝑚𝑚
2 2
𝜋 𝜋
𝑠𝑛4 = 𝑚𝑛 ∗ ( + 2 ∗ 𝑥𝑛4 ∗ tg 𝛼𝑛 ) = 3 ∗ ( + 2 ∗ 0,5327 ∗ tg 20°) = 6,0079 𝑚𝑚
2 2
Coarda de divizare a dintelui în plan normal
3
𝑠𝑛3
𝑠̅𝑛3 = 𝑠𝑛3 − ∗ cos4 𝛽
6∗𝑑32
6,00943
𝑠̅𝑛3 = 6,0094 − ∗ cos4 8°
6 ∗ 75,73712
𝑠̅𝑛3 = 6,0034 𝑚𝑚
3
𝑠𝑛4
𝑠̅𝑛4 = 𝑠𝑛4 − ∗ cos 4 𝛽
6 ∗ 𝑑42
14
6,00793
𝑠̅𝑛4 = 6,0079 − ∗ cos 4 8°
6 ∗ 118,14982
𝑠̅𝑛4 = 6,0054 𝑚𝑚
Înălțimea la coarda de divizare
2
𝑑𝑎3 − 𝑑3 𝑠𝑛3 84,65 − 75,7371 6,00942
ℎ̅𝑎𝑛3 = + ∗ cos 2 𝛽 = + ∗ cos2 8° = 4,5752 𝑚𝑚
2 4 ∗ 𝑑3 2 4∗
2
𝑑𝑎4 − 𝑑4 𝑠𝑛4 126,70 − 118,1498 6,00792
ℎ̅𝑎𝑛4 = + ∗ cos2 𝛽 = + ∗ cos2 8° = 4,3496 𝑚𝑚
2 4 ∗ 𝑑4 2 4 ∗ 118,1498
Coarda constantă a dintelui în plan normal
𝑠̅𝑐𝑛3 = 𝑠𝑛3 ∗ cos2 𝛼𝑛 = 6,0094 ∗ cos 2 20° = 5,3065 𝑚𝑚
𝑠̅𝑐𝑛4 = 𝑠𝑛4 ∗ cos2 𝛼𝑛 = 6,0079 ∗ cos 2 20° = 5,3051 𝑚𝑚
Înălțimea la coarda constantă
𝜋
ℎ̅𝑐𝑛3 = 𝑚𝑛 ∗ (ℎ0𝑎
∗
− ∗ sin 𝛼𝑛 ∗ cos 𝛼𝑛 + 𝑥𝑛3 ∗ cos 2 𝛼𝑛 )
4
𝜋
ℎ̅𝑐𝑛3 = 3 ∗ (1 − ∗ sin 20° ∗ cos 20° + 0,5939 ∗ cos2 20°) = 3,8161 mm
4
𝜋
ℎ̅𝑐𝑛4 = 𝑚𝑛 ∗ (ℎ0𝑎
∗
− ∗ sin 𝛼𝑛 ∗ cos 𝛼𝑛 + 𝑥4 ∗ cos2 𝛼𝑛 )
4
𝜋
ℎ̅𝑐𝑛4 = 3 ∗ (1 − ∗ sin 20° ∗ cos 20° + 0,5327 ∗ cos2 20°) = 3,6540 mm
4
Deoarece precizia diametrului de cap influențează mărimea înălțimii la coardă, la controlul danturii
este necesar a se măsura în prealabil diametrul de cap și scăderea abaterii sale din dimensiunea
teoretică de calcul a înălțimii la coardă.
15
c. Calculul forțelor din angrenaj
Forțele nominale din angrenaj se determină din momentul de torsiune motor existent pe arborele
pinionului. Forța normală pe dinte 𝐹𝑛 , aplicată în punctul de intersecție al liniei de angrenare cu cercul de
divizare, se descompune într-o forță tangențială 𝐹𝑡 la cercul de divizare, o forță radială 𝐹𝑟 la același cerc și
o forță axială 𝐹𝑎 .
Influența pierderilor de putere din angrenaj se neglijează deoarece acestea sunt mici. În consecință,
forțele din angrenaj care acționează asupra celor două roți sunt egale și de sens contrar. Se consideră că
aceste forțe nominale din angrenaj acționează pe cercurile de divizare ale celor două roți.
Forțele tangențiale
𝑀𝑡 𝑝 ∗ 𝐾𝐴 166210 ∗ 1,25
𝐹𝑡3 = 𝐹𝑡4 = 2 ∗ =2∗ = 5486,4048 ≅ 5486 𝑁
𝑑3 75,7371
Forțele radiale
1
𝐹𝑟3 = 𝐹𝑟4 = 𝐹𝑡3 ∗ tg 𝛼𝑛 ∗ = 𝐹𝑡3 ∗ tg 𝛼𝑡 = 5486 ∗ tg 20,1808° = 2016,3638 ≅ 2016 𝑁
cos 𝛽
16
Forțele axiale
𝐹𝑎3 = 𝐹𝑎4 = 𝐹𝑡3 ∗ tg 𝛽 = 5486 ∗ tg 8° = 771,0070 ≅ 771 𝑁
Forța normală pe flancul dintelui
𝐹𝑡3 2 2 2
𝐹𝑛3 = 𝐹𝑛4 = = √𝐹𝑡3 + 𝐹𝑟3 + 𝐹𝑎3 = √54862 + 20162 + 7712 = 5895,3281 ≅ 5895 𝑁
cos 𝛼𝑛 ∗ cos 𝛽
d. Verificarea de rezistență a danturii angrenajului
Verificarea la oboseală prin încovoiere a piciorului dintelui
𝜋∗𝑑3 ∗𝑛𝐼𝐼 𝜋∗75,7371∗3200 𝑚
- 𝑣𝑡𝑑 = 3 = 3 = 12,6899
60∗10 60∗10 𝑠
√𝑣𝑡𝑑 √12.6899
- 𝐾𝑉 = 1 + 22
= 1+ 22
= 1,1619
- 𝐾𝐻𝛼 = 0,995 + 0,001 ∗ 𝑣𝑡𝑑 = 0,995 + 0,001 ∗ 12,6899 = 1,0077
- 𝐾𝐹𝛼 = 2 ∗ 𝐾𝐻𝛼 − 1 = 2 ∗ 1,0077 − 1 = 1,0154
- 𝐾𝐻𝛽 = 1 + 0,5 ∗ Ψ𝑑 = 1 + 0,5 ∗ 0,3 = 1,1500
𝑏4 2 25 2
( ) ( )
ℎ4 6,4265
- 𝑒= 𝑏4 𝑏 2
= 25 25 2 = 0,7593
1+( )+( 4 ) 1+(
6,4265
)+(
6,4265
)
ℎ4 ℎ4
𝑒
- 𝐾𝐹𝛽 = 𝐾𝐻𝛽 = 1,15000,7593 = 1,1119
- 𝐹𝑡𝐹3 = 𝐹𝑡𝐹4 = 𝐹𝑡3 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽 = 5486 ∗ 1,1619 ∗ 1,0154 ∗ 1,1119 = 7196,9122 𝑁
𝐹𝑡𝐹3 = 𝐹𝑡𝐹4 ≅ 7197 𝑁
- 𝑌𝐹3 = 2,15
- 𝑌𝐹4 = 2,11
0,75 0,75
- 𝑌𝜀 = 0,25 + 𝜀𝛼
= 0,25 + 1,3592 = 0,8018
𝑌𝜀 ≥ 0,7
- 𝑌𝛽𝑚𝑖𝑛 = 1 − 0,25 ∗ 𝜀𝛽 = 1 − 0,25 ∗ 0,3750 = 0,9062
𝑌𝛽𝑚𝑖𝑛 ≥ 0,75
𝛽 8
- 𝑌𝛽 = 1 − 𝜀𝛽 ∗ 120 = 1 − 0,3750 ∗ 120 = 0,9750
𝑌𝛽 ≥ 𝑌𝛽𝑚𝑖𝑛
- 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚3 = 460 𝑀𝑃𝑎
17
- 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚4 = 410 𝑀𝑃𝑎
- 𝑆𝐹𝑃 = 1,25
- 𝐿ℎ = 5000 𝑜𝑟𝑒
- 𝑁3 = 60 ∗ 𝑛𝐼𝐼 ∗ 𝐿ℎ = 60 ∗ 3200 ∗ 5000 = 960000000
𝑁3 = 96 ∗ 107 ≥ 107
𝑌𝑁3 = 1
- 𝑁4 = 60 ∗ 𝑛𝐼𝐼𝐼 ∗ 𝐿ℎ = 60 ∗ 2000 ∗ 5000 = 600000000
𝑁4 = 6 ∗ 108 ≥ 107
𝑌𝑁4 = 1
- 𝑌𝑆3 = 1
- 𝑌𝑆4 = 1
- 𝑌𝑋 = 1
𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚3 460
𝜎𝐹𝑃3 = ∗ 𝑌𝑁3 ∗ 𝑌𝑆3 ∗ 𝑌𝑋 = ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 = 368 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐹𝑃 1,25
𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚4 410
𝜎𝐹𝑃4 = ∗ 𝑌𝑁4 ∗ 𝑌𝑆4 ∗ 𝑌𝑥 = ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 = 328 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐹𝑃 1,25
𝐹𝑡3 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽 5486 ∗ 1,1619 ∗ 1,0154 ∗ 1,1119
𝜎𝐹3 = ∗ 𝑌𝐹3 ∗ 𝑌𝜀 ∗ 𝑌𝛽 = ∗ 2,15 ∗ 0,8018 ∗ 0,9750
𝑏3 ∗ 𝑚𝑛 28 ∗ 3
𝜎𝐹3 = 141,9933 ≅ 142 𝑀𝑃𝑎
𝜎𝐹3 ≤ 𝜎𝐹𝑃3
𝐹𝑡4 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽 5486 ∗ 1,1619 ∗ 1,0154 ∗ 1,1119
𝜎𝐹4 = ∗ 𝑌𝐹4 ∗ 𝑌𝜀 ∗ 𝑌𝛽 = ∗ 2,11 ∗ 0,8018 ∗ 0,9750
𝑏4 ∗ 𝑚𝑛 25 ∗ 3
𝜎𝐹4 = 155,8129 ≅ 156 𝑀𝑃𝑎
𝜎𝐹4 ≤ 𝜎𝐹𝑃4
Se poate observa că dinții îndeplinesc condiția de rezistență la oboseală prin încovoiere.
Verificarea solicitării statice de încovoiere a piciorului dintelui la încărcarea
maximă
Deoarece angrenajul nu este destinat funcționării cu șocuri mari această verificare nu este necesară.
18
Verificarea la presiune hertziană, în cazul solicitării la oboseală a flancurilor
dinților (verificarea la pitting)
- 𝑍𝐸 = 189,8√𝑀𝑃𝑎
√2∗cos 𝛽 √2∗cos 8°
- 𝑍𝐻 = cos 𝛼 = = 2,2207
𝑡 ∗√tg 𝛼𝑤𝑡 cos 20,1808°∗√tg 24,5057°
4−𝜀𝛼 𝜀𝛽 4−1,3592 0,3750
- 𝑍𝜀 = √ ∗ (1 − 𝜀𝛽 ) + =√ ∗ (1 − 0,3750) + = 0,9089
3 𝜀𝛼 3 1,3592
- 𝑍𝛽 = √cos 𝛽 = √cos 8° = 0,9951
- 𝐹𝑡𝐻3 = 𝐹𝑡3 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗ 𝐾𝐻𝛽 = 5486 ∗ 1,1619 ∗ 1,0077 ∗ 1,1500 = 7386,8199 ≅ 7387 𝑁
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚3 = 1600 𝑀𝑃𝑎
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚4 = 1500 𝑀𝑃𝑎
- 𝑆𝐻𝑃 = 1,15
- 𝑅𝑎3 = 𝑅𝑎4 = 1,6 𝜇𝑚
- 𝑅𝑧3 = 1,2 ∗ 𝑅𝑎3 = 1,2 ∗ 1,6 = 1,92 𝜇𝑚
- 𝑅𝑧4 = 1,2 ∗ 𝑅𝑎4 = 1,2 ∗ 1,6 = 1,92 𝜇𝑚
- 𝑅𝑧 = 0,5 ∗ (𝑅𝑧3 + 𝑅𝑧4 ) = 0,5 ∗ (1,92 + 1,92) = 1,92 𝜇𝑚
1 1
100 3 100 3
- 𝑅𝑧 100 = 𝑅𝑧 ∗ ( ) = 1,92 ∗ (100) = 1,92 𝜇𝑚
𝑎34
1000−𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚3 1000−1600
- 𝐶3 = 0,12 − = 0,12 − = 0,24
5000 5000
1000−𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚4 1000−1500
- 𝐶4 = 0,12 − 5000
= 0,12 − 5000
= 0,22
3 𝐶3 3 0,24
- 𝑍𝑅3 = ( ) =( ) = 1,11
𝑅𝑧 100 1,92
3 𝐶4 3 0,22
- 𝑍𝑅4 = ( ) =( ) = 1,10
𝑅𝑧 100 1.92
- 𝑍𝑤 = 1
- 𝜎𝐻′ 𝑙𝑖𝑚 = 1200 𝑀𝑃𝑎
′
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 −850 1200−850
- 𝐶𝑍𝐿 = 0,83 + 0,08 ∗ 350
= 0,83 + 0,08 ∗ 350
= 0,91
Pentru un calcul acoperitor am ales 𝜐50° = 0,1cSt. Această valoare va fi determinată exact odată cu
stabilirea lubrifiantului și a sistemului de ungere.
4∗(1−𝐶𝑍𝐿 ) 4∗(1−0,91)
- 𝑍𝐿 = 𝐶𝑍𝐿 + 80
2 = 0,91 + 80 2
= 0,91
(1,2+ ) (1,2+ )
𝜐50° 0,1
′
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 −850 1200−850
- 𝐶𝑍𝑉 = 0,85 + 0,08 ∗ = 0,85 + 0,08 ∗ = 0,93
350 350
2∗(1−𝐶𝑍𝑣 ) 2∗(1−0,93)
- 𝑍𝑉 = 𝐶𝑍𝑉 + 32
= 0,93 + 32
= 1,0068
√0,8+ 𝑣𝑡𝑑 √0,8+12,6899
- 𝑁3 = 96 ∗ 107 ≥ 5 ∗ 107
𝑍𝑁3 = 1
19
- 𝑁4 = 6 ∗ 108 ≥ 5 ∗ 107
𝑍𝑁4 = 1
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚3 1600
𝜎𝐻𝑃3 = ∗ 𝑍𝑅3 ∗ 𝑍𝑊 ∗ 𝑍𝐿 ∗ 𝑍𝑉 ∗ 𝑍𝑁3 = ∗ 1,11 ∗ 1 ∗ 0,91 ∗ 1,0068 ∗ 1 = 1418,8294 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐻𝑃 1,15
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚4 1500
𝜎𝐻𝑃4 = ∗ 𝑍𝑅4 ∗ 𝑍𝑊 ∗ 𝑍𝐿 ∗ 𝑍𝑉 ∗ 𝑍𝑁4 = ∗ 1,10 ∗ 1 ∗ 0,91 ∗ 1,0068 ∗ 1 = 1318,3328 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐻𝑃 1,15
𝐹𝑡3 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗ 𝐾𝐻𝛽 𝑢 + 1
𝜎𝐻 = 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻 ∗ 𝑍𝜀 ∗ 𝑍𝛽 ∗ √ ∗
𝑏4 ∗ 𝑑3 𝑢
5486 ∗ 1,1619 ∗ 1,0077 ∗ 1,15 1,6 + 1
𝜎𝐻 = 189,8 ∗ 2,2207 ∗ 0,9089 ∗ 0,9951 ∗ √ ∗ = 952,3388 𝑀𝑃𝑎
25 ∗ 75,7371 1,6
𝜎𝐻 = 952,3388 ≤ 𝜎𝐻𝑃3
𝜎𝐻 = 952,3388 ≤ 𝜎𝐻𝑃4
Se poate observa că dinții îndeplinesc condiția de rezistență la pitting.
Verificarea la solicitarea statică de contact a flancurilor dinților
Deoarece angrenajul nu este destinat funcționării cu șocuri mari această verificare nu este necesară.
e. Alegerea lubrifiantului și a sistemului de ungere a angrenajului
Pentru stabilirea condițiilor de ungere, angrenajul se va echivala cu un angrenaj cilindric cu dinți
drepți, cu roți echivalente.
Condițiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse, în primul rând, de tipul angrenajului, de regimul
său cinematic și de încărcare. Pentru reductoarele cu două trepte de reducere, regimul cinematic și de
încărcare este determinat de treapta lentă, iar pentru cele cu trei sau mai multe trepte, de ultimele
trepte de reducere.
Vâscozitatea cinematică a uleiului (𝜐50° la temperatura de 50℃), necesar ungerii angrenajului, se
determină în funcție de parametrul filmului de ulei.
20
𝜋∗𝑑𝑤3 ∗𝑛𝐼𝐼 𝜋∗78,125∗3200 𝑚
- 𝑣𝑡𝑤 = 60∗103
= 60∗103
= 13,09 𝑠
- 𝐷𝐹 = 686 𝐻𝑉
𝐷𝐹 ∗ 𝜎𝐻2 686 ∗ 952,33882
𝑥𝑢 = = = 475,3007
105 ∗ 𝑣𝑡𝑤 105 ∗ 13,09
Pe curba 2, 𝑥𝑢 = 475,3007 corespunde
unui ulei cu 𝜐50° ≅ 90𝑐𝑆𝑡. De aceea am ales
TIN 82 EP pentru sistemul de ungere al
angrenajului.
Ungerea prin imersiune este posibilă pentru turații inferioare turației limită.
- 𝑡𝑚 = 60℃
- A=8.71
𝐴−lg[lg(𝜐50° +0,6)] 8,71−lg[lg(82+0,6)]
- 𝐵= lg(273+𝑡)
= lg(273+50)
= 3,3586
𝐴−𝐵∗lg(273+𝑡𝑚 ) 8,71−3,3586∗lg(273+60)
- 𝜐𝑡𝑚 = 1010 − 0,6 = 1010 − 0,6 = 53,1515 𝑐𝑆𝑡
𝑚𝑚2
- 𝑎 = 0,08 𝑠
𝜐𝑡𝑚
𝛿𝑢 = 0,260 ∗ √
𝑎 ∗ (𝑧4 − 2)
53,1515
𝛿𝑢 = 0,260 ∗ √
0,08 ∗ (39 − 2)
𝛿𝑢 = 1,1018 𝑟𝑎𝑑
- 𝑅𝑧3 = 𝑅𝑧4 = 1,2 ∗ 𝑅𝑎 = 1,2 ∗ 1,6
𝑅𝑧3 = 𝑅𝑧4 = 1,92 𝜇𝑚
𝜐𝑡𝑚 53,1515
𝑛𝑙𝑖𝑚 = 4 ∗ 104 ∗ 2 2 = 4 ∗ 104 ∗
𝑧4 ∗ 𝛿𝑢 ∗ (𝑅𝑧3 + 𝑅𝑧4 ) 39 ∗ 1,1018 ∗ (1,922 + 1,922 )
𝑛𝑙𝑖𝑚 = 6711,0912 ≅ 6711 𝑟𝑝𝑚
21
𝑛𝑙𝑖𝑚 > 𝑛𝐼𝐼
Condiția de ungere prin imersiune este îndeplinită pentru angrenajul cilindric cu dinți înclinați, însă
ținând cont de gabaritul total al reductorului din care acesta face parte, dar și de utilizarea în practică, am
decis folosirea unui sistem de ungere cu ceață de ulei.
Acest procedeu constă în pulverizarea foarte fină a uleiului cu ajutorul aerului comprimat.
Amestecul conține particule fine de ulei sub 3 microni, în raport de 200.000 părți aer și o parte ulei, este
neexploziv și nu face parte din compușii organici volatili. Ceața de ulei este un procedeu economic ce
asigură o ungere cu performante superioare, nu conține impurități, menține calitatea uleiului pe o
perioadă îndelungată, protejând lubrifiantul împotriva contaminării. Avantajele procedeului sunt:
- Creșterea fiabilității la un nivel ridicat fată de oricare altă metodă de lubrifiere
- Nivelul de vibrație este foarte redus (0.6 – 1.2 𝑅𝑀𝑆)
- Temperatura de funcționare a lagărului mai mică cu 10 până la 20°C
- Economisirea a 75% din cantitatea de uleiuri uzate
- Diminuarea consumului energetic
- Creșterea duratei de viață a angrenajului (𝑀𝑇𝐵𝐹 ↗ 10 𝑎𝑛𝑖)
Debitul optim de ulei
𝜐𝑡𝑚 53,1515 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 = 0,006 ∗ 𝑏4 ∗ √ = 0,006 ∗ 25 ∗ √ = 3,9276
𝑎 0,08 𝑚𝑖𝑛
Debitul de ulei adus la intrarea în angrenare
𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
𝑄𝑢 = 1,25 ∗ 10−3 ∗ 𝑃𝐼𝐼𝐸𝐶 = 1,25 ∗ 10−3 ∗ 55,70 = 0,0696
𝑚𝑖𝑛
𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
Deoarece 𝑄𝑢 ≤ 𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 se adoptă 𝑄𝑢 = 𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 = 3,9276 𝑚𝑖𝑛 .
Presiunea jetului de ulei
Pentru formarea peliculei de ulei pe flancurile danturii angrenajului, este necesar ca jetul de ulei să
exercite o anumită presiune. Prin interpolare liniară, în funcție de viteza periferică a roților, am
𝑘𝑁
determinat că jetul trebuie să exercite 𝑝𝑗𝑒𝑡 ≅ 29 𝑚2.
22
Unitatea de lubricație
𝑈𝐿 = 4 ∗ 𝑏4 ∗ (𝑑3 + 𝑑4 ) ∗ 10−4 = 4 ∗ 25 ∗ (75,7371 + 118,1498) ∗ 10−4 = 1,9696
Geometria duzei de alimentare cu
ceață de ulei va fi aleasă ținând cont de
unitatea de lubricație. Poziția acesteia
trebuie să fie la intrarea în angrenare, la
maximum 25 𝑚𝑚 de cercul de cap al
danturii.
f. Elemente privind construcția roților dințate cilindrice
Roți dințate cilindrice dintr-o bucată cu arborele
Roțile dințate se construiesc dintr-o bucată cu arborele atunci când diametrul de cap este relativ
apropiat de cel al arborelui. Se recomandă ca roata să fie făcută dintr-o bucată cu arborele dacă
𝑑𝑎 ≤ 1,8 ∗ 𝑑𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 .
𝑑𝑎3 84,65
= = 2,78
𝑑𝐼𝐼 30
𝑑𝑎4 126,7
= = 3,59
𝑑𝐼𝐼𝐼 35
Se poate observa că atât pinionul cât și roata au diametrele de cap mari în comparație cu arborii
corespunzători, de aceea este preferabil ca acestea să fie construite independent de arbore.
Roți dințate independente de arbore
Dacă între piciorul danturii și canalul de pană rămâne o grosime suficientă 𝑆0, roata se construiește
independentă de arbore. Se recomandă ca 𝑆0 ≥ 2 ∗ 𝑚𝑛 .
23
(𝑑𝑓3 − 𝑑𝐼𝐼 ) 71,8007 − 30
𝑆0 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐 = − 𝑡2 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐 = − 3,3 = 17,37 𝑚𝑚
2 2
(𝑑𝑓4 − 𝑑𝐼𝐼𝐼 ) 113,8463 − 35
𝑆0 𝑟𝑜𝑎𝑡ă 𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐ă = − 𝑡2 𝑟𝑜𝑎𝑡ă 𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐ă = − 3,3 = 35,97 𝑚𝑚
2 2
𝑆0 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐 = 17,37 𝑚𝑚 ≥ 2 ∗ 𝑚𝑛 = 2 ∗ 3 = 6 𝑚𝑚
𝑆0 𝑟𝑜𝑎𝑡ă 𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐ă = 35,97 𝑚𝑚 ≥ 2 ∗ 𝑚𝑛 = 2 ∗ 3 = 6 𝑚𝑚
Se poate observa că ambele roți îndeplinesc condiția, de aceea pot fi construite independente față
de arbore. Această separare prezintă un important avantaj din punct de vedere al costului, deoarece atât
roata cât și arborele pot fi construite din materialele impuse de condițiile proprii de rezistență și de
funcționare. Dezavantajul constă în complicația constructivă de montare a roții pe arbore.
Deoarece cele două roți dințate au diametre mici de 150 𝑚𝑚 acestea vor fi executate ca roți dințate
de construcție masivă. Acest tip de roți dințate se execută prin strunjire din bare laminate de oțel, sau
prin forjare în matriță.
III. Proiectarea angrenajului conic ortogonal cu dinți drepți
Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dinți drepți (dantură cotidală) are la bază
metodologia cuprinsă în 𝑆𝑇𝐴𝑆 12270 − 84 și lucrarea 𝑇𝑆 45 − 80.
a. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinți
drepți
În urma calculului de dimensionare al angrenajului se determină 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
𝑎𝑙 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑5, 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑢𝑙 𝑓𝑟𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑚 și 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑛ț𝑖 𝑎𝑖 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑢ă
𝑟𝑜ț𝑖 𝑑𝑖𝑛ț𝑎𝑡𝑒 𝑧5 ș𝑖 𝑧6 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧ă 𝑎𝑛𝑔𝑟𝑒𝑛𝑎𝑗𝑢𝑙.
Diametrul de divizare al pinionului conic
Diametrul de divizare (minim) al pinionului se determină din condiția ca dantura angrenajului să
reziste la oboseală la presiunea hertziană de contact (pitting).
- 𝐾𝐻 = 1,6 ∗ 106 = 1600000 𝑀𝑃𝑎
- 𝐾𝐴 = 1,25
- 𝑀𝑡 𝑝 = 𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼 = 259314 𝑁𝑚𝑚
- Ψ𝑅 = 0,3
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 = 1500 𝑀𝑃𝑎
- 𝑢 = 𝑖56 = 2,5
24
3 𝐾𝐻 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝑀𝑡 𝑝 1
𝑑5 𝑚𝑖𝑛 = √ 2 2 ∗
Ψ𝑅 ∗ (1 − 0,5 ∗ Ψ𝑅 ) ∗ 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 𝑢
3 1600000 ∗ 1,25 ∗ 259314 1
𝑑5 𝑚𝑖𝑛 = √ 2 2
∗ = 75,2 ≅ 76 𝑚𝑚
0,5 ∗ (1 − 0,5 ∗ 0,3) ∗ 1500 2,5
Modulul danturii roților dințate pe conul frontal exterior
Modulul danturii roților pe conul frontal exterior se determină din condiția ca dantura să reziste la
rupere prin oboseală la piciorul dintelui.
- 𝐾𝐹 = 18
- 𝑑5 = 76 𝑚𝑚
- 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚 = 410 𝑀𝑃𝑎
𝐾𝐹 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝑀𝑡 𝑝 1
𝑚𝑚𝑖𝑛 = ∗
Ψ𝑅 ∗ 𝑑52 2
∗ (1 − 0,5 ∗ Ψ𝑅 ) ∗ 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚 √𝑢2 + 1
18 ∗ 1,25 ∗ 259314 1
𝑚𝑚𝑖𝑛 = 2 2
∗ = 4,22 𝑚𝑚
0,3 ∗ 76 ∗ (1 − 0,5 ∗ 0,3) ∗ 410 √2,52 + 1
Din 𝑆𝑇𝐴𝑆 822 − 82 am ales 𝑚 = 5 𝑚𝑚.
Calculul numărului de dinți ai roților dințate
Din considerente geometrice se determină numărul necesar de dinți ai pinionului conic.
- 𝑚 = 5 𝑚𝑚
𝑑5 76
𝑧5∗ = = = 15,2 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑚 5
Am adoptat 𝑧5 = 15 𝑑𝑖𝑛ț𝑖. Se impune recalcularea si restandardizarea modulului danturii pe conul
frontal exterior.
- 𝑧5 = 15 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑑5 76
𝑚= = = 5,06 𝑚𝑚
𝑧5 15
- 𝑚 = 5 𝑚𝑚
Cunoscând numărul de dinți ai pinionului se poate determina numărul de dinți ai roții conjugate.
𝑧6 = 𝑧5 ∗ 𝑖56 = 15 ∗ 2,5 = 37,5 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
Am adoptat 𝑧6 = 37 𝑑𝑖𝑛ț𝑖.
25
Se poate observa că numărul de dinți ai pinionului, respectiv al roții conjugate sunt prime între ele
ceea ce permite o uzare uniformă a acestora, fiind astfel crescută durata de viață a angrenajului.
Verificarea valorilor adoptate
Se impune condiția ca abaterea raportului de transmitere să nu depășească abaterea admisibilă.
𝑧 37
|𝑧6 − 𝑖56 | | − 2,5|
∆𝑖 = 5
∗ 100 = 15 ∗ 100 = 1,33% < 2,5% = ∆𝑖𝑎
𝑖56 2,5
Se poate observa că este îndeplinită condiția.
b. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinți drepți
Angrenajul are roțile cu axele de rotație perpendiculare (Σ = 90°).
Elementele roții plane de referință
Elementele roții plane de referință sunt standardizate prin 𝑆𝑇𝐴𝑆 6844 − 80.
- 𝛼0 = 20°
∗
- ℎ0𝑎 =1
∗
- ℎ0𝑓 = 1,2
- 𝑐0∗ = 0,2
∗
ℎ0𝑎 = 𝑚 ∗ ℎ0𝑎 = 5 ∗ 1 = 5 𝑚𝑚
∗
ℎ0𝑓 = 𝑚 ∗ ℎ0𝑓 = 5 ∗ 1,2 = 6 𝑚𝑚
∗ ∗
ℎ0 = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑎 + ℎ0𝑓 ) = 5 ∗ (1 + 1,2) = 11 𝑚𝑚
𝑐0 = 𝑚 ∗ 𝑐0∗ = 5 ∗ 0,2 = 1 𝑚𝑚
𝑝0 = 𝑚 ∗ 𝜋 = 5 ∗ 𝜋 = 15,708 𝑚𝑚
𝑝0 15,708
𝑒0 = 𝑠0 = = = 7,854 𝑚𝑚
2 2
Calculul deplasărilor specifice ale danturii
Deplasările de profil pot fi atât radiale 𝑥𝑟 , cât și tangențiale 𝑥𝑡 . Coeficienții deplasărilor specifice ale
profilelor danturii vor fi aleși în funcție de raportul de transmitere. Se recomandă deplasări care să
conducă la un angrenaj zero deplasat.
𝑥𝑟5 = 0,39 𝑚𝑚
26
𝑥𝑟6 = −𝑥𝑟5 = −0,39 𝑚𝑚
𝑥𝑡5 = 0 𝑚𝑚
𝑥𝑡6 = −𝑥𝑡5 = 0 𝑚𝑚
27
Elementele geometrice ale angrenajului
Semiunghiurile conurilor
𝑧5 15
𝛿5𝑜 = arctg ( ) = arctg ( ) = 22,0679°
𝑧6 37
𝛿6𝑜 = 90° − 𝛿5𝑜 = 90° − 22,0679° = 67,9321°
Diametrul de divizare
𝑑5 = 𝑚 ∗ 𝑧5 = 5 ∗ 15 = 75 𝑚𝑚
𝑑6 = 𝑚 ∗ 𝑧6 = 5 ∗ 37 = 135 𝑚𝑚
Lungimea exterioară a generatoarei conurilor de divizare
𝑑5 𝑑6 75 135
𝑅 = 𝑅5 = 𝑅6 = = = = = 99,8123 𝑚𝑚
2 ∗ sin 𝛿5 2 ∗ sin 𝛿6 2 ∗ sin 22,0679° 2 ∗ sin 67,9321°
𝑑0 = 2 ∗ 𝑅 = 2 ∗ 99,8123 = 199,6246 𝑚𝑚
Lățimea danturii roților
𝑏 = 𝑏5 = 𝑏6 = Ψ𝑅 ∗ 𝑅 = 0,3 ∗ 99,8123 = 29,9437 ≅ 30 𝑚𝑚
Diametrele de divizare medii
𝑑𝑚5 = 𝑑5 − 𝑏 ∗ sin 𝛿5 = 75 − 30 ∗ sin 22,0679° = 63,7288 𝑚𝑚
𝑑𝑚6 = 𝑑6 − 𝑏 ∗ sin 𝛿6 = 135 − 30 ∗ sin 67,9321° = 157,1978 𝑚𝑚
Modulul mediu al danturii
𝑑𝑚5 𝑑𝑚6 63,7288 157,1978
𝑚𝑚 = = = = = 4,2486 𝑚𝑚
𝑧5 𝑧6 15 37
Numărul de dinți ai roții plane de referință
𝑧5 𝑧6 15 37
𝑧0 = = = = = 39,9249 ≅ 40 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
sin 𝛿5 sin 𝛿6 sin 22,0679° sin 67,9321°
28
Înălțimea capului dintelui
∗
ℎ𝑎5 = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑎 + 𝑥𝑟5 ) = 5 ∗ (1 + 0,39) = 6,95 𝑚𝑚
∗
ℎ𝑎6 = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑎 + 𝑥𝑟6 ) = 5 ∗ (1 − 0,39) = 3,05 𝑚𝑚
Înălțimea piciorului dintelui
∗ ∗
ℎ𝑓5 = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑎 + 𝑐0∗ − 𝑥𝑟5 ) = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑓 − 𝑥𝑟5 ) = 5 ∗ (1,2 − 0,39) = 4,05 𝑚𝑚
∗
ℎ𝑓6 = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑎 + 𝑐0∗ − 𝑥𝑟6 ) = 𝑚 ∗ (ℎ0𝑎
∗
− 𝑥𝑟6 ) = 5 ∗ (1,2 + 0,39) = 7,95 𝑚𝑚
Înălțimea dintelui
ℎ = ℎ5 = ℎ6 = ℎ𝑎5 + ℎ𝑓5 = ℎ𝑎6 + ℎ𝑓6 = 6,95 + 4,05 = 3,05 + 7,95 = 11 𝑚𝑚
Unghiul capului dintelui
ℎ𝑎5 6,95
𝜃𝑎5 = arctg ( ) = arctg ( ) = 3,9831°
𝑅 99,8123
ℎ𝑎6 3,05
𝜃𝑎6 = arctg ( ) = arctg ( ) = 1,7503°
𝑅 99,8123
Unghiul piciorului dintelui
ℎ𝑓5 4,05
𝜃𝑓5 = arctg ( ) = arctg ( ) = 2,3236°
𝑅 99,8123
ℎ𝑓6 7,95
𝜃𝑓6 = arctg ( ) = arctg ( ) = 4,5540°
𝑅 99,8123
Unghiul conului de cap
𝛿𝑎5 = 𝛿5 + 𝜃𝑓6 = 22,0679 + 4,5540 = 26,6219°
𝛿𝑎6 = 𝛿6 + 𝜃𝑓5 = 67,9321 + 2,3236 = 70,2557°
29
Unghiul conului de picior
𝛿𝑓5 = 𝛿5 − 𝜃𝑓5 = 22,0679 − 2,3236 = 19,7443°
𝛿𝑓6 = 𝛿6 − 𝜃𝑓6 = 67,9321 − 4,5540 = 63,3781°
Diametrele de cap
𝑑𝑎5 = 𝑑5 + 2 ∗ ℎ𝑎5 ∗ cos 𝛿5 = 75 + 2 ∗ 6,95 ∗ cos 22,0679° = 87,8817 𝑚𝑚
𝑑𝑎6 = 𝑑6 + 2 ∗ ℎ𝑎6 ∗ cos 𝛿6 = 185 + 2 ∗ 3,05 ∗ cos 67,9321° = 187,2918 𝑚𝑚
Diametrele de picior
𝑑𝑓5 = 𝑑5 − 2 ∗ ℎ𝑓5 ∗ cos 𝛿5 = 75 − 2 ∗ 4,05 ∗ cos 22,0679° = 67,4934 𝑚𝑚
𝑑𝑓6 = 𝑑6 − 2 ∗ ℎ𝑓6 ∗ cos 𝛿6 = 185 − 2 ∗ 7,95 ∗ cos 67,9321° = 179,0263 𝑚𝑚
Înălțimea exterioară a conului de cap
𝑑5 75
𝐻𝑎5 = ∗ ctg 𝛿5 − ℎ𝑎5 ∗ sin 𝛿5 = ∗ ctg 22,0679° − 6,95 ∗ sin 22,0679° = 89,8888 𝑚𝑚
2 2
𝑑6 185
𝐻𝑎6 = ∗ ctg 𝛿6 − ℎ𝑎6 ∗ sin 𝛿6 = ∗ ctg 67,9321° − 3,05 ∗ sin 67,9321° = 34,6734 𝑚𝑚
2 2
Distanțele de așezare ale roților conice
Constructiv, am ales:
- 𝐿𝑎5 = 45 𝑚𝑚
- 𝐿𝑎6 = 60 𝑚𝑚
𝐿5 = 𝐻𝑎5 + 𝐿𝑎5 = 89,8888 + 45 = 134,8888 𝑚𝑚
𝐿6 = 𝐻𝑎6 + 𝐿𝑎6 = 34,6734 + 60 = 94,6734 𝑚𝑚
Arcul de divizare al dintelui
- 𝛼 = 𝛼0 = 20°
𝑠5 = 𝑚 ∗ (0,5 ∗ 𝜋 + 2 ∗ 𝑥𝑟5 ∗ tg 𝛼 + 𝑥𝑡5 ) = 5 ∗ (0,5 ∗ 𝜋 + 2 ∗ 0,39 ∗ tg 20° + 0) = 9,2735 𝑚𝑚
𝑠6 = 𝑚 ∗ (0,5 ∗ 𝜋 + 2 ∗ 𝑥𝑟6 ∗ tg 𝛼 + 𝑥𝑡6 ) = 5 ∗ (0,5 ∗ 𝜋 + 2 ∗ (−0,39) ∗ tg 20° + 0) = 6,4345 𝑚𝑚
30
Unghiul de presiune la capul exterior al dintelui pe conul frontal exterior
𝑑5 75
𝛼𝑎5 = arccos ( ∗ cos 𝛼) = arccos ( ∗ cos 20°) = 36,6830°
𝑑𝑎5 87,8817
𝑑6 185
𝛼𝑎6 = arccos ( ∗ cos 𝛼) = arccos ( ∗ cos 20°) = 21,8450°
𝑑𝑎6 187,2918
Arcul de cap exterior al dintelui
𝜋 𝜋
- inv 𝛼 = tg 𝛼 − 𝛼° ∗ 180° = tg 20° − 20° ∗ 180° = 0,0149
𝑜 𝜋 𝜋
- inv 𝛼𝑎5 = tg 𝛼𝑎5 − 𝛼𝑎5 ∗ = tg 36,6830° − 36,6830° ∗ = 0,1047
180° 180°
𝑜 𝜋 𝜋
- inv 𝛼𝑎6 = tg 𝛼𝑎6 − 𝛼𝑎6 ∗ 180° = tg 21,8450° − 21,8450° ∗ 180° = 0,0196
𝑠5 inv 𝛼𝑎5 − inv 𝛼 9,2735 0,1047 − 0,0149
𝑠𝑎5 = 𝑑𝑎5 ∗ ( − ) = 87,8817 ∗ ( − ) = 2,3532 𝑚𝑚
𝑑5 cos 𝛿5 75 cos 22,0679°
𝑠6 inv 𝛼𝑎6 − inv 𝛼 6,4345 0,0196 − 0,0149
𝑠𝑎6 = 𝑑𝑎6 ∗ ( − ) = 187,2918 ∗ ( − ) = 4,1657 𝑚𝑚
𝑑6 cos 𝛿6 185 cos 67,9321°
𝑠𝑎 𝑙𝑖𝑚 = 0,25 ∗ 𝑚 = 0,25 ∗ 5 = 1,25 𝑚𝑚
Se poate observa că este îndeplinită condiția de evitare a știrbirii dintelui la vârf:
_ 𝑠𝑎5 ≥ 𝑠𝑎 𝑙𝑖𝑚 și 𝑠𝑎6 ≥ 𝑠𝑎 𝑙𝑖𝑚
Unghiul de rabotare al dintelui
0,5 ∗ 𝑠5 + 𝑅 ∗ sin 𝜃𝑓5 ∗ tg 𝛼
𝜒5 = arctg ( )
𝑅 ∗ cos 𝜃𝑓5
0,5 ∗ 9,2735 + 99,8123 ∗ sin 2.3236° ∗ tg 20°
𝜒5 = arctg ( )
99,8123 ∗ cos 2.3236°
𝜒5 = 3,5056°
0,5 ∗ 𝑠6 + 𝑅 ∗ sin 𝜃𝑓6 ∗ tg 𝛼
𝜒6 = arctg ( )
𝑅 ∗ cos 𝜃𝑓6
0,5 ∗ 6,4345 + 99,8123 ∗ sin 4,5540° ∗ tg 20°
𝜒6 = arctg ( )
99,8123 ∗ cos 4,5540°
𝜒6 = 3,5093°
31
Elementele geometrice ale angrenajului cilindric analog (înlocuitor)
Diametrele de divizare ale roților înlocuitoare
𝑑5 75
𝑑𝑣5 = = = 80,9289 𝑚𝑚
cos 𝛿5 cos 22,0679°
𝑑6 185
𝑑𝑣6 = = = 492,4075 𝑚𝑚
cos 𝛿6 cos 67,9321°
Numărul de dinți ai roților înlocuitoare
𝑑𝑣5 80,9289
𝑧𝑣5 = = = 16,1858 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑚 5
𝑑𝑣6 492,4075
𝑧𝑣6 = = = 98,4815 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑚 5
Diametrele de cap ale roților înlocuitoare
𝑑𝑎𝑣5 = 𝑑𝑣5 + 2 ∗ ℎ𝑎5 = 80,9289 + 2 ∗ 6,95 = 94,8289 𝑚𝑚
𝑑𝑎𝑣6 = 𝑑𝑣6 + 2 ∗ ℎ𝑎6 = 492,4075 + 2 ∗ 3,05 = 498,5075 𝑚𝑚
Diametrele de bază ale roților înlocuitoare
𝑑𝑏𝑣5 = 𝑑𝑣5 ∗ cos 𝛼 = 80,9289 ∗ cos 20° = 76,0483 𝑚𝑚
𝑑𝑏𝑣6 = 𝑑𝑣6 ∗ cos 𝛼 = 492,4075 ∗ cos 20° = 462,7117 𝑚𝑚
Distanța dintre axe a angrenajului înlocuitor
(𝑑𝑣5 + 𝑑𝑣6 ) (80,9289 + 492,7117)
𝑎𝑣56 = = = 286,6682 𝑚𝑚
2 2
32
Gradul de acoperire
Gradul de acoperire al angrenajului conic este egal cu cel al angrenajului cilindric înlocuitor.
2 2 2 2
√𝑑𝑎𝑣5 − 𝑑𝑏𝑣5 √𝑑𝑎𝑣6 − 𝑑𝑏𝑣6 𝑎𝑣56 ∗ sin 𝛼
𝜀𝛼 = + −
2 ∗ 𝜋 ∗ 𝑚 ∗ cos 𝛼 2 ∗ 𝜋 ∗ 𝑚 ∗ cos 𝛼 𝜋 ∗ 𝑚 ∗ cos 𝛼
√94,82892 − 76,04832 √498,50752 − 462,71172 286,6682 ∗ sin 20°
𝜀𝛼 = + −
2 ∗ 𝜋 ∗ 5 ∗ cos 20° 2 ∗ 𝜋 ∗ 5 ∗ cos 20° 𝜋 ∗ 5 ∗ cos 20°
𝜀𝛼 = 1,56
Pentru asigurarea continuității procesului de angrenare a celor două roți trebuie îndeplinită condiția
ca 𝜀𝛼 ≥ 1,1.
Se poate lesne observa că aceasta este îndeplinită.
Relații de calcul pentru verificarea dimensională a danturii roților dințate
Coarda nominală de divizare a dintelui cu joc nul între flancuri
𝑠53 ∗ cos 𝛿5 9,27353 ∗ cos 22,0679°
𝑠̅5 = 𝑠5 − = 9,2735 − = 9,2516 𝑚𝑚
6 ∗ 𝑑52 6 ∗ 752
𝑠63 ∗ cos 𝛿6 6,43453 ∗ cos 67,9321°
𝑠̅6 = 𝑠6 − = 6,4345 − = 6,4340 𝑚𝑚
6 ∗ 𝑑62 6 ∗ 1852
Înălțimea la coarda de divizare
𝑠52 ∗ cos 𝛿5 9,27352 ∗ cos 22,0679°
ℎ̅𝑎5 = ℎ𝑎5 + = 6,95 + = 7,2157 𝑚𝑚
4 ∗ 𝑑5 4 ∗ 75
𝑠62 ∗ cos 𝛿6 6,43453 ∗ cos 67,9321°
ℎ̅𝑎6 = ℎ𝑎6 + = 3,05 + = 3,0710 𝑚𝑚
4 ∗ 𝑑6 4 ∗ 185
Deoarece precizia diametrului de cap influențează mărimea înălțimii la coardă, la controlul danturii
este necesar a se măsura în prealabil diametrul de cap și scăderea abaterii sale din dimensiunea
teoretică de calcul a înălțimii la coardă.
33
c. Calculul forțelor din angrenajul conic cu dinți drepți
Forțele nominale din angrenaj se determină din momentul de torsiune motor, existent pe arborele
pinionului. Forța normală pe dinte 𝐹𝑛 , aplicată în punctul de intersecție al liniei de angrenare cu cercul de
divizare mediu, se descompune într-o forță tangențială 𝐹𝑡 la cercul de divizare mediu, o forță radială 𝐹𝑟 la
același cerc și o forță axială 𝐹𝑎 .
Deoarece pierderile de putere din angrenaj sunt neglijabile (1…2%), influența acestora se poate
neglija. În consecință, forțele din angrenaj care acționează asupra celor 2 roți sunt egale și de sens
contrar.
Se consideră că aceste forțe acționează pe cercurile de divizare medii ale roților dințate.
Forțele tangențiale
2 ∗ 𝑀𝑡 𝑝 ∗ 𝐾𝐴 2 ∗ 259314 ∗ 1,25
𝐹𝑡𝑚5 = 𝐹𝑡𝑚6 = = = 10172,5402 ≅ 10173 𝑁
𝑑𝑚5 63,7288
Forțele radiale
𝐹𝑟𝑚5 = 𝐹𝑡𝑚5 ∗ tg 𝛼 ∗ cos 𝛿5 = 10173 ∗ tg 20° ∗ cos 22,0679° = 3431,4089 ≅ 3431 𝑁
𝐹𝑟𝑚6 = 𝐹𝑡𝑚6 ∗ tg 𝛼 ∗ cos 𝛿6 = 10173 ∗ tg 20° ∗ cos 67,9321° = 1391,1117 ≅ 1391 𝑁
34
Forțele axiale
𝐹𝑎𝑚5 = 𝐹𝑡𝑚5 ∗ tg 𝛼 ∗ sin 𝛿5 = 10173 ∗ tg 20° ∗ sin 22,0679° = 1391,1117 ≅ 1391 𝑁
𝐹𝑎𝑚6 = 𝐹𝑡𝑚6 ∗ tg 𝛼 ∗ sin 𝛿6 = 10173 ∗ tg 20° ∗ sin 67,9321° = 3431,4089 ≅ 3431 𝑁
Forța normală pe flancul dintelui
1 2 2 2
𝐹𝑛𝑚5 = 𝐹𝑛𝑚6 = 𝐹𝑡𝑚5 ∗ = √𝐹𝑡𝑚5 + 𝐹𝑟𝑚5 + 𝐹𝑎𝑚5 = √101732 + 34312 + 13912 = 10825,7365 𝑁
cos 𝛼
𝐹𝑛𝑚5 = 𝐹𝑛𝑚6 ≅ 10826 𝑁
d. Verificarea de rezistență a danturii angrenajului conic cu dinți drepți
Verificarea la oboseală prin încovoiere a piciorului dintelui
Tensiunea de încovoiere de la piciorul dintelui se determină în secțiunea mediană a lungimii dintelui
și se calculează cu ajutorul roții dințate cilindrice înlocuitoare.
𝜋∗𝑑𝑣5 ∗𝑛𝐼𝐼𝐼 𝜋∗80.9289∗2000 𝑚
- 𝑣𝑡𝑑 = = = 8,4749
60∗103 60∗103 𝑠
√𝑣𝑡𝑑 √8,4749
- 𝐾𝑉 = 1 + = 1+ = 1,1323
22 22
- 𝐾𝐻𝛼 = 1
- 𝐾𝐹𝛼 = 1
𝑏 30
- 𝐾𝐻𝛽5 = 1 + 0,5 ∗ Ψ𝑑5 = 1 + 0,5 ∗ = 1 + 0,5 ∗ = 1,1853
𝑑𝑣5 80,9289
𝑏 30
- 𝐾𝐻𝛽6 = 1 + 0,2 ∗ Ψ𝑑6 = 1 + 0,2 ∗ 𝑑 = 1 + 0,2 ∗ 492,4075 = 1,0122
𝑣6
𝑏 2 30 2
( ) ( )
ℎ 11
- 𝑒= 𝑏 𝑏 2
= 30 30 2
= 0,6662
1+( )+( ) 1+( )+( )
ℎ ℎ 11 11
𝑒
- 𝐾𝐹𝛽5 = 𝐾𝐻𝛽5 = 1,18530,6662 = 1,1199
𝑒
- 𝐾𝐹𝛽6 = 𝐾𝐻𝛽6 = 1,01220,6662 = 1,0081
- 𝑌𝐹5 = 2,47
- 𝑌𝐹6 = 2,92
0,75 0,75
- 𝑌𝜀 = 0,25 + = 0,25 + = 0,7308
𝜀𝛼 1,56
𝑌𝜀 ≥ 0,7
- 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚5 = 410 𝑀𝑃𝑎
- 𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚6 = 390 𝑀𝑃𝑎
35
- 𝑆𝐹𝑃 = 1,5
- 𝐿ℎ = 5000 𝑜𝑟𝑒
- 𝑁5 = 60 ∗ 𝑛𝐼𝐼𝐼 ∗ 𝐿ℎ = 60 ∗ 2000 ∗ 5000 = 600000000
𝑁5 = 6 ∗ 108 ≥ 107
𝑌𝑁5 = 1
- 𝑁6 = 60 ∗ 𝑛𝐼𝑉 ∗ 𝐿ℎ = 60 ∗ 800 ∗ 5000 = 240000000
𝑁6 = 24 ∗ 107 ≥ 107
𝑌𝑁6 = 1
- 𝑌𝑆5 = 1
- 𝑌𝑆6 = 1
- 𝑌𝑋 = 1
𝐹𝑡𝐹𝑚5 = 𝐹𝑡𝑚5 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽5 = 10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,1853 = 12900,7343 ≅ 12901 𝑁
𝐹𝑡𝐹𝑚6 = 𝐹𝑡𝑚6 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽6 = 10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,0081 = 11612,4628 ≅ 11612 𝑁
𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚5 410
𝜎𝐹𝑃5 = ∗ 𝑌𝑁5 ∗ 𝑌𝑆5 ∗ 𝑌𝑋 = ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 = 273,3333 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐹𝑃 1,5
𝜎𝐹 𝑙𝑖𝑚6 390
𝜎𝐹𝑃6 = ∗ 𝑌𝑁5 ∗ 𝑌𝑆5 ∗ 𝑌𝑋 = ∗ 1 ∗ 1 ∗ 1 = 260 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐹𝑃 1,5
𝐹𝑡𝑚5 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽5 10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,1853
𝜎𝐹5 = ∗ 𝑌𝐹5 ∗ 𝑌𝜀 = ∗ 2,47 ∗ 0,7308
𝑏 ∗ 𝑚𝑚 30 ∗ 4,2486
𝜎𝐹5 = 182,7033 ≅ 183 𝑀𝑃𝑎
𝜎𝐹5 ≤ 𝜎𝐹𝑃5
𝐹𝑡𝑚6 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝐾𝐹𝛽6 10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,0081
𝜎𝐹6 = ∗ 𝑌𝐹6 ∗ 𝑌𝜀 = ∗ 2,92 ∗ 0,7308
𝑏 ∗ 𝑚𝑚 30 ∗ 4,2486
𝜎𝐹5 = 195,2082 ≅ 195 𝑀𝑃𝑎
𝜎𝐹6 ≤ 𝜎𝐹𝑃6
Se poate observa că dinții îndeplinesc condiția de rezistență la oboseală prin încovoiere.
Verificarea solicitării statice de încovoiere a piciorului dintelui la încărcarea
maximă
Deoarece angrenajul nu este destinat funcționării cu șocuri mari această verificare nu este necesară.
36
Verificarea la presiune hertziană, în cazul solicitării la oboseală a flancurilor
dinților (verificarea la pitting)
Tensiunea hertziană de contact de pe flancul dinților aflați în angrenare se determină în punctul de
tangență al cercurilor de divizare medii, adică în polul angrenării. Calculul se face pe angrenajul cilindric
analog (înlocuitor).
- 𝑍𝐸 = 189,8√𝑀𝑃𝑎
- 𝑍𝐻 = 2,5
(4−𝜀𝛼 ) (4−1,56)
- 𝑍𝜀 = √ =√ = 0,9019
3 3
𝑧 37
- 𝑢 = 𝑧6 = 15 = 2,4667 ≅ 2,5
5
- 𝑆𝐻𝑃 = 1,25
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚5 = 1500 𝑀𝑃𝑎
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚6 = 1450 𝑀𝑃𝑎
- 𝑅𝑎5 = 𝑅𝑎6 = 1,6 𝜇𝑚
- 𝑅𝑧5 = 1,2 ∗ 𝑅𝑎5 = 1,2 ∗ 1,6 = 1,92 𝜇𝑚
- 𝑅𝑧6 = 1,2 ∗ 𝑅𝑎6 = 1,2 ∗ 1,6 = 1,92 𝜇𝑚
- 𝑅𝑧 = 0,5 ∗ (𝑅𝑧5 + 𝑅𝑧6 ) = 0,5 ∗ (1,92 + 1,92) = 1,92 𝜇𝑚
1 1
100 3 100 3
- 𝑅𝑧 100 = 𝑅𝑧 ∗ (𝑎 ) = 1,92 ∗ (286,6682) = 1,35 𝜇𝑚
𝑣56
1000−𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚5 1000−1500
- 𝐶5 = 0,12 − = 0,12 − = 0,22
5000 5000
1000−𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚6 1000−1450
- 𝐶6 = 0,12 − = 0,12 − = 0,21
5000 5000
3 𝐶5 3 0,22
- 𝑍𝑅5 = (𝑅 ) = (1,35) = 1,19
𝑧 100
3 𝐶6 3 0,21
- 𝑍𝑅6 = ( ) =( ) = 1,18
𝑅𝑧 100 1.35
- 𝜎𝐻′ 𝑙𝑖𝑚 = 1200 𝑀𝑃𝑎
′
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 −850 1200−850
- 𝐶𝑍𝐿 = 0,83 + 0,08 ∗ 350
= 0,83 + 0,08 ∗ 350
= 0,91
Pentru un calcul acoperitor am ales 𝜐50° = 0,1cSt. Această valoare va fi determinată exact odată cu
stabilirea lubrifiantului.
4∗(1−𝐶𝑍𝐿 ) 4∗(1−0,91)
- 𝑍𝐿 = 𝐶𝑍𝐿 + 80
2 = 0,91 + 80 2
= 0,91
(1,2+ ) (1,2+ )
𝜐50° 0,1
′
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 −850 1200−850
- 𝐶𝑍𝑉 = 0,85 + 0,08 ∗ 350
= 0,85 + 0,08 ∗ 350
= 0,93
2∗(1−𝐶𝑍𝑣 ) 2∗(1−0,93)
- 𝑍𝑉 = 𝐶𝑍𝑉 + 32
= 0,93 + 32
= 0,9954
√0,8+𝑣 √0,8+8,4749
𝑡𝑑
- 𝑁5 = 6 ∗ 108 ≥ 5 ∗ 107
𝑍𝑁5 = 1
37
- 𝑁6 = 24 ∗ 107 ≥ 5 ∗ 107
𝑍𝑁6 = 1
- 𝑍𝑤 = 1
- 𝐹𝑡𝐻𝑚5 = 𝐹𝑡𝑚5 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗ 𝐾𝐻𝛽5 = 10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,1853 = 13654,1963
𝐹𝑡𝐻𝑚5 ≅ 13654 𝑁
- 𝐹𝑡𝐻𝑚6 = 𝐹𝑡𝑚6 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗ 𝐾𝐻𝛽6 = 10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,0122 = 11659,5083
𝐹𝑡𝐻𝑚5 ≅ 11660 𝑁
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚5 1500
𝜎𝐻𝑃5 = ∗ 𝑍𝑅5 ∗ 𝑍𝑊 ∗ 𝑍𝐿 ∗ 𝑍𝑉 ∗ 𝑍𝑁5 = ∗ 1,19 ∗ 1 ∗ 0,91 ∗ 0,9954 ∗ 1 = 1295,4561 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐻𝑃 1,25
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚6 1450
𝜎𝐻𝑃6 = ∗ 𝑍𝑅6 ∗ 𝑍𝑊 ∗ 𝑍𝐿 ∗ 𝑍𝑉 ∗ 𝑍𝑁6 = ∗ 1,18 ∗ 1 ∗ 0,91 ∗ 0,9954 ∗ 1 = 1242,3290 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐻𝑃 1,25
𝐹𝑡𝑚5 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗ 𝐾𝐻𝛽 ∗ √𝑢2 + 1
𝜎𝐻5 = 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻 ∗ 𝑍𝜀 ∗ √
𝑏 ∗ 𝑑𝑚5 ∗ 𝑢
10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,1853 ∗ √2,52 + 1
𝜎𝐻5 = 189,8 ∗ 2,5 ∗ 0,9019 ∗ √ = 1186,86 𝑀𝑃𝑎
30 ∗ 63,7288 ∗ 2,5
𝐹𝑡𝑚6 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗ 𝐾𝐻𝛽 ∗ √𝑢2 + 1
𝜎𝐻6 = 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻 ∗ 𝑍𝜀 ∗ √
𝑏 ∗ 𝑑𝑚6 ∗ 𝑢
10173 ∗ 1,1323 ∗ 1 ∗ 1,0122 ∗ √2,52 + 1
𝜎𝐻6 = 189,8 ∗ 2,5 ∗ 0,9019 ∗ √ = 698,3149 𝑀𝑃𝑎
30 ∗ 157,1978 ∗ 2,5
𝜎𝐻5 = 1186,86 ≤ 𝜎𝐻𝑃5
𝜎𝐻6 = 698,3149 ≤ 𝜎𝐻𝑃6
Se poate observa că dinții îndeplinesc condiția de rezistență la pitting.
Verificarea la solicitarea statică de contact a flancurilor dinților
Deoarece angrenajul nu este destinat funcționării cu șocuri mari această verificare nu este necesară.
38
e. Alegerea lubrifiantului și a sistemului de ungere a angrenajului
Pentru calculul ungerii angrenajului, se consideră în locul angrenajului conic, angrenajul cilindric
analog.
Vâscozitatea cinematică a uleiului (𝜐50° la temperatura de 50℃), necesar ungerii angrenajului, se
determină în funcție de parametrul filmului de ulei.
𝜋∗𝑑𝑣5 ∗𝑛𝐼𝐼𝐼 𝜋∗80.9289∗2000 𝑚
- 𝑣𝑡𝑣 = 60∗103
= 60∗103
= 8,4749 𝑠
- 𝐷𝐹 = 647 𝐻𝑉
2
𝐷𝐹 ∗ 𝜎𝐻5 647 ∗ 1186,862
𝑥𝑢 = =
105 ∗ 𝑣𝑡𝑣 105 ∗ 8,4749
= 1075,4023
Pe curba 2, 𝑥𝑢 = 1075,4023 corespunde
unui ulei cu 𝜐50° ≅ 130𝑐𝑆𝑡. De aceea am ales
𝑇𝐼𝑁 125 𝐸𝑃 pentru sistemul de ungere al
angrenajului.
Deoarece tema de proiect impune
angrenajul conic cu dinți drepți drept ultima
treaptă care va fi calculată a transmisiei, se va
neglija influența treptelor care-i succed în procesul de determinare a uleiului folosit pentru ungerea
transmisiei. Drept urmare, 𝑇𝐼𝑁 125 𝐸𝑃 este uleiul folosit pentru ungerea acesteia.
- 𝑡𝑚 = 60℃
- A=8.71
𝐴−lg[lg(𝜐50° +0,6)] 8,71−lg[lg(125+0,6)]
- 𝐵= = = 3,3429
lg(273+𝑡) lg(273+50)
𝐴−𝐵∗lg(273+𝑡𝑚 ) 8,71−3,3429∗lg(273+60)
- 𝜐𝑡𝑚 = 1010 − 0,6 = 1010 − 0,6 = 78,0305 𝑐𝑆𝑡
Alegerea sistemului de ungere a fost făcută și motivată anterior.
Debitul optim de ulei
𝜐𝑡𝑚 78,0305 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 = 0,006 ∗ 𝑏 ∗ √ = 0,006 ∗ 30 ∗ √ = 5,6216
𝑎 0,08 𝑚𝑖𝑛
39
Debitul de ulei adus la intrarea în angrenare
𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
𝑄𝑢 = 1,25 ∗ 10−3 ∗ 𝑃𝐼𝐼𝐼 = 1,25 ∗ 10−3 ∗ 54,31 = 0,0679
𝑚𝑖𝑛
𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
Deoarece 𝑄𝑢 ≤ 𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 se adoptă 𝑄𝑢 = 𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 = 5,6216 .
𝑚𝑖𝑛
Presiunea jetului de ulei
Pentru formarea peliculei de ulei pe flancurile danturii angrenajului, este necesar ca jetul de ulei să
exercite o anumită presiune. Prin interpolare liniară, în funcție de viteza periferică a roților, am
𝑘𝑁
determinat că jetul trebuie să exercite 𝑝𝑗𝑒𝑡 ≅ 9 2.
𝑚
Unitatea de lubricație
- 𝑑𝑣6 > 2 ∗ 𝑑𝑣5 → 𝑑𝑣6 = 2 ∗ 𝑑𝑣5
𝑈𝐿 = 4 ∗ 𝑏 ∗ (𝑑𝑣5 + 𝑑𝑣6 ) ∗ 10−4 = 4 ∗ 30 ∗ (80,9289 + 2 ∗ 80,9289) ∗ 10−4 = 2,9134
Geometria duzei de alimentare cu
ceață de ulei va fi aleasă ținând cont de
unitatea de lubricație. Poziția acesteia
trebuie să fie la intrarea în angrenare, la
maximum 25 𝑚𝑚 de cercul de cap al
danturii.
f. Elemente privind construcția roților dințate cilindrice
Roți dințate cilindrice dintr-o bucată cu arborele
Roțile dințate se construiesc dintr-o bucată cu arborele atunci când diametrul de cap este relativ
apropiat de cel al arborelui. Se recomandă ca roata să fie făcută dintr-o bucată cu arborele dacă
𝑑𝑎 ≤ 1,8 ∗ 𝑑𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 .
40
𝑑𝑎5 87,8817
= = 2,49
𝑑𝐼𝐼𝐼 35
𝑑𝑎6 187,2918
= = 3,95
𝑑𝐼𝑉 47
Se poate observa că atât pinionul cât și roata au diametrele de cap mari în comparație cu arborii
corespunzători, de aceea este preferabil ca acestea să fie construite independent de arbore.
Roți dințate independente de arbore
Dacă între piciorul danturii și canalul de pană rămâne o grosime suficientă 𝑆0, roata se construiește
independentă de arbore. Se recomandă ca 𝑆0 ≥ 2 ∗ 𝑚𝑛 .
(𝑑𝑓5 − 𝑑𝐼𝐼𝐼 ) 67,4934 − 35
𝑆0 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 = − 𝑡2 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 = − 3,3 = 12,79 𝑚𝑚
2 2
(𝑑𝑓6 − 𝑑𝐼𝑉 ) 179,0263 − 47
𝑆0 𝑟𝑜𝑎𝑡ă 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐ă = − 𝑡2 𝑟𝑜𝑎𝑡ă 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐ă = − 3,3 = 65,83 𝑚𝑚
2 2
𝑆0 𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 = 12,79 𝑚𝑚 ≥ 2 ∗ 𝑚 = 2 ∗ 5 = 10 𝑚𝑚
𝑆0 𝑟𝑜𝑎𝑡ă 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐ă = 65,83 𝑚𝑚 ≥ 2 ∗ 𝑚 = 2 ∗ 5 = 10 𝑚𝑚
Se poate observa că ambele roți îndeplinesc condiția, de aceea pot fi construite independente față
de arbore. Această separare prezintă un important avantaj din punct de vedere al costului, deoarece atât
roata cât și arborele pot fi construite din materialele impuse de condițiile proprii de rezistență și de
funcționare. Dezavantajul constă în complicația constructivă de montare a roții pe arbore.
Cele două roți dințate au diametre mici de aceea acestea vor fi executate ca roți dințate de
construcție masivă. Acest tip de roți dințate se execută prin strunjire din bare laminate de oțel, sau prin
forjare în matriță.
41
5. Proiectarea arborilor și a organelor de rezemare
I. Alegerea rulmenților, stabilirea preliminară a formei constructive a arborilor
Avantajele lagărelor cu rostogolire (preț de fabricație scăzut, pierderi prin frecare reduse,
randament ridicat, ungere simplă, gabarit axial mai mic, etc.) fac ca acestea să fie frecvent utilizate în
construcția reductoarelor de turație.
Alegerea tipului de rulment constituie o problemă complexă. Trebuie luate în considerare criterii,
precum:
Direcția și mărimea sarcinii
Turația de funcționare
Mărimea deformațiilor unghiulare
Preluarea dilatărilor axiale ale arborilor
Posibilitatea de montare și demontare cât mai ușoară
Spațiul disponibil pentru montaj
Clasa de utilizare a rulmenților
Modul de realizare a ungerii rulmenților
În funcție de direcția forțelor introduse de angrenaje, de elementele flexibile și articulate, față de
axa de rotație a arborelui, se aleg rulmenții ca tip:
Când pe arbore acționează numai forțe radiale se recomandă alegerea rulmenților radiali cu bile
sau cu role cilindrice
Când pe arbore acționează forțe radiale mari și forțe axiale mici, se recomandă rulmenți radiali
cu bile cu cale de rulare adâncă sau rulmenți radiali-axiali cu bile pe un rând
Când pe arbore acționează forțe radiale și axiale mari, se recomandă rulmenți radiali-axiali cu
role conice sau rulmenți oscilanți cu role butoi
Dacă turația arborelui este relativ scăzută pot fi utilizați rulmenți radiali cu bile, seria 6200
Deoarece angrenajele reductorului de proiectat sunt de tipul al treilea se vor folosi rulmenți
radiali-axiali cu role conice.
Ca mărime, rulmentul se alege în funcție de diametrul fusului 𝑑𝑓𝑢𝑠 și de condițiile funcționale (de
încărcare, de turația arborelui pe care se montează).
Pentru arborii intermediari diametrul fusului se determină constructiv în funcție de diametrul
arborelui predimensionat la torsiune.
𝑑𝑓𝑢𝑠𝐼𝐼 = 𝑑𝐼𝐼 + 5 = 30 + 5 = 35 𝑚𝑚
𝑑𝑓𝑢𝑠𝐼𝐼𝐼 = 𝑑𝐼𝐼𝐼 + 5 = 35 + 5 = 40 𝑚𝑚
𝑑𝑓𝑢𝑠𝐼𝑉 = 𝑑𝐼𝑉 − 5 = 47 − 7 = 40 𝑚𝑚
Deși rulmenții necesari rezemării arborilor unei transmisii mecanice nu sunt solicitați la aceeași
sarcină, se recomandă din considerent de interschimbabilitate de cele mai multe ori alegerea aceluiași
rulment ca tip și mărime pentru cele două reazeme.
42
Pentru rezemarea arborelui II am ales rulmenți de tip 𝑅𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑙 − 𝑎𝑥𝑖𝑎𝑙 𝑐𝑢 𝑟𝑜𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒
32207 𝐼𝑆𝑂⁄𝑅 355 𝑆𝑇𝐴𝑆 3920 − 68. Pentru rezemarea arborilor III, respectiv IV am ales rulmenți de tip
𝑅𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑙 − 𝑎𝑥𝑖𝑎𝑙 𝑐𝑢 𝑟𝑜𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒 32208 𝐼𝑆𝑂⁄𝑅 355 𝑆𝑇𝐴𝑆 3920 − 68.
a. Montajul rulmenților
Soluția de montaj a rulmenților pe arbori trebuie să permită preluarea sarcinilor radiale și axiale,
precum și reglajul poziției lor față de carcasă.
Rulmenții radiali-axiali cu role conice se montează întotdeauna perechi cu o oarecare pretensionare
axială. Dacă pretensionarea axială este prea mare, există riscul de blocare (gripare) a rulmenților. Dacă nu
există pretensionare axială, roata, împreună cu arborele, are joc axial și radial și în funcționare poate fula.
Rezultă de aici un montaj mult mai pretențios pentru rulmenții radiali-axiali. Aceștia se montează în două
variante:
Pentru arborii cu forțele situate între reazeme se recomandă montajul în ”X”. Acesta este
cazul arborelui IV.
Pentru arborii cu forțele în consolă se recomandă montajul în ”O”. Acesta este cazul
arborilor II, respectiv III.
Întotdeauna, forțele radiale care acționează în rulmenții radiali-axiali, dau naștere unor forțe axiale
proprii, care solicită suplimentar rulmenții. Aceste forțe apar indiferent dacă rulmentul preia sau nu o altă
forță axială situată pe arbore.
Forma constructivă a arborelui se stabilește în funcție de diametrul capătului de arbore și geometria
pieselor ce se montează pe el (rulmenți, roți dințate).
b. Stabilirea distanței dintre reazeme
Pentru determinarea reacțiunilor și pentru construirea diagramei de momente este necesară cunoașterea
distanței dintre reazeme, precum și poziția roților dințate față de reazeme.
43
