1.

INTRODUCERE

1.1Prezentare generala a intreprinderii S.C. ARGUS S.A.

1.1.1 Denumirea societatii si adresa

S.C.ARGUS S.A.

STR. INDUSTRIALA NR.1 COD 900147, Oras Constanta

Judetul Constanta

Tel/Fax:0241-698.840/0241-634.367

1.1.2 Scurt istoric

Fabrica de ulei «Argus » a fost infiintata in 1943 sub denumirea S.A.R. ARGUS avind capital
privat roman cu sediul in Constanta, in fosta zona Obor.
In 1948 are loc nationalizarea si schimbarea denumirii in Intreprinderea Industriala de Stat Argus,
ulterior denumita Intreprinderea de Ulei Constanta.
In 1968 s-a inceput o noua investitie pentru construirea unei fabrici moderne cu capacitate mai mare.
Cele doua unitati au functionat impreuna pana in 1980 cand vechea unitate a fost dezafectata.
Argus SA Constanta s-a constituit ca societate comerciala in anul 1991, devenind societate cu capital
integral privat autohton la finele anului 1996, reprezentind un succes al metodei de privatizare MEBO .
In baza legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului,este inregistrata la Camera de Comert si
Industrie a Judetului Constanta cu nr. J15/558/1991 iar in conformitate cu Legea nr.31/1990 este
inregistrata in evidentele Administratiei Financiare din Orasul Constanta avand codul unic de inregistrare
nr.RO 187253926.
 1.1.3. Domeniu de activitate

In ceea ce priveste domeniul de activitate,intreprinderea S.C. ARGUS S.A are codul CAEN
1539-“Fabricarea uleiurilor si grasimilor grase”.














2. Date si informatii relevante pentru analiza costurilor

Analiza costurilor reprezintă un domeniu important în funcţionarea eficientă a întreprinderii în
condiţiile limitării resurselor, sarcina acesteia constând în furnizarea informaţiilor necesare managerilor
în vederea elaborării deciziilor strategice.
În funcţie de modul cum se consumă şi se utilizează factorii de producţie se pot formula aprecieri
legate de competitivitatea produselor şi de eficienţa activităţii desfăşurate. În opinia profesorului Maria
Niculescu analiza cheltuielilor constituie „un instrument important în panoplia tehnicilor de
diagnosticare şi evaluare a performanţelor întreprinderii. Investigarea lor sistematică permite
înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii în funcţie de volumul, structura şi
tendinţele diferitelor categorii de consumuri. Totodată, se impune precizarea că focalizarea excesivă a
judecăţii performanţelor unei firme numai în funcţie de costuri, în detrimentul altor factori cheie ai
succesului este riscantă şi neadaptată exigenţelor unei economii concurenţiale. De aceea, metodologia
de analiză trebuie corelată cu strategia firmei într-un context dat.”
Spre exemplu, dacă pentru un cumpărător, criteriul unic în achiziţionarea unui bun îl reprezintă
preţul, atunci firma utilizează o strategie de volum prin care eforturile ei sunt concentrate în vederea
reducerii costurilor de producţie pentru scăderea preţurilor de vânzare, astfel încât firma poate să-şi
mărească vânzările şi, de asemenea, cota de piaţă. Există situaţii în care clienţii au ca prim criteriu în
alegerea lor calitatea produsului. De aceea, firma trebuie să aplice o strategie a calităţii care să
determine un avantaj concurenţial bazat pe o imagine prestigioasă, pe tehnologie performantă, pe
competenţă deosebită. Chiar şi în această situaţie nu trebuie neglijat nivelul costurilor. Tendinţa actuală
în criteriile care determină achiziţiile unui consumator este optimizarea raportului cost-calitate. De
aceea, firmele de azi sunt interesate în realizarea produselor de calitate superioară, căutând totodată să
angajeze în acest scop costuri cât mai reduse.
Analiza costului conduce la reorientarea strategiei întreprinderii în vederea îmbunătăţirii
rezultatelor economice şi financiare. Demersul metodologic al analizei costurilor se bazează pe mai
multe metode şi procedee proprii sau împrumutate din alte ştiinţe.
Datele utilizate pentru exemplificarea metodelor specifice analizei costurilor de producţie nu au
un caracter monografic, ele fiind obţinute de la unităţi cu activităţi productive diferite.
Descompunerea sau diviziunea rezultatelor este o metodă care se foloseşte pentru studierea
fenomenelor, a rezultatelor economice şi implicit a costurilor din activitatea unităţilor ce se exprimă cu
ajutorul unor indicatori sintetici rezultaţi prin descompunerea lor în funcţie de anumite
criterii.Principalele criterii după care poate avea loc diviziunea fenomenelor şi a rezultatelor economice
sunt următoarele:
 descompunerea după timpul de formare a rezultatelor care permite cunoaşterea evoluţiei în
dinamică a fenomenelor analizate şi evidenţierea abaterilor intervenite faţă de program, norme,
normative. Se poate studia, de exemplu, ritmicitatea fabricării, livrării şi realizării produselor, a
aprovizionării cu materii prime şi materiale, evoluţia cheltuielilor de producţie, a profitului, etc;
 descompunerea rezultatelor în funcţie de locul formării ce permite depistarea locurilor de muncă
unde rezultatele obţinute nu corespund condiţiilor create sau estimărilor făcute, precum şi
contribuţia fiecărei verigi organizatorice (atelier, secţie, echipă etc.) la tendinţa generală;
 descompunerea pe părţi sau elemente componente a rezultatelor ce contribuie la adâncirea
analizei activităţii economice a întreprinderilor, prin studierea mai în profunzime a fenomenelor
economice şi permite cunoaşterea aportului fiecărui element asupra modificării acestor fenomene.
Spre exemplu, cheltuielile totale se pot divide pe feluri de cheltuieli corespunzătoare realizării
veniturilor aferente.
Analiza structurală a cheltuielilor este necesară pentru stabilirea acelor categorii care
înregistrează valori crescute, a cauzelor aferente şi a măsurilor care trebuie aplicate în scopul
reducerii acestora în vederea eficientizării activităţii. Divizarea cheltuielilor pe categorii este urmată în
demersul analizei de alte metode de studiu.
 Realizarea activităţii unei întreprinderi presupune parcurgerea mai multor faze ale circuitului
economic (aprovizionare, stocare, producţie, vânzare, servicii post-vânzare) şi, implicit, efectuarea
cheltuielilor aferente acestor faze. Pentru ca firma să fie competitivă trebuie să-şi reducă costurile
produselor şi serviciilor realizate, fiind necesare în acest sens eforturi pentru optimizarea acelor
categorii de cheltuieli care influenţează preponderent rezultatul final. De aceea, este necesară, pentru
fiecare fază a circuitului economic, stabilirea structurii specifice a costului. Analiza structurală a
costului se face cu ajutorul mărimilor relative de structură care stabilesc în ce raport se află fiecare
element sau grup de elemente (categorii de cheltuieli) faţă de nivelul total al colectivităţii (costul
total).
Analiza structurală a cheltuielilor poate fi detaliată la nivelul oricărui criteriu de grupare a
acestora în funcţie de obiectivele urmărite. Indiferent de criteriile de grupare, prin analiza structurală
se evidenţiază rezultatele obţinute, tendinţele fiecărei grupe sau subgrupe de cheltuieli, rezervele de
optimizare a acestora.

3.CLASIFICAREA SI EVALUAREA CHELTUIELILOR

 Utiliyand datele unei intreprinderi producatoare de ulei rafinat,se intocmeste urmatorul bilant
al calitatii pe perioada ultimului trimestru al anului

ăăă















 Graficul nr.3 Diagrama costurilor noncalitatii

Ca urmare a analizei informaţiilor obţinute se constată o creştere a costurilor

de prevenire a defectelor de la 13,94 % în prima lună la 16,81 % în a doua lună şi
21,73 % în luna a treia. Această creştere s-a înregistrat şi la costurile de identificare
a defectelor în lunile noiembrie şi decembrie faţă de luna octombrie a trimestrului
analizat astfel: de la 12,63 % în octombrie la 15,70 % în noiembrie şi 18,67 % în
luna decembrie. Aceste creşteri au avut ca efect diminuarea costurilor privind lipsa
calităţii de la 73,43 % în octombrie la 67,49 % în luna noiembrie şi 59,60 % în
decembrie.
Împărţirea costurilor de remediere în costuri constatate la producător şi
costuri constatate la beneficiar face necesară analiza evoluţiei acestora. Deşi aceste
două categorii de costuri au scăzut pe total şi pe structură, în cifre absolute, cele
privind lipsa calităţii la producător au crescut în mod relativ de la 80 % în
octombrie la 88,63 % în noiembrie şi 90,1 % în luna decembrie. Această creştere
este determinată de faptul că au scăzut costurile privind remedierea defectelor la
beneficiari de la 20 % în luna octombrie la 11,64 % în noiembrie şi 9,9 % în
decembrie. Deci, dacă urmărim această evoluţie, se poate constata că ea este
favorabilă deoarece s-a înregistrat o tendinţă de mărire a exigenţei controlului de
calitate şi o reducere a produselor cu defecte din procesul de producţie ce au ajuns
la beneficiar.
Trebuie evidenţiată scăderea costurilor lipsei calităţii la beneficiari deoarece
aceasta duce atât la diminuarea cheltuielilor de transport, a celor cu trimiterea
pieselor de schimb, etc., cât şi la creşterea încrederii beneficiarilor în produsele
livrate.

4.Cai de rationalizare a cheltuielilor si concluzii

Preocupările noastre legate de costurile de producţie în general, de analiza acestora şi, implicit, a
metodelor utilizate în acest scop derivă din necesitatea realizării de către agenţii economici a unor
produse de calitate superioară, căutând totodată să angajeze în acest scop costuri cât mai reduse.
Metodele clasice de calculaţie a costurilor stau la baza organizării activităţii de măsurare a
costurilor şi s-au menţinut datorită existenţei, în principiu, a aceloraşi structuri tehnice, tehnologice şi
organizatorice ale producţiei. Desigur, progresul tehnic a adus cu sine o serie de modificări în structura
productivă, motiv pentru care şi metodele clasice de calculaţie au evoluat păstrându-se esenţa lor şi
devenind metode de bază ale domeniului costurilor.
Contribuţia costurilor în fundamentarea deciziilor este de necontestat şi se reflectă în:
- alegerea variantei optime de producţie;
- determinarea volumului de activitate;
- compararea costului produsului propriu cu cel al produselor similare fabricate de concurenţă
pentru determinarea diferenţelor ce rezultă din modul de organizare a activităţii, de gradul de
înzestrare tehnică, de modul de organizare a muncii şi de calificare a acesteia, de modul de utilizare a
fondului de timp;
- crearea posibilităţii exercitării tuturor funcţiilor activităţii de conducere;
- crearea unui instrument prin utilizarea antecalculaţiei pentru planificarea financiară internă,
putându-se realiza anumite programe privind evoluţia unor indicatori ai firmei;
- orientarea potenţialilor investitori asupra eficienţei economice a unor noi activităţi sau asupra
înfiinţării de noi firme;
- sprijinirea decidenţilor în alegerea soluţiilor ce permit identificarea unor căi care să pună rapid
în evidenţă anomaliile care apar.
In urma studierii evidentelor financiare am ajuns la urmatoarele concluzii:
A) PUNCTE TARI
Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.
Structura financiara corespunzatoare.
Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.
Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
Solvabilitate patrimoniala ridicata.
Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

B) PUNCTE SLABE
Nivel scazut al rentabilitatii.
Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.
Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe
baza acordului de imprumut.
Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.
Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

C) RISCURI
Risc mediu de exploatare.
Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.



 



















