VOICU NITESCU

DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA $1 SIBERIA
Anul 1917

LT

BRASOV
Tipografiawww.dacoromanica.ro
A. Muresianu: Branisce & Comp.
1926.
 /0'15
-
, , .

.
W--e--/.4....-1-.-61e ,i,-.-,--c7+---.4-- .. 2
',

/).-v.-- e..._4-ZAL-L.04. II-- 6-,.-1/1--...:-^ P e-cL,2

G-e '2 1 4 00.1.- fe 16-41.-3---:%
6- a /4.+ - 4 rfr* c-e---,:7.- 0 : r)--1,-: 4;"'W
di ,--.406-
t ..- .
C.--0.-1 04-1s- 7--... 5 ck. ;(22-*-...-7

DOUAZECI DE Ll /-)'/./})
;#
''
IN RUSIA $1 SIBERIA f

VOLUMUL I.

INCH I NATA :

FOVILOR VOLUNTARI ROMANI.

www.dacoromanica.ro
 VOICU NITESCU

DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA SI SIBERIA

Anul 1917

GtCa9Gt1.9

BRASOV
Tipografia A. Muresianu: Branisce & Comp.
1926.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA.
Lucrarea de fold e o in0rare de fapte 0 inteimplori, trdite
0 vdzute pe teren de scriitorul tor. Ea n'are pretenlia de a fi
o opera de studiu a marilor prefacer! sociale din impordlia
vecind.
0 socotesc rasa totiq necesard ca fiind un modest ma-
terial informally pentru 4omernii cari nor so cunoascd din
observafiile directe ale unui conafional cele intdmplate in Rusia
anilor 1917-1918.
$1 o consider ca o datorie fold de miile de voluntari
transilvaneni, bucovineni, bonofeni 0 maramureeni, car! 'path-
sind cdmpurile de prizonieri din Rusia s'au grail sd alcdtu-
iasca Intdiul i al Doi lea Corp de voluntari pentru ca aldturi
de armata Romanic! i de arma/e!e aliate so-0 dea contribufia
for la infdpluirea idealului national.
Acesta e 0 motivul pentru care infeleg so thchin Cele
douazeci de luni in Rusia 0 Siberia": foftilor voluntari
mulling 1
Cititorii acestei lucrdri nor Os! poate ca ea apare cu o
oarecare intdrziere. Cei inifiali cunosc probabil cauza. Ea e
generald in Romania 0 se lovesc de ea to /i cei cari au ceva
de publicat la nor.
Am ins6 convingerea ca multe din aceste insemndri n'au
numai caracter trecalor. Ele vor fi urmcirite cu interes 0 azi
i in viitor de toli fo0ii voluntari i de o blind parte din citi-
torii, cari vor scY invefe ceva din pd/aniile altora .i sd-0 'Meal-
zeased suflelul la focul curat al abnegafiei i sacrificiului
unora din cei mai burn _Ili ai neamului nostru.
V. N.

www.dacoromanica.ro
 Prinfavara anului 1917
Enigma ruseascg. 0 reculegere: Voluntarii Ardeleni.
Romania, con$lient5 de proportiile fortelor sale, isi facuse
pendenta intrarea in rkboi de tratatul incheiat cu Aliatii $i
in prima linie de acela ce urtna sa fie incheiat cu Rusia. Bo-
gatele resurse de oameni ale acesteia ni da speranta In toti
ca actiunea tarii noastre va duce rkboiul la bun sfar.sit $i va
precipita victoria aliatilor asupra puterilor centrale.
. Din nenorocire s'a dovedit in curand ca semnatura gu-
vernului Sliirmer, aplicata pe tratatul de aliant5 incheiat cu
Romania, era lipsita de sinceritate. Neamtul din fruntea guver-
nului rus, secundat de camarila lui Nicolae at II-lea, urmarea,
constient, o tradare.
Armatele ruse intarziau sa se prezinte in num5rul convenit,
pe frontul roman. far pu(inele trupe sosite in tars ezitau de a
lua in primire frontul ce li-se desenase. Ele isi prelungeau la
infinit popasul in spatele unitatilor romane, rarite $i extenuate
in luptele sangeroase cu dusmanul, superior ca numar $i pre-
gatire tehnica. Ori pentru a seduce naivitatea celor ce credeau
in sinceritatea isaliturei (ariste aceleasi trupe peregrinau mereu
dela Est la Vest sau dela Nord in Sud $i intors pe fristul pa-
mant al Tarii romanesli.
Nu voi uita niciodata tambalaul, cu care o brigade" de
Rusi a descins in valea Prahovei pentruca, dupa ce a golit
cateva cazane de ceai $i dup5 ce comandantul ei a inspectat"
frontul dela Predeal, sa se imbarce din nou $i sa piece
subit spre Dobrogea, unde primejdia era mai mare".
Rostul acestei comedii fu degraba in(eles. Pentru Romania
ea aparea insa in perspective unei cumplite tragedii. Rusia
nu se gandea la ajutorarea aliatei sale, ci in mod calculat ea

www.dacoromanica.ro
8 PRIMAVARA ANULUI 1917

ii preghtea dezastrul. Stupefiath lumea noastrii afla ca o infe-

legere thinuith se stabilise intre guvernul rus §i cel german.
Stiirmer urmiirea o pace separate cu Germania §i credea ca
ea va fi dobandith prin ciuntirea §i sacrificarea Romaniei.
Trhdarea acestui neamj a fost din norocire descoperith. Stiir-
mer a trebuit sh plece. Succesorul lui s'a dovedit insa incapabil
de a inlatura savar§irea planului infernal, deoarece firele aces-
tuia -erau definute §i dirijate de in§i§i locatarii palatului din
Tarskoe-Selo, in fruntea chrora se ghsea jumatatea imperials a
farului Nicolae al II-lea: farina Alexandra Feodorovna, a chrei
energie §i inciiptifanare reu§ise sh fach din slabanogul ei sof
un instrument docil pentru traducerea in fapth a gandurilor sale.
Armata romans lasath In propriile sale resurse, dezarmath
§i zdrobith de forfele superioare ale du§manului, a§tepta cu in-
frigurare pe phmantul indurerat al Moldovei desfa§urarea ulti-
mului act al tragediei: semnarea phcii separate intre Rusia 5i
Germania in contul nefericitei Thri romane§ti.
Dar in acest moment izbucne§te revolu/ia la Petrograd.
Tarul e detronat. lar Guvernul provizoriu, constituit subt prezi-
denfia prinfului Lyme), declarg ca Rusia i§i va respecta pima
la sfar§it angajamentele luate feta de aliafi §i ca va lupta pada
le definitiva infrangere a dusmanului comun".
Aliafii §i in special Romanii rhsufla u§urafi. Revolufia rush
insemna salvarea tuturora.
Noul guvern fine sa dea chiar dela inceput probe de le-
alitatea declarafiei sale. Numaroase trupe sunt trimise spre Mol-
dova. Romanii le primesc cu incredere §i simpatie.
Nadejdea in vremuri mai bune cre§te ins mai cu seams
cand locul de frunte in guvernul revolufionar rus it is Kerensky.
Numele acestui om politic a facut degraba inconjurul lumii.
Verbul lui puternic farmech massele, le *Pi entuziasmul §i le
hothrit§te pentru lupth. Personalitatea lui is proporfii legendare
§i treze§te o vie rezonanffi nu numai in infinitul imperiu al
farilor de pang eri, dar in toath lumen, dornich de biruinfa drepthfii.
Ca sail dovedeasch lealitatea MIA de Romania, trfidath
de vechiul regim, §i ca sh indemne in acela§ timp la lupth
trupele ruse din Moldova, se svone§te ca marele tribun al Ru-

www.dacoromanica.ro
 PRIMAVARA ANULUI 1917 9

siei republicane va face o vizita pe frontul nostru. Romanii it

a0eapta cu infrigurare, cu nadejde §i incredere

Esploziile de entuziasm sfar§esc insa adeseori prin dezi-

luzii Trupele ruse§ti sosesc, e adevarat, in mare numar pe
primantul Moldovei. Ele luso nu fac mai mult decal trupele sosite
subt vechiul regim. Peregrineaza neincetat in dosul frontului roman
§i pustiesc targurile gi satele Moldovei. Sarmana populatie §i
a§a destul de lipsita e jefuita fare mile §i pang la os de o§tirile
revolutionare" ruse§ti. Purtarea for e pealocuri a§a de barbara
incat avem impresia ca ne-a cutropit du§manul sau Ca hoarde
de tatari, intele§i cu du§manul, ne ataca din spate. Disciplina
for nu mai e aceia a unei armate regulate. Muscalii au pierdut
ire° mare masura deprinderea subordonarii. Raporturile for
cu comandantii au devenit slabe §'adeseori soldatii ru§i tin
mitinguri, in cari protesteaza Impotriva razboiului gi ocaresc
pe Romani, pentruca ace5tia vor sa lupte mai departe:
Marea intrunire dela Ia$i, in care cateva gloate in uni-
form?"' ruseasca pretind §i °Win liberarea bulgarului Rakovsky,
neippacatul vrama§ al idealului romanesc, a umplut de Ingri-
jorare pe toti Romanii.
Un ministru roman vorbind de aceste intamplari §i trecand
apoi la starile din Rusia ne spune ca acolo nu e bine. Spiritele
sunt agitate. Masele muncitore§ti provoaca turburari continui.
Kerensky nu .va mai veni la noi. El trebuie sa ramana acasa
pentru a potoli pe cei cari vor mai mult decal o constitutie
democrats.
Fara cu aceasta situatie lumea romaneasca are dreptul sa se
intrebe: Ce ne rezerva viitorul apropiat ? Care va fi deslegarea
nazuintelor §i rezultatul sforlarilor §i uria§elor sacrificii ale tarii ?
Enigma ruseasca ne chinue§te pe it* I
Voluntarii Ardealului.
Inca in timpul neutralitatii veneau scrisori in Tara dela
prizonierii transilvaneni, banateni §i bucovirteni din Rusia, in
care ace§tia cereau insistent ca sa se intervie pe langa gu-
www.dacoromanica.ro
10 PRIMAVARA ANULUI 1917

vernul rus ca acesta sa-i lase sa vie in tars pentru a se insirui

si ei in randurile armatei romane.
Insistentele for au rarnas insa Fara rezultat. Ei n'au putut
sa villa in Ora nici dupa intrarea acesteia in razboi. Ouvernul si
autoritatile tariste refuzau cu incapatinare indeplinirea cererii tor.
Dupa revolutie insa si mai ales dupfi venirea lui Kerensky
la carma imperiului rus staruintele prizonierilor romani incepura
sa fie luate in considerare. Mare parte din ei au fost eliberati
din lagarele indepartate in care se gaseau si concentrati in la7
garul din Darni /a, Janet Kiev.
tar dupa o indelungata asteptare si in urma interventiei
slaruitoare a guvernului roman primul batalion de voluntari sosea
la 7/20 lunie 1917 in Iasi.
Sosirea for a fost un prilej de o inallatoare reculegere
pentru sufletele indurerate ale Romanilor ingramadili pe pa-
mantul Moldovei.
Cine a zarit acel tren impodobit cu brad si cu frunze de.
stejar intrand triumfal in gara din Iasi in acordurile inaltatoare
ale muzicilor militare ; cei cari au vazut acele fete- vioaie si
hotarite de voluntari s'au simlit vibrarea vanjoaselor mani ale
Transilvanenilor cari fluturau numaroasele steaguri tricolore,
unele mai frumoase decat allele, pentru a caror biruinta si glorie
veneau hotariti sa moara ; cine a stat aproape de seful marelui
stat major roman cand acesta salvia pe capetenia voluntarilor
avocatul Ion Vescan si mai ales cine a vazut pe sol-
datii din Regat imbratisand. si sarutand pe fratii for transilva-
neni, banateni si bucovineni si cine a auzit pe generalul Presan
spunand in puternica sa cuvantare, care rasuna ca o sfidare la
adresa acelor vremuri mastere, ca prin sangele ce vor varsa
impreuna ostasii Regatului cu fratii for ardeleni se pecetluieste
pentru totdeauna Unirea visata de parintii si stramosii nostria,
va insemna aceasta zi ca pe una din cele mai frumoase ale
istoriei noastre.
Ziva urmatoare 8/21 Iunie n'a fost mai putin inal-
tatoare. Icoana infatisand pe Vladicul Moldovei in clipa cand
acesta lua juramantul voluntarilor si cfind sute de brate puter-
nice sa inaltau atre cer jurand credinta unui Rege, care su-
www.dacoromanica.ro
 PRIMAVARA ANULUI 1917 11

ferea $i credea alaturi de poporul sau, va ramanea nestearsa

pentru toti ochii, cari au avut norocul s'o vada. Tot asemenea
si tabloul infatiOnd memorabila defilare, pe care cei dintai
ostasi ai ROmaniei Mari au facut-o in fate celui care in aceasta
clips devenise Regele tuturor Romanilor. tar cuvantul acestui
Rege care intarea nadejdile in biruinta dreptatii $'a libertatii,
rescumparate cu pretul a sute de mii de vied, va rasuna mereu
in sufletele celor ce l'au auzit ca o vie garantie a viitoarei
asezari de stet.
Masa comuna, pe care Regele $i Familia Domnitoare au
luat-o cu voluntarii, precum $i crinii pe cari Regina $i princi-
pesele Romaniei Unite le imparleau noilor luptatori pentru idealul
national se vor pastra in inimile voluntarilor ca talmaciri de
toate vremurile a unor suflete curate cari vor $ti sa iubeasca
Ardealul tot asa de puternic cum an iubit $i iubesc Romania
mica $i veche.
In dupa ameaza aceleiasi zile de pe piedestalul statuei
lui Cuza-Voda prim-ministrul tarii li adresa Voluntarilor ardeleni
cuvinte de multamire pentru puternica contributie morals $i de
sange pe care acestia veneau s'o dea sforlarilor vechiului Regat.
Iar un voluntar vanjos, ars de soarele stepelor rusesti avo-
catul Victor Deleu ii raspundea in mijlocul estazului general
ca Muntii Carpatilor sunt prea mici feta de inaltimea inimilor
care bat in piepturile voluntarilor $i ostirei romanesti ..."
Inspre apusul soarelui o superba hora incheia in fate
statuei Domnului primei Uniri maretia acestei zile. In rand cu
voluntarii horeau ministri, generali, ostasi de rand $i toti cei pe
cari ii sortise norocul sa fie martori la aceasta sarbatoare.
Si cum ultimele raze ale soarelui incingeau cu scapararile
for chipul Fauritorului Primei Uniri, parea cuprins $i el in focul
acestei hore, in care jucau nu oamenii, ci sufletele lor. Era
hora descatu$erii tuturora, a eternei si celei mai frumoase Uniri...

Voluntarii nu spun lucruri prea inbucuratoare despre Rusia.

Ei nu sunt de loc incantati de ce au vazut awls:). Vrasmasia
feta de razboi e generala in Republica Rusa. Numarul agi-
tatorilor cari Math' in randurile arniatei pentru pace si in contra

www.dacoromanica.ro
12 PRIMAVARA ANULUI 1911

razboiului creste mereu. Organizatiile muncitoresti provoacfi

turburfiri continui, grevele se tin lant.
In Kerensky voluntarii n'au mare incredere. Desi bine intenti-
onal, el nu va putea in situatia actualfi din Rusia sa fad" prea mutt.
Spusele voluntarilor le verifica de altfel insas starea de
spirit a armatelor ruse din Moldova. So 'dap' rusi rfitScesc pe
toate drumurile Moldovei si foarte putini se indrepteazfi spre
front. Multi s'au transformat in .negustori. La Iasi, in cele-
lalte targuri si in satele Moldovei ei vend zahfir, spun, ceai,
stofe, ghete, cizme etc., iar &Ali iii instreineazfi armele, echipa-
mentele si caii pentru o sticIS de rachiu, de cognac sau de
rom. Ca sa dea o justificare necesitillii de a pune cat mai Cu.
rand capeit rfizboiului, ei pretind ca in Rusia nu mai e paine,
ca lanurile sunt pustii si ca familiile for mor de foame
Ofiterii rusi in bunS parte nu intrec nivelul sufletesc al
readovoilor" cari panfi eri tremurau in fats lor. Ei condamni
destrfibalarea si ..ideileu acestora, dar in realitate sunt si ei
protivnici continuarii rfizboiului. Aproape fiecare porucic sau
chiar polcovnic rus iti vorbeste de formidabila" putere a Ger-
maniei, de invincibilitateag armatei germane si de zadfirnicia"
de a-i tines mai departe piept
Din norocire venirea voluntarilor ardeleni gribeste intele-
gerea intre guvernul roman si rus pentru concentrarea prizonie-
rilor romani din Rusia si aducerea for in Tars.
Ouvernul nostru deleagg cateva comisii militare cari ur-
meaza sS piece in Rusia pentru executarea acestei intelegeri.
Comisiile ease la numfir sunt alcalUite din cate un
ofiter superior din tars si un (Ater voluntar transilvrtnean care
a luat parte in rkboiul roman. Ele vor merge la Kiev, subt
conducerea colonelului in r. Peiraru, numit sef al actiunei de
concentrare $i de recrulare a voluntarilor, de unde apoi va
merge fiecare in regiunea ce i-se va desemna.
Scriitorul acestor randuri e chemat si el dela unitatea la
care serVea (Negresti) si numit in una din acesle comisii.
In cele ce urmeazi vom insemna deci odatil cu actiunea
de propaganda, nobila sarcinS, $i tot ce vom vedea cu proprii
nostri ochi pentru a da o infittisare cat mai clarfi $i nepartini-
Ware sliirilor din Rusia ectuala.
www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I.

29 Iunie -1 Julie n. 1917.

Dela Ia*i la Kiev.

Basarabia.
Prutul. Nolte Moldoueand. Chi. noul. Pomontul basarabean. Nistrul. PE
DRUMUL UCRAINEL $i dincolo de Nistru sunt Moldoveni. Icoane din
!recut. Ucraina-Rusia Micd. Bugul. Mann ucralnieni. Mama orwlor
ruseVi".

In dupe amiaza zilei de 16/29 Iunie comisiile pleaca din

gara Iasi.
Pena la Unghenii Romani liniile sunt pline de trenuri cu
trupe rusesti. Acestea nu fac de loc impresia unor trupe gata de
front, ci par mai degraba niste cete dezordonate de emigranti.
In amurg trecem Prutul. Membrii comisiilor urmaresc emo-
tionati apa, care frange in doua un popor ce graeste aceias
limbs. Scartiiturile podului de fer, care leaga Basarabia cu Mol-
dova, par o protestare vie a celor care au fost smulsi de in-
gratitudinea si brutalitatea unui tar dela sanul Tarii, in care au
trait impreuna' cu fratii for pans acum mai bine de un veac.
La Unghenii Rust ni-se vizeaza pasapoartele de oficiul de
vama, parasim apoi trenul roman si trecem in trenul rusesc.
Compartimentele largi, provazute cu cate dou'a randuri de
canapele sus si jos pe ambele parti, fac din trenurile
rusesti mijloacele cele mai corrode de locomotiune. Intr'un corn-
partiment iau loc cate patru persoane avand fiecare la dispo-
zitie o canapea, pe care se poate odihni coinod. Distantele in
Rusia fiind enorme, calatoria, fare acest aranjament, ar fi o
adevarata torture.

www.dacoromanica.ro
14 DELA IA$1 LA KIEV

Desi desparlitg numai de apa Prutului, in gara Unghenilor

Rusi se ggsesc alimente din abundenjg: lapte, ceai, oug, unt,
carnuri, paine etc. In Moldova prea cg se abgiuse Ward. Acolo
nu mai era nimic. Nici oamenii, nici animalele nu mai aveau
ce sg mgnance. La Iasi se mai serves in mici porlii fasole sau
cartofi $i cateva fire de ceapg. Murmurul soldafilor rusi, cari
pretindeau di in Rusia e foamete, sung ca o ironie. Dar rgb-
dare. Prgpgdul incepe poate mai incolo. Deocamdatg drumejii
romani iii potolesc foamea prea de multg vreme ingbusitg

Natia moldoveanii.
Cu toate ca e pamant romanesc, gasarabia pare la prima
vedere o jug streing. Prutul impenetrabil a devenit un zid
de despgrjire mai puternic decal Carpajii. Tarismul a Incadrat
cu atala mesteug aceastg provincie moldoveneascg in corpul
colosului rus, incat ea pare di face parte organics din acesta.
Prin concesii economice tarii au reu§it sa amorteasdi vioi-
ciunea si rezistenja sufletului romanesc. Rand pe rand i-s'a luat
acestuia scoala $i apoi biserica, singurele artere de viajg na-
jionalg a unui popor oprimat. Gospodarul basarabean n'a pro-
testat si nu s'a revoltat pentrudi intamplgtor el avea ce sg mg-
nance si sg bea $i in cuprinsul noii impargjii.
Dar dacti gospodarul n'a facut acte de revolt& in schimb
natura lui, structure lui sufleteascg a pastrat o perpetug atitu-
dine de rgzvrgtire ingbusitg. Si cum o tulle nu moare cu
usurinja individului, nici najia moldoveneasca din Basarabia
n'a murit.
In sufletul basarabenilor a trait $i continua a trgi $i azi in
mod instinctiv, dar puternic, o subconstiinjg aldituita dintr'o
veche tradifie, dintr'o constants deprindere a unei limbi §i
dintr'o puternic leggtura a celor vii cu cei morti, a celui ce
este cu ce a fost, a fiului cu pgrinjii sgi, a intristgrii de azi cu
bucuria de eri s'a moravurilor de actim cu cele din trecut
latg cauza pentru care enorma majoritate a populatiei Basa-
rabiei vorbeste ai astgzi moldoveneste". Soldatul basarabean

www.dacoromanica.ro
 DELA IA$1 LA KIEV 15

(moldovean) dus la Moscova sau la Petrograd sau in Siberia a

invalat ruseste bine, dar intors in Basarabia el a reintrat in
familia sa, unde nu se vorbeste decal romfineste si cel care
era amenintat sei se rusifice reia graiul p5rintesc, deprinde pro-
verbele $i horele maicei sale, a feciorilor $i fetelor din sat si
incet, incet el redevine iaras Moldoveanul curat, care abia mai
stie ceva ruseste.

Luna alb5 isi revars5 belsugul razelor sale de argint peste

intinsele $i m5noasele campii ale Basarabiei. Privirile drume-
tilor alearg5 dealungul for adunand $i refinand tot ce reamin-
teste o frumusele trecutii si tot ce poate insemna o sperant5
pentru viitor. Adeseori din satele adormite tremur5 un opait ...
Prins5 in frumusetea vremilor de altildatil mintea solilor in tre-
cere socoteste aceast5 modesty tremurare de lumina drept o
timid c5lauzii pentru visul ce r5t5ceste pe cariirile viitorului...

Chi*ingul.
In zori de zi cineva ni strig5: ChiOnoul... Sculati, am
ajuns in Chisin5uI"
St5panit Inca de visul de asear5 am impresia, in prima
clip5 a desteptarii, c5 am ajuns undeva acas5. Sung asa de ro-
maneste acest cuvant Chisingua.
In neputint5 de a-1 vedea in realitate dela geamul trenului,
not it vedem in mintea noastr5 $i-1 socotim astfel, neschimbat
$i intreg al nostru. In gar5 o multime de Basarabence (Moldo-
vence) vand alimente: ou5, unt, lapte, etc. Ele vorbesc o roma-
neasc5 curat5, mai curat5 chiar ca aceia pe care o vorbesc
Transilv5nenii, deli au multe din cuvintele dialectale, pe care
le intrebuinteaz5 acestia.
Ele intampin5 pe drumetii romani cu o bunatate de surori
adev5rate si li vorbesc deschis si sincer. Li spun c5 b5rbatii
for sunt in b5t5lie In Austria" $i di ele trebuie s5 poarte
de-amu" tot greul gospod5riei.
De lipsuri prea mari nu se plang. Ni soptesc ins discret

www.dacoromanica.ro
16 DEL A 1A$I LA KIEV

c5 Ovreii cars pe subt ascuns mutts Mina la Austria si la

Germania".
Un mosneag urmarind ravna, cu care not ne silim s5 ne
aprovizion5m, ni spune: Nu fiti ingrijiji. In Rusia g5siji deale
manc5rii. Numai la vol n'au oamenii ce manca. Eu fusei la Iasi
sii-mi v5z feciorul si era pe-aci s5 mor de foame".
Doritori de a pip5i putin constiinja romaneascii a batra-
nului si de a afla pap5 unde bate mintea lui ii adresiim cateva
intreb5ri privitor la rostul acestui r5zboi si la n5zuinjele spre cart
tind Romanii. Ne izbim ins5 din primul moment de un puternic
zid chinezesc. El s'aratii mirat cif not ca Austrieci" ne giisim
aci liberi f5r5 convoi" (santine15). Despre persoana lui el stie
atata cd e Moldovean §i cettlean al Rusiei. Tarismul nu i-a
15sat mai mull. Revolutia de azi va t5ia poate un vad peste
Prut pentru a-i reda ce au avut p5rinjii lui si poate mai mult
decal atat.")
In colo mosneagul ca si Moldovencele cari it inconjoar5
sunt mullamili cu viata, et doresc doar ca razboiul sii inceteze
cat mai degrab5".
Pthnantul basarabean.
Satele basarabene sunt locuite in mare majoritate de Ro-
mani (Moldoveni) cart se indeletnicesc cu agricultura, cu cres-
terea vitelor, cu viticulture, albin5ritul, grildinaritul etc.
P5mantul Basarabiei e de-o calitate superioar5. El face
parte din faimosul plimant negru, cernoziom (Humus) al Rusiei.
Taranii seamiing in deosebi grail, apoi secar5, orz, ov5z, cartofi
si porumb. De-o parte si de alta a liniei ferate se leagarai vas-
tele lanuri de grau copt,. gate de seceris. In lunile de vara
plou5 de obicei pujin, caldura e aproape insuportabil5.
Vinul din Gubernia" basarabeana nu e de cea mai buns
calitate, dar el se produce in cantit5ji mart. Aproape in toate
orasele rusesti se g5seste yin de Basarabia, tar in vremuri de
pace el se export5 in mart cantitali prin porturile Akerman si
Odesa in striiinatate (Turcia si Azia).
1 Ceiace era abia un vis a devenil, dupli un an numai, cea mai des/1'-
01.00i realitate.

www.dacoromanica.ro
 DELA IA$I LA KIEV 17

Fructele de Basarabia sunt de asemenea cunoscute aproape

in toatfi Rusia. La Kiev, Moscova, Petrograd $1 pane in Siberia
se gisesc mere, pere, persice, caise, pepeni etc. de Basarabia.
Dispunand mai ales in partea de sud de intinse pfi$uni,
aceastfi veche provincie moldoveneascfi este cunoscuta ca una
din cele mai bogate in vile. In uezdurile" (disirictele) sudice
sunt numeroase herghelii de cai $1 turme de vile. tar Lana
figae a oilor deaici e una din cele mai cautate.
Basarabenii se pot lauda $i cu organizatia for coopera-
lista, care-i ajura mutt la intensificarea productiei agricole si
Ia valorizarea produselor de tot soiul. Statul care-i persecute
politice$te, li da in schimb tot concursul pentru propiisirea $i
consolidarea economics.
Industria de case a Basarabenilor, de$i redusil, se bucurfi
de o bunfi reputatie. Mai ales lucrul de mans al Basarabencei,
care pfistreaza cu statornicie toate vechile motive moldovene$ti,
este mult apreciat.

Trenul nostru incruci$eazfi numeroase trenuri militare cari

duc mereu trupe $1 provizii spre Moldova.
Cazacii gfilfigio$i din fire $1 ametiti de vodcii, chiuie si
dual din fla$nete. In tovarhia for sunt ins $i oameni tri$ti,
posomorati, cari fac mutre de dobitoace tarate Ia abator.
Gol aproape la inceput, trenul nostru se umple dela o vreme
cu civili mai putini, dar cu foarte multi militari. El gaffiie subt
povara multimei de pasageri.
Un ofiter inteo romaneasca impecabilfi ne roagfi sa -1 pri-
mim in vagonul nostru, cari nu-$1 mai gfise$te loc in altfi parte.
E un frate Basarabean, care merge la Bender.
In conversatia, pe care o tegfim, nu facem nicio discutie
nationalfi cu acest ofiter. El ne vorbe$te ingrijorat de Rusia.
Imperiul rus, dupii pfirerea lui, se gfise$te in mare primejdie.
Aliatii se pot a$tepta la cele mai marl surprize din aceastfi parte.
Discipline 5i indemnul la luptfi at soldatului rus au scfizut con-
siderabil. El va sfar$1 foarte probabil in curand prin a depune
armele. Revo lutia pentru acest soldat inseamnii sfar$itul razbo-
iului. Priviti, ne aratfi el cu un gest law Aceasta ingramfidire de
2

www.dacoromanica.ro
18 DELA IA$I LA ICIEV

soldati, cari au luat trenul cu asalt. El pretind c5 sunt in conce-

diu, in realitate partea cea mai mare sunt fugari. Piidurile §i satele
sunt pline cu dezertori, pe cari ii protejeaza laranii. Teams mi-e di
puvoiul fugarilor §i al dezertorilor va deveni in curand formidabil.
5'atunci nimeni nu va mai putea opri debandada generalii ..."
Dar Kerensky ?
Cu oratorie greu se va putea opri un puvoi. 51 de altfel
Kerensky a venit prea tarziu. El nu mai e omul situatiei de azi..."
Frumoase perspective I

Nistrul.

In zarea indepartatii se resfrang in jocul razelor de soare

apele de argint ale Nistrului. Jar pe trirmul lui se inaltil turlele
vechei cetilli a Benderului.
Plinii la acest frumos beau de argtrd se intindea odinioarsa
Moldova lui Stefan cel Mare 1 Arca§ii din Orhei acolo opriau pu-
voiul barbarilor. Jar osta§ii lui Petru cel Mare, cari treceau la 1711
Nistrul, nu veneau ca sa se intalneascil cu Ru§ii, cari nu erau
ad, ci cu Moldovenii lui Cantemir pentru a se rlizboi im-
preuna cu Turcii, inailditori de pamant cretin moldovenesc;
nu cu ba§tina$ii ru§i, cari nu existau in Basarabia, ci aliali cu bii§ti-
na$ii moldoveni rhbunau la 1739 pe acest pall-ant §i pe tarmul
acestui rau dezastrul pricinuit lui Petru de Jenicerii sultanului.
Respectand acest hotar ca fiind al unor creOini de aceia
credintil cu poporul ei, dar de alts limbii, Ecaterina a II-a fixa
ca granite riisfiriteana a Daciei, pentru a earei injghebare re-
clama §i adeziunea lui losif al II-lea, aceste ape ale Nistrului.
5i chiar tarul Alexandru in clipa cand ne rapea acest piimant
cu hotarul lui firesc, trebuia sil recunoascii, cand semna pacea
dela Bucure§ti, ea el e locuit de populatie moldoveneasca.
Nistrul este §i azi in toata alcatuirea minlii noastre, hotarul
dinspre riisiirit al Thrii romane§ti, w precum dincolo, In apus
de soare, el se opre§te in apele Tisei 1
Vechile ziduri ale cefalii Benderului par a fi in a§teptare.
Ele sunt monumentul de granitii, pe care se va infige poate
candva din nou steagul naliei, reintrate in drepturile sale.

www.dacoromanica.ro
 Pe Drumul Ucrainei.
Dincolo de podul .de fer, care incheie hotarul Basarabiei,
se deschide drumul larg si lung al Ucrainei.
In fata cetatii Benderului se intinde un sat cu gospodarii
bine intretinute, spatioase, cu uliti largi si curate, cu lume mull&
resfiratii dealungul for §i cu copii vioi privind curiosi trenul.
E §i acesta un sat moldovenesc. Nistrul nu inchide deci defi-
nitiv hotarul natiei romanesti §i mai putin al sufletului romanesc.
Intinsul Omani al Ucrainei e semanat cu numeroase sate
romanesti pane spre apele Bugului $i mai in jos spre Don,
in ale carui vai sunt asezate cele patrusprezece companii, al-
catuite din populatie moldoveneasca.
Tinutul care se intinde dela Prut pang la Razdelnaia, §i
care cuprinde in sine si gubernia Chersonului, a fost botezat
de vechiul regim: Rusia noud (Novaia Rosia) sau Regiunea
de step6 (Stepnoi Krai).
Primantul Ucrainei e de aceias aleasa calitate ca §i
cel din Basarabia. Populalia Rusii mitt se ocupa in spe-
cial cu agricultura, pe care o cultiva cu intensitate, dar cu in-
strumente primitive. Numai mosiile marilor proprietari sunt lu-
crate cu mijloace technice moderne.
Ici-colo in preajma razletelor paduri, singurile locuri de
pasune in aceasta regiune, pasc herghelii de cai, jirezi de vile
on turme de oi. Jar in preajma satelor se intind campuri verzi
cu zarzavat, sfecla de zahar §i tutun.

In vasta gars a Tiraspolului bajbaie o enorma lume de

militari. Trenurile, cart stationeaza aci, sunt pline $i ele cu trupe
avand destinatia spre Moldova. Flasnetele scartaie pe peron
$i in vagoane. Soldatii joaca clizaceasca sau alte danturi ru-
sesti §i prind in vartejul jocului $i pe femeile aflaloare in gars.
26

www.dacoromanica.ro
20 DELA 1A$1 LA KIEV

Aljii improvizaji in coruri cants franturi de hore ruse$ti, cari

toate au parch ceva din duio$ia $i potolirea doinei noastre.
Razdelnaia e un mic nod de chi ferate. Deaici se indreapth
o linie spre Odesa. In trenul care tocmai vine din aceasth
parte zhrim pe unul din cunoscujii no$tri (O. Moroianu).

Icoane din trecut.

Infinitul campiei ce strfibatem, cu bogatele ei lanuri de
grau, inaurite de razele soarelui in apunere; ni evocii in aceste
clipe de pace desiviir$ith un trecut plin de mari framanthri, de
suferinje $i de foarte pujine bucurii.
Figurile Schijilor barbo$i, pacinicii $i iscusijii agricultori
de odinipara, cu care Slavii de azi seamiintt a$a de mutt ca
esterior, ca fizic $i ca suflet ; Oolii lui Ermanarik ; sfingero$ii
Pecenegi, suprimaji de Jaroslav cel Mare ; Hunii, Avarii, Bul-
garii, Maghiarii si Thtarii se desprind din noianul vremii succe-
dandu-se unii pe allii ca inteun caleidoscop. Nici-o rarnii$ijh
n'a mai ramas din aceste neamuri pe pamantul llcrainei. Ele
au plecat $i s'au a$ezat pe alte meleaguri, on au fost absor-
bite de tipul slay, neintrecut in puterea-i de asimilare.
Din cand in and se desprind din intinsul infinit at acestei
stepe mici dalme de Omani: curgane. Ele sunt mormintele, care
adhpostesc miile de trupuri ale celor chzuji pe aceste locuri
in marile baTalii ce s'au dat odinioarh intre atatea tabere in-
vr4m4ite. In ele s'au gasit $i se ghsesc pi azi valoroase bo-
gatii, relicvii ale unui trecut inch nu destul de deslu$it.
Din satele resfirate pe jarmii raurilor on din vhile, ere-
dile de naturh, se desprind frumoasele biserici slave, ale
caror cupole de metal striilucesc feeric in reflexul razelor
de soare sau in argintul razelor de lung. In vremile vechi,
de nesiguran15, laca$urile Domnului erau cladite din lemn,
ca si casele ,(izba) care le inconjoara azi, chci nu se $tia
cath vreme le va ingadui sglbatacia barbarilor culropitori.
Infali$area for de azi vrea sa insemne simbolul vitalitgjii celor
care le-au cliidit $i al credinjei la care se inching.

www.dacoromanica.ro
 DELA 1A$1 LA KIEV 21

In preajma bisericilor se oranduesc cimitire bine ingrijite.

Ele par a p5stra ceva din predispozitiile str5mo§ilor slavi, cari
aveau grija sir* provada pe mortul, ars pe rug sau ingropat in
piimant, cu toate cele necesare pentru viata vecinic5.

Ucraina Rusia Mica.

Ucraina propriu zis5 sau Rusia midi aproape intreaga face
parte din acela§ binecuvantat piimant cernoziom care e
bogatia f5r5 rival a Rusiei. Numai partea de nord a gubeiniilor
Volhinia §i Cernigov e acoperito cu pacluri intinse.
Oficial aceasta parte de Omani a Rusiei nu e numit
Ucraina, ci Rusia mica (Malorosia). Numirea de Ucraina dai-
nue§te, spune istoria, din timpul vechiului regat polonez cu-
prinzand estremitatea sud-estic5 a acestuia. In veacul al XVII-lea
aceasta regiune a fast imp5rtita in dou5: 1.. Stanga Dniprului,
care -a devenit posesiune ruse asc5 si 2. Dreapta Dniprului, care
a ramas poloneza.
Din acest limp regiunea din. stanga a Dniprului s'a numit
Rusia mica, iar cea din dreapta a continuat a se numi Ucraina
§i a apartine Poloniei pans la impartirea ei.
Populatia Rusiei Mici se compune in cea mai mare parte
din Ru§i Mici, apoi mai la nord din Ru§i Mari §i Ru§i
Albi. Ora§ele sunt populate, in afar de ru§i §i de foarte multi
ovrei, supu§i sub regimul farist unui tratament special ,
Polonezi, Greci, 'Mari, Armeni etc.
Piimantul e sem5nat mai ales cu grau, orz, ov5s §i mai
la nord cu secar5 §i cartofi.
Ucrainienii dau insa o deosebita atentiune culturei de
sfec15. Fabricile de zahar sunt foarte num5roase in Ucraina. Cu
zaharul deaici este aprovizionata aproape intreagg Rusia. La
Kiev se tine in fiecare an a§a numitul tdrg al dontractelor cand
producatorii de sfec15 se oblige prin contract s5 furnizeze anume
cantitilti de sfecla fabricilor de zahar, iar acestea negociaz5 cu
diferiti negustori furnizarea zaharului pentru diverse piete din
imparatie.

www.dacoromanica.ro
22 DELA 1A$1 LA KIEV

Rusii mici se indeletnicesc intro mare masura Si cu albi-

naritul. Ei furnizeaza an de an mari cantitali de ceara pi miere
oraselor rusesti. Se mai ocupa st cu culture de tutun, iar Mill
trag un frumos venit din cultivarea plantelor medicinale.
Pamantul cultivabil fiind redus iar populafia foarte deasa
in special in Polonia ai Oubernia Kievului si lipsind astfel
pasunea trebuincioasa, economia de vite e puffin desvoltata in
Rusia mica.
Pentru desfacerea produselor agricole s'a celorlalte pro-
duse fie fabricate, fie brute, in Rusia mica sunt o muljime de
targuri la orase si in centrele volostelor cari sunt foarte
bine cercetate. La Tara mai circula pi colportori de marfuri ma-
runte cari li duc jaranilor lucrurile necesare dela oral $i cum-
Vara in schimb produsele acestora.
Industria de case nu e prea desvoltata in Ucraina.
Industria mare se ocupa in special cu prefacerea mate-
riilor prime agricole. In afara de numaroasele fabrici de zahar,
cum nu se mai gasesc in alts parte a Rusiei, sunt in aproape
toate orasele mori moderne mecanice, fabrici pentru prelucrarea
tutunului, a lanei (calitate inferioara, furcana), a porcelanului,
faianfei (in gubernia Cernigov) etc.
Intre Smerinca Si Vini/a, doua orasele cu infaliseri simpa-
tice, trecem peste raul Bug. Pe frumoasa lui vale sunt asezate
numaroase comune cu o economie infloritoare. Morile de vant
din marginea for ni reamintesc satele noastre.

La garile oraselor si in stafiile mai mici suntem pretutin-

deni obiectul unei stranii curiozitati. Orasenii ai satenii se aduna
in jurul nostru ca la urs. Dela o vreme nu mai avem curajul
sa coboram din Iren.
Lange fiecare gars mai mare este un bazar, in care e
espusa o intredga bogalie de alimente: unt, branza, lapte, oua,
carnuri etc. Nimic nu arata ca aici ar fi foamete sau ca raz-
boiul ar fi ruinat gospodariile oamenilor. Jar atiludinea linistita
a acestora nu dovedeste de loc ingrijorari sau predispozifii re-
volujionare.

www.dacoromanica.ro
 DELA LAU LA KIEV 23

Mama oraaelor
ruse0".
In dupe amiaza zilei de I. Iu lie se deprind din zarea de-
O'Hara contururile ora$ului Kiev. Incet, incet perspectiva lui devine
tot mai lamurita. A$ezat pe inaltimea de pe malul drept al Dni-
prului Kievul, mama ora$elor ruse$tia, din sanul careia a pornit
incre$tinarea $i civilizarea poporului rus, e mai frumos decal
l'a socotit inchipuirea noastra. Infii$urat in mantia unui trecut
glorios, el nu impresioneaza atata prin ceiace este, ci mai mult
prin ceiace a fost.
In feerica lumina a numaroaselor cupole de our §i argint,
ce se inalja din mijlocul unei marl de verde*, se resfrange
o infinite viaja de sbucium, de inalfare $i de tragica cadere,
pe care cel ce o cunoa$te, o simte la fel cu aceia care au
trait-o ...
Ce pacat ca noi Romanii am rams a$a de streini de aceasta
tare uria$e. De$i lipiti de ea, Rusia a fost in tot timpul terra
incognita pentru noi. Dacii am cunoa$te-o pujin, dace ne-am
fi dat cat de cat silinta s'o cunoa$lem, allele ar fi fost rapor-
turile noastre cu ea.
Vom starui oare §i de aci incolo in atitudinea de pans
acum ?

6tC196t010

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.
1---3 Julie.

Kievul.
Reedinla Voluntarilor. Kieuul adevorat. Sf la Sofia fi Laura. Alcoluirea
comisiilor. Milinguri. Ru*ii pelrec. Privelitl de pe Creceuskala. Darni /a.
Ape le Dniprului. Plecarea.

Delegajii Tarii sunt intampinati in monumentala gar5 a

Kievului de cativa ofiteri voluntari ardeleni. Ei ne conduc la
resedinta Corpului Voluntarilor.
In drumul care duce printr'un bulevard lung $i prea putin
ingrijit n'avem prea multe de v5zut. Kievul dace ar fi numai
atat, cat it vedem noi, inc5rcat cum e acum cu un gros val de
praf, n'ar fi de loc interesant.
Din bulevard teasurile cu cateun cal str5bat cateva str5zi
strimte, lipsite de estetic5 $i ajung in fine in Podol, la resedinta
Voluntarilor (Pokrovscaia 4).
In poart5 numerosi voluntari asteaptii nerabdillori soliile
din Tara. Noi Transilv5nenii, recunoastem printre ei foarte multi
prietini vechi (Chiroiu, Motoasc5, Raicu, Voina, Robu, Montia,
Juga, Nedelcu, David, Campian etc. etc )
Cladirea, in care sunt instalati cei peste o suta de ofiteri
voluntari, e un gimnaziu de fete pus la dispozijia for de coman-
damentul rus.
Ei sunt bucurosi de sosirea acestor comisii, pentruch au
credinja di plecarea for in tall nu va mai intarzia.
Dup5 mass trimisii guvernului roman stau de vorb5 cu vo-
luntarii pan5 tarziu in sillile de dormit. Fiecare voluntar isi are
istoria lui plin5 de sbucium, de suferinte, si de nadejde.

www.dacoromanica.ro
 KIEVUL 25

Mai toff se plang de greutafile, pe care au avut sa le in-

tampine pans la sosirea for aci $i critica mahnili indolenfa gu-
vernului roman, care a ignorat constant staruinfele for de a fi adu$i
in fug. S'acum cu toate ca sunt osta$i romani, ei se plang ca

,
sunt lasafi deatata vreme fara sold& fara haine $i fara alimente
indestulatoare. Soldatii voluntari, incartiruifi in cetatea din
apropiere Krepost sunt Inca $i mai vitreg tratafi.
Ace$tia au fost nevoifi sa traiasca multa vreme din pufinul ce
§i-du castigat in lagarele ruse,ti. Multi sunt constran$i sa mearga
$i astazi la lucru pentru aii agonisi hrana zilnica. Nu pufini
$i-au perdut rabdarea $i ne mai putand a$tepta transportarea
for in fara, care intarzie mereu, s'au Inapoiat in lagarele, din
care au venit.
Toate aceste mizerii $i ignorarea a§a de suparatoare a
celor din fara n'au allerat insa intru nimic frumosul suflet al
celor rama$i. Ei sunt hotarafi sa urce cu barbafie intreg cal-
varul pentru ca de pe crucea, pe care vor fi rastignifi, sa rasara
candva soarele libertalii romanesti.

Kievul adevgrat.
Invilat de Dr. V. primesc sa dorm pesle noapte in el. E
unul din pufinii voluntari, care a putut sa -$i is o camera se-
parate pentru a face loc in gimnaziu altora.
A doua zi ne sculam de dimineala $i impreuna cu prie-
tinul meu ne indreptam spre centrul ora$ului. Venind dela gars
acesta nu ni-a facut impresia In care ne asteptam. Vazut insa in
centrul lui, Kievul e admirabil. Superbele lui cladiri, numeroasele
biserici, desavarsite prin arta cu care sunt cladite, multele in-
stitulii de culture, moderna lui universitate, academia teologica
cea mai veche in Rusia institutul politehnic, bogatele $i
lucsoasele lui magazine, numeroasele fabrici, uzine, ateliere in-
dustriale $i uriasul arsenal ; multele $coli secundare de baeli
$i fefe ; bogatele muzeie, monumentele Sftului Vladimir $i al
lui Bogdan Hmelnifki, atamanul care in 1651 a inchinat Rusia
Mica farului Alexe Mihailovici ; numeroasele instalafii mo-
derne ; strazile largi, armonice qi strabatute cie tramvaie elec-

www.dacoromanica.ro
26 KIEVUL

trice ; trotoarele spatioase $i asfaltate ii dau Kievului drep-

tul de a se aseza alaturi de cele mai de seams orase occi-
dentate. El este in acelas timp centrul industrial, comercial si
cultural al Rusiei Mici.
Urias cum e, Kievul nu se mai bucurti de abundenta de ali-
mente, pe care o au alte orase mai mici. Painea, untul $i laptele
se distribue cu cartele. Des de dimineata cetatenii se posteaza
in lungi siruri (coadriocered) in fata brutariflor si a magazi-
nelor in care se vinde unt si lapie.
Cetalenii Kievului sunt vioi, deschisi $i cu aparente de
sinceritate. Ei au aerul de oameni civilizati. Deprinsi cu volun-
tarii, Kievanii nu mai privesc cu curiozitatea obicinuita pe cei
cari poarta uniforma armatei romane. E pentru intaia oars cand
putem sii ne oprim Iocului, Mil ca sä mai fim inconjurati de
numerosii casca-gura.
Sexul femenin se distinge printr'un exterior de o frapanta
elegantil si delicateta. Voluntarii ne asigura ca Ucrainiencele
sunt distinse $i ca suflet.

Sfta Sofia *it Lavra.

Calguziti de voluntari vizitilm mare* podoabil a Kievu-
lui : Catedrala Sfintei Sofii. Ea e zilnic deschisti numarosilor
pelerini can yin din Coate partite Rusiei ca sa se inchine aci.
Zidita sub Jaroslav cel Mare, Sfta Sofie rivalizeaza prin frum-
seta, arta si bogatia sa cu Sfta Sofie din Constantinopole, dela
care sia imprumutat si numirea. Interiorul ei vast este de o
striilucire fare pereche. Multe ins din podoabele, cu care fu-
sese daruitti de intemeietorii ei, au fost ridicate sau distruse de
hordele barbare care in atatea randuri s'au abiitut asupra Kievului.
Pravoslavnicii pelerini se opresc si se inchina cu adanca
smerenie in fata unui mormant foarte bine ingrijit, asezat in
fata altarului. E mormantul lui Jaroslav cel Mare si Intelept.

Dela Sfta Sofia trecem la MOncYstirea Calacombelor, zisa

Laura, cure este Jocul de continua pelerinaj al credincio§ilor

www.dacoromanica.ro
 KIEVUL 21

din Rusia Mica, tot asa cum Manastirea Sftei Treimi de Ifinga
Moscova este locul de perpetua inchinare a Rusi lor Mari.
Lavra e alcatuita dintr'un ansamblu de cladiri uriase, care
ocupa un foarte vast teren din estremitatea estica a Kievului.
Esteriorul ei n'are nimic din stralucirea lacasurilor sfinte mo-
derne. El inspire Ins un sentiment de cucernic respect celor ce
yin sail aduca aci prinosul evlaviei Tor.
Manastirea Catacombelor s'a cladit sub Vladimir cel Sfant,.
increstinatorul Kievului s'al inteegului norod slay de pe atunci,
pe locul unde legenda pretinde ca au fost ucisi cei dot printi
varegi : Arnold $i Dir. Acestia, spune istoria, au fost primii
comandanti de oaste can au condus o espeditie ruse spre
Tarigrad. Cu aceastii ocazie Arnold s'ar fi botezat. El ar fi fost
deci primul print rus increstinat. Mormantul lui e asezat aproape
de Kiev. Numerosi pelerini vin an de an sa se inchine aci.
Interiorul Lavrei e plin de credinciosi. In pragul usei im-
paratesti $i in mijlocul unui iconostas straluciad de aur $i pie-
Ire nestemate un batriiin monah binecuvinteaza pe credinciosi.
Vechile picturi, cari impodobesc iconostasul, zidurile $i
bolta sunt de o perfectiune artistica, care scormoneste toate
adancurile evlaviei omenesti. Un chip a lui Isus, din fata alta-
rului, prins in cadre de aur si presarat cu pietre scumpe, &A-
mite de credinciosi, este de o superba marefie.
In preajma iconostasului sunt cateva moaste de dint',
printre cari si acelea ale Sftului Vladimir, pe care fiecare cre-
dincios le saruta. Din cruzimea acestui print, mostenita dela
fatal sau Svialoslav, invinsul dela Durostor, n'a mai ramas ni-
mic dupe incre5tinare. Peleriiiul de azi ii sarula emotional
rama5itele trupe5ti $i nu-5i mai aduce aminte decal de bunatatea
5i cucernicia lui.
E5ind din spatiul bisericii trecem prin ni5te lungi coridoare
invechite $i coborim in catacombe. Un aer rece ne izbe5te la in-
trare. Numeroase faclii de ceara lumineaza intunerecul deaci.
Din distanta in distanta sunt semrtnate mici apartamente 5i in
fiecare din ele se Inalla un altar, in fata caruia stralucesc,
prinse in reflecsul palid al luminilor de ceara, barbile albe ale
numero5ilor monahi 5i ochii infrigurati ai pelerinilor care se

www.dacoromanica.ro
28 KIEVUL

roaga. Cateva Moa$te ale primilor cre$tini, adapostiji aci, sunt

atinse cu smerenie $1 sarutate de vizitatori. Multi din faimo$ii
asceji facatori de minuni din perioada prima a incre$tinarii
slavilor au fost inmormantaii chiar in chiliile pe cari le-au lo-
cuit in manastirea Catacombelor. Oasele for au fost culese
mai tarziu $i inchise in sicrie, cari au fost a$ezate in chiliile
ce li servise altadata de locuinje. La capataiul acestor sicrie
and fara incetare lumanarile aduse de credinciosi $i strajuiesc
langa ele monahii manastirei, cari dau lamuriri vizitatorilor.Ne-
mi$caji cu fetele for palide $i cu barbile albe ca de ceara, pe
care joaca reflecsul luminilor din fat& ace$ti monahi par ni$te
cadavre vii sau insasi trupurile reinviate ale celor pe care-i
strajuesc.
E$ili la lumina din adoncul acestor suterane reci avem o
clips bucuria ocna$ului liberal din intunericul ocnei. Ori cats
sfinjenie ar fi sub Omani, tot mai bine e la lumina soarelui.
&dile de deasupra catacombelor sunt pline de cele mai
variate picturi infati$and diferile scene din viaja $i mai ales din
suferinjele vechilor cre$tini.
Multe insa din podoabele Lavrei au fost ridicate sau dis-
truse in cursul limpului de barbarii navalitori, la fel cu acelea
din Sfta Sofia.
Printre monahii Manastirei intalnim $i doi Moldoveni din
Basarabia, cari ne dau intr'o curata limbs romaneasca lamu-
ririle cuvenite $: ne vorbesc cu caldura $i convingere de pro-
fesiunea" tor.
tar printre pelerini sunt amestecaji $i cajiva Omni din
Basarabia, al caror zel de a vizita $i admira odoarele acestei
manastiri slave, nu e cu nimic mai pre jos de acela al Ru-
Olor.
Cateva chilii din partite estreme ale Lavrei au fost tran-
sformate in mici bazare, in care se Wind de catre monahi fel
de fel de obiecte marunte, pe care pelerinii le cumpara ca
amintire $i pe cari le pastreaza ca talismane. Ni luam $i not
cateva cruciulite cu chipul Lavrei ca amintire.

IP

www.dacoromanica.ro
 KIEVUL 29

Dupe masa luata la resedinta corpului Voluntarilor, se

procedeaz5 la desemnarea comisiilor pentru propaganda si
pentru actiunea de concentrare a voluntarilor. Aceste comisii
se alcatuesc din urmatoarele persoane :
Lt.-colonel P. Popovici, maiorii I. Oheorghiu, Oh. Plesni15,
C. Verulescu, V. Protopopescu, I. Calotescu, S. Aldescir, c5pi-
tanii Cristescu si Pohrib. Apoi : protopopul V. Florian, vicarul
Iacob Popa, Avram Imbroane, Constantin Proca, Victor Branisce,
C. Iorgu st scriitorul acestor randuri, veniti toll din Tara.
Iar dintre voluntarii dela Kiev sunt desemnati ca membrii
ai comisiilor domnii E. Montia, N. Nedelcu, S. Campian, E.
Deciu, O. Cimponieriu, I. Cucu, I. Robu, V. Chiroiu etc.
Parte din acesti misionari isi vor desfasura actiunea in
Rusia Mica si in tinutul de Vest al Regiunei de Step5, iar allii
vor piece la Moscova, de unde se vor imprirti in diverse re-
giuni ale Rusiei europene si in Azia.

Mitinguri
In spre sears esim din nou in ores. Strazile Kievului sunt
luminate de o intense lumina electrica. Tramvaiele, care duc pe
functioned st pe lucratori spre case sunt pline cu lume. La fiecare
statie siruri lungi de pasageri (ocered) asteapt5 sa Ii vie randul.
In diverse puncte din centrul orasului si mai ales la in-
cruciseri de strazi stationeazfi mici grupuri de oameni. Cineva
vorbeste cu glas inalt celor adunati. Sunt obicinuitele ffmitinguri
revolutionarea. Asist5m la mai multe din ele. Oratorii, civili sau
militari, sunt adevarali mesteri ai cuvantului. Auditorul, alc5tuit
din diverse categorii de oameni si mai ales din muncitori, ii
ascult5 in liniste. Rar ii intrerupe cineva. Cei cari rad sau ii
dezaprob5 sunt putini. Majoritatea ii aprob5.
Voluntarii cunoscatori ai limbei ruse ne 15muresc ca unii
din acesti oratori vorbesc in contra razboiului, denuntandu-1 ca
pe un rau general si in special drept un dezastru at Rusiei,
de pe urma caruia poporul rus va suferi mad mizerii. Altii,
ap5rand politica lui Kerensky, sunt de p5rerea ca rrizboiul sa
continue panil la definitive zdrobire a Puterilor Centrale.

www.dacoromanica.ro
30 KIEVUL

ascultatorii aprobg de o potrivg pe cei dintai ca gi

pe cei din urma. Pentru care se vor declare masele populare,
voin vedea. Deocamdata avem impresia ca loath lumea deaci
se indreaptg spre un cumplit haos.
Vanzatorii de gazete vestesc o §tire bung. Ru§ii ar fi luat
ofensiva §'ar fi inaintand cu succes in directia Haliciului.

Ru*ii petrec.
Luati de valurile multimii ne trezim §i not in Orildina
Negustorilor". La poartg un aft§ anuntd un concert cu un pro-
gram bogat.
Lugm loc in fate unei clgdiri de vary fgcutg pentru dis-
tractii improvizate §i a§teptgm desfg§urarea programului.
Dupg o a§teptare destul de lunge apare in fine pe scene
un ofiter.... care spune ca vine dela front §i vesje§te publicul,
cg ofensiva armatei ruse se desfg§urg cu succes...
Auditorul apleudg.
Un prietin voluntar ma love§te cu cotul: Dacfi-i ofensivg,
ce cautg gsta act" ?
Un alt prietin rfispunde:
O fi actor!... Fiecare cu me§te§ugul lui. Al dela front cu
tunurile, fista cu teatru fruit' tunuri "!
Ofiterul terminandu-§i scurta poveste se retrage. Dupg el
urmeazg un civil, care terming o cuvantare patriotic cu ordi-
nul de zi al lui Kerensky: rraboi pang la sfar§it algturi de
aliatia.
Auditorul aplaudg.
Un al treilea autor (sau actor!) face teoria sOcialg a raz-
boiului, vorbe§te de victorie gi de infrangere §1 se silete sg
tragg concluzii din amandoug. Lumea cascg, dar aplaudg cand
oratorul incheie cu convingerea ca egalitatea socialg" va tri-
umfa pe urma rgzboiului.
Dupg aceastg conferintga o muzica alcatuitg din cateva
figuri de operetg, pe jumgtate adormite, asasineazii Marseilleza.
Ni§te voci rggu§ite, ascunse in dosul clgdirei desgvar§esc crima.

www.dacoromanica.ro
 KIEVUL 31

Dar publicul aplauda si isprava asta. Abia s'a retras muzica $i

tin alt orator iii face aparitia.
Asa o fi pima la sfarsit ? 1
Cam tot asa pana dupe miezul nopjii, raspunde razand
un prieten.
Parte mare din public pleaca sau se plimba prin parcul
din fata, oprindu-se numai cand oratorul are vre-o vorba mai tare.
Ne ridicam si not $i ne perdem in valmasagul care urn-
ple parcul. Numarul uniformelor intrece pe acela al civililor.
Cu cine o fi facand Kerensky ofensiva ?
-- Cu oratoria, raspunde razand un amic.
Numarosii soldati cari umplu parcul fac curte frumoaselor
din Kiew alaturi de (Merl. Bucurosi si prompji in executarea
ordinului lui Oucicov ei trec nepasalori pe tangs superiori
fare a-si mai deplasa maim spre chipiu. Egalitatea socials in-
tepe astfel dela armata".
Teatrul" se transfortna dela o vreme in miting. tar ora-
torii cari nu mai au rabdarea sa -ii astepte venirea randului in-
cheaga mici mitinguri la raspantiile cararilor din parc. Toatii
lumea tine sa vorbeasca...
In cafenele 5i restaurante rasuna noaptea intreaga muzicile
si chefurile nu se sfarsesc de cat cake ziva cand cu ultimele
tremurari de lumina nocturne mor $i plapandele acorduri ale
cantecului rus pe buzele crispate ale celor amejiji de beutura.
Asa razboi mai da 1
Beutura fusese par'ca oprita ?
Da, dar printr'un ucaz at tarului ! Si cum acesta e de-
tronat, nu mai exists nici ucazul. Cetatenii Rusiei injeleg sa
face tot ceea-ce era oprit de tar si mai ales ei tin sa goleasca
pana'n fund cupa libertalii, ne lamuresc prietenii voluntari.
Cum se face ca se gasesc atajia militari aci Si inca
tocmai in momentul cand se anunja marea ofensiva de la
Tarnopol?
Sunt toll dezertori. Si pentruca ei sunt atotputernici,
nimenea nu-i poate constrange sa mearga la front, ne explica
amicii nostri.
Briliante perspective pentru marea" ofensiva I

www.dacoromanica.ro
32 KIEVUL

Pe Crecevskaia.
In ziva urmatoare urcam pe Crecevskaia" $i din varful
Capitolului, care domineaza Roma Slavilor, gustam plinatatea
frumusetii acestui vechi cuib at increstinarii $1 marirei ruse.
Cladit pe tarmul raului Dnipru, care-1 inconjoara ca o fa-
sie de argint, Kievul, principatul Russ de odinioara
era destinat la originile sale sa fie un puternic rival al princi-
patului Novgorodian.
Pe undele Dniprului avea sa patrunda civilizatia, cultura,
religia gi stralucirea Bizantului spre Kiev, facand din el puter-
nicul centru al lumii slave de peatunci. lar de aci tot pe ace-
leasi unde aveau sa porneasca numeroasele expeditiuni, con-
duse de Varegi spre Constantinopol.
Ridicat la o mare stralucire de printul Oleg, fratele lui
Rurik gi numit de el Mama oraselor rusesti", Kievul a fa-
mas capitala riumaroaselor principate slave de pe atunci pane
la 1169, cand razboinicul si crudul print de Sudalia, Andrei
Bogoliubskj, it supuse distruse fare mile.
Kievul de azi e un oras modern prin excelenta, un cen-
tru cultural de mare valoare, cea mai importanta Oat& corner-
data a Ucrainei gi unul din cele mai puternice si bogate cen-
tre industriale din intreaga Rusia.
Darnifa.
Dincolo de Dnipru in padurea ce se intinde spre est se
vad cateva case, cari au infatisarea unor cazemate.
Acolo e Darnifa, ne spun voluntarii. Inca Inainte
de a infra Romania in razboi not am facut toate incer-
carile ca sa esim din lagarile in care vegetam. Simtiam cu
totii ca Romania va trebui sa intre in razboi Impotriva Pu-
terilor Centrale $i voiam sa urn si not in randurile armatei ro-
mane in clipa and aceasta avea sa treaca muntii. Ne -am adre-
sat autoritatilor rusesti, li-am destainuit intentiile noastre, am
trimis memorii guvernului dela Petrograd, ne-am adresat guver-
nului roman, am scris la prietini. Dar zadarnic. In urm5 ne-am
plans Reprezentantilor puterilor aliate. Dup5 aceasta plangere

www.dacoromanica.ro
 2
w

www.dacoromanica.ro
 KIEVUL 33

ni-s'a ingaduit sa esim din lagare $i sa ne adunam... la Darnita.

De aici ni-se spunea ca vom fi adusi in Ora de cake guvernul
roman. Luni de zile am asteptat. Asteptare piing- de chinuri $i
de desnadejde. Lagarul din Darnita era mai rau decal cele din
care esisem. Chiliile, in care locuiam, erau mai triste decat
acele ale monahilor din Lavra. Dormeam in frig, rabdam de
foame si umblam sdrantosi. Numai credinta, care ne adusese
aci, mai veghea ca sa nu se sting5 in noi plapanda palpaire
de viata ce-o mai aveam. Autoritatile rusesti ne tratau ca pe
niste vrasmasi. Ele vedeau in not un motiv pentru perpetuarea
raului poporului rus si aveau, pentru a ne proba aversiunea
lor, mai multa consideratie pentru prizonierii germani si aus-
triaci decal pentru noi, voluntari si aliati"...
Din aceste cazemate au scapat numai de foarte putina
vreme acesti mucenici ai unei credinte, bagatelizate in mod
brutal de ignoranti. Ei au fost adusi la Kiev si plasati in Podol,
pentruca aci sa tanjeasca inteo noun si lungs perioada de uitare.

Din Crecevscaia coboram cu electricul" in vale pe tar-

mul Dniprului.
In undele acestui rau au botezat acum o mie de ani ca.
lugarii adusi din Bizant pe supusii lui Vladimir, devenit dupa
acest botez cel mare si sfant"... Si tot aci au fost prabusite
statuele zeilor Volos si Perun pentruca in locul for sa fie in-
naltate templele Mantuitorului... Aci si-au gasit mormantul nu-
maroasele horde vrasmase ale principatului Russ si tot in un-
dele Dniprului au fost aruncate resturile Pecenegilor barbari,
definitiv infranti de Jaroslav cel Mare. Pe luciul apelor lui
pluteau odinioara caiutele slave $i grecesti cari faceau lega-
tura intre Bizant si Kiev, ducand de aci belsugul de cereale
pentru supusii imparatului de-acolo si aducand din Bizant tot
ce putea cuceri $i indruma pe o noua cale un popor in for-
matie, dar de un mare viitor.
. .
Intorsi la resedinta Corpului Voluntarilor ni-se comunica
ca in aceasta zi (3 lulie) cu trenul de sears vom pleca la
Moscova pentru a ne lua deacolo documentele si instructiile
necesare. Ne pregatim de plecare. 3

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.
3-5 Julie

Spre Cetatea Sfant5.".

PomOntul 0 populatia. Regiune industriald i comerciaa Moscoval Sosirea.

Cu oarecare truda ne facem loc prin enorma masse de

lume civila $i militara, care populeaza gara $i ne imbarcam in
trenul ce pleaca spre Moscova. Vagonul ce ni s'a dat de co-
mandamentul militar e mic, scund $i strimt. Dar ce are a face I
Tara noastra, mai ales cea de scum, inch' e mica $i strimta.
Ru$ii nu cinstesc $i nu sunt complezanti decal fala de ce e
mare $i puternic.
Cerul e posomorat $i natura e trista ca $i spafiul vagonului.
In spre zorii zilei norii se risipesc pe incetul $i razele soarelui
yin sa inveseleasca felele ofilite din strimtul casulei" noastre.
Trenul strabate grabit ultimele resturi din vastul $i boga-
tul $es at Dniprului. Regiunea aceasta este cea mai manoasa
$i cea mai populate din Rusia Mica. Satele continua a fi ara-
loose. Peste ele troneaza pompoasele biserici pravoslavnice.
Din $esul infinit se desprind ici-colo fragmenie de paduri,
la umbra carora pasc ciurde de vile, mici herghelii de cai sau
cateva of furcane. Din distanla in distanja printre colinele, care
se succedeaza destul de des, stralucesc in lumina razelor de
soare rauri $i lacuri marunte.
Recolta e in cea mai more parte adunafa de pe camp.
Peste noapte cade o ploaie calda. In aceasta regiune
ploua destul de des mai ales in lunile Iunie $i Iulie.
E$ind din gubernia Cernigov taiem un coil din gubernia
Orlov $'apoi inIram in aceia a Calugei (po Kalugskoi doroge")
din regiunea zisa a Moscovei (moscovskoe prostranstvo).

www.dacoromanica.ro
 SPRECETATEA SFANTAg 35

Bogatul cernoziom" (humus) isi sfarseste aci hotarele.

Pamantul din regiunea Moscovei e cu mult mai sarac, el tre-
buie muncit din greu ca sa dea rod. Se produce aci mai ales
secara si cartofi. Recolta nu e suficienta pentru a hrani popu-
latia. Ea trebuie sa mai importe $i din alte regiuni,
Satele au o infalisare cu mult mai saraca ca cele din
Ucraina. Casele scunde si cu ferestre mici sunt cladite din pa-
mant si acoperite cu paie $i papura. Fetele faranilor sunt pa-
lide, slabe, supte de mizerie.
Desi Rusi Mari", ei sunt mai nevoiasi decal Rusii Midi!"

In drum intalnim numaroase trenuri militare mergand spre

front. In gad suns flasnetele si'n larmuirea for ciudata soldatii
insufletiji de vodca joaca hore rusesti. Daca nu li s'ar cere de
cat atilt, acesti soldati ar fi cei mai bravi.
Undeva nu departe de aci se gaseste istoricul Borodino,
unde scum o sulfa si mai bine de ani armatele lui Kutuzov au
jinut piept Marei armate a lui Napoleon.
Soldatii Republicei de azi par a fi uitat cu totul pe sir&
mosii lor.

Coauri de fabrici.
Daca regiunea Moscovei nu e prea bogata in cereale, ea
este in schimb centrul $i puterea industriei s'a comerjului mos-
covit. Asezata pe cursul superior al apelor Volga si Oka $i
strabatuta de o bogata relea de cal ferate Moscova e no-
dul de cal ferate cel mai insemnat din Rusia, aci se intalnesc
zece linii venind din diverse directii ea este in situatia
de a putea uza din belsug de toate mijloacele de transport
pentru a-si alimenta si intensifica prosperarea industriei si co-
merjului sau.
Moscova, imprejurimile ei si toate orasele din aceasta
regiune sunt foarte bogate in intreprinderi industriale si pline
cu fabrici si uzine. Acestea produc in special manufacture (din
bumbacul adus din Tukerstan), iar allele prelucra metalele $i mi-
neralele aduse in cantitati mari din Sudul Rusiei, din Caucaz
3'

www.dacoromanica.ro
36 SPRE CETATEA SFANTA"

si Siberia (carbunele si ferul se gasesc in regiunea Moscovei

numai in mica cantitate).
Sunt apoi foarte multe fabrici de Ada, timent, caramida,
faianta, sapun, piele etc., iar in preajma Nijni-Novgorodului sunt
uzine de locomotive, vagoane $i altele.
Orasenii se ocupa inter) buna masura si cu gradinaritul
si legumaritul si foarte multi fac avere din laptariile modern
aranjate.
Populalia dela Cara insas, in lipsa de alle mijloace de trai,
practica pe o scara foarte intinsa industria de casa.
In linuturile paduroase e desvoltata industria lemnului.
Cu drept cuvant acest tinut isi merits numirea de regiunea
industrials moscovita" (moskovsko promaslenoe prostranstvo).
Numai ca in prezent activitatea fabricilor si uzinelor s'a
redus in mod simlitor si nu atata din cauza razboiului cat mai
ales din cauza revolutiei. Muncitorii nu mai lacreaza cu inten-
sitatea de alta data. Multi au parasit munca in credinla ca pot
trai $i fara a munci.
Cetatea sfant5.
Moscoval Se vede Moscoval, striga amicul I.
Intr'o clips toti locatarii intunecosului azil din tren sunt
la ferestre.
Sub ploaia razelor de aur ale unui splendid soare in apu-
nere straluceste o cetate imbracata in our $i impodobita cu
pietre nestemate.
E Moscova, din care se inalla bogat, sclipitor si puternic
Kremlinul, a carui splendida asezare a emotional odinioara asa
de mull pe George Dolgoruki, intemeietorul lui 5i pentru a carui
infrumsetare printul Daniel, fiul lui Alexandru Newski, a chel-
tuit comori intregi.
Cupolele celor patruzeci on patruzeci" de biserici ale
COW sfinte" isi reflecteaza pline de maretie belsugul for de
aur, de argint si de pietri scumpe in bogata siralucire a razelor
de soare in apunere, Nu in zadar i-se spune Moscovei Inima
Rusiei", precum nimic exagerat nu e in vorba populdral Den-
supra Moscovei troneaza Kremlinul si deasupra Kremlinului cerul".

www.dacoromanica.ro
 SPRE .CETATEA SFANTA" 37

Unda alba raul Moscova care inconjoar5 ca un

brau de argint Kremlinul, completeaz5 sublima frumusele a acestei
cet5ti a cum e v5zutil dela distant5.
Drumetii care o vad pentru intaia oars pe o vreme ca
asta *i dela aceastri distanf5 nu se mai miry ca Napoleon a
tinut cu tot.prejul s'o cucereascii I
. .
In seara zilei de 5 Iulie (st. n.) trenul infra in gara
Alexandrovskaia, care leag5 Moscova cu Apusul.
In genii Comisiile sunt intampinate de un ofiter superior,
delegat al garnizoanei locale.
Abia descin0 din vagon ofiterii romani sunt obiectul unei
stranii curiozitai a muljimei, care avanseaza spre ei venind in
fuga mare din toate p5rjile. Militari §i civil le dau roars, ii
privesc si -i ezamineaz5 am5nunlit cu o insistent §i cu un ne-
astampar de maimute. Fii ai lui Petru cel Mare, ei au toti ceva
din 15comia de a afla §i a Ott §i din faimoasa curiozitate a Im-
paratului voiajor.
Am da mult s5 sc5p5m cat mai repede din cercul de fier
al acestei inabu§itoare curiozit50. Dar delegatul garnizoanei, ca
once Rus, are multe de spur.
Multimea dorele srt §lie cine sunt noii veniji. Unii pretind
c5 suntem Francezi, aljii dau cu socoteala c5 am fi Americani,
Englezi, Sarbi, §i in fine unii ne socoiesc Austrieci. Toil
vreau s5 cunoasc5 scopul venirii noastre 5i'n mintea for simple
5i incurcata fac fel de fel de combinajii. Inc5Izifi de focul re-
voluliei, pentru care n'au reu§it sa defineasc5 inc un scop,
ace§ti oameni, dornici de mai bine, cu predispoziii inascute
pentru visare §i n-risticism tin in majoritatea for s5 cread5, c5
noii venifi au adus cu ei magica baghet5, cu care vor face sä
inceteze dinteodata r5zboiul §i s5 curme suferinfele transfor-
mand poate 5i apa Moscovei intro delicioas5 vodc5.
Cercul care ne inconjoar5 se transform5 degrab5 inteun
mare miring. Din uria§ul spat at g5rii alearga mereu alji §i alji
curio0 spre noi. Dad' vr'unul din noi ar prinde s5 vorbeasca,
toat5 aceasta lume l'ar asculta cu gura c5scat5, f5r5 ca cineva
sä-i opurai o parere a lui,

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.
5-8 Julie.

In Moscova.
Alezandrouskoe uciliste. Buleuardul Tuerskoe. La comandamenlul Ocrugel.
In Kremlin. Structure orasului SAIL Paza reuolulionarli. Preocuporile Mos-
covildor. Urmele unor lablouri. 0 serbatoare prauoslaunicd. lards In
Kremlin. Temp lul Mdnluitorelui. Gala de plecare.

Delegatul garnizoanei 1$i terming in fine Igmuririle $i not

putem sii ne inbarcgm in trasuri pentru a ne transporta la lo-
cuinja destinatg.
Trgsurile mici, strimte $i trase de-un cal, in care numai
cu greu incap doug persoane, seamOng cu cele de pe vremea
Ecaterinei a II-a. lar birjarii cu palgriile for inalte $i tari $i cu
livreaua, care le strange trupul, par ni$te manechine de pe timpul
Brigandului de Tucino.
Oura ora$ului ne stricg impresia pe care acesta ni-o fa-
cuse dela distanj5. StrOzile sunt murdare $1 pline de praf, iar
casele in$iruite dealungul for sunt mici $i sArAciicioase.
Cetgjenii Moscovei, cel pulin aci la intrare, se deosebesc
mult de aceia ai Kievului.
Ei n'au nimic din vioiciunea, delicateta $i aierul de sin-
ceritate al Ru$ilor Mici. Privirea for e severs, posomorata $i
lipsita de inteligenta. Nici femeile n'au nimic din infaji$area sim-
paticii $i atractiva a Ucraniencelor.
Pe clOdirile publice fluturg $'aci ca $i in Kiev drapelul
ro$u. De pe o tribuna, imbrOcatg in draperie ro$ie, un orator
vorbe$te strigand puternic $i aruncanduii pumnii spre norodul
adunat.

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 39

Aici e mai serios ca la Kiev I, §opte§te prielinul

meu . C.

Delegatul garnizoanei conduce Comisiile romilne§ti, un

ciudat curcubeu pe fondul inorat at Moscovei, la §coala mi-
Mara: Alexandrovskoe voiennoe uciliOe din ulita Znamenka,
unde vom fi incartiruiti pe tot timpul cat vom ramanea la Mos-
cova. UciNtea" asta e o cladire veche, dar impozanta, solids
§i bine aranjata. In lipsa elevilor, cari sunt in vacant& ocupam
unul din spalioasele for dormitoare.

Pe Tverskoe.
In dorinta de a vedea §i cunoa0e Moscova adevarata
eim, de§i obositi, dupe dna in ora$. Centrul cu spatioasa lui
plata roie Krasnaia Plosciad inoala in valul de lumina,
care se revarsa inbel§ugata din marile globuri electrice albe,
semanate pe intinsul ei.
Tramvaiele i autobusele circulo unele dupe altele adu-
cand lumea dela lucru §i transportand-o in diversele suburbii
ale ora$ului.
Cladiri monumentale, in stil occidental, se inalta superbe
§i simetric pe tot spatiul acestei pieti.
Numaroasele teatre, varieteuri, cinematografe sunt in plina
activitate. Ru0 sunt iubitori de petreceri i nu mita nici-un
prilej de distractie. Nimic nu probeaza ca Rusia s'ar gasi in razboi.
Marele bulevard Tverscoe e plin de lume civila i mi-
Mara. Pe el aierul e mai suportabil. Mitingurile se tin $'aci 'ant.
Oratori improvizati vorbesc unii pentru razboi, altii contra lui.
Politica lui Kerenski 4i are multi aderenti, dar i foarte numa-
r4 adversari. Comuni§tii mai ales sunt vravna§ii implacabili
ai tribunului. Ei cer pacea imediata, spunand in gura mare di
razboiul nu folose§te decal speculantilor *I esploatalorilor cla-
selor muncitoare.
Printre marea asta de lume intalnim i cativa °filed ro-
mani invalizi, trimi$i aci de guvernul nostru ca sii-si caute de
saniltate.

www.dacoromanica.ro
40 IN MOSCOW(

Ei ne lamuresc ca Moscovitii nu simpatizeaza de loc pe

Romani. Infrangerea Romaniei ia indarjit. Ru01 credeau ca in-
trarea armatei romane in rhzboi va precipita sfar*itul acestuia
$i incheierea pacii,
Ciudat e, ne spun compatriotii nostri, c5 nici-un Rus nu
vrea sa recunoasch vinovhtia Rusiei pentru dezastrul tarit noastre la
Asediati in continuu de cetele curio§ilor in clipele cand
ne oprim in loc, suntem nevoiti sa ctrculgm mereu ca sa sch-
pam de curiozifatea lor. Orhenii sunt ca si sfitenii. Nu e
parch nici-o deosebire intre ochiul sur, fifers §i revoltator de
curios al militarului dela sat, cu rubwa descheiata, $i intre
ace0 burghezi, peste cari a trecut totu o lungh perioadh de
civilizatie I

In ziva urmaloare membrii comisiilor se prezinth la co-

mandamentul Ocrugei (marele stat major al arondismentului
Moscovei) pentru a face cat mai degrabh preghtirile in ve-
derea misiunei lor. Comandantul Ocrugei are deja in many
ordinul Marelui Cartier General rus, precum §i pe acela alui
Kerensky, prin care se dispune ca marele stat major al cir-
cumscriptiei Moscova sa stea la dispozitia misiunei romane
pentru concentrarea in diverse puncte a tuturor prizonierilor
austro-ungari de nationalitate romane.
Ocruga urmand acestor ordine deleagh imediat un ofiter
de stat major cu insiircinarea de a tine fora intrerupere con-
tactul cu §eful misiunei romane, colonelul P., avand &A pre-
ghteasch impreuna mar§ruta, planul §i documentele, de care vor
avea nevoie membrii comisiilor.

In Kremlin.

Piing la terminarea planului $i a documentelor necesare

pentru fiecare comisie ne grhbim sa profithm cat mai bine de
putinul timp ce ne romane liber.
Toti suntem de acord sa Yizithm mai intai Kremlinul
(Kreml-cetate, forthreata).

www.dacoromanica.ro
 IN MQSCOVA 41

La intrarea in cetate pe o banca dela Poarta-roOe stra-

jueste mojaind o santinela revolujionara. Pbsca ii zace trantita
la picioare. Ostasii revoluliei se pare ca nu mai au nevoie de
asa ceva I
Ajunsi in capul scurtei pante care duce dela Poarta-Rosie,
in faja noastra se desfasura in plinatatea ei icoana faimosului
Kremlin. 0 puternica unda de emotie ne cuprinde.
Aceasta superba aliniere de palate impozante, de temple
stralucitoare, de mozaicuri pompoase si de statui de o desk-
varsita arta se inalja in faja vizitatorilor ca tot atatea monu-
ments vii, cari fac marturia unui trecut din cele mai bogate in
evenimente marl.
In adevar peste Kremlin numai cerul mai troneaza I

Avand drept calauza pe un calugar, locuitor al Kremli-

nului, vizitam mai intai templul cel mai de seams : Uspenski
Sobor (catedrala Sftei Adormiri). In aceasta biserica, cladita
subt Ivan al III -lea de arhitectul italian Fiorauenti, se incoronau
odinioara jarii Rusiei. E un desavarsit cap de opera. Cupolele
ei aurite scaparand in vapaia razelor de soare ii dau ansam-
blului o infatisare de-o bogate lumina $i frumuseje. Interiorul
reflecteaza in toaai desavarsirea lui aces putere de misticism
oriental, in faja careia sufletul se potoleste, se pleaca, si se
inching. Prin grilajul ferestrelor, variat si splendid colorate,
fixate aproape de bolta templului, strabat discrete razele de
soare, in lumina carora se resfrang contururile chipurilor sfinte,
aliniate de mani artistice pe perefii sombrii, pe bolta gi pe
vastul iconostas de aur.
In faja altarului un sicriu de bronz pastreaza moastele
Sftului Petru, primul metropolit al Moscovei.

Din llspenski Sobor trecem in catedrala Arhanghelului

Mihail, mai mica ca proporjii, dar aproape tot asa .de bogate
$i veche. 0 splendida picture, din care se desprinde desa-
varsita ca arta $i incadrata inteun noian de pietri nestemate:
Icoana Fecioarei, face mai ales bogalia ei. Acest sfant lacas
a fost in repelite randuri distrus de dusmanii cutropitori $i mai

www.dacoromanica.ro
42 IN MOSCOVA

in urm5 de Francezi, in 1812, dar tot de atatea on a fost re-

construit. Aci sunt inmormantati cativa tall, intre can Ivan cel
Oroaznic, al c5rui sicriu e a$ezat langa iconostasul de aur
intre acelea ale celor doi fii ai s5i : Ivan, pe care l'a ucis el
insu$ $i Feodor. Iar ceva mai la o parte sunt pastrate intr'un
sicriu cu sclipiri de aur moa$tele lui Dimitrie, fiul postum a
lui Ivan, ucis de Boris Godunov, de al dirui nume s'au folosit
numero$i aventurieri pentru a parveni In tronul Moscovei. (Is-
toria ruse nume$te aceast5 epoc5 vremea turbure smutnoe
vremia.")
Din multele danii, facute de credincio$i, s'au aglomerat
in aceast5 biseric5 bogalii neinchipuite. Aici totul e din aur :
iconostasul, candelabrele, sfe$nicele etc. Jar cadrele icoanelor
sunt toate tivite cu briliante, rubine, diamante, perle etc.

In templul Inalldrii se p5streaz5 sicriile mai multor tarine.

MOnastirea Minunilor (Ciudovo Monastar) e alc5tuit5 din
trei temple : a! Bunei Vestiri, a lui Alexandru Newski $i al
Sft. Mihail. In cel dintai se celebrau odinioara c5s5toriile su-
veranilor moscoviti. Cel de al doilea e inchinat amintirei lui
Alexandru Newski. In al treilea se p5streaz5 moa$tele faimo-
sului metropolit Alexei $i evanghelia slava scris5 de maim
acestuia.
Tot aci a fost inchis, torturat $i ucis prin foame patriarhul
Nicon.
Turnul lui Ivan eel mare, clad!! de Boris Godunov, este
unul din raritatile architectonice mondiale. In5ltimea lui e de
circa 100 meld. Pe cupola de aur se mai pristreaz5 Inca inte-
resante inscriptii slavone. In zilele de sarbatoare se revarsa
din acest turn peste Moscova $i imprejurimi impresionantul
sunet al celor treizeci $i patru de clopote.
Clopotul far (tar kolokol) e faimosul clopot moscovit, tur-
nat sub B. Godunov $i marl! cu o nou5 cantitate de arama
sub tarul Alexe. El fusese a$ezat in turnul lui Ivan cel Mare,
acum zace Tanga temelia acestuia pe un postament de granit.
Cu ocazia unui incendiu a cazut din clopotnita $i s'a
sfaramat. In onul 1730 a fost reflicut, merit $i urcat din nou in

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 43

turn. In urma unui all incendiu chand iarisi s'a cufundat

in pamant pane la o adancime de opt metri. Atins de apii,
pe clind se stingea focul, s'a rupt o parte din el. La 1836,
dup5 100 de ani, a fost scos din pamant si asezat pe piedes-
talul, pe care se gaseste si astazi. Greutatea lui e de 13,327
puzi, periferia de 60, inaltimea de 19 urme, lungimea limbei
de 21/2 sageni. In spaliul acestui urias clopot se pot ad5posti
bine 200 de oameni.

Din vechiul palat imperial n'au mai r5mas decal cateva

fragmente : 1) Departamentul de aur, in care farina primea
clerul. 2) Departamentul ambasadorilor, in care erau primiji in
audienta trimisii extraordinari ai statelor straine. Aceast5 saI5,
isi p5streaz5 $i astazi intreaga splendoare de odinioar5. Bo-
gatele picturi de aci lei:1148nd pagini importante din istoria
rush' precum si nurniiroasele opere de sculpture sunt de o de-
savarsire artistic& care numai in marile galerii din occident
ui -ar putea g5si pereche. 3) Scara rWe, de pe care jarul se
ar5ta poporului. 4) Teremul cu coper4.ul s5u multicolor, care
ad5posteste inch' intact dormitorul tarinei. 5) Sufrageria, re-
aminlind copioasele mese de alt5data, pompoasa sale de con-
siliu i splendida capel5 a palatului, unde se ruga perechea
imperial& se p5streaza in intregime wi cum au fost. Picturile
din capel5 inflifisand pe sfinf ii, protectori ai dinastiei $i ai Ru-
siei, sunt desenate de maini artistice si pe bogate fonduri de aur.

Muzeul palatului imperial e plin de relicvii, m5rturii ale

unui trecut bogat in cuceriri i glorie.
Variate colecjii de trofeie, cucerite dela dusm,ani, intre
cari pe not ne intereseaz5 in mod special cateva drapele
luate dela Unguri in campania dela 1849 $i cele capturate
dela Turci in rraboiul din 1877 ; bogate daruri trimise de sta-
tele prietine, intre cari orologiul-calendar si orologiul-muzica,
daruite jarului Feodor de ambasadorul Germaniei ; o bogatii
colecjie de trasuri $i sanii imperiale din vremile trecute ; fru-
mosul cal at EcaterineiCII-a ; feluritel soiuri de arme din di-

www.dacoromanica.ro
44 IN MOSCOVA

verse epoce ; constitutia in original a Poloniei, cheile cetalii

Varpviei ; camera cu palul in care a dormit Napoleon
sunt tot atatea lucruri rare, cari retin multa vreme ochiul vi-
zitatorului.
Calauza, cu o ingtiduint6 special& ne conduce i in apar-
tamentele din palatul, in care rezida ultima pereche imperials
and venea la Moscova. Nimic deosebit de vazut. Camere
pustii, Fara stapani. Soldatul-santinel6 dela intrare pare in schimb
foarte vioi §i atent. El are parca grije ca nu cumva sa se re-
intoarca sldpdnul. Aceasta-i grija cea mai mare a soldatului
revolutionar rus.

In fata arsenalului pe o large estrada e espusa o inte:

resanta colectie de tunuri.
Tunul /ar (tar ptwa), turnat de italianul Bossio subt Ivan
al III-lea, are o greutate de 2406 puzi, lung1mea de 71/ §i ca-
libru de 13/4 arini. Nu s'a tras niciodata cu el. Alaturi e Tunul
Onagr a lui Ivan cel Groaznic, iar ceva mai Incolo acela
al hatmanului Mazepa. $i in fine mai sunt cateva tunuri de
301/2 capturate la Premizl.

Vazula de pe aceasta estrad6 Moscova se deslawara in

loath' intinderea, marimea §i splendoarea ei.
Vechea capital6 muscaleasca a crescut §i s'a desvoltat
in jurul acestui sambure, Kremlinul, plantat de printul G. Dol-
goruki pe aceasta inaltime.
In jurul Kremlinului care a fost inchis cu un puternic zid
de peak& presiirat cu tunuri solide de paza, Elena Glinska a
cladit orasul chinezesc (Kitai gorod), care este astazi centrul
de afaceEi al Moscovei. Aci sunt cele Mai de seams band ale
Moscovei, birouri, burse, magazine, hale etc. In spatiul lui se
intinde §i Plata Ro§ie sau Plata Frumoas6 (Krasnaia Plosciad),
in care se inalt6 cladirile cele mai pompoase ale capitalei de-
altadata, muzeie bogate, hramul sfantului Vasile §i monumentele
eroilor populari Minin §i Pojarski.
In jurul ora§ului chinezesc" 'Tull urmatori au cladit orasul
alb (bielai gorod), §i mai tarziu orasul de Omani (zemlianai

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 45

gorod), alcatuit din intarituri de pamant. In aceasta parte sunt

mahalalele Moscovei, mici petece de pfiduri si locuri virane.
Pe aci erau odinioara numaroase cetafi si manastiri forti-
ficate, de pe cari ostasii farilor aparau Cetatea Sfanta" de
invazia du§manilor.
De nenumarate on Moscova a fost distrusa de incendii.
Cladirile ei erau altadata f5cute din lemn. A ars aproape in
intregime sub Dimitrie Donskoi, de doua on subt Ivan cel
Oroaznic, apoi pe vremea invaziei poloneze, in 1612, si inainte
de intrarea lui Napoleon, in 1812.
Asezata pe ambii farrni ai raului Moscova o fa§ie din
acesta incinge Kremlinul ca un brau de argint §i impr5§tiata
pe cele sapte mici coline, Moscova, care numara astazi peste
doua milioane de locuitori, e in ansamblul ei nu numai unul
din cele mai frumoase ora§e ale Rusiei, dar §i cel mai impor-
tant centru industrial $i comercial at imperiului moscovit. Nu-
maroase sunt fabricile §i uzinele in plina activitate in ora§ §i
in imprejurimile lui. Case importante de comerf sunt in pros-
perare. La targuri si in special In marele targ din Nijni-Nov-
gorod Moscova e ora§ul care furnizeaza §i desface cele mai
multe marfuri si tot ea e aceia care cumpara cele mai marl
cantitali de materii prime.
Dar Cetatea Sfant5" e §i un centru de veche cultura slava.
Universitatea ei e una din cele mai vechi. Cladita la 1755, ea
e vizitata azi de un mare num& de ascultatori, peste zece mii,
carl duc lumina ca§tigat5 aci in toate colfurile imperiului mus-
c5lesc.
Sunt apoi foarte nuEnaroase scolile secundare, cele pri-
mare si scolile practice, industriale, comerciale, agronomice,
tehnice peniru ambele sexe.
Vestitul muzeu Rumianfou cu bogata lui biblioteca, mu-
zeul de belearte, muzeul politechnic, galeria de tablouri Tre-
fiakou, numaroasele teatre (intre acestea mai ales Bolsoi tear);
multele biblioteci publice, mai bogate si mai mid, librarii, an-
tiquarii, tipografii, jurnale (marile cotidiane Ruskoe Slovo,Utro
Rosii, Ruskii Viedomosti etc.), cari rivalizeaza cu cele mai bune
si mai marl jurnale din occident (pe multe le intrec), reviste,

www.dacoromanica.ro
46 IN MOSCOVA

de §tiinfa, de literature, ilustrate ; statuele lui Gogol, Pu§kin,

Minin, Pojarski §i allii complecteaza ansamblul de putere §i
stralucire culturala a Moscovei.
Dar ceiace ii da acestui ora§ titlul de Cetate Sfanta"
sunt numaroasele §i splendidele biserici, cele patruzeci on
patruzeci" de temple, cladite in diferite epoce de farii §i printii
Rusiei.
Soarele s'a retras pentru o clips dupa. o fa§ie de nor.
Cupolele de aur, de argint §i de azur ale acestor splendide
laca§uri ale credinfei, prinse In semiumbra, care s'a intins ca
un uria§ val deasupra Moscovei, par a rasfrange intreaga puterea
divinitafii §i grandoarea unui trecut, pe care poate niciodafa nu-1
va mai repeta istoria Rusiei. Neuitata ne va ramanea frumusetea
acestui tablou.
In zarea departata dincolo de Zemlianai gorod in foburgul
Sergiev stAluce§te in lumina, unde nu mai ajunge fa§ia de
nor, faimoasa lavrcY a Sftei Treimi cu vechia academie teolo-
gicel. Aceasta manastire, care odinioara servea ca cetate de
aparare §i de azil, este astazi, ca §i lavra dela Kiev, un loc de
pelerinaj §i inchinare.
0 multime de credincio§i vin aci din Rusia central5 §i de
mai departe pentru a se inchina.

In faja vechiului palat imperial se inalfa gigantica statuie

a lui Alexandra al II-lea Liberatorul. Privit dela distanfa
imparatul, in uniforma de general, pare in masiva-i hlamida de
bronz intunecat §i postat in semiumbra boltii, care-1 acopera,
un viu strajer al unei lumi de glorie !recur&
Circonferinfa acestei uria§e stalui e de 323 de sageni
(1 sagen = 21/2 m. ). Ea a fost terminata abia dupa 5 ani
de lucru, la 1898.
Pe soclu e sapata aceasta dedicatie: Imparatului Alexandru
al II-lea, cel iubit de popor I"
Cel care a adaus cele patru slove din urma a ramas dator
cu o esplicare: dace imparatul Alexandru a fost ucis de fran-
turile unei bombe pentru ceiace a dat poporului sau pentru ce
a ezitat sa-i des (constitufia ? 1

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 47

Si pans la aceasta lamurire, istoria s'a insarcinat sa retina

adevarul: Multi cari au trait numai pentru binele altora, au
murit inainte de vreme §i foarte multi din cei cari an facut nu-
mai rau, au trait mai mult decal trebuia. Biografiile suveranilor
rusi, cari incepand cu figura crunta a cneazului Vladimir §i
sfarind cu ezilatul dela Tobolsk, blandul Nicolae al II-lea, sunt
insirati pe frumoasa bolts, suslinuta §i strajuita de Alexandru al
II-lea, vin sa intareasca acest adevar.

In apropierea montimentului imparatului liberator se in,alta

minunata biserica a Sftului Vasile, cladita de Ivan cel Oroaznic
in amintirea cuceririi Kazanului. Ea e opera unui arhitect italian,
caruia, spune legenda, Ivan i-ar fi scos ochii ca sa nu mai
poata cladi o a doua frumusete la fel.
Esteriorul acestui templu e alcatuit din cateva turnuri,
toate avand forme §i structure deosebita, §i pictate in culori
vii, exotice. Lipsa asta de simetrie §i aceste ciudate combinatii
de culori §i forme, cari escita in mod deosebit curiozitatea
vizitatorilor, par a fi produsul spontan al unui creier capricios
dar genial.

Pe la miezul zilei e§im din Kremlin, cu sufletul plin. Si

totu§i avem pared simtamantul ca n'am vazut destul. 0 istorie
ca cea de aci nu se poate parcurge §i retrai in cateva ore ...
Traversand in drumul spre cash istorica Piala ro§ie" ne
oprim pe rand in fata unei statui, cu adanca semnificatie in
viata poporului rus. Ea invecinice§te figurile celor doi eroi
populari: macelarul Minin si printul Pojarski, cari la 161.2 re-
voltand masele nemultamite §i punandu-se in fruntea for au fortat
pe Polonezi sa evacueze Kremlinul.
Nu departe de acest monument se inalta mai putin evo-
cative, dar impunatoare ca proportii statua Romanovilor, ridicala
din prilejul implinirii celor trei sute de ani dela urcarea pe
tronul Moscovei a celui dint& Romanov: Mihail Feodorovici.
Un scalp de peatra dintr'un parc mai retras este inchinat
amihtirei razboiului cu Turcii la 1877 in Balcani.

www.dacoromanica.ro
48 IN MOSCOVA

Cateva tunuri asezate ad si capturate la Plevna noua

ne aduc aminte si de ceia ce a facut armata romans acolo.
Istoria rush ar vrea sa arunce valul ultarii peste contributia
noastra.

Paza revolutionarg.

In dupe ameaza zilei, dupe ce intendenta cazarmei noastre

ne ospateaza cu sci (ciorba ruseasca), carne fiarta si case
(gran fert) colindam Kitai gorodul cu magazinele si birourile
lui de afaceri, iar spre seara ne adancim in belai gorod. Aci
era s'o Aim. Doi milifieni cu spanganete si pistoale la cin-
&care ne opresc brusc adresandu-ne cateva intrebari din cari
desprindem doer vorba Austriac". Noi Romani", faspunde grabit
prietinul I. (suntem numai amandoi aci). Mililienii mai spun ceva
din care pricepem cuvantul document". Scoatem degrabh pa-
sapoartele si le aratam viza consulatului rus dela Iasi. Ei se
sgaiesc asupra scrisului si stampilei, dam nu infeleg nimic, cad
sunt amandoi analfabefi (cel mai voinic are in loc de nas un
formidabil ardei rosu !). Un cetacean care urmarea $i el scena,
ne sare in ajutor. Cei doi cerberi ai ordinei revolufionare" inghit
lamurifi, ca $i cum ne-ar fi stiut de mult: A Rumania!" si ne
dau pas mai departe.
Bucurosi ca am scapat de potca si poate de puscaria ru-
seasca si accesoriile ei, facem stanga ismprejur si abandonam
si be.lai zmelianai gorod si ne indreptam spre centru.
La un coif de strada dam peste alti doi milifieni. Ei sunt,
din fericire pentru noi, ocupafi. Joadi footbal cu o minge ome-
neasca. Un nenorocit cu fafa plina' de sfinge, crepata de ples-
nele nagaicei, sboara dintr'un toc de cizma intr'altul, rosto-
golindu-se spre espozitura polifiei din partea locului. 0 clips
ne gandim sa intervenim, dar ne luam seama. Facem un mic
inconjur pentru a esi din raza de operafiune a celor dour' brute
si reintram seara tarziu in bulevardul Tverskoe.
Aci aceias avalanse de lumina si de lume, aceleasi mitin-
guri cu aceiasi oratori inbelsugata vorbarie ca eri seara.

www.dacoromanica.ro
 MOSKOVA
(Kremlin).

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 49

Preoeupgrile Mos covitilor.

In centru e puling micare pe strazi, dar foarte multa vista

in birturi, in cafenele, teatre. cinematografe, §antanuri. Lumea
asta din Moscova n'are parca decal doua preocupari: sa vor-
beasca gi sa petreaca I
In drumul spre cazarma o surpriza deosebita. Dintr'un local
de petrecere se revarsa acordurile puternice Si vii ale unui
calu§er. Intram §i noi, sa vedem ce-i acolo. E un varieteu
cu domni in smoking sau in uniforme de mare parade gt cu-
coane in stralucitoare foalete, cari stau la mese bogat servite,
discuta §i se distreaza.
0 orchestra in inijlocul sal cants §i in jurul ei vre-o
douazeci de dame in costume romane5ti joaca calu§erul nostru.
Dupace muzica inceteaza gi jocul se mantuie, o dansa-
toare cu ochii ca sticla §i cu fata aprinsa alearga spre noi I
Ea ne spune ca e refugiata dela Bucure§ti §i cell stare
dor de maica-sa."
Orchestra, alcatuita aproape numai din Italieni, reincepe
dansatoarele internationale reiau danlul de astadata cu mai
mull foc. E ceva ca in Sodoma.
Haid Heti, aci nimeriram in Bucure§tiul de altadata",
striga un prietin.
La e§ire compatrioata noastra se repede dupa noi :
Daca va intoarceti la Bucure§ti" . . .
O spunem maica-ti ca aici satu arde §i . . babele
se piaptana ..."

Urmele unor tablouri.

In cazarm'a prietinii noOri stau de vorba la un pahar de
ceai cu cei trei ofiteri ru§i, cari Iocuesc 5i ei aci.
Mai toti intelectualii ru5i, ne poveste0e unul, au fost
pentru revolutie. Ofiterimea in mare majoritate a fost §i ea re-
volutionara. Vedem insa ca am gre0. Poporul rus nu e pre-
gatit pentru o vials prea democratica. Trebuia sa Priem seama
4

www.dacoromanica.ro
50 IN MOSCOVA

de anume etape. Forma de slat cea mai potrivita ar fi fost, in

imprejur5rile noastre de azi, o monarhie constitutiona15.
In fata mesei, pe peretii de visa-vis se fad urmele a
dou5 marl tablouri. Acolo, contina cameradul rus, erau cele
dou5 tablouri ale perechii imperiale la
Dup5 o scurta pauz5 intervine al 2-lea camerad : Nimeni
in Rusia nu se gande§te sa readuc5 pe iron pe Nicolae at II-lea.
Prea era slab pentru aceste vremuri §i sta prea mull sub in-
fluinta camarilei sale egoiste i incapabile de a pricepe vremile
de azi ... Marele duce Nicolae Nicolaevici poate ca ar fi omul
care ni trebuie ... Atala c5 cei care regte15, nu mai au putinta
de a reacliona. Agitafia elementelor estremiste a patrons prea
adanc. Masele sunt Infierbantate. In curand vom avea alegerile
pentru duma. Estremi§tii au Coate §ansele, partizanii lui Kerensky
se imputineaz5 din zi in zi. Ne-am Irielat prea mull in el.
Vorbaria lui a devenit suparaloare pentru toil, cari 4i dau
seama di allele ar trebui s5 fie mijloacele pentru a ne opri
din drumul spre catastrof5.
CrAmpeie
din viata Moscovei.
In zorii zilei urmatoare un adevarat clocot de clopote se
revarsa asupra Moscovei. Pare di toate glasurile de aram5 ale
celor patruzeci on patruzeci de temple ale oraului sfant s'au
contopit inteunul singur de proportii uriw scormonind i sgu-
duind tot ce se chiama suflet in fill* omului.
E zi de sarbatoare pravoslavnicri : Taerea capului Sf. loan.

Lucrarile delegatilor Ocrugei §i comandamentului nostru

sunt aproape de sfar§it. Ca sa profitlim de timpul ce ne mai
ramane -descindem de dimineata in ora§. Act in Kitai gorod
vizitrim uria§ele hale, cari sunt unele din cele mai moderne,
bine aranjate i bogat aprovizionate din cafe learn vazut.
Magazinele, cari se deschid la 9 ore dimineata §i se in-
chid la orele 5 dupri ameazi, concureaza ca infriti§are, ca aran-
jament §I curatenie pe cele mai lucsoase magazine din Occi-

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 51

dent. Cele de manufacture sunt aprovizionate cu fabricate in

majoritate din Rusia si chiar din regiunea Moscovei. Magazi-
nele de alimente ne reamintesc protestarile soldatilor rusi din
Moldova, cari spuneau ca in Rusia populatia moare de foame ...
Ce ironie I La not si in alte parti nici in vremuri de pace
n'am viizut atata belsug I
St5panii dughenelor, in cari intr5m, curiosi 5i ei ca toti
rusii cred in cea mai mare parte ca suntem francezi. Plictisiti
de atatea intreb5ri, easpundem afirmativ. Putinit can ne cred...
Englezi primesc si ei acelas raspuns afirmativ.
Cei cari ne cred Francezi iau o atitudine de demonstra-
tiv5 curtoazie §i vioiciune. Personalul in mare parte femenin
face la fel cu patronul. Iar cei cari ne socot Englezi se
fixeaz5 intr'o posture grav5, majestuoas5, rece. Personalul ase-
menea.
Rusii iubesc sincer pe Francezi $i au o vie admiratie
pentru ei. Pe Englezi ii respect5 si se tem de ei. Pentru Ro-
mani, c'eci spunem uneori adev5rul, nu au nici o atitudine si
nici un gest. Acestia par a fi pentru Moscoviti niste cetateni
din alts planetfi. Rareori cate-un izolat pricepe de ce e vorba
si-si aduce aminte sa spun5 un cuvant de mil5" pentru Ro-
mania tradatila

Iara*i In Kremlin.

Pentruca e serb5toare ne indreptam din nou sere Kremlin.

Glasul celor treizeci si patru de clopote din turnul lui Ivan cel
Mare o sublimfi orchestra ne chiama stiiruitor Intr'acolo.
Cetatea e plin5 azi de viat5. NumArosi credinciosi din
oral $i pelerini au venit s5 se inchine in templele de aici.
Intr5m ca si eri mai intai in Uspenski Sobor. La intrare
pare ca ne gasim in fata unui ras5rit de soare. Din spatiul
acestui templu se revarsa o adevarat5 avalanse de lumina.
Mii de lumanari, unele prinse in sfesnice de our si de ar-
gint, altele ficsate in uriasele candelabre, grele de our si de
pietre scumpe, ii d5 interiorului acestei biserici o inf5tisare de
41°

www.dacoromanica.ro
52 IN MOSCOVA

legends. Ea pare un enorm palat de cristal plutind pe luciul

unei milli.
In faiS marele iconostas i5i riisfrange stralucirea aurului
5i argintului, din care e facut, in reflexul bobotaiei miilor de
lumini de ceara albS 5i galbena, iar variatele culori ale pie-
trelor nestemate, prinse in ramele icoanelor, scapara in stralu-
cirea acelora5i lumini orbind ochii credincio5ilor.
Semiintunericul de eri a dispgrut $i de pe zidurile cafenii
ale templului, de pe vasta lui bona azurie 5i colonadele pu-
ternice, imbricate in aur, se desprind 5i se inalfa majesluoase,
saipanind ca tot atatea forte vii aceasta atmosfera de cucer-
nicie, minunatele figuri ale sfinfilor 51-51 desra5urg desiivar5irea
genialele infiiptuiri artistice ca Judecata din Urind §i Sfduitul
Lurnii.
Din pragul u5ei impariite5ti o figura de patriarh binecuvin-
teazS poporul dreptcredincios. E VISdicul Moscovei. Stralucitor
in odajdiile cusute cu fir de aur, purtand tiara vRicliceascii pe
cap, cu chipul sail bland, Incadrat in o lungs barbs alba, lu-
minatil de ochi mari 5i cucernici, el pare un slant simbol 5i
neadormit strajer al unei vechi 5i statornice credinje.
Fixat in fata lui, la distan15 de cativo pa5i, unul din acei
diaconi, vestili in toata. Rusia Si cunoscuti 51 de straini ca
foarte instruiti, dii raspunsurile. Glasul lui puternic, un bas de-
savar5it, pare a fi insu5 glasul divinitalii, care grfieste credin-
ciosilor din adancuri nepiltrunse.
Multimea de credinciosi, blirbati si femei, cari umplu bi-
serica, primesc in genunchi, cu capetele plecate si fficandu-ii
mereu cruci, binecuvantarea Vliidicului.
Sfinlii insiruiti pe fondul de aur al templului par a azista
$i el la aceasta cucernica. inchinare.
Din corul uria5 at bisericii se ridica pStrunzand pane in
bolts cerului raspunsurile unui cor mixt desavar5it, care com-
pleteazS ansamblul de frumuseje 5i de str5lucire at acestui tablou.
Oricat de putin bisericos ar fi cineva, i-ar fi cu neputinI5,
ca sfi ramang impasibil in fata acestui superb praznic al
credinfei.

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 53

Din Uspenski Sobor trecem in Arhangelski Sobor $i de

aci in Ciudovo Monastar. Toate sunt pline cu credincio$i §i
in toate staptine$te aceia$ cuceritoare putere de evlavie $i
credinfa.
Dintr'un bogat gi variat bazar, instalat in ni$te incaperi
laterale ale Maniistirei Minunilor, in care ciiiiva talugari fac pe
negustorii, cumparam diverse obiecte martini% facute de ei, ca
sa ne fie de pomenire.

Biserica lui Ivan cel Groaznic e $i ea deschisa astazi.

Intram $'aci. Interiorul acestui templu e mai interesant ca es-
teriorul. Sub fiecare cupola e un hram : hramul Erusalimului,
al Sf. Nicolae, popularul protector al jaranilor ru$i, al Sftei
Treimi etc.
Picturile intrec prin variatia, viociunea $i desavar$irea
for pe cele din esterior.
Fara calauza cu greu poate vizita un strain aceasta bi-
serica, caci ea e un adevarat lahirint.

E$ind de aci ne mai oprim o clipa in faia majestuosului

monument a lui Alexandru al II-lea. Sombru el infaii$eaza in
umbra masivei bolte, care-1 protejeaza, o mare putere - de evo-
caiiune a unui lung $i glorios !recut, dar §i o semnificativa
enigma, in care se resfrange ca un fatal semn de intrebare
soarta exilatului dela Tobolsk.
... Si cu asta incheiem vizitele noastre in Kremlin, pe
care nu-1 vom mai vedea poate niciodata

Templul Mfintuitorului.

La poalele cetaiii, pe jarmul aceleia$i Moscove, se inalja

masiv desavar$it faimosul templu al Marduiforului (Hram Xrista
Spasitelia). El a fost cladit in amintirea mantuirei Rusiei $i mai
ales a Moscovei de invazia franceza dela 1812. Zidirea lui a
inceput la 1839 $i a fost terminate 14 1880. Ca proportii, ca

www.dacoromanica.ro
54 IN MOSCOVA

lux $i bogatie biserica Mantuitorului rivalizeaza cu Uspenski

Sobor. Este insa mai prejos in ce prive$te structure artistica.
Cu cladirea acestei biserici s'au cheltuit peste 15 mi-
lioane ruble $i peste 400 Kgr. de our au fost intrebuintate la
facerea iconostasului $i a pompoaselor candelabre, sfesnice etc.
Picturile din interior sunt opera celor mai distinse penele
ale vremii. Cel mai frumos dintre tablouri este acela al Fe-
cioarei, bogat impodobit cu pietre nestemate.
Slujba religioasa este s'aci plina de cucernicie. Oficiaza
episcopul Vladimir, care asistat de caliva slujba$i ai altarului,
hirotone$te un preot.
Basul profund al unui diacon $i un puternic cor mixt se
intrec cu acelea din Kremlin.
La sfarsitul slujbei episcopul mirueste poporul dreptcre-
dincios, care se inching cucernic, saruta crucea $i mana epis-
copului. Facem $i not in fel. Pe cand ii sarutam mana math.-
soasa, vladicul ne binecuvanta cu un evlavios Oospodi pomilui"
$i ne fixeaza lung cu fireasca-i curiozitate ruseasca. Cine $tie
dace nu $1-o fi zicand $i el ca altii : Ce cauta catolicii a$tia
de Austrieci la miruit ?"
La esirea din biserica Rusii ne dau ca in toate partite
roata. Un enoria$ mai Indrasnef ne intreaba dace nu suntem ...
Americani. Si fiindca nu-1 desmintim, el se retrage zambitor $i
foarte multamit de desteptaciunea, cu care l'a daruit Dumnezeu.

Gata de plecare.
Multe ar mai fi de vazut in Cetatea Sfanta. Dar fiindca
vremea s'a implinit, astazi trebuind sa plecam din Moscova,
reintram grabili in cazarma.
Ocruga $i comandamentul nostru au terminat fixarea $i
distribuirea diverselor regiuni pentru comisii, asemenea $i do-
cumentele de care acestea au nevoie. Regiunile de activitate
sunt mai mari sau mai mici, dupe numarul prizonierilor aflatori
acolo. In documente se menlioneaza acordul intervenit Mire
guvernul rus $i cel roman privitor la concentrarea prizonierilor,

www.dacoromanica.ro
 IN MOSCOVA 55

originari din Austro-Ungaria, ordinul Marelui Cartier general

rus, calitatea membrilor misiunii de delegati speciali ai guver-
nului roman §i indrumari catre autoritatile militare i civile din
intreaga ocruga pentru a da comisiilor tot concursul in eze-
cutarea insarcinarei lor.
Comisiile se constituesc astfel :
Comisia I : Lt.-colonel P. Popovici, Dr. A. Imbroane §i
E. Cimponieru. Destinatia : Bahmut (Brigada Harkovskaia.)
Comisia II : Maior V. Protopop, Dr. V. Nitescu i Dr. S.
Campeanu. Destinatia : luzofca. (Brigada H. i Odeskaia).
Comisia III : Maior V. Plesnila, Vicar Jacob Popa §i I.
Cucu. Destinatia : Borisoglebsk (Brigada Tambovskaia).
Comisia IV : Maior Calotescu, Constantin Proca i Dr. N.
Nedelcu. Destinatia : Borisoglebsk (Brig. T.)
Comisia V : Maior Verulescu, Iorgu Toma §i Dr. E. Deciu.
Destinatia : Elet (Brig. Smolenskaia.)
Comisia VI: Maior Oheorghiu, Victor Branisce §i Dr. E.
Montia. Destinatia : Del (Brig. Sm.)
Comisia VII: Maior Aldescu i Dr. O. David (pentru
aprovizionarea voluntarilor ce se vor concentra.)

Nola : Numarul total al prizonierilor din aceste brigazi

dupe informatiile (foarte defectuoase) ale ocrugei, ar fi de circa
22.504 oameni i 25 ofiteri, repartizati: in brigazile Harkov i
Odesa 13,200 soldati i 2 ofiteri ; in brig. Tambov 4032 sold.
*i 16 ofiteri ; in brig. Smolensk 5272 soldati i 7 ofiteri.

6t1.995--

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.
8-12 Julie.

Spre marea de Azov.

In locul stepei de alladaM. Popor bun, guvernanli refl. Not femeile am
salval pe Kerensky". Port ca la noi. Un Irate Moldovean. Ciort ih snalel.
Un miting femenin. Imperial tut Pelru cel Mare. Harkovul. Un alt Moldo-
vean. Un pribeag sdrb. Escio Po lfa nie sginela. Sosirea la luzovo.

In dimineata zilei de 8 lulie pleaca comisiile V §i VII,

iar dupe ameazi se inbarca pentru plecare in gara Kazanului
comisiile II, III §i IV.
Comisiei noastre, a IIa, i-s'au desemnat ca centre de
operatiune circumscriptiile luzovo §i Lugansk din gubernia
Ecaterinoslav, situate deasupra marii de Azov. In acele parti
sunt cunoscutele mine de fer §i carbuni, un mare numar de
intreprinderi industriale, de fabrici §i uzine, in cari lucreaza
foarte multi prizonieri.

In preajma Moscovei, in umbra padurilor ce o inconjoara,

sunt o multime de vile (dacia) in cari se adaposte§te pe timpul
verii lumea bogata din ora§.
Aceste vile sunt construite in stilul cel mai modern. Ele
sunt adevarate cuiburi de fericire pentru proprietarii tor. Aici
se intalnesc §i petrec in aerul proaspat de padure §i camp
aristocratii §i frumusetele Moscovei limp de trei Juni cat ora§ul
se inabu§e sub puterea ar§itei de soare.
Din distanta in distanta dealungul caii ferate, care incinge
Moscova, intalnim dese grupuri de escursioni§ti. Cum e Dumineca
i§i pot permite §i cei legati mereu de lucru sa se plimbe. Ei
canal din fla§nete, se dau in leagane, danseaza sau tin mitinguri
§i toti sparg semi* de floarea soarelui (semiciki.)
www.dacoromanica.ro
 SPRE MAREA DE AZOV 57

Parnantul din tinutul Moscovei e acela$ Omani galben,

lutos si pujin roditor. Nu se produce aci decal secare, cartofi,
orz, oyes si putine legume.
Trenul se deperteaza, gonind din ce in ce mai tare, din
raza Cetejii Sfinte, care apare in lumina ultimelor raze de
soare ca un vis ce se distramil pe incetul $i pe mesura ce
omul reintrii in realitate.
Pe linia care merge paralel cu a noastre (in Rusia sunt
multe linii ferate duble) intalnim adeseori trenuri cu militari.
Dupe cele vezute pane acum $i dupe lemuririle ce dejinem
nee intrebilm eu drept cuvant : Lit ce ?" De aci incolo totul are
pentru mintea noastre infejisarea unei triste operete. Rusii nu
se vor mai bate serios. Ei vor strica mai mult decal vor drege.
Soarele a asfinjit. Si pe urma lui infinitul camp se cu.
funda in facerea unei nopji, luminate de o splendide lumina
de lune. Sub razele acesteia scapera din cand in cand, in de-
pertarile uria$ei stepe, ridicandu-se din mijlocul unor sate se-
rececioase cu case mici, acoperite cu stuf si paie, cupolele
marejelor biserici pravoslavnice.
La OH ne aprovizionem $i noi destul de des, ca toate
lumen cu chipiafok (ape fiarte) pentru ceai. E cel mai bun
leac impotriva plictiselii fire$ti pe drumul acPstui infinit.

La Riazan, un important centru de negot cu cereale si

care odinioare a avut cinstea se fie guvernat de romancierul
Cedrin (Saltikov), comisia a IV ne prireseste pentru a-$i des-
fhura in aceste Wadi activitatea.
La Riajsk, asemenea un centru comercial de cereale, se
desparte de noi $i comisia III-a pentru a se indrepta spre Tula
(ora$ cunoscut prin puternica sa uzina de tunuri) si Elej.
In locul stepei
de altgdatg.
Tinutul, ce strebatem de aci incolo e unul din cele
mai menoase din Rusia. El poarte numirea de Regiunea agri-
cold de mijioc (sredne zemledelcescoe prostranstvo.) Aci ste-
www.dacoromanica.ro
.58 SPRE MAREA DE AZOV

paneste acelas faimos cernoziom, care in anii buni produce,

fSr'S a reclama multa trudS, o imbelsugata recolta de gait], se-
car& orz, ovaz, cartofi etc., din care o -buns parte se trece in
alte regiuni ale Rusiei ni peste granite (prin Mariupol gf Odesa).
Acest tinut se intinde mai ales pe Wine raurilor Oka,
Donet, Don si afluentul acestuia, Voronej. Vasta lui intindere
sesoasii e pe alocuri raiata de lanturi de coline si de priduri
de mesteacan.
Parte mare din acest tinut era odinioara steps (prerie)
acoperita cu erburi, in cari pgsteau cele mai variate soiuri de
animate &affiance.
Astazi ea s'a transformat aproape intreaga in pilmant
cultivabil pi pe locurile pustii de odinioara s'au ridicat orase
puternice $i sate in plina prosperare.
Pe ramilsitele de stepil cresc ciurde de vaci, numaroase
turme de oi, cu lona moale, tigaie $i herghelii de superioare
soiuri de cai, printre cari si faimosii cal de povarii rusesti.
Populatia, Rusii Mari, mestecati cu Rusi Mici, se ocupti
in prima linie cu agricultura, apoi cu economia de vite si cu
grlidinaritul. Ei cultiva si foarte multS sfeclii de zahilr.
Taranii din aceastil regiune, mai bine situali materiali-
ceste decal cei din alte p5rti, sunt robusti si plini de sanState.
Gospod5riile for sunt maxi, spatioase si au lumin5 din belsug. Ca-
sele for sunt acoperite in cea mai mare parte cu tinichea,
asemenea un semn de bunfistare.
Sunt insii in aceasta regiune gi multe proprietSti mari.
Taranii, dornici de a acapara tot primantul pe seama tor, as-
teaptii cu neastampar infaptuirea grabnica a reformei agrare,
promise de guvernul provizoriu.
Orasele sunt centre importante comerciale. Industria s'a
desvoltat si ea destul de bine. In cuprinsul $i imprejurimile for
sunt numaroase fabrici si uzine, laptartt, mori moderne cu aburi,
fabrici de zah5r etc.
Populatia oraselor e amestecatii. In afara de Rusi, cari
formeza majoritatea, sunt gt foarte multi Ovrei, Armeni, Mari,
Oreci etc.

www.dacoromanica.ro
 SPRE MAREA DE AZOV 59

Popor bun,
guvernanti rat.
In g5ri, chiar dad"' descindem numai pentru cateva clipe,
lumea ne d'a asalt. Trani $i or5$eni sunt de o curiozitate bol-
nav5. Cuprin$i ton de frigurile revolutiei, ace$ti robi ai atator
prejudeati si superstitii i$i fac cele mai ciudate inchipuiri de
comisiile romane$ti $i de venirea acestora aci. Ei se intreab5:
eine $i ce suntern, de ce am venit $i ce le aducem ?" Multi
"ne cred, ca $i in alte p5rn, Frantuzi" altii Sarbia $i cei mai
multi ne socotesc Avstrin" (Austrieci) sau Hermann" (Germani),
veniti din Avstria" gi Hermania". Se chinuesc insa toti s'a
priceap5 cum de not Avstriti" $i Hermann", cu cari ei se
gasesc in r5zboi am putut veni aci $i cum, dacit suntem pri-
zonieri, ni-s'a dat libertatea sa ne plimb5m prin Rusia. Incer-
carea de a-i l'amuri ii incurca $i mai mult. Cad acum, ei se
chinuesc sa afle ce-i aia Rumen" $i mai ales ce cautrt ace$ti
Rumani" in Rusia ? In sfortarea de a deslega enigma, ei ne
mfisurri cu dearamuntul $i cu o Cabdare divin5 de sus dela
nasturele chipiului panii jos in varful ghetei trudindu-se sti
desprindri de undeva deslu$irea care sa le impace gandurile.
Suflete intelenite ince, se prinde de ele $i le turbur5 once
li-se poveste$te. Cand cineva le spune, de$i ton ace$ti oameni
sunt iubitori $i seto$i de pace, c5 r5zboiul trebuie dus inainte
rfispund ca sunt $i ei de aceia$i p5rere. Astfel raranii lui
Tolstoi, care protestase odinioara impotriva pred5rii Port-Ar-
thurului, sunt gi ei, oricat de pacinic5 Ii firea, pentru conti-
nuarea razbaiului. Iar cand se arat5 c5 in armata ruse nu mai
e discipline si c5 asta nu e bine, ei r5spund potoliti $i re-
semnati :Da, nyef disfiplino."
... Dar iluzii nu ne putem face. Taranii ru$i sunt cel mai
bun mediu pentru propaganda, pe care o fac astazi oamenii
revolutiei. Cum nimenea din acest imperiu nu s'a gandit, gi
guvernantii mai putin, s5 satisfacia nevoile for de iota ziva gt
a$tept5rile cari tr5iesc in mod instinctiv in fiecare mujic, ei vor
fi foarte repede de partea acelora cari It promit tot ce doresc $i
cari Ii vor putea deschide drumul spre implinirea acestor dorinti.

www.dacoromanica.ro
60 SPRE MAREA DE AZOV

Debaclu, marele debaclu va veni. Conditiile lui sunt pre-

011ie. Nimic $i nime nu-1 mai poate impiedeca. 51 pe urma lui
vor suferi toll ...
De prhbu$irea ce se anunta nu va putea fi facut raspun-
zator acest popor $i mai putin acesti thrani. Et sunt a$a de
buni, blanzi, umili $i supu$i I Ochii for alba$tri resfrang numai
buniitate $i inocent5. Cine tie Ins dach in dosul acestei
profunde paci sufletesti nu se ascunde undeva rhsadul atavic
at bestiei, care &Ind va fi sgandiirit $i scos la lumina va in-
trece in cruzime pe sansculot $i pe Jacobinul sanguinar !?
Cat de r5i sunt unii guvernanti I 51 ce nefericire mare e
incon$tienta for pentru thrile pe cari be sthpanesc I

In vagonul $i compartimentul nostru pasagerii se impes-

triteaza dela o vreme in mod ciudat. Chlatoresc fel de fel de
natii : Rusi, Armeni, Ovrei, Mari, Greci etc., can toll discut5
chestiunile In ordinea zilei. Cativo cinovnici, imbriicati in ve-
chile for uniforme, sunt ingrijorati de furtuna care ameninth
Rusia. Armenii deplang nenorocirea fratilor din Azia, asasinati
in. mash de entre Turci. Tatartf tac, ei se gandesc probabil la
gloria $i la jafurile frecute. Grecii se laud5 cu intrarea statului
elen in razboi, care spun ei, a provocat o adev5ratii panich"
in Ihrile Puterilor centrale.
Noi femeile l'am
salvat pe Kerensky.
La Voronej capitala guberniei cu acelas nume, important
centru de industrie $i corned $i orasul de nastere at poetului
Kollov, se mai primenesc pasagerii. Unii se dau jos, Ali se
urea. In compartimentul nostru iau loc dou5 domni$oare. Co-
municative $i indrasnete, ca toate Rusoaiele, ele angajeaz5 re-
pede in discutie pe membrii misiunei romfine. Ne intreabh cine
$i ce suntem, de unde venim, ce chut5m in Rusia $i inchtrau
mergem. Le liimurim. Inteleg $i sunt multhmite.
Dar discutia continua $i in alte directii. Ea se intinde
asupra situaliei actuate din Rusia. Foarte bucuroase ne spun

www.dacoromanica.ro
 SPRE MAREA DE AZOV 61

c5 alegerile pentru dum5 (cari au decurs dupa plecarea noa-

stril) au fost favorabile lui Kerensky. Noi femeile l'am salvat",
spune cu entuziasm una. B5rbaiii l'ar fi batut $i dac5 noi
n'am fi avut drept de vot si nu l'am fi votat, astizi Moscova
ar fi in infirm comunistilor".
Asadar5 D-voastrii sunteii pentru restaurafie (restabIlirea
iarismului)?, observ5 glumind prietinul C.
Doamne fereste, raspund ambele Rusoaice. Ce-am in-
mormantat, continua una, cea cu ochi negri, nu mai vrem sa
desgrop5m. Tarismul e mod pentru totdeauna. Rusia va irat
deaci incolo in libertate. Ne-am s5turat si de camaril5 si de
cnut si de Rasputin Ne doare numai ca soldatul nostru nu
vrea s5 se mai bat8. Si ne temem de German', did nu vrem
sä schimbam un jug cu altul. S'apoi vrem sa ne cinstim pi cu-
vantul dat aliatilor.
Ei... la urma urmelor, dacti vor refuza barbatii s5 mai
mearg5 la front, vom merge noi femeile, intervine &aria cea-
lalt5 Rusoaic5, o blondina cu ochi albastri. Deja primul ba-
talion femenin e gate de mars...
In aceasta clip5 1mi arunc involuntar ochii pe fereastra.
Depute in marginea unui sat se Inalt5 siluetele sombre ale
unor mori de vent Stranie replic5 Desi poate acest virgin
entuziasm ar fi meritat mai multi" consideratie.

Port ca la noi.
La Hici coboram pentru a schimba trenul (peresadka).
Cara deaci e plin5 cu lume de toate neamurile si de toate
condiliile. Sunt pi cateva 15rance, cari la port si infalisare sea-
m'ang. mull cu farancele noastre din satele Ardealului. Ele
poart5 opinci de papur5, iar glesnele li sunt infasurate panii
la genunchi, cu postav alb, incins cu sireturi negre. Sumanul
lor lung, alb si felul cum poart5 basmaua completeaz5 portul
femeilor din satele dela poalele muntilor nostri. Ele au ace-
leasi priviri sfioase, bune, si blande s'aceleasi fete pline de
s5n5tate. Parte mare din ele sunt pastorite. (In gubernia Vo-
ronejului e o intinsa economie de vite.)

www.dacoromanica.ro
62 SPRE MARE A DE AZOV

Dupa o asteptare de 5 ore, dela 10 sears 'Ana la 3 di-

mine* (cand era deja ziu5), traite bile() Brea atmosfera de
fum de mohorcd si de mirosurile acre, pe cari le exaleaza nu-
maroasele trupuri intinse pe podelele salii de asteptare, so-
seste in fine trenul.
Fiind asediat de o enorma lume cerem interventia co-
mandantului mililiei, un praporscic, $i-1 rugam sa ne face rost
de locuri. Dar dupa ce ii spunem cine suntem si ne justificam
calitatea cu documentele ocrugei el ni raspunde, privindu-ne
de sus si aproape cu dispret, ca n'are nici un ordin dela su-
periorii lui in aceasta privinta.
Refuzati, ne facem cu supreme sfortari not insine loc in-
tr'un compartiment. Aci e aceias lume pestrita. Un ovrei vor-
beste cu multa staruinta de situajia actuala. El e bucuros de
revolujie, care i-a scapat de tratamentul special, la care erau
supusi sub vechiul regim. Svoboda, asa se numeste noua era,
rezultata din revolutia dela sfarsitul lui Februarie, inseamna li-
bertate pentru toll. Ovreiul vorbeste $i de Romania. El are cu-
vinte de indignare si revolts la adresa acestei tari, care per-
secuta neamurile si religiile straine. Rusia de acum nu merita
critica si ocara nimanui", conclude fiul lui Izrael I

Ciort ih snaiet . ..
Cand sa ne lamurim asupra subiectului pus in discutie
trenul soseste la Kupiansk. Aici ne coboram din nou pentru a
lua trenul spre Djebalzevo.
De luni de zile trenurile nu mai circula regulat. Ele sunt
in mare intarziere si incarcate totdeauna cu enorme mase de
oameni, printre care se amesteca numarosi militari, cari vin cu
permis sau fare dela front.
De vremea so sirei trenurilor nimeni nu stie sa dea vre-o
informajie. Ele vin cand pot $i pleaca din gad dupa ce aduna
loath' lumea sau dupa ce se acaja de el toil cei dornici de pribegie.
Rusii nu se plang insa de loc in contra intarzierilor. Ei
asteapta cu cea mai perfecta rabdare. Pentru Muscali fimpul

www.dacoromanica.ro
 SPRE MAREA DE AZOV 63

nu are nici o importan15. Ei triiesc ce e drept fn el, dar nu

prin el. Spatial are asemenea numai o importanla relativ5 pen-
tru Ru§i. Se pare c5 for li indiferent dace se gasesc Intr'un
loc sau in altul. Aproape sau departe, ei sunt pretutindeni in
Rusia §i cum nu cunosc alt5 tars decal aceasta Rusie infinit5,
ei o confund5 instinctiv cu globul pamantesc insu§. Feta li§ti
§i sceptici, cum sunt, for le indiferent dac5 se gAsesc pe un
punct sau altul al acestui glob.
Pada la sosirea trenului calatorii ru§i discut5, fin sfaturi
§i sparg mereu semicichi. Prezenfa noastra li da un obiect de
distracfie in plus. Ei se adun5 in jurul nostru §i ne exami-
neaza tacufi §i Mal a clinti din loc ceasuri intregi. Tarziu
unul cate unul se rupe din cercul numaro§ilor casc5-gurfi §i
se departeaza inganand aparte pe un ton de manie spontan5 :
Ciort ih snaiet I" (Stie-i Dracu). E §i aceasta un fel de a se
imp5ca cu lucrurile, a§a cum sunt. Bietul Rus neputand infe-
lege de ce strainii A§tia sunt aci §i care e rostul venirii lor,
se impact' cu enigma in sine §i nu §i mai bate capul cu des-
legarea ei. InjurAtura, a§a cum e, si cum o spune Muscalul,
este cea mai clasicii espresie a docilitafil §i resemn5rii lui.

Un miting femenin.
Fiindc5 trenul nu-§i mai anunfii sosirea, ne hot5ram s5
facem o scurt5 incursie in comuna. Kupianscul e un mic opid,
cu a§ezare primitivk cu case invechite §i acoperite cu tinichea
ruginitA. Magazinele sunt inchise, de§i sunt numai 4 ore dup5
mass, §i largile ulifi pustii.
Populafia comunei in majoritate femei (barbafii sunt in
r5zboi) e adunat5 la un miting ce se fine in centru.
Un orator in costum de uvrier vorbe§te avantat sobraniei
femenine.
Prezenfa celor doi straini deconcentreaz5 auditorul. Fe-
meile i§i indreapt5 privirile spre nouii venifi §i'n ochii for se
desemneaza acela§ obicinuil semn de intrebare : eine suntefi
§i ce c5utafi ad?" Oratorul abia i§i mai poate continua vor-

www.dacoromanica.ro
64 SPRE MAREA DE AZOV

birea. El vorbe§te de razboi, de nacazurile actuale, de drep-

turile poporului, de egalitatea sexelor
Femeile asculta cu jumatate atentia, iar dupe ce ,tova-
ra$ul" iii sfarseste cuvantarea, tovara§ele" propun sa Mai o
petitie la jar ca sa le sloboaza barbajii acasa."
Nu departe de sobranie cateva Poloneze stau de vorba
pe o paji0e verde si rad de cele ce casca gura la miting.
Ele ne spun di sunt refugiate din Polonia 5i ca locuesc la
familii poloneze, care au fost colonizate aci inainte de razboi.
De§teptaciunea §i inalta conOinta de lucrurile la ordinea zilei
a acestor femei, in aparenja simple, sunt surprinzatoare. Ele
vorbesc cu indrazneala §i cu convingere de idealul Poloniei.
Urasc pe Ru§i pentru tot raul ce li-In facut §i sunt bucuroase
de caderea Rusiei avand credinta ca. Polonia va reinvia mai
degraba prin infrangerea decal prin victoria Moscovitilor.

Un frate Moldovean.
Fiindca prizonieri nu sunt de loc in Kupiansk, ne rein-
toarcem de vreme in gars. Si pang la sosirea trenului, care s'a
anuntat peste o or& ne mi§cam pe peronul, captu§it literal-
mente cu coji de semicichi. Doi militioneri, cari tin sa face gi
ei ceva, ne acosteaza : Va§i documenti ?" Scoatem §i le ara-
tam documentele. Unul e satisfacut cu pecetile de pe ele, der
celfilalt insists sa cunoasca §i textul. Ne0iind insa carte roaga
pe un nadragar dealaturi sa citeasca actele. Pe masura ce
nadra.garul cite§te, Warn de seams ca Wet mililionerului se
lumineaza §i ochii ii rad.
D-voastra sunteti dela Romania ?, intreaba el emotionat
intro limbs curat romaneasca.
Dal
Si eu mi-s Moldovean, ne spune el cu un apasat ac-
cent de muljamire, inapoindu-ne documentele.
De unde e§ti d-ta ?
Ja deaici, din Ekaterinoslayski gubernie.
Sunteti multi pe acolo?

www.dacoromanica.ro
 SPRE MAREA DE AZOV 65

Da foarte multi.
lalt militioner §i lumea strains din jurul nostru asculta
cu gura cascata, conversatia. Nu pricepe nimenea nimic din ce
se vorbe§te, dar cred ca toti ace0 perdevara ar continua &I
ramana neclintiti multa vreme in aceasta posture caraghioasa,
chiar dace li-ar infra la fiecare cate-o musca in gura.
Mu ltamita acestui frate Moldovean reuOm sit patrundem
§i sit ne gfisim loc inteun compartiment din trenul care sosegte
incarcat cu lume. Facand intrebuintare de calitafea lui, el
convinge §i mai sile§te pe pasagerii din ace! .compartiment,
sit -1 evacuee pentru spetialnaia rumanskaia misia".

Imperiul lui
Petru cel Mare.
5i astfel ajutati de acest frate putem incerca sit ne odih-
nim putin oasele, sdrobite de oboseala, inteo cetate asediata
din toate partile.
0 cucoana insa care e instalata §i ea in compartimentul
nostru §i care nu §tim de unde vine, dore§te sit §tie cine suntem.
E o femeie de varsta mijlocie, de o superb eleganta §i
de o distinso frumusete. Ochii ei mari gi negri sunt coroana
acestei frumuseti.
Informata de starea noastra civila, ea ne spune la randul
situ ca e solia unui colonel cazac din Cuban.
Si cum toate Rusoaicele tin sit dea un ezamen despre ce
§tiu §i pot in fata unui strein, frumoasa dame tine sit dea §i
ea acest examen. Vorbind de evenimentele la ordinea zilei, ea
condamna revolutia gi se ridica cu asprime impotriva celor
care au facut-o aratandu-§i tot dispretul pentru fovardp, can
duc Rusia in peire".
Considers insa ca provizorie situatia de azi, crede ca
imperiul moscovit se va vindeca repede de boala care s'a abatut
asupra lui §i-§i va recapata stralucirea de altadata. Intro poezie,
comisa de ea §i pe care ni-o cite§te cu patos, ea chiamrt in
ajutorul Rusiei pe eroul care sit redea acesteia stralucirea de
pe vremea lui Petru cel Mare.
5

www.dacoromanica.ro
66 SPRE MAREA DE AZOV

Dela o vreme somnul ma biruie 5i las astfel altora feri-

cirea de a afla tactica §i metodele, prin cari intelege frumoasa
Cazadi sa inffiptuiasca restauratia in Rusia.

Harkovul.

Unul din cele mai marl orate ale Rusiei §i cel mai im-
portant centru din estul Rusiei Mici, Harkovul, cade in afar
de drumul nostru. Regretfim mult ca proasta mar§uta ce ni s'a
dat la Moscova nu ni-a lust putinta de a trece prin el. Harcovul
e cunoscut mai ales pentru comerful sau foarte ,desvoltat §i
pentru industria sa bogara. An de an se transports aci pe acele
patru linii ferate, care-I leagfi cu marea, cu apusul, cu Nordul
§i cu Estul, mai ales cu ocazia celor patru marl tfirguri de peste
an, enorme cantitati de miirfuri, vite §i materii prime cari, acestea
din urmfi transformate in articole de comert, se tree in alte
regiuni ale Rusiei sau se esportfi peste grani15.
Dar Harkovul este §i unul din cele mai de seams centre
culturale din Cara ruseascfi. Acolo e o universitate bine cer-
cetatri avfind o facultate tehnidi cu o foarte budi reputatie §i
facultate de medicine pentru femei, 5coli superioare de comert
ri industrie §i o multime de alte §coli inalte, secundare §i pro-
fesionale pentru ambele sexe.

Un alt moldovean.
La Djebalzevo ne a§leapti o alts peresadcra I In entu-
ziasmul nostru, cam obosit, ne gandim sa adresfim ocrugei dela
Moskova 0 telegramii de multi-mire. Dadi comandamentele ru-
se§ti o fi fiicut tot astfel de planuri pentru razboiul Rusiei nu-i
nici-o mirare ca osta§ii ru§i nimeresc acasil in loc de front.
Cfiteva ceasuri trebue sa a5teptilm §i aci in acela fum
gros de mohorcrt §i acrealrt de trupuri omene§ti trfintite pe jos.
Din fericire cineva se angajeazil sa ne tie de urfit.
Pe peron un om in vfirsta mature enormele gunoaie de
semicichi §i cum munca lui merge greu din cauza trupurilor
trfintite pe jos, mo§neagul li trage o injurritura pe romfine§te.

www.dacoromanica.ro
 SPRE MAREA DE AZOV 67

Da D-ta esti Roman ?I

Omul surprins de intrebarea facuta in limba lui isi intre-
rupe meseria si ne priveste zambind prietinos:
Ba-s Moldovean I
De unde ?
Deaici din Cetdrnalatdia Rota.
Unde-i aia ?
Da ... ad I
Sunteti multi pe-aici ?
D'apoi santem destui in toate rotele.
Da ce-s alea rote ?
D'apoi ... locurile astea unde sedem not ...
Bucurosi de intalnirea cu acest frate asteptam cu mai
putina nerabdare trenul.
Pada' atunci indrugam cu el tot ce ne vine in minte.
.. . Cand or hi venit aci atyetii nostri, eu nu stiu. Da
o hi tare de mult.
Ei au fost in slujba la tar ...
Da ce spun Rusii astia de revolutie ?
Rusii-s tare prosti, tiomnai, cum zic ei. Au dat jos pe
taru s'amu nu stiu ce sa face ...
Da -D-ta n'ai vrea sil mergi in Moldova ?
Ba a$ vrea zau, di s'asa n'am nici-o prindere pe-aici...
Fericit de ademenitoarea perspective din viitor fratele
nostru Moldovean ne ajuta, ca si consangeanul dela Kupiansk,
sa ne gasim locuri in tren. Ce bine ar fi, dace la fiecare schim-
bare de tren am (la peste cate-un Moldovean. Dar de acum ni
se spune ca nu vom mai cobori Omit' In Iuzofca.

Un pribeag sarb.
Escio Polsa nie sginela.
In noul compartiment facem cunostinta unui ()filer sarb,
care merge la Mariupol. El a fost in divizia sarba, care a luptat
in Dobrogea, alaturi de armatele romane. Resturile acestei divizii
transformate in batalion, s'au retras la Odesa. Doua dame, o
5'
www.dacoromanica.ro
68 SPRE MAREA DE AZOV

Poloneza §i o Armeanca cari sunt in acela compartiment, in-

tervin §i ele in discutie. Poloneza, o femeie solid construita i
plina de temperament, aduce pe tapet, in legatura cu revolutia,
chestiunea drepturilor femeii. Ea este pentru deplina egalitate
a femeii cu barbatul.
Numai sa vrea §i Dumnezeu", observii somnuros ofiterul
sarb.
'Cealalta, Armeanca, ii lass barbatului toate drepturile po-
litice, cad ea socoate ca-i destul balamuc in Rusia, la ce sa-1
mai mareasca i femeile. .

Poloneza raspunzand crede din contra di Rusia n'ar fi

ajuns in halul de azi dace ar fi fost invers, adeca dace con-
ducerea 'aril ar fi fost in mana femeilor sau &cif femeile ar
fi cel pujin egale in drepturi cu barbajii.
Armeanca trebuind sa coboare la Enacheoo discujia se
curma aci ... Lasali in pace de aceasta ciorovaiala femenina
atipim degraba, infranji de oboseala drumului fara sfar§it.
Din cand in cand ne trezesc insa accentele rupte, indu-
rerate i mandre ale imnului polonez. Neastamparata poloneza
fredoneaza opotind o strofa din Escio Po 4a nie sginela".
In zorii zilei conductorul ne anunla ca am sosit la luzovo.
Tresarim, ne strangem grabili bagajele §i descindem dupa cinci
zile de calatorie continua i chinuita in mica stajie a luzofcei,
jinta finale a drumului nostru.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

11 Julie 7 August.

La Iuzofka.
In gar& Ora$ul Iuzofka. La comisarial. So /ii Broz. Nepolul lui Balfour.
Uzinele noui. Vielka. Providence Russe. Intre lovar60`. La uzinele me-
talurgice. Sguro de c6rbune fI ganduri. Un vestitor simbolic. Se tnscriu
volun/arii. Un scurt popas f.0 despOrlire. VRA$MA$IA SOVIETELOR.
La sediul sovietului central. Incercarea dela 3/16 lulie. Ecoul loviturel
dela Petrograd. Pe lki, Rucencovo, Krasnogorouka, Sofia. Seicias. CON-
CENTRAREA VOLUNTARILOR. DEZASTRUL DELA TARNOPOL. PH-
cazul Nr. 1. LA GR1$1NO, REVENIRI-PRECIPITARI. Intaia jertfo.

Se crap5 abia de ziu5. Orasul e la o distant5 de 7-8

verste. Si nu-i nici o tr5sur5, Cativa lovarasia, cari asteapt5
trenul dinspre Mariupol, ne ajuta la caratul bagajelor. Vrem
sii-i cinstim, dar ei refuz5 bacsisul spuniind di nu primesc sä
fie platiji pentru binele ce-1 fac.
In sala de asteptare trezim pe mica d-soars care doarme
la bufet s'o rug5m sä ne dea un ceai. Nemullamit5 c5 i-am
turburat* somnul ea ne striga suparatii : Asteptali panii fierbe
samovarul".
Ne aseiarn pe o banca si astept5m sosirea vre-unei tr5-
suri. Trenul, micul vicinal care leagli gara cu orasul, va pleca
abia pe la orele opt.
Cutropili de oboseala in lungul drum de 3000 de
verste, parcurs cu atata schimbare de tren, n'am dormit aproape
de loc , atipim si dormim dusi piing cand ne trezesc razele
soarelui, cari patrund imbelsugate in murdara sal5 de asteptare.
In jurul nostru da tarcoale aceias lume curioas5. Ea ins
e mai vorbAreal5 ca in alte p&p. Tovarasii" ne dau informalii

www.dacoromanica.ro
70 LA lUZOFK A

asupra drumului spre oral, asupra vietii si imprejurarilor deaci.

Un ovrei ne invite siret la o parte si dup5 ce tine s5 cunoasca
scopul venirii noastre aci, ne atrage atentia cu o simulate bu-
navoint5 s5 fim cu b5gare de seams cad Iuzofca nu e de loc
la adapostul turburarilor, prin care trece astazi Rusia. Uvrierii
deaci vil vor face multe neajunsuri I", ne spune el discret.
CStre orele 8 plec5m spre mica halt& asezat5 aproape-
de gars. Deaci contururile orasului se deseneaza in toat5 in-
tinderea si lumina lor. Iuzofca e alatuita din dou'a Orli deo-
potriv5 de intinse : una orasul propriu zis cu cladiri marl, so-
lide si cu biserici majestuoase, alta pare o anex5 provizorie a
celui dintai. Aceasta e cartierul uvrierilor, alcatuit aproape nu-
mai din baraci. In interiorul orasului si jur imprejurul lui se
Inalt5 numgroase fabrici si uzine in plin5 activitate.
Intreagh' aceasta regiune, numit5 Regiunea de stepd
(Stepnoi Krai), e plin5 de minereuri : c5rbune de cea mai buns
calitate, antracit, fer, mercur etc.
Calitatea pamantului deaci e ceva mai slabs decal aceia
din alte regiuni. Recolta este ins s'aci destul de bogatra. 0
insemnata parte din graul, secara, orzul, meiul si porumbul
care se produc aci, se exporteaz5 prin porturile Milli negre
peste granit5.
Dinspre oral si din directia fabricilor se scurg spre garli
numaroase care inarcate cu m5rfuri. Cei cari le conduc poart5
chipie austriace. Sunt prizonieri austro-ungari. Ei ne cerceteaza
indelung, isi fac streasinfi cu manile In ochi si se trudesc sä
desluseasa cine si ce suntem. Imbracati in uniforma for ciu-
da15, ei par in lumen deaci niste figuri elite din muzeu.
Dup5 mult5 asteptare un tren mititel isi face in fine apa-
ritia in zare. Rusii l'au botezat Balfurovka, dup5 numele lui
Balfour, care i-a dat fiint5 si care este primul actionar al uzi-
nelor metalurgice din Iuzofca. Micul car de foc face un cerc
complet, el trece prin raionul tuturor fabricilor, cari ezistau
and s'a 'Scut, traverseaza Iuzofca si deacolo prin partea opus
se intoarce la gall pentru a incheia circonferinta.
Conductorul tine sii fie foarte amabil cu musafirit streini.
El ne face loc inteun compartiment spatios si curet, in care

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 71

nu mai lash pe nimeni si refuza printr'un gest delicat sh ne

incaseze taxa.
Oraaul Iuzofca.
La statia Nr. 2 din oras ne dam jos. Aci nu gasim niciun
hamal. Insitutia aceasta a fost desflintata de revolutie. Pasagerii,
oricine ar fi ei, sunt nevoiti sh-$i care singuri bagajele.
Asezati pe un sir de coline, Iuzofca n'are nimic frumos,
nimic simpatic si nimic atriightor. Ea continua a fi ceiace a
fost dela intemeierea ei de calm Englezul John luz : o vasta
intreprindere pentru esploatarea $i prelucrarea minereului dead.
E un oras de sgura acumulath $i de munti de carbune. Cal-
dura alimentath de dogoarea acestor munti e sufocanth. Aerul
incarcat de fum si funingine e aproape insuportabil.
Populatia luzofcei e foarte amestecath. In afara de Rusi,
cari alchtuesc majoritatea, sunt foarte multi ovrei, armeni si
greci, cari detin aproape lot comertul si industria mica din
oral. La acestia se mai adaugh un numar mai mic de thtari
si turd.
Industria mare e in mani engleze, francezet cehe si ruse.
Izvorul principal de trai al lumii de aci e munca in fabrici.
Cartierul uvrierilor e aproape de douh on mai mare decal
orasul propriu zis.

Hotelul, la care descindem, Grande-Bretagne, deli cu-

noscut ca cel mai de seams in Iuzofca, e o pildil de curatenia"
in care e jinut acest oras. Mobilierul inoata in sgura de car-
bune si'n plosnite ; taracanii (gandaci-svabi) fantfinesc din
crepaturile peretilor si podelelor si soarecii se plimbh pe sub
paturi si nuntesc ca voda in loboda.

La comisariat.
Inca in ziva sosirei dupe ameazi ne palm sh lutim con-
tact cu comisariatul orasului si at districtului, care este auto-
ritatea chemath sh ne dea concursul pentru indeplinirea mi-

www.dacoromanica.ro
72 LA IUZOFKA

siunei noastre. El este instalat in partea de jos a orasului intro

cladire veche, cu aparenta de puscarie tarista. La poarta aces-
teia flutura drapelul rosu al revolutiei, infipf in varful unui stalp
cu culorile imperiului. Caliva militioneri motaie pe o lavita co-
plesiti de caldura. Treziti ei raman tablou in fata celor trei
aystriti", dar dupe Ce ii lamurim ca nu suntem prizonieri, ei
se grabesc sa ne conduca pe niste scari putrede, dealungul
unor coridoare intunecoase la biroul tovarosului Comisar.
Acesta un barbat lanai., de stature inalta, cu chip blond,
luminat de ochi senini, albastri st cu o infatisare de o nefa-
With' naivitate se ridica dela masa $i ne intampina cu toata
bunavointa.
Abia 11140 la comisar dau buzna aci toti omenii din ce-
lelalte birouji, cei caliva militioneri si alti gura-casca veniti de
pe drum.
Biroul d-lui comisar se transforms astfel in cateva clipe
inteo adevarata 'sobranie.
Docursointele pe cari i-le punem la dispozitie nu le ci-
teste numai el, ci inireg norodul adunat. Cativo trapadusi des-
culti slovenesc $i ei odata cu comisarul hartiile prezentate.
Comisarul ne spune Ca are deja cunostinta de misiunea
noastre st ne arata ordinele pe cari i-lea trimis comandantul
militar (voienski nacialnic)' din Bahmut, prin care ii pune in
vedere ca sa ne dea tot concursul.
Cat priveste planul practic de actiune d-1 Comisar si sotii
nu stiu sa ne dea nici o indicatie. Cu bate esplicarile noastre
ei nu izbutesc sa desluseasca bine ce voim si nu stiu fireste
nici ce sunt Transilvanenii, la cari intreprinderi lucreaza si in
ce numar.
In cele din urma, dupe multa bataie de cap, un lova*
al comisarului, ca iluminat de o ideie salvatoare, ne lamureste
ca in fabrica de bere pivovarnai Zavod, asezata la o
distanta de 10-12 verste de oras s'ar fi gasind o doamna,
solia unui capitan ceh, o femeie energies $i culla', care ar fi
adunat pe prizonierii cehi pe care i-a trimis la drujina ceheasca
dela Kiev. Ea v'ar putea da cu siguranta $i D-voastra infor-
matiile necesare", ne lamureste ajutorul d-lui comisar.

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 73

Din fericire aceastil dam& care in atmosfera deaci lua

proporjiile unei figuri mitice, poate fi push la curent prin te-
lefon de prezenia delegajiunei romfine. Dansa invite delegajia
la pivovarnai zavod §i promite di va trimite in grabs un auto-
mobil s'o aduch.

Mulfumiji deocamdath §i cu atata ne desparlim de d-1

comisar §i de toji tovarh§ii lui, cu cari ne strangem manile
prietine§te.
Iar pang la sosirea automobilului ne infaji§em i coman-
dantului prizonierilor din regiune, praporscicul Zubin, un per-
sonaj naiv §i care fie tot atata cat §i not de prizonierii ro-
mani din aceste phrji.
Pe inserate sose§ie in fine automobilul. Luhm cu not §i
pe d-1 Zubin. Drumul pang la fabrica de here e plin de pi-
toresc. Lanuri bogate de grail a§teapth seceri§ul.
Sirenele fabricelor, semhnate pe loath aceasth intinsa
ample, vestesc sfiirOul muncii din aceasth zi.
Carduri de muncitori bhrbati, femei §i copii se in-
dreapth palizi i franli de greul muncii spre chscioarele for
din suburbiile ora§ului. Ei petrec cu priviri infrigurate pe ciu-
dajii strhini, cari strecoarii in mintea for chinuith un bogat ma-
terial de Iritrebliri i de turburare.
Dupe un ceas de drum suntem la porjile fabricei de bere.

La sofa Broz.
In foiwrul unei bogate vile, incinse cu o splendid co-
roanh de brazi, cativa domni §i o doamna a0eaptli pe musa-
firii anunjaji.
Un domn de stature Irian blond inspirand incredere, sim-
patie i devotament la cea dintai ph§ire, ne ese grhbit in cale.
E d-1 Broz, directorul fabricei i unul din acjionarii ei cei mai
de seams. Cucoana, o blondinii de o ingrijith eleganjh i cu
priviri de un albastru fermechtor este sojia d-lui director.
Dansa este dama", despre care ni-au vorbit tovar4ii dela

www.dacoromanica.ro
74 LA IlIZOFRA

comisariat. Atata c5 in afar de o impresionant5 ging5$ie fe-

menin5 pi delicateta occidentals, ea nu are nimic extraordinar.
Ambii ii fac membrilor delegatiei romane o primire plinfi
de caldurfi, de sinceritate $i de un devotament in adevfir frfitesc.
Ceilalti trei domni sunt Englezi, actionari ai fabricei de
bere $'ai altor fabrici din regiune. Ace$tia igi p5streaz5 calmul
for obicinuit MI5 de nouii sositi, Farr; ins5 a reu$i se -pi alunge
din priviri un firesc semn de intrebare.

In riicoarea agreabil5 a foi$orului drumetii romani TO is-

torisesc povestea venirii for aci. D4 Broz $i d-na ici dau cu
parerea ca suntem putin cam intarziati, deoarece consiliile mun-
citore$ti, cari s'au constituit in toate fabricile pi cari in timpul
din urmli au devenit foarte puternice, ne vor pune piedeci la
ridicarea voluntarilor.
Cu toate astea ei ne promit ca ne vor da tot concursul.
D. Broz e unul din primii initiator; ai legiunei cehe, care
a luat parte in luptele contra Ausiro-Germanilor in cadrele
armatei ruse. Dansul a fost °fifer austriac. Surprins Ins de
r5zboi in Rusia a preferit, impreunii cu alti prietini, sa r5man5
aci pentru a participa la infilptuirea idealului national ceho-
slovac.
La masa elegantfi $i copioas5, cum de mull n'am avut
parte discutia se desfii$ur5 asupra situatiei din prezent. Cei
trei englezi o viid in culori foarte negre. Ei sunt haeriti sa
piece din Rusia, a$a cum au f5cut mai top slreinii, cid sunt
convin$1, ca turburarile de azi nu se vor 15muri degrab5. D.
Broz, cu tot optimismul s5u, nu vede nici d-sa modul cum Ruth;
va putea s5 se refac5 $i s5-$i reia rolul de combatant serios
in rfindul aliatilor. Numai d-na Broz r5mane inflexibila. Credinta
ei in victoria finale $i'n biruinta dreptatii ii sugereaz5 accente
de admirabil5 energie $i entuziasm. Praporscicul, care golise
cateva halbe de bere $i care Omit aci urmarise impasibil con-
versatia, se ridicii deodatfi in picioare pi ca sguduit de c fort&
launtrica, nebanuiti, uitandu-se fix in ochii d-nei Broz pi scu-
turandu-$i enormele must5t; strigii cat poate cu glasul lui de

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 75

urs ragusit: Mort aux Germanski"... Foarte satisfacut de aceasta

momentana inspirafie, el evacuiazil in sanatatea frumoasei gazde
Inca o halba de here s'apoi incruntat si framantandu-ii ochii
aprinsi co si cum ar cauta niscai nemti, el se wale si isi
continua domestica mujenie.
Dupa masa sojii Broz ni alcatuesc un plan provizoriu de
acllune. Ei cunosc perfect relajiile deaci si sunt in cele mai
bune raporturi cu direcjiile intreprinderilor din regiune.
Invite apoi pe seful misiunei noastre ca sa locuiasca la
diinsii, iar pe ceilalji doi membrii It. S. C. $i pe scriitorul acestor
randuri ii incartiruesc in una din proprietatile fabricei de me-
talurgie, asezata cam la 3 verste de oras si 12 verste de fabrica
de bere.
Fericiji ca bruma noastre de noroc ni-a scos in cale pe
acesti doi oameni, ne desparjim de ei terziu pela miezul nopjii.
0 trasura ne conduce pe drumurile strimte, pustii si intunecate,
perdute in uriasele balarii de stepa, la cartierul ce ni s'a de-
semnat.

Dupa cale de un ceas sosim aci. Printre razele de lumina

ale unui enorm glob electric, fixat la o uriase poarta de fer, se
deslusesc contururile sombre ale unui castel cu aparenla me-
dievala, ascuns in umbrele unei margini de padure.
Doi zavozi uriasi ne intampina la intrare. Sunt cerberii
ce strajuesc trepjii de marmora ai acestui lacas, care in pus-
tiul deaci are ceva din castelul de pe Insula Morjilor.
Stepanul castelului, englezul Reveillon, directorul fabricei
de metalurgie, doarme undeva Intr'una din camerele dela etaj.
Un lacheu ne conduce in camera, care ni s'a destinat pentru
timpul cat vom sta aici si o jupfinease in costum alb, curat, ne
ofera inainte de culcare ceai, s-ervit in cesti elegante de porjelan
pe o splendida lava de argint.
Interiorul vilei e simplu, de o sobrietate engleza. Nu-i
nimic de prisos aci. Cateva tablouri infalisand scene de vane-
toare sau alciituirea catorva fabrici din regiune sunt singurile
podoabe cari decoreaza perejii.

www.dacoromanica.ro
76 LA IUZOFKA

Nepotul lui Balfour.

A doua zi la dejun ne intalnim cu stapanul casei. D. R.,
nepot al lui Balfour, e un barbal de aproximativ 35 de ani
§i de o infali§are distinsa. In statura lui inalta, in privirile
lui reci, stapanite, in fats lui marcata cu linii hotarate i in cu-
willful lui calm i cumpatat el intrune0e toate calitalile rasei
sale i ale stralucitei familii, din care i§i descinde originea.
Fara risipa de gesturi gi de vorbe, el ne roaga sa fim
oaspetii lui pe toata vremea cat vom ramiinea aci. N'are insa
nic:, parere §i refuza cu precautiune sa ne dea vre-o indicatie
asupra perspectivelor misiunei noastre. El ramane in toata ati-
tudinea lui Englez. Si noi 11 acceptam bucuros a§a cum e,
caci avem convingerea ca firea lui rezervala ne va ajuta tot
atata cat entuziasmul sotilor Broz.

Uzinele noi. Vietka.

Providence Russe.
Cu o trasura pe care ni-o pune d. R. la dispozijie vizitam
in dimineata zilei, acompaniati de praporFicul Z., pe care
comandamentul militar at Bachmutului l'a deta§at pe langa co-
misia noastra, doua din cele mai puternice stabilimente in-
dustriale din regiune : Uzinele Noi (Novai Zavod) i Vietka,
situate la 4-5 verste de oral.
Directorul acestora, un Rus de o foarte puternice con
structie, dandu-§i aiere de occidental ne informeaza ca numarul
prizonierilor Romani Transilvaneni, cari lucreaza in aceste
uzine e de circa lease sute. Ii cunoa0e, ne spune el, nu dupe
nalionalitate, ci dupe purtarea for sobra i dupe disciplina §i
conOenliozitatea pe care o dovedesc in munch. Si pentruca
sunt cei mai buni muncitori, cugreu s'ar putea lipsi de ei mai
ales in aceste vremuri, cand muncitorii ru§i se tin numai de
comitete §i de greve.
Numai scopul Inalt, pe care-1 urmariti m'ar putea indu-
pleca ca sa vii pun la dispozifie", ne liimure§te melancolic
d. director,

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 77

In dup5 amiazia aceleia zile vizitam, insotiti de astridatii

i de d-1 Broz, uzina Providence Russe (Ruskii providence.)
Dar aci nu putem patrunde w de u§or ca dincolo. La
intrare ne intampina un personaj, care pretinzand ca e comi-
sarul fabricei, ne spune c5 nu ne poate Ingiidui sa lam con-
tact cu prizonierii Fara permisiunea Consiliului lucrdtorilor.

Intre tovaraW.
Acesta i§i tine tocmai sobrania" Intr'o barac5 munctto-
reascii din preajma uzinei. Ne hot5ram s5 mergem acolo pentru
a solicita permisiunea. Abia intrati aci, baraca se umple de
lume. Muncitorii uzinei, b5rbati, femei 5i copii dau buzna ca
la minune.
Sobrania e prezidatil de uvrierul Anton Djacenko, ales
prin sufragiile majorit5tii. lar agendele secretariale le inde-
pline0e o tovar4e, urat5 la chip, dar cu aiere de inteligentil
i vioiciune. Ea poarta ochelari americani, prin care cerceteaz5
cu deam5nuntul pe noii sositi.
D-1 Broz esplic5 comitetului inteo ruseascA curent5 rostul
misiunei noastre §i face o scurta espunere a luptelor nationa-
litatilor din Austro-Ungaria ar5tand di acestea tind s5 ajungel
la aceia§i libertate §i dreptate, la cari prin sfort5ri uria5e a
ajuns poporul rus."
Dup5 dansul vorbe§te prietinul C., membrul misiunei. D-sa
spune celcir adunati c5 e Transilvanean $i arata starea de
oprimare a poporului roman din Transilvania, care ca §i to-
var50" ru§i a luptat i lupla de veacuri impotriva Tarismului
austriac" i care asemenea poporului rus urmare0e detronarea
tarului" deacolo i intronarea unui regim de libertate, identic
aceluia din Rusia.
Terrninand ofiterul roman, dupg dansul is cuvantul se-
cretara consiliuiui Sofia Sergievna Oerbanienco care
intr'un discurs colorat i plin de accente vioaie, face elogiul
revolutiei ruse0 i conclude c5 poporul rus nu trebuie sa fie
egoist, el are datoria s5 ajute §i revolufia altor popoare opri-

www.dacoromanica.ro
78 LA IUZOFKA

mate." In consecinfh propune ca comiletul sg permita lova-

rii§ilor transilvaneni", ca sh is contact cu prizonierii austriaci
si sh ridice pe voluntari.
Consiliul §i toll cei de fali primesc cu insuflefire una-
nima propunerea secretarei, care se bucura de o deshvarOth
autoritate intre muncitori. Ea e in adevar sufletul tor.

La uzinele metalurgice.
Dela Providence Russe mergem la uzinele de metalurgie:
Novoe Rosiiskoe Obstestoo, al chror director e gazda noastrh
d-1 R. Acestea sunt instalate in ores. Prizonierii, muncitori la
aceste uzine, sunt concentrati in uria§ele Head din apropierea
intreprinderei.
Spalioasa curte a acestora e piing cu prizonieri de toate
nafiile. Unii din ei poartii inch uniformele austriace cu ciu-
datele chipii medievale, de pe cari ins au fost inlaturate in-
semnele F. I. (Francisc losif). Altii, §i aceOia in majoritate,
poarth costume de uvrieri ru§i ui numai dupe grai se mai cu-
nosc ca. sunt straini.
Inffifi§area acestor animale de munch", fie ca au ramas
austriace sau au devenit ruse§ti, inspire mild. Multi din acesti
nenorociti n'au fames decat cu pielea §i oasele. Truda grea $i
indelungath li-a increfit fetele §i i-a inbritranit inainte de vreme.
De cum ne vad, ei ni ies grabifi in cale. Cred in primul
moment ca suntem o comisie de repatriere sau o delegafie a
Crucii ro5ii.
Cand Ins afla adevArul, ei se impart in douh cete: intr'o
parte Romanii, iar in cealalth Nemtii pi Ungurii. Privirile celor
din urmil se intunech. De§i schelete amarate, supte de trudii
§i suferinfh, ace0 nenorociti ne urmaresc cu ochi plini de uria
4i de vril§mi§ie. In vreme ce fetele celor dintai se insenineaza
§i frunjile li-se discrelesc. In mintea for se infiripeaza rhsadul
unor nadejdi de mai bine,
Comandantul militar al uzinelor la cererea noastrh strange
pe Romani intro barach separath. Aci membrii comisiei It vor-

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 79

besc $i fac apel la sufletul for sa se inscrie voluntari in ar-

mate romans.
In cursul cuvantarilor streinii rama$i afara se apropie de
feresiri $i intrerup pe oratori, pe cari-i ameninta cu moartea
dace vor indrasni sa ridice vre-un prizonier din lager. Scan-
dalul ameninta sa is proportii. Nemtii $i mai ales Ungurii sa-
sale, fluera, urla.
Aceasta indrazneala isi are Uncut ei. Ea isi are sursa in
incurajarea pe care li-o face consiliul rnuncitorilor, ostil $'aci,
ca pretutindeni, misiunei noastre.
Cu multa truda garde rush' inlatura in fine pe galagio$i
pi restabile$te lini$tea.
Primul care s'anunta voluntar e invatatorn1 banatean Ion
Rudeanu. Dupa el se inscriu pe rand toti cei cari au curajul
sa sfideze indrasneala streinilor si ostilitatea sovietului munci-
toresc. Multi insa stau In indoiala. Nedumeriti Inca asupra ros-
turilor for viitoare, amenintali terorizati de cei cari tin sa-i
domineze ca $'acasii $i de muncitorii ru$i, ei nu se pot
hotari in graba. Insarcinam insa pe curajiosul dascal Rudeanu
ca sa continue propaganda $1 sa fad,' inscrierile ulterioare.
Dupa adunare $1 la e$irea noastra din curte prizo-
nierii straini ies din baraci. In ochii for clocote$te vra$-
ma$ia. Ei ne adreseaza sub ochii garzii ruse fel de fel de in-
suite, iar un bariton, ascuns in dosul unui Bard, ne striga pe
cand ne departam cu furie : tradatorilor I" $i imediat un glas
de cucuvaie adauga : Eljen Magyarorszega (Traiasca Ungaria.)
Un prietin e de parerea sa cerem disciplinarea acestor
scandalagii. Dar la ce ? Ru$ii $'a$a n'ar face-o sau poste ca
nici n'ar pricepe rostul acestei interventii. s'apoi ce rau ni-ar
mai putea face ace$ti imperiali$ti" cu ochii aprinsi de frigurile
foamei $'ale suferintei fizice mai mull decal acelea ale unei
betejeli suflete$1i.
Sgurg de carbune
pi ganduri.
In drum spre case ", ne surprinde taria unui Want, care
sufla cu putere dinspre Miaza-noapte.

www.dacoromanica.ro
80 LA IUZOFK A

El scormone5te sgura fierbinte din muntii de chrbuni, in-

5iruiti pe langh fabrici, aruncand-o in ochii st inegrind fetele
drumetilor. Femeile 151 acoperh obrajii cu un voal brun, pe
care-1 tin totdeauna la Indemanii.
Seara tarziu ajungem in fine acash". Gazda noastrh, d.
R., ne a5teapth in foi5orul vilei. Figurile noastre cernite de praf
de chrburte sunt aproape de nerecunoscut.
Ei, cum sunteti multhmiti cu ziva de azi, ne intreabh
el cu un accent de ironie refinuth.
Ne lupthm cu greutatile incepututui. Sperm insa ca
va merge.
Nepotul lui Balfour se pare insa co tie mai mull sau cel
putin tot atata cat st noi de piedecile ce le intampinam. Dar
el nu mai insists.
Mai comunicativ decal eri, d. R. lauds la mash ce-a fost
althdata pentru a critica ce este in prezent. El poveste5te de
vremea cand Iuzofca era un centru lini5tit de munch 5i cand
atatia Englezi $i Francezi i5i valorizau aci in =dui cel mai
rentabil capitalurile Tor. Iuzofca fusese clhdith de ei, era un
ora5 al Tor. Dela revolutie incoace Ins lucrurile s'au schimbat.
Munca s'a desorganizat, veniturile sunt nule st capitalurile Inshi
amenintate cu pieirea.
Multi patroni au plecat, chci de cand s'au instituit cbnsiliile
muncitore5ti, ei nu mai sunt sthpani pe intreprinderile lox. Eu
am rhmas aproape singur", ne spune pe un ton de melancolie
d. R. dar 51 bagajele mete sunt gala ".
Tarziu catre miezul noptii taniirul gentlemen se desparte
de musafiri pentru a se retrage in apartamentele sale.

Un vestitor simbolic.
Retra5i si noi in camera noastrh suntem aci spectatorii
unui impresionant tablou.
Din multiplele co5uri ale fabricei de metalurgie se ridich
trambe enorme de fum negru, cari se risipesc apoi 51 se astern
in forma unui val infinit pe intinderea din fath. Strapuns de

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 81

uria§ele limbi de flac5r5, cari ta§nesc din vastele cuptoare ale

fabricei, valul resfrange luminele lor pe intinsul cerului de noapte,
dandu-i acestuia aspectul unei superbe mantii de purpurii.
Iar jos subt fail de fum §i de foc uruie cu puterea unui
tunet prelung uria§ele roti ale ma§inelor, cad grele puternicele
ciocane, trosnesc flac5rile in cuptoare §i bubuie surd ca in im-
parStia lui Hades masele de fier care se rostogolesc in va-
paia lor.
naruntele becuri electrice, risipite peste intreg ora§ul §i
imprejurimile lui, clipesc timide ca ni§te stele departate printre
valul de fum §i de foc care a incins cuprinderea.
N'o fi acest lablou vestitorul simbolic al focului §i mai
mare §i mai puternic care va incinge ca maine intreagS Cara
muscaleasca ?

Se inscriu voluntarii.

Semanta abia aruncata dh degraba roade.

In intrdaga regiune e o mare fierbere printre prizonierii
austro-ungari: Romani, Sarbi, Italieni etc.
La Novell Zavod, unde mergem din nou in ziva urmStoare,
ne intampin5 la intrare un grup de peste 600 de Italieni. Ei ne
cer s5-i socotim la fel cu Romanii §i s5 intervenim la comi-
sariat pentru scoaterea lor din lag5r. Se plang di au scris de
mull legatiunei italiene ca s5-1 inroleze in armata italiana, dar 'Ana'
acum aceasta nu li-a dat nici-un r5spuns. Necajfji ei iii trantesc
chipiile austriace la pamant §i striga cat ii is gura: Eviva Italia!
Evvia Romania!" Toti poart5 la butonier5 tricolorul italian §i la
observatia unui prietin ca tricolorul lor seam5n5 cu cel ungu-
resc ei faspund infuriati: A basso Ungheria. A basso Austria 1"
Prizonierii romani sunt la fel de insufletiji. Ei ne smulg aproape
jurnalele §i bro§urile aduse pe seama lor.
Osta§ii Kaizerului §'ai lui Franz Iosif n'au aci indrilsneala
celor dela Rosiiskoe Ob§testvo". Ei privesc cu resemnare des-
f5§urarea evenimentelor, c5ci i§i dau seams c5 orice gest ne-
cuviincios li-ar educe neplaceri..
6

www.dacoromanica.ro
82 LA IUZOFKA

La Viefea, dupa cuvantarile misiunei romane, rapit de.in-

suflefirea unanima, id cuvantul pi seful prizonierilor, un strasnic
plutonier cazac pi intr'o alocutiune scurta, militareasce, el in-
deamna pe toll prizonierii nationalisti sa alerge la datorie ca
sa sfarame lanturile tiraniei" si incheie strigand: Traiasca toll
slavii I" . . .

Desi ploua bine, cazacul ne insoteste si la fabrica

Halkouski, care sta asemenea subt ordinele lui.
Prizonierii deaci sunt intundati in niste odaite strimte
scunde, lipsite de aier pi umede. Parca ar fi niste chilli calu-
&esti. Ii nimerim tocmai la masa. Maniinca ca totdeauna :
sci (sau laturi) pi grau fiert (case), mestecat cu nisip.
Membrii misiunei stau prietineste de vorba cu acesti pro-
scrisi ai soartei. Ei ne asCulta tacuti si resemnati. Munca pi
traiul necajit se pare di li.a ucis nervii.
Feldvebelul" cazac, aprins la Novai Zavod, macar ca dea-
colo Nina aci a plouat inteuna, nu s'a stins Inca. El tine s'aci
un discurs fulgerator, un fel de ordin de zi poruncind ca
tot natul sa se transforme in oaste voluntary I" Cucernici, ca
niste pustnici, nefericitii locatari ai chiliilor deaci it asculta li-
niatiti, supusi pi fara a cracni. .

Ei mai au nevoie de timp pentru a.pi regasi in trupurile

for sfaramate resturile unei constiinti perdute.

La inapoiere pe drumul lung de camp, infundat $i nebatut,

ploaia se inteteste. bar dela o vreme parcii varsa cu cofa. Ori-
zontul se intuneca $i nu mai vedem nimic. Cali inainteaza cu
greu. Numai fulgerile, cari se succedeaza intense unele dupa
altele $i in preajma noastra, ne mai lumineaza cararea.
Imi place vremea asta, spune feldvebelul. Ea imi poarta
mintea spre campul de bataie. Sagetile de foc, cari se incru-
ciseaza aci inaintea noastra, imi reamintesc incrucisarea pi
pocnetele armelor din Galitia, tunetul e curat bubuitul tunuluil"
In lumina unei puternice scaparari de fulgere prind chipul
acestui om. El pare a fi turnat din °tel. Ochii lui au ceva din

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 83

asprimea ochiului de vultur. Iar must* groasa si resfiratii de

vent intregeste espresia de energie, de pornire si de hota-
rare a acestei odrasle din neamnl lui Taras Bulba.
In zare abia se mai deslusesc prin panza groasa a po-
topului luminele orasului Iuzofca. Sunt semnalele timide ale
vielii. Drumul nostru dispare dela o vreme in noianul apelor,
ce se rostogolesc valuri. Trasura si caii inoata cu greu prin ele.
Dupe sfortari de ceasuri sosim in fine la Vietca. Aci tre-
bue sii astept5m pang se potoleste mania cerului. Feldvebelul
pune samovarul la foc si cu cateva pahare de ceai ne incalzeste
trupurile Inghetate. Jar dupe ce ne svant5m hainele, ne gatim
de plecare.
La desparlire cazacul s'apropie confident de noi, se uit5
bagator de seams imprejur s'apoi incet, aproape soptind, ne
spune ea ar avea si el o dorin15.
Care ?
... S5 ma inscrieti si pe mine voluntar 1
Ii promitem c5 vom starui pe langa seful delegaIiei.
Satisfacut $i vesel ca un copil el ne petrece pane la
esirea din ograda ball:kik:or de prizonieri.
SS nu uitafi numele meu ... : Andrei Efrimovici 7i-
ganov I, ni striga el, pe cand trfisura se departeaz5 uruind
prin intuneric.
Tiganov I... Ti-ar sta mai bine sä to cheme Taras Bulba",
murmurs prietinul C.
... Tarziu pe la 3 ore dup5 miezul nopjii reIntr'am in so-
litarul nostru domiciliu din padurea dela margined Iuzofcei.

In dimineaja aceleiasi zile reusim sii intr5m ajutaji de

permisul Sovietului lucratorilor in uzina Providence Russe."
In curtea acesteia zac trantili pe *jos vre-o douSzeci de
prizonieri roman!. Sunt slab!, palizi, numai oase. llnul dii semne
de ratacire minta15. El r5sfoeste o biblie, pe care spune c5 a
cumparat-o la Bucuresti si din care ne citeaza dojana lui Isus
prin care avertiza pe Petru ca cel ce scoate sabia, de sabie
va pieri ..."
6'
www.dacoromanica.ro
84 LA IUZOFRA

Da, pe D-ta cum to -au trimis Ungurii in bataie cu

pusca, on filed pusca ?, intreaba un voluntar.
Ceilalli rad.
Cu pusca I Da cand am vazut ca yin Rusii asupra
mea, eu am puso jos ... Credinja e mai tare ca pusca ... Si
cu rugaciunea dobori mai curand pe diavolul... Ja d'aia am
cumparat eu cartea asta din Bucuresti Citesc din ea $i ma
rog sa le ajute Dumnezeu Romanilor ca sa sdrobeasca pe
diavolul.
Cand ai fost d-ta la Bucuresti.
Acu o tuna.
Si de cand esti aici ?
De un an $i jumatate I
Cum to chiama ?
Oligore I ...
Si mai cum ?
Gligore I ...
Sarmanul I L-a zapacit pustiul si patimirile indurate in
ocnele dead ... Inscriem voluntari pe cei cari ni-o cer si fa-
cem rugare calre conducatorii uzinei ca pe cei betegi sa-i dis-
penseze de munch' on sa-i trimita la spital.

In uzinele metalurgice s'a facut un mare reviriment printre

prizonierii romani. Invajatorul R. ne da o bogata lists de vo-
luntari. Din sirul for se distinge mai ales inimosul 1. Oberman,
meserias din Saliste, care face o intensa propaganda printre
prizonieri, indemnandu-i sa se inscrie toji pe lista datoriei.
El ne citeste si o seams de poezii patriotice, inspirate de
calda Iui dragoste de neam.

La Lighenski Rudnik gasim numai 1.5 Romani. Sunt si ei,

ca pretutindeni, rau intretinuti $i foarte munciii. Nu putem inscrie
decal 6 voluntari, ceilalti fiind aproape invalizi.

Prizonierii dela Vosnesenski Rudnik sunt adunati de co-

menduirea fabricei inter) vasta baraca. In momentul intrarii

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 85

noastre, unul din ei striga cat il ingaduie glasul: Habt acht !a

Prizonierii iau pozitie de drepti, fetele for stralucesc de bucrie
Mai toti sunt din Reg. 63 inf.
Cand ii intrebilm dace vor sa se inscrie voluntari, unul
din ei, mai scuturat, ne tine un intreg discurs: ... Cum sa
nu, D-le I Mergem cu tofii la Romania! Va a$teptam chiar de
multa vreme. Cand a intrat Romania in razboi am cerut voie
la comisaru deaci ca sa ne lase sa mergem si noi la frontu
romanesc. Da nu ne-a lasat. Atunci noi, vr'o treizeci de in$i,
am plecat inteo noapte fare permisie. 0 luaram a$a dupa capul
nostru inspre apus, $i mergeam ca vantu. Da a douazi ne-a
ajuns o patrula de cazaci din urma Vai de capu nostru
ce-am pafit. Era sa ne omoare in HMI. Ne-a intors lovindu-ne
mereu cu cnutu st nagaica pe drum indarat aci la mina asta.
deatunci na mai fost modru sa plecam I"
In finutu asta sunt tare multi de ai no$tri. Dace ni -ji
scoate deaci sa ne lasafi sa mergem si pe la ceilalti ca sa-i
aducem pe toti", intervine un flacau bistritean.
Ii inscriem pe top voluntari $i facem cunoscut Direcliei $i
comisariatului fabricei ca sa absolve dela lucru pe cei inscri$i
$i sa ni-i puna la dispozitie la prima solicitare.
La e$Irea noastra din fabrics un glas pijigaiat striga printre
crepaturile zaplazului: Eljen a Magyar!" (Traiasca Ungurul!)...
Sa traiasca saracu", raspunde unul din fo$tii lui soli de
suferinfa, calauzit de o fireasca pornire de reconciliere gt mile
fafa de un deaproape, care deabiaii mai tine sufletul.

Prizonierii dela Franiuscaia compania nu dau de loc semne

de infelegere pentru cauza. Ei raman reci si nepasatori la che-
marea noastra.
Dintre vreo 20 de in$i numai George Baba din Sanmartin
care a slujit in Reg. 21 de honvezi, cere sa fie trecut pe lista
voluntarilor.
Ceilalti mai timizi stau sub teroarea celor caliva Unguri
$i mai ales a unui sergent, delegat $i agent secret al sovietului.
El nu indrasnesc sa se pronunte decal numai dupa indepar-
tarea Ungurilor, cari practidi s'aci teroarea tut Tisza.

www.dacoromanica.ro
86 LA IUZOFKA

Un scurt popas
s'o despiirtire.
D. Broz se gite§te de plecare. D-sa e *Han in legiunea
voluntarilor cehoslovaci. Prietinii lui 11 chiam5 la Kiew, unde e
nevoie de prezenfa tuturor celor can fac sforliiri pentru inf5p-
tuirea idealului ceho-slovac.
Din acest prilej misiunea romans e invitath inteo sears
in prietinoasa cash a sofilor Broz, cari lucreaza pentru cauza
noastra tot a§a ca §i pentru a lor.
In afarii de noi mai sunt invitafi §i cei caliva Englezi §i
Francezi cari se mai grisesc in regiune §i vreo trei familii ruse.
Cele vreo patru ceasuri petrecute in mijlocul acestei so-
detail sunt un scurt popas sufletesc pentru noi.
Discufiile se desf5§uril in jurul evenimentelor la ordinea
zilei. Ru0 critic5 familia imperial& din sl5biciunea §i neprice-
perea carets Rusia a ajuns in starea de azi. Femeile §i in spe-
cial cele dou5 baripye" (domn4oare) dr5g5lae condamn5
pe fosta farina, care ipnotizat5 de Gr 4a Rasputin ii sugera fa-
rului toate capriciile acestuia determinandu-I In acte, cari ii
faceau odios in ochii cetalenilor.
Kerensky nu e nici el crufat. Intelectualii ru§i n'au nici-o
incredere in el. Cu vorba nu se poate manful o impruiifie in
plink discompunere", spune magistratul dela Rucencovo.
Dadi aceste discufii inseamnil orient5ri prefioase pentru
noi §i daca indicaliile, ce ni-se dau, ne pot servi ca izvoare
de indrumare pentru viitor, regrelam iii schimb foarte mult
plecarea prietinului nostru, a c5pitanului Broz. Catil vreme
l'am avut cu noi, el a insemnat ,un sprijin puternic pentru ac-
jiunea noastra. Deaci incolo va trebui s5 ne rezim5m numai
pe fortele noastre §i sh lucr5m ajutafi numai de indaisneala §i
energia proprie.

www.dacoromanica.ro
 Vr4m4ia Sovietelor.
Regiune foarte desvoltata industrial& Iuzofca gi impreju-
rimile ei, caiintreg,districtul, care poartfi numele ei gi ca aproape
intreagfi gubernia Ekaterinoslav, in care se gase$te, concen-
treazfi in cuprinsul sau un foarte mare numar de muncitori.
Ace$tia s'au organizat, dupe modelul $i indicatiile date dela
Petrograd, in soviete centrale $i regionale. In Iuzofca 1$i are
sediul sovietul central al deputatilor, muncitorilor, soldatilor
$i taranilor" (ace$tia din urmfi n'au pane acum aproape deloc
reprezentanti I) In afara de el fiecare uzing, fabrics, intreprindere
$i chiar fermele isi au sovietele for regionale, cari de forms
se numesc Inca consilii muncitore$ti".
Directiunile burgheze ale fabricilor $iau perdut aproape
toata influinta gi puterea de conducere dela aparitia acestor
soviete, cari au devenit de o vreme aproape singurele organe
de conducere $i administrare a tuturor intreprinderilor industriale.
Aceste soviete sau consilii muncitore$ti nu inteleg se -gi
reduce activitatea numai la chestiuni de ordin muncitoresc, eco-
nomic $i industrial, ci ele tin sa face $i politica $i mai ales
politics.
Vra$ma$e ale rfizboiului gi propoveduitoare ale pacii cu
once pre', a$a cum li $optesc agitatorii de meserie $i ordo-
nantele secrete ale Comitetului executiv dela Petrograd, ele nu
pot vedea cu ochi buni actiunea noastra.
Sovietul dela Iuzofca se grabe$te sa is atitudine fati$
ostila acestei actiuni. Printr'un pricaz el ne interzice sa ridicam
pe voluntari din uzine, fabrici $i alte intreprinderi.
Protestarea noastra pe Ifinga comisariat n'are niciun efect.
De cand politia a fost suprimata prin primul act de gu-
vernamant al guvernului provizoriu gi inlocuita cu militia eli-
gibila $i de cand prefectul de politie gi gorodovoii" de odi-
nioara au fost inlocuiti cu comisari $i militioneri ale$1, ei nu
pot intreprinde decal aceia ce Ii ing5duie sovietele, exact ca la

www.dacoromanica.ro
88 LA IUZOFKA
\
centru, unde guvernul trebuie sit* jolice cum ii canal' comitetul
executiv al sovietelor.
Tovar4u1 Tomas D. Frantovici, primul comisar el insu$
un uvrier pus in functia ce ocup5 azi de sovietul deputajilor $i
muncitorilor , de$i de drept sta subt ordinele comandantului
militar, totu$ el face ceiace ii ordona $i nu face ceiace ii in-
terzice sovietul.

La sediul sovietului
central.
Vazandu-se din aceste motive in imposibilitate de aii In-
deplini intocmai misiunea, delegajia romaneascii cere sovietului
central (luzofca) o intrevedere pentru ail Iiimuri punctul de
vedere $i a-i arata insarcinarea cu care a venit aci.
In dupe amiaza zilei de 5/18 Iulie ne prezentam la sediul
sovietului. .

Pesle o suta de muncitori ocupa vasta sala a localului,

in care i$i are re$edinja sovietul. Ei discuta $i sparg semicichi.
La intrarea ofiterilor romani se face lini$te. Privirile asis-
tenjei se indreapta asupra acestor figuri exotice, despre cari
nimenea din cei adunaji nu $tie precis dace sunt fiinle pa-
mantene sau dacA au cAzut din lung.
Adunarea e prezidata de un personaj pAros, sprancenat,
cu parul capului valvoi $i cu mustajile varate inteo barbs ce
seamana cu un stuf de maracini. Fruntea lui de doua degete
se perde in acest noian de par, iar luminile cari fasnesc din
ochii lui mici, au un aspect de vadita rautate $i indarjire. In-
tinde cu mare greutate $i fara a se clinti din scaunul de ,,pred-
sedatyel" mana membrilor delegajiei romane.
Cand incepe dialogul intre pre$edinte $i delegalie, se face
o lini$te de mormant in sala. Tovara$ii" surprin$i cu seminfe
de floarea soarelui in gura, le inghit mai bine decal sa le
arunce pe jos, de teams ca sa nu foal sgomot $i sa le scape
vre-un cuvant din acest dialog.
Presedintele ne spune ca sovietul este impotriva ridicarii
prizonierilor austriaci $i germani din fabrici $i ca va menjine

www.dacoromanica.ro
 LA 11120FKA 89

aceasta opreliste pang la sosirea raspunsului lui Kerensky, mi-

nistrul de rilzboi, pe care l'a sesizat.
Membrii delegatiei iii prezinta documentele, cu care iii
justifica actiunea.
Toli tovarlisii din sale alearga in jurul mesei prezidenfiale
si se sgaiesc in documente. Pecefile de pe acestea ii incurca.
Presedintele se convinge ca actiunea noastra e complet
justificata, dar istefimea lui semitica nu se da batuta.
Ridicarea prizonierilor e o problems diplomatica", spune
el gray.
Tovarasii din sale, cari sunt toti vrasmasi ai actiunei noa-
stre, rasufla usurati. Ei sunt inctintati de chifibusul prezidenfial.
Delegalia ofiferilor roman! it lamureste insa pe predse-
datyel" ca si aceasta chestiune e rezolvita, intrucat din chiar
documentul ocrugei rezulta cg o infelegere a intervenit intre
guyernul rus §i cel roman.
Tovarasii roman din nou stupefiati.
Presedintele isi scutura memos coama de par, iii trece
mana peste fruntea ingusta si incruntat incearca sail salveze
reputalia de cel mai cuminte intre tovarasi
Dar parlamentul roman n'are dreptul sa ridice pe pri-
zonierii austriacil?"
Privirile sure ale tovarasilor se lumineaza ca in fata unui
fenomen divin si se indreapta triumfatoare spre ofilerii romani.
Ele parch* vor sa spune : V'a infundat predsedatyelu
nostru 1"
Dar aceasta iluzie nu line decal o clips. Delegatia ro-
mans lamureste adunarea, ca nu e vorba de prizonieri, ci de
voluntari, cari sunt liberi pe vointa for §i adauga ca tovarasii
rusi can au luptat pentru sloboda" §i cari fac sforfari pentru
pastrarea ei nu vor putea fi impotriva slobodei semenilor for,
cari dace vorbesc alts limbs, sunt totusi si ei oameni, can vor
sa traiasca liberi ca §i poporul rus.
Tovarasii se clatina, Inima for simlitoare, lovita in plin, e
gala sa cedeze.
Nu cedeaza insa incapalanarea presedintelui, care pare a
fi mai pufin preocupat de sloboda", decal de altceva.

www.dacoromanica.ro
90 LA IUZOFKA

El ne spune ca deli gaseste ca suntem inarmati cu toate

formele, totusi nu poate admite ridicarea prizonierilor, deoarece
ar stagna munca din fabrici $i productia s'ar reduce sau ar
Inceta de tot.
In privinta asta presedintele are dreptate. Cad dela re-
volutie sau dela sloboda", cum i-se zice de popor, munca in
fabrici s'a redus simtitor. Muncitorii alesi sau nealesi in soviete
si consilii muncitoresti prefers sa asiste mai bine la adunfirile
perpetue $i discutiile interminabile ale acestora sau sa intre in
alte slujbe slobodea decal s'a munceasca in fabrici.
Singurii cari mai muncesc, caci sunt constransi la aceasta,
sunt prizonierii. Plecarea oricaruia din acestia inseamna in
aceste imprejurfiri o pierdere pentru fabrics si o turburare a
comoditalii si lenei celor din comitete.

Incercarea dela
3/16 Iulie.
Ceiace intarata mai mull aceste soviete, sau mai bine pe
conducatorii lor si pe agitatorii de meserie in contra delega-
liilor romanesti este credinta ca not vrem sa indelungim razboiul.
Epidemia pacii a cuprins toata lumea. $i estremistii, con-
dusi din umbra de Lenin, Trotki, Zinoviev si ceilalti, tin cu tot
preful sa esploateze aceasta epidemie in favoarea lor.
Insas ofensiva din Galilia, pregatita cu atatea sfortari si
succesele dela Halici turbura calculele secrete ale agentilor
defetizmului. Ei lucreaza pe capete ca sa schimbe aces! in-
ceput de victorie in deruta.
Lenin, care a descins in Rusia revolutionara venind din
Elvelia prin Germania, si Trotki, espulzat din Franta si America
ca indezirabil, agitfi de saptamani si luni de zile masele igno-
rante impotriva oricarei actiuni razboinice pledand pentru pacea
imediata. Ei alimenteazh' in acela§ timp vrasmasia in contra gu-
vernului provizoriu, care e pentru razboi, si agita ideia dictaturei
proletare reclamand puterea pentru masele comuniste.
Partizanii lor, can constient sau inconstient servesc mili-
tarismul prusac si cari, ca §i ei, stint 5meliti de himere, poarta

www.dacoromanica.ro
 LA lUZOFRA 91

cuvantul Si dispandesc crezul comunist nu numai in capital5

dar §i in provincie, strilduindu-se sa desilvar$easc5 anarhia
nu numai in ora$e, dar $1 la tars $1 mai ales in randurile
armatei.
Si cand capeteniile acestea au impresia ea pot da o lo-
viturS, ele nu intarzie s'o dea.
La 3 1.6 Iulie 1917 garzile ro$ii, formate de Comitetul
executiv al sovietelor, ajutate de regimentul de mitraliere $i de
o parte a trupelor din garnizoana Petrogradului, se ridic5 Im-
potriva guvernului provizoriu. Ele pun cu u$urintri stapanire pe
edificiile publice §i dacii Kerenski n'ar fi avut norocul sä se
departeze cu putin timp din capitalii inainte de isbucnirea rb's-
coalei, ar fi fost el insu$ capturat de rebeli §i Petrogradul ar
fi fost al acestora.
Din fericire organizarea acestei rebeliuni nefiind des5-
var$itii §i lipsindu-i mai ales unitatea de conducere, maxima-
li§tii, cari se chiam5 curent bol$evici", n'au putut se-pi realizeze
planul de riisturnare al guvernului $1 de captare a puterii.
Avksentiev, pre$edintele Comitetului taranilor $i Cereteli,
unul din capii comitetului executiv al sovietelor, dar vr5$ma$ al
defetizmului, se pun in calea valului de anarhie §i impreun5 cu
Kerensky, intors intre timp In Petrograd, reu$esc cu ajutorul tru-
pelor de pe front, r5mase credincioase guvernului $1 mai ales
cu concursul celor cateva sotnii de Cazaci din garnizoan5, se
infrangS pe rebeli $i sa restabileasc5 lini$tea in Petrograd.
Lenin, Zinoviev §i alti capi ai mi$c5rii p5r5sesc Capitals.
Kamenev, Lunaciarski §i Trotki sunt arestati. Cei doi dintai sunt
ins5, nu se $tie din ce motive, degrab5 liberati.
In urma acestei lovituri, pe care multi o banuiau, dor pe
care guvernul provizoriu a ezitat sa o preintampine, printul
Lwov, pre$edintele lui, care e un spirit de inalla valoare, dar
prea putin capabil de a guverna, mai ales In aceste vremuri
de adanca prefacere, cand e nevoie de initiative, de energie §i
de hotarire, i§i da demisia. Locul lui it is Kerensky, reclamat
cu insistentfi de majoritatea opiniei publice.
Dar cu retragerea lui Lwov §i venirea travailistului Ke-
rensky in locul lui, guvernul coalitiei, constituit la 6/19 Mai din

www.dacoromanica.ro
92 LA IUZOFKA

cadeti §i sociali§li §i-a trait traiul. Noul guvern se constitue in

preponderenta majoritate din sociali§li, Kerenski pastrand pe
langa prezidenfie rezortul razboiului §i al marinei, Cereteli Wand
§i portofoliul internelor pe langil cel al Po§telor, iar Nekrasov
pe el Justifiei. Cernov continua a define rezortul agriculturei
§i Skobelev pe al muncii.
In acest guvern an insa cuvantul deciziv Kerensky, Ce-
retell, georgianul hotarit §i fanatic, §i Scobelev, membrul de
mare influinfa in Comitetul executiv at sovietelor. Ei alcatuesc
triumviratul, care define puterea asupra Rusiei de azi, dar care
poarta §i intreaga raspunderea pentru viitorul ei.

Ecoul loviturei dela

Petrograd.
Regiunea miniera de sud se agita §i ea, cum e §i firesc,
in urma evenimentelor dela Petrograd. Acestea sunt povestite cu
un mare lux de amanunte §i in timpul cat se pretinde ca membrii
guvernului provizoriu ar fi fost arestafi §i Kerensky chiar asa-
sinat, maximali§tii devenind stapanii situafiei, muncitorii sunt
de o indrasneala M.I.5 pereche. Ei i§i bat capul cu gandul de
a pune maim pe fabrici §i de a inlatura pe patronii §i condu-
catorii de ritual acum. Polecra de ,,burjui" e asvarlita la adresa
acestora cu ura §i cu o impetuoasa pornire de razbunare.
Lozinca pacii ' mir cu orice pref, la care se mai
adauga vechile lozinci ale societafilor secrete revolufionare:
zemlia i volia (pamanti §i libertate), se agita cu indoit fanatizm.
Consiliile muncitore§ti, transformate in soviete, i§i ingroa§e nu-
marul cu saboteuri (trantori), cari vor sa razbune truda §i su-
ferinla de pang acum cu o perpetua boerie §i lenevire, sub-
stituindu-se in mine §i la munca grea din fabrici prin prizonieri
§i patronii de papa acum.
TO ace§ti pierde-vara, cari i§i risipesc vremea in comitete
§i casca gura in mitinguri permanente sau fac pe comisarii §i
milifionerii, i§i pretind §i-§i primesc plata regulat dela intreprin-
defile, in cari nu fost anglijali.

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 93

Oazda noastra, directorul fabricei de metalurgie, ne isto-

rise* ca Intr'una din zile refuzand sä paiteasca salarul unui
muncithr, care nu era nici comisar, nici mililioner, nici membru
al sovietului $1 care lipsise un limp mai indelungat dela lucru,
fat-5 vreun motiv, a fost scuipat de acesta in fal5, in hohotul
tovarti$ilor, cari toll erau de partea lui. Directorul, batjocurit in
acest chip a renuntat de a se mai opune la achitarea salarului.
Altadatti consiliul muncitorilor recomanda aceluia$ director
$i insista sa fie angajat un individ, scapat abia din pu$Carie.
Consiliul califica aceast5 imprejurare drept un merit, c5ci mun-
citorul recomandat statuse in pu$c5rie pentructi a ucis... un jidov.
Directorul l'a angajat pentrucii a$a ii cerea consiliul §i
pentruca nu se putea opune cererilor acestuia.

Piranii stint cu insistenta indemnati sa nu mai munceascrt

la proprietari, ci sa puns ei ifl i i stSpanire pe p5manturile
acestora.
Libertatea de a confisca avutul proprietarului in folosul
celor multi $i tari este proclamata ca un drept indiscutabil al
acestora.
D. R. ne istorise$te ca intr.() noapte servitorii lui au sur-
prins in gra'dina locuintei sale pe doi indivizi furand poame.
Tra$i la r5spundere, ei au 15murit pe servitori $i chiar $i
pe cei doi zAvozi cari pazeau gradina, c5 acum e slobodfi"
$i ca ei au tot atata drept la poame cat $i proprietarul.
Decretul lui Cernov, ministrul de agricultur5, privind es-
proprierea marei proprietari este deocamdat5 numai pe hartie.
Ca sa poat5 fi insa infaptuit mai e nevoie Inca de foarte multe
formalitliti. Or fitndca e sloboda", tovarhii cred ca nu mai e
nevoie de aceste formalitati $i de aceia ei indeamna pe jarant
$i recheam5 pe osta$ii dela front ca sit' vie $i sa ocupe brevi
menu Coate proprieratile.

cata vreme line aceasta perioad5 de turburare accentuate

$i tot timpul cat elementele estremiste reu$esc sa acrediteze
svonul ca guvernul provizoriu a fost rasturnat $i ca sovietele

www.dacoromanica.ro
94 LA 1UZOFKA

au luat puterea, sforlarile delegatiei romane sunt reduse aproape

in zero.
La marea uzina Smolianka, unde suntem invitati in numele
numarosilor prizonieri deacolo de cake invatatorul invalid ,Stefan
Goicea, (originar din Herman de lane' Brasov), nici nu putem
intra. Comisarul fabricei, numit in aceastil functie de soviet, ne
tranteste portile in fall
La Arfileriski Zavod, Alexandrouski Rudnik 0 Ligefski
Zavod asemenea nu reusim sa facem vreo isprava.
Consiliile muncitoresti dela aceste Intreprinderi sunt One
de prizonieri nemti $i unguri, cari cu viclenie au reusit sa se
furiseze in stinul for $i sa alimenteze agitatia antirazboinica $i
vrasmasia in contra actiunei noastre, facand in fata credulei
ignorante rusesti pe comunistii convinsi, dar in realitate ali-
mentand $i desavarsind defetizmul.
4

Comandamentul militar din Bachmut, caruia ne plangem

pentru piedecile ce ni-se pun de catre consiliile muncito-
resti, detaseaza pe langa delegalia noastra pe praporscicul
Katiuha cu insarcinarea de a ne ajuta in misiunea noastra.
Acesta insa la prima discutie, pe care o avem, tine sa
ne comunice informatia, care, i-a parvenit din Stokholm", ca
la toamna se va incheia pacea".
Aliatii, spune el, s'au convins ca Nem Iii sunt invincibili
si nu mai pot sa-si sacrifice oamenii Intel:, lupta inegala cu
armatele Kaizerului".
Dar in afara de aceste senine preocupari, Katiuha mai e
foarte ocupat, in Grand Hotel, si cu mica Sonia, improvizala In
Bachmut Inainte de plecare ... El ne insoteste la soviete $i in
ce le facem la fabrici, fare convingere si cu gandul
vizitele
mereu la Sonia ...
Ajutati de prezenta lui reusim cel putin sa patrundem in
uzinele Inca nevizitate. Dar atat.
La Smolianka, dupa ce comisarul tine in prezenta dele-
gatului sovietului central o vorbire, prin care someaza pe pri-
zonierii, sclavi inbatraniti si incaruntiti de greul muncii de zi
$i de noapte,. sa ramana in Rusia, unde rivuliufia li-e garan-

www.dacoromanica.ro
 LA ILIZOFKA 95

teaza §i for complete slobodria si -i in vita s5 nu asculte de

ogentii capitalizmului, Katiuha, buiguit de informajia dela
Stokholm §i stripanit de gandul la Sonia, someaz5 5i el pe
prizonieri ca s5 r5man5 in colbul uzinelor 5i'n minele Rusiei
pentru a substitui pe muncitorii ru§i, dui in razboil," ...

La fabrica Nikolo-Mihailooska cajiva prizonieri unguri ame-

ninth' pe prizonierii no§tri, c5 in cazul ea- se vor inscrie vo-
luntari ei vor comunica numele acestora autoritatilor deacasa
Si familiile for vor fi inchise §i torturate, ajutoarele de r5zboi
nu li-se vor mai da §i ei in§i§i cand se vor intoarce in patrie"
sau vor fi luali prizonieri pe frontul roman, vor fi spanzurati,
san stropiji cu fotoghin" §i ar4i de vii.
Praporscicul, pus la curent cu aceste ameninj5ri, n'are
drept riispuns decal un impasibil: nicivo (nu-i nimic). lar co-
misarul 5i milijionerii dau din umeri. Lor li convine mai de-
grabs acjiunea nemjeasc5 §i ungureascA decal a noastril

Petki, Rucenkovo,
Krasnogorovka si Sofia.
Prizonierii cari au avut norocul siti fie plasaji la tare duc
aci o viat5 mai bung decal nenorocitii, earl sunt adanciti in
mine sau asvarliti in colbul in5bu§itor al fabricilor §i chiar
deaf aceia cari i§i a§teaptii plasarea in pustiul campurilor de
concentrare.
Pe /ki e o vasta ferm5, care panil la revolufie avea as-
pectul intreg al unei a§ezari economice occidentale.
Laptaria deaci era o a§ezare moderni, intocmit5 dupe
modelul danez.
Singurii muncitori serio§i de pe aceast5 ferma sunt astrai
numai prizonierii. Muncitorii ru§i refuza s5 mai lucreze, ei cer
impiirtirea pamantului pe seama lor. Sovietul, care n'a intarziat
sil se constituie §'sci, intretine agitatia in acest scop.
Delegatia romans e intampinata In sediul fermei cu mull
bucurie de prizonierii ardeleni, cari sunt in num5r de peste

www.dacoromanica.ro
96 LA IUZOFKA

optzeci. De$i traiesc $i sunt trataji de administrajie destul de

bine, mare parte din ei se grabesc sa raspunda la chemarea
noastra.
Nu imparthe$te insa grabs for nici administratia, care va
fi astfel lipsita de cei mai buni muncitori, nici sovietul care e
potrivnic oricaror chemari be razboi $i care intelege sa exe-
cute intocmai ordinul sovietului central.
Din aceasta cauza delegajia e nevoita sa amane ridicarea
voluntarilor inscri§i.

Pe vasta dimple care se intinde spre Rucencovo, ici-colo

pasc cirezi de vite $i turme de oi, pazite de prizonieri romani.
Fixaji in ar$ija soarelui, razimati in bate $i cu'shipiul pe ceafa,
ei se gandesc cat e ziva la racoarea padurilor din Ardeal §i
la vitele for ramase fare stapan.

In micul opid Rucencovo tocmai cand sosim o parte a

populatiei revolujionare manifesteaza, dupe biruinja Ouvernului
provizoriu asupra rasculatilor, cu steaguri ro$ii purtand aceste
inscripjii: Traiasca Germania! Traiasca Libertatea! Jos bol-
$eviciil Jos Ovreii! (Da zdrastvuiet Germani I Da zdrastvuiet
Svoboda! Doloi bol$evikov! Doloi Jidov!)
I-se vorbe$te atata bine de Germania acestui popor, care
nu rationeaza, incat el crede cu drept cuvant ca Germania a
fost aceia care a inlaturat pe tar de pe tronul Rusiei, ca mul-
tumita ei aceasta se bucura astazi de svoboda" $i ca tot gratie
ei muncitorii ru$i vor fi maine stapani pe fabrici $i taranii pe
Omani.
In afara de asta Ru$ii, carora le lipse$te virtutea vitejiei
§i tenacitatea razboinica, cred ca Germanii sunt tot aiatia Mi-
kula0 invincibili, in fata carora la$itatea trebuie sa se piece $i
sa se inchine.
Iata de ce Rucencovanii striga §i ei, odata cu atatia alti
Ru$i: TrAiasca Germania".
Si dace imediat dupe acest strigat, ei adaug5 pe celalalt:
Traiasca libertatea I", o fac nu pentruca a$a-i indeamna logica

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 97

ci pentruca libertatea pentru ei este pofta §i dorul de a nu

mai fi impiedecati de nimeni ca sa leneveasca in aelernum.
In ceiace privete a treia inscriptie, ea e un produs al
intampliirii. Dacil la 3 16 lulie n'ar fi invins Kerensky, ci Lenin,
Rucencovanii ar fi scris bucuros §i feirS nici-o mustrare de con-
§tiintei: Sus bol§evicii I".
Lozinca din urine.' Jos Ovreiil" o striga Ru§ii §i'n pace §i'n
reizboi i'n vremea reactiei §i'n rivuliufie. Dragostea" pentru fii
lui Izrael nu li-a putut-o smulge nici tarul de eri, nici Kerensky
de azi §i nu li-o va smulge nici Lenin §i nici chiar Trotki
de maine I
Restul populatiei din Rucencovo i§i petrece Dumineca
dupe obiceiul pilmantului: cants §i joaca.
Cativa flocai sdreingrmesc din fla§nete §i balalaica, iar
allii framanta vijelios pamantul jucand cazacioaica §i ale jocuri
nationale.
In colbul jucatorilor gasim §i pe prizonierii noOri, cari
se tea la ce fac altii pentru a -si aduce aminte de ce fa-
ceau ei i pentru a-§i potoli dorul de Duminecile deacasa, de
horele de alteidata §i de tot farmecul pe care li-1 dau ele.

La Krasnogorovka, un mic opid i el, e o mare i reputatil

fabricA de ceramic& proprietate frantuzeascri, ramasa pustie.
Patronii ei au plecat din cauza evenimentelor.
Prizonierii angajati aci au fost retrimi0 in lagrtrul central
din Iuzofka, ramanand pentru paza fabricei numai trei flAcrti
romani. Unul dintre ace§tia, Ion Pavoldu din peirtile Clujului,
este a§a de insufletit de perspectiva uniformei romane§ti, Inca
el vrea s'a high' imediat din fabric& Din fericire comisarii co-
munei: glavnai" §i ajutorul, doi trtrani foarte simpatici, nu pun
nici-o piedecil misiunei noastre §i astfel P. cu sotii lui vor putea
pleca din fabrics cu otpusc" in regula, fara ca sh' fie nevoie
de fug&
Cantina fabricei §i-a pastrat conducfitoarea ei, o Belgians
sinpatica, al carui barbat, un Vrancez venit de mult in Rusia,
a plecat §i el in Franta la datorie de acum 6 luni de zile.
7
www.dacoromanica.ro
98 LA IUZOFKA

La un pahar de ems ea ne poveste$te istoria trist5 a

Belgiei ocupate, iar not pe aceia a terii noastre. Ne comp.&
timim $i ne incurajem reciproc.

In ziva urmatoare prietinul S. C., cu care batem mereu

toate drumurile, fiind retinut in altaparte, plec cu voluntarul R.
pe jos spre mo$ia dela Sofia a cunoscutului boier Victor Ivanov
Karpov, care e la distant5 de circa 8 verste de Krasnogorovka.
Recolta de pe vasta campie, pe care o strgbatem subt
ap5sarea unei puternice ar$ite de soare, e destul de bogat5,
dar ea intarzie s5 fie adunata. Lipsesc bratele de munc5.
Satul Sofia, prin care trecem, e unul din obicinuitele sate
s5race din Rusia. El e alcatuit dintr'o singur5 ulit5, lea de cel
putin 100 de metri $i interminabil de lung5. Pe laturile ei sunt
aliniate micile dar solidele case de lut, lunguiete, acoperite cu
stuf $i strapunse de mici ochiuri de fereastra. Ele sent in cea
mai mare parte facute de in$i$i proprietarii lor.
Comuna e aproape de$art5. Femeile sunt la lucru in camp,
iar barbalii la razboi, sau in fabricile din litzofca. Numai pe la
mijlocul enormei ulite se joaca un grup de copila$i murdari,
mai mull umflati decal gra$i, cari pe cand trec cei doi drumeli
se ridicii inspaimantati din Warta, cu care se joaca, $i Vegan-
du-$i degetele in gur5 i$i fixeaza nedumeriti micii ochi surf
asupra streinilor cari incerca s5-i mangaie $i s5-i incurajeze.
La o buns distant5 de sat se deschide vastul parc at
mo$iei lui Carpov.
Pe cand prin umbra acestuia ne apropiem de zidurile ine-
grite ale castelului boieresc doi caini uria$i ne es in cale l5-
fraud puternic.
Din fericire pe urma for vin in fuga doi tineri, cari ii
chiama staruitor. Uria$ii cerberi, opriti la limp, renunt5 la ofen-
siva pentru care erau cu prisosinta pregatiti.
Tinerii sunt fii proprietarului. Ei ne intampin5 cu toata
bunavointa, se prezinta ca ofiteri ai armatei ruse $i ne conduc
apoi la caste!.
Pe lacul, care se intinde limpede $i vast in MO acestuia,
liaslesc puternic patru frumseti femenine, ficele lui Karpov.

www.dacoromanica.ro
 LA lUZOFRA 99

La intrarea in castel facem cunostinta batranei aristocrate,

proprietara acestuta. So tut ei lipseste. E la Petrograd s'ai lui
se tern ca nu cumva s'ir se fi perdut in evenimentele dela 3/16
Julie.
Prevenit5 de vizita noastra de c5tre cf. R., directorul fa-
bricei de metalurgie, aceast5 lume s'a pregatit mai mull decal
trebuia pentru primirea a cestei vizite. Doi drumeti, chinuiti de
lungul drumului $i preocupati de altceva decal de vizite obici-
nuite, nu se pot simti de loc comod in atmosfera, careia lo-
catarii acestui castel tin sii-i dea, dup5 tipicul lui Constantin
Monomacul, un aier de solemnitate. Prietinul R., care subt o
lung5 manta sur5 isi ascunde sdrentele uniformei austriace,
profits de un moment potrivit si se face nev5zut.
R5mas singur urm5resc al5turi de gazde pe str5mosii
familiei Karpov, insiruiti in tablourile fixate pe perelii unei vaste
salt de primire, si toate podoabele stravechiului castel, care
dainueste de pe vremea primilor Romanovi si mult5mesc pentru
bogata ospitalitate, pe care numai Rusii o stiu oferi (Slavii
vechi ing5duiau chiar furtul pentru a trata bine pe oaspeti I).
Dup5 bogata masa, la care familia Karpov isi miirturiseste
toate ingrijor5rile pentru vremurile de azi si pentru necunos-
cutul de maine, esim insotiti de cei doi lineri ofiteri, cari sunt
in concediu (tocmai in aceste vremuri de cump5n5 pentru Rusial)
la camp, unde sunt cei vreo 25 de prizonieri romani.
Intro livadie deschis5, in fata c5pitelor de fan proasp5e
facute de bratele arse de soare ale celor 25 de ardeleni, li
ar5t5m acestora rostul venirii noastre aci.
Cei doi ofiteri urm5resc cu inspaimantdre insufletirea de
pe fetele celor 25. Daca vor pleca $i acestia, cum au plecat
muncitorii rusi, mosia va r5manea lipsit5 cu desavarsire de
mans de lucru I
Din norocire peniru ei caporalul losif Mosoiu, originar
din Bran, dup5 indelungate discutii tine s5-i asigure ca se vor
decide pentru plecare numai dup.& ce vor vedea ce fac Rusii:
se mai bat sau nu ? I"
De p5rerea lui Mosoiu nu sunt ins toti prizonierii. Unul
din ei, care st5 mai aproape de noi, ne asigura cu hotarire:
7'
www.dacoromanica.ro
100 LA IUZOFKA

Cand neti chema, vom veni, on le place, on nu le place

domnilor gstora I"
Foarte mult mite di nu ridic'am Inert prizonierii, familia
Karpov ne ofer'a bucuroasii o trasurri pentru a fi dui la Kras-
nogorovka.
La gark in clipa despgrtirii vizitiul, un crizricel ca de 16
ani, simpatica odras15 din neamul lui Taras Bulba, care tot
timpul drumului ni-a vorbit cu indignare de Ru§ii cari nu se
bat $i de Romanii cari ii plac pentru vitejia lor, ne cere cu o
lacrima stilruitoare in ochii lui negri, vioi ca sa-i Rig'aduim 61-1
vom duce §i pe el voluntar in oastea romans

Seicias.
Pe langii nicevo", care inseamnri nepasarea pang la in-
con§tientii, impricarea spontang cu once loviturri, gRisuirea de-
srivilir§itil a fatalismului, Ru§ii mai au *i vorba seiciasg, o brutalrt
sfidare a mrisurei timpului.
Tradus acest cuvant inseamnii imediat". In limbajul curent
rus Insii el poate insemna §i azi" §i maine" §i peste o
s'aptrimEina" si peste o lung ", atarnil de om, de dispozitie
*i de Imprejurari.
Ori de unde ceri sau intrebi ceva fie autoritati, sau
particulari ti-se faspunde nseicias", ceiace inseamnii: Inar-
meazri-te cu rilbdare $i nu to uita de loc la ceas. Gande§te ca e§ti
in Rusia, unde timpul n'are nici o importantrt 1 (vremia hvalyit I").
$eful garii Krasnogorovka ne spune ca trenul va veni
seicias".
Vorbil sa fie. Orele trec una dupil alta, fare ca trenul sa
se anunte. In cele din urmil trebuie sa consimlim ca sa mergem
pane la Rucenkovo cu un tren de marfri.

Pe clind sosim aci e ceasul deja 11 §i e Intuneric bezrai.

Nu ne asteapta nimeni.
Neavtind Incritrriu o lurun pe jos §i ne indreptilm pe dru-
mul plin de balarit, care abia se deslu§e§te In largul stepei
intunecate, inspre fabrica prietinului nostru B.

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 101

Zumzetul ascutit al milioanelor de fiinte, perdute in er-

burile, pe cari le strabatem, ne petrec tot drumul acompaniind
conversatia noastra optita ca tot atatea glasuri departate, ata-
vice ale atator neamuri: Skyti, Kazari, Ooti, Huni, Pecenegi,
Avari, Mongoli, Tatari, Rui elc., ce dorm reconciliate in numa-
roasele Kurgane, risipite peste intunecata steps.
Dupa doua ceasuri de drum sosim in fine la casele d-lui
B., al carui administrator ne trimite cu o trasura la domiciliul
din Iuzofca. Pe cand ne apropiem de acesta, se creapa de ziva.

www.dacoromanica.ro
 Concentrarea voluntarilor.
Dupe biruinja guvernului provizoriu estremi*tii din soviete,
inspaimantati de necunosculul de maine, o lass mai domol. Ei
se retrag pe al doilea *i al treilea plan, ramanand in randul
prim al democrajieia aderentii guvernului.
Delegajia romfineasca se grabe*te sa profile de tacerea
estremi*tilor *i cu ajutorul autoritajijor, cari de astadata ii dau
tot concursul, is dispozijii pentru ridicarea *i concentrarea vo-
luntarilor inscri*i.
La inceput aceasta concentrare se face in una din marile
baraci ale uzinei de metalurgie, mai apoi in micile *i intune-
coasele chilii dela azilul prizonierilor *i in fine in vastele ba-
raci, a*ezate pe dealul, care dela o distanja de 2 klm. domi-
neaza dinspre nord-est Iuzofca.
Aceste baraci serveau altadata ca locuri de izolare pentru
bolnavii contagio*i. Voluntarii le curate, le repara *i le trans-
forma in locuinte luminoase *i curate, construind inauntrul for
*i numaroase priciuria de dormit.
Randurile feciorilor romani, cari calauzifi de flacara unei
marl credinte se aduna in acest lace* al insuflejirei comune,
se ingrow de pe-o zi pe alta. Ei yin dela fabrici *i uzine,
dela ferme *i sate, de aproape *i de departe *i and de ne-
rabdarea de a fi trimi*i cat mai degraba, la Romania !"
La inceput se concentreaza aci *i voluntarii italieni, adu-
nati de locot. I. Baccici, trimisul guvernului italian.
Intalnirea *i viaja comuna, pe care o traiesc cateva zile
ace*ti inimo*i fii ai celor doua natii surori, e din cele mai
Aline de caldura, de entuziasm *i de dragoste ... Steagul verde,
alb *i ro*u al iredenti*tilor din Trentino *i cel ro*u, galben *i
albastru at Ardelenilor flutura la porjile baracilor ca doua sim-
boale curate *i eterne ale unor credinje ce se intalnesc in ace-
lea*i sforjari si in hotarirea comuna de a se traduce cu once
pre' in fapta.

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 103

Dupe plecarea Italienilor, voluntarii se organizeazit mili-

tfire§te, duc vista de cazarni §i subt comanda bravilor sergenji-
majori Oridan, Rudnean, Bugnaru, Pop, Tim4, Albu si allii ei
se instruiaza §i se pregrttesc pentru luptele decizive de maine.
Seara, dupii munca stfiruitoare de peste zi, si Dumineca
ei 41 petrec ca acasit aranjand uneori §ezfitori cu pove§ti si
jocuri ardelene§ti, bantifene, bucovinene si maramureene. La-
utari au, cfici nu lipsesc nici voluntarii jigani.
Mai cu foc le zice" insfi simpaticul scripcar Nicolae Stoica.

Aprovizionarea voluntarilor o face comandamentul militar

rus prin Punctul de concentrare al prizonierilor din Iuzofka.
Cara vreme aprovizionarea o controla vechiul comandant
al Punctului, praporscicul Zubin, voluntarii erau perfect multiimifi.
De cand Ins dupti plecarea lui, ef al acestui punct a
fost numit betivul podporucik C. V. K. voluntarii se plang mereu
de lipsa de alimente.
Adeseori pentru a completa aceste lipsuri trebuie srt re-
curgem la sprijinul comitetului cazticimii din localitate, care cu
mita buntivoinji consimte sti ne ajute.
Noul comandant al Punctului devine Ins dela un timp
a$a de negligent fats de voluntari $'aa de mult preocupat de
vodca lui (dela slobodfi" s'a slobozit §i vodca I), incat ne ve-
dem nevoiti sa facem plangere catre comandamentul superior
militar din Bachmut §i Harkov.
Bachmutul trimite in anchetfi pe praporscikul P. Acesta
constatrt impreunri cu prietinul C. ca podporucikul 41 insu§ia,
dupfi obiceiul pfimantului, o buns parte din banii pe cari
ii primea dela comandament pentru aprovizionarea volunta-
rilor. Prins in flagrant, buretele alcoolizat recurge la o nos -
tima : aresteazii pe cei doi ofijeri, pe C. sub cuvant

ca e spion, iar pe delegatul comandamentului din Bachmut subt

cuvant ca e trfidfitor de lark deoarece prolejeazii pe un spion.
Comisariatul, avizat in grabs de ticilloia podporucicului,
libereazii pe cei doi arestati.
In aceii zi insa podporucicul aresteazti si pe locot. ita-
lian I. B., care scapil numai dupa ce face intrebuinfare de sabie.

www.dacoromanica.ro
104 LA IUZOFKA

Comandamentul ordonil arestarea slujbaului abuziv. Dar

garda dela Punct, care s'a fmplirtii0 §i ea de furturile lui K.
refuza sa ezecute ordinul. Praporscicul P. e silit sa meargil la
Bachmut pentru a aduce deacolo o patrul5 de cazaci, care de-
zarmeazii garda laggruluii aresteaza pe escrocul din fruntea ei.
Spre multemirea voluntarilor in fruntea lagarului e readus
praporscicul Z.

Printre voluntari se distinge mull inimosul Dugan, un sarb

din Banatul nostru. El ne asiguril ca vrea sa se inscrie de pe
acum in oastea romans did §'avt Banatul va fi al RomEmilorla

www.dacoromanica.ro
 Dezastrul dela Tarnopol.
Lumea in mitinguri discura $i ziarele in coloanele for
anti* marele dezastru dela Tarnopol.
Inceput5 in zilele dintai ale lunei tulle pe frontul galifian,
ofensiva ruseasc5, pregatit5 de multii vreme, indrituia pe
conduc5torii Rusiei democrate $i Virile Antantei la cele mai
bune speranfe. Ea se desfasur5 timp de aproape trei sript5mani
In conditii splendide. Armatele ruse strabatura destul de adanc
in pamantul galitian cucerind sate $i °rase importante $i rfis-
pandind panica in armatele dusmane, raffle $i obosite de atata
razboi. Mii de prizonieri $i un bogat material de razboi cazu
prad5 in mainile biruitorilor.
Intr'o bunt' zi Ins ofensiva se opri. Nadejdile celor buni
fury surprinse de un ingrijoriitor semn de intrebare. Regimentele
din fata Tarnopolului refuzfi s5 atace $i intoarser5 spatele ina-
micului.
Din aceast5 clips ofensiva se transforms in derut5, $i insus
frontul rus se clatina in tafanele lui, vestind inevitabila discom.
punere a armatelor revolufionare.
Pe urma regimentelor dela Tarnopol, care aruncand mitra-
lierele, armele $i munitiile o luar5 unele razna, allele la fuel*
inspre interior cu gandul la pacea, pe care o voiau cu orice
pref, in pamantul, care li-se f5g5duise $i In likrtatea de a tral
bine, f5r5 muncii, o apucar5 $i regimentele de infanterie cari
purtau in varful baionetelor for deja steagul biruintei, alimen-
rand $i completand debaclul general.
Zadarnic comandanfii faceau sforfari si fie in loc pe cei
cari indreptau acum ofensiva in contra Rusiei instis, zadarnic
artileria, in care mai famasese un dram de demnitate ostilseascii,
se sforta sii taie drumul fugarilor cu ghiulele trase deavalma,
desfasurarea cumplitei tragedii $i mersul ei spre desnod5-
mantul fatal nu mai putea fi impiedecaL

www.dacoromanica.ro
106 LA IUZOFKA

Ofiterii cari se puneaa in calea debandadei eau impus-

cati fare vorb5. Nimic gi nimeni nu mai putea opri aceastil in-
frigurata alergare spre pr5pastie.
Revolufia, care la sfar$itul lui Februarie $i inceputul lui
Martie ghilotinase autocrafia $i care, pe deasupra sclaviei se-
culare inmormantate, anunta fas5ritul soarelui libertatii pe seama
celor 150 de milioane de suflete ale pilmantului rusesc, sfarsia
in aceastfi nebunii inspaimantare ob$teascii a acelora, cari che-
mati sfi apere patrimoniul dobandit prin aceast5 revolutie, it
jertfeau cu o criminal5 wrint5 pe altarul Molochului prusac.

Pricazul No. 1.
Mulfimile de muncitori pi 15rani $i mai ales sovietele se
bucur5 pi aprob5 cu entuziasm plecarea armatelor dela front.
Unii intreviid in aceasta abandonare a frontului incetarea
r5zboiului $i s515$1uirea p5cii eterne, altii g5sesc in invalm5-
seala produs5 prilejul de a jefui in deplin5 libertate $i in fine
foarte multi sunt bucurosi cA $1-au indeptinit o sacra misiune
fat5 de puterile centrale.
Putinii intelegotori Ins urmilresc cu adanc5 ingrijorare
desf5surarea evenimentelor.
Acestia acuz5 pe conduc5torii Rusiei revoiutionare de
u$urint5, de nepricepere $1 de o condamnabil5 slabiciune. Su-
punerea oarb5 a acestora fat5 de voinf a $i hot5ririle comite-
tului executiv al sovietelor este, dup5 aceste senlimentale Ca-
sandre, originea marElui eau de azi $i cauza pr5busirii inevitabile.
Invinuesc pe Kerensky, care, ca ministru al Justitiei in
primul guvern provizoriu, a abolit pedeapsa cu moarte $i critics
atitudinea lui de azi cand crede c5 cu discursuri s'ar putea
reface capacitatea de lupt5 a armatelor.
V5d ins toti acestia r5u1 cel mare in preponderenfa, pe
care o are Comitetul executiv al deputatilor, uvrierilor $i sol-
datilor in conducerea Rusiei, care de$1 condos de men$evicul
Ceize, ajutat de Cereteli $1 Skobelev, toll mensevici, a inceput
in realitate pe mane elementelor estremiste, acestea determi-

www.dacoromanica.ro
 LA I 11ZOFKA 107
NOD

nand §i calauzind toata actiunea guvernului provizoriu, incepand

dela formarea lui.
Oratie acestor elemente extremiste s'a lansat catre armata,
curand dupli revolutia din Martie, faimosul Pricaz No. 1 cuprin-
zand Declarafia drepturilor Soldafului, care in art. 5 (a cum
a aparut in Izvestia, organul oficial al comitetului) dispune ca:
tot soiul de arme, pu§ti, mitraliere, automobile blindate etc.
sa treaca in dispozilia *i subt controlul comitetului de companie
sau de batalion §i in nici-un caz sa nu mai dispuna de ele
ofiterii §i care in art. urmator proclama peniru soldati dreptul
de egalitate in viata politica, socials §i private cu orice ce-
Mean" §i dispune abolirea salufului obligator fall de superior!".
Sugestionat de aceiasi estremi0 fanatici acest comitet a
pus cel dintai chestiunea faimoasei i mai ales enigmaticei
lozinci : pace Ord contribulii i anexii, adoptate ca ceva man-
tuitor de toji visatorii Oa eterne, neinteleasa de nimeni si
connbatuta cu multa putere de Albert Thomas, cu ocaziunea
proaspetel sale vizite in Rusia.
Ouvernul provizoriu a rezistat mita vrerae sail inswasca
aceasta fenomenala cheie a pacii democratice §i imediate".
Dar dupe ce in urma actiunei Sovietului Central, ministrul
de externe al primului guvern provizoriu, cadetul Miliukov §i
ministrul de rilzboi Gucikov, fostul preedinte al Dumei, care
nu se putea nici decum reconcilia cu Prikazul No. 1, au parasit
guvernul provizoriu, succesorul intaiului regim revolutionar: gu-
vernul coalijiei, constituit in Mai, s'a vazut nevoit sa ;tacit cel
putin de forma cunoscut ciudatul leac al Oa imediate §i
democratice" cabinetelor An1antei.
Preocupati escluziv de aceasta pace, comuni§tii din Soviet,
condu§i de Lenin, Zinoviev, Trotki, Lunaciarski, Kamenev, etc.,
in ciuda tuturor cari vorbeau de demnitatea Rusiei i de an-
gajamentul luat NA de anal', 4i intretineau §i intensificau, peste
capul guvernului provizoriu §i sub ochii ingaduitori ai acestuia,
propaganda for defetista printre muncitori, soldati §i mai ales
la front aruncand prin agenjii for in transeie zilnic §i in sute
de mil de exemplare monitorul bol§evic, Pravda" i able gazete
roii, introducand §i alimentand acea faimoasa bratanie (infra-

www.dacoromanica.ro
108 LA IUZOFKA

tire) a soldatilor ru0 cu Capefele de Mort ale Kaizerului, cari

cu sticle de cognac §i de spirt cumpiirau caii, pu0ile 5i mitra-
lierele strellilor bol§evizati.

O armatk care face politick spunea intro sears un in-

telectual rus in casa gazdei noastre, nu mai e armat5.
Sutele de comitete, instituite nu numai in unitatile mai
mari, dar chiar §i in compariii, nurrairo0i comisari, delegati pe
langa armate, cari nu toldeauna au fost un Filonenko sau un
Savinkov (armatele 8 0 7), sunt tot atatea unelle de subminare
a disciplinei osta§e0i §i de discompunere a armatei.
Din cauza acestor comitete comandantii o0irei nu mai au
de mult nici-o autoritate. Vointa §i ordinele for sunt paralizate
$1 contramandate de aceste organizme politice (Vod'a da,
Hancu-b a 1)
Gratie acestor fatali microbi, care au inundat o0irea
noastrii, s'a ajuns la haosul de azi. Numai astfel se esplica,
cum spunea insu* Brusilov, ca soldatii discufa §i hotarrisc in-
tr'un moment rilzboiul §i in celalalt pacea ca sa sfar§eascii
apoi degraba, in urma cuvantiirii unui alt orator din comitet,
pentru a imbralia pe amandou5 $1 sa griseascii suficiente ar-
gumente pentru a esplica pe rand fiecare atitudine.
Astfel un regiment prime0e ordinul sa treacii la ofensiva,
dar comitetul riispunde comandantului ca soldatii nu pot ataca,
deoarece nu li s'au uscat Inca rufele.
Si cate alte argumente n'au ga.sit §i nu Osesc §i asfazi
aceste comitete ruse in bogata for sofisterie pentru a provoca
§i desiivar0 haosul, pe care-1 vedeti.
Dar ce e mai trist e ca nu aceste comitete sunt cele
dintai vinovate pentru starea de anarhie in care se sbate azi
Rusia, ci vinovatii cei mari sunt guvernantii, cari ei au introdus
§i au tolerat politica in armatk Kerensky poate acum vorbi cat
ii place. El poate tine cele mai stfalucite discursuri, poate
aduna toate bijuteriile damelor ruse 51 le poate recruta pe
toate pe seama batalioanelor mortii", intoarcerea la ce a fost
nu va mai fi cu putintk Armata e distrusk frontul rus nu mai
exists, Rusia e perdua ..."

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 109

Si nu si-a putut salve nici cel putin onoarea", replica

darz francezul Barres, care e $i el de fats la aceasta discutie
si care e unul din intarziatii delegati ai Frantei, insarcinati cu
controlul esploatarilor miniere deaci.
...Poporul rus n'a fost pregatit pentru libertatile de azi.
El e prea copil ca sr' fie in stare sr' se fereasca de foc, in-
tervine un alt intelectual rus, invitat si el al d-lui R. 0 monarhie
constitutionals ar fi fost cea mai potrivita pentru poporul nostru.
Puriskievici avea perfecta dreptate cand sustinea acest lucru".

Tarnopolul a cazut. In limp de dour' zile armatele ruse

s'au retras 40 de verste, iar armatele austro-germane inainteaza
pe drumurile larg deschise, cu iufeala vertiginoasa, fare a in-
tampina vreo rezistenta.
Apelul guvernului, prin care se cere poporului rus sr' -si
face datoria si sr' apere pamantul slant al patriei, inculcate de
dusmani", e afisat pretutindeni.
Poporul 11 citeste, i1 comenteaza si continua a sparge se-
micichi, iar soldatii 151 vad de fug!.
Presa deplange inregistrand pe toate coloanele dezastrul
armatei ruse. Ea e nevoita sr' constate ca soldatul rus nu vrea
sr' se mai bats. Ruskoe Slovo" scrie: Deli mult superioara
ca num& cinci soldati rusi contra unui soldat german si
deli aprovizionata cu tunuri ai munilii din belsug si cu tot ce
tehnica razboiului modern a produs, armata noastra e batuta".
Insas cavaleria austriaca, care parea definitiv desfiintata, a
reintrat din nou in actiune si spre rusinea noastra ea opereaza
cu cel mai deplin succes, observe wawa! ziarul Iltro Rosii I"
Masurile severe luate in ultimul moment nu dau niciun
rezultat. Revenirea la pedeapsa cu moarte, propusa de unani-
mitatea comandantilor armatei, intampina 'Inca rezistenta lui Ke-
rensky.
0 aplica ins de zor soldatii. Fara sr' mai intrebe pe
cineva si sr' mai ceara aprobarea cuiva, ei suprima pe ofiferii
91 comandantii, cart mai indrasnesc sr' le stanjeneasca fuga.

www.dacoromanica.ro
 La Gri§i no.
In dimineata zilei de 18 lulie strithatem impreunii cu pre-
tinul C. in trasura gazdei noastre drumul inrourat al bogatei
campii dintre Iuzofca $i Rucencovo.
Birjarul, un mujic descins de curand dela front, ne aver-
tizealti la disperfire ca sa ne graim cu paces" (Davaite nam
scoreie mir !)
In trenul, dela Rucenkovo spre Orisino, o brunets ve-
nind din Mariupol $'o splendidii blondinii cu ochi, cari res-
feting seninul acestui cer de dimineafii si cu obrajii ca Iran-
dafirii, stropili cu roua lui parfumatii fata popii din Novo-
moskovsc venind dela conservatorul din Moscova, unde
acum se intoneazi arii, cari o inspilimanta, inteleg si nu prea
rostul celor doi sireini, cu cari stau bucuros de vorbii. Sufletele
hranite cu nectarul ametitor al romanelor ruse, ele insgsi eroine
ale scrisului lui Turgheniev, Cedrin sau Punkin, dapring acest
rost asa cum le indeamnii fantezia for suprainciircalg. Ele vild
fireste numai taine in misiunea celor doi drumefi, cari se inoadil
cu legrtturi nedeslusite, dar cari iau proporjii de epopeie sfar-
sind cu infiiptuirea acelei lumi paradiziace, pe care o viseazifi
curata for naivitate.

Orisino e un mic tiirgusor de armeni, greci si ovrei si e

fireste foarte murdar. Pare un mic bazar, mutat aci la repezeafil
dintr'un coil al Aziei.
Proprietarul hotelului, la care tragem, un armean Bras,
soios, negru si Oros ne crede cu tot dinadinsul ofijeri prusaci
veniji sil pregiitim incartiruirea camerazilor", cari vor sosi in
curand, cad dupa informajiile lui, acestia s'ar fi afland deja la
porfile Iuzofkei.
Convins de tot ce ne spune, el prinde a-si lauda hotelul,
care poate pentrucil adaposteste subt colbul, ce invaluie mo-
bilierul invechit si'n crepiiturile zidurilor s'ale podelelor pu-

www.dacoromanica.ro
 LA 11.1ZOFRA 111

trezite legioane de §vabi (taracani) si plo§nife, e cel mai mare"

din Ori§ino.
Primul comisar (glavnai comisar), un burghez bun de inim5,
dup5 ce silabizeaza documentele, pe cari i-le prezent5m, ne in-
treab5 dac5 prizonierii ru§i se vor intoarce degrab5. El crede
c5 lucrurile se invert deja in jurul pacii $i c5 not suntem o
comisie austriac5 sau german5 venit5 sa repatriem pe prizo-
nierii nemli $i austriaci.
Convins de acest lucru bunul burghez da ordin ca tofi pri-
zonierii, fare deosebire de nalionalitate, s5 fie adunafi in grabs
la Upravlenie §i eamane nespus de mirat cand, dup5 convor-
birea pe care o avem cu ace§tia, ii spunem c5 nu vom ridica
decal pe cei cativo Romani in frunte cu strajamesterul Carnal
din comuna Veza de langa Blaj.

In dimineala urm5loare, dup5 o noapte de lupla cu n§vabii"

$i cu plo§nifele armeanului, plec5m cu c5rufa comisariatului, o
ciudata incioc5lare de patru roate, legate printr'o scandur5 in-
valuita cu piele, la cele dotal intreprinderi din partea locului:
Novoeconomiceskoe Obstestvo, o fermil model §i Zapadno Do-
nelki Rudnic, o mina de carbuni.
Cea dinlai e lasata aproape in paraginire. Campul ei
vast, izvor de rod bogat alt5dat5, astazi nu mai e lucrat de
nimeni. Revolufionarii insists pentru imparfirea lui intre /bran!.
L5pfaria, o intreprindere de model pada eri, ast5zi e pustie.
Singurul prizonier roman dead Samui Grigor, din parfile
Alba-Iuliei, ne cere s5-i facem imediat carli de trimitere la Cen-
trul Voluntarilor in Iuzofka.
In schimb mina de c5rbuni e in piing activitate. Comisa-
riatul dead a adus in locul muncitorilor rusi, treculi ca membri
in comitete si ca asistenfi ai mitingurilor, un mare num5r de
prizonieri din toate parfile §i de toate neamurile.
Mai supu§i ca tovar4ii for unguri §i nemfi, prizonierii
romani muncesc ca robii Faraonilor de alt5dat5. Multi din ei,
fl5cai tineri, floarea faranilor noOri din Ardeal intrafi in adancul
pamantului de un an sau de doi, sunt astral bitrani.

www.dacoromanica.ro
112 LA IUZOFKA

Scosi cu liftul, in vremea mancarii, din z5puseala adan-

curilor unii din ei purtand b5rbi, inalbite de truda si de su-.
ferinte, au infatisarea unor stafii.
Ochii li ard, chinuiti de friguri, pi marind umbra de me-
lancolie si amgraciune de pe fetele for scofalcite. Foarte multi
sunt betegi de tuberculoz5.
Cand cei doi misionari veniti intre ei ii vorbesc in ba-
raca intunecoas5, care li serveste de adapost, dare lungi de
sudori be umplu fruntile incretite, ochii li-se umezesc, boabe
mari de lacrimi le brazdeaza fetele intunecate si nu mai pot
inghiti Muffle ce li-se servesc in oale coclite si graul ce li-se
d5 in gamete ruginite.
Dar in afar de acest sentimentalizm pasiv, el nu mai au
altceva. Li-a murit orice avant si nu se mai pot hofori pentru
nimic, cad nu mai g5sesc in ei nici-un indemn gi nici-o resursa
de energie active.
Doi insi ne intreabil cu glasul for ragusit si intrerupt de
pulberea carbunelui, care be st5 teasc pe piept, daca e adev5rat
ca Nemtii au ocupat toat5 Romania si ca Regele pi guvernul
ei au fost arestati §i internati in Germania ? I Ei stiu aceasta
dela prizonierii streini si dela comitetele muncitoresti, cari prin
intrigi si svonuri false se straduesc sa ucida pi ultima licarire
de vial5 sufleteasca a acestor nefericifi gt s5 li spulbere na-
dejdea inlr'un viitor mai bun pentru ai lor.
Nenorocit neam I Va suna oare candva si pentru el ceasul
Invierii sau va fi osandit sa urce vecinic calvarul far5 a ajunge
candva la inviere ?
Comisarul intreprinderii: Eduard Medne, un leton cu aere
de blandete, dar cu ganduri viclene, intrebat dacii nu se gan-
deste sa scoat5 din lucru aceste schelete pi sti le trimit5 be
spital, ne r5spunde c4 el a fost doisprezece ani deportat in Si-
beria de regimul -Wrist si CA in acest limp a indurat suferinte
cu mull mai grele decal acesti prizonieri, cari in Rusia revo-
lutionary de azi se bucurA de toate libertatile cefatenesti"
In biroul comisarului printre hartiile oficiale sty pe mash
o revist5 deschiso. Propozifia: Dusmanii poporului rus nu sunt

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFKA 113

germanii din fatii, ci burghezimea din spate`, e subliniata cu

creion rosu. Injelegem la cine ne giisim.
Cu toate astea sotia comisarului bolsevic, ospitalier5 ca
toate Rusoaicele, se graeste s5 ospateze cu o uriase cratita
de jum5ri pe cei doi burghezi nemancati de o zi ...

Intori la Orisino pe inoptate ochii mullimii, care se plimba

pe un bulevard gloduros si murdar, ne urmaresc cu obicinuita
curiozitate. Cei mai multi ne cred nemti, iar niste tipi dintr'un
colt de trotoar Plea ca suntem bosniaci. Liimuririle noastre ii
turbur5 si mai mult. Ei cred probabil c5 Romanii sunt niscai
cetateni din vreun colt obscur al Rusiei aziatice.
Fiindc5 trenul urmeaz5 sa piece la orele dotal' dup5 miezul
noptii renunt5m de a mai scormoni plosnitele $i svabii" din cele
dourt paturi colbuite ale hotelului nostru si prefefam sa motaim
pe cele douil scaune cu pretentii de fotele, tot asa de antice
ca si paturile, $i 1E11.5 a stinge lumina de seu, care palpaie pe
pervazul putred al unei ferestre hodorogite and camerei infa-
tisarea stranie a unui azil de noapte."
La plecare sotia proprietarului, o armeancil neagra si in-
carcat5 de grasime, ne agraeste in limbajul obicinuit tutuindu-ne
$i cu un aier de accentuate bunavointa i confide* tine sa
ne spun5 ca ea tie ca suntem Nemti . .. Dar not nu suntem
duwanii Nemtilor, cand or veni $i ceilalli sa le spuneti sä
trawl i ei aci ca-i hotelul cel mai elegant" ...

Birjarii, cei dintai ostasi ai bolsevizmului si cei mai darji,

ne cer dela static' luzovo pang in oras 15 ruble (diurna noastra,
minus 5 ruble!). Preferim sa mergem pe jos, deli e o caldura
uciggioare, pang la baraca voluntarilor.
Aci ne a§teapre o veste, care ne umple de ingrijorare.
Voluntarul Noja Spiridon s'a imbolnavit de tifos exantematic.
El a fost ridicat si internat in spitalul districtual. Doctorul care
a constatat cazul a dispus ca vreme de douil saptilmani niciun
voluntar sa nu pifaseascil baraca $i nimeni din afar5 sa nu
mai intre aci!
8

www.dacoromanica.ro
114 LA IUZOFKA

Nenorocitul caz ne incurca Coate socotelile §i ne turbura

intreg planul de actiune.
Si imprejurarea a voluntarii continua sa umble in cos-
tumele for sdrentuite i murdare de prizonieri §i slabele con-
ditii igienice, in care traiesc, ar putea provoca o adevarata ca-
tastrofa.
Insistenlele noastre de a li-se trimite voluntarilor haine *i
incaltaminte raman mereu fare rezultat. Bietii oameni continua
a nu avea altceva decal sufletul for curat i micul semn tricolor
dela chipiu, simbolul vointii §i al hotaririi care i-a adus aci.

www.dacoromanica.ro
 Reveniri. Precipitgri.
Intaia jertfl.
Intelegfind di trebuie stt recurgii la mfisuri drastice pentru
a salve resturile de armata ramase pe front, Kerensky consimte
in fine ca sit reintroducii pedeapsa cu moarte in zone de ope-
ratiuni.
Generalul Kornilov, omul de energie, caucazianul care
prin vitejia sa ajunsese sit imprumute diviziei a 48-a Suvarov,
pe care a comandato inainte de a cfidea prizonier la Austriaci,
numele situ §i care ca comandant al corpului 8 de armatfi, se-
cundat de comisarul Savinkov, reu§ise sa dea proportii stralucite
ofensivei dela inceputul lui Julie, este numit comandantul cir-
cumscriptiei militare a Petrogradului §i imprejurimilor acestuia.
Savinkov, social-revolutionarul, care e convins di demo-
cratia Rusiei nu prin biruinta Kaizerului va fi salvatfi §i intfiritfi,
e numit adjutantul lui Kerensky.
Se revine astfel asupra unor dispozitiuni, luate Mat prea
mita chibzuialfi §i se iau mfisuri ca valul de anarhie sit fie oprit.

Este ins cam in acela§ limp concediat generalissimul

Brusilov.
Faptul acesta provoacfi o generalfi consternare in opinia
publicfi. Omul care a condus uria§a ofensivfi din Oalitia, a§a
de bogatfi in rezultate, i§i cii§tigase o mare autoritate §'un in-
discutabil prestigiu.
Ouvernul provizoriu esplica aceastfi concediere cu motivul
ca. Brusilov ar fi declarat di el nu mai are nici-o incredere in
&meta §i ca rolul ei ar fi terminal.
In raspunsul, pe care-I da acgstei lfimuriri, generalul Bru-
silov anal insfi ca motivul concedierii sale porne§te dintr'un
capriciu al ministrului de rfizboi. Acesta i§i anuntase sosirea
la Stavcil pentru o anume ore. Trenul sosind cu un ceas mai
de vreme, generalul n'a putut e§i In intampinarea §efului salt:
iv
www.dacoromanica.ro
116 LA IUZOFKA

Kerensky refuzand esplicarea luio Brusilov, 11 mustra pentru ne-

gligenja aratata $1 la cateva zile, printr'o telegrams, it conce-
diaza din postul sau.
E inexact, lamure$te fostul generalissim, ca eu m'a$ fi
aratat pesimist in ce prive$te refacerea armatei. Am spus, ce
e drept, ca situajia e critics, dar mi-am aratat in acela$ limp
credinta ca ea s'ar putea indrepta, daca s'ar lua de urgenta $i
s'ar executa cu asprime gi energie masurile propuse de mine.
Marturisesc ca nu -mi pot da seama cum am putut fi
concediat intr'un limp cand ma simjeam mai necesar ca ori-
cand $i cand patria' avea mai mare nevoie de mine. De 45 de
ani slujesc Rusia cu credinja gi devotament $i banuesc ca nu
mi-a putut fi uitata ofensiva din Oalijia.
Cat prive$te destrabalarea de azi a soldatilor eu nu-i
acuz pe ei, deoarece nu ei, ci aljii au provocat-o!"
Intre ace$ti al /ii generalul infelegea de sigur in primal
rand pe Kerensky.
Din fericire succesorul gloriosulut Brusilov e nu mai pujin
gloriosul si energicul Kornilov.
Numindu-1 pe acesta $ef al armatelor de operajiuni Ke-
rensky parca ar vrea sa dovedeasca ca urmare$te in mod se-
rios refacerea armatei gi continuarea razboiului.

Cand i$i vor produce efectele aceste masuri, mai mull

sau mai pujin energice ale guvernului provizoriu, nu se poste
banui.
Deocamdata valul de anarhie continua a se revarsa $1 a
bantui cu furie in intreaga Rusia.
In comitete se strecoara $i numaro$1 dezertori, cari in-
muljesc astfel numarul microbilor, ce scurma la temelia impe-
riului rus.
Opera noastra se izbe$te in aceasta situalie de mari
greutaji.
Prizonierii romani sunt stanjenifi in voinfa gi hotarirea
for de ostilitatea gi piedecile, ce li opun sovietele soldafilor
si muncitorilor.

www.dacoromanica.ro
 LA IUZOFSA 117

Adeseori, la indemnul nostru $1 suslinuli de propriul curaj,

ei trec cu violent sau infrang cu siretenie aceasta opozitie a
sovietelor, ca. sa ajunga in baracile voluntarilor gi ca sa poata
emerge la Romania".
Sergentul Alexandru Visa dela Turda impreuna cu alli
soli au avut de infruntat piedeci din cele mai grele pentru ca
sa-si poata face drum dintr'o fabrica, in care lucrau, si sa stra-
bata o distanla de 30 verste pe jos pane la Punclul de con-
centrare al voluntarilor.
Intaia jertfa.
Cazul de tifos exantematic a lui Spiridon Noja a ramas
din norocire izolat. Timpul de criza a trecut alrandurile vo-
luntarilor se pot spori din nou prin voinla gi neinfricata for
hotarire.
Nefericitul Noja se sfarseste in spitalul districtual. El n'a
avut noroctil sa mearga la Romania", pe care o dorea asa
de mult, dar a murit liniptit $i cu credinta ca idealul, in slujba
caruia se pusese, va deveni realitate. Camerazii lui ii fac o
emolionanta inmormantare $i la mormantul din cimiterul comun
ii aseaza o frumoasa cruce de lemn, pe care scriu:
Aci odihneste Spiridon Noja, voluntar in armata romanal"

Misiunea noastra in Iuzofka pare terminate odata cu moartea

acestui bray fiu al Ardealului.
Batalionul de voluntari din Iuzofka a trecut peste prima
incercare, el si-a dat ihtaia jertfa pentru credit*, care-I insu-
fleleste, fiind $i chezasia de infaptuire a acesteia.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.
8 August-2 Septemvrie.

In districtul Slavianosersbsk.
Pe drum $i In jum de mohorca. Luganskul. ALCESTVOJILOVSKL Vo-
lunlaril dela Se/esnyouski. Con Oiinfa laranului roman. S /ova romaneascd.
PLECAREA VOLUNTARILOR. PRIN STEPA RUSEASCA. PRINTRE
MOLDOVENL Cerkauskoe-Selo-Radacoua. Vergunka. ADUNAREA NATI-
ONALA DELA MOSKOVA. PRINTRE MUJICL Inapoi to luzolka (Irenul rus).

Convini di am facut totul in districtul Iuzofka §i ca mai

mutt, in imprejurarile de azi, nu putem face, ne hotarim, sli
trecem in districtul Slavianoserbsk. (Slavianosersbkii uiezd).
In seara zilei de 7 August ne desparlim de omul rigid,
dar plin de considerafiune *i delicatefe, d. R., caruia ii mulfamim
pentru tot concursul *i pentru jertfele ce lea facut pentru ac-
fiune a noastra.
Iar in dimineaf a urmatoare, inainte de revarsatul zorilor,
trAsura, cu care am batut atatea drumuri, ne duce spre stafia
Musketovo (scriitorul acestor randuri, It. Campion §i soldatul
Nicolae Pop).
Ajun§i in culmea dealului, subt care se gase§te stafia spre
care mergem, ne luam ramas bun dela luzofka. Ea doarme
Inca, strajuita de luminile miilor de becuri electrice. Departe
pe colina din marginea ora§ului se pierde in umbra noplii ba-
racile voluntarilor. Si mai incolo se in§iruie numaroasele fa-
brici, uzine §i gachturi, in care ai nd§tri §i-au lasat atata energie
§i si -au dat, pentru alfii, o buns parte din viala lor.
In gara Musketovo, ca pretutindenea, numaro§i pasageri
a§teapta trenul. Unii sunt aci de aseara.
Sala de a§teptare e transformata adeseori in sale de pe-
frecere. In fund e improvizata o scene teatrala. Deasupra cor-

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 119

tinei sunt cateva steaguri ucrainiene (roz, albastru si verde),

iar sub acestea cuvintele: Hai jive vilna licraina 1
De cfitva timp trenurile 'i -au perdut de tot punctualitatea.
Reglementar trebuia sa pledim la ora 4, dar trenul nu soseste
decal la 7V2.
Abia ni-am gasit un loc si conductorul ne anuntii di in
Jasinovalaia trebuie sa schimbilm trenul (peresadka I).
Deaici plecam, dupiS o asteptare de cateva ceasuri, cu
un tren de made'. Ajunsi pela orele 3 p. m. In Djebalzevo,
trebuie sa schimbilm din nou trenul. Gara e plinii s'aci de
lume. Pretutindeni mi§uni'i mantalele sure ale dezertorilor. Multi
dorm sau stau toraniti in sale de asteptare si pe peron. Spa-
Out siitilor e imbilxit cu diverse miezme, iar fumul Bros si acru
de mohorcii face aproape imposibila respiratia. Podelele i pe-
ronul sunt pline da coji de semiciki.
Pela orele 10 sears soseste in fine trenul. E inc'arcat de
lume. Pasagerii diliitoresc deavalma. Nu se mai tine seama de
clase. Multi n'au bilete. Conductorii nu mai controleazii, ei nici
nu se mai viid. Noi diltitorim in picioare.
Dupii miezul noptii ajungem in fine la Lugansk. Facem
astfel o distantii de 150 klm. in 20 de ore.
Fiinda ni-se spune ca putinele hotele din ores sunt ocu
pate, preferim sa rilmilnem pang in ziva in garb, mai ales ca nu
suntem singuri. Oilrile, de o vreme incoace, s'au transformat in
adeviirate birturi on hotele, deschise incontinuu si pentru toata
lumea. Bern cateva ceaiuri s'apoi cand somnul ne biruie, ne
riizimiim capul de un colt de mast' i atipim.
Spre ziva ne trezim". In fata noastra un ceh-voluntar (are
la sapcil o rosetii nationalt5) beg ceai. Bucuros di s'a intillnit
cu not el ne spune ca umblii ca si not dug' voluntari. Injurti
aspru pe Rusi. Tovarlisii" se uitii miinioi la el, dar li lene
sa riposteze.

Luganskul.
E un ora ariitos. El are strazi largi, frumos aliniate si
curate. CRidirile sunt moderne, unele cu mai multe etaje, iar

www.dacoromanica.ro
120 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

magazinele se intrec in stralucire ai boggle. Populajia Rust

Mici ai Mari, ovrei, armeni, greci si tatari numara peste pa-
truzeci mii de suflete.
Locuitorii Luganskului se indeletnicesc in deosebi cu co-
merful si industria. Foarte multi iii castiga painea ca muncitori
$i funclionari in numaroasele fabrici de diverse produse, se-
marmite pe intreaga intinderea si in Imprejurimile orasului.
Principalul minereu, care se scoate din Omani si se pre-
lucra in aceasta regiune e ferul.

Cu mita truda ai dupe multa umblare ai staruinta gasim

in fine o camera la hotelul Astoria" (Nume dude!! El ne re-
aminteste clubul spionilor dela Bucuresti. S'aci sunt probabil
destui spioni nemti).
Voienski Nacialnicul (seful militar al districtului), un colonel
batran, cu barbs ai mustati albe, ne primeste cu multa amabi-
litate $i bunavointa.
Nu tie insa sa ne dea nici-o informalie privitor la ches-
tiunea pentru care ne gasim aci. N'are ideie cati prizonieri sunt,
cari sunt romani al cari de alts nationalitate ai nici pe unde
se gasesc. Ni face insa imediat toate documentele, pe care le
cerem §i de care socotim ca avem nevoie.
Seful polijiei districtuale (Uiezdnai comisar), un barbat de
varsta mijlocie, Inalt si robust, cu o viguroasa espresie de energie
in fait', alimentata si de mustata sa imbelsugata, ne primeste
asemenea foarte bine si ne pune in vedere ca ne va sta la
dispozitie on de cateori vom avea nevoie de dansul. Ne atrage
insa atentiunea asupra greutatilor ce ni le va face probabil so-
vietul lucratorilor, a carui putere ai influinta se resimte din ce
in ce mai mull a'aci.
$eful prizonierilor din district, un porucic (sublocotenent)
mic de stature, dar plin de vioiciune, ne primeste aproape cu
entuziasm. E Cazac. Dela el reusim sa ne luam ceva inforrnalluni.
In uiezd sunt circa 480 fabrici. Partea cea mai mare din
prizonieri sunt impartiti pela aceste fabrici. In ores si la mosii
(la Cara) sunt foarte pujini. Printre prizonierii inregistrati ca
Romani sunt insa ai o mullime de nume streine ca: Starka Franj, Le-

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 121

ber Jon, Schmidt Franz etc. (Cu ocazia selection5rii prizonierilor

capturati, Ru$ii trimiteau pe Nen* $i Unguri de obicei in Siberia,
iar pe ceilalti ii retineau in Rusia european5. Ca sa scape de
mizeriile Siberiei $i crezand probabil ca vor fi mai bine tralati,
multi Nemti $i Unguri s'au dal drept Cehi, Stirbi, Slovaci sau
Romani!) Numarul aproximativ al prizonierilor romani e de
circa o mie cinci sute. Centrul zonei de fabrici e Alcestvo
(comuna Jilovski).

Luganskul are dou5 parcuri, dintre cari unul mai ales (go-
roskoi sad) e deo rani frumsete. Intinderea lui e de cateva
desiatine. Straturi bogate de flori, chiparo$1 gt tei plini de par-
fum dau acestui parc infalisarea unui intreg plin de armonie
$i de farmec.
Sears de sears populatia Luganskului, femei $i b5rbati,
baleti $i fetite, burghezi $i proletari, ofiteri gi soldati se dun
aci, se plimb5, discut5, rad, se distreaza petrec ca in cele
mai bune vremi. Aci nici nu se simte ca ar fi rizboi In tare.
Ace$ti oameni habar n'au de dezastrul, care se desf5$ur5 in
proportii tragice pe frontul rus. Mu7ica or5$eneasca infoneaz5
piesele cele mai vesele. Tovar5sii" aprind gi lanseala in vilzduh
rachete. Toata lumea urm5re$te cu ochii aprinsi dungile albe,
ro$ii gt albastre, pe care le fac aceste rachete, aplaud'a cand
se sparg in aer $i admire franturile de mici stet*, cari cad
spre Omani. Ici colea se tin mici mitinguri, in cari tovar4ii"
fac Blume, unii apar mascati, altii Jetovati", altit sun' in goarne
sau bat in lobe! Adeseori se trag focuri de arms a$a din glum
sau $i serios. lar prin multime unii mai Inireprind $i mici in-
cursiuni in buzunarele celor neb5g5tori de seams.
Femeile se Intrec in elegant5 $i frumsete. In albul valurilor
de lumina electric ochii negri, plini de pasiuni fainuite, su-
praliciteaz5 seninul gi stralucirea ochilor alba$tri.
Pe b5ncile, ascunse subt uria$ele coroane ale chiparo$flor
strabiltuli gi luminati de razele argintii ale lunli pline, se des-
t5inuesc $i se comunica simt5minte din cele mai puternice. Eroi
veniti in grab5 dela frontul in discompunere gt Dulcineie, chi-

www.dacoromanica.ro
122 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

nuite de doruri nedeslusite, isi steunpiirrt focul sufletesc in lungi

si pasionate sarutliri si imbrilliseri.
In teatrul de vary se joacti piesa 1W Protopopov Cior-
'Ale Voria. Subt vechiul regim jucarea ei era interzisii si pusil
la index de Sfantul Sinod. Acum se joacii pretutindeni si publicul
aplaudZi nu numai ce e frumos, dar si ce e urat in ea. El rkide
cu poftii de amorul cilluglirilor si al maicelor. E de acord cu
autorul, and a cesta infiereazii sadismul, perfidia, trandlivia $i intreg
sirul de crime $i destriibilliiri ale sfinjilora din miiniistiri si
°plaudit' frenetic scene, in care maica starifil spune °nand, dupil
plecarea tinerei calugiirile, salvate de logodnicul ei: Nu-i nimic
(nicevo), se vor mai gilsi ei prosti destui 1" (adecil naivi, cari
sii intre in manttstiri $i sii se lase jefuiji de &titre dilugiirii
belivi si maicile prostituatel).

La esirea din parc sub lumina unui urias glob electric

dela poartil un nas incovoiat se apleaca discret spre not si ne
intreabli mieros: Sie sind Deutschen ?I . ..
E un ovrei si Inc t probabil unul din aceia, care ni-ar face
frumoase servicii dace am fi Nemli. Alliind adevarul el riimiine
incurcat, bkilbsdie cateva cuvinte s'apoi profitand de invZilmliseala
mullimii care ese din parc, dispare, filril a mai spune ceva,
in intunericul noptii.

Investifi cu documentele trebuincioase $i dupil ce intocmim

planul necesar de acjiune pleclim degrabii la Alcestvo.

www.dacoromanica.ro
 Alcestvo-Jilovski.
Facem doua ceasuri cu trenul dela Lugansk panii la Al-
cestvo.
Comuna Jilovski e legate cu aceasta. Sunt comune create
amandoua ()data cu cladirea marilor stabilimente industriale din
aceste parli. Partea cea mai mare a locuitorilor o formeaza
lucratorii aplicaji la aceste stabilimente.
Tragem la dom priejaiuscih" (cartierul pentru oaspeti)
al fabricei Jurevski. Directorul acestei fabrici, d. Jurron si sub-
directorul ei, d. Galopin, amandoi Francezi, ne primesc cu sim-
patie. Ei ne pun in dispozijie acest cartir si insists ca sa luam
§i masa aci. Econoama cartirului, o Poloneza, e una din pu-
jinele fiinje, intalnite pane acum in Rusia, care se bucura ca
gazdueste Romani.
In aceia zi ne prezentam la milijie. Comisarul, din feri-
cire un om inteligent, injelege imediat rostul misiunei noastre
gi declare ca ne va sta la dispozijie on de cate on ii vom cere.
La indemnul lui vizitam $i pe preedintele comitetului lu-
cratorilor.
Acesta, spre deosebire de toji predsedatyelii" vazuji pane
acum, e asemenea un om foarte cum se cade. El are accente
de sgomotoasa aprobare $i de entuziasm chiar, cand ii aratam ca
truda, lupta gi sfortarile noastre urmaresc libertatea poporului
Transilvanean, tot wt de bun, bland $1 iubitor de dreptate ca
si poporul rus".
Comandantul Punctului de prizonieri (punct voienoplenih),
praporscicul lastrevov, un Cazac, ne fagaduie§te §i el tot con-
cursul. Si dupe ce veji aduna pe toji prizonierii, sper di nu
ma veji lasa nici pe mine aci I", ne spune inimosul Cazac
razand.
Curio§i de a cunoa0e cat mai degraba dispozijia prizo-
zonierilor, inca in seara acestei zile 12 August ne ducem
in uzinele de fer lurevski, a§ezate in marginea comunei Jilovski.

www.dacoromanica.ro
124 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBS1C

Mai mid ca proportii decal uzinele metalurgice din Iu-

zofca, dar impunatoare prin structure lor, aceste uzine numara
§i ele o intreaga lume de muncitori, printre cari foarte multi
prizonieri.
Comisarul fabricei ne adung imediat intr'o baraca separate
pe prizonierii romani. Spre bucuria noastra ei sunt sdraveni,
vioi, mai bine alimentati §i intretinuti decal in alfe parti. Cei
mai multi sunt din partile Hunedoarei. Suflete§te ei par a fi de
mull pregatili pentru misiunea, la care ii chemam. Cuvantul
nostru e ascultat cu atentiune, cu caldura §i entuziasm. De§i
ingrijorati de cele ce se petrec pe front, multi din ei ne spun
ca vor veni la Romania, pentrudi asa se cade ca fratii sa
fie la olalta in bine §i in rau". Iar vioiul Stonily Amos, mese-
ria§ din Hunedoara, ne cere sa-1 trimitem cat mai degraba la
Bahmut ca sa fie dus in Ora" cu primul transport de voluntari.
Prizonierii unguri §i nemti sunt mai cuviincio§i aci, ca in
Iuzofka, ei asista impasibili la conferinta §i niciunul nu indras-
nete sa ameninte pe Romani pentru sentimentele tor.
Qoar ... in drum spre case vreo trei figuri blonde, as-
cunse dupe perdeaua unei ferestre, probabil ()Merl, cred ca e
bine sa ne acompanieze cu ... Gott erhalte", sdranganit discret
pe coardele unei ghitare.

In dom priezjaiuscih" sunt §i cativa oaspeti ru§i, veniti

dela fabricile din imprejurime. hare ei §i un ofiter din flota
baltica.
La masa discutam fire§te situatia acivala. Ei constata, cu
compatimire, ca frontul roman, dupe reiragerea RuOlor, se ga-
sete asemenea in primejdie. Regele §i guvernul Romaniei ar
fi trecut, sustin ei, in Rusia §i s'ar fi stabilit la Ecaterinoslav_
Ruskoie Slovo, pe care ni-1 pun in dispozitie, dupti ce
inteun articol face un magulitor elogiu Romaniei §i armatei ro-
mane, invite publicul rus sa primeasca §i sa trateze bine pe
refugiatii romani, cad Rusia poarta in mare parte vina pentru
dezastrul Romaniei" (v. R. S. dela 1. VIII.)
In cursul mesii se prezinta delegatul organizatiei centrale
a Cehilor, d, Kibicek. Dansul e insarcinat cu conducerea qi de-

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 125

savarsirea propagandei printre Cehii si Slovacii aflatori in

regiune.

E uimitoare aceasta inalt5 constiinla a Cehilor. Calauzili

de visul lor *national ei nu cunosc odihna, alearga ziva si noaptea
si nu se dau in laturi dela niciun sacrificiu atunci cand e vorba
de adus o cartima cat de mica la cladirea acestui ideal.
Dintr'u inceput, imediat dup5 ce s'au predat in masa ar-
matei ruse, ei si-au facut organizalia for centrals la Petrograd.
Si la indemnul a cesteia prizonierii cehi s'au grabit s5 se inscrie
voluntari: Intelectuali, comersanti, industriasi, Irani $i muncitori,
toti formand o legiune, care a luat in curand parte, in cadrele ar-
matei ruse, in razboiul contra Puterilor Centrale. Toa15 aceasta
miscare, animate $i indrumata de spiritul marilor patrioli cehi,
in frunte cu Massaryk, cari parasind Austria fac cunoscuta
printre aliali cauza ceha, este alimentata si intrelinuta din
obolul, pe care fiecare ceh iii line de datorie sa-1 dea. Uneori
ei reusesc sa aduca fonduri si de-acasa. Se gasesc indrasneli,
cari fac naveta Intre cei din patrie $i emigranli. Cad Cehii
sunt, cei deacas5 ca si cei refugia, una. Toll au aceias cre-
dint5 si urmaresc acelas scop: distramarea Austro-Ungariei si
intemeierea statului national ceho-slovac.
Pe toata inlinderea Rusiei sunt raspandili numkosi emi-
sari, delegali ai organizaliei centrale, cari fac o vie propa-
ganda printre Cehi si Slovaci. Ei intenlioneaza sa organizeze
acum un Corp militar ceho-slovac, acesta avand sit' fie nucleul
armatei nalionale a Republicei ceho-slovace libere de maine.
La Petrograd comitetul acestei organizalii redacteaza .douti
ziare cehe $i o mullime de brosuri, cari se distribute prizo-
nierilor cehi si slovaci in lagare, fabrici, uzine si la tare.
Attit organizalia centrals cat $i emisarii din provincie iau
si lin contactul cel mai shims cu reprezentanlii tuturor naliona-
litalilor dinAustro-Ungaria: lugoslavi, Sarbi, Italieni si Romani an%
tori act. Ei be dau acestora tot concursul si se straduesc ca sa
alimenteze si sa promoveze organizarea si miscarea in mass
a acestor naliuni in vederea *scopului comun: doborirea Austro-

www.dacoromanica.ro
126 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Ungariei, eliberarea de sub jugul acesteia $i infiintarea de state

libere nationale pe ruinele ei.
D. K. cunoa$te perfect aceastri regiune. El ne dil toate
informatiile $i Iiimuririle de care avem nevoie. Cunoa$te toate
lag5rele, fabricile pi fermele, in cart se grisesc prizonieri. Si
are listele acestora dupli nationalitate.
Ajulati de d-sa reu$im sa intocmim un perfect plan de
actiune.

A doua zi de dimineatfi ne indreptifim spre Frantuski Rud-

nic (fabrics francezip. In drum ne oprim $i la $achtul din Pan-
lovka. Comisarul deaci ne promite ca papa la Inapoiere va
aviza $i concentra prizonierii.
La Frantuski Rudnik ne intempinii in fata upravei o mare
multime de curio$i: birbati, femei $i copii. Numai cu mare
trudel putem strlibate in local. Norodul" e in $edintil de co-
mitet". De$i zi de lucru, $edinta tine de azi dimineatk. Poporul
se sfeltue$te mereu. Membrii comitetului sunt mai ales oameni
tineri si femei deavalma, ba si prizonieri. Sedintele se tin
aproape fgira intrerupere, In fiecare zi. Lucrul in fabrics stag-
neazii, cad toatii lumea tine sit fie in comitet si se discute.
Singurii muncitori con$tienti sunt Romanic. Dupe munca
for de robi trile$te toata multimea asta de farnienti (trkintori).
Dupace cu mare greutate reusim sa intriim in local, da
buzna dupli not intreg poporql. Tot felul de ochi: surf, negri,
albastri, verzi ne examineaza cu o atentie de isterici.

Prizonierii sunt in partea cea mai mare INingteni. Ei stau

sub teroarea unui anume Buru, pretins notar, din Cara lui
Burdea (Caransebes), un personaj guraliv $i lipsit de convin-
geri. Ajutat de acesta, comitetul face presiune asupra prizoni-
erilor $i in cele din urma li interzice parasirea $achtului. Cativa
mai indrilsneti sunt hotariti insa sa dezerteze $i sa urmeze che-
merit noastre.

Pe cand ne inapoiem, in Pavlov' ka e sears.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 127

Comisarul nu e nicairi. El n'a concentrat niciun prizonier.

Nimenea in eacht nu lie de sosirea noastra.
Dar sprijinifi pe documentele noastre ei vazand sterile dead
chemam not ineine niete milifionerir ei Ii cerem sa ni concen-
treze oamenii. Milifionerii se supun, dar din nenorocire printre
cei adunali sunt numai cafiva Romani e'aceetia mai mull schelete,
cari vor trebui trimise in spite!.
In drum spre cask noaptea tarziu in pustiul stepei ne
apudi o furtuna strajnica, o adevarata manie a cerului. Ful-
guile se incrucieeaza in fate noastra ei intreaga atmos-
fere clocoteete de bubuitul prelung al tunetului. Coeul trasurii
nu ne mai poate apara de ploaia care curge potop. Drumurile
ei vaile se umplu in repezeala cu ape. Nicairi nu gasim vreun
adapost.
Dar din fericire urgia nu fine mult. Furtuna trece. Soseaua
e buns, apele se scurg degraba ei not putem sa mergem mai
departe.

La Jilovski ne aeleapta amicul nostru Avram Imbroane,

membru al Comisiei I. ei unul din cei mai harnici, mai devotafi
ei mai capabili implinitori ai misiunei, cu care am fost insarcinafi.
El ni educe trista veste ca brigade din Harcov ar fi luat
dispozilia, ceruta de consiliile muncitoreeti, ca voluntarii sa nu
fie ridicafi din fabrici ei mine (eachturi) inainte de a fi inlo-
cuifi cu alt! prizonieri.
A 2-a zi (14 August) el line o conferenla In Jurevski Zavod
ei deaci pleaca la Franfuski Rudnik. lar not mergem la. fabrica
Seleznyouski.
Aci gasim mai mutts randuialii. Comisariatul e in mane
Cazacilor. Ei ne primesc cu o perfecta bunavoinfa ei ni-se pun
cu abnegefie la dispozilie. Prizonierii romani sunt adunafi grabnic
intro bared. Dispozifia acestora, deei trudifi destul, e din cele
mai bune. Puei in randuri, ei asculta bucuroei ei entuziazmafi
cuvantul romanesc. Aproape tofi, cei sanatoei, se inscriu vo-
luntari. Un tanar frumos ei plin de vioiciune, N. Oprean, din
Oraetie, nu-ei mai incape in piele de bucurie, trosneete din
degete ei invartindu-se inteun calcai spune: Asta e lucru ce

www.dacoromanica.ro
128 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

l'am poftit eu. Har Domnului c5 pot e$i deaci, incai dace o fi
sa mor. s5 $tiu c5 am murit pentru sangele meu I"
Comisarul ne informeaza Ca in iarna trecutfi au pierit
peste 100 prizonieri in aceasta fabric& de diverse boale.

In zilele ce urmeaza vizitam fabricile Kadjevski $i Briansk.

La cea dintai suntem intfimpinati cu bun5voint5 de direc-
'lune, dar rau primiti de consiliul lucr5torilor. Pre$edintele
acestuia, un individ cocosat $i cu privirea ro$ie, are loath' vi-
clenia proprie Rusului. El ne promite totul in fat5, dar prin
oamenii sai cauta sa ni puns fel de fel de piedeci. Numai dupti-
ce ii spunem cii 5i noi suntem revolutionari, deoarece urmarim
detronarea dinastiei AustroUngariei, ne concentreaza prizonierii
si ne face posibil contactul cu ace$tia.
In soviet sunt Ins $i cativa prizonieri nemti si unguri, cart
reu$esc sa conving5 pe tovarii$i" ca sa nu admit5 ridicarea
voluntarilor.
Sears luam masa in dom priezjauscih", iar peste noapte
dormim (It. C. $i cel ce scrie aceste rfinduri) in dom rabocih
(casa lucratorilor). Cum unul din cele doua paturi dead e ocupat
de un musafir, trebuie sa dormim amfindoi in singurul. pat mic
$i strimt, care mai e liber.

La uzinele dela Briansk pre$edintele comitetului lucre.

traitor e doctorul volostei. Pe cand sosim noi, el tocmai pre-
zideaz5 $edinta comitetului. De cum ne vede, ne ese in cale $i
ne intampin5 cu o emotionantfi cfildur5. Dup5 ce din acte se
informeaz5 de rostul nostru, el ne prezinta ntovarfi$iloru din
comitet, carora le arata in cfiteva cuvinte de ce-am venit. Cei
de I'M'S acopere cuvintele ntovartt$ului predsedatyel" cu acla-
matii : nda sdrasvujut rumfinskie tovartwi ?" (traiasca tovar5$ii
romfini I)
Invitati, dup5 $edint'a, la locuinta lui; doctorul ne prezintil
sotiei sale, o admirabilfi brunet5. Mai mult decal gospod5riei,
ea pare ca i5i Inching timpul preocuparilor artistice.
Salonul e plin cu tablouri pictate de ea. A$teptarea",
infilti$find o femeie in a$teptare", e un tablou reu$it.

www.dacoromanica.ro
 LUGANSK.
LUGANSK.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 129

Uinta cu pasiune la pian, vioara si ghitara si vorbe§te

bine frantuzeste, nemteste si englezeste.
In cunostintele de literature si sill* sociale mai ales ea
tine viguros concurenta cu oricine.
Dar in politica aceasti minunatii femeie nu e mai presus
de ofiterii rusi. Ea e convinsii ca si acestia de atotputernicia
Nerntilor, se teme de ei si nu tie cum vor putea fi invinsi
acesti diavoli".
Foarte distantat de ea, doctorul se plange mereu de prea
multi ocupatie $i oboseali. Tovarisii" it tin in permanents in
sedinte si-i reclamfi pirerea in toate chestiunile. In repetate
randuri si-a dat dimisia, dar nu i-a fost primiti. De altfel,
spune el, tovarisii nu sunt oameni raj, ei asculti in toate de
mine $i sunt bucuros ca am putut sai retin dela multe rataciri
$i sfi-i indrumez pe calea cea buni".
Seara tinem in cateva sectii ale fabricei conferinte cu
prizonierii. .

Peste noapte dormim in dom rabocih, o cash mica si

strimti, dar curate. A doua zi de dimineati tinem din nou con-
ferinte prizonierilor inainte de a intra la lucru. Ei sunt insa
partea cea mai mare din pirtile Bihorului $i Crisanei, pe unde
similimintul national a fost mult turburat de dominatiunea un-
gureasci.
Oratie civilizatului presedinte al lucritorilor, prizonierii
sunt intretinuti aci cu mutt mai bine ca in alte parti. Ei se bu-
cure $i de-o large libertate. Vastul pare al Brianskului e plin,
seara, de prizonieri, cari se preumblii liberi, se distreaza $i
fac dragoste cu Rusoaicele.

In zorii zilei ce urmeaza (4/17 August), plecim dela fa-

brica Kadjevski spre rudnicul (mina) Constantin Petrovski.
Pe drum ajungem din urmil pe sotia doctorului, care
mergea pe jos in aceia§ directie. Rugati cu insistent& ea pri-
meste si is loc cu not in trasura. Multi vreme ['amine insa
!Scut& parand jenati de aceastrt intalnire. Si numai mai tiirziu
ne spune ca azi noapte s'a prezentat la ei un individ mascat,
9

www.dacoromanica.ro
130 IN DISTRICN1L SLAVIANOSERSBSIC

care i-a intrebat unde suntem, cad la dom rabocih" nu ne-a

g5sit
La Constantin Petrovski" ea se desparte de noi, fare a
ne spune unde merge. Asa or fi Rusoaicele I
La mina Petrovski gasim abia vre-o 15 Romani. Suni insa
multi Unguri $i Nemti, cari au tupeu gi indriisnea15. Unul din
acestia ne ameninta manios cu pumnul din pragul unei barace,
dar are grije s5 se face nevazut in momentul eland delegatii
rotnani se indreapt5 intr'acolo.

Ajunsi Ia Jilovski, It. C. pleacii Inc a noaptea la Bahmut.

Fondurile de rezistentii ni-s'au epuizat cu desfivarsire gi lipsa de
bani ne stanjeneste grozav in actiunea noastr5.

Voluntarii dela
Selesnyovski.
In ziva de Schimbarea Ia tato plic5m mai multi Ia Se-
lenyovski pentru a aduce pe cei optzeci de voluntari deacolo.
Pe drum o ploaie strajnica ne imbaiaz5 dup5 toatA legea.
La fabrics gasim insa o atmosferil din cele mai in8115-
toare. Sufletul voluntarilor e perfect pregatit pentru marea mi-
siune ce-i asteapt5.
Cate vreme au slat aci, ei si-au f5cut datoria cu pri-
sosinta. S'acum pleac5 de-aci tot la datorie, ceva mai grea
poate, dar $i mai frumoas5.
Buni, prietinosi din fire si muncitori ei all reusit s5 se
faci iubiti de that'll lumea deaci.
Pe and se aseaz5 in randuri de plecare, se strang in
jurul for gi muncitorii gt militionerii gi functionarii. Toti stau
prietineste de vorba cu ei 5i foarte multi le ofer5 daruri. Fe-
melte 15crimeaza. Copii ii chiama pe nume roag5 s5 nu piece.
... La esirea din sat, N. 0., care 0115 atunci nu-si luase
ochii dela o Rusoaic5 frumusic5, isi arundi brusc ochii spre
uriasul cos al fabricei gi ca si cand ar vrea s& -gi alunge un

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 13i

gand greu, spune tare si apasat : Veda d -Ie doctor, pe asta

eu I'am facut I"
Cantand, glumind si istorisind amintiri de acasa si intam-
plari vremelnice, voluntarii strabat in mai putin de 2 ceasuri
cele 7 verste pada la Jilovski. Aci ii incartiruim la baracile
dela Jurevski alaturi de camarazii for din aceasta uzina si din
alte parti.

Confotlinfa to ranului
roman.
In aceiasi zi vin dela sachtul Lutova prizonierii Peiru
Rafezan §i Gligore Careba, amandoi Banateni din partite Ora-
vitei. Slam de vorba cu ei 'Ana noaptea tarziu. Sunt asa de
cuminti si de plini de constiinta I Cel dintai ne spune ea vrea
sa lupte si el pentru neamul lui, &act ar fi rusine ca acest
neam, care se trage dela cel mai bray popor, sa fie mai prejos
decat alte neamuri". Jar cel din urma ne spune di de'i are o
situatie buns In sacht", fiind aplicat ca scriitor in contora,
unde e platit cu 120 de ruble pe luna, totusi nu mai ramane
chiar daca Rusii i-ar cinsti Rusia intreagaa. Apreciind apoi
situatia de pe frontul rus si roman el spune hotarit, aproape
sententios : ,Un popor care nu stie sa moara, nu e vrednic sa
traiasca 1" Si dupe o scurta chibzuire adauga : Rusii nu stiu
sau nu vor sa moara. Istoria ii va condamna. Cat pentru not
Romanii, daca am pornit pe acest drum si am ajuns aci, mai
bine sa murim decat sa cedam I"
S'acesti doi oameni sunt simpli tarani ! Nu exagerez ni-
mic. Reproduc exact cuvintele lor.

Voluntarii dela punctul de concentrare (punct voienoplen-

nih) pregatesc din proprie initiative un steag national. Fiecare
isi da modestul lui obol pentru a face cat mai frumos acest
simbol, prin care Romanul in imprejurari marl, tine sail exte-
riorizeze simtamintele $i predispozitiile sale sufletesti. Steagul
national e prietinul lui nedespartit la bine ca si la rau.
9'
www.dacoromanica.ro
132 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERS BSK

La baracile deaci a sosit de curand prizonierul sarb Ca-

piton Vasilia. El ne spune ca e din :Banat $i ne roacia sa-1
primim si pe el in corpul nostru, caci a trait totdeauna cu
Romanii $i nu se poate desparti de ei I"
Praporscicul Jastrevov, comandantul prizonierilor, refuza
sa-1 accepte, caci el are ordine ca pe Sarbi sa-i trimita In di-
vizia sarba din Odesa. Cum insa Capitan Vasilia insists sa fie
primit in Corpul Transilvanenilor, el e trecut in registre ca
voluntar roman".
Da nu-i tot una, spune el cu un perfect accent romanesc
si dand vioi din umeri, on la Sarbi, on In Romani ? Ei is una
$i vreau una I"
Slova romaneasca.
0 mare bucurie au flikaii nostri in ziva cand primesc
dela Kiev gazeta Romania-Mare", organul Voluntarilor romani
din Austro-Ungaria", redactat de prietinii voluntari Sever Bocu
si Chita Pop.
Romanul, on unde ar fi, citeste cu placere slova roma-
neasca, crede si se orienteaza dupe ea.
Din numarul sosit, voluntarilor le place indeosebi scri-
soarea prizonierului Augustin Rosianu, in care acesta cere
dela domnul Excelenta Sa Bratianu sa-1 primeasca ca pe un
fiu al patriei sub comanda sa romaneasca."
$i li-se umple inima de incredere st nadejde citind cu-
vantarea generalului Hugh Scott, trimisul Statelor-Unite in Ro-
mania, care in aplauzele Camerei romane dela Iasi ii spune
tuluror Romanilor : America e cu Dvoastra I"

Dupa ce ajutali de echipele de voluntari mai vizitam Rota

(compania) 5 din Vasilievca, Algoverovski rudnic, Lutova yacht,
Ekaterinski rudnic, Novosilscovo si cateva sate, in cari se ga-
seau prizonieri, decidem trimiterea voluntarilor in Bachmut
(punctul de concentrare at Comisiei I.)
Comisariatul st comandantul prizonierilor iau masuri ca
sa ni-se puns la dispozilie vagoanele necesare.

www.dacoromanica.ro
 Plecarea voluntarilor.
In dup5 ameaza zilei d'e 20 August voluntarii sunt gala
de plecare. Cei concentrate in Jurevski-Zavod se ameaza in
randuri $i asteapta pe fratii for dela lagiirul de prizonieri."
Dup5 puling vreme sosesc $i acestia. Ei yin in randuri stranse
si fetele for radiaza de bucurie ca culorile frumosului steag
tricolor, pe care un fecior zdravan it poart5, transportat de fe-
ricire, in fruntea lor. Cand fad steagul voluntarii dela Jurevski
tresar de emotie, ochii li-se umplu de lacriimi $i un freamilt
de urale cutremura vastele uzine.
Prizonierii unguri vi nemti se inbulzesc in usile bare-
cilor. Ei urmiiresc tristi $i facuti grandioasa scene. Nici unul
nu murmurs, nimenea nu turbur5 s5rb5torescul tablou. Toate
patimile tac in fata lui $i toate clevetirile amutesc in fata aces-
tor simitiminte, mai mull decal sfinte.
Muzica celor vre-o dou5zeci de voluntari cehi din orga-
nizatia locale, asteapt5 semnalul de plecare. Voluntarii nerab-
d5tori se pun in mars.
In frunte flutur5 steagul tricolor impodobit cu flori. Fla-
mura de m5ta'se se agit5 majestuoasa si despicii vioaie vaz-
duhul. Parch' merge in biruinta.
In umbra cutelor lui muzica camerazilor cehi intoneazil
Marseilleza. Si'n tactul acesteia avanseaz5 calcand viol si ve-
seli oamenii celei mai sfinte datorii.
Pe urma si'n jurul voluntarilor pare c5 s'a pus in miscare
intreaga uzine. Sute si mil de barbati, femei, copii, batrani si
tineri alearg5 dup5 voluntari. Multe femei prang. Allele isi
skiing copii de curtind n5scuti in brate si triste caut5 sti in-
tillneascfi privirile brune ale lui Ion, George, Vasile, Gligore ...

Convoiul se opreste o clipti in fata comisariatului. Seful

acestuia, comisarul $i presedintele sovietului ne cer vole sti in-
soteascil si ei pe voluntari pi' la gars,

www.dacoromanica.ro
134 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Duph-ce primesc invoirea, toll membrii sovietului $i oa-

menii comisariatului se insira printre voluntari. Ei poarta stea-
gurile for rosh luand in mijloc steagul tricolor. Tinand pas apoi
cu voluntarii, ei avanseaza viol ca si cum Mei:11)610i de aceias
credinta ar merge impreunii spre aceias tints.
Mai incolo se ataseaza la convoi gravi si constii de inalta
for misiune vre-o doisprezece voluntari cehi cari merg la Kiev.
Pe drumul larg deschis toata aceasta trupg inainteaza in
randuri stranse, superbe, caliluzita de' acelas gand si cre-
dinta. Ea pare ca alcatueste un singur om, o singura flint& de
proportii uriase.
Ferestrele caselor se deschid sgomotoase si sute de fete
transportate, mii de ochi curiosi urmaresc cu infrigurare mar§ul
solemn al convoiului.
Pans acum ploase mereu. Dar in aceste clipe solemne
parch si cerul tine sa-si dea concursul be reusita acestei sarbatori.
Razele aurii ale soarelui in apunere, mai bogate ca oricand,
invaluie intreg convoiul inteo aureola de glorie si de biruinta.

Pe cand ajungem be gars e sears. Trenul nu s'a anuntat Inca.

Aci presedintele comitetului lucratorilor li tine voluntarilor
o inflacarata cuvantare. Ca transportat el Incheie cu cuvintele :
Ostasi ai revolutiei, lozinca voastra sa va fie : Inainte $i nu-
mai Inainte I ... Niciun pas inapoi, pima cand cu baioneta
§i avantul vosiru yeti sdrobi imperialismul si yeti aduce in
varful ei libertatea pentru Transilvania voastrii!"
Din partea noastra li-se ra'spunde acestor Rusi de ome-
nie, intelegatori §i drepti, cu aceia§ putere de convingere,
credinta si insufletire. .

Din ochii tuturora pleura lacrimi ... Femeile impart bu-

chete de flori soldatilor si ofiterilor romani.
Membrii sovietului decid pe loc sa cinsteasca pe voluntari
cu o sums de bani. Ei fac o colecta printre cei de fate.
Se incinge apoi o hors din cele mai emotionante. In ea
se insira si Rusi si Cehi si barbati si femei si copii. Muzica
o sustin doi tigani voluntari cari si-au capatat vioarele in dar
dela Rusi.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 135

Dupa hoed brmeaza jocuri romane$ti $i ruse$ti. Invartite

$i sucite de Romani, rusoaicele framanta de foc parnantul.
Ceti -va ru$i, la care se ata$eaza si voluntarii, joaca furtunos
cazacioaica.
In colturi mai retrase voluntari izolati stau de vorba pe
$optite cu Rusoaice tinere, frumoase. Chinuite de simlaminte,
pe care femeile ruse le nutresc mai mull ca allele, ele incear-
ca, insists salveze dragostele. Ce li for de front", de
libertate", de Areptate" cand inimq li fripta de durere $i
cand $tiu ca nu vor mai vedea niciodata pe ace$ti feciori bruni,
fr,umo$i $i muncitori ? Voluntarii le mangaie cu bland*, le in-
curajeaza, le promit ca vor reveni candy°, caci munte cu munte
se intalne$te, dar Inca om cu oml...

Pela miez de noapte sose$te trenul. El are $ease vagoa-

ne, rezervate pentru voluntari. Vagoanele se umplu degraba.
Dupa ce-si a$eaza bagajele, voluntarii incep sa cante
hore $i doine. Cei doi tigani zic din vioare de stau sa be rupa.
Flacaii din jurul lor continua sa joace $i sa framante scandu-
rile vagoanelor.
Mai Incolo, in vagonul penultim, un cantec de Ruler sgu-
duie inimile. El Inchiaga st rupe acordurile dumnezeie$tei doine
a Ardealului. In fala lui amutesc deodata vioarele, strigatele
$1 jocurile. Pasagerii $i toala lumea adunata aci casca ochii
marl. Din mijlocul norilor se desprinde pe nea$teplate luna.
Vrea parca sa vaza $i ea aceasta minune, sa fie marturie si sa
vesteasca $1 celor deac6s5 ce se petrece aici $i cum slit' sa
se poarte Romanii chiar cand ei sunt in camp rusesc, in Cara
muscaleasca, tare de anarhie $i de destrabalare

Dar vremea plecarii a sosit. Un $uierat prelung si asculit

at locomotivei anunta plecarea.
Ca dintr'un glas se desprinde atunci viu, pulernic $i strans
imnul Unirii. In aoordurile Pe al nostru steag e scris unire",
care despica Infinitul stepei, trenul se pune in mi$care, cutele
tricolorului se agita vioaie din fereasira unui vagon $i in curand
abia se mai and franturile raslete ale imnului,

www.dacoromanica.ro
136 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Dupe ce totul s'a potolit §i lumea se intoarce spre cash,

un Rus cu infai4are de burghez i de varsta mijlocie s'apropie
de mine i mil intreabh cu un aer de discrelie: Spunemi
drept, merg acesti oameni la front ? De sigur 1"
Rusul ofteazii, tace o cliph §'apoi murmurs ca pentru sine:
Dar acesti oameni sunt adevarati eroi. De ce n'or fi i
Ru§ii no§tri Romani ? 1"

www.dacoromanica.ro
 Prin stepa ruseasc5.
Stepa ruseasca se desfasura in Waal nemarginirea ei.
Ea n'are nici inceput nici sfarsit. Soarele arde cu putere, razele
lui patrund in creieri, intepkindu-i ca niste sulife. Sate le sunt
la mari distante unele de allele.
Dupe o buns cale, de mai bine de dotal ceasuri, intram
in fine Intr'un sat. Intentionam sii ne oprim ad, dar ni-e cu
neputinta. Case le au infatisarea unor bordeie parasite. Ele sunt
facute din lut si acoperite cu paie sau stuf. Parte mare din ele
sunt in derepanare. Ferestrele sunt atilt de mid,incat abia se vild.
Ounoatele, de tot soiul, sunt ingramadite in mijlocul uli-
telor sau in bataturile apropiate. Ele exaleaza miesme inabu-
busitoare. Utile le sunt strimte, pline de gropi si de vitgasuri
largi. Ele par a se cufunda. Doi-trei batrani gt cativa copii
ramfin incremeniti cand ne vad si ne fixeaza nedumeriti
pi speriali.

In dupe amiaza zilei sosim la fabrica Beliansk. In jurul

ei e un mic catun in formatie.
Comisarul anuntat de sosirea noastra concentreaza pe
prizonieri in dotal randuri. Avem norocul sa tinem imediat
doua conferinte. Partea cea mai mare din prizonieri sunt Moll
din muntii apuseni. Cativa sunt din Vidra de sus (satul lui
Avram lancu).
Directorul fabricei d-1 Vitold Alexandrooici Nedrelski, po-
lonez, e un barbat afabil pi gala de a ne servi. In cabinetul
sau cunoastem si pe fostul director, d-1 Orendort, belgian, care
_ se pregateste de plecare in patrie, cad nu mai are nici o nä-
dejde in posibilitatea de a mai munci linistit in Rusia".
Suntem incartiruiti la functionarul Luca Achimovici Boi-
cenco. Femeia acestuia o fiinja vioaie si plina de bunavoinja,
ne spune ca e moldoveanca din satul apropial, foltoie. Nu stie
insa decal abia cateva cuvinte moldovenesti".

www.dacoromanica.ro
138 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSS
,
Dar ne asigura ca bitranii dela ei din sat stiu si vorbesc
foarte bine moldovenestea.
Tovarasul Luca e comunist. Singura foaie pe care o ci-
teste e Donyefki Lisfok, organul bolsevic al uvrierilor din ace-
ste pfirti.
Om bolnav, chinuit de tuberculoza, el are o nature gre-
oaie, acre. Nu crede in nimic si nu sperii in nimic. Neputin-
cios, cum e, considers ca imposibila lupta in contra Oermanilor.

In ziva urmiitoare mai vizitfim si alte sectii si sucursale

ale fabricei. Ne luptam insi din ce in ce tot mai mutt cu greu-
Mile, pe care ni le fac agentii bolsevici. Ei agitii cu indarjire
in contra actiunei rioastre si rispandesc printre prizonieri svo-
nul a Romania a capitulat, ca Regele si guvernul roman s'au
refugiat la Cherson sau di au fost prinsi de Nemti si di in
curand se va semna pacea.
Unul din acesti agenti line sit-si manifesteze cu o ocazie
furia. Vazand at prizonierii romani se anunta lotus voluntari
el trece la fapte. Furibund se repede cu pumnii inclestati
spre noi, gala sit' loveasci. E relinut insa de tovariisii siii.
Invatiitorului voluntar Dolga prizonierii unguri ii rup hai-
nele de pe el. Altii sunt baba scuipali si insultati. Comisarii
iau masuri de forma. Sovietele dau din umiir sau instigii in
tab*
La fabrica Sidloski $i rudnicele Navosisk, Gustav $i losif
intampiniim aceleasi greutiiti si giisim aceias almosfera dus-
minoasa.
Voluntarii Mezesan $i Moldovan, ambii din partile Turzii,
dela spilalul sachtului din urmii, nu pot scapa decal cu mare
greutate deaci.

Moldoveanca Ana Oregorievna, sotia lui Luca Achimovici,

care e cu mull mai guralivii si mai vioaie in absenta barbatu-
lui, ne spune ca in regiunea aceasta sunt multi Moldoveni si
mai ales in Cercayskoe-Selo, unde intentionam tocmai sa
mergem.
1

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 139

In treacat ea spune di dace va muri barbatu-sau, va merge

in Romania, deoarece nu-i place de Rusi. Pe Nicolae, soldatul
nostru, un baiat brun si frumusel, 11 incarca de atentiuni. Ii de-
clama poezii, ii cants hore rusesti si-i da mancarile cele mai
bune.
La plecare Ana devine sentimentala. Fericita ca barbatul
nu e de fate (nici nu prea tine el sa fie cu noi) ea ofera ta-
narului nostru soldat un frumos buchetel de flori si-i spune
lacrimind: La revederel"

www.dacoromanica.ro
 Printre Moldoveni.
Cu trasura comisariatutui din Beliansk mergem spre Cer-
cayskoie-Selo. E un limp admirabil pi adie o usoari boare de
sears. Apusul de soare e de-o frumse(e divinti. Potopul de raze
aurii, cari incercuiesc globul de foc in apunere, I i resfrfinge
din plin bogatele lumini purtfindu-le Nina' departe peste campia
infinite ai imbrficand-o inteo superbil mantie de purpurii.

SO 010 mereu de drosca comisariatutui (slam cfilare pe

scfindura asezatil pe . cele patru roate) ajungem in fine pe in-
serate la Cercayskoe-Selo.
Acesta e o comung mare cu cladiri de peatri, acoperite
cu Ogle at tinichea, frumos aliniate. Ulijele sunt largi, luminoase
si destul de curat intrelinute.
In mijlocul satului se ridicli majestuoasa biserica. Din
cupola ei se desprinde un sunet rar de clopot (ca acela care
anunjii focul pe la noi). El cheama pe credinciosi la vecernie.
Ne incartiruim inlet) casuja curate si simpatica din faja
bisericii. Proprietara, o hahlwa (ucrainiana) batranS, guraliva
si simpaticS, ne primeste cu o veselie sgomoloasii agrfiindu-ne
cu cuvintele: moi aystrifi" (austriacii mei). In case cu ea lo-
cueste at noru-sa, o Ifinara de o dtstinsa frumsele. Batrana .e
viiduva, iar bilrbatul tinerii a prizonier de doi ani in Austria.
Cele doug fetije ale acesteia sunt pline de dragaliisie, ele se
ascund speriate in rochia mamii lor, and aystrijii" le agrSiesc.
Subt icoana Fecioarei din fundul casei cei marl" arde
candela.
Lumina ei se raspfindeste discret in camera, dandu-i o
infillisare de misticism. Ea ne reaminteste obiceiul nostru deacasil.
Gazda casei ne roagrt s'o edam, cfici ea trebue sa meargrt
la biserici ca sa se roage (molitsa). La inapoiere ne aduce
litie (uitasem aproape acest obicei parintesc I) Cand ii spunem
ca Romtanii au aceias credinja *'aceleaqi obiceiuri religioase,

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 141

batrana sta sa-si iasa din fire de bucurie: Asadara si voi sunteti
pravoslavnici ?" (baba ne tutueste, asa e obiceiul locului).
La masa ne ospatam din belsug cu castraveti murati, dumade,
patlagele vinete, case (orez rusesc) si bem ceai amestecat cu
prune. Mancam insii paine bung, alba (aceasta e painea obici-
nuita a taranilor I)

De vorbg cu un
Moldovean Marlin.
Informati ca satul e populat si cu Moldoveni, esim sa -i
vedem. S'a inserat de multisor, dar lumea continua a sta pela
porti. Maine e Dumineca si oamenii au vreme sa se odihneasca.
Pe una din strazile principale locuiesc numai Moldoveni.
Stau si ei de vorba la poart5 ca $i Rusii. Ne oprim asa din
intamplare la una din porti. Cele 6-7 persoane, sed pe
lavita (leicioara) $i discuta. Vecinii alearga si ei aci. Toti
vorbesc ins5 ruseste.
Ei ne cred astriti". Dar cand le spunem ce suntem, un
batran ca de 60 de ani se ridica vioi de pe lavit5 si s'apropie
de noi:
Apoi dace voi sunteti romani, atuncia stiti $i moldo-
veneste I
Fireste ca stim.
Si vorba merge deaci incolo pe moldoveneste. Batranul
vorbeste o foarte curata moldoveneasca". El ne pune intrebari
dupe intrebari $i vrea sa tie multe, foarte multe. Face impresia
ca $i cum s'ar fi intalnit cu niste cunoscuti sau neamuri, pe
care nu le-a vazut de mull, de care s'a despartit indurerat si
pe care le-a asteptat mereu.
Tineretul din jur ascult5 curios conversatia asta moldo-
eneascii" unii pufnesc in ras.
Aistia Inca sunt Moldoveni, spune batranul, da ei nu
mai stiu moldoveneste ca ei la *coati:L. vorbghesc" si Invata nu-
mai ruseste. s'apoi tinerii se insoara cu Rusoaice $i deprind
limba aistora ... Intr'o vreme peaici erau numai Moldoveni. Ei
fusesera a du$i din Moldova ca sa apere tam aiasta de Turci...

www.dacoromanica.ro
142 IN DSITRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Eu vorghesc" cu b5trana mea $i acum moldovene$te. Inca ea

nici nu prea $tie ghine" ruse$te. P5rinjii no$tri nu $tiau de loc
ruse$te, ei vorbgheau" numai moldovene$te... Tineretul ista s'a
prostit. Vedeji, ca aistia rad ca pro$tii de noi, pinta vorbghim"
limba noastrii, care ar hi sä hie $'a tor" ...
B5tranul face o mica pauz5, $'apoi continua radios:
-- Vfi bucurati ca all gasit Moldoveni pe aci, hai ?I
Foarte mull !
D'apoi ca vfi bucuraii I . , .
Mo*neag cu fire $i deprindere romaneascal Nimic, dar
nimic nu-1 deosebeee de un batran din parfile Clujului bu-
naoara.

Biserica satului.
A doua zi ne trezim inteun puternic si solemn sunet de
clopote. Ritmul for e acela al clopotelor noastre din sarbalorile
Pa$tilor.
Subt icoana casei noastre" arde mereu candela. E in
intreagil atmosfera aceasta un aier de profundii sfirb5toare.
Deatata vreme n'am mai fost la bisericii si ne pare un veac
aproape de cand n'am mai auzit clopotele din satele noastre.
Dimineaja asta ne reaminte$te Duminicile deacas5, ne evoca
toata evlavia $i puterea simramintelor deatunci $i inchipuirea
noastra trece in revista toate randurile de oameni, cari imbr5-
call i1 haine de siirb5toare se grilbeau Dumineca dimineata la
biserica.
Martina hahlu$cfi infra grabita $i vesel5 in cash', se in-
china smerit5 la icoane, d5 apoi bunii dimineaja $i dupii ce
ne spune ca a fost la troifii", ne imbie cu nafura (prosfora).
Trebuie sa mergem $i noi la biserica. Clopotul suns de
liturghie.
Tinda si uria$a hor5 a bisericii e piing de lume. Norodul
in genunchi prime$te binecuvantarea, pe care un preot batran
imbracal in odajdii stralucitoare, o da din u$a altarului.
Cand intram noi, cuvaniul aystrir trece in $opot din
gura in guro.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 143

Nici aci, in sfania biseric5 nu putem sc5pa de nenoro-

citul ponos.
Slujba e aceia$ ca $i la noi. Rar Ins se pot vedea la
noi biserici ca aceast5 biseric5 de sat. Ea e uriase ca pro-
portii, afragatoare ca arhitectur5, distins5 ca pictur5 $i bogatil
in obiecte de aur $i argint. Iconostasul, bogat in imagini din
cele mai artistice, e imbr5cat in aur, iar sfesnicile $i candela-
brele sunt in intregime de argint masiv. Odojdiile preotilor
sunt o adevAratil comoar5. Mii de lumaniri si numaroase can-
dele de argint 1$i proecteasi luminile piing In inaltul uriasei
bolte, iar un cor mixt complecteaz5 acest ansamblu de cucer-
nicie, frumusele, arts $i bogatie.

Dup5 slujbfi comisarul comunei, un b5rbat amabil $i plin

de buniivointfi, concentreaz5 prizonierii in curtea domiciliului
nostru.
Sunt de nerecunoscul acesti prizonieri. Ei au abandonat
cu totul uniforma austriacfi $i sunt imbrficall toti in rubascte $i
pantaloni largi. In cap au chipiu rusesc, iar in picioare cizme
siin5toase de iuft. Toti vorbesc foarte bine ruse*. Cativa
poart5 bluze de m5tase, incinse cu brauri terminate in ciucuri.
Pe ele sunt insemnate fel de fel de monograme, iar pe bluza
unuia citim numele Origorievna", cusut cu fir albastru de
mat as e.
Toti acesti patruzeci de Romani duc o via ticnit5 $i
piing de mult5mire. Ei sunt sdraveni $i veseli. Tfiranii ru$i, pe
la care sunt imp5rliti, ii trateazil si-i hrlinesc bine. Locuesc $i
mananci impreune cu ei. Munca for este cea de acasii. Toatfi
ziva sunt la camp. Nici nu simt ca ar fi prizonieri.
Cei cari au norocul s5 fie impirtiti la vfiduvele de rifizboi
(un drept acordat acestora de catre slat 1) o duc $i mai bine I
Ei infra* in toate drepturile stipanului absent.
La conferenta pe care o tinem asistfi in afarfi de prizo-
nieri $i foarte multi Irani din sat, printre cari $i cativa Mol-
doveni. Mai mult chiar decal prizonierii, ace$tia urm5resc cu
cea mai incordat5 atentie conferinta dela inceput pane la sfar$it.
Dar in afarfi de prizonieri $i de cei cativa Moldoveni mai ba-

www.dacoromanica.ro
144 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Irani, ceilalti no inteleg nimic din cuvantiirile celor doi misi-

onari romani.
Ii distreaztt probabil sunetele cuvinteloi. Comisarul ne
spune insa c5 el, dace ar fi prizonier, s'ar inscrie imediat vo-
lunlar, cfici bfinueste ca trebue sa fie vorba de o cauzil mare!

Cum manAnc6 mujicii.

Rusii manandi ce le cede in mane. Ei rod cu toatii pofta
chiar castraveti verzi ca si cum ar manca cine tie ce buraitfiti.
Stomacul le biruie orice.
Oazda noastra fiindat e Duminec5 tine s5 ne gateasca
un dejun mai deosebit. Ea tale un pui. Dar supa nu e decat ape
cald5, iar cele cateva boabe de orez, aruncate in ea, sunt tari
ca pietrele. Puiul trantit intreg in sup5 e dat abia in undfi, tre-
buie se intindem din el ca din sonic. Rfidficinile fulgilor (jipii)
sunt lfisati toll in el. Gazdele insfi: soacra $i nora, cu cari luam
impreuna masa, manacli cu o poft5 de lup, ele ne indeamna
$i pe noi sa manciim, dar ni e cu neputint5.

0 conatiintA, care
trdeate.
Dupil masa ne viziteaza dou5 femei, de varstfi mai mull
decal mijlocie. La intrare ele salute romaneste. Ne spun ca
sunt Moldovence si di au venit sit* ne vad5 si sa vorbgheasc5g,
cu noi, ch. pan5 acum n'au vazut Romani prin aceste parr.
Amandoufi sunt de-o vioiciune $i constiint5 romaneascfi,
care uimeste.
La observalia noastra ca vorbesc foarte bine moldove-
neste, ele raspund prompt:
Nu chiar asa ghine". CA voi ziceti putin" $i noi zicem
un pchic". Voi ziceti copil" noi zicem copchilasa
Le araiam ca $i la noi in Ardeal se vorbeste tot cam asa,
si ca ele s'ar intelege foarte bine cu lumea dela noi.

www.dacoromanica.ro
 IN DIATRICTUL SLAVIANOSERSBSK 145

-- D'apoi unde-i Ardealu 5Ia ? ne intreab5 amandou5

dinir'o dat5.
E dincolo de Romania, in Austria.
Voi sunteti dar5 Austriaci ?
Nu, suntem Romani.
D-apoi sunt Romani si in Austria ?
Sunt, tocmai dup5 cum in Rusia sunt si Moldoveni.
Ahal
Ardealu este o rarisoar5 cu Romani, care e legat5 cu
deasila de Austria, tocmai cum Basarabia e legat5 cu deasila
de Rusia. Acum Ardelenii vor sli se rupa de Austria $i s5 se
aliiture de Romania ca s5 face cu ea o singur5 tare.
Aha! Intelegem, atspund amandou5 ea trezite dintr'un
vis adanc.
In vremea cand ele continua s5 se intereseze de femeile
din Ardeal si Romania, de viala si obiceiurile deacolo si de
fazboi, sosesc doi b5rbati, unul mai in elate, altul de varst5
mijlocie. Cel dintai ne zice: Buda zivala Cel din urma se
inclin5, fare a zice ceva. Ei ne strang mana cu caldur5. Cel
mai in varsta se recomanda Dumitru Pamfilov si e plugar de
meserie. Pe cel mai tan& 11 chiam5 Trochim Simionovici Pos-
tica si e morar.
Noi suntem Moldoveni deaci din sat, incepe D. P. Eu
stiu un pchic moldoveneste, da dumnealui (ariitand spre sotul
siiul) nu tie de loc. Astia mai tineri au uitat".
Dar asa cum sfie si uzand de redusul siiu dictionar D.
P. st5ruie sil vorbeasca numai, moldoveneste.
Conversatia se lese in jurul tuturor chestiunilor de ac-
tualitate. Pe ei ii intereseaz5 Ins mai vartos Romania $i sta-
rea frontului de acolo.
1 Tinerii nostri sunt toti la frontul romanesc, spune fa-
los P. Eu am doi cochilasi. Unu e plen (prizonier) in Austria,
ce151alt e pe frontul moldovenesc. Cel din Austria imi scrie di
acolo e mare foamete si -mi cere s5-i trimitem ceva de man-
care, m5car faram5turile dela masa noastrii.
Si totusi Rusii se plang c5 in Rusia nu e paine si
laud5 Austria $i Germania...
10

www.dacoromanica.ro
146 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Pai a§a-s Ru§ii i§tia. Ei socot c5 daca Nem lii au puOi

multe, trebuie s5 aib5 §i pchita (paine) mita... Da r5u al mai
mare e c5 Ru§ii au luat frica Nemtilor. Ei nu vor s5 se mai
bat5. Tare s'au stricat. Nu mai cunosc nici lege i nu mai au
nici-o fric5 de Dzeu... Multi traesc cu nevestele altora. $i sunt
§i de cei cari tra'esc cu cochilele lor. Cei mai multi nu vreau
&A se mai cunune la biseric5 ... Amu vorghesc sit is p5man-
turile dela cei bogali §i s5 le imp5rfeasca inire el... Umbra sä
rristoarne direg5toriile de 1)&15 amu §i tofi spun ca e mai bine
sit* fie b5tut5 Rusia, ca dad' a invinge, are sit st5pfineasc5 tot
cinovnicii, iar norodul are s5 r5milie f5r5 p5milint §i Cazacii
l'or bate cu cnutu ca §i Oat amu...
T. P., urm5re§te cu loath' atenlia aceast5 conversajie. El
nu pricepe nimic, dar simte de ce e vorba §i aprob5, Band
din cap, pe tovarriuf situ.
... Da nou5 ni tare jale de Moldova, continua inimosul
D. P. Ce s'o face ea dacil Rusia n'o vrea sa mai due5 razboiu
inainte? Not v'ajut5m pe cat ne sta in putere. Copchii noOri
sunt toll la voi. Duceli i pe pleni, ducefi-i pe toll §i daca ti-
nerii n'or hi de ajuns, atunci so ne chemali *i pe noi 4tia mai
bOtrani cd venim cu loth, ca so aporom Moldova, a Moldo-
venii sun! cea mai mOritd na /ie i inima moldoveneasc d e cea
mai mare... (Rog pe cetitor sä cread5 ca nu exagerez nimic.
Reproduc exact conversafia urmat51)
Sunteti multi Moldoveni peaci ? intrebam noi.
Da, suntem tare multi. Numai cat de-o vreme incoace
ne-au cam potopit Ru§ii.
D. P. trece apoi la istoricul Moldovenilor din aceste pall,
pe care-I recta a§a cum il.Oie:
Noi ne coboram dela vechile kofi (companii),.aduse
din Moldova §i a§ezate aci ca sa apere hotarele Rusiei in con-
tra p5ganilor. Bag sama pe vremea ceea erau peaci tare multi
pagan', turci §i Wail, amu nu mai sant.
... De tot sunt patrusprezece roji in p5rfile istea. Cea mai
moldoveneasca e roata a patrusprezecea (cetarnafataia rota)
Centrul acestei rote e satul Porcariu, a§ezat aproape de Dje-
balzevo. Acolo sant tare multi Moldoveni. Ei gr8esc, toll, §i

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANO SERSBSK 147

batranii $i tinerii, moldoveneste, cants $i joacii moldoveneste.

Numai cat de-o vreme incoace ei sant silifi sa meargii la $coala
uncle invafa, ca $i copchii nostri, numa ruseste. Slujba in bise-
rica e toje (asemenea) ruseasca... Satu nostru se chiama pe
moldovene$te Radacova, da de cand au venit Rusii ilia multi
numele al moldovenesc se pierde $i tare ma tem di s'or pier-
de de tot $i Moldovenii. Tineli uje nu mai vorghesc moldovedeste...

In vremea aceasta sosesc $i alp Moldoveni $i Moldoven-

ce, cari toli se inbulzesc sa stea de vorba cu cei doi oaspefi
rornani. Asista $i cafiva Rusi.
In privinfa vielii for deaci D. P. ne spune urmatoarele:
Mosii nostri ne povesteau ca la inceput cand au venit
ei peaici $i cand nu erau de loc Rusi in aceste parfi, traiau
tare ghine. Rofilor" li-s'a dat Omani $i vile din belsug. Ele au
ramas aci s'au trait indestulate. Dupe ce au inceput insa sa
villa $i Rusii $i imparafia nu mai avea lipsa de roll, viala a-
cestora a inceput sa devie tot mai Brea, stapanirea ne prigo-
nea. Dela revolufie ins& decand s'a dat slobozenia (svoboda),
rasuflam iara mai usor. Avern cateva desiatine de piimant, care
pe aici e tare manos, $i vile de lucru $i traim ghinisor.
0 moldoveanca ca sa arate probabil di tie moldoveneste
intervine $i ea in vorbil:
Da voi, spune ea, de ce all dat jos pe imparatu, ca
is de cand nu mai e el, oamenii se omoara $i no se mai tern
de nime ? I
Ceilalfi rad $i protesteaza.
Conversafia se indelungeste astfel pang seara. Batrana
gazda intervine $i invite pe oaspefi sa piece pe la casele tor.
Acestia, concediafi cu anasana, isi iau ramas bun $i fiecare
fine sa dea mana cu noi. Morarul ne roaga sa trecem a doua,
zi pe be el $i sa luam masa impreuna.
Ii promitem. Fericit, el ne strange mana, se incline adanc
ca $i la sosire $i spunand sfios do svidanie (la revedere)
pleaca plin de mulfamire.
De badea D. P. ne desparlim in termenii cei mai cordiali

10'

www.dacoromanica.ro
148 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

La cin5 gazda ne serveste cafe -o halc5 sdravan5 de

slanina ranced5, cu garniture de castraveti, dumade, telin5 etc...
Ea si noru-sa si cele dou5 fetite mananca de le trosnesc ure-
chile. Noi ne satur5m cu pofta lor.-

Cum 10 petrec satenii-

In mijlocul satului e un mic cinematograf, un circ de bald
si un leagan. Tot satul e adunat aci. Tineretul isi petrece pans
tarziu dup5 miezul noptii. Tragedia de pe front, evenimentele
din alte Orli ale Orli si agitatiile din orase Inca nu si-au a-
runcat valurile asupra vietii dela sate.
Flasneta scart5e pe toate str5zile. Subt pox.% in umbra
arborilor, in micul parc comunal si pan5 chiar st in curtea bi-
sericii se tes scene de dragoste (D. P. ne spunea ca Rusii nu
se mai cununii in biseric5, not constatilm ca ei se cunun5 in
curtea bisericiil).

Luni diminebta (14/27 Aug.) mai tinem o intrunire a pri-

zonierilor si pregatim actele celor ce urmeazii sa piece: Bu-
covineanul Vasile Verenca (spre deosebire de alti bucovineni!)
se distinge prin inalta sa constiintii de Roman. In schimb caji-
va feciori din partite Sibiului (spre mirarea noastr51), in frunte
cu I. Rotariu din Nocrich, (un tank rosu la fat5, gras si plin de
sfinatate) se lash' pe tanjala.

La masa unui Moldovean.

T. S. Postica e poate omul cel mai cu stare din sat.
Moara lui de aburi e un stabiliment modern. 0 conduce el
insusi, cu pricepere si cu ravn5.
0ospod5ria lui e una din cele mai frumoase si mai cu-
rate din comuna. Csa si mai ales aranjamenhil acesteia sea -
mane perfect cu cele din Ardeal. Frumoasele covoare de lava,
cuverturile de mash st perdelele dela ferestri sunt lucrate de
d-na P. si de gratioasele ei fete,

www.dacoromanica.ro
 IN DISfRICTUL SLAVIANOShRSBSK 149

D-na P. e asemenea Moldoveanc5, dar ca $i barbatul &au,

regrets ca nu $tie moldovene$te. Este ins5 $i ea patrunsfi de
aceea$ profunda constiint5 moldoveneasc5.
In afara de cele dotal' fetite dragfilase d-1 P. are si trei
baeli, Moldovrmuli plini de siinatate. Ochi negri, fete brune
acesti copii sunt tipul adeviirat al Moldoveanului.
Pe cel mai mare o s5-I dau la coal la Bucuresti!",
spune mandru D. P.
La masa, dela care nu lipse$te nici badea Pamfilov, ni-se
serveste o veritabil5 juicy de prune. Iar d-na P. tine sa ne a-
rate ca e o adevaratil gospodina. Gustosul $i abundentul de-
jun, OW de ea, ne riizbuna r5bdarea, In care ne condamnase
batrana hahluscii, gazda noastra.
In cursul mesei, in afar de alte discutii, badea Pamfilov
line sä Mat $i pulin5 etimologie. El ne arata ca mosii lui se
numeau Pamfil $i ca Rusii istia i -eu blaznit numele numindu-1
Pamfilov." T. Postica in schimb e mandru, ca el a reu$it sa -$i
pastreze numele original. Rusii au incercat sa-i zica Postnicov",
dar el a refuzat s5 adopte acest nume. Badea P. ne roag5 ca
not sa-i zicem Pamfil, a$a cum $-au zis mosii lui.
Trebuind s5 plecfim mai departe ne despfirlim de acesti
oameni, pe care nici-un Roman nu i-a vazut pang acum $i a
c5ror constiinfa e mai treaz5 $i mai curat5 decal a multora
cari 1$i zic Romani.
Ei ne cer sä nu-i d5m uit5rii gi intor$i acas5 s5 mai hi-
mitem pe catecineva la ei cu gazete gi carli romane$tial

La plecarea din Cercayskoe-Selo, comisarul Peke Stela-

novici Ahapov (in loc de Agapov. Ucrainienii inmoaie pe g
in h. Ei nu zic gavariti ci havariti In vorbi]. De aici $i numirea
de hahluA care li se (15 Ucrainienilor), gala in orice moment
de a ne servi (comitetul deputalilor etc., Inca nu exists aci) ne
pune imediat in dispozitie o dro$c5, rechizitionat5 in sat.
Hahlu$a gazda noastra nu ne crut5, ea ne incasea-
za bine, aid fiind trimi$ii guvernului", ea socoate, ca trebuie
sä avem multe parale".

www.dacoromanica.ro
150 IN DISTRICfUL SLAVIANOSERSBSK

In drum spre stana Slavianosersbsk pe vasta campie sunt

stimfinate pretutindeni mici fabrici, mori (mai ales de vent),
sachturi, rudnice $i numeroase conacuri. Plimantul in aceste
pall e nu numai foarte rodnic, dar si foarte bogat in mine-
reuri si mai ales in cfirbune. Suprafaja lui e tot asa de nea-
grfi ca mineralul, pe care-1 confine. Cu exploatarea acestuia se
indeletnicesc foarte adeseori si proprietarii particulari (uzand
bine infeles de mijloace primitive). Agricultorii seamfinfi mai
ales gran, apoi orz, ovfiz, porumb, floarea soarelui etc. Porumbul
(kukuruza) mujicii rusi it intrebuinjeazfi numai pentru pasari si
pentru ingrfisatul ramfitorilor.
Gam Slavianosersbsk e o clfidire solidi, spanoasfi si fru-
mos aranjatii, ca mai toate gfirile rusesti. In sale cea mare e
nelipsit micul altar, in fata cfiruia pravoslavnicii bigoli Inge-
nunche si se roaga.
In sfilile de asteptare si pe peron bajbaie, ca de obicei,
militarii, cari sparg mereu In seminje. Multi insi coplesiji de
cfildura insuportabilfi, dorm trantiji ca sacii pe podele sau pe
peatra peronului. Alin se adunii in jurul nostru si fiirii .ssa
zicii o vorbfi ne ficseaza si ne ezamineazfi ceasuri intregi. Ei
ne cred Hermann". De ce nu ? Dacfi cizma prusacfi indrfis-
neste sa treaca nepfisaloare peste trupurile dela front, de ce
n'ar indrasni sa se plimbe si printre acesti pierde-vara ?

Vergunka.
Sosin la Lugansk mergem cu un tren vicinal (care are
numai vagoane de cl. IV., pline de murdfirie si insecte) la Ver-
gunka. E un sat mare, alcfituit din doug pfirli, una mai veche
si alta mai de curand claditfi. Locuitorii din partea mai veche
sunt aproape numai Moldoveni. Ei vorbesc toff moldoveneste"
si bfitranii si tinerii, ba chiar si copii. In partea mai noua Mol-
dovenii sunt amestecan cu Ucrainieni. Aici se vorbeste mai
mutt ruseste.
Satul e aproape gol, oamenii sunt la camp.
Stauul satului, un bfitran prostuj, dar bun, se chinueste
mult ca sa priceapa ce vrem. El nu-si poate da seams, cum

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 151

am putea not sa ridicam plenii (prizonierii), cari sunt ,,aystriti

poddani" (supu$i austriaci). Preotul, care e $i el de fat& zam-
be$te ironic de ignoranta batranului stars, intervine $i explica
el insu$ continutul documentelor.
Concentrarea prizonierilor, cari sunt $i ei la camp, n'o
putem face insa decal pe inserate, cand se intorc dela lucru.
La intrunirea pe care o tinem in fate primariei, la lumina lunii,
asista $1 o multime de sateni. Moldovenii asculta conferinta cu
multa atentiune. Prezenta unor Romani in satul for le pare o
minune. De cand sunt, ei n'au vazut Romani $i n'au auzit con-
ferinta romaneasca. Insufletirea $i bucuria for intrece pe aceia
a prizonierilor.
Ei par mai gala decal ace$tia sa asculte $i sa urmeze
chemarea noastra. Taranul Epifan Paulovici Dodonov ne invite
be el, ne prezinta bucuros ca un copil, sotiei sale $i li esplica .

celor vreo $eapte copii ai sal cine suntem $i de ce am venit

peaci. Ne trateaza apoi cu o cina destul de copioasa (lapte,
branza, oil& shining).
In cursul mesei badea Epifan $i ceilalti Moldoveni, stran$i
in case lui se intereseaza de tare romaneasca, de front, de su-
ferintele Romanilor $i se trudesc sa inteleaga chestiunea ar-
deleneasca, dreptul nostru asupra Ardealului $'a Basarabiei,
idealul national, sperantele $i viitorul nostru. ...Si in urma. El
tine sa ne lamureasca ca numele lui adevarat e Dodonea $i
ca numai Ru$0 ii zic Dodonov.

Gospodariile Moldovenilor din Vergunka sunt dovada unei

bune situatii materiale. Casele for sunt cladite din peatra, a-
coperite cu ligla, vapsite cu var $i partea de sus a frontispi-
ciului e impodobita cu diverse desenuri. Curtile sunt largi, spa-
tioase $i in fundul for sunt grajduri $i $uri pentru vile $i
cereale.
Fiecare gospodar are cateva desiatine de pamant $i boi,
vaci, oi, capre etc.
Prizonieri nu sunt decal vreo 20 in Vergunka. Sergentul
N. Cristea din Bucium se insarcineaza sag inscrie pe top $i
sii-i aduca la Lugansk.

www.dacoromanica.ro
152 IN DISTRICTUL SLAVIANOSER6SS K

Pela miezul noplii putem in fine &A pledim. Satul e lu-

minat, ca ziva, de lunil. Frumoasele Castile albe ale Moldo-
venilor se in*ir5 dealungul ulitelor tacute ca dour' salbe de
margele. Din turnul bisericii se desprinde din cand in and un
puternic bondinit de clopot. Caraula tine s5 vesteascii satul di
veghiaza *i nu doarme. Insotiti de badea Epifan, de alti doi
Moldoveni tineri *i de vreo trei voluntari nici nu b5g5m de
seams cum facem cele vreo 2'4 verste pane In garb.

Pe cand ajungem in Lugansk, e miez de noapte. Lumea

ese in valuri din cele dour' grildini, gorodskoi i profesionalndi
sad. Ea abia acum merge spre cast'. In multime fac g515gie
cativa oameni beti. licazul tarului, prin care s'a suprimat al-
coolul, n'a fost retras Inca. Nimenea insa nu-1 mai respects.
Cei ce pot *i gasesc beau vodc5, cognac, rum sau alte bau-
turi. Lumea de jos., taranii *i muncitorii, ben mai ales kiwi-
*onc5", o beuturit care a inceput sa se fabrice in cask pe
subt ascuns, Inca pe vremea tarului. Ki*mi*onca are un miros
insuportabil, e tare ca focul si foarte nepl5cut5 la gust. Cu
toate astea tovarti*ii" o beau de-o sting.
In Lugansk tragem la holelul Metropol". Proprietarul a-.
cestuia ne prime*te ins5 b5nuitor *i consimte sa ne adapos-
teasc5 inteo camera murdara *i plina de praf numai dupii o
serie de 15muriri *i dup8 ce-i aratam actele autoritatilor mili-
tare locale. El ne spune ca Intruna din noptile trecute a fost
o cumplit5 rebeliune in oral, pe care militia numai cu greu a
putut-o potoli. Aceast5 rebeliune a fost provocat5 de spionii
germani", ne 15mure*te inspaimantatul patron.
Ce fel de rebeliune ?
Dezertorii fugiti dela front cu armele pu*cau ca nebuni
$i strigau : Jos razboiul (doloi voina I) I Jos burjuii I Traiasc5
muncitorii $i laranii I Traiasc5 dictatura proletariatului la
Demonstratia aceasta se pare ca a fost puss la cale drept
raspuns la discursul lui Kerensky, tinut la adunarea national5
dela Moscova", incheie hotelierul.

www.dacoromanica.ro
 Adunarea national5 dela Moscova.
In dorinta de a inchega in fata dezastrului amenintator un
front unic al tuturor, cari urmaresc in mod sincer salv area Ru-
siei, guvernul provizoriu, in frunte cu presedintele lui $i frun-
tasii partidelor democratice, convoaca marea adunare nationals
dela Moscova.
Se crede, ca odata impacarea facute intre cei convinsi
ca nu exists libertate fare patrie" valid anarhiei va putea fi
oprit gi Rusia salvale.

Presedintele guvernului provizoriu, tribunul Kerensky, de-

schide la 12/25 August in sale Teatrului cel mare (Bolsoi teatr)
din Moscova aceasta adunare, asa de mull asteptata si in care
se puneau atatea nadejdi.
In marele sat' discurs Kerensky pledeaza pentru uniunea
sacra a tuturor partidelor. Se ridica puternic in contra celor
cari urmaresc resturnarea actualului guvern avertizand pe cei
cu ganduri de rebeliune, ca incercarea for va fi inabusite cu
fer si sange". Cu aceiasi hotarata indarjire avertizeaza $i pe
cei cari cu puterea baionetelor ar urmari distrugerea revolu-
tiei si suprimarea guvernului ales de popor".
Dupe' aceasta introducere de efect, prin care Kerensky
tine se ficseze to locul for pe estremistii din stanga (bolsevici)
$i pe cei din dreapta (monarhisti), el trece la insirarea mize-
riilor cari bantuie azi Rusia : reducerea productiei, incetarea
muncii, dezorganizarea transporturilor, anarhia violenta si cres-
calla care a cuprins armatele combatante, dezertiunea for
dela datorie, dezastrul inevitabil care ameninta patria ruse,
tendintele de separatiune ale popoarelor alogene si lipsa to-
tale de patriotism, care in aceste ore trhgice ar trebui sa ani-
meze pe toti Rugs.
In continuare Kerensky arata ca toate aceste rele sunt
urmarea fireasca a vechiului regim autocrat. Crede insa ca

www.dacoromanica.ro
154 IN DSITRICTUL SLAVIANOSERSBSK

pentru mantuirea revoluliei, a libertatii dobandite $'a patriei

ruse este necesaril reIntroducerea partials (pe front I) a pe-
depsei cu moarte $i incheie spunand cam urmatoarele :
Sprijinili pe puterea ilimitata ce o avem, cu ferul in
mane $i uzand de Coate forlele de represiune, pe cari ni-le da
carmuirea, not vom merge drept Impotriva violentei $i a arbi-
traruluia.

Ziva a doua a adunarii este ocupata mai mutt cu criti-

cele ce se aduc politicei guvernului $i mai ales aceleia a lui
Kerensky, care este acuzat de estremistii din stanga, ca face
jocul vaismasilor revoluliei (contrarevolulionarilor) si de cei
din dreapta, cari it invinuesc ca e in slujba sovietelor si ca
lipsit de un caracter ferm si de hotarare se lase condus in
actele sale de sugestiile si manoperele ocultei bolsevice.
In acelas timp diversele partide $i mai ales cele doua
mari tabere : burghezii deoparte si socialistii de alto isi pierd
vremea aductindu-1i critici si acuzalii reciproce. 0 reconciliare
pare imposibila intre aceste armate, care Isi stau fate in fate pline
de ura gi vrasmasie reciproca, gata in once moment de incaerare.
Moliunile cari se aduc incearca sa stabileasca puncte de
apropiere $i Impacare, realitatea nu poste fi insa inlaturata :
o mare prapastie s'a deschis intre burghezii $i proletariatul
rus. Ea va fi izvor de multe mizerii si nenorociri pentru Rusia

Aparitia lui Kornilov.

La 14/27 August iii face aparilia la Moscova seful arma-
telor, generalissimul Lavr Georgevici Kornilov. Sosirea lui pro-
v oaca emolie. Toata lumea stie ca intre guvernul provizoriu si
mai ales intre presedintele acestuia si generalissim exista anume
divergenle de pareri, ca generalisimul este aderentul unor
masuri drastice, nu namai pe zona de operalluni dar si pentru
interior, in vreme ce Kerensky continua a ramanea personajul
maleabil, nehotarat si robul sugestiilor stangei estreme din
comitetul executiv al sovietelor,

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 155

Intrarea Iui Kornilov intr'una din lojele teatrului, in care

se fine adunarea, este. salutata cu mari aclamajii de partidele
de dreapta $i de centru.
Drept raspuns partidele de stanga ovafioneaza furtunos
pe Kerensky, care infra in adunare imediat dupa Kornilov.
Aceste manifestajii probeaza vrama$ia dintre cele doua
clase burghezi $i sociali$ti, dar marcheaza in acela$ timp
$i in modul cel mai evident antagonismul dintre pre$edintele
guvernului §i generalissimul armatelor.
Reclamat sa vorbeasca Kornilov, caruia Kerensky avusese
grija sa-i ficsese cadrele cuvantarii, schijeaza situajia dezas-
truoasa, in care se gase$te armata de front $i-$i arata convin-
gerea ca a$a cum se prezinta aceasta armata astazi, ea nu -$i
va putea indeplini misiunea faja de patrie.
Propaganda subversive a elementelor criminate $i vra$-
ma$e Rusiei, fraternizarea (bratania) cu inamicul, asasinarea
ofiferilor de catra soldaji §i parasirea frontului de catre regi-
mente intregi continua cu aceia$ accentuare ca in preajma $i
dupa dezastrul dela Tarnopol, spune Kornilov. Armatele du$-
mane se pregatesc sa atace Riga. Ocuparea acesteia le va
deschide Nemfilor drumul spre Petrograd...
Pentru a-i reda armatei noastre forja combativa trebuie
sa se aplice imediat masurile pe cari le-am propus guvernului
provizoriu, accentuiaza viguros K. Cad chiar dace Rusia, spre
ru$inea ei, ar incerca sa incheie pace separate, aceasta nu
s'ar putea face, deoarece demobilizdrea armatei noastre, a$a cum
ea se prezinta azi, o masa nedisciplinata de soldaji, ar insemna
espunerea Orli jafutui pi prapadblui general.
In aceste imprejurari trebue sa se facii, continua gene-
ralissimul, tot posibilul pentru a reda ofijerimei prestigiul §i
autoritatea de altadata $i sa i-se imbunatajeasca situajia mate-
riala. Nu sunt du$manul comitetelor, dar activitatea for trebue
redusa la anume limite, ele trebuesc oprile de a se mai ames-
teca in ordinele de operajiuni $i in numirea comandanfilor...
Masurile luate pe front trebue sa se is $i in interior...
Liniile noastre ferale se gasesc intro stare de plans.
Ele nu vor mai putea deservi aprovizionarea armatei.

www.dacoromanica.ro
156 IN DISRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Producjia in uzine a scazut cu 60°//, iar fabricarea avioa-

nelor cu KV&
Eu cred in geniul si 'n bunul simi al poporului rus, cred
in mantuirea tariff $i 'n viitorul stralucit al patriei. Dar trebuie
sg declar, ea nici un minut nu e de perdut. Situatia de azi re-
clama hotararea $i aplicarea riguroas8 si f5r5 ezitare a miisu-
ritor propuse", incheie generalissimul in aplauzele generale ale
adunarii (minus gruparea estremistilor).

Vorbe*te Kaledin.
Generalul cazac Kaledin vorbeste in numele Cazacffmffff
asigurand guvernul de sprijinul neclintit al populaliei cazace
pentru cazul, ca rfaboiul va fi continuat piing la victoria final5
in stransa unire cu aliajii 1"
Popularul om at Donului cere ca guvernul s5 se scuture
de elementele defetiste, pretinde ca Comitetele sa fie supri-
mate $i politica esclus5 din armat5, deciarajia drepturilor sol-
datului revizuit5, disciplina refacut5 $i intarit5 prin masuri dras-
tice, dreptul disciplinar at comandanjilor reabilitat $i ca toate
mgsurile disciplinare, ce vor fi luate pentru reglementarea fron-
tului, s5 fie aplicate si in interior.
Kaledin i i incheie cuvantarea cu dorinja, ca adun5rile
constituante sfi fie convocate la Moscova, care e adevarata
capitals a Rusiei".
Dupe delegatul Cazacilor mai vorbesc Cereteli, Oucikov,
Maklakov 5i altii.

Georgianul Ceitze, presedintele comitetului executiv at so-

vietelor, citeste o declarajie a democrafiei revolutionare", spu-
nand c5 orice incercare de a distruge asez5mintele demo-
cratice sau de a le desp5rji de puterea revolujionara sau de
a face din aceasta o arms in mainile claselor privilegiate avute,
va fi calificalfi nu numai ca o tradare a Revolujiei, ci ca directa
trZidare a Patriei".

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUI. SLAVIANOSERSBSK 157

In ziva de 15/28 August $i ultima a adurairii discursurile

continua. Alte si alte persoane reprezentative" isi spun p5rerile
for asupra situatiei, deplangand dupe obiceiul general, neno-
rocirile in cari se sbate Rusia.
Aceste pared sunt adeseori contradictorii, dar auditorul le
aplaudil pe toate, griseste indrept5tite toate criticile si primeste
toate solutiile.
Printul Kropotkin de pild5 combate cu vigoare comunismul
si invite democratia ruse sit' rup5 cu zimervaldismul. El e aplaudat
frenetic si solutia lui acceptat5. Acelas auditor ins5 aplauda
pe un alt orator, care in clipa urmatoare vorbeste dup5 K. de
democratia internationalii si care propune drept leac pentru
mizeriile omenesti acceptarea in bloc a teoriilor comuniste.
Generalul 4lexeief, fostul sef al marelui Cartier General,
espune in fraze tilioase $i misc5toare desnad5jduita situatie a
armatei ruse $i propune acceptarea masurilor indicate de Kor-
nilov. Adunarea aplaudil $i aprobii pentru ca imediat tot ea sfi
aplaude cuvantarea unui orator, care e de ptirerea ca armata
nu mai poste lupta 5i di pacea trebuie incheiat5 f5r5 intarziere.

Dup5 patru zile de discursuri frumoase, de crilduriii $i de

transpir5ri marea adunare national5 asteptati cu atata nerabdare
se inchide in seara zilei de 15/28 August.
Toat5 lumea vorbeste cu insufletire de ea. Presa de toate
nuantele apreciazg asemenea in mod foarte elogios cele pe-
trecute in decursul ei. Foarte multi cred ca uniunea sacra,
dorita de toti bunii cet5teni, e pe cale de inf5ptuire.
Realitatea pare lush' a fi alta. Adunarea dela Moskova n'a
dat rezultatele dorite. In afarii de o avalanse de discursuri $i
de motiuni ea nu inregistreazii nici-o solutie, care s5 duce la
refacerea spiritului combativ al armatei, la oprirea valului de des-
trabalare care a cuprins aceasta armata si in nuintuirea Rusiei.
Kornilov $i ceilalfi marl comandanfi ai armatei propun
masuri eficace.
Impreun5 cu Savinkov, substitutul ministrului de razboi, cu
Filonenko, comisarul guvernului pe Iiing5 Marele Cartier ge-

www.dacoromanica.ro
158 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSR

neral $i alp generali Denikin, Klembovski, Kaledin, Alexiev

etc. el pregate$te proectul de reforme riilitare, menite s5
opreasc5 valul de discompunere al armatei $i al Orli, dar aceste
m5suri $i reforme r5man in aer. Adunarea $i guvernul evit5 s5
le dea sancliunea necesar5.
Sovietul central prin glasul lui Ceitze, pre$edintele sat!,
interzice once atingere a a$ez5mintelor xevolujionare.
Si astfel furnicarul, de comifete: cele de companie, bata-
lion, regiment, divizie, corp de armat5, acelea ale diverselor
armate (de nord, nordvest, sud, sud-vest), ale flotei, ale aviafiei,
ale tailor ferate, ale telegrafului $i telefonului, ale radiotele-
grafiei, ale aprovizion5pii, ale Marelui Stat Major, cel deta$at
pe langa generalissim, al automobili$tilor, al tehnicianilor, al in-
firmierilor, al denti$tilor, veterinarilor, al surorilor de caritate,
al bolnavilor (ezist5 $i un astfel de comitet, el ordona sau
opre$te cutare operajie, tratament etc.), al soldatilor ucrainieni,
estonieni, lituanieni, letoni, muzulmani, georgieni, al canceli$tilor
de diverse soiuri etc. etc. cari toate la olalt5 numara, dup5
o statistics mai nouli, peste 400.000 de membrii, precum $i nu-
miiro0 comisari deta$aji pe lang5 toate unitrifile, continua a
functiona $i a se amesteca in toate operatiunile $i dispozifiile
de pe front $i din interior.
Kerensky, oricat ar vrea s5 fie uneori de p5rerea lui Kor-
nilov $'a prietinilor acestuia, n'are curajul s5 se emancipeze
de subt presiunea $i teroarea estremi$tilor din soviet.
El e gata s5 tins on cafe discursuri $i sa presare in ele
vigoare $i chiar ameninfari, dar pentru fapfe se hotarhte cu
greu sau de loc.
Inmarmurifi in fate staducitelor discursuri dela Moskova
maruniii tirani din provincie $i micii reprezentanfi ai sovietelor
regionale renunI5 pentru un moment de a mai pune piedeci
operei noastre.
In curand Ins treziti dip Insp5imantarea, de care au fost
cuprin$i $i v5zand c5 vorba rilmane vorba, estremi$tii provin-,
ciali i$i reiau firul activitajii intrerupte $i continua, mai ales la
ora$e, sa ni face fel de fel de mizerii.

www.dacoromanica.ro
 Printre mujici.
Insotil de voluntarul-ordonanja N. P. in dimineata zilei de
1.8/31. August mergem cu trenul papa la siatia Milovaia.
Iar deaici, fiindca parale nu mai avem $i pentruca planul
de actiune trebuieste indeplinit, o luam pe jos dealungul stepei
pustii, uscate $i pline de praf, spre sediul departat al volostei
Alexandrovka.
Raze le soarelui and cu fade. Ele ne inteapa creierii ca
niste ace. Suntem insa nevoiti sa-i deprindem cu toate aspri-
mele vremii. Ce nu poate indura omul ?
Soldatul meu isi reaminte$te de. umbra racoroasa din pit-
durea satului sat], iar eu de parfumul intremator at brazilor din
munlii nostri, s'asa intariti de aceasta binefacatoare interventie
a imaginaliei calcam versta dupe versta pane cand inspre sears
dupe un drum aspru de 1.4 verste intram in Alexandrovka, un
sat cu uliti largi, tivite pe margini cu castani $i cu case solide,
avand infajiseri de belsug.
Starsul volostei, un mujic cu aiere de om bun $i bland
$i care resfrange in ochii lui potoliti ceva din seninfitatea pa-
triarhara slava de altadata, se mire ca de urs cand ne vede.
El intelege $i nu prey rostul venirii noastre in cuprinsul de
subt paza lui.
Consimte insa numai decat sit ne adune prizonierii, cari
se gasesc in raionul Alexandrovcei.
Intrunirea o tinem in amurg $i in lumina lunei, dupe ce
lumea se intoarce dela camp.
Prizonierii romani sunt vreo douitzeci, restul sunt streini.
Printre ai nostri se distinge mai ales insufletitul Nicolae Precup
din 011ie Bistritei, plutonierul O. Pascari din Bucovina $i stu-
dentul I. Moldovan din Arad.
La intrunire asista $i numaro$i mujici din comuna $i cativa
soldati convalescenti dela spitalul local.

www.dacoromanica.ro
160 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

Mujicii asculta in perfect5 tinkle cuvantarile. Ei nu $tiu

despre ce e vorba $1 nu injeleg rostul prezenfei noastre aci decal
numai dupe ce voluntarii inscri$i se pregatesc de plecare.

Fiindc5 noaptea e prea Inaintata, suntem nevoiji sa ra-

manem aci pana a doua zi.
Invitaji de voluntarul Precup luam masa la gazda lui, o
Ulnae" vaduva de razboi, care ne trateaza cu jumari, lapte, cas-
traveji muraji $i paine alba.
Voluntarii bucurosi de viitor ne istorisesc intamplari $i'
patimiri din .trecutul lor, fare insa a boci prezentul. Ei o duc
destul de bine aci. Mujicii ii trateaza cu bunatate II nu-i con-
siders de loc ca streini.
Rusoaicele $i mai ales vaduvele de razboi ii Incarca de
atenjiuni .... Mai de$tepli $i mai umblati in lume ei sunt pre-
feraji Ru$ilor, cari sunt mai noduro$i $i cari nu s'au desbarat
Inca de vechea virtute de a-si mangaia une-ori femeia cu
bastonul.
Povestea se intinde Ode catre miezul nopjii, cand star$ul
$i ceilalji voltintari ne conduc la casa 'ce ni-s'a ales pentru
odihna.
Proprietarii acesteia : un mo$ cu o frumoasii barba alba,
luminata de doi ochi blanzi $i cucernici at o baba spornica la
vorba $i foarte bucuroasa ca ne poate gazdui, ne ofera camera
pe care o au mai buna. Batrana a$ternuse pentru mine $i vo-
luntarul N. numai un pat crezand, ca In aceasta vreme de uni-
versald tovdrdsie a$a se cadea. Dupa ce am lamurit-o insa ca
ne va fi prea cald la amandoi Intr'un pat a$a de strimt, baba
se grabe$te sa puna la dispozitia bravului meu tovara$ de
munca $i de credinja un al doilea pat.
Casa e cat se poate de cural intrelinuta. Lipsesc si $vabii"
(taracanii) $i plosnifele $i nici alte insecte nu sunt.
Cu toate astea somnul intarzie se vine. Razele lunii pa-
trund ca niste linii de argint prin micele geamuri din faja casei.
Ele se opresc pi lumineaza cele doua tablouri de pe peretele
dealaturi. Intr'unul Cazacii porniji intro na7ala nebuna fugaresc

www.dacoromanica.ro
 IN DIS I' RICTUL SLAVIANOSEKSBSK 161

armata austriac5, iar din celalalt se desprinde inalt5, panda $i

fare vlag5 figura lui Nicolae al 11-lea binecuvantand armata ruse.

A doua zi de dimineat5 cei doi batrani ne intampin5 cu

acea large bunrttate, proprie mujicilor rusi. Ei ne trateaz5 cu
lapte, proaspat muls, cu unt bun si paine aib5. Mosneagul roade
al5turi de noi un castravete verde, dup5 care bea un strasnic
pahar de lapte nefiert. Asa milnandi mujicii. Ei beau lapte si
ape deavalma dupe castraveti cruzi si lotus stomacul for nu
ridic5 nici-o protestare.
In camera cea mare din fund, in care cateva panze de
paianjen inseamn5 pustiul, al5turi de nelipsitele icoane sfinte e
atarnat chipul tarului, pe care b5tranii pentru nimic in lume nu
l'ar inn:aura. Cei trei feciori ai for sunt in r5zboi $i se bat
pentru maritul batyuska". Iar singura for fat5 e sestrita" (sore
de caritate) in Crucea rosie imp5r5teasc5. Ei nu stiu $i nici
nu cred ca Nicolae n'ar mai fi tar.
Voluntarul Precup apare $i el de dimineat5. Ingrijat ne is-
toriseste ca aseara dup5 plecarea noastrii soldatii rusi dela
lazaretul local au incercat sit* capaciteze pe prizonieri ca sil
nu s5 mai bola pentru burjoazie" $i se r5manii pe loc. Da
ai nostri nu se iau dupe gura Rusilor, c5 doar una-i la ei $i
alta la noi" ne 15mureste inteleg5tor s5n5tosul fiu al Ardealului.

Or5bili s5 ajungem si in site Orli termin5m la upravlenia

volostei documentele necesare pentru voluntarii inscrisi si cu
iamscicul pe care aceasta ni-1 pune la dispozitie t5iem Infinitul
drum al stepei $i ne indrept5m spre Lugansk.
Un covaltir, ficsat pe cele patru roate ale c5rutei, ca sil
apere pe drumeti de arsila soarelui, ii da acesteia infalisarea
unui tub ce se rostogoleste precipitat, tarat de trei manji lull,
prin glodurile relelor drumuri de step5.
In tale ne oprim in satul Bezumnio, unde nu sunt decat
vre-o doi prizonieri romani, cari lipsesc din sat, iar In uzinele
Gamanski i Uspenski din Brazel, strasnic praite de cerberii
sovieteior, nu mai sunt decal cativa prizonieri, pretinsi romani,
11

www.dacoromanica.ro
162 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

dar cu nume streine. Uzinele $i -au redus in vremea din urmii

in mod foarle simtitor activitatea.7
Ajun§i spre sears in Lugansk iamscicul ne pred5 militiei
locale cu acte in regula", dupii randuiala trecutului, §'apoi salu-
land respectuos el se desparte de pasagerii adu§i, in termenii
cei mai cordiali, intorcanduii covaltirul spre fitsaritul, din care
a venit.

www.dacoromanica.ro
 Inapoi la Iuzofka
Trenul rus.
Prietinul C. ma vesteste dela Bahmut ca e ordin sit* ne
intoarcem la Iuzofka, unde se va intocmi un nou plan de ac-
tiune urmand s5 fie abandonat planul de a trece in gubernia
Kurskului.
Urmand acestui ordin luam grabnice masuri pentru trimi-
terea restului de peste 200 de voluntari din circumscriptia Sla-
vianoserbskului la Bahmut, de unde vor fi expediati la Kiev.
Luilm apoi trenul cel mai apropial st cu credinciosul N.
P. ne indrept5m spre Iuzofka.
Trenul rusesc in vremile de azi mai ales e un adev5rat
jurnal viu, o gazet5 ambulant5.
Cum clasele sunt suprimate, controlul asemenea si pasa-
gerii: burghezi pi proletari, bogati si saraci, oraseni $i tarani
siliti s5 cilliitoreasc5 deavalma, in aceast5 gazet5 ambu-
lant5 se inregistreaza Coate ideile, cele mai contradictorii, opi-
niile tuturor partidelor s'ale tuturor curentelor: revolutionare
pacinice, anarhiste si monarhiste.
DeastridatS lumea calStoare e preocupat5, in deosebi de
adunarea dela Moskova. Unii admire epocalul" discurs al lui
Kerensky, altii it combat $i-1 critics cu inversunare pentru go-
liciunea lui, pentru nehotararea care-1 caracterizeaz5 pe tribun"
pi pentru lipsa lui de solutii.
Din discursul lui Kornilov pasagerii retin pasagiul, de
care fac mare haz si in care se vorbeste de tratativele de pace
pe care le-au initial unele regimente ruse cu regimentele ger-
mane inamice propunand ca acestea s5 p5streze teritoriile
ocupate ai cerandu-le s5 plateasc5 fiec5rui soldat rus din re-
gimentele ce vor semna pacea cite 200 ruble drept contributie
de riizbor.
Propunerea lui Kornilov de a se admite pi aplica cu ri-
goare pedeapsa cu moarte este combalut5 cu asprime de ma-
il'
www.dacoromanica.ro
164 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK

joritatea pasagerilor. Acestia nestiind ca Kerensky a admis $i

el pedeapsa cu moarte in zona frontului ii aduc efogii pentiu
rezistenta ce o face lui KoTnilov. 3

Un pasager, care vorbeste destul de greoi ruse$te $i care

pare a fi strein, se arata foarte ingrijat de raspunsul, pe care
Kerensky l'a dat guvernului englez la intrebarea acestuia dace
tehnicianii gi industriasii englezi, pe cari i-ar trimite in Rusia,
ar putea fi aparati de eventuate primejdii.
Un cinovnic, care poarta Inca obicinuita uniforms de slu$-
ba$ tarist, i i da cu parerea ca era mai multa ordine sub ve-
chiul regim. Toti revolutionarii prezenti prolesteaza cu inver$u-
cu o adevarata avalanse de vorbarie se trudesc sa
flare *i
probeze ca ordinea de azi e cea adevarata".
Un profesor intervine $i spune ca poporul rus nu e Inca
copt pentru libertatile de azi.
Iar un avocat pretinde ca o monarhie constitutionals s'ar
fi potrivit mai bine cu firea, caracterul $i cu gradul de culture
at poporului rus.
Ambii sunt cu indadire combatati de opinia publics" pre-
zente.
Un cetatean care urmare$te aceasta incilerare verbala imi
intinde binevoitor gazeta Ruskoe Slovo" (pe care am inceput
s'o slovenesc) atrage atentia asupra acestui pasaj dintr'un
articul de apreciere asupra situatiei politice generale:
Noi purtam o mare vine yt o mare raspundere fats de
aliatii nostri... Dace am fi ajutat pe Romani atunci cand ei pa-
trunsesera in Transilvania, razboiul s'ar fi terminal in anul
acesta 1"

In trenul pe care it halm dupe peresadka" dela Djebal-

zevo, incarcal $i el ca St celalaq cu lume, doua evreicute fru-
musele, in credinta ca proaspetii pasageri sunt niscai prisonieri
aystriti" sau hermanti", incep a discuta despre prizonieri.
Una, cea brunets are numai vorbe de slava la adresa austria-
cilor $i germanilor. Cealalta, blondina, care pare a,. fi aflat Fe
natie sunt cei doi pasageri, intreaba ironic.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERSBSK 165

Dar Romanii cum iti plac ?

A I Romanii nu sunt de loc simpatici. Oni skverndie.
(Ei sunt scarbosi 1)
In aceast5 clips privirile celei prinse in curse se intillnesc
cu ale celor doi pasageri. Si pentrucii aceslia nu par a aproba
opinia ei despre Romani, subiectul discutiei se curm5 aci. Blon-
dina zambeste satisf5cuta, in vreme ce rata brunetei arde subt
a

. focul care o cuprinde.

Intr'un t8rziu numai, in momentul cand schimbam din nou
trenul la Jasinovataia mica vinovata tine sa fac5 cuvenita co-
rectura :
Fireste ca nu toll Romanii sunt antipatici I" ...

In al patrulea tren, eel dela Musketovo, giisim in fine mai

mull loc. Aci intr'un compartiment de clasa 2-a sforaie pe ca-
napelele de deasupra dotal trupuri uriase, din cari exaleaza
un innusitor duh de chismisoncil.
Dup5 calve limp unul, eel din dreapta, se mi§c5, se tre-
zeste $i zarind cu coada ochiului pe cei doi pasageri dela
parter", isi ridica incet capul, se aseaz5 greoi pe labele de
dinainte, se sgaieste indelung la noi, iii freacil decateva ori
ochii cari devin tot mai rosii si mai turburi, bolboreseste ceva,
aducand cu o injuraturii s'apoi manios se las5 din nou pe ca-
napea pentru a-si continua horcaitul.
Curand dupli el se trezeste si solul. Acesta repeta exact
scene tovarasului s5u. Ochii lui ins5, a§a cum isi tree luminele
prin raze slabe ale opaitului din compartiment, par mai fiorosi
decal ai celuilalt.
Dar din fericire trenul infra la 3 ore dup5 miezul noptii
in statia Iuzovo.
Scapilm astfel si de gazeta" care ne z5p5cise capul, $i
de desele peresadce" (schimbari de tren) si mai ales de otrit-
vitorul miros de chismisoncii.

Dupe o lung5 orbecare prin intunericul din Iuzufka ni-

merim in fine la un han (stolovaia) ovreiesc, al dirui proprietar

www.dacoromanica.ro
166 IN DISTRICTUL SLAVIANOSERBSSK

ne da inteo sufragerie soioasa, pentru odihna, o canapea sdren-

luita, celui ce scrie aceste randuri, si o peterca intinsa pe niste
podele putrede soldatului care ma insolea.
Des de dimineala ne trezeste o aseulita ciorovaiala de
femei. Gazda hanului practica pe Tanga meseria de hangiu si
pe aceia, foarte rentabila, de chiromanlier. Femeile venisera sa
li citeasca norocul in palms.
Fiindca aci nu mai putem ramane, ne mutam in hotelul
Comerceski, al carui proprietar, un armean bolsevic, ravneste
sail schimbe sandramaua, in care ploua ca in camp, cu casa
vr'unui burjui" mai de seams

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VIII.
6-14 IX.

Pe Wamant Skytic.
Alexandropol. Un pomescic. Galilinovka. Calinoua. Jelannole. La Mar lupol.
MOrginenii din Til4ca. 0 minune. COderea oroului Riga.

Din depozitele militare dela Bahmut au sosit in fine tunici,

pantaloni, mantale, bocanci, $i chipie rusesti, pe cari voluntarii
anina o mica pantlica tricolora peniru a se deosebi de soldatii rusi.
tar dela Kiev a-, venit delegatia, alcatuita din ofiterii vo-
luntari Mutiu, Suciu, Pocol i Bogdan, insarcinati sa transporte
in tara detasamentul din Iuzofka.
Aceasta delegatie ne aduce in acelas limp holarirea co-
mandamentului dela Kiev de p deplasa activitatea comisiilor in
regiunile de pe Volga si de dincolo de ea, in Siberia si Tur-
kestan, unde numarul prizonierilor romani pare a fi destul de mare.
Voluntarii, concentrati la Iuzolka, sunt nerabdatori sa piece
cat mai degraba.-Din nenorocire aceasta piecare e impiedecata
nu numai de soviete ci $i de comandamentul brigazii de Har-
kov, care ni cere ca sa inlocuim pe voluntarii ridicati din in-
treprinderi cu un numar corespunzator de not prizonieri I
Cuminli cum sunt, voluntarii, nu$i pierd insa speranta.
Cu toate piedecile ce li-se opun $i cu toate intrigile si agitatia
subversive, pe care incearca s'o seamene printre ei agenlii
bolsevici, fii Ardealului raman statornici in credinta for $i ho-
radii sa traiasca numai peniru ea.
La Alexandropol.
Zilele ce ne mai raman pang la plecarea deaci intelegem
sa le folosim cat mai bine.

www.dacoromanica.ro
168 PE PXMANT SKYT1C

In zorii zilei de 24 August (6 Sept.) ne indreptiim cu prie-

tinul C. spre Rucencovo, transportafi de drosca comisariatului.
Vizitiul, un om care a prins si el ce a putut de pe la comi-
sariat, ne avertizeazil la despiirfire sit* punem capkt cat mai
degrabk rkzboiului (barin skoreie konciaitye voinu)".
Intenfia noastr8 este de a da o raitk sumarli pe deasupra
morii de Azov cercetund cateva voloste deaci gi sa coboram
apoi la Mariupol.
Dela Mafia Ostra ne indreptam pe jos spre comuna
Alexandropol.
Recolta din aceste parli a rkmas si ea in bunk parte ne-
culeask. Pamantul cultivabil deaci, un escelent cernoziom, este
al proprietarului Constantin Ivanovici Karpoo, at ckrui castel e la
rkspantia din marginea comunei. Muncitorii agricoli sunt parte
in razboi, iar cei rkmasi la vatra lash sh putrezeasck mai bine
frumosul grau pe camp asteptand ca revolufia sa li.1 dkru-
laser' lor.
Starostele satului ne informeaza ca primkria n'are prizo-
nieri, ne indrumii Ins cu un gest de ciuda inkbusita la po-
mwica (proprietar), unde probabil vor fi".
Proprietarul mosiei, un bkrbai ca de 50 de ani, e ocupat
cu treieratul pufinului grau, pe care l'a putut strange cu aju-
torul celor vreo treizeci de prizonieri, primifi dela stat. ,
El ne intampina cu mita bunkvoinfk, dar nu-si poste su-
prima gestul de ingrijorare, pe care i-I pricinueste rostul ve-
nirii noastre.
Neavand alfi muncitori decal pe acesti prizonieri, ar in
semna sa rkmank absolut singur dack i-am lua.
Din norocire pentru el, printre cei treizeci de oameni on
sunt decal doi Romani, cari Oral la facerea formalitkfilor de
plecare vor mai putea intarzia cateva zile.
Konstantin Ivanovici Karpov e stkpanit de aceleasi dure-
roase simfkminte, pe cari le are once Rus, care nu vede in
revolufie decat dezastru pentru averea lui, pentru viitorul $i
viola lui si semnul prabusirii patriei sale.
Sofia lui e suferindk. Cand vorbeste se ineack, iar ochii
ei au ceva din rfitiicirea omului cu mintea beteag8. Sangele i-a

www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 169

disphrut din falii $i cand se gandeste la ce mai poate aduce

revolutia, pare apucath de spasmurile halucinatiei.
Fetita lor, una singurii, un splendid trandafir, stropit parch
cu roua proaspath a unei dimineti de primhvarh, deli numai de
12 ani, este si ea robith de greul atmosferei, care stopaneste
ingbusitoare in castel. Ar vrea sh fie veselh, sgomotoasli, dar
nu poate. Ar vrea sii radii din fundul inimii, dar din loath co-
pilhria ei nu se poate desprinde decal un zambet, care moare
$i el pe buzele ei fragede.
Castelul este acea obicinuith locuinth a pomescicilor, care
are tot ce poate satisface fiinta fizich si tot ce poate Inviora
pi inveseli sufletul. Largile lui Inchperi sunt bogat prevazute cu
mobilier ales, cu scule provenite din industria national& on cu
raritiiti artistice aduse din streinhtate, iar peretii sunt impodobiti
cu tablouri reprezentand chipurile inaintasilor cu infatiseri mai
mull sau mai putin solemne, apoi scene alese din istoria $i
natura rush ca si din vista streinii.
Oradina castelului e mai mull o amintire a bogatei pi
variatei frumuseti de althdath. Numhrosii trandafiri si straturile
de garofite poartii pecetea tristetei de azi. Paloarea lea cu-
tropit pe thate.
Iar lacul, care purta odinioarh state veselie s'atata sgomot
feciorelnic pe undele lui, e inmormantat azi subt o spuza in-
vechita de muschi verde murdar pi Intr'o margine o barch do-
rovoith pare o speranth abandonatii. Ochii marl albastri ai fe-
iitei o privesc iniristati, cutropiti de dulcile amintiri de althdath.
Dupa mash, pe care o lurim lute° tacuta tovarhsie cu
totii $i care e destul de modest& K. J. K. ne imprumuta triisura
pi caii lui peniru Galitinovka, sediul volostei din vecinhtate.
La plecare mica fart' a pomescicului ne oferh cu un aier
de o emotionanth naivitate, insotit de gestul de o dureroasii
resemnare al mamei sale, un frumos buchet de trandafiri si ga-
rofite ca sh ne fie amintire de ospitalitatea ruseasch

Galitinovka.
Trasura cu cei trei cal, iuti la pas, strabate repede, subt
arsita strapungiitoare a soarelui, drumul plin de praf, pustiu si
www.dacoromanica.ro
170 PE PXMANT SKYTIC

lung ca infinitul, al stepei, sIttpanite odinioarti de agricultorii

schiti, de Cazari pe urma for $i calcate mai tarziu deatatia pe-
regrini barbari.
Vizitiul un prizonier neamt din Austria, foarte simpatic
§i prietinos osandeste $i ironizeaza prosiiile revolutionarilor
ru§i si ne previne ca stapanul lui are dreptul &it fie amarat,
cad mujicii din Alexandropol au hotarlt ca la momentul oportun
sa Incalce si sa pima stapanire pe mo§ia lui.
Galifinovka, in care Intram dupe un drum de trei ceasuri,
este un sat care face din primul moment cea mai bung im-
presie. Case le de peatra, acoperite cu flea sunt frumos ran-
duite §i armonic asezate. Curti le largi cu cladirile din fundul
tor, Incarcate cu rodul campului, sunt dovada de bung stare §i
prosperare.
Ajun§i in centrul comunei, care e o uriase pajiste verde
§i oprind la primarie, o enorma lume adunata aci alearga la
not ca In comedie §i ne da roata asteptand cu infrigurare sa
afle rostul venirii noastre aci. Oamenii ne cred §'acI ca pretu-
tindeni aystrili", iar alp Isi dau cu parerea ca am fi Sarbi"
sau Franfuzi".
Satenii din Oalitinovka s'au organizat deja pe baze revo-
lutionare". Ei au suprimat vechea alcatuire a primariei si $i -au
ales un comitet-soviet, acesla avand sa reprezinte norodul. Pre-
§edintele, un mujic foarle simpatic, !recut de 50 de ani, ne 'in-
tampina cuviincios §i dupti ce is cunostinta de rostul venirii
noastre porunce§te comisaruluia, un barbat tanar, viol, cu alure
de cazac militaros si pastrand tot timpul o tinea soldateasca,
perfect discipline& sa adune de urgenta prizonierii la primarie.
Comisarul" incaleca numai decal un cal sprinten §i dis-
pare apoi vijelios pentru a indeplini porunca predsedalyelului".
In asteptare invitati in localul primariei asistam la sfatul
comiletului $i la discutiile norodului adunat. Satenii desbat
chestiunea agrara. To li au in figurile for ceva din transportarea
unor iluminati. Isladajduesc intro schimbare fenomenala $i a§-
teapta sa coboare ceva deosebit, ceva supranatural din cer sau
de altundeva, ceva ce sa-i dispenzeze pentru totdeauna de
mlct' si sa-i face fericiti pe veci. Ei vorbesc de impartirea
pamantului, filra a preciza amrinuntele.
www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 171

Comisarul dup5 un val-vartej de vreo 2 ceasuri adun5

pe prizonierii de pe camp pi de pela casele gospodarilor.
La intrunirea, pe care o tinem in islazul" din mijlocul
satului (aci past vitele §i oile locuitorilor !) asista §i comitetul
cu Intreg norodul (barbati, femei §i copii).
Dup5 Incheierea cuvant5rilor pretind s5-§i dea piirerea
§i cateva glasuri din norod asupra chem5rii ce It adresam pri-
zonierilor.
O batrana sfotoas5, un fel de gur5 sparI5, ne spune glumet:
Avstrilii sunt ai no§tri. Nu vi-i dam. 135rbatii ni i-ati luat,
acum vreti s5 ne luati Si plenii ?"
Femeile tinere, eatre care blitrana trage intelegiitor cu
ochiul, aproba sgomotos interventia.
O a doua mujica intervine §i ea:
Noi vrem pace, ne-am saturat de rizboi, trimiteti-ne b5r-
batii acasal"
O a treia:
Noi vä dam pe aystriti, dar slobozili §i voi pe ai no§tri I"
Un mopeag face semn femeilor sti lack ca spune
*i el ideia:
De tend Rusia nu mai are tar, spune el, norodul nu vrea
sa se mai razboiasca. Vol aveti Inca tar §i norodul vostru e
silit sit continue rfizboiul. Voi ni-ti bate pi ni-ti spune ca. im-
paratiile cu tad sunt mai puternice Faceli cum yeti vrea,
dar staruiti sa se pung pace cat mai degrab5, c'or pen no-
roadele de foame !"
Prietinul C. rispunde celor nedumeriti pi-i limure§te asupra
rostului nostru.
Norodul ascult5 intr'o lini§te des5var05. El intelege §i
ne da dreptate. Numai vreo cateva neveste tinere (intre cari
mai ales doua cari poart5 cate-un plod brunet in bratel) nu
vor nici decum s5 ne aprobe. Ele continua a fi supiirate ca le
luam aystritii
Calinova.
Terminand cu formalitatile pentru expedierea la Iuzofka
a voluntarilor inscri§i, predsedatyelul comitetului §i vioiul co-

www.dacoromanica.ro
172 PE PAMANT SKYTIC

misar ne pun la dispozijie tr5sura (iamscicul) volostei pentru

a ne transporta in Ca!Inoue, re$edinja volostei invecinate.
Intr5m in aceasta comuna inspre sc5p5tatul soarelui.
Calinova seaman5 perfect cu comunele s5se$ti din Ardeal.
Case le deaci sunt ni$te puternice cladiri de peatrii, cu porji
de zid $i cu curti largi, in fundul earora se inalj5 $uri uria$e $i
grajduri spajioase acoperite cu VOA.
Ulita principalii dreapt5 $i larg5 de 50-60 m. e umbrit5
pe ambele laturi cu plopi de$i, inalli.
Locuitorii acestei comune sunt coloni$ti nemji: Minonili,
cari se bucur5 de o escelent5 situatie materia15.
Ei $iau p5strat vechea organizajie comunala refuzand cu
indaratnicie sii imprumute instituliile revolujiei, pe care o aprob5
poate pentru elle scopuri.
Star$ul (starostele), un bfirbat in varst5, foarte manierat,
li porunce$te celor doi pargari" intro nemjeascil, care are ceva
din dialectul s5sesc, s'a adune prizonierii.
Intruniji In primarie, constatim insii ca ace$tia sunt toji
germani. Bucuro$i ca nu s'au n5scut Romani, ei se intorc la
gazdele lor, unde tr5esc mai bine ca acasil.

E noapte tarziu cand starostele ne ofer5 chiar tr5sura lui,

un uria$ landau de forma $i m5rimea medievalelor tritsuri sa-
se$ti, pentru a ne transporta la Jelanoie, stajia de cale ferat5
cea mai apropiat5.
Vreme de dou5 ceasuri diligenja" uruie sgomotos pe
drumul primitiv, ce taie paduri $i vai pustii, slab luminate de
raza palid5 a unui Inceput de lung.
Umbrele neamurilor de altadatil $i ale dezertorilor de azi,
cari be cEllcii pe urm5, ne petrec tot timpul pada la stajia satului
Jelanoie.
Aci lume multa a$teapta de-o jumlitate de zi trenul care
nu mai sose$te. Aparijia noastra li mai alungii somnul $i be
mai destinde nervii celor ce a$teapt5. Doi militioneri i$i fac $i
ei loc pri ceata de casc5-gur5 ca sii ne orate di satul nu e
tocmai filth' caini" $i dupe ce ne verific5 stampilele" de pe

www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 173

documente, continua a sparge lini§titi si resemnati seminte de

floarea soarelui ca tofi ceilalti.
La Mariupol.
Cu mare truda ne facem loc in cetatea ambulanta, care e
trenul rus de azi, incarcat in deosebi cu mantale sure, fugite
dela front.
Varati intr'un colt de culoar, intre bagajele aruncate dea-
valma ale tovarasilor, suntem condamnati la Inca o noapte de
veghe pang in Mariupol.
Peste capetele pasagerilor, imbulziti ca sardelele, se ridica
si ne fixeaza stgruitor printre razele palide ale unui °pail albul
ochilor catorva Cull, infipti in coltul opus al culoarului, venifi
din fundul Aziei §i avand destinatia spre Mariupol. Ei isi dau
cu parerea ca am fi Serbia (Sarbi).

Franti de truda ajungem in fine spre ameaza zilei in gara

caul mai de seams oral de pe tarmul marii de Azov.
In gara cineva ne agraeste in romaneste. E un tanar mar-
ginean din satul Tilisca de langg Sibiu care impreung cu alti
dot prietini ne fac o primire din cele mai calduroase. Ei ne
conduc $i ne instaleaza Intr'un modest, dar curat hotel din
centrul orasului.

Plariupolul e un oras de proportii mijlocii. Cladirile =lui cu

infaliseri moderne si curate, strazile largi, drepte, cu trotoarele
umbrite de castani, frumosul parc, bogat in boschete gi chipa-
rosi, de pe care ochiul cuprinde intinsul limpede §i linistit al
albastrului Marii de Azov; Rota de razboi, care patruleaza capul
canalului ce duce in Marea Neagra; zarea larmilor vecinic pri-
mavaraticei Crimeie; populatia vioaie si mai ales femeile cu
chipul for brun, cochet :si cu infatiseri de eleganta ii dau
Mariupolului un aspect de simpatie §i htractie.
Cladit acum un veac si jumiltate pe urmele vechei cetati
grecesti Adamya §i Inteun loc, in care odinioara stapaneau
Skylii regal! sau rdzboinici, vietuind on avand leggturi. cu ne-

www.dacoromanica.ro
174 PE PAMANT SKYTIC

gustorii greci, Mariupolul numilrh asthzi o populafie de circa

70.000 de locuitori si are o puternich viafa comerciala, indus-
trialfi si culturalh.
Populafia care altiidath era in majoritate alchtuith din greci,
venifi mai ales din Crimeia, astazi e mull sporith cu Rusi, Ar-
meni, Ovrei, Mari, Nemf t etc., cari se indeletnicesc cu co-
merful, industria st cari toff au frumoase si bogate institufii de
educafie si culturg.
Portul, altadata asa de activ, asthzi e aproape pustiu. Un
mare numar de vapoare, printre cari si un urias vapor englez,
foarte multe slepuri si barci stau refugiate aci si in neactivitate
asteptand reintoarcerea vremurilor de liniste.
Muncitorii sunt unii inrolafi, allii sunt infeodafi in comitete
si cei mai multi trandiivesc Mai lucru on asteapth sa sune mai
degrabh ceasul cand vor putea pune mana pe averile ,,burjuilor ".
Cafiva pescari se trudesc sh prinda peste cu undifele,
cu plastle sau cu navodul din birci. Ei reamintesc doar febrita
si intinsa activitate de panfi eri cand cantitafi enorme de peste,
industrializat in intreprinderile din Mariupol, se exporta prin
portul acestuia, odath cu materiile prime si cu alte produse din
aceastii bogata regiune.
Ceva mai incolo in raja unui vechi stabiliment de Hi,
cutropifi de caldurii cethleni de ambele sexe (printre cari ne
amestechm st not !) se scaldh deavalma, dupe bunul obicei
rusesc.
In frumoasa clfidire, in care altidata I i avea resedinfa
ciipithnia portului st peste care fluturfi Inc a uitat steagul impe-
riului nu sunt decal cafiva slujbasi uniformafi, cari in lipsa de
lucru moriiie pleostifi de dildurfi la mesele lor.
Dam Insa aci si peste un °fifer de marina, care ne in-
tampinii cu dragoste si care limp de peste un ceas ne infafi-
seaza proporliile tregediei, prin care Irece armata si marina
rush si cu ele imperiul rus.
Sthruind mai vartos asupra turburarilor din marina el schi-
feaza marsul precipitat at defecliunilor din aceasta arms st ph-
timirile pe cari le induril ofiferii marinari. Indisciplina printre
soldafi esle completh si pe unele vapoare ea numai cu cele

www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SK.YTIC 175

mai marl sforiliri mai poate fi relinut5 de a degenera nu in

turbur5ri, dar in acte criminale.
Agriliji la inceput cu titulatura de tovariis" (lovaras Ka-
pitan, lova* amiral 1") ofijerii sunt ast5zi apostrofaji cu strigatul
in'abusit de: burjui". Pasiunea $i ura matrozilor" fart' de ei
se desfasura inteun tempo de crestere, care a inceput sa in-
registreze deja asasinate
La esirea din port un treciitor se opreste la o mica dis-
tarifa si sgaindu-se la not bolboroseste a lene: Bulhari I"
Iatii-ne $i Bulgari !

Voienski Nacialnicul Mariupolului, un colonel cu o sim-

paticri barb5 surd, ne 15mureste ca nu poate se ne dea nici un
ajutor pentru concentrarea voluntarilor. Ostilitatea muncitorilor
e asa de mare si puterea comitetelor asa de accentuate Inca!
impotriva for nimic nu se poate face", se vaic5resie bietul sef
militar. El ne indict' door fabricile $i intreprinderile industriale,
pe la cari sunt plasaji prizonierii. Dace ii veji putea ridica,
duceji-i" ada.ugli cu blandefe bunul camerad.

Marginenii din Tiligma.

Invitaji de cei trei Romani, intalnifi in gar5, consimjim sa
lutim masa impreunii cu ei st cu alji cativa compatrioji" intro
sere din restaurantul hotelului nostru.
Intalnirea cu acesti proscrisi ai Ardealului e un prilej de
rare bucurie. Ei sunt veniji mull inainte de r5zboi aci cu oile
lor, pe seama ciirora g5sesc in aceste regiuni p5sune din belsug,
trec uneori in Crimeia, se adancesc alteori pada in jinutul
Caucazului Urali si se ad5postesc iarna cu turmele for pe
velea Niprului sau in climatul dulce al jinuturilor de pe tarmii
marii Negre $! de Azov.
Masa e prezidata de biltranul Ion Triheanu, care §ia pas-
Jrat portul: cioarecii, ciimasa, z5bunul si paTaria deacas5. In
jurul Jui sunt grupaji Marginenii: Mihai Hasu, Petru OFivojdea,
Petru Stan, Ion Price, Ion Man $i aljii, toji din Tilisca.

www.dacoromanica.ro
176 PE PANANT SKY.TIG

0 parte din, ei sunt insurati cu Rusoaice din partea loculuf.

Acestia au §i copii, pe care se silesc sa-i creasca In limbo
§i legea romaneascii", Ail au ramas burlaci, ei spera sa se, in-
soare acasa in Romania Mare".
Produsul oilor §i mai ales branza e'mult cilutata pe pietele
oraselor. Ne oferg $i nou5 o be§ica de branza §i o sdrav5nA
bucata de urda dulce, care striga dupes m5m5ligutii (necunos-
cutfi de Rusi l)
Discutia cu ace§ti frati indep5rtati se invade in jurul raz-
boiului si mai ales a celui romanesc s'a scopurilor acestuia.
Ei sunt bucurosi, c.5 ai nostri se inscriu de ditane la tare
romaneasca". Cei mai lineri fagfiduesc c5 vor face §i ei la fel.
135tranul Triheanu, care pare' mai legal de pamilntul na§terii
sale $i de amintirile deacas5, ofteazii adanc si spune cu. talc
aproape testarnentar, scuturanduli nervos chica: Tare a§ pofti
sa mor in Romania Mare!"
El urmaresc §i sunt la curent cu Coate arnanuntele razbo-
iului si mai ales cu cele ce se petrec in Cara. Primesc §i citesc
fiecare, liters din gazeta romfineasc5 Depea, care spare la
Odesa si din, care comenteaz5 cu entuziasm fap'tele de arme
ale luptatorilor dela M5r5sesti.
Viata for dead s'a ingreunat mult In timpul din urm5.
In vremea r5zboiului Ru§ii li-au rechizitionat adeseori oi,
Fang §i branza, der li-au pratit cinstit. 4
Nu surd Ins de loc siguri ca apostolii revolutiei: lova-
rasii" ii vor trata la fel. Ei se tern ca -1i vor perde in 4,destril-
brilarea" asta avutul, ca§tigat cu atata truda.
SA fim bucurosi de ni-or 15sa poji/ele", spune unul- mai
tan5r razand. Adica pcheile de pe not ", lamureste ijn altul in
hohotul general.

Seara asta, care pare mai degrabil o frantura dintr'o le-

gend5, trece mai repede ca oricand. 5 4
Ne despiirtim de compatriolii nostri cu regretul celor cari
simt c5 nu se vor mai revedea.
cam deosebire inire acedsta socielate in care se ames-
tech Omni §i intelectuali 51 mire mujici Si 'Altura intelectual5

www.dacoromanica.ro
 MARIUPOL
(fabrica de tutun).
www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 177

rush. Aci stapaneste o desavarsita comunitate de ganduri si

credinje, cad ele izvoresc din acelas sol, din aceias origine si
din acela$ suflet, pe cand dincolo ele se risipesc in tabere,
cari Isi stau fate in far & cari se urasc $1 cari sunt gata sa se
incaiere $i sa se distruga.
Batranul Triheanu nu-si poate infrange emotia. Cu lacrimile
in ochi el se ridica dela masa, s'apropie tremurand de noi, ne
imbrafi$eaza st ne saruta, balbaind abia: Dumnezeu sa va
ajute I"

0 minune sau o pozng.

In camera hotelului nostru Inainte de plecare 41 face apa-
rijia un tanar caporal rus. El ne spune ca face parte din Re-
gimentul 24 de infanterie din Mariupol si dupa ce ne lamu-
reste ca cunoa$te rostul venirii noastre aci, ne cere cu insis-
tenja ca sa-I inscriem $1 pe el voluntar, ,,caci doreste sa continue
a lupta pentru pafria rush".
Fenomenul pare extraordinar, ca sa-1 putem califica la
repezeala.
Ii promitem cu toate astea svapaiatului tovarae care vrea
sa se mai bats st Inc a pentru patrie, ca vom fine sealing de
dorinfa lui $i ca vom interveni ca ea sa-i fie indeplinita.
Transportat de fericire ciudatul -om ne mulfameste sgo-
motos, salute strajnic deatata vreme n'am mai vazut soldat rus
salutandl isi izbe$te potcoavele si ese din camera visandu-se
poate voluntar roman.
Prietinul C. se uitift lung dupa el:
O fi nebun saracu 1"

Cfiderea Rigel.
Inca la 20 August (2 Sept.) a cazut in manile Nemjilor
orasul Riga. Comandamentul rus a facut totul cu putinfa ca
aceasta veste, care Insemna primejduirea Petrogradului insus,
sa nu se afle sau cel putin sa nu se cunoasca proporfiile ei
tragice.
12

www.dacoromanica.ro
178 PE PAMANT SKYTIC

Gazetele revolulionare $i in deosebi cele estremiste si

cele cari servesc interese streine nu inteleg Ins sfi lace. Ele
inregistreazfi $i comenteazfi cu numfiroase amanunte comunicatul
oficial. Aceasta pentru a arfita incapacitatea armatelor ruse de
a mai lupta, atotputernicia Nemtilor i necesitatea imperioasa
de a se incheia- cat mai degrabil pacea.
Armata a 12-a, insfircinata sa apere acest oral, a imitat
intru toate armata a 11-a dela Tarnopol.
Regimentele de infanterie, fare a opune nici cea mai mica
rezistenta, au depus armele s'au luat-o la fugrt sau s'au predat
cu intreg materialul de rfizboi dusmanului. Intervenlia arlileriei,
a unitritilor de mitraliere si a detasamentelor de iunkeri, cari
singuri stapanili de sentimentul datoriei fficeau sforlfiri ca sa
opreascrt pe fugari, a fost zadarnica. Armata germane in mai
putin de 2 ceasuri a trecut Dvina, una din cele mai intfirite
linii de aparare, a cucerit Dvinskul, puternica cetate abandonatfi
de apiirritorii de Vilna eri s'au intrat in Riga ca intr'un sat
fart' caini.
Cucerirea Rigei inseamnii drum deschis spre Petrograd !
Flota germane face acum pregfitiri pentru a debarca trupe
pe tarmil golfului Riga $i in Reval
Incercarile vor fi, dupe pfirerile tuturora, incoronate cu
succes mai ales ca armata ruse, cea de pe front ca si cea din
lfiuntrul tariff, contribuie insas la aceste succese.

Din Cazan o telegrams anuntil esplozia uzinelor de pul-

berfirie si a depozitelor de artilerie. Peste un milion de Obuze
si peste 12.000 de mitraliere, gala de a fi trimise la front, au
fost distruse. Atentate criminate la fel se anuntri din Qdesa $i
alte orase.
Cineva, emotional de proportiile pe care le is dezastrul,
un om hotarit $i un mare patriot, generalissimul Korniloy, in-
cearca sfi treacri la fapte. Neritbdator el nu Mai asteapta ho-
Iaririle personajului (Kerensky), care nu se poate hotiiri. Arti-
leria, unitatile de mitraliere $i iunkerii trap in fugari, suprima
pe defetisti, inlatura pe demagogi, opresc pe propagandisti de

www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 179

a patrunde la front. Iar patrulele de Cazaci fixate pretutindeni

si mai ales prin gh.ri aduna pe dezertori si-i trimit la unitati.
In gara Mariupolului o astfel de patrula procedeaza cu o
energie, care uimeste in aceste vremuri, fats de toti pasagerii,
cari poarta o uniforms. Ea cere legitimatii si pe cei gasiti in
neregula ii trece imediat sub escorts.
Din cauza asta multe sinyele" (mantale sure) se fac
camfor. Bravii sositi lute() suflare dela front, se ascund in oras,
in depouri, uzine etc. $i se aciuiesc subt aripile proteguitoare
ale comitetelor.
Scapat de dezertori trenul, care de obicei geme de ei,
este astazi aproape gol.
Pentru intaia oars dupe atata vreme putem calatori sezand
linistiti intr'un compartiment.

Infasurat in valul intunecos al noptii trenul strabate grabit

mohorita campie, stapanita odinioara de Skytii razboinici, mun.
cit.(' de Skytii agricullori si jefuita de Skytii nomazi. Ascunzisurile
pamantului poarta si azi ramasite pretioase din gospodariile
acestora, evocand ce a fost Intr'un timp departat, de primitivizm,
de turburari si incercari de alcatuire, pentru a justifica cele ce
se petrec azi $i mai ales pentru a °rata drumetului din Apus,
ca Intre ce a fost aci de demult $i ceiace este azi, e numai o
foarte mica deosebire. Norodul rus nu s'a departat prea mult
de noroadele primitive, din cari $i -a alcatuit fiinta sa de azi.
El este Inca, in mares lui majoritate, pe treptele prime ale
civilizatiei.
In dimineata zilei de 26 August (8 Sept. n.) ne Inapoiem
la luzoflo.

12'
www.dacoromanica.ro
 Sfort5rile lui Kornilov.
In vremea cand comitetele se fin numai de *edinie *11

cand epidemia mitingurilor a cuprins deopotrivfi pe muncitori

ca si pe mujici, cand armata ruse intreprinde ofensiva spre
case" §i lurmele de dezerfori I i giisesc culcu5uri proteguitoare
la oras ca $i la fare, cand toii, stitui sau infranii de mince, a§-
teapta ca sa le cads in gurti pe nemuncite mane cerului *'a
pilmantului, cand natiile alogene in frunte cu Ovreii, cari ca
Samson pare ca si -au recastigat piirul dfittitor de energie §i forfa,
cer $i ei in intruniri bine cercetate drepturi politice, libertef i etnice,
Omani §i pace imediatfi §i pe and not cativa rfitticiii in iadul
acesta de patimi, de turburari, de negatiune $i obsteascii vrtij-
mfisie fala de rfizboiul desrobirilor cetaiene§ti, trecem dela
liana la Caiafa, dela comisari la soviete, dela Voienski Na-
cialnici la Brigazi, Ocrugi $i invers pentru a cere un drept,
pe care toatfi lumea ni-1 contests, dreptul de a ne trimite vo-
luntarii la altarul datoriei, pe care ei si l'au ales de bung voie,
pe orizontul aprins al Rusiei revolulionare se incruci*eala
schijele inroOte ale formidabilei bombe, aruncate de Lavr
Oeorgevici Kornilov, generalissimul armatei ruse.
In primele momente gazetele, informate la repezealii, $i
mitingurile stfipanite de fantezia infierbantatti a celor ce le
populeazii, pretind ca Kornilov ar fi declarat rfizboi guvernului
provizoriu §i ca ar fi plecat cu cateva divizii spre Petrograd,
hotarit sa suprime guvernul Republicei §i sa reintroneze mo-
narhia
Comitetele inspiiimantate au slispiirut ca in gauri de $arpe.
Proletarii a§teaptti ingroziii osanda manii de fer, care s'a ridicat
puternicti din cartierul dela Moghilev, mujicii au incremenit cu
strigfitul de pace" §i parnant" pe buzele invinefite de spaina,
burghezimea si toil cei can au mai 'Astral in sufletul for scan-
teia patriotismului, rfisuflfi usurati a§teptand plini de nadejde
mantuirea.

www.dacoromanica.ro
 PE PAIIINT SKYTIC 181

Noi cari am esperiat deja adevarul: di in Rusia revolu-

tionara nimic nu e sigur si ca totul se poate schimba de azi
pe maine, ne hotarim sa profitam cat mai bine §i cat mai re-
pede de amutirea elementelor vravna§e misiunei noastre. Con-
centram de graba pe ultimii voluntari, cari pang scum fusesera
opriti de a se prezenta la centrul dela Iuzofka. Facem o tuna
de forts pane la Altcestvo si Lugansk, de. unde espediem pe
voluntari la centrul dela Bachmut §i insistam, deastadata cu
mai mult efect, pe langa comandamentele militare ca sa ne
puns la dispozitie vagoanele necesare pentru transportarea vo-
luntarilor no*tri in Iuzofka ei sunt organizati deja inteun ba-
talion la Kiev §i eventual direct in tars.
Evenimentele cari urmeaza §i §tirile cari ne parvin jus-
Mica pe deplin graba noastra.
Rebeliunea lui Kornilov e repede inabuWa $i nesuc-
cesul lui intare0e $i mai mult puterea sovietelor.
Kerensky, care acceptase §i semnase proeclul de reforme
militare, prelucrat de Kornilov in unire cu Boris Savinkov, sub-
stitutul ministrului de razboi, $i cu Filonenko, comisarul de
pe langa Marele Cartier general, §i care prevedea: retntro-
narea pedepsei cu moarte , nu numai pe front dar §i in-

la front elemente infectate de duhul defetizmului ,

launtrul tariff, unde mi§unau dezertorii §i de unde se trimiteau
restituirea
autoritatii §i puterii disciplinare pe seama ofiterilor, reducerea
influentei §i abuzului de putere al comitetelor militare, inter-
zicerea mitingurilor, si distribuirii jurnalelor defetiste la front
(Pravda, Pravda Soldatilor $i alte gazete ro§ii), precum *i re-
nuntarea la obiceiul de-a trimite fel de fel de delegati $i pro-
pagandi§ti in zona de operatiuni, militarizarea uzinelor din ser-
viciul armatei, precum $i a personalului dela caile ferate, cari
sunt in Willa debandada, proclamarea starii de asediu in dis-
trictul militar al capitalei, I i schimba subit atitudinea in mo-
mentul din urma seara din 8 Septemvrie n. dupa ce prin
intermediul lui Savinkov §i al lui Lvov, deputat in duma §i fost
procuror al Sftului Sinod. in primul guvern provizoriu, conve-
nise cu Kornilov ca acesta sa trimita in apropiere de Petrograd
corpul al 3-lea de cavalerie, care sä stea la dispozitia guver-

www.dacoromanica.ro
182 PE PAMANT SKYT1C

nulut pentru cazul ca sovietul din Petrograd ar Incerca sa se

opuna aplicarii reformelor militare fi proclamarii starii de asediu.
Motive le, cari au determinat aceasta precipitate schimbare
la fats a tribunului din fruntea guvernului provizoriu, nu se
cunosc Inca in deajuns.
Se susfine Ins de cei inijiafi ca Kerensky a 'Scut aceasta
schimbare de front In urma intervenfiei si sugestiilor sovietului
de Petrograd. Cu cateva zile Inainte acesta votase cu mare
majoritate, dupe un discurs a lui Martov Zederbaum si cu
toata opunerea lui Cereteli, o rezolufie impotriva pedepsei
cu moarte. lar de cand proectul reformelor militare $i planurile
lui Kornilov incepuse sa fie suspectate, sovietul intefit pre-
siunile asupra lui Kerensky, care a sfarsit prin a ceda tradand
pe Kornilov $i Savinkov, ale caror propuneri de refacere a
armatei si de mantuire a Rusiei le acceptase.
Zapacit de -aceasta schimbare de front a lui Kerensky,
Kornilov care ordonase, fare a se deplasa din Moghilev, ca
divizia 3-a de cavalerie, Ia care atasase $i asa numita divizie
salbatico (dikaia divizia), alcatuita din elemente caucaziene,
sa se deplaseze in apropierea capitalei, n'a reusit sa se ho-
tarasca degraba pentru o atitudine ferma. Generalul Krymov,
comandantul acestei armate, sta in fafa Petrogradului, in lipsa
unor ordine, absolut impasibil.
Sovietul, ingrozit in primul moment de mania generalis-
simului, isi recapata repede curajul in fate acestei atitudini de
nehotarire si trece la fapte.
Prin ,,comitetul sau militar" el cere guvernului provizoriu
permisiunea ca in fafa primejdiei iminente" sa Inarmeze din
nou pe muncitori 8i sa reinfiinfeze garzile ro$ti, dezarmate dupe
revolta din Iulie. (Mine ingaduirea lui Lenin in Petrograd $i
eliberarea lui Trofki din inchisoare. Tot atunci trimite numarosi
.emisari Ia armatele lui Krymov, cari infra in purpaleuri cu co-
mitetele acestora gi cari sfarsesc prin a apropia armatele gu-
vernului provizoriu si garzile rosii de acelea ale generalissimului,
determinand o unanima $i cordials ,,bratanie ", de soiul celor de
pe front (cu Nemjii I), si fireste apoi trecerea rebelilor" de
parted guvernului.

www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 183

Kerensky, biruitora (de astadata al reactiunei sau con-

trarevolutier, dupa cum in Iu lie fusese at estremismului co-
munist), declare pe Kornilov rebel si trfidator de patrie" si-1
destitute din postul de generalissim, numind in locul lui, dupfi
refuzul generalului Lukomski, §eful marelui Stat Major, pe ge-
neralul Klembovski, comandantul frontului de Nord, cu rese-
dinta in Pskov. Si dupa ce $i acesta refuza, solidarizandu-se cu
Kornilov, Kerensky se proclamo la 13 Septemvrie pe sine tnsu
generalissim, numind in postul de sef al Marelui stat major pe
generalul Alexiev, care primeste numirea nuthai din firescul
indemn de asi servi tam oricand si in orice imprejurari.

°data cu un manifest, pe care 11 lanseaza Kerensky, in

care schiteaza, dual cum crede el de bine, evenimentele acestor
zile dela 8-13 Septemvrie $i masurile luate pentru salvarea
Republicei, ziarele publics un manifest al Comitetului executiv
at sovietelor, prin care acesta cere tuturor comitetelor dela
unitatile armate sa nu execute nici un ordin at generalilor Kor-
nilov si Lukomski gt sa dea lot concursul guvernului provizoriu
in lupta impotriva contrarevolutiei"
Generalul Kornilov raspun4 printr'o telegrams publics
provocatiunei, ce i-s'a aruncat. In acest apel el spline intre
allele:
Cetateni ai Rusiei, patria noastra e in agonie. Ea
§'apropie de sfarsit. Ma yad deci obligat sa lucrez pe fata.
Eu general Kornilov declar ca guvernul provizoriu lu-
creaza subt presiunea majoritatii bolsevice a sovietelor, in de-
plina intelegere cu comandamentul german.
Prabusirea iminenta a 'aril noastre ma obliga sa fac
apel la toti cetatenii Rusiei chemandu-i in ajutorul Patriei, care
moare. Toli aceia in cart bate o inima rusk toti aceia can
cred in Dumnezeu, sa se roage ca sa se intample aceasta
mare minune: Mantuirea jarii noastre.
Eu generalul Kornilov, fiu de Wan $i de Cazac, declar
fata de toata lumea ca n'am nici-o pretentie pentru mine per-
sonal, decal marirea Rusiei si fac juramant de a duce poporul
la victorie in contra dusmanului siipanii In Constituanta, and

www.dacoromanica.ro
184 PE PAMANT SKYTIC

el va decide de soartea sa $i$i va alege forma de guvernfi-

mant care-i convine. Dar a ingadui ca Rusia, sa fie vandutfi
dusmanului sau de toatii vremea si de a face din poporul
rus rob al Germanilor, este ceva ce intrece puterile mete ...
Prefer mai bine sit* mor cu onoare pe campul de bfitaie pentru
a nu fi manor la rusinea Rusiei.
Popor rus, viaja tarn e in mainile tale !"
6

Darzul fiu de jfiran $i Cazac se pare ca a revenit din

zfipliceala primelor momente. El ridic5 m5nusa, care i-se arunc5.
Chiam5 poporul rus la aparare $i-1 provoac5 in acliune impo-
triva guvernului provizoriu.
Intr'o a doua telegram5-manifest el declare ca nu Ia act
de destituirea sa $i promite ca va r5mane la postul slit] pentru
a-si salva patria.
Tolul se reduce ins5 la atata. Lumea emotionat5, ingrozit5
si plinfi de nfidejde asteaptii ca generalissimul sa aparfi in
fruntea legiunilor sale razbunatoare $i mantuitoare de Ora.
Kornilov stfi insii in Moghilev, primeste adeziunile gene-
ralilor in frunte cu bravul Denikin, comandantul frontului de sud-
vest, lanseaza apeluri disperate si de incurajare tariff, dar nu
se mica ... Probabil de teams ca nu-1 va urma nimeni.
Cand Alexiev e numit seful marelui slat major, K. e bu-
curos de numirea acestui specialist" $i consimte sa-i predea
fetal nici-o opunere sefia armatei.

In aceastfi atmosferg de nebunie si nesiguranffi o singuril

nape, niste musafiri vremelnici, adusi aci de capriciile vremii, Ro-
mani! prizonieri $i voluntari continua a da pilda celui
mai desfivarsit echilibru sufletesc s'a unei neintrecute infiljimi
morale. -..
Cfizuji in captivitate ruseasca prizonierii romani au fost
dela inceput $i continua a fi $i azi cei mai harnici, mai de-
votaji, mai statornici si mai pricepuji muncitori in fabrici, in
uzine, in adancul minelor (sahturi), in Intreprinderi de tot soiul,
In drumul de fer, la camp, in pfidure etc.

www.dacoromanica.ro
 PE PAMANT SKYTIC 185

Prin munca lor constants i productive prizonierii transit-

viineni, biinaleni §i bucovineni au furnizat i furnizeaza armatei
ruse combatante *i tuturor aliajilor neprejuite foloase.
Speram ea aceasta nu se va uita niciodata.
Iar voluntarii roman; de azi §i acest batalion din Iuzofka, care
continua a ramanea senini, cu ochii sufletului ajintiji la credinja
§i idealul lor, Injeleg saii dea nu numai munca, ci and de ne-
rabdarea de aii sacrifica ce au mai sfant viaja pentru o
cauza, care e nu numai a lor, ci a tuturora. In vreme ce aljii
fug dela datorie, ei a§teaptil cu neastampar vagoanele anunjate
pentru a merge acolo, de unde allii dezerteaza.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX.

15-23 Septemvrie n.

De pe farmii mgrii de Azov la Volga.

La Bachmul. Volunlarii. Cum lulu! unui ziar. PESTE VALEA DONULLII.
Sobrania dela Suerevo. LA TARITIN. Un .La revedere pentru viitor."

Urmand ordinului primit delacomandamentul voluntarilor

din Kiev, Comisia A Hi se preghteste de plecare la Kazan,
unde ea se va intalni cu celelalte comisii i propagandisti §i
de unde apoi cu acte liberate de Ocruga deacolo se vor im-
.phrti in regiunile ce li-se vor desemna.
Prietinul meu de munch $i credinth Simion Cdmpian se
desparte de comisia a 11 -a §i in locul lui e numit °Meru! vo-
luntar Gaurild Bogdan.
Regret mull desphrtirea de prietinul, cu care sriptimani $i
luni dearandul am &Meat fara rhgaz acest infinit phmant rusesc
vizitand fabrici, coborand in mine $i sachturi, patrunzand
in bezna satelor rusesti si purthnd pretutindeni printre fii Ar-
dealului, Bucovinei §i Banatului, aruncati de soarta pe aceste
meleaguri, cuvantul unei viefi mai bune, shmanand indemnul la
jertfa i convingand pe cei ce erau in indoiala eh libertatea,
dupa care inseto§eazit, va trebui sh vin 5i dreptatea va trebui
sli biruie.
Un firesc sentiment de duiosie incerc cand trebuie sii-mi
inn riimas bun Si dela feciorii, cari poarth in fiinfa for de azi
ceva din sufletul nostru al tuturora. Ei sunt aci pentru ch i-am
chemat not si sunt gata de un drum, spre care not i-am In
dreptat si pentru o datorie, in care ne intalnim cu top!.

www.dacoromanica.ro
 DE PE TARMII MARII DE AZOV LA VOLGA 187

De astadatfi avem convingerea ca pfirasim pentru totdea

una Iuzofka (15 Sept. n.)
Pe cand in miez de noapte uream drumul cu trfisura fos-
tului nostru gfizduitor, englezul R., spre stalia dela Musketovo
luminile, miile de lumini electrice, cari fremura plutind ca un
cer instelat deasupra ora§uIui, par ochii inliicrimaii ai muncii
de altfidatii, scapfirfirile pline de nfidejde ale catorva stile de
flfical roman' §i vestitoarele indurerate ale unei prfibu§iri, in
care va pieri lot cea fost, foil a se §ti ce va e§i din acest
haos.

Drumul Vaal la Bachmut,de§i relativ scurf, it facem, cu dese

schimbari de tren, §i in conditii foarte grele, cfilfitorind in pi-
cioare pe culoare §i dela Krematovskaia inteun vagon de mufti
tioplufod in timp de 24 ceasuri.
Ajun§i noaptea tarziu la Bachmut, din intunericul, in care
e invaluita gara, ne chiamfi caliva ofiteri §i soldaji voluntari,
e§iji in intampinarea noastil. Ei ne conduc la o stolovaia"
(hotel, han) ovreiasca §i ne plaseazii in camere, populate ca
de obicei cu Jaracani" (§vabi) §i plo§nile.

Dimineata ne trezim in rasul §trengaresc al unei studente

Nusia, fata hangiului. Ea i§i bate joc de felul cum vo-
luntarii romani cer legifitura telefonica cu luzofka : Hallo, Hallo
Bar4nya, bar4nya, davaite mnye la luzofka

In Bahmut.
Bahmutul e un ora§ oriental cu timide inceputuri de ci-
vilizajie. El e locuit in majorifale de negustorime ovreiascfi
§i de ceva meseria§i tot ovrei, plus un numfir mai mic de Ar-
meni, Greci §i Ru§i.
Este Ins important acest targ pentru bogaiiile car-
bune, fer §i mai ales sare cari zac in pfimantul ce-1 incon-
joar5. Numaroase fabrici §i §achturi etc. sunt semanate in tot
districtul, a carui capitalti este Bachmutul, pentru esploatarea
§i industrializarea acestor bogate zficfiminte.

www.dacoromanica.ro
188 DE PE TARNIII MXRII DE AZOV LA VOLGA

Dela revolutie incoace activitatea, care era in continua

cre§tere in aceste intreprinderi, a scizut mereu, ameninfand &A
inceteze cu totul:
Parcurile §i vasta plata a B. sunt pline cu soldati armali:
infanteri§ti, cazaci etc. proasp5f venifi in ora§. Nimenea nu §tie
de ce nu venit, ce vor, cine sunt §i cat vor riimanea aci. Unit
§optesc di ar fi Kornilovfia, aderenji de ai generalului Kor-
nilov, can ar urm5ri sa inlocuiasc5 administrajia de azi cu
oamenii §i institufiile vechiului regim. Anil pretind di ar fi trimi§i
de guvernul provizoriu pentru a para lovitura, pe care inten-
fioneaz5 s'o dea KornilovIii" din linuturile c5z5ce§ti subt co-
manda lui Kaledin.
In realitate nu sunt nici una nici alta. TO ace§ti soldaji
sunt un fragment din actuala armata rusk in dezonoranta de-
zertare dela datorie §i in plin5 debandada. Lipsifi de on -ce
discipline, ei poarta in figurile for ceva din aspectul r5ufac5-
torilor, scapali din pu§c5rie §i avand o singur5 indeletnicire :
sA semene §i sä des5var§eascA anarhia.
Negustorii ovrei, inspaimantali, i§i fin toatfi ziva magazi-
nele subt obloane. Ei se tern de jaf §i de progrom. Revolufia
a suspendat numai antisemitizmul rus, dar nu l'a suprimat. El
poate reveni in on -ce moment.
Ziva insa manlalele sure sunt ocupate cu mitinguri pe
companii, batalioane, regimente, sotnii etc. Plata r5suna de cu-
viintarile oratorilor". lar gazetele publics in fie-care zi comuni-
catele comitetelor, cuprinzand motiunile adunfirilor.
Chestiunea care se discut5 pretutindeni §i care face s5
freamate de revolts pe toll deputafii" sovietelor, pe campionii
democralier §i pe propoveduitorii dictaturei §i anarhiei uni-
versale este rAscoala" generalului Kornilov. De§i arestat §i
inchis impreuna cu tofi generalii, cari s'au solidarizat pe fal5
cu el Lukomski, Denikin, Orlov etc. generalul K. con-
tinua a chinui mintea aprinsfi a celor ce poarta grija revolulieia.
Noaptea e turburata adeseori de salve de arms. Negus-
torii ovrei, ingrozifi, se ascund in camerile dosnice ale caselor
§i numai dimineata indraznesc sil face inventarul lucrurilor
cart be lipsesc.

www.dacoromanica.ro
 DE PE TARMII MARII DE AZOV LA VOLGA 189

Voluntarii din Bachmut.

Voluntarii concentraji in Bachmut, circa 1000 de oameni,
si adunaji din districtul acestuia si din acela al Slavianoserbs-
kului (trimisi de not 1) sunl cantonaji in noile baraci, asezate
pe coasta din nord-vestul orasului.
Toll ace4 oameni fac impresia unor fiinte din alai pla-
net& Pare ca nimic din ce se petrece in preajma for nu-i in-
tereseaza. Ei alcatuesc o mare familie, a for proprie, cu un
singur suflet si acesta preocupat de un singur glind, de o mare
credinta: dreptatea supreme, pentru care au murit &Alia parinji
de-ai for st pentru care sunt hotaraji sa moara si ei I
Aci se intalnesc Ardelenii cu Banajenii, cu Crisenii, cu
Maramuresenii st cu Bucovinenii, cunosculi cu cunoscuti, prie-
tini cu prietini, frail cu frail, copii cu parinli... Moment mai e-
motionant si mai inaljator ca acela cand tanarul voluntar Pe-
tru Moldovan s'a gasit cu fatal sou, devenit aproape mosneag
in adancurile unui sacht din preajma Bachmutului si avand o
lunge barba alba, foarte rar poate vedea un om.
Indragite de ei, cateva Rusoaice, imbricate in uniforme de
voluntari, sunt cantonate st ele aci. Douil mai ales sunt hota-
rate st insists cu fanatizm ca sa fie duse si ele la frontul ro-
manesc, ameninjand ca se vor sinucide pe loc, dace li-se va
refuza cerere a.
Voluntarii Dragan si Mazgarean din Brasov sunt nespus
de bucurosi de intalnirea cu cei care-i cunosc deacasa.

Ingaduinja de a espedia voluntarii la Kiev si autorizafia

de imbarcare in vagoane a sosit in fine s'aci.
Bucuria e fora margini. Voluntarii se pregatesc cu infri-
gurare de plecare.
Trecerea for prin oral e mai mull dectit un stralucitor mars
at for s'o distracjie pentru ochii altora: e o serbatoare general&
Cinci steaguri tricolore, frumoase si curate ca sufletele,
celor cari le poarta, falfaie vioaie si mar* peste oastea, care
in randuri stranse inainteaza spre victoria celei mai sfinte
credinji.

www.dacoromanica.ro
190 DE PE TARMI1 MARII DE AZOV LA VOLGA

Pe intaiul steag e scris cu litere aurite: Trdiascd Viteazul

Rege Ferdinand 1. Trdiascd Romdnia Mare I Voluntarii romani
ardeleni.
Pe steagul al 2-lea, care flutura la o mica 'distanta in
urma, se cite$te: Trdiascd Ferdinand I. Viteazul, Regele tuturor
Romanitor1 Murim mai bine'n luptd I
Steagul al 3-lea e de o frumusete superba: El e facut de
Banaleni. Pe cutele Iui sunt insemnate aceste cuvinte: Trdiascd
Romdnia Mare! Trdiascd Ferdinand I. Viteazul, Regele tuturor
Romdnilorl Trdiascd armata romand I
Din splendidul joc de culori al celui de al 4-lea se des-
prind ca dintr'un suflet plin de vials, aceasta evocare $i hotkire:
Tricolorul si luceasca
Pentru el trAim ;
Alba Iulia sel'nfloreascii
Pentru ea murim I
Pe steagul at 5-lea nu e nici-o inscriptie. Ea a ramas in
suflete, trAind acolo tot a0a de puternica ca $i cele sapate pe
cutele celorlalte.
Toata lumea urrnare$te mar$ul solemn al acestei armate,
care pare e$ita din pamant.
Impresiile sunt impartite. 0 parte din populatie e ingrijata
de plecarea voluntarilor. Cala vreme ace$tia erau in Bahmut,
ea se simtea in siguranta. Deaci incolo va fi prada capriciului
dezertorilor.
Soldatii ru$i cascii ochii ca prostiti 10 acesti Nati romani
cari tin Inca sit* fie militari $i cari cinstesc Inca disciplina, pe
care ei au parasit-o de mull. Nu li vine sa creada ca se mai
pot gasi oameni cari sa mearga la razboi $i inch* cu atata entu-
ziasml... Rasuflii Ins in acela$ timp u$urati, cad cineva le $optise
in urechi ca voluntarii romani ar fi cornilovisti (Kornilovti).
La gars s'a adunat o lume enorma. Voluntarii, inconjurati
de oraseni, esiti sa-i insoteasca $i in asteptarea trenului cants
De$teapta-Te Komane" $i Pe al nostru steag e scris Linke".
0 seams din ei framantil caluserul Si botuta, aruncand veseli
chipiile in aier $i chiuind ca pe-acasfi.
Ru$ii se uita, ii admire, nu li vine sa creada. Li pare
probabil un vis tot ce vad.
www.dacoromanica.ro
 DE PE1TARMII MARII DE AZOV LA VOLGA 191

Comandantul garnizoanei locale voienski nacialnicul

care e si el de fat& murmurs sufocat de emotie :
AI ce oameni aveti D-voastra Ei sunt sublimi . Ai
nostri sunt niste prapaditi (triapki-sdrente)I"
Inainte de imbarcare toti cei peste o mie de feciori Intind
in spatiul larg din fata garii o hors uriase.
Alaturi de ei se insira pi foarte multi din streinii de fats.
E o mareata hors a Unirii I
Muzica o suslin vreo 12 voluntari tigani, cari framanta cu
vigoare arcusurile pe vioare pi sufla cu foc din clarinete.
Catre sfarsitul horei dotal* puscaturi de arms se descarca
de undeva din apropiere. Niste tovarasi", dintre cari unul cu
o infatisare de bandit, scapat de curand din ocnia, socot ca
pot turbura inaltatoarea atmosferfi a acestei sfirbfitori. Prinsi $i
arestati de militie, voluntarii se indarjesc sa -i smulgfi din mana
ei $i numai cu greu reusesc sa -i potoleasci ofiferii.
Intrebati asupra motivului, care i-a indemnat sit* puste, a-
restatii spun ca pu fost pusi la cale de sovietul local si lfimu-
resc ca muncitorii rusi nu pot ingadui ca sa se formeze o ar-
math dusmana pacil pe pamantul Rusiei.
Inbarcati in vagoane ostasii idealului national $i ofiterii
for pornesc toti sa cante inteun glas si cu o vigoare de o in-
darjita protestare : De0eaptcY-Te Romano I Si pe cand trenul
se pune in miscare ci chipiile se agita in aier, luandu-si ramas
bun dela toll si dela toate, acordurile imnului se rfisfrang
inteun puternic ritm despicand, ca un ecou ce nu se mai sfar-
seste, vfizduhul campiei infinite si lasand pentru norodul deaci
amintirea de felul cum un popor stie sa lupte pentru libertate.

Gazeta locals Juin& Krai", nuanta cazaceasca, scrie cu

aceasta ocazie un articol mai lung de apreciere asupra popo-
rului roman s'a Romaniei. Retinem din el aceste randuri : ...,Ro-
manii sunt bravi, se bat ca leii, mor dar nu se predau, isi a-
pfira ultima palms de Omani ca lupoaica, care-si apara unicul
sat' pui. Inchinare adancfi tie Romanie pentru suferintele si
soartea to jalnica... Noi suntem datori sa to salvam. Aceasta e
o chestiune de onoare pentru noi!....

www.dacoromanica.ro
 Peste valea Donului.
In ziva de Sfantfi comisiile I. (alcatuitii din
1-tii Avram Imbroane $i 1. Cimponieru) gi II. (scriitorul acestor
randuri si subl. O. Bogdan sefii ambelor comisii au plecat
in tare) para'sesc Bachmutul pentru a se Indrepta, conform or-
dinului dela Kiev, spre ocruga Kazanului gt spre centrul aces-
teia, orasul Kazan.
Dupii ce trecem de statiile Nichitovka si Djebalzevo
importante centre de intreprinderi industriale , in cari schim-
bZirn trenul, intram in tara Cazacilor (oblast voiska donskogo).
Odinioarii aceasta regiune, locuitli de Skylii nomazi 5i
dilcatii de Persil lui Darius, era o vasty stepZi, perdutii inteo
infinit5 mare de erburi uriase. Ea Linea acum o mie 5i Mai bine
de ani de imp5rritia Cazarilor, distrusil mai tarziu de puternicul
print al Kievului, Sviatoslay.
In pustiul acestei pampe 15i gaseau in secolii de mai tar-
ziu refugiul cetele de pribegi 5i de flamanzi, alungati din U-
craina de urgia atamanilor, deveniti slugi plecate ale despotilor
dela Moscova, a trupelor tariste 5i altor barbari, cari li fliceau
acolo viata cu neputintli.
De aid a plecat haiducul Stenko Razin, acum aproape
cloua veacuri si jumiitate, in fruntea cetelor sale de sansculor
ca sa cucereascfi Volga 5i sa detroneze pe tarul dela Moscova.
Si tot din aceste partt s'a ridicat Pugacev, al doilea faimos bri-
gand, care la un moment dat reusi sa ameninte in modul cel
mai serios autocratismul moscovit. Astazt aceastil vasty intin-
dere de prtmant, udata de cele douri marl ape : Donul lung de
1810 klm. si Donelul nu mai seamiinti de loc cu ce a fost. U-
riasele erburi de alt5datil au disprtrut. famantul, brilzdat de plu-
gul Cazacului harnic, da rod aproape tot asa de bogat ca pii-
manful negru (cernoziom) din vecini. Graul, orzul si ovasul se
produc din belsug.

www.dacoromanica.ro
 rrrrn
mow:
offrit 7
A *...;

11 11:
n

ti

43e.
.

VAPORUL PUNKIN ".

www.dacoromanica.ro
 DE PE TARMII MARII DE AZOV LA VOLGA 193

Pe locurile pustii de odinioara s'au cladit sate, targuri

stanita si catune hufor infloritoare. Iar pentru esploa-
tarea multelor bogajii, descoperite in subsolul de aci (carbune,
fer si a.) s'au ridicat fabrici si uzine din cele mai moderne
(Aleksandrov-Orusevski etc.)
Prin veacul al 16-lea era nevoie ca prin ucaz imparatesc
sa fie legate de glie o populajie deprinsa cu pribegia si cu
emigrarea.
Astazi pane si acesti cazaci (slavi si slavizati !), in care
n'a murit dragostea de steps si pulzeaza Inca sangele stramo-
silor focosi, dornici de aventuri si ispravuri razboinice, practice,
la fel cu flegmaticii for consangeni dela nord, agriculture, eco-
nomic de vite prasind cai iuti si foarte rezistenti, vile cor-
nute si of de buns calitate, se Indeletnicesc cu viticulture
gradinaritul, apicultura etc.
Produsul muncii for agricultura $i economic de vite
il desfac in centrele de intense viaja comerciala si industrials:
Novocercaysk si Rosfovul de pe Don, locul in care odinioara
stralucea orasul grecesc Tanais.
Partea de jos a Donului e navigabila. Oalerele lui Petru
cel Mare furs cele dintai care au plutit pe el. Deatunci Caza-
cii Isi coboara adeseori pe acest drum mobil marile rauri
au fost $i continua a fi drumurile obicinuite ale Rusilor ro-
dul muncii lor. E o compensatie aceasta pentru pagubele pri-
cinuite de varserile de spa din fiecare primavara ale Donului
si Donetului.

La stalls Svereuo schimbam pentru a treia oara trenul.

La fiecare schimbare trebuie sa asteptam sosirea trenului ur-
mator cate 5-6 oare.
Aici, ca pretutindeni, sunt o muljime de pasageri in
partea cea mai mare Imbracati in uniforma militara (civilii sunt
$i ei uniformaji!) cari ne trec ca de obicei in revista exa-
minandu-ne din crestet pane in talpi. Iar dupa ce ne-au exa-
minat In deajuns, ei se constitue in sobranie (adunare), din
care dupa ce se sfatuesc vreo jumatate de ceas, trimit la not
13

www.dacoromanica.ro
194 DE PE TARMII MARI, DE AZOV LA VOLGA

trei delegati. Ace Oa ajun§i in fala noastra ne salut5, luand

pozilie. Unul din ei cere voe sa ne vorbeascii:
Sa ertali tovar60. Lumea deaici se intreaba cine §i ce
natie puteli fi D-voasir5. Unii spun ca alt fi Francezi, altii cred
c5 sunteti Englezi, ... Americani, Japonezi, Sarbi,
Belgieni §i in fine multi suslin ca alt fi Austrieci sau Germani.
Poporul nedumerit a hot5rit sfi tins sobranie pentru a discuta
cum ar putea afla nationalitatea D-voastr5. Si top au c5zut de
acord ca sa se trimita o delegatie, care sfi vfi intrebe cine §1,
ce sunteti. Votul norodului a cazut asupra noastrii ... Din vointa
lui va rug5m sa ne spuneli cine sunteli 5i de ce nettle v5 tineti ?...
Suntem ofiteri Romani (rumanskie ofiteri), r5spunde
unul de-ai no§tri.
Purratorul de cuvant at delegaliei uitandu-se mirat la ceilalti
doi bolborose§te lung §i incurcat:
Rumanskie ofileri 1? . , . Abel" ...
Cei doi cauta privirile celui dintai yi murmurs §i ei: Ru-
miinskie (Alexi l" ...
Delegatia nu mai intreabfi allceva §i nu insists pentru
altfi lamurire. Ne mullemegle, salut5 §i pleacfi convinsa ca a
vorbit cu ni§le veritabili cetateni din Patagonia.
Dupii.catva limp ni-se infeliseaze insa o noua delegatie:
Sa ertati tovarhi dar tare D-voastra e cu noi sau
contra noastrfi (za nami iii protiv nas ?)
Se intelege ca e cu D-voasir5, Rimure0e unul dintre noi.
Dupiice delegatia duce §i acest raspuns sobraniei, no-
rodul adunat manifesteaza o sgomotoasa prietenie pentru noi.
Cei mai multi din ace§ti pasageri sunt Cazaci §i unul se laud&
foarte mult5mit, di el a auzit despre Romania .

La plecare se urea in compartimentul nostru un ofiter

cazac. Pe drumul lung §i monoton dintre cele doufi rauri -
- Don gi Donet ofiterul deplange soarlea tristfi a Rusiei
de .azi. El laud5 trecutul, injure pe toll tovari§ii" din lume
gi blast5m5 pe Kerensky, cel mai primejdios du§man al
imperiului".

www.dacoromanica.ro
 DE PE TARMII MAIM DE AZOV LA VOLGA 195

Dar. Kerensky e generalissimul armatei, intervine unul

de ai nostri.
Clovnul armatei, raspunde furios ofiterul.

La Taritin.
In zorii zilei de 23 Septemvrie esim din preria Donului $i
intram in regiunea Volgii. Dupa cateva ceasuri de drum pustiu
interim in zona orasului Taritin $i in curand sosim in statie. tiara
e o cladire monumentala. Ea are si numfiroase depozite
si magazii in care se descarca marfurile ce sosesc mai ales
pe Volga. 0 multirn imenza de lume humid+ pe peronul ei
larg. Partea cea mai mare sunt de astadatil pasageri. Muncitorii,
fie pentruca e Duminecii, fie di ei sunt dela revolutie incoace
intro continua sarbatoare, nu se prea vad.
Taritinul, asezat la gura apei Tarita si pe tarmul Volgii,
pe o foarte mare intindere sesoasa, e un urias oras de steps.
El sia pastrat intreaga culoarea orientala si pare ca ar fi fost
semanat de cineva la intamplare. Case marl $i mid, palate si
colibe sunt ingramadite unele intealtele.
Intr'un vast pare, din apropierea garii muncitorii s'au apucat
de dimineata de mitinguri. Ei sarbatoresc proclamarea republicei
pi ... discuta dace tarul Nicolae este sau nu la bun adapost,
in Tobolsk, unde a foal deportat de curand.
Gazda hotelu!ui, la care tragem, face sfortari ca sa ne
probeze ca ea e foarte inimoasa $i foarte bine voitoare fate de
prizonieri $i in deosebi fates de Romani. Se lauds ca e prese-
dinta comitetului, care se ocupa cu schimbul prizonierilor bol- ,

navi $i cu procurarea de haine, albituri si mancari pe seama

acestora. Povesteste insa intre paharele de ceai cateceva si
despre Rasputin, pe care Taritinul Inca a avut dpoarea" sa-1
gazduiasca catava vrekne.
Iar cand recomandatiile, laudele si povestile s'au sffirsit, la
cererea noastra ea roaga comandamentul lagarului de prizonieri
ca sa trimita la hotel pe Romanii deacolo.
Dupa calve timp sosesc insoliti de un convoi" (pandur)
numai trei insi: Drr S. Sbdrcea (avocat din Toplita), Dr. Balta
13

www.dacoromanica.ro
196 DE PE TARMII MARII DE AZOV LA VOLGA

(avocet in Timioara) i notarul Grecu (din piirtile Albei Iulia,

Dela ace§lia afliim di in lagiirul deaci sunt doisprezece ofiteri
(intre cari i inv. Pr4cu dela Brwv I) i 60 de soldati romani,
cari sunt, dela un limp, separati de prizonierii de alte neamuri.
Ei ne spun ca n'au intrat in corpul de voluntari pang acum,
deoarece nu puteau prevedea cum se vor desfa§ura evenimen
tele I Regretil cg nu pot infra nici acum, dar ne zic: la reve-
dere" pentru viitor ...

Centru important comercial *i industrial (mori, turniitorii

de fer, berifirii, fabrici de ciiramida, 18plarii, fabrici de spun
etc.), Taritinul are i o foarte variatil populatie ... In afar de
Ru§i Mari *i Mici gt Cazaci sunt §i foarte multi Ovrei,
Nemti, Tatari, Cirkizi, *i CalmAci.
Totalitatea populatiei e de peste 80.000 suflete.
Locul pe care astki se inalla acest oral cu solide *i
bogate institutii de cultur'6, cu biserici pompoase *i cu infii4are
de civilizatie prosperg servea odinioarri ca loc de pupas pentru
Pecenegii pribegi, distru§i de Iaroslav cel Mare. Tarziu numai
s'a clitidit de ciltre Cazaci fortul Taritinului, care li-a servit ca
punct de apiirare at acestei regiuni in contra Circhizilor i
Calmacilor nomazi.

Gt:n9G1019

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL X.
24-28 Sept. n.

Pe Volga la Kazan.
Mama rOurilor rusesti". Pasageril. Apus de soare. 0 caravano. Raze de
tuna. 0alerele de alleidatcY. Saralovul. 0 trantealli general& Dela Volsk fn
sus. Arcul Samarel. Simbirskul. Stenko-Razin si Lenin. Un general femenin.
Regiunea Kamei. Neamuri primitive. Trodarea Rom6niel. In portal Kazanului.

In zorii zilei de 11/24 Septemvrie ne imbarciim pe vapo-

rul Punkin al societalii Samolet. E un vapor vechi, dar Inc 5
destul de solid. Pasagerii in partea cea mai mare sunt retrasi
in cabinele lor. E prea de vreme pentru a esi pe bard. Noi
inchiriem dou5 cabine de cl. II. Pe una o ocupg camarazii C.
si B., iar pe cealalt5 scriitorul acestor rfinduri si prietenul situ
A. I.
In cabin& in afara de o modesty mobile sty aninatii in
coltul dela rasitrit mica iconit5 cu chipul Fecioarei, purtand pe
Isus in brute.
Icoanele nu lipsesc din nicio case ruseasc5. Ele sunt
pretutindeni, avand menirea s5 simbolizeze ezistenta Dum-
nezeirii in tot locul. De esti in teatru vezi deasupra cortinet
icoana aninata pe peretele de vis-a-vis, de mergi inteo sal5 de
conferinte sfanta icoana to priveste de pe zidul de deasupra
tribunei, de esti la b5rbier si incerci sit -ti ridici ochii in
sus, ca sit scapi de fumul de tigarfi ai celui ce to b5rbiereste,
dai de chipul lui Isus, fixat in cadre modeste deasupra oglinzii.
Odinioara al5turi de aceste icoane sau intre ele atarna
si chipul tarului. Dupa detronare el a fost insa inlfiturat de
pretutindeni, din localitatile oficiale ca si din cele particulare.
Astazi nu se mai vede pe nicaeri.

www.dacoromanica.ro
198 PE VOLGA LA KAZAN

,Marna raurilor ruse*ti".

Volga e raul cel mai de seams $i cel mai mare din
Europa. Ea e mandria $i cea mai viguroasfi arterS de viatii a
imperiului museglesc. Ru$ii o numesc cu drept cuvant mama
raurilor ruse$ti".
Pornind din lacul Volgo $i din regiunea muntilor Valdal,
locul de origins al s emintiilor slave $i leaganul, in care s'a
pliimildit $i din care a pornit puterea $i espansiunea lor, Volga
parcurge o distant/1 de peste 3.500 klm. pang la revarsarea in
lacul Caspic. Pe tarmii ei sunt semanate din distantli in
distant/I unele din cele mai vechi, mai puternice $i mai bogate
orase ale Rusiei. Comertul intens $i industria foarte desvoltatfi
sunt isvoarele nesecate de bogatie ale acestora. Incepand de
primavara $i Vilna toamna tarziu sute $i mii -de vapoare, $le-
puri, barei, plute etc. sirabat, unele pornind dela Tver pana la
Astrahan, apele Volgii. Zeci $i sute de mii de muncitori i$i
agonisesc aci painea: in ora$e, in porturi, pe vapoare sau
scotand cantitati enorme de pe$te din bogatele unde ale aces-
tui rau.
Afluenti puternici ca Oka $i Kama, subafluenti ca Moskova
Sura $i allii, fac posibila legatura Volgii cu mai toate ora$ele
mari $i in deosebi cu Moscova din centrul $i Petrogradul din
nordul Rusiei.
Daca Most ova s'a putut ridica $i intari $i dacil tarii rusi
au reusit saii intindfi domnia peste impliratiile de odinioara
ale Talarilor, Mongolilor, Kazarilor, sa suprime, sfi subjuge, sä
cucereasca, sii slavizeze $i sii civilizeze atatea neamuri streine,
barbare $i nomade dii) toatfi aceasta regiune a Volgii, din su-
dul $i estul Rusiei $i din Azia $i sii des un mare avant impa-
rfitiei muscale$ti, aceasta se datore$te in prima linie acestui
uria$ drum mobil", care in vremuri de vary putea fi strabillut
cu galerele, iar iarna cu sfiniile.
Largimea raului Volga variazfi dupe regiuni. In partea de
nord ea e mai redusii, spre Samara Ins $i mai departe spre
Saratov ea is proportii uriase. Pe alocurea se estinde pe dis-
tante de panfi la 28 klm. (cu afluentii $i ramificatiile sale I) Delta

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 199

ei la revArsarea in Caspic are o l'argime de circa 150 klm., pe

care sunt presarate o mullime de insule mai mici sau mai marl.
Neajunsul cel mare al acestui rau e ca el inghiajii in fie-
care lama §i circa 4-5 luni nu e decal drum pentru sang.

Geografii ru§i impart regiunea Volgii Povoljski krai

, care se intinde pe ambele laturi ale raului, in trei pa'rti.
Partea de nord incepe dela granija guberniei Kazanului
§i merge pang aproape de Saratov. Aceastil regiune e poate
cea mai variata. Pe laturea ei de vest se ridicii inaltimile padu-
roase privoljskaia vozveisenost iar pe laturea de est se
intinde uriavt steps, care sfar§e§te la poalele platoului : obsii
Sart.
Pa'mantul fiind foarte roditor in aceasta regiune (cerno-
.

ziom), el e in cea mai mare parte lucrat, iar populatia e des-

tul de deasa.
.Partea de nnjloc se intinde dela Saratov pane la grani-
tele guberniei Astrahan. Laturea de vest a acesteia e in gene-
ral deluroasii, iar cea de est §esoasa. Pamantul din dreapta
Volgii e tot aka de rodnic ca §i cel dela nord. Stepa din est
este plina de saline $i lacuri skate. Autohtonii, Circhizii §i
Kalmacii scot enorme cantitati de sare din aceste lacuri.
Populatia se ocupil in aceasta regiune, in afara de agri-
culture, al cu economia $i cre§terea vitelor.
Par ea sudicd este regiunea cea mai neroditoare $i mai
fare viata printre regiunile de steps ale Rusiei de sud. Pe la-
turea de vest se mai vad Inca islazuri $i fanete bogate, dar in
regiunea de est §i mai spre sud, deasupra lacului Caspic, e o
completii pustietate, piing de uria§e dalme de nisip, cari nu-
mai .ici colo sunt stratiiiate de lacuri sarate (Elton, Bascun §.
a.), bath $i saline.
De-o vreme incoace taranii, uzand de sistemul canalizarii,
au inceput sa cullive $i plimantul deaci introducand pe'cale arli-
ficiala prin canale $i pe anume portii de teren apa din Volga.

Populatia regiunei de Volga e foarte variata. In afarg de

Ru§i, cari formeaza marea majoritate $i cari se ocupa in spe-

www.dacoromanica.ro
200 PE VOLGA - LA KAZAN

cial cu agriculture sunt in partea de nord Votiaci, Mordvi f i

Ciuva0, iar in partea de sud Kalmaci, Circhizi $1. Tfitari.
Indeletnicirea principals a populafiei din aceste piirli e
agriculture. Regiunea de Volga e cunoscutfi ca una din cele
mai bogafe in cereale, din cari cantitlifi destul de mari se
transports in regiunile mai pufin mfinoase sau se trimit peste
granifii.
Se mai ocupfi populafia deaci $i cu grfidiniritul, apicultura
$i cu cultivarea pepenilor $i bostanilor.
In jurul Astrahanului poporul cultivg intens viticulture.
Vastele campuri de erburi din sudul acestei regiurii a in-
demnat populajia sii se ocupe in mare masura $i cu cre$terea
vitelor. Ea priiseste mai ales of de rassfi superioarfi (piele de
AstrahanI), apoi vile cornute mari $i cai, cunoscufi pentru ma-
sivitatea Aputerea, on pentru iufimea for fare pereche. Circhizii
$1 Kalmficii i$i cresc insfi din nenorocire dual metode prea
primitive vitele. Ei le fin vara $i iarna afar pe steps lastinclu-le
siiii caute singure nutremfintul. Din aceastil cauza un mare
numfir se -prilpfide$te mai ales pe vremuri de furtuni $i inghef.
lln bogat izvor de trai $i c4tig este in regiunea Volgii
$i pescdritul.
Gurile acestui fluviu $1 partea de nord a apelor dulci din
lacul Caspic sunt pline de cele mai variate soiuri de pe$ti.
Centrul principal al comerfului cu pe$te e Astrahanul.
Deaci se transportii in mari cantitiifi cele mai variate soiuri
impreunii cu icre ro$ii $i negre nu numai in interiorul Rusiei,
ci $i peste granite.
Comerful, industria $i cultura au luat $i ele in vremea
din urine dimenziuni apreciabile.

Pasagerii. Apus de soare.

0 caravan& Raze de luna.
Galerele de altadatg.
Cfilfitorii de pe Pu$kin" sunt de toate categoriile $i de
toate rassele: Bogaji $1 sfiraci, intelectuali $i oameni simpli,
burghezi $i muncitori, ofiferi $i soldafi, Ru$i $1 Mari, Cazaci

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 201

§i Mordvi, Ceremi§i, Ciuva§i, Circhizi §i Calmaci. Pasagerii de

cl. I. §i a II-a sunt instalati la etaj, iar ceilalti sunt gramilditi
claie peste gromadfi in spatiul de jos (parter) al vaporului. La
etaj e perfectfi lini§te, aproape monotonie, la parter sgomotul,
ciorovgiala e permanentii.
Lumea de-aci e piing de vials. Tovarii§ii", 1)660 §i
femei tin ffira intrerupere mitinguri, ei fac politics, discuta eve-
nimentele zilei. Unii critics pe Kaledin, care ea solidarizat cu
Kornilov §i sunt supfirati pe delegatiile cfizlice§ti, cari Ia Mos-
cova au aprobat atitudinea atamanului cazac §i s'au declarat
solidare cu planurile lui. Foarte multi se ridicii in contra gene-
ralului Alexiev, care §i-a inaintat dimisia din §efia statului major,
drept protest impotriva arestfirii lui Kornilov. Pasagerii cazaci
sustin pe Kaledin §i aprobil pe Kornilov, dar nu cu toatii in-
sistenta. Calmacii §i ceilalti stau pasivi. Discufiile ntovarfi§ilor"
sunt pentru ei terra incognita. In capetele for fluturfi poate
icoana vr'un'ui cal sfilbatic despicand infinitul stepei.
Printre pasagerii dela etaj sunt mire putin interesante.
Esceptie face doar o Cazacii, imbracatfi in exoticul port- dela
Don §i avand o infali§are de indrfisneala, amestecatii cu alure
de reverie.
Pe drum intalnim deseori vapoare de pasageri, §lepuri,
bfirci, plute.
Vapoarele societatii Kaukayskoe Merkur mai ales sunt
de -o comoditate §i eleganta mi. Cele mai multe au cate doug
etaje §i toate sunt luminate cu electricitate.

Stepa, care se intinde de-o parte §i de alta a Volgii, e

de-o uniformitate, care plictise§te pang §i pe Ru§i. Niciodat5 §i
nicairi n'am vazut insa un mai frumos apus 'de soare ca aci.
Departe in adancul infinit al acestei campii de erburi ing51-
benite §i de arbu§ti ro§ietici astrul ceresc coboara incet ca un
uria§ glob de foc imbracand lc:Qat stepa inteo superb mantle
de purpurfi. pe fondul acestei mantii, prinse in acel bel§ug
de pulbere de aur, inainteazfi pe un drumeac strimt din zare in
pas domol, cfilcand majestuoase, purtand capul intins inainte §i
ochii atintiti spre orizonturi nedefinite, un lung Sir de cfimile,

www.dacoromanica.ro
202 PE VOLGA LA KAZAN

nepAsatoare de dogoarea desertului si de proportia distantelor,

incarcate cu bagaje si manate din urma de cativa Circhizi
nomazi.
lar ceva mai departe aripile unei mori de vant se invert
incet la o margine de ditun, care abia se vede din mijlocul
erburilor si tufelor. Nu stiu cum dar aceasta main primitive,
puss in miscare de suflarea potoliti a vantului de steps si
prins5 in Reflexul auriu al razelor de soare pare a simboliza
insus sufletul iusesc, asa cum el se manifesteazil in aceste vre-
muri...

De cum se inopteazi, vaporul isi incetineste mersul. Fe-

linarul din fatii e defect. Marinarii nu mai sunt oamenii cu
grija de alaidat5. Promotori ai revolutiei si destr5bfilfirii dea-
cum, ei pun cei dintai in practic5 maniile revolutionare $i
anarhice. Ignorand ins5rcin5rile tor, ei sunt in permanents in
parterul" Vaporului, iau parte In Wale mitingurile, aranjate de
pasagerii deaci si conduc ei insisi discutiile.
Pe de alt5 parte apele Volgii au sciizut simtitor in urma
secetei indelungate, obicinuite in aceasta regiune si vapoarele
trebuie s5 avanseze cu, mult5 b5gare de seams si s5 alba
grije ca s5 nu iasa din linia ficsat5 de micile lumini electrice
rosii si albastre, semSnate dealungul fluviului. In lipsa de
felinar vaporul e nevoit s5 fac5 din limp in limp mici popasuri.
Marinarii m5sur5 apa $i dau signale prelungi pentru a incon-
jura ciocniiile. Din fericire luna isi face aparitia in spre
miezul noptii wind din nemarginirea intunecala a stepei. Ea
tine deaci inainte loc de felinar. Razele ei de argint se re-
vars5 inbelsugate peste undele imensului fluviu $i vaporul
poate sii-si continue drumul neslanjenit.

E asu de frumoasa Volga in noptile cu tuna $i in mij-

locul acestei stepe far5 hotare I
Reflexul bogat at razelor de lung ii dii infatisarea unei
imenze masse de argint, iar stepa, pe care o despicii in dou5,
pare $i mai vasty si mai pustie si mai salbatic5.

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 203

In lini5tea acestor nopti cu lung murmurul domol al va

lurilor dapana, insira si de5ifa aproape bate momentele mai
importante din sbuciumata istorie a imperiului muscalesc. Peaci
urcau odinioarti galerele numgroaselor popoare aziatice, atrase
de stralucirea Moscovei. Si tot peaci coborau corabiile tarilor
ca sa supunil imparatiile pilganilor din sudul Rusiei $1 din
Azia. Pe aceste unde se intiljau la 1670 caiutele lui Stenko
Razin $i 'n reflexul argintului for se dtiptina dragostea acestui
faimos haiduc cu frumoasa prinjesa 5i se desavar5ea tragedia,
din care s'a faurit una din cele mai frumoase balade, cantate
azi mai mult ca oricand de Ru5ii revolutionari.
Si tot peaci 5i-a deschis drumul spre ora5ele de pe Volga
5i in sus spre Moscova, un veac mai tarziu, Pugacev, al doilea
mare haiduc, pornit din acela5 piimiint al Cazacilor.

In ziva urmatoare vaporul intra in zona de mijloc a Re-

giunii de Volga. Stepa pierde tot mai mult din pustiul 5i mo-
notonia de pada acum. Ici-colo se astern dealungul campului
paduri Intinse, din mijlocul &kora se ridica stralucitoare cu-
pole de biserici. In timp de primavara apele Volgii, revtirsan-
du-se inainteaza pada aproape de zidurile acestora 51 ineaca
adeseori satele din depktata zare.
Saratovul.
In curand de pe o colina indepartata se desprind con-
tururile ora5ului Sara tov, unul din cele mai marl ora5e de pe
Volga 5i capitala guberniei cu acela5 nume.
Incel, incet ne apropriem de el 51 dupa un ceas de vreme
intram in portul lui.
Informaji ca vaporul. va poposi aici peste dotal ceasuri,
ne hotaram sa vizitam in acest timp ora5u1 51 sa ne interesam
de prizonierii din aceste locuri.
Saratovul e cladit pe vasta colina, care domineaza Volga.
La 1592 el fusese zidit pe partea stanga a raului pentru a
servi ca punct de apikare impotriva invaziei barbarilor. In cu-
rand a fost insa distrus de ace5tia si dup.(' 5ease ani a fost

www.dacoromanica.ro
204 PE VOLGA LA KAZAN /
.
din nou cladit, de astadata pe farmul drept al Volgii. Dar §'aici
a fost calcal in mai multe randuri de barbari, cucerit la 1671
de Stenko Razin §i despoiat de toate bogajiile lui in 1774 de
rebelii comandaji de Pugacev. De foarte multe on el a fost
distrus, ca mai toate ora§ele ruse§ti, de incendii.
Astazi Saratovul e unul din cele mai frumoase, mai bo-
gate, mai culte, mai moderne i mai mari orw din Rusia.
Cladirile lui, cu doua i fret etaje, au aspecte de occidenta-
lizm. Strazile drepte, bine aliniate, pardosite cu peatra estetic
lucrata sau asfaltate sunt strabatute de tramvaie electrice cari
coboara pans in port. Magazinele cu gust *i elegant aranjate
sunt pline cu toate soiurile de marfuri. Cetatenii au infaji§are
de occidentali desavar§iji. Fejele senine, inteligente §i prieti-
noase formeaza majoritatea cetalenilor.
Femeile cochete, eleaanle §1 vioaie se intrec cu cele mai
distinse i mai rafinate frumuseli.
Populajia, care numara peste 170,000 .de suflete, e destul
de variata. In afara de Ru§i sunt foarte multi Nemji, Mari,
Ovrei §i alte najii. Nemlii au Lost colonizaji in aceasta regiune
odata cu cei din Ucraina (v. Kalinova) de catre Ecaterina II-a.
Peste 12,000 de familii nemfe0i Frail Moray! au fost
aduse aci. Ecaterina li-a acordat numaroase privilegii ca de
ex. capitalul necesar pentru a-§i cladi locuinje §i a incepe lu-
crarea pamantului, scutiri de impozite etc.
Ace0 coloni0i nemji, spre deosebire de alte neamuri, au
reuOt sa reziste slavizarii sau mai bine marei puteri de asimi-
lare a Ru§ilor i sa-§i pastreze, grape culturii for superioare,
limbs, obiceiurile §i caracterul german. Stapani pe una din cele
mai bune $i mai manoase regiuni, proprietari ai unor case co-
merciale solide §i moderne, industria§i isteji §i activi, Nemjii
sunt foarte bine, poste cei mai bine situaji materialice0e, in
aceasta parte.
Firete ca reuOnd sa salveze §i sa-§i pastreze naliona-
Mateo lor, ei sunt patrun§i de o puternica con§tiinja nalionala.
Nemjii ace$tia sunt aci exponenjii utili §i pionii avansaji ai
cauzei germanismului Si dace o propaganda se face in fa-
voarea Oermanilor pe pamantul rus ?sc, apoi ace0i coloni§ti
sunt cei dintai cari o alimenteaza.
www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA - LA KAZAN 205

Saratovul e §i unul din cele mai cunoscute centre cul-

turale din Rusia. El are o universitate, cercetata de un mare
numar de ascultatori, foarte multe coli secundare medii,
gimnazii, primare pentru ambele sexe, teatre, cinematografe,
muzee, biblioteci publice, numaroase biserici ortodoxe (printre
cari se inalta majestuoasa catedrala), 2 biserici rom. catolice,
1 luterana §i 1 sinagoga. Aci 4i au reedinta un episcop or-
todox §i unul rom. catolic.
Marele oral de pe Volga e foarte important i pentru
industria ai comerciul lui. El are o multime de fabrici §i mai
ales puternice morimecanice. La bursa de aci se incheie nu-
maroase tranzactii cu cereale, Mat §i semi* oleioase. Banca
de stat ai alte cateva banci particulare faciliteaza aceste
tranzactii.
Din frumosul §i elegantul parc, a§ezat in mijlocul ora-
§ului, se deschide una din cele mai admirabile priveNti. Volga
vast& uriw, cu undele sale arginjii §i cu multele vapoare,
care urca spre Moscova on coboara spre Astrahan, cu furni-
carul de oameni, care -$i cauta hrana pe intinderea ei ; stepa
intinsa, semi-meta pealocuri cu mici paduri, §i lacuri, formate
pe urma revarsarilor Volgii, cari clipesc in lumina §i ar§ita
razelor de soare ca tot atatia ochi vii, puternici, sunt priveliati
cari nu se vad in toata ziva.
Dora Saratovului este punctul de intalnire al drumurilor
de fer Voronej, Harkov, Uralsk.
Voienski nacialnicul, pe care-1 vizitam in grabs, ne asi-
gura ca in aceasta regiune sunt multi prizonieri. Nu i -a selec-
jionat insa dupe nationalitale.
Pe strada dam intamplator peste o catana" austriaca. E
un zdravan fecior bfinatean, care e bucuros ca vede oameni
din tarn lui i vesel di poate merge la Romania."
Mitinguri ... nu se tin in Saratov. Sau poate n'am dat
not peste ele. Nise spune insa ca a'oci lincep si se agite
mu n citorii.
Un §uierat prelung i puternic ne chiama. Cu prietinul I.
dam fuga, ne rostogolim aproape spre Volga. In rastimp se
succedeaza §i celelalte doua §uieraluri. Ajungem din norocire

www.dacoromanica.ro
206 PE VOLGA- LA KAZAN

in momentul cand marinarii Puskinului" ridicau puntea. Dacil

ei ar fi alt neam de oameni si nu rusi, am fi ramas de sigur acid

friintealg general&
In portul Ekaterinsfatit, un targ cladit de colonistii nernti,
o ceata de tovar611' insists sa se urce pe vapor Fara bilete.
Opriti de gardiStii portului, ei se infurie gi injure : Acum e
revolutie, spun ei. Vaporul e al norodului. Toata lumea are
dreptul sa calatoreasa gratuit I"
Oardistii continua sa reziste, deoarece ei nu se pot im-
paca cu acest soi de argumentatie.
Dar nici poporul nu se lass. Cativa insi mai indariltnici
inceardi sa dea la o parte pe gardisti. Acesiia fac uz de sable
si de patul pustii.
La aceasta infra in actiune toata lumea. Tranteala e ge-
nerals. Parnantur suns surd sub precipitarea catorva trupuri mai
natavaloase. E un fel de bellum omnium contra pmnes cu co-
loratura primitive. Cand gardi0ii sunt suverani (adeca deasupra)
cand poporul, deli de drept suveranitatea ar fi sai apartin6
numai acestuia.
Comandantul vaporului ca sail salveze Puschinul" de
naufragiul care-1 pandeste, recurge la singura stratagems sal%
vatoare ridica degraba puntea gi porneste marina.
Tovarasii fiind ocupati Cu tranteala n'au begat de seams
tactica crapitanului. Cand insa uruitul 'masinelor patrunse In
urechile lor, fetele for se fac pars si ameninta furiosi cu
pumnii.
Acura vor tine un miting, spune rfizand un pasager mu-
calit, ca sa discute modalitatile de calatorie cu un alt vapor 1"

Dela Volsk in sus.

Pirmul drept al Volgii devine din ce in ce mai variat si
mai interesant. Incepand dela Volsk, un mic centru industrial,
vastul platou privoljskaia vosv4enost e o panorama de

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 207

munti, dealuri si paduri din cele mai frumoase. Variatia lor,

desele caderi de apa, alunecand ca lungi brauri de argint spre
Volga, maretele varfuri de stand, adancurile infinite $i salba-
tice ale pildurilor de fag, mesteacan si brad ; luminisurile dis-
crete, care se intreles printre ele, minunatele vile, presarate
pretutindeni, cart in timpul verii Imprumuta atala vista acestor
tinuturi fac obiectul de admiralie al calatorilor, cari strabat
Volga pe vapoarele ..Samolet" sau Kavkaskoe Mercur".
Dincolo pe tarmul slang al imensului fluviu se intinde
aceiasi steps muta, vasta pi rezimata in zarea departata pe
inaltimile 04ii Sart.
In apropierea orasului Sazran leaga larmii Volgii monu-
mentalul pod de cale ferata, botezat cu numele imparatului
Alexandru Alexandrouski most. El e dada pe cei doi-
sprezece pilastri uriasi, printre cari tree vapoarele. E unul din
cele mai marl $i mai marete poduri de cale ferata din Rusia.
Lungimea lui e de V, versta si a costal peste 7 milioane
de ruble.

Arcul Samarei.
Deaci Volga, impinsa de puternica coroana a munlilor
Jiguli, se Indreapta lot mai adtmc in steps, formand acel mi-
nunat arc, in forma de peninsula, pe care Rusii it numesc sa-
marskaia luka (arcul Samarei.)
Din zarea departala se desprind contururile orasului Sa-
mara, asezat in punctul extrem al acestui arc. Cupolele nu-
maroaselor biserici isi resfrang itralucirea metalica in poleiul
de our al razelor de soare. Uriasele cladiri de pe tarmul Volgii,
vastele antrepozite din port, numaroasele corabii : vapoare,
slepuri si plute, adapostite in acest adevarat skin de mare, sunt
tot atatea puncte de curiozitate $i de admiralie pentru pasagerii
streini.
Dupace face un vast rond, vaporul se apropie de term
giancoreaza la statia principals, o cladire moderna.
Samara e punctul de legaturii intre Rusia de Est $i cea
de Vest. Ea leaga Azia cu Europa si e poate cel mai impor-

www.dacoromanica.ro
208 PE VOLGA LA KAZAN

tant centru comercial pe valea Volgii. Aci se Intalnesc marile

linii, cari leag5 Siberia §i Azia de . Mijloc (Turkestanul) cu
Rusts europeana.
V5zuta de aproape ea face, ca a§ezare, impresia unui ora§
oriental. Populatia ei e foarte amestecata. In afarii de Ru§i,
cari sunt in majoritate, sunt foarte multi Baschiri, Circhizi
Ciuva§i, Morvi, Ceremizi §i* coloni§ti nemti.
Debardim §'aci. In ora§ intfilnim pe preotul-prizonier
George Risfa, de fel din Ohaba Sarbeasdi (Banat). Ne spune
di a fost capturat la Przemisl §i ne da pretioase informatii
privitor la prizonierii aflatori in aceste p5rti.
Ca preot el e 15sat sä circule liber.
Viata in Samara e foarte ieftin5. Aci se concenfreaza nu
numai marile bogritii din inbel§ugata §i vasta gubernie (151,000
Klm.D), ce poarti acela§ nume, ci §i mfirfurile (§i mai ales
materii prime), cari yin din sursele inepuizabile ale Aziei.

In fiecare statie mai important se primenesc pasagerii.

Din cauza acestor primeniri not r5mfinem un permanent obiect
de curiozitate. Multi se opresc in fata uniformelor noastre ca
vitelul la poarta cea noufl §i semintele (semicichi) li r5rnfirt
in dinti.
La Samara se urca printre altii §i ni§te ofiteri englezi, cari
au venit &A se intereseze de situatia comercial §i industrials
din aceste pare §i sa face imposibilul pentru apiirarea §i con -
servarea izvoarelor de susjinere §i alimentare a rilzboiului in
Rasia.

Simbirskul.
Un al doilea pod de fer uria§ este a§ternut peste Volga
In dreptul ora§ului Simbirsk. Linia ferata, care trece peaci, se
opre§te Ins la Bugulma. Proectul era ca sfi fie dus5 mai de-
parte §i legate cu transiberianul, dar razboiul §i revolujia au
amfinat des5var§irea ei.
Simbirskul, cladit pe Inallimea unui vast platou la 1648, e
capitals guberniei cu acela§ nume §i un centru destul de im-

www.dacoromanica.ro
 KAZAN
(vedere generals).

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 209

portant comercial. Dar pentru un pasager skein el mai e in-

teresant din douii puncte de vedere, can pot sa scape unui
Rus. Ad au fost infranfi la 1670 bolsevicii lui Stenko Razin,
dupace acestia distrusesera orasul, de trupele imparatesti, co-
mandate de generalul George Baratinski. far seful lor, marele
haiduc, care incercase si era aproape sit desavarseasca, cel
dintai, acum doua veacuri gi jumatate, intronarea domniei pro-
letariatului in capitala Rusiei, urmarit, a fost prins in stepele
de pe Don, dus $i executat la Moscova
Si tot aci in Simbirsk a vazut lumina zilei neastamparatul
indrumator al framantarilor de azi din Rusia, Vladimir Ulianov
Lenin, Neptunul nevazut, care agita $i alimenteaza din adancuri
valurile ce au cuprins si ameninta sa cutropeasca intreaga Ru-
sia. Cine tie dace el, Stenko Razin redivivus, nu va reusi sa reia
firul, rupt langfi forturile acestei cetati $i tesandu-1 mai departe
sa desavarseasca felul acestuia : intronarea dictaturei proletare
in stolita (capitals) si in intreaga imparalia muscaleasca I

Un general" femenin.
Printre pasagerii, cari se urea la aceasta statie, se des-
prinde o figura inalta de femeie, bruna la chip, cu ochi marl,
negri si imbracata intro eleganta rochie de matase. Surprinsi
de privirile ei in momentul tend not faceam legatura intre cele
doufi figuri Stenko si Lenin, can 41 strang mane peste
distanta celor dotal' veacuri, avem un moment impresia ca ne
grisim in fafa unei viziuni, in care lidiresc ca prinse de friguri
ultimele resturi de viata ale Rusiei fariste: bogate, puternice $i
infinite pentru cativa, der sarace, slabe $i mici pentru atatea
zeci de milioane.
Seara, dupe masa, frumoasa femeie ese din lucsoasa-i ca-
bins de clasa intai. Inalta, dreapta $i mandra ea inconjoara
calcand vioi vastul bord al corabiei. In ochii ei mad se res-
frange din belsug argintul razelor de lung. Asa o fi fost
mireasa-printesa a lui Stenko Razin I", spune un amic. Si
tot ca ea va dispare 5i asta in valurile, cari ameninta azi pa-
manful Rusiei I", adauga un altul.
14

www.dacoromanica.ro
210 PE VOLGA LA KAZAN

lin al treilea prietin pare insa a nu se multimi numai cu

atata. El se retrage inteun colt pe bord pi dupiice admirS chtva
limp pe ciobanul din lung, Incepe sg fredoneze la inceput do-
mol de tot s'apoi ceva mai accentual o doing de-a noastra.
Frumoasa femeie de cateori trece prin dreptul prietinului isi
rireste posit, isi apleacti urechea $i divinii ei ochi se indreaptii
clipind spre tenorul discret, invaluit in poleiul de argint al ra-
zelor de lung.
Fanatice in admiralia for pentru orice manifestatie artis-
tics si delicate fats de streini Rusoaicele nu mai tin seams
de eticheti gt alte fleacuri cand e vorba de a face cunostintS
cu un cantiiret $i inch strein. Amicul nostru stie aceasta
si el Ski dS seams cif drumul e pregfitit dinainte. Intro limbs
trudita, dar inteleask el isi cere ertare dela cei doi ochi co-
cheli si-i intreabi dacli mai e departe panS la Cazan cad
el s'a plictisit de Mato drum." Femeia se opreste in loc si-i
rilspunde imediat. Fire comunicativa amicul nostru continua
a pune si alte intrebSri. lin al doilea amic ii fu pre-
zental $i in curand se infiripeaza o conversalie, sustinutii cu
greu de cei doi drumeti, cari se luptii amar cu inceputurile
limbei rusesti, dar inlesnita mult de inteligenta scliparilloare a
Rusoaicei.
A. M., sotia unui reputat doctor din Cazan, este ceiace
am banuit. Ea reprezintii lumea de altridata a Rusiei cu
strSlucirea, gloria, mandria, comodilatea, orgoliul si cu
belsugul ei pentru un prea restrans nurniir de oameni. In-
teligentfi cum e, ea lie insfi sa inteleagg ca de partea acestor
oameni putini nu poate fi tot adevarul pi ca nu cu felul
de a fi al for s'ar fi putut opri avanlansa, care ameninta as-
tazi cu pieire Rusia. Frumosii ei ochi se infioreaza de viziunea
acestei prfibusirigt oricatli admiratie ii produce ridicarea unui
Kornilov, Kaledin sau Dutov, slabs ei inima de femeie nu reu-
seste sa gliseasea esire din haosul de azi. Neputinta ei se to-
peste in suspine si lacrimi. Cantecul prietinului ii trezeste o
aprinsa nostalgie pentru alte tiiramuri, pentru o lume de pace
si de liniste, in care ea si-ar putea continua viata de pada
acum. Prinsa in mreaja acestui vis, Rusoaica fantasia, senti-

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 211

mental& trece repede dela lacrimi la zfimbet 1st dela tristete la

veselie.
Dupe multa balbiliala sentimentala $ivese15, generalul
femenin", cum ii zice prietinnl I., se desparte de companionii
ei de drum, pentru a reintra in cabini, unde va plange sau
va rade, pima cand milostivul Morfeu ii va suspdnda rotitele
fanteziei.

Regiunea Kamei.

Din gubernia Simbirskului intram in regiunea Volga-Kama

(Voljsko-Kamskii Kral). Aceasta regiune e in parte muntoasa
deluroasa, dar are si marl intinderi sesoase (cernoziom).. Pe
alocuri sunt numaroase lacuri $i balli. Muffle ocupa asemenea
o buns parte a celor doua gubernii (Kazan $i Viatka), cari al-
catuesc aceasta regiune.
Cele dou5 fluvii puternice, Volga si Kama sunt drumurile
mobile" des chemins qui marchent, cum le spune Pascal,
ale acestui tinut. Ele alimenteaza, inlesnesc si valorizeaza co-
mertul $i industria dead, cari stint in plina prosperare. Cele
doua afluente ale Kamei : Viatka si Belaia sunt si ele na-
vigabile.
Populatia, asezata in special pe vaile acestor ram% se
ocupa mai ales cu agriculture semanand grau, orz, °vas etc.
Culture inului e asemenea foarte desvoltata aci. Economia
de vile n'a luat proportii papa acum. Taranii cresc in num&
mai mic oi, capre $i ramatori. Ei se ocup5 in masura mica $i
cu industria de casa. Fac mai ales obiecte de lemn, necesare
pentru gospodarie. Locuitorii tinuturilor baltoase si paduroase
se indeletnicesc mull cu vanatul.
Industria si comertul cu lemn este, alaturea de agricul-
ture, un puternic isvor de venif pentru intreagii populatia din
guberniile Kazan $i Viatka.
Industria mare e in curs de desvoltare. Importante sunt
uzinile de masini din Votkinsk si de tunuri din ljevsk.
14°

www.dacoromanica.ro
212 PE VOLGA LA KAZAN

Neamuri primitive.
In aceasta regiune populatia e destul de amestecat5. In
afar de Rusi, cari formeazii marea majoritate, aci sunt mai
numilroase, ca oriunde, resturile rassei finice. Districte Intregi
sunt locuite de 'Mari, Ceremisi, Votiaci, Ciuvasi $i Mordvi.
Acestia si in general noroadele finice sunt rasadul, pe care s'a
pl5madit poporul rus de azi. Neintrecuti prin pulerea for de
asimilare colonistii rusi au reusit sa absoarbit gi sa des -
nalionalizeze majoritatea acestor popoare. Autohtonii rimasi
si-au pastrat in mare parte religia for p5ganii Ciuvasii
pe zeii Thora §i Keremet, cel dintai rezumand o serie de zei
protectori, iar cel din urmil Intl-410nd duhurile razbun5toare,
traditiile, obiceiurile gi ciudatele for porturi femeile Iii in-
ftisura picioarele cu un postav gros ca sa nu fie vazute de
b5rbati. Ceremizele poart5 pe piept un soi de cuirass
acoperitrt cu numaroase monede de argint, mostenite din ge-
neralie in generatie, iar Ciuvasele 41 acoper5 capul cu un
fel de bonet5 avand o mica sultla deasupra. In zilele de
sarbitoare ele iii imbrac5 corpul inteo haina usoarii ca aceia,
pe care o poarta preolii luterani in timpul slujbei prind
coapsele in piaci de metal.
0 neinsemnatii parte din aceste popoare vorbesc st as-
Vizi, mai ales bfitranii, limba lor, foarte s5racii de altfel. Tine-
retul se pierde tot mai mull in massa slav5. Unii din ei, con-
stii de primejdia rusificarii si ca sa scape de ea, adoptii religia
islamului. Acestia opun apoi o puternidi rezistenta slavizarii.
Nepasfitori, cum sunt, Rusii nu-si bat prea mull capul cu
aceste resturi de noroade preistorice". Num5roasele exem-
plare, cari se imbuliesc pe la statiile, la cari se opreste va-
porul par niste gorili sau cimpanzi domesticili, cu ochi de altfel
foarte blanzi, si cari se- amestec5 fraleste, in aceast5 perioada
de universals tovar5sie", cu muncitorii $i mujicii rusi.
Aproape de varsarea raului Kama in Volga se mai v5d
Inca riimasitele orasului Bolgary sau Marea Cetate, fosta Ca-
pitals a imperiului bulgar, care odinioar5 cuprindea o vasty
intindere in aceste parli.

www.dacoromanica.ro
 PE VOLGA LA KAZAN 213

TrAdarea Romaniei.
Pe masura ce vaporul se apropie de Kazan bordul dela
etaj se umple de o multime de indivizi suspecti. Ei eau tar-
coale staruitoare in preajma cabinelor, It cerceteaza inte-
riorul, incearcil disci allele sunt inchise $i examineaza dea-
proape pe pasagerii de clasa I. si a If-a. Partea cea mai mare
a acestor indivizi sunt imbracatt in uniforme vechi militare.
Trebue sa vä placA mull ostasii nostri, spune ironic
solia comandantului vaporului, o femeie desghetatii si inteli-
genta, cu care slam deseori de vorba. $i mai ales, continua ea,
trebuie sä-i iubiti grozav acum cand sunteli tradati pentru a
douti oara. Odinioara va trada cel putin in numele unui singur
om, a larului, dar astazi va tradeaza in numele for insi$i : Sun-
tell jertfa poporului suveran.
$i totus, raspunde unul dintre not : acum ca s'atunci
nu ei poarta ihtreaga vine si nu ei singuri pot fi facuti ras-
punititori de tradarea ce ni-se face...
Vaporul inainteaza incet, incet spre tints finale a drumului
nostru. Franturile discutiei ce urmeaza se perd in sgomotul
valurilor, provocat de rotile vaporului. Ele intereseaza prea
putin sau de loc.
Frumoasa bruneti:L generalul" femenin, care e asemenea
de fala, vorbeste foarte putin, ea se mullameste sa priveasca
mai mull. Pareca rataceste inteo lume, care n'are nimic comun
cu cea in care se ggseste azi. Cine tie dacii in creierul ei
fin nu se da in aceste di& o dureroasa lupta intre ceiace
se chiama fantezie $i intre ceia ce este ratiune I Cate lucruri
o fi cerand aceasta ratiune, pe care fantezia de odinioara be
tinuse sub obroc si cafe cauze, cari altadata nu erau sau n'ar
fi esplicat nimic, nu s'o fi infiripand in aceasta minte pentru
a darama cu cruzime cladirile de carton ale unei fantezii fara
frau $i pentru a pune in locul for cumplita realitate de azi 1? ...

In portul Kazanului.
Dar povestile se curma si firul gandurilor se intrerupe,
cad vaporul a intrat deja in portul Kazanului. El ancoreaza la

www.dacoromanica.ro
214 PE VOLGA LA KAZAN

ora unu noaptea, dupfice a parcurs 1295 de verste (dela Ia.

rijin) la debarcaderul principal. Deaci el va pleca mai departe.
$i fiindca i§i va continua drumul numai maine dimineata, ca
sa nu fim silifi sa pribegim noaptea prin ora, capifanul ne in-
gaduie sa ramanem pe vapor pane la ziufi.-
Ne petrecem insa cunosculii pada la punte. LIn gardist
observandu-ne isbete pasarela cu arma, spune ceva de as-
trijia, ne trimite manios o injuratura strajnica $i ne porunce§te
sa intrain numai decal in cabine.
A. M. rade din twilit' inima. Ea alearga spre santinela §i-i
spune dojenitor: Onyi nye pleni, onyi Rumani. (Nu sunt pri-
zonieri, sunt Romani I) Soldatul uluit pleaca arma in jos §i se
lin4te0e, adecii vorba sa fie : el i§i bate capul sa priceapa
ce-i aia Rumen I
Bucuro§i de aceasta interventie ii multamim generalului"
nostru $ii promitem ca ne vom aduce cu placere aminte de
calatoria facuta impreuna. Delicate ea ne spune ca ne-ar invite
bucuros la dense, dar n'o poate face din cauza ca batrana de
Tanga ea, pe care o scoase in momentul din urma din cabins
§i care era mama-sa, ne crede spioni.
Rama0 aproape numai singurii pasageri pe vapor 4ep-
tam sa se Mai cat may degraba ziva.

Gt:19GLCag

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XI.
28 Sept. 2 Oct.

La Kazan.
Kazanul de alloda16 V cel de azi. La comandamenful Ocrugel. Recrufil ru$1.
4dunarea prizonierilor. Dragoslea mujicelor. Planul de ac / tune. Spre re-
. edinla datoriel *'a jerfil.

Kazanul, fosta capitals a imperiului tataresc de K, e da-

da pe 7 coline. El e alcatuit din ceiace se chiama Kreml
(cefatea propriu zisa) §i din suburbii (sloboda).
Cetatea e inconjurata de un zid vechi, pe care mai ye-
ghiaza Inca cele cinci turnuri primitive. Ea e partea cea mai
frumoasa, mai bogata i mai interesanta a Kazanului. Aici sunt
cladirile cele mai moderne §i mai luxohse. Si tot aici e ree-
dinfa guvernatorului, faimoasa catedrala a Bunei Vestiri, zidita
la 1552, anul in care a fost cucerit K. de catre Ru§i i vechea
manastire, cladita la 1556, re*edinia mitropolitului, universitalea,
banca de slat, arsenalul etc.
Kazanul e astral unul din cele mai importante centre de
industrie i corned din Rusia.
El are numaroase fabrici de tricotaj, de stearina, de stole,
de matasuri, de piele, de spirt, de bere etc. Clopotele turnate
in turnatoriile din Kazan i icoanele lucrate in atelierile deaci,
sunt foarte cautate.
Portal lasat in paragina, mai ales dela revolulie incoace,
este azi aproape pustiu. Inainte de razboi era insa unul din
cele mai active porturi ale Rusiei. Santierul, In care Petru cel
Mare $i-a construit flota caspica, dainue§te §i azi.
Legal prin Volga §i prin calea ferata KazanMoscova
cu atatea orate importante, K. e in situatia de a educe cu twi-

www.dacoromanica.ro
216 LA KAZAN
Huta materiile prime $i marfurile, de cari are nevoie, $i de a
espedia in diverse 010 produsele fabricelor, morilor, uzinelor
$i atelierelor sale.
Din punct de vedere cultural K. tine pas cu cele mai de
seams ora$e de culture din Rusia. In afara de universitatea,
cladita la 1804 de tarul Alexandru I, care are anual un mare nu-
mar de ascultatori, avand o biblioteca de peste 100,000 volume, el
se poate mandri cu o serie intreaga de $coli secupdare, gim-
nazii, $coli reale pentru ambele sexe, $coli industriale,
comerciale, $coala superioara de corned o admirabila con-
structie $coli agronomice, academie teologica, seminar peda-
gogic, observator astronomic, grading botanica foarte bogata
si foarte bine ingrijita spitale, teatre, muzeie, librarii $i anti-
quarii cu carti foarte eftine, $coala de ofiteri etc.
In K. sunt peste 60 de biserici ort., una rom. catolica,
una luterana, o sinagoga, numaroase mo$eie Kazanul e cen-
trul cultural $i religios at Muzulmanilor din Rusia $i cateva
manastiri.
Dintre monumente insemnam Piramida, zisa a lui Ivan,
cladita la 1812 in amintirea celoi cazuli cu ocazia asediului
Kazanului (1552) $1 superba statuie, ridicala la 1846, a poetului
Dierjavin, multa vreme considerat ca cel mai de seams poet
al secolului al XVIII $i distins cantaret al Ecaterinei a II-a in
opera sa principals Felicia.
In K. $1-a facut Maxim Peskov ucenicia de brutar $'a in-
vatat alfabetul, dupe care a inceput sa sloveneasca pamflete
revolutionare, imprumutate dela studentii, la ale caror $edinte
secrete, tinute in casa bacanului Derenkov, asista $i el uneori.
Pentru viata amara, pe care el a dus-o in Kazan $i-a zis
mai tarziu Maxim Gorki, incercand aci o sinucidere, la care
l'a impins nenorocirea primei sale dragoste (pentru fata lui
Derenkov, care prefers pe un student 1)
Si tot aci, in universitatea acestui ora$ si-a facut primele
cursuri revolutionare, nazuind sa le puns de pe atunci in prac-
licit Vladimir Ulianov- Lenin.
Din cetatea tatareasca de odinioara n'au mai ramas decal
cateva urme pustii. Soldatii lui Ivan cel Groaznic au distrus tot
ce era Ritaresc.

www.dacoromanica.ro
 LA K AZAN 217

Pe luanovskaia plo$ciad (piala lui Ivan) se Malta astazi

majestuoasfi statua lui Alexandra al 11-lea Liberaforul.

K. e unul din cele mai vechi orase ale Rusiei. El a fost

In inceput dada pe un loc, ce cade la distantfi de circa 45
Klm. depiirtare de locul, pe care se afla astral. Si numai dupfi
ce a fost distrus la 1391 de Rusi, el a fost asezat de
catre Tlitari pe raid Kazanka, unde este si azi.
Asediul Kazanului de &titre Ivan cel Oroaznic e plin de
momente tragice si emotionante. Iar capturarea lui in Octom-
vrie 1552, ajutata in ma'surS hotfirfitoare de esplozia minelor,
asezate de inginerii germani, a fost urmat5 de unul din cele
mai cumplite masacre, din cote a Inregistrat istoria rkboaielor.
lust's Ivan cel Oroaznic s'a ingrozit de ce-a vazut, cand a in-
-trat triumfator in cetatea cucerit'S. Ei °Mari° nu sunt crestini,
a spus el plangand, dar sunt si ei oameni I"
Cucerirea Kazanului de c'Stre Rusi a fost unul din cele
mai decizive succese ale acestora. Ea a Insemnat triumful cres-
tinismului, al ortodoxiei asupra paganilor s'a fost in acelas limp
prilejul cel mai bine venit al crestinilor de a rkbuna sirul
nesfarsit de Incilcari, prigoniri si suferinte indurate pe urma
invaziei Marlton Triumful acesta a inlesnit Rusilor si supunerea
celorlalte neamuri pagfine de pe Volga : Ceremisi, Ciuvasi,
Votiaci, Mordvi si Baskiri.
Suprimarea imperiului bulgar, distrugerea Saraiului, ca-
pitala Ord& de aur, §i curfinda capturare a Asfrahanului (1556)
i-a facut pe Muscali stiipani deplini asupra Volgii, care dea-
tunci a devenit principala artery de vials a comertului, indus-
triei, a politicei, culturei si mirirei rusesti.
Cladit in inceput din material lemnos, ca toate orasele
rusesti de altadatii, K. a fost distrus de vre-o dougsprezece on
de incendiu, flagelul care a bfintuit in trecut ca o adevorat5
epidemie asupra targurilor rusesti.
K. are astki peste 160,000 locuitori. Pe Ifing'S Rusi, can
formeazfi deja marea majoritate a populatiei si cart au fost
colonizati in buns parte de Ivan al IV-lea, mai sunt si cam
circa treizeci mii de tatari ocupfind mai ales suburbiile ora-

www.dacoromanica.ro
218 LA KAZAN

sului. Acestia se bucura si azi de o situafie materials destul

de bunh, cei mai multi sunt comersanfi $i se disting printr'o
culturh, care pare mai solids chiar decat aceia a Rusilor.
In afar de Rusi $i Tatari se intalnesc $i tipuri rfislefe de
Ceremisi, Ciuvasi etc., imbracati femeile indeosebi in
costumele for exotice.
Cethfenii Kazanulusi, eel putin aceia, cu cari avem not
de a face, sunt oameni de culturh, simpatici $i cu foarte multh
atentiune 4i delicateth fath de streini. Femeile sunt vioaie, fru-
moase, cochete, foarte elegante $i de o culture mai temeinich
decat aceia a bhrbatilor.
Imprejurimile K. sunt de loath frumusetea. Pildurea Troilki
Les, asezath pe tormul Kazancei, starneste admiratie. Ea serveste
orhsenilor ca loc de escursii si repaos in vreme de Imre.

K. nu e nici el crutat de valurile revolutiei.

Zilnic muncitorii se pun in grey& tin mitinguri la rhspantii
si manifesteazh sgomotos cu steaguri rosii cerand pace $i
paine. Din cand in and linistea noptii e lurburath de pocnete
izolate de arms. Sunt talharii, cari incearch furturi si solii
anarhiei, ce se anunth cuceritoare.
Scumpetea vietii se accentueazh de pe o zi pe alta. Rubla
a schzut foarte mutt, eimulatia afacerilor s'a redus. Desi in-
cfircate inch cu mhrfuri, magazinele sunt lipsite de musterii.
Paine alb5 nu se mai gaseste, locul ei l'a lust o paine neagrh,
ficula parch din tarate. Prefurile la hotele $i restaurante au
devenit exorbitante. Ca sh rhzbim cu diurna, not suntem ne-
voili sa locuim inteun foarte modest hotel Kupiceski No-
mera aproape primitiv $i sh manchm la restaurante de a
doua gi a treia mans.
Cu toate acestea teatrele, opereta si cinematografele sunt
pline zilnic de lume, in ele proletarii se amestech deavalma
pu burghezii.
La evenimentele de pe front s'or fi gandit cei cari tin sa
be esploateze inteo direcfie sau alta I Majoritatea norodului
insh n'are habar de ce se petrece si nu infelege sh-si bath de
lac capul cu urmhrile tragediei, ce se desfasura acolo.

www.dacoromanica.ro
 LA KAZAN 219

La comandamentul Ocrugei.
Comandantul Ocrugei prime* pe membrii misiunilor
romane cu simpatie $i bunavointa. El ne promite tot concursul.
Ofiterii (foarte multi I) dead nu-si pot insa ascunde ne-
dumerirea. Ei n'o spun deadreptul, dar ne dau sit intelegem
di nu pricep cum mica Romanie se incapStineaza sa tine piept
Neamtului atotputernic, cand uriasa Rusie (velikaia Rosia I) se
vede in imposibilitate de a o mai face.
Creland probabil ca noi suntem supfirati pe proletarii
rusi, dela sate si orase, tot! acesti ofileri se intrec in calificSri
aspre la adresa norodului Intunecat" (tyomnai norod I) In
realitate ei se unesc insa cu acesta in dorinta de pace. No-
rodul necajit $i trudit ar vrea door ca aceasta pace sfii aduca
mai multa liniste, mai multii dreptate si baremi attita Paine cats
ii lrebuie ca sä se sature. Ofilerul rus e bucuros insa de pa-
cea, care nu clinteste nimic din alcatuirile antebelice, ci le
lase pe toate asa cum au fost, cu rosturite si bucuriile lor.
Multti lume vorbeste si crede, gra a ridica vre-un protest
sau a da semne de indignare, ca armata ruse va fi demobili-
zata gi inlocuita cu Japonezi, ciirora lise va da drept com-
pensatie pentru razboiul, ce-I vor continua cu Nemtii, q parte
din Siberia si alte importante favoruri economice.

Recrutii Ru*i.
In vastul parc al Kazanului (goroskoi sad) 6:Aiwa ofileri
fac instructia recrutilor proaspilt inrolati. Sunt toti oameni sdra-
veni, bine ziditi $i preglititi parc pentru orice intemperii. Dar
ce fobs 1 Ei sunt departe de a aispunde misiunii ce-i asteaptS.
0 spun aceasta ochii for incruntati; maniosi, plini de urti. 0
tradeala buzele for crispate s'o aratii intreagii fizionomia for
rebels. Micarile for sunt mai mull automate, nici una nu por-
neste din inime, pe nici una n'o poartti convingerea. Epidemia
s'a intins pretutindeni, contagiunea a devenit generals. Ea a
trecut dela parinti la copii $i intors, dela neam la neam, dela
prietin la prietin, dela cunoscut be cunoscut, dela om la om.

www.dacoromanica.ro
220 LA KAZAN
Rusia nu va mai putea injgheba $i sustine o armata pe frontul
actual.

0 adunare a prizonierilor.
Dragostea mujicelor.
Prizonierii din Kazan sunt cantonati deavalma, Vara deo-
sebire de nationalitate, in niste baraci uriase, construite pe tar-
mul Volgii, aproape de port. Ei sunt destul de rau intrejinuti.
Mai toti sunt palizi, au grumazii subtiati $i oasele fetei elite
in afar& Parul capului li rarit, iar ochii, cazuti adtinc in orbite
li tremura ca niste neputincioase palpairi de opal,. Ei sunt
tristi si fac impresia unor peregrini, amenintati sa se prabu-
seasca franti de oboseala si de foame.

Cu concursul comisarialului si al comandamentului pri-

zonierilor convocam pe toti prizonierii romani din oral si pro-
vincie la 0 intrunire (Dumineca, 30 Oct.) in vasta ograda a
punctului de concentrare (punct voiennoplenih).
Prizonierii din provincie vin cu bagaje cu tot, asa cum
li-a ordonat militia (un esces de zel 1). Cu ei vin si numaroase
Orange.
Ca aproape toll cei Iraqi la lark acesti prizonieri sunt
de nerecunoscut. Poarta costume ruses% vorbesc foarte bine
ruseste, si-au insusit multe din deprinderile, manierele $i in-
fatisarea muscaleasca, foarte multi parand adevarati Rusi. Ei
au parca inalltmea acestora, sunt grasi, plini In fate ca si ei,
se misca greoi, sunt moi, vorbesc pulin, ca taranii rusi, iar
ochii for par a fi imprumutat acel timbru de curiozitate si de
enigma al mujicului rus. La tare ei sunt insumati in familia
acestuia, mantincti, muncesc impreuna $i traiesc aceias viata,
impartasindu-se in comun de toate necazurile, bucuriile si fa-
talitatile eL Multi au inlocuit pe gospodarul rus, plecat la razboi,
mort pe front sau cazut prizonier.
Rusoaica, ramasa singura sau devenita vaduva, pare mai
atasata de prizonierul austriac, decal a fost MO de barbatul ei, cad
aystritul" b trateaza mai civilizat, el n'o bate, dupe obiceiul rus,

www.dacoromanica.ro
 LA KAZAN 221

si in orice caz dispune de mai multe insusiri pentru o buns

si pacinia conviefuire. Devotat5 si data cu desAvarsire noului
siiu lova*, Rusoaica trage toate consecinfele acestei legaturi.
Rodul ei plodul brunet, cu ochii negri $i linii vioaie de
Valah o face fanatic5 pentru aystriful", pe care1 urmeaza
oriunde $i de care nu vrea sill se mai despartii.
Toate aceste mujice simple, cu aiere de of nevinovate,
urm5resc cu Ingrijorare vorbirile, pe cari le fin membrii mi-
siunilor romfine. Ele nu pricep nimic din ce se spune, dar simt
ca se pune ceva la cale impotriva fericirii lor. Unele mai
ales vaduvele de riizboi protesteazii sgomotos ca li-se iau
tam nesam aystrifir, pe cari i-au primit in baza unei legi $i de
care au nevoie la economic. lar cand primesc asigurarea
ca nici un aystrir nu va fi recrutat, impotriva voinf ii lui, ele fac
sforfari desnid5jduite, prang si insists din toate puterile pe
Ifing5 prietinii" lor, ca s5 riimana si sa nu asculte chemarea
inselatoare a ofilerilor.
Un fecior puternic de prin partite Turzii are gatul plin de
furunculi. Abia se mai poste mica de griisime. El ne 15mureste
ca haziaica", (gazda) it fine prey bine. In fiecare zi imi da
numai came de pore $i dace se ispraveste, taie degrabil altu.
La lucru nu m5 lass s5 merg, ma fine asa de podoaba. Ea
face toate $i conduce singura gospodiiria cu alte ajutoare",
spune el dfind din umeri.
Haziaicele", cari reusesc sa-$i retina aystrifir, nu-si mai
incap in piele de bucurie. Ele dau zor sa piece cat mai re-
pede. bar cele cari ii perd plang, iii frang mainile $i nu-si mai
giisesc alinare. Un erou trebue sa fie ostriful", care are tiria sit' in-
vinga aceste piedeci, sa piireiseasca suflete atilt de iubitoare s'un
trai bun, linistit si pacinic pentru a pleca in vapaia dela front..

Adunarea se risipeste dup5 vre-o trei ceasuri de cuvan-

tad i discufii. Cei mai putin rezistenfi on tematorii de ne-
cunoscut se intorc inapoi la far& in atelierele, in fabricile sau
in lagarele lor. lar cei cu suflete de elit5, purtafi de o credingt
mai puternici si mai sfanta decal once alt simfamant, mai
frumoasil $i mai curate decal toate inimile femenine din lume,
se duc sa infrunte in transeie ofelul dusmanului.
www.dacoromanica.ro
222 LA KAZAN

Planul de actiune.
Pentru operatiunea de concentrare a voluntarilor ce ur-
mealfi sfi desffisuiiim, ne facem, cu concursul Ocrugei, un
plan de actiune, potrivit imprejurgrilor $i posibilitfitilor actuate
din Rusia.
Fiecare ofiter membru de misiune is asupra sa una, dotal
sau mai multe gubernii, avand drept resedinta unul din orasele
mai mart, in care dupfi informatiile, foarte defectuoase, ce avem,
s'ar gfisi mai multi prizonieri romfini.
Prietinul Avram Imbroane va opera in regiunea Permului
i Ekaterinburgului din nordul Uralulut. Scriitorul acestor rfin-
duri in guberniile Samara, Penza, o parte din Saratov si in gubernia
Orenburgului. Lt. Oavrilli Bogdan in gubernia Saratov si in regiu-
nea Uralsk. lar ofiterii I. Cimponieru, Oct. Vasu $i S. Balint in gu-
berniile Kazan, Taritin, Viatka, Astrahan $i Ufa.
Ocruga terminfind documentele, de can avem nevoie, fie-
care outer se indreaptii cu un soldat say, doi (propagandisti)
spre regiunea desemnatfi.

Spre re*edinta
datoriei *'a jertfii.
In dimineata zilei de 2 Octomvrie fulgi rani de ziipada
se desprind din atmosfera mohoritfi si s'astern domol pe pa-
manful inghetat al Kazanului.
Insotit de soldatul a Pop (din Dej) scriitorul acestor
efinduri se imbarca pe un vechi vapor : Ovstrovs al societatii
&mole! cu destinatia : Samara.
Volga, biciuitil de crivatul ce coboarli dinspre oceanul
nordic, se framanta agitate in uriasa ei alvie.
Cabina, in care ne adfipostim, e rece si pustie : o morgii.
Mica icoana, atfirnata la capul canapelei, ne fagadueste protectie.
Vaporul vine dinspre Nijni-Novgorod, faimosul targ al
Rusilor. In cabinele dela etajk sunt cativa tfirgoveti deacolo.
Pe drum fulgii de zapada, zoriti de biciuiala crivatului
cresc si se indesesc. Ei imbracfi bordul vaporului cu un gros

www.dacoromanica.ro
 LA KAZAN 223

linfoliu alb. far bataia vantului devine tot mai intetita pe masura
ce corabia coboara spre steps. Scapat din catusele dealurilor
el se precipita, trecand vijelios peste erburile ingalbenite
ale stepei fare sfarsit, asupra vaporului, pe care-I izbeste si
sgaltaie cu tarie aruncanduI cu furie de pe un val pe anal.
Noaptea e rece, pustie si intunecoasa ca adancurile sfepei
din stanga a Volgii.
Cineva, un om cu chip si barbs rosie, smulge dintr'un
pian hodorogit, aruncat in coltul salonului, un ciardas unguresc.
El pare ecoul sinistru al mugetului deafara.
Numarul pasagerilor s'a imputinat. Sezonul de calatorit pe
Volga s'apropie de sfarsit. Numai parterul" e mai populat.
Tovarlisilora si mujicilor rust li place sa calatoreasca, de tre-
buie de nu trebuie, pe vreme buns si rea, in pace si in razboit
pe uscat $i pe ape. Ei discula fare sa se sinchiseasca de vre-
mea deafara si se incalzesc cu vorba.

In dupe ameaza zilei de 3 Octomvrie dupe un drum de

558 de verste, vaporul se opreste in portal Samarei. Acesta e
pustiu §i plin de monotonie. Totul pare amortit. Statia, antre-
pozitele, rn. icile locuinfe ale lucratorilor si vastele uliti, care-I
strataie, sunt inmormantate sub zapada proasplit cazuta.
Primal adapost, peste care dam : hotelul Bristol, e de-o
murdarie parch' voila. Ounoiul din camera e nematural Praful
zace de-o schioapa pe mobile" §i e frig st pustiu ca intr'o
case de mort. Proprietarul, un individ ursuz, ne arunca niste
albituri" de pat, cari cu greu ar putea sluji de obiele in cio-
boate, P, der astern pe patul gol si rece ca un sloi de
ghiala patura, sa-mi pun vestonul capattli, sa ma invelesc cu
mantaua §i sa ne lrecem noaptea, cu soldatul meu, in aceasta
transeie visand pentru a doua zi ceva mai bun.
In ziva urmatoare ne mutam in etajul al 6-lea al Hole-
lului National" din centrul orasului.
Proprietarul Bristolului ne incaseaza insa pentru praful
sters si pentru duzina de plosnite ucise, cu 20 ruble, intreagri
diurna, pe care nio da guvernul farii noastre.
GLC.9.96L01.9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XII.
4-16 Oct.

Samara.
La autorildli. In fala societului ,deputalilor soldalilor si lucrdlorito. Cu-
bernia $1 masa! Samara. Prizonieril nostri qi piedecile adversarllor. Fro-
mantdri perpetui. CONFERINTA DEMOCRAT /CA.

Impreun5 cu parintele O. Rista, care intelege sa se devoteze

cauzei pentru care am venit aci si care se inscrie ca
intaiul voluntar pe lista (preoti cu crucea in frunte I), facem
fare intarziere planul de actiune. Cunosceitor al limbei ru-
ses% d-sa ne insoteste la autoritatile locale, de cari depinde
realizarea acestui plan. Voienski nacialnicul (seful militar local),
un capitan invalid de r5zboi, e putin binevoitor misiunet noes-
tre. Seful administrativ (zemskii nacialnic) al districtului (zems-
kaia uprava), un barbat in puterea varstei, viguros, plin de vo-
int5, pitruns de un profund spirit democratic $i patriot, se arat5
foarte binevoitor fat5 de not si dispus s5 ne dea tot concursul.
Subl. (podporucik) Jascinski, seful administrativ al prizonierilor,
e un tank amabil, asemenea gala sa ne ajute. Directorul apro-
vizionttrii oriisenesti $i districtuale (gorodskaia i zemskaia pro-
dovolstvenaia uprava) line ca $i subalternii sal, sa nu se lase
deranjati pada iii beau ceaiul (specificul nectar rusesc). Ei nu
pun nici-un pic de inima pentru cauza noastra. *eful domenii-
lor din Samara (samaro uralskago zemledefia i gosudarsv.
imuscestvo), un personaj gray, tip reprezentativ (astazi pi sim-
bolic 1) al cinovnicilor de alt5dat5, ne primeste cu morga, pro-
prie acestor functionari. Deprins sa ordone, el porunceste sub-
alternilor sa ne dea informatiile, de cari avem nevoie $i ne
urmareste tot timpul cu un aier de banuial5, Sovietul deputa-

www.dacoromanica.ro
 SAMARA 225

filor muncitorilor $i soldatilor" (soviet rabocih i soldatskih de-

putatov), care s'a organizat de curand $i in Samara, ne pri-
meste cu impasibilitate dar mai ales cu acea stranie curiozi-
tate, proprie muncitorului $i jiiranului rus. Presedintele, un
bilrbat inalt, de viirsfii mijlocie, serios si cu priviri inteligente,
poartil, ca si ceilalji membrii, uniforma militate. Dupe ce li es-
punem scopul venirii noastre, reprezentanlii proletariatului"
consimt sa ne puns la dispozifie sale, de cari avem nevoie
pentru intruniri, St sa ni concedieze prizonierii, can se vor
inrola in armata revolujionara, menittt sa libereze Transilvania
de jugul $i absolutismul jarului vienezl"
Birourile acestor autorita sunt toate pline cu lume si mai
ales cu soldaji, cari toli au Cate ceva de cerut sau de intrebat.
Iar pima primesc ce cer on pane se transforms in faptii sei-
ciasul" functionarului, ei discutit mereu, fumeaza fare intreru-
pere umpland canjeliaria" cu fum de mohorc'ti (foarte srmiitos
pentru piepturile necate I) si asteaptil cu o ribdare, ce nu-si
giseste niceiri pereche. Timpul e al lui D-zeu", ziceau cano-
nistii de odinioarra. $i rusilor li-a dat Prea Sfantul din belsug.
Pentru ei esperiinja engleza: lime Is money n'are nici-o im-
portanja I

Informajiile ce le primim dela aceste autorita sunt foarte

sikace. Prizonierii sunt inregistraji deavalma, fedi &it se Una
seams de najionalitatea Ion sau de locul unde sunt aplicati.
Trebue sa ne castiglim deci not insine si direct datele de cari
avem nevoie, o greutate din cele mai serioase.

Gubernia qi Ora*ul Samara.

Samara e capitala guberniei cu acelas nume. Avand o
intindere de peste 151.000 Klm. 0, gubernia S. se margineste
la Nord cu gubernia Kazanului, la Vest cu guberniile Simbirsk
$i Saratov, la sud cu gub. Astrahan, iar la Est cu guberniile
Ufa, Orenburg si Tinutul llralului. Infinitul sau ses de pe Volga
se intinde inspre Est $i Sud pane la poalele inollimilor Obsit
Sirt. $ease disiricte vaste : Bugulma, Buguruslan, Buzuluk, Ni-
15

www.dacoromanica.ro
226 SAMARA

kolaevsk, Novouzensk f i Stavropol aparjin gub. S. Cuprinsul ei

consta mai ales din pamant cultivabil, foarte roditor (cerno-
ziom), pasuni 'vaste 5i din o intindere mai mica de p5duri.
Populajia gub. S. e foarte amestecata. Majoritatea ei o for-
meaz5 cele peste dou5 milioane si jumatate de Rusi, pe langa
cari se mai insira circa 200.000 de colonisti nemji, tot cam ata-
fia Mari, peste 100.000 Baskiri $i un num5r mai redus de
Mordvi (cart sunt in curs de a se confunda desavarsit cu massa
ruse Ocupajiunea principals a acestei populalii e agricultura,
apoi economia de vile, pescaritul, munCa in fabrici, comerjul,
industria (la orase), etc. Agricultorii cultiva in deosebi grau,
orz, ova's, secara, hrisca, mazare, cartofi si in masur5 mai re-
dusk sfecla de zahar si tutun. Economii de vile cresc cai, vile
cornute, camile, ramatori, of $i capre. In orase si in impreju-
rimile for se inmullesc mereu fabricile, uzinele, morile si intre-
prinderile de tot soiul.
Din camerea mea, asezata in vecinatalea cerului, ochiul
poate cuprinde intreagfi intifiderea orwlui Samara. Asezata .

pe jarmul slang at Volgii gi pe cel drept at raului Samarka,

care se varsa nu departe in Volga, $i in raspantia, in care se
incruciseaza marile drumuri ale Siberiei, Aziei Centrale si Ru-
siel europene, S. e unul din bogatele $i puternicele centre co-
merciale $i industriale ale imperiului muscalesc.
Inca de prin veacul al XIV-lea $i mai ales dup5 cucerirea
Kazanului (1552) §i a Astrahanului (1556) colonisti rusi, atrasi
de pfimantul manos de pe Valea Volgii au incepuf sa aflueze
spre aceste regiuni. Ei erau insa in continuu turburali si ata-
caji de popoarele barbare $i nomade : Nogai, Baschiri, Kal-
maci, Circhizi$i, Mari, can pribegeau pe atunci in linutul Volgii.
Pentru a se apara de acesti nomazi pagani, Rusii au cla-
dit in 1586, pe vremea jarului Feodor loanovici, la gura Samar-
cei o cetate cu acelas nume ridicand in jurul ei valuri puler-
nice de Omani si inconjurand-o cu un sanj adanc umplut cu apa.
Majoritatea ostasilor delasali pentru apararea acestei ce-
tali 5i a coloniilor din prejur erau Cozad.
Cu vremea rarindu -se atacurile barbarilor $i impulinandu-
se nomazii pagani, cetatea Samarei, asezata in aceasta minu-

www.dacoromanica.ro
 SAMARA 227

nat5 pozitie, fu transformat5, la 1688, in oral, care de aci in-

colo incepu a lua din ce in ce un avant tot mai pronuntat co-
mercial. Ea fu inglobatil in gubernia Kazanului, apoi a Astra-
hanului, mai tarziu deveni capitala de distrisct in gubernia Sim-
birskului si in fine infiintandu-se la 1851 gubernia cu acelas
nume, S. deveni capitala acestei gubernii.
In douil randuri orasul S. suferi incalcarile rebelilor lui
Stenko Razin si a haiducului Pugacev $i de foarte multe on a
cazut pradfi incendiilor. Dup5 ultimul indendiu (1877) cladirile
de lemn au inceput s5 fie rand pe rand demolate si inlocuite
cu cl5diri solide de peatr5 si c5ramid5. Astki nurrairul vechi-
lor clAdiri de lemn s'a redus in mod simtitor si S. e scutit5 de
a mai &idea prad5 focului.
Populatia orasului a crescut in mod simtitor mai ales in
vremea din urma. 0 multime de suburbii s'au creat in timpul
mai nou. Parte din acestea au fost cladite dincolo de raul Sa-
marka (un pod provizoriu asezat pe barci, face posibila tre-
cerea locuitorilor in aceste suburbii. Dar pe vremea reviirsiiri-
lor de ape primilvara trecerea nu se poate face decal
cu vaporul sau in bard). Numiirul locuitorilor in majoritate
Rusi, iar restul Mari, Baschiri, Circhizi, Mordvi si Nemti
atinge astazi cifra de 200.000 suflete.
Vfizuta in intregimea ei S. de azi, are fata unui ora' oc-
cidental, fifira a fi abandonat ins cu desavarsire culoarea sa
de oral oriental. Stratiliatii pe alocuri de raul Samarka, incin-
s5 cu uriasul brau de argint al Volgii $i strajuita de coroana
admirabililor Juguli, Samara nu e lipsita de frumusete. Numa-
roasele $i splendidele cupole ale bisericilor, printre care se
inalt5 superba catedrala cu cupola ei aurit5, pompoasele
cladiri publice ca posta, gara, tribunalul, scoala real si co-
mercialii, teatrul orAsenesc, teatrul circ Olimp, apoi monumen-
tal° statue a tarului Alexandru at II-lea, cele patru parcuri,
printre cari soborneli sad (cu o intindere de 10 1/2 desiatine I)
si mai ales strukovskii sad, asezata pe tarmul Volgii, avand o
admirabila perspectiv5 spre adancul apelor acesteia si spre
intinderile nem5rginite ale stepei de dincolo de Volga, corn-
pletate in vremuri cu soare de straluciloarea Poarld a Juguli-
15

www.dacoromanica.ro
 SAMARA

,
228

/or jugulevskaia Vorota ce se ridic5 ca un uria arc

de cristal din adancul depOrtat at imenzului de ape, sunt tot
atatea podoabe arhitectonice oi naiurale ale acestui ora.
Ulitele sale largi, simetrice oi mai ales frumoasa strad5
principals Dvorianskaia of chiar Panskaia, cu trotuare largi,
asfaltate in intregime sau pardosite cu granit; hotelele of res-
taurantele moderne: National, Central §i Grand; Banca de stat
§i Banca flranilor, Bursa, bane orhene§li, cateva clridiri par-
ticulare impozante, num5roasele magazine, frumos §i bogat
aranjate, tramvaiul electric, circulatia foarte mare a publicului
(automobile, camioane, trasuri cl. I. §i H.) §i muliele fabrici din
ore$, din suburbii §i din apropierea ora§ului, solidele cradiri
militare etc. completeaz5 frumusetea si infOti§area de occiden-
talizm a orwilui. In schimb numilroasele cladiri mici, start-
dicioase, aciuite in umbra celorlalte, primitivitatea portului oi
mai ales vastul bazar cu §etrele sale de scanduri din chiar
centrul oraoului, cu magazinele sale mOrunte, cu murd5ria lui
perpetua oi cu numfiro§ii 5i foarte pistritii sat targoveti §i sam-
sari de toate rasele, pOstreaz5 Samarei inc 5 o pronuntat5 cu-
loare de orientalizm.
Situate in aceasta pozijie, la faspantia drumurilor ce yin
dinspre Siberia, Azia Central5 oi Rusia european5, fiind un in-
semnat nod de cal ferate, cad aci se intalnesc liniile Sazran
Penza-Moscova, Sazran-RiazanMoscovaUfaCeliabinsk etc.
5i OrenburgTa§kent, avand la indeman5 drumul Volgii pentru
Coate ora5ele of regiunile de pe valea ei $i grisindu-se in
punctul central al unei gubernii din cele mai bogate, S. a luat
un mare avant economic, cultural *i politic.
De tend ap5r5torii ei oi ai intregei regiuni deaci au pri-
mit drept rOsplata cele 120,000 desiatine- de pOmant of mai ales
dup5 liberared taranilor, agriculture a luat o mare desvoltare
in gubernia S. Bogatul prisos de cereale el agricultorilor mart
oi mici e adus oi desRicut pe pieta- ora§ului S. Cele noun mori
moderne cu vapor macin5 anual peste 10.000.000 puzi de fainO,
Care e vandut5 in gubernie, transportat5 in mare parte in alte
gubernii mai sarace sau exportal5 in strOinOtate. Si numai una
din cele douri fabrici de bere (jigulevski) produce peste 3.000.000
'Vedre de bere pe an.
www.dacoromanica.ro
 SAMARA 229

In afara de aceste stabilimente industriale, S. mai are $i

numaroase fabrici de macaroane, de piele, de seu, de chibti-
turi, de caramizi, apoi cherestele, laptarii etc.
Ea espediaza pe dale ferate $i pe Volga, in vremuri nor-
male, circa 27.000.000 puzi de marfuri, printre cari peste
8.500.000 puzi de ain& cca 1.500.000 puzi de piele, iar restul
cereale si alte produse ca : sere, bere, lane, icre, peste $1 car-
nuri afumate.
Nu de mutt ministerul de razboi a dada uria$ele uzine,
numite trubocinoi zavod, cari sunt staruitor vizitate $1 admirate
de straini.
Dar $i in privinla culturala S. rivalizeaza cu cele mai marl
ora$e din Rusia. Ea e foarte bogata in instituiii culturale $i re-
ligioase. Doua gimnazii de Heti, cinci gimnazii de fete, coal
reala $i de corned., scoala industrials, seminarele pedagogice
pentru parbali $i femei, cele trei $coli ora$ene$ti $i peste pa-
truzeci de $coli primare, $coala tehnica pentru cede ferate,
$coala de sanitari, seminarul teologic, numaroasele scoli se-
cundare $i particulare, scolile de industrie casnica polilech-
nicul $1 seminarul pentru cursurile superioare de femei
(cari se vor deschide in curand I), bogata biblioleca ora$e-
neasca $i interesantele tnuzeie sunt izvoarele nesecate de edu-
caiie $i militia', la care se adapa tineretul din orasul $i guber-
nia Samara.
In afara de uria$a $1 superba catedrala din centrul ora-
$ului mai stint aci alte circa 30 de biserici ortodoxe, o fru-
moasa biserica rom. catolicii, ziditii in sill gotic, mo$eie $i
altele.
Cam la (lona verste de Samara e o veche manastire de
calugari cu frumoase laca$uri de inchinare.
Si in fine in splendida regiune a Jigulilor, la distant de
circa 12 verste de Samara, in Barbaina Poliana din susul
Volgii, se gase$te cea mai veche staiitme sanitara de comas
(chefir), intemeiata la 1858.
Asifel Samara, considerate in iniregul ei, a devenit, ceiace
i-a prorocit spune legenda mitropolitul de Kiev, Sf. Alexe,
care prin jumatalea veacului at XIV-lea trecea prin aceste lo-

www.dacoromanica.ro
230 SAMARA

curi spre Orda de Aur, un mare ora In amintirea acestei pro-

rocii, facute unui pustnic, sfilttsluit la gurile Samarei, ea a adop-
tat ca protector al sau pe acest Sf. parinte, care 'Ana acum
scapat-o de multe primejdii, dar care nu slim cum o va scapa
de prapadul, ce se anunla tumultuos in zare I

Prizonierii nostri si pie-

decile adversarilor.
In orasul pi districtul Samara sunt relativ pufini priZonieri.
Majoritatea for e plasata in districtul Buzulukului $i mai ales
in vastele campuri de concenirare din Tofkoe si Sorocinsk.
Pe cei imparfifi in slujba diferitelor autoritaji sau la par-
ticulari ii adunam si le finem conferinfe in diverse localuri :
Triumf, Olimp, Norodnai dom (Casa nalional5). Sale din aceste
localuri sunt insa mult prea vaste pentru numarul redus at pri-
zonierilor. Autoritilfile nu dau dovada de loc de bunavoinfa, la
care ne asteptam. Sau in ignoranfa lor, ele concentreaza pri-
zonierii deavalma : Romani, Unguri, Nemli, Cehi, Slovaci la
olalta.
La sbornai punct (lagarul orasenesc) prizonierii traesc in
condifiile cele mai mizerabile. Ei dorm pe scandurile goale si
murdare (priciuri), au drept capatai niste sdrenfe $i se inve-
lesc cu mantalele for austriace subfiri si rupte. Mancarea e
mai rea ca laturile.
Biefii oameni, slebtti pi chinuifi de friguri, aproape nu
mai au puterea sa se bucure de sosirea noastra pi sa is both'.
rarea pe care lio cerem. Multi din ei sunt trims i la insistenfa
noastra, in spital.
Prizonierii lucratori la calk ferale sunt ceva mai bine
intrefinuli. Ei au in sufletul for Inca energia de a raspunde cu
entuziasm, unii cu lacrimi de bucurie chiar, la chemarea ce li
adresam. Bihoreanul loan F6rcas ne spune ,,ca ne asteapla de
mult, cad vrea sa razbune, ca voluntar, moartea tatalui sau, pe
care Ungurii l'au omorat miseleste, inrolanduI in oaste, desi
era trecut de 54 ania. Impreuna cu alfi dos voluntari entuziasti,

www.dacoromanica.ro
 SAMARA 23L

Teculescu din Bretcu i Be§ghean din Sebe§ul sasesc, el vrea

sa face gi pe propagandistul pentru a indemna pe cat mai
multi frail ca sa mearga In batalie contra Ungurilor".
La lipsa de sprijin a autoritatilor §i la greutatile ce ni le
fac sovietele se mai adauga §i piedecile ce nile pun prizo-
nierii unguri gi nemti, cari unii fiind in slujba comitetelor fac
o inverunata contrapropagandl La Stavropol de pilda e in-
sarcinat cu inregistrarea prizonierilor gazetarul Lengyel dela
ziarul A Nap" din Budapesia. Acesta, dupe obiceiul de acasa,
trece in registre pe toll prizonierii ca Unguri §i face astfel
autoritatile sa creada ca nu e rid-tin prizonier roman!
La lard mujicii sunt in fierbere §i ei. Instapaniti pealocuri
cu forma pe pamantul marilor proprietari ei pretind ca au ne-
voie de naystrili", ca poata lucra moOle ma'rite *i de
aceia se opun In ridicarea acestora.
Singurii oameni, can ne ajutii in mod serios, sunt §'aici
emisarii cehi.

Framantitri perpetui.
Atmosfera in Samara e In fel cu cea din alte orw. Zil-
nic se tin panii noaptea larziu mitinguri pe strazi. Gazetele
bol§evice s'au inmullil. Ele agile impetuos.pentru pace, pentru
capitulare, pentru alungarea burghezilor dela carma !aril §i in-
tronarea dictaturei proletariatului. Grevele in fabrici, intreprin-
deri, cal ferate, §i mai ales In aceslea, se tin !ant.
Prizonierii austro-germani gi unguri, secundati puternic de
catre colons tiff nemti, pionii credincioi ai imperializmului
german aci la porlile Aziei, alimenteaza, pe cat pot, aceasta
debandada. (Sant ocazional martor cand sotia germane a unui
functionar superior dela chile ferate inalla pima In ceruri supt
ochii indurerali ai barbatului sau, pe Non* gi staruie in incu-
rajarea defetizmului rus
Si la aceste subminari continui, cari bantue Rusia den-
lungul §i dealatul, se mai adauga gi marile mi§cari nationaliste
ale numaroaselor nein din cuprinsul imperiului muscalesc, EIe

www.dacoromanica.ro
232 SAMARA

i§i strigti cu sgomot drepturile for nationale, afirmil in gura

mare di Rusia e un slat poliglot i cer cu indritznealti federa-
lizarea -el. Unele pretind autonomia, iar allele ameninitt chiar
cu separarea for de dare statul rus.
Constran0 de aceasta atmosferti i de faptul ca numiirul
prizonierilor romani e prea mic in aceasta regiune, ne hotiirilm
stt trecem (cu Or. R. §i soldatul O. P.), dupe expedierea la
Kiev a voluntarilor inscrii, in districtul Buzulukului.

www.dacoromanica.ro
 Conferinla democratica.
Inspaimantati de evenimentele din prezent gi ingrijati de
ziva de maine, conducatorii Rusiei, in cautarea perpetua a unei
solutii ducaloare la mantuire, convoaca la o $edinta in Petro-
grad pe reprezentantii tuturor partidelor democratice: social-
democrati, social-revolutionari, mensevici, maximalisti, pe capii
oraselor, pe sefii preotimii $i pe delegatii Zemstvelor, ai reuni-
unilor profesionale, ai cooperativelor, pe $efii comitetelor mili-
tare, pe delegatii uvrierilor din uzine, pe capii Bundului (lyre-
iesc, pe delegatii studentimii, comisarii fronturilor, reprezen-
tantii armatei, comandaniii detapmentelor militare femenine, pe
reprezentantii natiiior alogene, pe ai taranilor $i muncitorilor
agricoli etc. etc.
Numita Conferinld Democraticd $i prezidata de georgi-
anul Ceidze aceasta adunatura de barbati gt femei, de soldati
$i soldate, de nationalisti $i internationalisti, de moderati gt
estremisti, de crgstini $i pagani, de muncitori $i tarani, de Ru$i
$i streini, de antisemiti $i filosemiti, de razboinici gi pacifisti,
de intelepli $i de nebuni, lescuili ca sardelele in uria$a sale a
teatrului Alexandra, asculta, aplauda gi sarbatoreste pe Keren-
sky dictatorul $i generalissimul armatei, care tuna in contra lui Kor-
nilov $'a celor ce se solidarizeaza cu el, care ameninta cu moar-
tea pe soldatii, ce nu -$i vor face datoria la front $i care tot
atunci jura co n'a semnat niciun decret de condamnare $i care
in fine se ridica in contra estremi$tilor, pe ai caror $efi ares-
tati in lulie i-a liberat tot el rand pe rand. din inchisoare (Trot-
ki, Zinoviev, Kamenev etc.).
Aceia$ lume aproba sgomotos $i pe presedintele congre-
sului taranilor, tanarul Avksentiev, care e pentru o intelegere a
tuturora ; pe noul ministru at Razboiului, general Verkovski,
fostul paj al Curti; imperiale ; pe confuzul Cernov, vrasmasul
implacabil al Cadetilor ; pe Cereteli, mensevicul intelept
practic, care pledeaza pentru colaborarea tuturor partidelor,

www.dacoromanica.ro
234 SAMARA

incluziv Cadefii sau pentru un guvern de coalilie, din care sgt

facil parte §i reprezentanlii burghezimei §i pentru instiluirea
unui organ de control democratic, alcatuit din delegafii tuturor
partidelor §i avand misiunea sä substitue Conslituanta piln11 In
convocarea §i funclionarea ei ; pe Skobelev, care vrea sa im-
partfi raspunderea guvernarii cu burghezii de talia lui Singarev
cel care a instituil monopolul graului ; pe Kamenev gt pe Trojki
cari reclama puterea numai pentru maximal4ti ; pe Vera Fing-
ner, pe fanatica Spfridonova, pe Nahamkes, zis Sieklov etc. etc.
InceputS la 28 Septemvrie, dupii cinci zile de vorbarie,
did fiecare din cei prezenti tine sail spun cuvantul, Confe-
rinla Democratica trece in fine in noaptea din 3 4 Oclomvrie
In votarea moliunilor propuse.
Moliunea redactaIS de Cereleli, reclamand colaborarea
tuturor partidelor, inclusiv cele burgheze, e adoplatS cu o ma-
jorilate de aproape o sulit de voluri.
Dar aceia0 oameni adopts cu majoritale egala de voturi
un amendament, redactal de Ceidze, prin care se cere esclu-
derea Cadefilor din siinul coalitiei.
Sforlarile lui Cereleli sunt reduse astfel la neant. Princi-
piul coalifiei, singurul care ar fi mai putut mantui ceva, este
inlaturat de prostia unora §i de §iretenia §i ambitia altora.
Dar Cereteli nu cedeazil. Conferinla Democratic fusese
convocata pentru instiluirea unui parlament provizoriu al Repu-
blicei ruse. Si el line cu tot prelul ca acest stop sa fie Mins.
La insistenla lui reprezentanfii tuturor partidelor minus
comun4til se intrunesc in Institulul Smolny, pentruca din
consfatuirea acestora sä iasa faimosul predparlamenf, antepar-
lamentul, numit §i Consiliu Provizoriu al Republicei.

...Dar in vremea cand atatea capete serioasea discuta

in infinit §i lanseaza solutii pentru mantuirea Rusiei, Nemtii 41
vad de treaba. Ei ocup5 insulele Osel 0 Dago, cari bpSril
golful Riga §i avanseasli spre golful finlandez.
Petrogradul e in primejdie. Lumea discutii evacuarea lui.

Gft,196s,1.9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIII.
17-24 Oct.

In districtul Buzulukului.
Orasul Buzuluk. Turbur6rile din B. PRIN SATELE RUSE$TI. Sorocinskul.
Kultubanka. De vorbd cu o dasclilito. Lagdrul din Tolkoe. In salul Kirsa-
novka. PRIN CEATA $1 INTUNERIC. Barabanouka. In satul Bordiga. 0
statistic6 dupd calapodul deuce's& Intrunirea dela scoot& $oapla unui
fronlovic. Un azil ambulant. PRIN TORTE GREUTAT1LE LA DATORIE.
0 nunt6 fOraneasc6. Snoave dela taro. Lagarul bleslemal. Cumfintul pluga-
rului Despdrfirea.

In compartimentul, in care in seara zilei de 4 Oct. iau loc

parintele R., soldatul O. P. si scriitorul acestor randuri, mai
sunt vreo doi rusi $i vreo sapte indivizi tineri, cari vorbesc
nemteste. Ei pretind ca sunt dela Crucea Rosie svedeza. In re-
alitate sunt spioni nemti.
Trenul ca de obicei e plin cu lume calatoare. Dezertorii
plecati dela front stau trantili pe culoare. Multi dorm bustean
$i nici nu simt pe cei cari trec si cola peste trupurile lor.
Soldatul nostru isi pune $i el o giants capatai si intinzandu-si
trupul peste cei lungiti in jurul lui se trudeste sa scurteze, cum
poate, noaptea.
Mara peste campia multi se revarsa linistite $i boggle ra-
zele albe ale lunii, rasarite dupe miezul noptii. Dela un timp
atipesc $i Svedezii", motaie si parintele si in curand numai
Morfeu mai veghiaza.
Buzulukul.
B. e la distanta de vreo 3 verste de gars. El pare o co-
muna siiseasca dela not din Ardeal. E asezat la confluenta rau-

www.dacoromanica.ro
236 IN DISTRICTUL BUZULUKULLII

rilor Samara si Buzuluk. In afara de impozanta biserica din

pia si de moderns cladire a primariei nu are alte edificii mai
de seams.
Strazile si trotuarele sunt murdare si neregulate. Popu-
lajia (cam 20.000 de suflete) Rusi si Mari '--- se indeletni-
ceste cu comerlul (de cereale), cu economia de vite, cu indus-
tria de lemn, cu agricultura si alte mestesuguri miirunie.
Vasta pialii, in care altlidath se tineau cele patru mari
targuri de tare, e piing azi de uniforme sure,`cari reazim5 felina-
rele din marginea trotuarelor sau umblfi fare rost dintr'un loc
intealtul. Toala aceasth lume asteapth probabil sii le cadii, ca
fifimanzilor lui Moise din pustiul Egipfului, de mull visata mane
cereascii.

Holfiraji sh ramanem mai multii vreme aci, inchiriem, dupe

o noapte dormit in arhivechiul hotel Metropol, o camera la o
cash de mujici din Svobodnaia ulija (69). Esteriorul casei e
simpatic, dar inleriorul e putin ingrijit. 0 parte din plafo-
nul camerei inchiriate lipseste, peretii cr5paji adlipostesc
cajiva svabi", iar prin ferestre sufla in loath libertatea vantul.
Oazda o baba Witran5, dar piing de voiosie in afar de
un strejac vechi nu ne poate oferi alte haine de pat. Suntem
astfel avizaji la ce avem : patura asternut, vestonul ciiphtai si
paltonul pentru acoperit.
Pe cand desfac bagajele constat ch. geanta, pe care o
folosise soldatul drept clipatai in tren, a fost Math inteo lature
cu briceagul. A thiat-o probabil tovargsula, care a dormit cap
la cap cu soldatul. Toate lucrurile mhrunte si micile amintiri
dela Lavra din Kiev si Kremlinul din Moscova mi-au fost furate.

Lagdrul prizonierilor din Buzuluk e o adevarat5 temnilh.

Oamenii intinsi pe priciurile dead, subt aceste bold groase de
un metru si intunecoase, par niste osandiji la moarte. Schele-
tele albe, cari le es din sdrentele uniformelor ausiriace, tremu-
rä cuprinse de friguri.
....Pentru sfingele nostru romilnesc mergem on unde,
dar pentru Rusi nu ne-ont bate niciodafh, spune unul, chruia

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 231

i-a mai riimas ceva din vigoarea graiului. Nina* am fost sdra-
veni ne-au stors toala vlaga din noi, iar acum ne-au adus in
lemnita asta, ca sa murim de frig si de foame. Acu fug dela
front si vor ca stt le mantuim noi tars. Nu, asta nu, mai bine
sli criptim aci ca ...
Prizonierii din slujba primariei (upravei) mai bine intre-
linuti, sunt plini de inima si de insufletire. Ei se inscriu mai
toti voluntari $i hottirgsc imediat sg-si face dirt. economiile adu-
nate.... un steag tricolor.

In aceiasi zi cativa feciori sdraveni, bine ziditi, toti de loc

din *iris (Arad) se infatiseadi la comisie sub conducerea bra-
vului sergent Debeleac. Ei ne spun ca yin tocmai din ptidurile
Permului. Acolo au auzit ca aci s'ar gasi o comisie pentru adu-
narea voluntarilor si ce auzind aceasta, dupil ce de mult au
asteptat ceasul ca sa slujeasca in armata romans pentru cre-
dinta for romiineascii", n'au mai slat la giinduri ci au piccat
imediat. Au !recut din district in district, au sirtibtilut voloste
dupii voloste, sat dupii sat, calm dupe catun, pi pe jos si cu
trenul, cum au putut, au venit aci pentru a da fare cu comisia....
Acum ajunsi la Iinta, ei zburdiS de bucurie ca niste copii.
S'acesti oameni : pi Debeleac $i Botea §i Beca si to ceilalti
sunt simplii plugari I

Turburkile din Buzuluk.

Chinuiti de lipsuri si foame pi vlizand ca porumbii visati
$i fripti gata nu se mai aratil, potopul de dezertori care ineacii
Buzulukul, se dedti dela un timp la turbur5ri, can potolite de
Cazaci pentrti scurtii vreme, se repeta" iarti pi iarti cu indoita
furie.
Intro zi o vaduvii de rtaboi soldatcd ese nectijitti
dela voienski nacialnic si se plange norodului, care stti gra-
madii in drum, di ofiterul ins5rcinat cu distributia ajuloarelor
de razboi a refuzat sa"-i dea ajutorul cuvenit pi ca a tratat-o cu
brutalitate. Norodul In auzul acestei plangeri line numai decat

www.dacoromanica.ro
238 IN DISTRICTUL bUZULUKULUI

un miting $i se sfatueste ce-i de facut. Ca ce-a hotarat s-a va-

zut imediat : dezertorii s'au apucat sa atace cu furie magazinele
burjuilor" pretinzand ca acestia au scumpit peste masura viata.
Cajiva indivizi, cari mai au ceva gloanie in arme, le risipesc
in vazduh ca sa ingrozeasca pe burjui". Rebeliunea se mulco-
meste abia dupe ce tovarasii" isi stampara stomacurile cu
delicatesele furate din magazine.
In alts zi norodul are un nou titlu de rivuliujie". Comi-
sia de aprovizionare (prodovolstvennaia uprava) ar fi rechizilio-
nat niste taraje, pe cari, ca sa castige si ea ceva, lea vandut
pe un pret mai mare. Norodul, ca sa riizbune , aceasta mise-
lie, s'a indreptat din nou in contra magazinelor...
Tot atunci sunt srestaji cativa *copii, cari sunt prinsi spar-
gand niste galantare cu pietri. Interogaji ei spun ca au vrut
sa face revolutie.

Ordinea e menjinuta numai cu greu in micul opid.. Cale-

va, din umbra, se pare- ca alimenteaza $i scormoneste cu staru-
inta instinctele nesabuite ale multimii.
Cq sa se debaraseze de detertori, seful militar ii demo-
bilizeaza de zor si-i trimite acasa.
Nimenea nu se mai gandeste sa-i pedepseasc4 Si cu atat
mai putin sa-i intoarca la front.

www.dacoromanica.ro
 Prin satele rusesti.
In drum spre comuna Sorocinsk un batran amiral pen-
sionar, ne agrae§te. Dupii-ce se informeaza cine suntem el da
glas gandurilor §i simtamintelor sale cu sinceritatea, proprie
Rusului, cand se grtse0e in indoiala §i primejdie. Increzator in
Kerensky, fiind-ca afara de acesta nu mai e altcineva care sit
pastreze o legatura intre ce a fost cu ce este $i mai ales- cu
ce va fi" batranul amiral, deprins cu ce-a fost, tine sa spuna
ca Rusia va scapa de frigurile, cari o scutura in aceste momente
$i ca K. ii va salva gloria $i integritatea.
Acest om e unul dintre foarte putinii militari, cari cred in
K. Poate singurul dintre ofiterii superiori ai armatei ruse.

Conversatia cu acest mare naiv e turburata dela o vreme

de ciocnirea violenta dintre un soldat, un ofiter $i doi cartu-
rani civili. Soldatul conduce n4te ofiteri austriaci la Sorocinsk.
Ofiterul si civilii, fac, ca toata lumea, politica. Ei au cu-
vinte de ironie la adresa generalissimului" Kerensky, care nui
decal un clovn" §i care vrea sa face rfizboiul cu discursuri".
Si-1 osandesc pentru atitudinea lui fate de Kornilov, singurul
general de valoare $i mare patriot, care ar fi putut salva Rusia
dela dezastru".
Soldatul (convoiul 1.) auzind laudele la adresa lui Korni-
lov se infurie §i cu violenta nestapanita se ridica impotriva
acestui tradator al revolutiei", contrarevolutionar", du§man al
poporului" pi lacheu al vechiului regim, care urmare0e rein-
fiintarea monarhiei §i readucerea lui Nicolae pe tronul Rusiei I"
Ofiterul §i civilii riposteaza $i incearca sa lamureasca pe
tovara§u1" in uniforms. Dar acesta refuza cu indfirjire impa-
carea cu Kornilov. Aprins de manie el acuza pe cei, cu care
se cearta, de complicitate... cii contrarevolutionarul".
La Sorocinsk coborand din tren, convoiul" 'Inca tot ma-
nios se adreseaza austriacilor sai aratand furios pe cei cu care

www.dacoromanica.ro
240 IN DISTRICTUL BUZULUICAILUI

se certase : Vot videli nape burjui I" (ativkitt cum surd bur-
juii nostri 1) Si tot drumul borboroseste pi injure pe ticalosii
de burjui" (procliataie burjui I),
Sorocinskul.
Sorocinskul (Soroca, cum i-se zice de ai nostri) e o .

mina mare, sediu de voloste, locuit5 in majoritate de Rusi

de un numgr mai redus de Cazaci, Mari $i Baschiri. Are o
piata vastti, in care se tine siiptiimanal targ, destul de cercetat,
unde se face comert cu cereale, Mat, cu vile, carnuri,slanink
unt, untura etc.
Prizonieri nu sun, prea multi in S. Militia, stlipania de
comitetul deputatilor, soldatilor si luceatorilor (cari sunt destul
de putini in aceasra lume de %rani 1) nu ni g binevoitoare. In
schimb comandantul lagarului de prizonieri (zbornai punct), un
feldvebel cazac ne ajuta cu insnflefire. Cu concursul lui reu-
sim sa adunam pe prizonieri, imp5rtiti pela diferite gazde $i
sti obtinem barki pentru a concentra aci pe voluntarii din district.

Kultubanka.
Chemati de prizonierii romani trecem peste Buzuluk la
satul Kultubanka, asezat in fundatura unei uriase paduri era-
riale. Administratia acestei pAduri Buzulukskoe lestnicestvo
e in myna unor colonisti nemti, al diror sgf, un domn Schnei-
der, a avut grija ca sa umple birourile cu cat mai multi prizo-
nieri nemti, pe Romani, Cehi pi SArbi trimitandu-i in fundul co-
drului ca sa tale lemne. Desi avizat din vreme, acest nacial-
nic" neamt n'a concentrat prizonierii. Trebue s'o facem singuri;
mergand in persoana in prtdure, condusi $i ajutati de un gor-,
nic rus.
La intrunirea ce-o tinem cu prizonierii in mijlocul pa.durii
asisfa cateva .femei din sat. Una din ele furioasa ne arunca
in cursul cuvantarii injuratura : procliataie aysiriti 1" (ticalosi
de Austriaci I). E intaia oars ca and o °car& pe care o Ru-
soalca o face la adresa Austriecilor. Mujicaa asta e furioasa

www.dacoromanica.ro
 BUZULUK. BUZULUK.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 24L

pe ei pentru ca a primit scrisoare dela fiul sau, prizonier in Aus-

tria, in care acesta ii scrie ca Austriecii ii trateaza rau §i ca
it omoarti cu foamea....

Cum trenurile de pasageri nu se mai tie and yin, ne

urcam, dupe ce terminim aci, in fapt de sears, intr'un tren de
marfa (care dircula la fel de rar §i neregulat) pe tormoz"
(platforma, lane' franc). Vremea, de§i se menline frumoas'i3', e
foarte frig, mai ales noaptea.
Pe jumfitate inghefali §i flamanzi sosim catre miezul noplii
la Buzuluk. Qin fericire gazda noastra, simpatica batranii, nu
pregeta. Ea ne incalze§te samovarul. Murmurul acestuia §i abu-
rii .cart sbucnesc. din bel§ug ne invioreaza, iar cele cateva pa-
hare de ceai ne inalzesc trupul §i ne 'fac sa uitam foamea.

De vorbh cu o dhschlifh.
A doua zi de dimineala dupa ce acela§ binefficator sa-
movar ne desmorfe§te oasele, inghelate peste noapte, ne in-
dreptam (cu sold. O. P.) spre gars -pentru a merge la Totkoe.
Mersul trenurilor e complet desfiinlat. Ele yin cand pot §i
pleaca and pot. Personalul e bol§evizat §i combustibilul se
capfita cu anevoie.
Din norocire noi avem ingaduinla sa ne urcam pe ori-
care tren, care sose§te mai de grab& de pasageri sau de
marfa. Primul care se arata e un tren de marfa. Ne urcam nu-
mai decal pe tormozul" unui vagon. Lange noi se a§eaza §i o
femeie. Simpatica la infali§are, ea nu poate fi femeia, cu care
sa se calatoreasa mule§te. S'apoi nimic mai u§or pentru un
strein decal de a inoda o conversalie cu Rusoaicele. Ele stau
bucuros de vorba, tin sa-§i arate inteligenla §i sa mullameasca
prin ea pe inostraner (strein).
Simpatica domni§oara e dascalita (ucitelnila) in comuna
Pogromnoie, situate nu departe de Tolkoe. Ea vorbe§te cu
caldura de rolul mare al dascalitei in Rusia, care are Mafia
analfabeti §i unde poporul este cup de incult. Na norod
16

www.dacoromanica.ro
242 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

tyomnai 1" (poporul nostru e incult), spune ea cu ingrijorare.

Deplin orientate, ca toate intelectualele ruse de altfel, asupra
situatiei din Rusia, ea intelege toala incoherenta vremurilor de
azi $i are cuvinte de aspra mustrare la adresa celor care prin
actele for nesocotite primejduiesc rodul unei indelungate munci
a oamenilor, cari au suferit §i s'au jertfit pentru democratiza-
rea Rusiei §i libertatea poporului ruse E streina Ins cu desa-
var*e de cei cari i§i regrets gandirea §i faptele din trecutul
apropiat. Ea nu mai vrea reinvierea vechiului regim $i nu de-
plange detronarea tarului §i proclamarea republicei. Prefers
situatia de azi vechiului regim. Aceasfa situatie, proprie ori-
cruel mari prefaceri sociale, este numai provizorie, spune ea
§i va dispare imediat ce noile idei si mai ales noua forma de,
stat : republica, va prinde consistenta §i radacini in sbuciuma-
tul sol al Rusiei".
Cu naivitatea-i fireasca mica dascalita Ana I.D. tine se' ne
asigure ca toate intelectele normale din Rusia §i intreg po-
porul rus : tarani si muncitori sunt impotriva reintronarii ve-
chiului regim (am constatat-o in tot lungul §i latul pamantului,
pe care l'am strabatut pane scum Dar cum in Rusia nimic nu
I

e imposibil, cine tie ce mai pot aduce vremurile ?).

Fantezie bogatii, tinand se apara cat mai interesanta si
cat mai placuta entuziasta dascalita e piing de vioiciune in
descrierea trecutului §'a situatiei actuate din Rusia. Suflarea
aspra a vantului, ce ni bate in fate', ii imbujoreaza obrajii. Iai
ochii ei par a avea ceva din albastrul curet al cerului. Ei sunt
facuti parca pentru a reoglinda toate comorile sufletului feme-
nin. Emotioneaza §i sgudue nu numai cand and ca facliile,
aprin§i, de patimile cari clocotesc in adancul tor, ci si cand
se indreapta potoliti §i blanzi, sinceri§i nevinovati spre cea
mai proaspata cuno0intii.
A. D. ne vorbe§te apoi deavalma de Siberia, de cnut, de
nagaica, de spanzuratoare, de ghilotina, de cenzura, de marii
martini, inainte mergatorii revolutiei de azi, de idealul democra-
tiei, de triumful ei, de libertatea gi fericirea popoarelor, care
vor se vie ....
Statia Pogromnoe se apropie. Dascalita tine spuna
se*
cateva cuvinte §1 despre Romania $i se' ne asigure ca totibunii
www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 243

Ru§i regrets perzarea ei . Ramane insa nedumerita $i -o um-

bra de regret alunecii peste albastrul frumooilor ei ochi cand
1-se spune ca nu prin abdicare, ci prin lupla $i suferinta se
fauresc idealele". Or, adauga to varhul ei de conversatie : in
vreme ce osta§ul rus renunta la suferinta §i fuge de lupta,sol-
datul roman continua sail poarte cu resemnarecrucea urcand
hotarat calvarul, care-1 va duce la Inviere oi la biruinta 1"
La Pogromnoie drtscalita ne strange mfina puf in incurcata
(ea ar fi vrut ca inostrantii" sa ramanii multamiti $i entuzias-
mall de ea pane la sfar$it!). Noi regretam despartirea. Lipsiti
de caldura cuvantului $i de cristalul ochilor ei vom simti in
drumul, ce ne mai ramane, numai vravna§ia vaniului, care su-
fla intelit dinspre imparatia de ghiata a marii de nord.

Laggrul din Tofkoe.

Stafia fiind prea departe de comuna Tofkoe preferam sa
scrim din tren pe cand acesta urea panta unui deal. Mancam
o bwala viguroasa de pa'mant, dar n'are a face. Pamantul
Rusiei e sfant" §i face sa fie sarutat. Ne ridicam numai de.
cat, ne echilibram oasele oi talpa spre sat.
Aci ne a$teapta parintele R., sosit de eri. El e gazduit la
o soldatc'e, care voioasii ne pune si noua la dispozitie
casa ei.
Satul Tofkoe, sediul volostel cu acelao nume, e unul din
puternicile sate ale disirictului Buzuluk. Din mijlocul multelor
case de lemn, acoperite cu stuf $i, paie, se inalta numaroase
clidiri de peatra oi caramida, la fel cu cele de pe la noi. lar
peste totalitatea for se ridica atoistapanitoare cupolele stralu-
citoare ale celor trei biserici pravoslavnice.
Comitetul comunal, alcatuit numai din tarani, ne face o
primire din cele mai pretinoase. Membrii lui sail deprins sa se
agraiasca cu titulatura de ntovara$", dar noua, spre deosebire
de altii, nu ne zic Inca tovara§i". Preoedintele pretinde ca tie
de misiunea noastra, adauga insa ca in satul T. sunt putini
prizonieri.
16'

www.dacoromanica.ro
244 IN DISTR.ICTUL BUZULUKULU!

Ca sa nu pierdem vremea rugam pe pre$edinte sit* is ma-

suri pentru concentrarea prizonierilor la primarie, iar pana atunci
not ne indreptam spre lagarul asezat pe o pants de deal, la
distanta de doua verste de sat.
Acest camp de prizonieri e unul din cele mai vaste din
Rusia. El consta din vreo cincisprezece baraci de dimenziuni
uria$e. Dupa cladirea for au fost instalati aci pana aproape la
o suta de mii de prizonieri.
In greaua iarna din 1916-17 tifosul exantematic s'a aba-
tut Para veste asupra acestui lag& $'a inceput sa secere cu
furie pe nenorocitii adapostiti aci. Baracile se transformara in tot
atatea sicrie uriay. Numarul mortilor era a$a de mare incat nu
mai puteau fi ridicati in fiecare zi. Nurnaro$i sanitari $i surori
de caritate (sestrite) au pierit deavalma alaturi de prizonieri.
Lasate zile Intregi in baraci cadavrele inghetate $i lipite de
priciuri trebuiau desfacute cu topoarele pentru a putea fi ridi-
cate $i transportate la gropile din marginea lagarului. Fiecare
minut aproape i$i avea mortul $i fiecare supravetuitor urmarea
infiorat pe vecinul, care se lupta cu moartea, on insu$ surprins
de koala i$i imbrati$a in delir tovarhul mort, de care era apoi
desfacut, dupa zile, tot cu ajutorul toporului.
Vastul lag& Totkoe devenise o adevarata insula a mor-
tilor. Autoritatile ruse, ni-se spune, nu $i -au dat intreaga silinta
pentru suprimarea flagelului. Prizonierii rama$i in viata infie-
reaza $i azi nepasarea Ru$ilor. Delegatiunile Crucei Ro$ii Inter-
nationale $i ale tarilor neutre ad trebuit sa depuna ele lnsa$i
cele mai staruitoare insistence $i sa face sfortari supraomene$ti
ca sä mai scape cateva mii de vieli din ghiarele prapadului.
La marginea lagarului se ridica azi mohorate doua movile
(curgane) uriase, in care i$i dorm somnul de veci circa 20.000
de nenorocili, printre cari cateva mii de Romani.
Ne pleciim indurerati in fata for in numele celor care-i
a$teapta $i cari nu-i vor mai vedea niciodata.
Baracile acestea sunt astazi aproape toate pustii. Numai
in vreo doua din ele mai sunt cativa prizonieri, printre cari cei
mai multi Romani. Restul au fost du$i in able lagare sau risi-
piti pela Ora $i ora$e.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 245

La cererea noastra administrajia lagSrului ii adunti pe toll

cei aflatori aci intr'una din build. J insa $i aceasta, ca $1 ce-
lelalte, a$a de murdara, Irtcat ne credem mai de grabs inteun
vast grajd, decal intro case de oumeni. Cei vreo 120 de pri-
zonieri par a fi ni$te cadavre mobile. Infa$urali in scurtele $i
sdranjoaselg for mantale austriace, ei sgriburesc de frig. De pe
fejele for de cearti se Indreaptii spre cei cari li vorbesc tri$11
si melancolici ochii cuprin$1 de friguri, slabe raze de lumina
ale uno,r opaite in agonie. Un moment avem impresia ca cu.
vantarea noastr8 e un discurs funebru ce se roste$te la capa-
taiul unor morti. Sugrumat de asprimea gerului din baracti $i
de aceasta stranie vedenie glasul nostru se stinge pe incetul.
Iar dela o vreme nu mai putem vorbi. Trebuie sa ne muljamim
cu o conversajie dela om la om.
Birourile administrajiei lagarului sunt Coate pline cu an-
gajaji prizonieri nemji $i unguri. Insu$ $eful e un Neami. Ei
sunt viol, ro$i la fate, plini de sanatate. Bolnavii din lazaret
(spite!) sunt partea cea mai mare simulanti unguri $i nemji.
Comandantul lagarului, un capilan cazac, facut atent $i in ur-
ma protestarii noastre consimte sa inlocuiasca pe ace$11 pre-
tin$i bolnavi cu muribunzii romani din bark'.

Cinstifii mujici, conducatori ai satului Totkoe, ne-au tras

pe sfoarti. Nu numai caji.va", cum ni-a spus predsedalyelu",
ci peste o sutil de prizonieri sunt impartiti pela jaranii din
aceasta comuna. Si tocmai pentru asta concentrarea dela pri-
marie, promise de acela$ pre$edinte, nu s'a fficut.
Ru$ii de-or fi inbracaji in haine nemje$1i on in costume
de mujici, sunt in anume privinti la fel. Ei sunt si raman mai
ales norodul cel mai siret. Si asta o $tiu gi ei, crici in$i$1
1$i zic : Ruskii norod, kik& norod" cpoporul rus e popor
viclean I).
Pre$edintele, ca sä ne potoleascfi supararea, ne promite
ca va concentra pentru a doua zi pe toji prizonierii $i ne pune in
acela$ limp la dispozijie iawcicul comunei pentru a merge la
satul cel mai apropiat, Kirsanovka.

www.dacoromanica.ro
246 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

In satul Kirsanovka.
K. e un sat obicinuit rusesc, cu multe cladiri de lemn
in forma de oblong si acoperite cu paie. Ulifele largi si fungi
sunt pline cu copii. Cafiva sateni ne intampina cu bunafate si
ne indrepteaza la casa oaspefilor" (dom priezjaiuscih). Aici e
incartiruit vechilul satului cu numeroasa lui familie. El ne pri-
meste cu aceas bunavoinfa, care e proprie mujicului rus si
consimte sa ne gazduiasca aci.
Comitetul comunal cu presedintele sau sunt in sedinfa
permanent& ca in toate parfile in Rusia de azi. Starostele de
altadatil nu mai ezista. El a fost Inlocuit cu un comitet so-
viet in fruntea caruia sta presedintele ales de norod. Avesta
hotaraste asupra afacerilor comunale $i la deliberarile lui asis-
fa mai totdeauna si poporul : barban si femei fare deosebire
(0 reinviere a mirului de odinioara cu deosebirea ca alunci,
deliberau si decideau numai capii de familie 1).
Presedintele $i norodul ne asculta cu atennune incordata
si dupe ce infelege . cam cu greu rostul venirii noastre
is numai decal masuri ca prizonierii sir fie adunali In prima-
rie. Parra atunci 8§tept5m In dom priezjaiuscih.
N'am mancat de aproape douazeci si patru de ore. Si
spre uimirea noastra nimenea nu ne intreaba dace ni trebuie
ceva (deli ii stim pe Rusi ospitalieri).
Sofia vechilului ramane incurcal5, cand biruin de foame
ii cerem o bucata de paine (la sate se gaseste Inca din bel-
sug paine alba!) Ea crede poate, ca ton cei din jurul ei, ca not
ne hranim cu ambrozie si nectar. Degraba $i Fara a Inceta sa
ne arunce din cand in cand priviri cercetatoare ii da foc sa-
movarului.

Camera, in care ne gasim e foarte simple. In afara de

dotal lavife, o masa si cateva scaune mici, nu e alta mobil&
Icoanele sunt insa nelipsite. Ele sunt sculele, la care fin rusii
mai mull ca la orice. Toata viala for e legata de puterea si
puse subt supravegherea si proteclia acestor chipuri sfinte. In
ceasuri de primejdie mai ales acestea isi au rostul for decisiv.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 247

La 1771 pe cand ciuma decima populatia Moscovei, mil

de cethieni alergau sa se inchine binefhchtoarei icoane a Mai-
cei Domnului gt ignorand sfaturile doctorilor preferau sh moarg
subt ochii manghitori ai Milostivei Fecioare. Mitropolitul Am
brosie, un om cu o oarecare culture, pentruch a dat ordin ca
icoana sh fie inlaturath gi poporul impiedecat de a se mai in-
china ei, a fost ridicat de acesta din scaunul lui din Kremlin
§i sfit§iat in buchti.
La 1812, pe cand Napoleon s'apropia de Moscova, guver-
natorul ei, faimosul conte Rostopcin, incuraja norodul la rezis-
tenjh pt -I fanatiza cu chipul miraculoasei icoane a Fecioarei din
Kremlinul sfant.
Pe toate campurile de britaie osta§ii rugt duceau cu ei,
altildath, drept talisman aprirritor de primejdii, mici iconije, pe
cari le purtau cu grije la piept.
Astrizi sfintele chipuri nu mai sunt Inconjurate gt adorate
cu evlavia §i fanatizmul de altridath. Ucazul, prin care Elisabeta
Petrovna ordona odinioarrt inspectorilor speciali sa controleze
curhienia icoanelor, e de toll ignorat. Praful gi panzele de pa-
iangen le invhluie pe cele mai multe.

Tot timpul cat stain in aceasta umila cash* de mujici, ugh

se deschide mereu. Satenii curioi lin sh vaza minunea, care a
descins in satul lor. El voiesc sit tie cine suntem §i ce vrem.
Britranii, de cum intrii pe u*e, igi indreapta ochii dare
icoane fac obicinuita cruce (aruncrt cele dintai trei degete
imbinate, pane dincolo de creOetul capului, le coboarfi apoi
incet in jos *i le ficseazh in dreptul stomacului, iar dead le
Acest obicei e reglementat de vechiul Reguiament de Cash
Domostroi,
.
duc la umrtrul drept gt in fine fac punct in varful umarului slang.

alchtuit de faimosul pops SilveStru, ministrul lui

Ivan al IV -lea). Dupe ce -pt fac cruces gt spun un cucernic Hos.
podi poirdluf (Doamne milue§te), ei saluth pe cei din cash cu
obicinuitul : Sdroskuite (trhitil).
Tinerii, cari n'au apucat vremea iobrigiei de odinioara sau
p, ntruch sunt prea departe de aceastri vreme, nu-§i mai fpc

www.dacoromanica.ro
248 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

cruce. Ei se strecoara simplu printre ceilalli oaspeli 5i deaici

spioneaza cu atentiune pe cei doi streini.
Intreg acest norod, adunat ca la clack ne face o clips im-
presia vitelului, care sta la poarta noun. Dumnezeu Stanfill 5tie
ce se petrece in capetele aceslor oameni, cari stau tacuti 5i se
multamesc sti priveasca. Pare di Ii vorbesc numai ochii. Si ce
ochi I Niciun semn de salbatticie, de cruzime sau de brutalitate
1.
nu se poste ceti in cristalul tor. Ei par a reoglinda, °data cu
imenza for ignoranta, o profundtt bunatate, foarte mull bun simt,
un mare spirit de ingaduire 5i o sincere pornire de a ajutora
pe deaproape.
Vechilul rupe cel dintai tacerea. El ne Intreaba, pe cand
credem ca va fi pace? Toata lumen i5i incordeaza atentiunea 5i
toil ochii se ficseazii ca concenirati de un curent electric asu-
pra noastra.
Fiecare cuvant din raspuns cade asupra for ca o sentinta
inapelabila. Nimenea nu -1 discutti. Avem insa convingerea ca
dace un all nadragar skein ar sustine contrarul celor spuse de
noi, cuvantul lui ar fi considerat tot a5a de infalibil. Acesle
capete sunt accesibile de orice contraste, de orice imposibili-
tali 51 Bata de a-si sugera orice minune, dar 5i de a se insu-
Heti pentru tot ce e nou 5i mare ca $1 pentru tot ce e nectar
$i nebulos, dar imbracat in contururi ademenitoare.
Creierul for e un teren tot Aga de prielnic pentru lozin-
cele, cari se arunca astazi cu gramada pe piala, ca cernozio-
mul pentru cereale. Orandoarea unora din aceste lozinci: ca pa-
ces, exproprierea piimantului, impartirea averei celor bogati
aprinde cu twirl*" fantezia 5i de altcum a5a de bogata a Ru-
5ilor. Lenin e pentru aceasta fantezie, pentru superstifia 5i fa-
talitatea, de care sunt pline capetele norodului de rand, incar-
narea acelui spirit anonim, de mull a5leptat, care be va face cu
putinta sa/ traiasca deaci incolo fare munch* 5i fare griji, ca in rail
Ignorat cu desavar5ire de guvernele de 'Ana acum, tinut
departe de orice invatatura 5i de orice indrumare politica, avttnd
contact numai cu cinovnicii, cari incasau birurile (impozitele)
sau cu cazacii, cari il duceau in bataie on it pedepseau pen-
tru orice vina lovindu-1 cu cizma 51 cu cnutul, este firesc ca

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 249

acest popor s5 fie astazi mediul cel mai bun pentru lozincile
risipite cu st5ruinj5 $i din bel$ug de .capit $i propoveduitorii
revolujiei sociale, de" azi
In atatea randuri l'am auzit recunoscand di el e tyomnai
norod" $i ace$ti oameni adunaji azi in jurul nostru in acest
staul ni-o spun, dup5 ce le dam unele 15muriri in privinja
atzboiului $i a condijiilor de vials din alte j5ri, Fa ei sunt in-
culli, ignoranji .$1 nu $tiu ce e bine $i ce e r5u. 0 carmuire
injeleapt5, reforme aduse la limp $'a bogat5 distribuire de $coli
poporale in toate satele, ar fi putut preveni poate furtuna de
azi $'ar fi facut din acest popor cu o jar5, atilt de plin5 de bo-
g5Iii, unul din cele mai cu stare $i mai pacinice popoare din
lume. Predispozifille lui pentru superstifii, fatalizm si misticism
ar fi fost in orice caz mult temperate.
....Si fiindca toate aceste miisuri preventive nu s'au luat,
ace$ti infunecalia vor crede cu fanatizm in Lenin $i tovarhii
nil, tot a$a cum odinioar5 credeau in fal$ii descedenji de jari :
Dimitrie, Peiru, Alexe etc. si-i vor urma, cum i-au urmaf pe
ace$tia $i mai tarziu pe Stenko Razin, pe Pugacev, pe Antonin
Petrov si pe alii aventurieri.

Samovarul e gala. Femeia vechilului ne serve$te ceaiul in

b5rd5ci (cani) marl de Fut, la cari adaog5 $1 hate -o puternic5
felie de paine alb5. Aceasta e mancarea obicinuit5,- ambrozia
$i nectarul, Ru$ilor. Proporjiile uria$e'ale samovarului ii ing5-
duie gazdei sä impart5 ceai $i la vreo caliva btitrani $i oameni
mai cu'vaz5, cari it beau Orland o bucalica de zahar in gur5
(precusc5).

Prizonieril adunaji la prim5rie ne spun di ei au fost pane

in primavarg in lag5rul din Tojkoe, $i ne istorisesc ingrozill
cumplitele suferinje indurate acolo. Ei sunt bucuro$i de a
merge la Romania", nu numai pentruc5 vor s5-si face o dato-
rie de sange, dar si pentru a sc5pa de perspectivele unei rein-
toarceri in acel lager. (Taranii $i pomescicii, cum am mai spus,
au nevoie de prizonieri numai in timpul muncii campului. Este
deci aproape vremea cand ei urmeaza s5 fie retrimi$i in lag5r).

www.dacoromanica.ro
250 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

Sears gazda noastra aseaz5 cele dour' lavite goale in

mijlocul casei $i ne pofteste s5 ne odihnim. Vechilul, sotia lui
si cei vreo opt copii se trantesc pe jos, intr'un colt at camerii.
Ei se invelesc cu paturi vechi, rupte, tar drept perini au niste
saci umpluti cu pale.
Paturile" noastre sunt asa de strimle, Inca! numai ficsati
pe spate ne putem p5stra echilibrul. Mainile ni le asezam in
cruce pe piept sau le I5sa'm s5 atarne in laturi. Ciipatai ne pu-
nem, ca de obicei, vestonul §i ne invelim cu mantaua. tar as-
ternut avem lemnul.
Dupe ce se stinge lampa, svabir (taracanii) de toate ma-
rimile se scocioresc din ungherele casei, din podele §i crep5-
turile peretilor $i se indreapta la Mac. Ei ne asediaz5 cu insis-
fella din toate partite. Unit ne alac5 urechile, aljii ochii, gura,
nasul. Ca sr' scapam, ne invelim fata cu mantaua, ne infii§u-
ram capul cu vestonul, dar flecsibili cum sunt (ca niste torpile)
taracanii tai fac din nou drum spre urechi, nas etc. Incercam
zadarnic sr' ne ap5r5m si luplam cu ei pans pe la miezul
noplii, catid vazand ca nu e chip sr' -i invingem, ne sculam s'a-
prindem lampa. Un zumzet puternic umple camera in clipa
cand se face lumina. Cei ce dorm pe jos vechilul cu toil ai
lui sunt inmormantati subt o imens5 masse de gandaci, cart
se ingrarrilidesc la gura si nasul for ca grecii la puscarie. Dar
rusii habar n'au, ei dorm bustean.
Ne mai putand ramanea aci trezim, cu mare trudit, pe
vechil si1 rugam sit ne caute o c5ruta, c5ci trebuie sä plecam
la Tolkoe. Mirat de hotararea mastrii el ezita un moment, dar
apoi consimte s5 mearg5 cu not la primarie pentru a cere
deaci o calla Din fericire intalnim caraula de noapte, care
ne face rost de o drosc5 cu un cal.
Ii zicem limas bun simpaticului vechil si o lua'm to drum.
Calul, obicinuit cu drumurile regiunei, strabate dibuind si in-
demnat mereu de -stiipanul sau, bezna intunecoas5 §i pustiul
vastuluit camp. Dup5 cateva ceasuri de drum ajungem in fine
la cartierul din Tolkoe. Soldatca se trezeste §i ne deschide
usa mirath. In Linda &Maim prig intuneric peste trupuri trantite

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 251

pe jos, deavalma. In patul nostru horcaie cineva. E un trup

uria$. Soldatca it evacuiaza degrabii $i ne face rost de odihnii.
N'am mancal de mull, suntem fliimanzi, dar somnul e de
astiidata mai bun decal painea.

Comitetul volostei Totkoe n'a concentrat nici de astiidatil

prizonierii. Pre$edintele nu s'a tinut de cuvant. Vechilul, un om
Jot atilta de simpatic ca $1 cel din Kirsanovka, dar mai de$tept
$i mai entuziast decal acesta, ne Iiimure$te di pre$edintele $i
comitetul, de acord cu tot norodul, sunt impoiriva ridicarii pri-
zonierilor, deoarece ei nu aprobii rfizboiul $i strigii ca lumea
nu trebuie sifi se mai bats (nye nada voievaty bole 1)".
Ne avand incatrau $i pentruca pre$edintele $i comitetul
nu se mai aratii pe la primarie adunam, cu concursul vechilu-
lui, not in$ine pe prizonieri.
La intrunirea, pe care o tinem inteuna din cele trei $coli
primare din Totkoe yin o multime de feciori, originari din Ar-
deal, Banat $i Bucovina. 0 buns parte din ei ,au fost in neno-
rocitul lagSr din apropierea satului. Intretinuli insa bine de mu-
jici, ei stint acum pe deplin restabiliti.
La adunare asista $i doi cadeti, medicinistul D. $i inviitii-
torul P. Iar printre nelipsitul auditor rus se strecoarii $1 vreo
trei d5scalite, cari insufletite pentru batalioanele femenine" par
mai gala de jertfil dead ofiterii austriaci, cari le fac curte.

BStranul Oran, proprietar instarit al casei, in care locuim,

e tin om deslegat la grai. El vorbe$te de vremile glorioase ale
Rusiei $i critics pe cei cari $iau perdut disciplina de alit'
datS. El vede cauza rgului in lipsa acestei discipline $i ofteaza
mereu constatand ca nu e disciplinii (nyet disciplina)".
lar soldatca, nora lui, o femeie sdraviinit $i plinS de tem-
perament, ocare$te noua stare de lucruri din sat $i regretS se-
riozitatea $i priceperea star$ului, scos din slujlatt $i inlocuit cu
predsedalyelul", ales de oamenii cei mai saraci $1 mai de-
zordonati" din sat.

www.dacoromanica.ro
252 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

In zorii zilei ne sculam pentru a pleca mai depute. Sol-

datca ne Incaseaza cu strajnicie. Ea nu intelege sa alba de
loc consideratii de ospitalitate fate de niste burjui" (ori cat de
protivnica ar fi predsedatyelului" proletar I).
Stalia e la distanta de vreo trei verste de sat. Desi de-
partarea e mare si e intuneric, preferim sa mergem pe jos de
teams, ca sti nu mai cadem pe mana vr'unui dusman al pred-
sedalyeluluial

www.dacoromanica.ro
 Prin ceara intuneric.
Barabanovka
Cand in dimineata zilei urmatoare ajungem la stajia vo-
lostei Barabanovka e Inca intuneric. Ca de obicei o luAm pe
jos $i pe dibuite spre sat.
La primarie caraula un Rus Inca supus ne deschide
u$a $i ne las5 inauntru. Rupji de oboseala ne intindem trupu-
rile pe cele doua mese de brad din canjiliarie" $i mojaim aci
pang la ors cand norodul Incepe sa vie la primarie.
StarWna (primarul volostei) e printre cei dintai cari so-
sesc. El are aierul unui urs, e$it scum din pfidure. Faja lui se
perde intro incalcitura de par alb $i tepos, lumina, de scapa-
raffle celor doi ochi mici, surf, ce ja$nesc indrasneji din orbite.
Vestit de sosirea noastra el se grabe$te sa intampine pe oas-
pejii sosiji, ne salute pi ne sfredele$te Indelung cu ochii lui
mici ca pe ni$te fiinje cazute din tuna. Uluit el depune sfor-
jari estraordinare ca sa priceapa lamuririle noastre. Nici el,
nici tovara$ii, cari Il Insojesc $i nimepea din lumea care mai
vine dupa el $i care ne ficseaza ca halucinata, nu $tie ce-i aia
Romania, unde, pe care planets se gase$te ea $i ce vreau oa-
menii cari pretind ca graesc in numele ei. Si cum, dupa $tiinfa
acestor huni mujici, Rusia e fara Inceput $i sfar$it, cuprinzand
in hotarele ei aproape tot parnardul pi pentruca in aceasta
imenzitate se gasesc numeroase craiuri" (jinuturi) $i fel de
fel de neamuri, ei socot ca $i Romania va fi vr'un limit de
acestea, ascuns in vr'un colt departat al pamantului rusesc $i
locuit de vreun norod cu ochi $i cu urechi.
Dar batranul cap al volostei nu poate mai ales Injelege,
cum naystrifir vor putea lupta alaturi de Ru$1, cfind ei sunt
du$manii pravoslavnicului norod I?
Dupe ce insa varsam in creierul lui Ifimuririle ca Intr'un
ciubar fara fund, starostele i i indrepteaza in fine pe Incetul

www.dacoromanica.ro
254 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

trupul, Ist ridica ochii de subt sprancenele stufoase $i toat5

masa de p5r, care-i acopere fain, prinde a se lumina str5lucind ca
o p5dure, patruns5 de razele timide ale soarelui de dimineat5.
... Vot kakaia istoria 1?" (Asia vfi fu povestea I ?), stri-
ga bfitranul ca un Arhimede oarecare : eurika. In realitate el
nu pricepe nici acum nimic, dar socoale c5 e in fine timpul
ca sa arate ca a inteles de ce e vorba.
Mujicii din sat, atalia cati sunt, afland de sosirea noastrii
es toll din cocioabele for si alearg5 la prim5rie sa vaza pe
musafirii venni in satul lor. Asezati aci la spatele lui Dzeu, ei
n'au lual inch' cunostintfi de organizatiile revolutionare, p5s-
treaz5 pe starsina for $i se supun Inca poruncilor lui. Totusi
fiind $1 ei vefismasi ai rfizboiului pi afland ca noii venni sunt
pentru el, ei se retrag rand pe rand din cantiliarie", se fixea-
za murmurand la oarecare distant5 $i de aici spioneaza cu
priviri intunecate pe cei doi streini.
Starsina da porunca caraulei sa adune prizonierii din sat
la prim5rie $i trimite vorbil la catunul Gameleouka, care se tine
de aceast5 voloste, ca sa fie adusi aci $1 cei de acolo.
In asteptarea prizonierilor incerc5m sa slam de vorbii cu
norodul adunaf in juruf prim5riei. Dar ursuiii mujici ezita sa
inoade vorba cu noi.
Warbati $i femei, imbricali in lungi cojoace soioase, ne
privesc pe sub sprancene cu urn. Ei $opotesc ca noi suntem
contra pacii $i c5 o sa be imputin5m $i mai mult painea. far
cand le cerem paine, on alte alimente pentru bani, ei dau din
umerl $i spun ca n'au. Zadarnic ne plangem ca n'am mancat
de o zi, ei raman nemilostivi. Si numai tarziu, dupfi multii in-
sisten15, o baba cu ochi de sobolan se indura sa ne den ca-
teva oufi fierte. Ne cere ins5 o rubla de ou.
B5tranul staroste clipind din ochi pi silindu-se sa -$i ina-
bu$e adev5ratele ganduri ne vesteste dup5 vreo dou5 ceasuri
ca prizonierii sunt dui 'la camp $i ca nu-i poate aduna. Ade-
v5rul e ca taranii 1-au ascuns $i nu be ing5duie sa vie la upra-
vfi ca sa nu fie dui la razboi ". Ii adunarn insfi noi cu ajuto-
rul celor trei voluntari, cari ne insotesc.
Cei dela Oameleovka intarzie asemenea sa vie.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 255

In satul Bordiga.
Dela Barabanovka plec5m cu iawcical volostei spre co-
muna Bordiga.
Abia esiti din sat intalnim vreo doisprezece aystriti". Sunt
prizonierii romani dela Gameleovka. Ii oprim $i stem de vorb5,
iar piirintele R. se intoarce cu ei in sat penfru a-i inscrie.

Infundat in cutia de nuiele din drosca iamscicului merg

singur spre Bordiga. Cei trei cai alearg5 sburdfind peste stepa
nemarginit5, al caret pustiu mohorat e turburat din cand in cand
de rare carduri de corbi.
0 ceat5 groasii, umedfi $i rece, ca ghiala invaluie campia.
Soarele abia se vede. El pluteste in negur5 ca un glob de
plumb si pare el insu§ inghetat.
Dar dela o vreme negura se mai subtiazi. Global solar
isi mareste proportiile si cateva raze aurii isi fac timide loc
prin ea $i coboarfi Incet, lipsite de putere, ca ni§te lungi $i in-
finite s5geti de ghial5 peste campul mohorat. Iamscicul de pe
lavita din fat5 indeamn5 mereu caii. El pare un punct mobil,
care se rostogoleste cu iuteala vertiginoas5 peste o infinit5 fa-
sie a globului pfimantesc.
Dup5 trei ceasuri de drum se desluseste in fine in zare
satul Bordiga. La marginea lui se inalt5 ca niste uriase pasgri
de prada doufi mori de yard, cari simbolizeaz5 parc5 si infini-
tul acesta si lumea, care-I locueste si sguduirea care sgaltaie
astfizi din temelii imprirglia mustilleasa

Bordiga e asezata aproape in intregime pe cele doug la-

turi ale unei sosele nesfarsit de lungii si foarte larg5. Infitisa-
rea acestui sat (selo) e aceias ca a majoritatii satelor rusesti.
Sat de gospodari cu stare material5 mijlocie sau submijlocie.
Pe uliti pujdinfi de copii I Biserici $i copii Ru5ii an
berechet.
La primarie nu s'a facut Inca nici-o schimbare. Valurile
revolutiei se pare ca n'au ajuns Inca nici pe-aci. Ele se revarsa
cu iuteal8 de fuiger la orase, dar in satele indepartate, ascunse

www.dacoromanica.ro
256 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

la spatele lui D-zeu, lipsite de posts st telegraf st unde dezer-

torii Inca n'au descins pentru a propovedui rivuliulia", raman
in stadiul uruitului departat, pe care fantezia mujicilor incearca
sa-1 esplice in diverse feluri.
Starostele, un om de varsta mijlocie si incruntat la privire,
ne primeste cu raceala lumii din vremea mirului",.
La sborndi /lurid (azilul musafirilor) cativa mujici, vechi
exemplare de Schili, stau de vorb5. Pe perelii de 'Arne si sfre-
debt! de cari ai localului Marna aceleasi primitive icoane, pline
de praf si afumate de fumul samovarului, incropit pe o veche
mass de brad. Mujicii impreuna cu gazda casei sed pe cele
cateva lavili murdare, cari mai servesc si drept paturi pentru
drumelii abatuti aci si fumeaza mohorca din niste mici pipe de
lemn, argasite. Ei primesc uimiti pe noul venit si au aerul ca
$i cum s'ar gasi in fala unei vedenii. Gazda da degraba foc
samovarului s'apoi se sileste sa incillzeasca cu tizic cuptorul de
caramida din collul odaii.
Norodul afland de sosirea musafirului da fuga la sbor-
nal punkt".
In fala acestei gramezi de barbi incalcite, de mustati ce
se pierd in barb! si de plete dezordonate $'a acestor chipuri
copilaresti de femei am o clips impresia ca nu ma gasesc intre
oameni, ci inteun lan inpotmolit de maracini si erburi primitive.
Incerc sa stau de vorba cu aceste vietuitoare. Nimic insa
din realitatea cuvantului nu poate atinge departarile, in cari rii-
taceste fantezia for. Ei stiu doar atilta ca Rusia nu mai are tar.
Si nu-1 regre15, caci tar in limba st viola for, va sa zica cazac,
cinovnic, pomescic, cnut, suferinla, iobagie, bir st razboi.
Dar dad' Rusia nu mai are tar $i tot raul de odinioara a
disparut, acesti mujici socot, ca maximul de bine trebuie sa
descinda imediat si din plin in satele for, asa cum $i-1 Inchi-
pule ei cu bogata for fantezie. Ochii for surf, bruneti sau al-
bastri cauta inlacomiti toiagul magic, care va face ca din vaz-
duhuri $i din plin senin sa le caza in barbs samovarul, painea
proaspat5, ciorba (Sc!) si cotletul $i in loc de apa sa ploua
vodca.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 257

Mirul de altadatii.
Coborfiti dupe oarecari sfortiiri in lumea realitatii cei adu-
nati, dupfi ce intre ei si noul venit se stabileste o oarecare
apropiere, incep sfi se plfingei de necazurile tor. Ei se jeluesc
ca painea e putinel (nyet bleb I) si ca peimantul nu le ajunge.
Bfitranii pomenesc cu duiosie de mirul" de altfidatei and
vecea" adunarea capilor de familie distribuia sfitenilor,
dupg numfirul membrilor familiei $i pe ate zece ani, fie loturi
complete (12 desiatine), fie mijlocii (peste trei desiatine), sau
loturi minime (un desiatin) pentru folosinta (proprietatea rama-
nand a cumunei). Dupet sloboda", data de Alexandru al II-lea,
spun acesti beitrani, seitenii au reusit sfi-oi improspiteie si se-pi
multiplice stocul de Omani, grade darniciei acestui tar. Dar
asteizi cand populatia satelor s'a inzecit aproape, parnantul nu
mai ajunge pentru WO.
Mirul sau sistemul de distribuire, de folosire $i de cul-
tura al piimantului de altadata e aproape pretutindeni desfiintat.
Comuna nu mai are Omani de distribuit pentru toti satenii,
iar cel impartit odinioarii a riimas in mainile familiilor de atunci
Si cei veniti pe urmil s'au adaugat la clasa proletarilor sau a
celor lipsiti de pamant. 0 lege (cea din 1906, zisa a lui Sto-
lypin) a perpetuat folosinta transformand-o in proprietate parti-
cular& care piing atunci era un privilegiu at boerimii. Cei fare
Omani cer sa li-se dea $i tor. Revolutionarul strigat: zemlia
(Oman°, la care democratia ruse a adelugat pi pe acela de
voila (libertate), flutura astfizi pe buzele tuturor sfiracilor din
sate, si dacei in !recut, pe and ucazele lui Feodor Ivanovici,
Boris Oodunov, Petru cel Mare ii legau de glie, ei spuneau
timid : spinarea noastrfi e a boerului, dar peimeintul e al nos-
tril", asteizi ei se gfindesc sa -1 is in Intregime pe seama tor.
(Acesti saraci bedniaki par a fi puternica armatil auxiliarii,
cilitre care se indreapai chemator Vladimir Ulianov Lenin din
ascunzZitoarea lui I).

Ignorfind rostul reizboiului si pornind in judecarea lucru-

rilor esclusiv din firea for simplistfi, pacinica, sentimentala gi
17

www.dacoromanica.ro
258 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

umanitara este firesc ca acesti mujici sa fie ostili razbolului

$i foarte doritori de pace. Batrani si tineri cer ca pacea sa se
incheie faril zabavil. 0 cer $i pentru motivul ca niciodata raz-
boiul, purtat de ei $i de parinlii lor nu li-a adus nici-un bine.
Pe urma lui au profitat numai foarte putini : larul, boerii (po-
mescicii) $i cinovnicii $i dimpotriva soartea lor, a celor multi,
s'a inraultilit de obicei dupe fiecare razboi, chiar dad' acesta
s'ar fi sfarsit cu cea mai risunatoare victorie. lar astfizi mai
ales, fiecare Rus, care i$i castiga existenta cu truda palmelor
proprii spune ca o pace incheiatil fara victorie, arinsemna pen-
tru cei multi si trudili maximul de bine.
Pornind din aceste staruitoare preocupari de pace, un mu-
jic cu ochii blanzi $i fire asezata ma intreabil incurcat de ce
not Romani; vrem sa ne batem cu Ungurii $i Nemlii, ca door
sunt $i ei oameni..." Tace insa si face semne de aprobare, im-
preuna cu ceilalti, and it lamurim ca ungurii si nemtii sunt
cinovnicii si pomescicii tariff noastre $i ca ei Iipsesc de liber-
tate $i Omani pe mujiciia nostri impunandu-le cu deasila sta.-
panirea tarului" dela Viena.

Taranii rusi sunt Fara indoiala un popor iubitor de liber-

late si de adevar. Sclavia, in care au trait atatea veacuri, a IA-
sat insa urme adanci asupra lor. Tintuiti de glia boerilor ei au
fost constransi sa -$i inabase in toata aceasta vreme inclinarile
lor fires% n'au renuntat lash' nici °dela la nadejdea de a fi li-
beri $i tratati cu dreptate.
lata pentru ce acesti mujici sunt Inca timizi, tacuti, retrasi
$i neincrezatori si in acelas limp dornici de a descifra cu con-
cursul fanteziei lor bogate taina prezentului 5i f5gaduielile
viitorului.
Ca sa li poata esploata $i trupul $i sufletul, stapanirea de
alladata a ignorat s'a neglijat intentional educatia lor. Boierii
nu li-au dat carte, ad socoteau ca massele populare cu cat
vor ramanea mai inerte si mai inculte, cu atat vor putea fi mai
usor stapanite 5i esploatate.
Aceasta condamnabila inconstientil iii deseneaza lash'
chiar in aceste clipe sinistrele contururi ale razbunarii de ratline.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRIC,TUL BUZULUKULUI 259

Masse le acesfea setoase de libertate, de Omani $1 de

pace, dar ignorante ele ins5$i pan5 la incon$tienta sunt ast5z1
o grozavii ameninfare pentru ins. fiinta statului rus. Cateva lo-
zinci, aruncate cu u$urintii, cad pe pilmanf telinos, patrund in
aceste inimi naive $i vor face ail se inalle deacolo buruiana
primejdioas5, flare adormita de demult, poftele acumulate 4i
iniibu$ite pima acum cu sila $'atunci va urma inevitabilul prfi-
pad. Bunfitatea, blfindelea gi naivitatea, slabfi coaje care lea
inchis pfinfi acum, se va sparge cu u$urintil $i torentul de r5z-
bunare $i distrugere nu va mai putea fi oprit de nimeni.
Ce pace! ca au fQst asa de orbi, de egoi$ti $i de lipsiti
de prevedere boierii" for ! Cu acest capital de bunatate, cre-
dintfi, devotament, blandete 4i nobletii sufleteasca al marei ma-
joritati a poporului rus, ei ar fi putut cladi o larg, pe care ni-
mic $i nimeni n'ar fi putut-o clinti.

0 statistic dupb
calapodul de acasii.

In dup5 ameaza zilei soseste in uprava din Bordiga un

cinovnic, insolit del un personaj cu ochelari, cu un nas co-
roiat $1 care vorbeste ungureste.
El yin sä fac5, urmfind unui vechi ordin al statului major
rus, conscrierea prizonierilor din B., dup5 nationalitiiii.
Personajul cu ochelari, un prizonier semit dela Buzuluk
spre uimirea noastra trece pe toll prizonierii chemati la pH-
merle, fare deosebire de nationalitate, in rubrics ungurilor.
Surprins asupra fal$ului $i in urma protest5rii noastre, el
e nevoit se face corecturile cuvenite. Dar... norodul rus, a-
dunat in numer destul de mare la upravii, protesteazii. El crede
ca omul cu ochelari $i cinovnicul sunt solii p5cii, cari au ve-
nit aci ca sa semneze cu prizonierii aystritia angajamentul
de repatriere.
Protestarea inceleala numai dupe-ce vreme de mai bine
de o jumatate de ceas turnam in aceste capete markinoase
lamuririle de circumstanta.
17°

www.dacoromanica.ro
260 IN DISTRIC7UL BUZULUKULUI

Luminat, norodul e acum cu greu refinut de staroste ca

sa nu-i face judecata pe loc concipistului.

Intrunirea dela *coal.

Seara cei patruzeci de prizonieri romani din B. se aduna
in scoala s'odata cu ei si un mare numar de sateni in frunte
cu preotul satului.
Prizonierli nostri asculta cu o fireasca emofie cuvantul o-
fiferului roman.
Mujicii asculta $i ei cu cea mai Incordatii atenfiune a-
cest cuvant. Nu infeleg nimic, dar sunt convinsi ca in aceasta
limbs streina se spune ceva nou si ei ar vrea sa descifreze
din ea acel ceva, care li-se pare di in limbs for nu li-se spune.
La sfarsitul cuvantarii ei stiricesc staruitor pe prizonieri
incercand sa afle ce li s'a vorbit.
Chemarea la razboi nu-i incanta Ins de loc si pe cand
prizonierii semneaza Angajamentula de inrolare in armata ro-
mans cafiva Rusi mai tineri striga din fundul sent: Nam nujno
hleb (vrem paine, ceia-ce echivaleaza si cu: vrem pace I).
Preotul, care in ochii lui albastri poarta ceva din scanteia
Slujilorului adeu6rat a lui Potapenko intervine si ne cere sa
nu ne emolionam, .caci poporul e Iniunecat (tyomnai) si nu In-
felege rostul sublim" al misiunii noastre.
Drept raspuns la aceasta intervenfie din acelas fund de
sale se indreapta asupra smeritului batyusca" niste priviri, pe
cari palidele licariri ale lampei de petrol le fac $i mai sinistre
de cat sunt. In ele se ingramadeste parca toata ura, pe care o
poate rodi sufletul omenesc.

$oapta unui frontovic.

Tarziu, aproape de miezul nopfii voluntarii ne conduc pe
drumul pierdut in ceala si Intuneric la Sbornai punct.
Vechilul deaci, trezit, aprinde degraba opaiful ai cu blan-
d* ii arata musafirului lavifa, pe care se va odihni peste
noapte.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 261

Cu brajele spanzurale in aer si toaty noaptea calcat de

taracani (svabi) ma odihnesc ca peo cruce. 1saidejdea in zile
mai bune imi ajulA insa sa apuc ziva intreg si siinatos.
Voluntarii, gala de drum, mg asteapiii deja des de di-
mineaji. 0 luam pe jos spre gara, care e cam In douti verste
distanirt.
La esirea din sat un Rus de-o foarte masivy constitujie $i
imbrAcat cu manta sure military ne aline calea.
E fost frontovic" (soldal de front) s'acum primal dezerlor
in Bordiga.
Rejinand pe voluntari mai in urmli el incearci sa-i abatii
dela hotararea lor. Le spune di vine de pe frontal roman si
ca in Romania e jale mare. Soldajii mtlinancii numai mamaliga
muceda si fasole cu gandaci, sunt imbriicali in sdrenje si'n
picioare poarta opinci rupte. Flamanzi, goi si blitufi de nemji
ei fug acum dela front $i ameninjA cu revolulia pe burjuii dea-
colo", starue agentul anarhiei.
Voluntarii it ascultil tiicuji pang la sfarsit. bar cand ter-
ming ei ii strang mane cu tArie sii spun rfizand : Acu ramai
siinatos Rusule si sa ne vedem cu bine ... pe lumea cealalfa 1"
Mtitahala bolsevicit ram/me ziipacit locului, nu mai are ce
spune. Tarziu numai, pe cand ne apropiam de gara el iii face
palnie din palms si ne striga cat poste : S Bogom tovarosi 1"
(SA vit ajute Dumnezeu tovarasi I)

Un azil ambulant.
DupA o asteptare de cateva ceasuri irenul soseste, ca de
obicei, cu mare intarziere. Din usa unei tiopluste" se des-
prinde figura durdulie, vioaie a piirintelui R. El vine dinspre
Barabanovka. Cu multa truda ne facem si not loc aci.
Tioplusca e piing cu pasageri derivand din toate clasele
sociale. Bogati si saraci, mujici si ciirturari se amestecii unii
cu alli, formand un tot foarte pistril $i stand unii in picioare,
allii intinsi pe bfincile murdare. In mijlocul ei arde de zor o
mica sobira, in care pasagerii aruncii pe rand lemne verzi sau
carbuni, furaji de prin gari,

www.dacoromanica.ro
262 IN DISTRICTULBUZULUKULUI

Murdar5, plin5 de coji de seminje, populattt cu acest exo-

tic amestec de fit* umane, imblicsit5 cu fum de mahorca si
cu alte diverse miasme tioplusca aceasta are aierul unui si-
nistru azil ambulant. Dar Rusii traiesc s'aci . - . ca in familie $i
discute, ca de obicei, evenimentele zilei.
TO sunt pentru pace si protivnici razboiului. Fiecare
crede c5 odat5 cu Incheierea p5cii, raiul se va cobori pe p5-
mkt si toll oamenii vor trill ca in salmi lui Avram.

De pe o banc5 mai ridicat5 $i plinii de carbune o femeie

usc5liv5, inf5surata inteun lung suman proletar si clipind mereu
din ochii ei marl, muncifi de sbucniri nervoase, o Spiridonov5
romantics, conduce firul vorb5riei. Ea prof** diderea apro-
piatii a burjoaziei", pr5busirea capitalului si pieirea tuturor
burjuilor", cari esploateaz5 clasele muncitoare. Iar in pauzele
vorb5riei, sibilica profetes5 a dictaturei proletare crap5 sgo-
motos seminte de floarea soarelui 5-apoi continua a-si depana
profeliile cu aceias iutea15, cu care-si dumica seminjele.
Cu un aier de mandrie ea fine s5 informeze auditorul c5
barbatul ei are aceleasi vederi revolutionare ca si &Ansa si c5
el voind s5 fie consecvent cu aceste vederi a p5rasit frontul
burjuilor" si s'a predat nemtilor in prima ciocnire.

Ceva mai incolo, intr'un colt al vagonului, ni-se inflifieaz5

un tablou ce s'ar putea incadra in Azilul de noapte" a lui
Gorki. Un trup de femeie, din ale carei sdrente se desprinde
o Ng galbena parand adormila pe vecie, sta intinsa pe scan-
durile murdare. La pieptul ei o copi15, panda' si ea ea o lu-
min5 de cear5, pe jum5tate goal& Intinde disperati sforcurile
vinete ale mamii.
Un al doilea copil, acesta o fetitli ca de vre-o 3 ani, cu
trupul galben, pe care nu-I poate acoperi hainufa sdranjoas5,
se joaca nestiutoare cu niste surcele la picioarele nemiscate
si cr5pate de trud5 ale femeii adormite.
Din trupurile ambilor copii, chinuili de bube ca si din
acela al mamei for se desprinde un miros inalusitor de mort.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 263

Noi ne avem mica noastra bucurie. lin om, care sta,

pe o bandi din fundul oziluluia, imbracat in Wale militare 0
avand o infatiwe prietineasca istorise0e celor ce vor sa-I as-
culte ca el a fost pe frontul roman, unde s'a simtit foarte bine.
Are cuvinte entuziaste pentru camarazii sat romani, le lauda
virtutile omene0i §i -militare 0 vorbe0e cu respect §i cu matt-
nire de suferintele lor.
Cei din jurul lui it asculta cu interes. Ei nu prei inteleg
ce sunt aia Romani" i nu tiu daci ace0ia sunt pentru pace
sau razboi, pentru burjuig sau in contra lor.
De aceia intrebarea unuia daca Romanii sunt cu not sau
contra noastra (za nami ili protiv nas?)" poate da loc la fel de
fel de supozitii.
Deocamdaia ei, locatarii acestui azil, par a fi protivnici
Romanilor, cad se uita cam cu coada ochiului la cei cari in-
fatieaza chipul romanesc. Cred, probabil, ca Romanii sunt bur-
jut' 0 du§mani ai pacii.

www.dacoromanica.ro
 Prin toate greuratile la datorie.
Plecarea voluntarilor din Sorocinsk.
Voluntarii adunali in Centrul" dela Sorocinsk au fost
adusi aci $i cei dela Buzuluk incep sa devinh neribdatori. Ei
cer sa fie trimisi cat mai de grabh In Kiev. Atmosfera Soro-
cinskului nu le mai convine. Prizonierii streini, secundali de
Rusi, fac cea mai urath propaganda. Ei li spun voluntarilor ca
Romania e sdrobith gi ca °data cu Rusia va capitula si ea.
Starue apoi asupra dezastrului Italiei si svonesc ca Americanii
au fost gi ei infranji. Antanta, spun ei cu trufie, se va inchina
in curand Oermaniei biruitoare I
Voluntarii ii ascultil mahnifl, dar nu se lash abatuji. Ei
citesc regulat gazeta: Romania Mare ", escelenta foaie a vo-
luntarilor dela Kiev, o reeditare a Romliniei-Mari", redactath in
timpul neutralitlitii In Bucuresii de scrjitorul acestor randuri in
colaborare cu prietinii I. Soricu, Oh. Giuglea, Aurel Dobrescu
Si dr. A. Banciu, si pe cele rusesti. Sufletul for se invioreazii
cand dau peste stiri ca acestea :
Berthelot, seful misiunei militare franceze in Romania,
a spus, duph marile bittalii dela Marhsti, Mfirasesti gi Focsani
eh Romani; sunt cei mai buni ostasi ai lumii"!
lar din Ruskoie Slovo", cel mai raspandit ziar rusesc,
citesc si recitesc aceste randuri :
Soldatul Roman e cel mai rhu hranit printre soldalii tu-
turor armatelor beligerante. El are sh indure cele mai grozave
mizerii gt cu toate acestea sta neclintit in postul de pazil al
Ihrii sale si al intregei omeniri" !
Si tot din aces! ziar ei rejin admirabilele cuvinte, pe cari
d-1 Vopica, ministrul Statelor-Unite, le-a spus la banchetul dela
Iasi :
... Si sunt tot atat de sigur ca Romania va fi restabilita
in drepturile sale si ca Transilvania va forma un trup cu ea
dupe pacea generals, pe cum sunt de convins ca soarele va

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 265

continua sa luceasca si deaci inainte peste campiile acestei

nobile fari" I
Inviorat de puterea acestei evocafiuni sergentul D. se lauds
cu priceperea lui la tragerea cu mitraliera, iar C. se mandreste
ca el a fost cel mai bun artilerist in baterie $i tofi ceilalfi se
fillesc ca sunt ochitori desavarsifi.

Din norocire dupi nesfarsit de multe solicitari $i insis-

tenfe $i dupa atalea seiciasuri" ale sefului de gar& mereu
aman.ate si totdeauna uitate, primim in fine in ziva de 23
Octomvrie avizul comandamentului militar din Orenburg., ca
vagoanele deslinate pentru transportarea voluntarilor romani
dela Sorocinsk la Kiev sosesc striate la primul tren personal
anunfat pentru aceasta zi.
Avizul e primit de voluntari cu o adevarala esplozie de
entuziasm. Veseli inimosii flacai romani isi arunca chipiile in
vazduh de bucurie si se pregatesc de zor de plecare.
Trenul anunlat soseste in dupa amiaza zilei impreuna cu
cele cinci vagoane destinate voluntarilor.
Cei peste doua sute de Racal ardeleni gt banal eni, gala
de plecare, se aseazrt viol in randuri. Sergenjul D. e in fruntea
detasamentului. El strange cu vigoare si flutura mandru frumosul
steag tricolor, deatata vreme pregatit I

0 nuntii faraneasca.
In drum spre gars voluntarii se incruciseaza cu o nunta
faraneasca. Barbafi si femei, amefifi de samogonka", sar pe
loc ca fapii, troznesc aprinsi din degete si bat aiurifi din palme.
Alfli chiue i cants fragmente de cantece ocazionale zoo-
debnaia pezni. Din cand in cand ei se opresc pentru a fra-
manta pe loc vijeliosul joc al cazacilor (cazacioka).Rad apoi, se im-
braliseaza, se saruta, striga si urla ca esifi din minfi. In mijlo-
cul drumului si inconjurat de nuntasi, ginerele imbracat in ru-
basal $i pantaloni de sarbatoare, cuprinde de mijloc mireasa,
infundata in rochii largi de malase gi avand fate, ascunsa in
betele si flori, si o invade de zor in taclul beitailor din palme,

www.dacoromanica.ro
266 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

a troznirilor de degete 'al celor dou5 fla§nete, cari tips in

capul convoiului.
V5zAnd disc;plinatele randuri ale voluntarilor, cari inain-
leazii pe large ulit5 a Sorocinskului, nunta§ii se opresc pe loc
i aiurili masourrt randurile oamenilor, cari merg i ei in o
nunt5, cea mai mare i cea mai frumoasa din cafe s'au po-
menit §i cari poart5 in suflelul for viziunea miresii celei mai
frumoase...

Pe drum voluntarii sunt plini de veselie. Unii cants hore

de-acasii on fragmente din balade viteje§ti, iar altii fredoneaz5
sunete din dome, vestitoare de mai bine. Ciitiva cants hore
ruse0i, in cari s'amestecfi deatittea on ging5§ia sufletului ro-
manesc.
In fluerul fliicttului C., Meta chiar de el, se intkilnesc asa
de armonic ofairile deopotriv5 de jalnice ale acestor dou5
neamuri : Ru§i §i Romani I
Pu*kin spune undeva: Noi Ru*ii cantiim a*a de trist. Can-
tecul nostru e adesea un bocet plin de melancolie I"
Sears voluntarii continua a canta i-*i istorisesc pove§ti
In lumina opailului, ale carui tremur5ri se resfrang slabe in
umbrele ce au imbrficat infinitul campului de afara. Ei vorbesc
de sterile §i lucrurile de aces& istorisesc diferite intomplari
din razboi, staruesc asupra persecutiilor ungure§ti §i se laud5
cu isprfivIle, ce be vor face in britilie", acum and se lupta
pentru sangele for ",
Altii istorisesc fel de fel de lucruri vazute i Wife in
Rusia.

Snoave dela far&

Tinttrul I. O. din Catina de langli Cluj, care dela Soro-
cinsk stattise tricut intr'un colt al vagonului nostru, poveste§te
in hohotui celorlati de menuul" dela mujicul, la care slujise.
Dimineata, spune O., haziaica (gazda), imi punea inainte
un blid ch ap5, pres5ra in ea putina sare §i-mi da apoi un
codru de piline. Asta era mancarea de dimineat5. La inceput

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI 267

ma indemnam cam greu sa mananc paine cu sane, ca doar nu

eram Ia manastire. Da ea, haziaica, ma indemna mereu : Ku-
$ai, Ku$ai Ivan (Mananca, mananca Inane)!" 5'a trebuit sa ma
inval, mai ales ca $i ea manca Ia fel, cu deosebirea di in apa
ei i$i turna $i cativa stropi de lapte acru...
La amiazi mancarea era a$a ceva cam ea Muffle, pe
cari le dam noi In porci. 0 amestecatura de varza, de grail,
de unsoare $i paine. Eu ma cam codeam sa mananc, da gazda
manca cu toti ai ei de le trozneau urechile $i ma indemna $i
pe mine : Ku$ai, Ku$ai Ivan !"
Ce mancam noi, manca Si vitelu din batatura. Oazda
nu -1 lase sa suga In vacs, ci ii da cu degetul un fel de ames-
tecatura de apa cu ceva laturi de lapte.
Oile ei (Ru$ii) nu le mulg, continua 0. Intr'o zi, dupe
Mate, infliscai o oaie $1 incepui s'o mulg. Da haziaica bagand
de seams s'a repezit In mine $1 mi-a smuls oaia din mina :
Pusti"I (las-o). Pe cat am vazut, Ru$ii nu fac $i nu manfinca
branza de oaie".

Voluntarul I. B. luand cuvantul dupii 0., iata ce poveste$te:

Inteo zi de vara eram Ia munca ciimpului in hotarul
Bordigii. Stapanu-meu, un mujic barbos, se uita lung la soarele
care ardea de crapa parnfintul. Si cum se uita a$a, se in-
dreapta are mine $i ma intreaba:
Ma Ioane, da pe in voi soarele e tot a$a ea pe in noi ?
Ba nu Haziain (stapfine), soarele nostru e incollurat
ca stelele, i-am raspuns eu refinandu-mi rasul.
Rusu se uita lung in mine, da din cap $i vazand ca ra-
man serios ma crezu, iar dupe catva limp ma intreaba din:nou:
Da In voi era lumen ?
Nu, In noi oamenii manancEi lemne 1...
Rusu zambi, dar vazand cA eu n'am de gand sa rad, de-
vine si el serios $i a$teapta lamurirea.
Da, la noi oamenii macina lemnele $i din Mina for
fac pane....
Si cum e panes aia ?
Ceva mai buns ca i voastrii 1

www.dacoromanica.ro
268 IN DISTRICTin. BUZLILLIKLILLII

Haziainu tact, o bucati de vreme 'apoi plin de injeles

bolborosi mai mult ca pentru sine:
Atunci ar fi bine ca sil ne mutim i noi la voi 1
Si vi mutati, i-am zis eu.
Inteun tarziu el mai incearca o Intrebare:
Da pe la voi se face grau ?
Se face, da. Numai cat la noi grill crote cu... spicu
'n jos 1
Rusu se intuneci, ma ficseazi incruntat..M'a0eplam In o
InjurillurA.
Degeaba le superi stiptine, i-am zis eu. De ce n'ar
putea fi a§a, cand bine vezi ca §i napul §i cartofii §i sfecla
cresc cu capu'njos.
Bitranu se potoli de indatii. El nu mai zise nimic. Dar
pe drum and pe inserate mergeam spre cash' murmurs lar4
ca pentru sine:
Da minunati 'aril aveti voi ma !vane 1

Minunatii 1, rispunsei eu...

Acum vedeli D-voastri, ne limuri 1. B., dupe o scurti
pauzi, cine vrea si dud)" lumea de nos 1"

Laghrul blestemai.

Lagirul dela Tojkoe 1, strigil denidijduit un voluntar.

Cantecele §i glumele amulesc ca gatuite de o mini ne-
vizuti i in tioplu$61 se face lini$te de mormant. Toll volun-
tarii se .tidici in picioare.
Uite movilele, spune cu glasulinibu*it de emolie F. L. Subt
ele odihnesc de veci mil de nenorociti deai noOri 1"
Voluntarii I0 descoper cu tofli capetele $i-0 fac cruce.
Multi din ei au trecut sau au locuit in lagiirul blestemat
i aproape toll au simlit acolo trecand peste ei suflul morlii,
de care au scipat numai ca prin minunel
Cate eastea sunt pe cele campuri de bataie", ingfina
melancolic serg. D.
Si cite or fi qi 1a riot in Ardeft11", lotrege*te caporalul B.,.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTIUCTUL BUZULUKULLII 269

Dar voluntarii, cutropifi de sinistra amintire a lagarului

blestemat, raman multa vreme tficufi.
$'abia intr'un tarziu feciora$ul H. prinde a fredona jalnic:
Mut*, Murdp apd find
Treci-md 'n lard streind..
Iar and ultimele accente se (rang in intunericul depar-
tarii, reia firul voinicul Imb.:
Meind uoinice mai. tare
Ca Dine Tdrnaua Mare....
Iar caruntul B. incheie incet cu un accent de turburare
infibu$ita :
Ardemite-ar codru des
Vdz bine cd s'a ales
Din tine sd nu mai es;
C'am intrat copil blajin
$'am evil mofneag
Cafiva voluntari lacrimeaza.
CuvAntul plugarului.
In gara Totkoe F. L. cauta pe cineva. Vestise pe fratele
sau, care e slujba$ la un meseria$ din sat, sa-i iasa inainte
la gara.
Tarziu abia, pe cand trenul se pune in mi$care, apare de
dupe zidul garii un fedora§ palid, cu ochii ar$i de friguri, tre-
murand in subfirea $i sdrenfuita uniforms austriaca $i sprijinin-
du-se inteun baston de corn. F. L. ii. face semn cu disperare.
Feciora$111.il zare$te in fine. Luminile ochilor i-se destind des-
nadajduite 91 infrigurat baiatul isi cheama fratele $i staruie sa
coboare. Dar trenul $i-a luat deja viteza $i cei doi frali abia
se mai veld prin perdelele lacramilor, cari li inghiala ochii $i
le intunecii sufletul.
A fost $i el sfirmanul in lager, spune Filimon Lazaroi.
$'acolo s'a betejit $i el ca tofi. Dar a scfipat sarmanul $'acum
e convalescent. M'a rugat sa raman pang s'o facem bine $i sa
mergem la primavara impreuna la Romania. Da eu i-am spus

www.dacoromanica.ro
270 IN DISTRICTUL BUZULUKULUI

ca mi-am dat cuvantul, c'oi pleca acuma 5i nu pot sa-mi fac de

ocara omenia I".
Cineva, mai puternic decal not toti, ma indeamna sa-mi
ridic sapca si sit* fac un semn de inchinare.
Acest om, simplu plugar acasii, a invatat aci tamplaria.
Castiga cu ea peste o sutil de ruble pe tuna $i traia foarle
bine. N'a stat insa un singur moment la indoiala sa lase totul
5i sa raspunda imediat la chemarea ce i-s'a facut.
Sirianul Imb. era $i el la adapost, !raja asemenea foarie
bine ca sanitar iri spitalul din Sorocinsk $i nici el n'a ezitat o
clips de a se inscrie printre pirimii voluntari I
Si pe cali i-am putea Inca insira alaturi de 01...

Ca sa mai potoleasca frigul din vagoane 5i sa-si scuture

inghetul din trupuri, voluntarii descind in statia Pogromnoie,
fac sturm" asupra unor gramezi de lemne si atata din nou
sobele stinse.
La gura sobii ei devin din nou vorbareti si veseli. Asa-i
Romanul. Nimeni nu se pricepe ca el sa impace jalea cu veselia.
Cake ora zece seara sosim la Buzuluk.
La intrarea in gara voluntarii isi dau drumul !arid, care
le incatuseaza sufletul. Ei chiuie cu pufere si striga din toata
inima : Triliasca Romania Mare 1".
Lumea de pe peron isi indreapta ochii stupefiati spre tren.
Oramezile de dezertori, trantiti prin salile de a.steptare, se ri-
dial degraba de pe jos si inspaimantati se gatesc s'o is la
sanatoasa. Intelegand insa di nu-i nici-o primejdie, ochii for
surf urmaresc somnurosi pe nebunii", cari in aceste vremuri se
mai gandesc sä mearga la front.
Civilii insa 5i militarii cari nu se simt cu musca pe ca-
ciula se opresc in fata vagoanelor $i fericiti ca orbii, cari si-au
recapatat lumina, se apropie de voluntari, li dau roata, ii pipaie
ca sa se convinga, dace sunt aevea fiinte omenesti, dau mane
cu ei si abia mai gasesc in sufletul for pustiu cuvinte de lauda
5i inchinare pentru aceste minuni cu chip de om.

www.dacoromanica.ro
 IN DISTRICTUL 13UZUGUKULIII 271

Despgrtirea.
Deaci incolo voluntarii vor merge singuri, condusi de ca-
zacul comandant al lagarului din Sorocinsk si supt comanda*
sergentului Debeleac.
La plecarea trenului imi iau riimas bun dela steag si dela
ei st in5bus pe cat pot valul de emofie, care ameninta sa
m5 doboare.
Acesti voluntari sunt singurii, pe care ii mai are Ardealul.
Ei au norocul sa se batti si sa moarii pentru el. Din cumplita
sufering .a tuturora, din 'hot5rfirea acestor frumosi fl5c5i, din
sbuciumul Si poate moartea tor, ca si a c?lorlalte sute de mil
de flaciii romani, va trebui sa rfisaril odat5 soarele bucuriei
celei marl.
Pe cand trenul se pune in miscare, peste dou5 sute de
glasuri se desprind tremurand de emofie din tot atatea suflete
estaziate, park vii din marele si nemuritorul suflet al unui neam,
si cu tArie nebiruitaintoneazil stramosescul: Deeeap16- to Romonel
Sergentul D. agita cu putere steagul tricolok si toll volun-
tarii iii descoper5 capetele $i -$i flutarii inl5crimati ,sepcile.n-
sunetul viguros. at staruitoarei Chemari pune stapanire pe toatii
vasta ample ruseasc5, qatii ne inconjoariii, coboarg in umilinta
ochii tovarasilor", 'car' privesc pe furls din fereslrii, $i inalta
sufletele celor cari urmaresc pe solii Vielii in drumul ce duce
spre Biruira si Inviere

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIV.
26 Oct. 1 Nov.

In guberniile Saratov vi. Penza.

Un zuon sinislru. Un chipiu romOnesc. Celalea mobil6. La Kuzne /k. Bunea
Ilie, $onca Ion. SPRE PENZA. Ora$ul Penza. Praf de pu?ca 'Oci. Pri-
zonieril din Penza. Anarhia pipOe lerenul". Pe drumul jerifil.
Telegraful ne surprinde cu o veste, care ne umple de in-
grijorare. La Petrograd bolsevicii subt conducerea lui Lenin $i
Trotki ar fi r5sturnat guvernul provizoriu s'ar fi pus ei singuri
maim pe putere.
Zvonul asteaptii M' o confirMare. In Rusia actuala nimic
nu e sigur. Vestile cele mai uimitoare eircul5 si se contrazic
dela o zi la alta.
Ingrijorati lotus de perspective realitatii unui astfel de
zvon ne hotaram s5 gr5bim munca $i s5 intrebuint5m cat mai
bine timpul ce ne mai r5mane liber pentru des5varsirea acti-
unii noastre.
Comandamentul militar din Buzuluk consimte ca sä ne
adune prizonierii din volostele, pe cari nu le-am putut vizita
inch', in diverse puncte centrale $i pe anumite zile fixate de
comun acord.
Si pana atunci ne decidem s5 action5m, alai cat vom pu-
tea, in guberniile Saratov $i Penza.

Un chipiu rennfinesc.
Uriasa garii a Samarei, restaurantul $i salile de asteptare
s'au transformat in hoteluri grizduitoare de pribegi. Burjui" $i
proletari", Rusi si Mari, Europeni si Aziatici stau aci ingra-

www.dacoromanica.ro
 IN GUBERNIILE SARATOV SI PENZA. 273

madili deavalma de zile §f s5premani, ascend pe munti de ba-

gaje in a0eptarea unui tren mai putin aglomerat pentru a se
instala cu familiile §i bagajele for §t a se indrepta spre case,
perdutii in cine §tie ce colt departat at Aziei.
Din valm4agul acesta enorm, neastamparat, nervos gf
somnoros de lume §f din negura fumului de tutun se des-
prinde *i se inalia curios §t staruitor in chemarea lui un chi-
piu romfinesc.
Purtiitorul acestui chipiu, scanteie electric& care sguduie
§i inoada intro clips atatea amintiri, este un plutonier dela
Divizia 11 din armata romans. Un domn maior dela aceasta
devizie l'a insarcinat, ne lamure§te el, sa-i duce familia la Ufa
§i s'o incartiruiasc5 in casele unui ofiter rus deacolo, luptator
pe frontal moldovean.
De dou5 sa'pramani plutonierul poarta grija a douii fetite
brunete, palide §t cu ochii incrilzili de friguri, cari se joacii
inc5 vioaie printre muniii de bagaje §f cari incartiruite" in
acest restaurant, inocrit de miezme variate §f de fum de tigarS,
igi a0eapt5 pe mama lor, care s'a inapoiat spre Penza sa c.aute
bagajele raTacite pe drum.
Pe cand pe peronul garii plutonierul ne istorise0e ce
tie din sangerosul calvar at armatei romane, o doamnii, in
costum negru §t cu ochii umbriti de oboseala, ne agrile$te in
romanete. E o Romancti refugiatii din Constanta. Ea se duce
la Vladivostok.

Cetatea mobile.
Dup5 o a0eptare de zeci de ceasuri trenul siberian, o
uria*e cetate mobile, infra in fine in gara Samarei. Scarile,
coperi§urile, culoarele §i compartimentele vagoanelor gem de
pasageri. Cu sforrari extraordinare reuim (scriitorul acestor
randuri si nedespariitul sau soldat Oh. Pop) sa p5trundem in-
tr'un culoar, in care abia putem resufla. Inspre Sfizran un glas
dintr'un compartiment ne chiam5 prietine0e. E un ofiter rus.
Poftim st sezi st D-ta pe jumatatea asta de fotel", ne spune
el stgruitor Baremi atata bine sa be facem §i not aliatilor
18

www.dacoromanica.ro
274 IN OUBERNIILE SARATOV $1 PENZA

nostri romani, ell r5u li-am fricut destul", continua* ironic °fife-
rul adresandu-se celorlalti pasageri din compartiment.
Pe drum, atata cat ne ing5duie oboseala, ascult5m tot ce
ne spune acest jurnal ambulant : trenul, Ofiterul $i ceilalti pa-
sageri, cu infatisare de intelectuali si burghezi, discuta eveni-
mentele cumplite dela ordinea zilei. Ei sustin ca svonul des-
pre rasturnarea guvernului provizoriu s'a verificat. Bolsevicii au
pus st5panire pe capital5 s'acum se pregatesc s'a-si intindli
stiipanirea pe intreagii Rusia.
Mai mult decal in contra lui Lenin stall, ciumat, im-
portal in Rusia de catre Germania in vagon plumbuit" acesti
pasageri sunt plini de pornire in contra lui Kerenski, omul
fatal, destinul rau al Rusiei", de a carui asasinare sunt bucu-
rosi cu totii (se pretinde ca faimosul tribun ar fi fast ucis1).
Odirile for cad in acelas timp $i asupra ovreilor, spionii
germanilor $i vaismasii din n5scare ai Rusiei I" Si'n pornirea
for infierbantata ei v5d $i pe Kerenski circumcis" $i pe Cernov
$i pe toate c5peteniile democrate, cari s'eu l5sat seduse de
ideologia viclean5 a ovreilor I.
Din cauza unui ovrei dlistia am slat eu cateva zile inchis,
strig5 manios ofiterul. Aduceam odatii elogii lui Kornilov s'un
ovrei, care era fat5 m'a denuntat militiei s'aceasta m'a tinut
cateva zile in tov5r5sia broastelor dintr'un bed egrasios".

La Kuznefic.

Tarziu dup5 miezul noptii trenul se opreste in gara Kuz-

netk. Plodi amestecat cu ninsoare si e intuneric bezn5.Un frig
umed ne piitrunde Wadi la oase. tiara insasi abia se desluseste
din intuneric.
Singurul izuoscic (birjar), pe care-I gisim, se ins5rcineaz5
se ne ducii la un hotel. Tr5sura, o droscii d5r5p5nat5, inoat5
prin apii $i noroi str5b5tand pe dibuite intunericul. Dup5 catva
timp ea se opreste. Birjarul coboar5 $i ne invite sii coboram
si not c5ci am ajuns la hotel. 11 urmsam frir5 a vedea ceva,
simtim doer di inaintam printr'un coridor. Minuim ca am ni-

www.dacoromanica.ro
 IN OUBERNIILE SARATOV $1 PENZA 275

merit in beciurile politiei. Birjarul ne lash aci si dupe o scurta

asteptare el revine, urinal de un personaj, care poart5 in mane
o lumin5 de seu. Personajul s'apropie incet, inaintfind teap5n
ca un manechin $i cetnd e in dreptul nostru avem impresia ca
ne gasim in fata unui somnambul sau a unei stafii. Orbitele i
sunt goale, lipsite de lumini. Niste pete albe ca niste globule de
var ii inlocuesc ocliii. Izvoscicul ne spune c5 e orb. Glasul
nenorocitului pare ca vine din alt5 lume. El e alcaluit din fran-
turi de articulatii, inchegate parch la intfimplare din murmurele
inconstiente ale unor flint% trezite subit dintr'un somn greu
si lung.
Camere avem, ne spune el rar, deslfinat si moale, dar
haine de pat nu. Calatorii si-au luat obiceiul sa doarma imbr5-
call, de cand cu rizboiul I"...
Tficut si enigmatic, ca insasi vecinicia, nefericitul perso-
naj, in care se rasfrfinge parch ins icoana Rusiei de azi cu
WWI nenorocirea si orbirea ei, asteaptel raspunsul.
Noapte buns I", spunem noi.
Pentru mine e totdeauna noapte I", dispunde sinistra fan-
tomfi $i razele palide ale luminii de seu se perd, °data cu paz-
nicul acestui azil de noapte, in adfincul coridorului.
Izvoscicul inotand din nou prin noroi si intuneric ne
duce la o stolovaia" (han) din apropiere.
Hangiul, un b5rbat intunecat la chip si cu infatisare de
atlet, ne intfimpina morocanos $i necrtjit ca l'am sculat din
somn pe vremea asta. El consimte tolusi sa aprinz5 opaitul $i
sa ne conducfi intr'un fel de chilie din podul hanului. Aci
sunt trfintite dou5 paturi, pe cari sunt intinse strejace pline de
colb. Hangiul ni-le arata cu degetul si aseaza pe un scaun o-
paitul. Bolboroseste apoi un aspru noapte buns", suceste spre
inmSrmurirea noastra, cheia dela use si pasii lui se rostogolesc
greoi pe fret:4i la vale.
Intreaga cladirea e facula din lemn proasp5t. Podul Inca
n'a apucat sa fie tinciut $i deaceia vfintul suflfi in dragfi voie
si ploaia se prelinge incet prin crepfiturile bfirnelor. Treziti de
lumina opaitului, gfindacii (svabii), can au mai limas inc5 ne-
le
www.dacoromanica.ro
276 IN OUBERNI1LE SARATOV $1 PENZA

amortiti, incep s5 iasfi din gaud $i s5-$i faca drum spre tru-
purile noastre.
Cu vestonul c5p5tai, cu mantaua a$ternut $i inveliti cu
pAtura, ca doua pasari Inchise in colivie, tremurand de frig $i
asteptand cu nerribdare ceasul liberarii, incercfim sfi ajipirn.
Incercarea e zadarnic5. Dar din norocire 5i calvarul i$i
are sfar$itul. S'a f5cut in fine ziuil $i hangiul ne deschide u$a.
El ne esplica cauza incuierii. Ii era teams sfi nu fugim, cum i-s'a
intamplat cu all! pasageri".

Kuznejkul, capitala districtului cu acela$ nume (gub. Sa-

ratov) nu e un ora$ frumos, este insfi un centru de Industrie $i de
munch. Mai ales industria de piele a luat un puternic avant.
Strada principalfi e piing numai cu pielari 5i poart5 numele a-
cestora Kojevennaia ulita. In, timpurile mai not infloreste
$1 industria de bliinuri $i postavuri. Iar in imprejurimile lui sunt
cateva fabrici de stofii 5i cherestea.
Seful militar al orasului, un tan& sublocotenent (porucic),
foarte simpatic la chip, st5 sa caz5 de pe scaun sand ii spu-
nem pentru ce am venit. El ne 15mureste ca bolsevicii au pus
st5panire pe capitals $i ca sovietele din provincie, inclusiv
cel din Kuznejk, i$i bat capul s5 imiteze pilda celor dela
Petrograd.
Incet, inset i5i revine ins porucicul. El pare a fi convins
ca lovitura bolsevic5 e de scurto durat5 $i c5 guvernul provi-
zoriu se va instala din nou 1i ,putere.
Pan5 atunci ne declar5 insa cu regret ca el nu poate
face nimic pentru cauza noastr5, deoarece sovietul, care e a-
totputernic in prezent, s'ar opune $i ne indrepteaz5 la sbornai
punct", unde se ggse$te o delegalie" a voluntarilor ceho-
slovaci, sari ne vor da 15muririle $i concursul neesar.
La sbornai punct", o cash veche de lemn din Kojevn-
naia ulila, care a fost $i este Inc 5 punctul de concentrare al
ofiterilor prizonieri austro-ungari din aceasta regiune, g5sim
pe fostii prizonieri, ast5zi ofiteri voluntari cehoslovaci : Riess,
Golovalin §i un al treilea; pe ofilerul de nalionalitate sarb5,
dar Inc h* tot austriac: Prodanovici, originar din Szabadka $i

www.dacoromanica.ro
 IN GLIBERNIILE SARATOV $1 PENZA 277

cativa subofiteri §t soldati voluntari cehoslovaci. Toti acestia

continua propaganda printre prizonierii slavi luptand sa -i inro-
leze in corpul voluntarilor cehoslovaci. 4
Ei ne primesc cu dragoSte la adevar fraleascii. Ne incar-
tiruesc §i pe not la Punct", ne ospfiteaza aci si se angajeaza
sa mearga cu not in locurile unde sunt prizonieri roman! si sa
ne secundeze in fata autoritatilor, fie civile, militare sau sovietice.

Bunea Ilie si-5onca Ion.

Ca buni cunoscuti cu comandantul prizonierilor, un tan5r
poliac dela Zemskaia Uprava, ei ne pun in contact cu acesta
$i reusim ea chiar in aceias zi dup5 amiaz5 sa avem adunati
in curtea Upravel pe toti prizonierii roman! din oral si jur.
Partea cea mai mare a acestora au focut parte din regimentul
64 inL si multi sunt originari din partite Hategului.
Dup5 ce tines cuvantarile obisnuite si dupii discutil mai
indelungate, unul din acesti feciori, sergentul Bunea Ilie, origi-
nar din Mercurea, un fl5c5u drept la figura, legal §i cu privire
sigura si darza se infatiseala celui ce le vorbise:
Eu domnule ofiter ma invoiesc sa merg la Romania si
dac5 n'oi putea merge cu trenul, cum spun 5stia, apoi
pune pene in frunte §i pene la picior §'oi zbura pe josl"
Bravul fiu al Ardealului ne spune ca el e frate cu elevul
dela liceul din Blaj, care acum cati-va ani a doborat steagul
unguresc de pe 'catedral5".
Ceilalti feciori au nedumeriri momentane. Ei se tern de
Rusia, care nu va mai lupta, cad iata a pus arms jos s'a
vandut Romania"; se tern ca nu se vor mai putea intoarce a-
casa, unde Ungurii si Nemlii Ii nacajesc p5rintii, nevestele $1
copii si se tern $i de teroarea muncitorilor bolsevici, cart Ii
cer sa nu mai lupte.
Pilda lui Bunea inlatura insa indoielile multora.
,,Nama o leac de soare sä s'arate s'or veni cu totii", ne
15mureste hotaratul satean dela Mercurea.
Dela Uprava ne indrum5m spre lagarul orfisenesc. In drum
trecatoril ne cred Hermann" ,(German!), cari au venit sa ri-
dice prizonierii, caci s'a sfarsit r5zboiu1"1
www.dacoromanica.ro
278 IN GLIBERNIILE SARATOV $1 PENZA

0 cofarif5", Ia protestarile noastre c5 vinde prea scump

merele, ne spune ciudoasa : V5 vindem mai scump, fiindca
voi Hermantii ni-afi luat toli banii"!
Mai incolo un tovaras" in uniform& se angajeaz5 frater-
nel la vorba cu noi, asa cum l'a inviifat bratania" de pe front
si ne declare asigurator: Deacum si voi Hermanfi $i Avstrifi
yeti teal in Rusia mai bine ca Ia voi acasa, caci puterea e in
mallet sovieteloral
In lagarele dela ores si gars sunt vre-o 60-70 de pri-
zonieri, originari in majoritate din Maramures si lipsili de o
constiinfa nationals mai accentuate. Ei sunt mai top suferinzi,
franli de robots Brea si indelungata, la care au fost supusi si
ni se piling, ca au vesti de acasa ca. nevestele for nu mai
capala ajutoare dela stat si nici ei insisi nu mai primesc straie
dela Crucea Rosie, de cand s'a aflat c5 prizonierii romani s'au
dat voluntari In Romania".
Sunt ins si in aceste lagare foarte multi prizonieri un-
guri si nernji, cari avand o constiinla nalionala mai desvoltata
si-o culture superioara aceleia a muncitorilor rusi indraznesc
sa terorizeze pe biefii prizonieri romani.
Pe cand esim din baracile dela gars e noapte. Un prizo-
nier roman, $onca Ion, se desprinde din randurile celorlalfi,
s'apropie de noi si ne sere ingaduinfa sa ne insofeasca, caci,
ne spune el, Ungurii s'au vorbit sa va place. Orijifi nu mai
umblafi noaptea I"
Sonca ne insofesle pana la bariera dela gar&
Eu nu ma tern, spune el, de nimeni. Si dac5 armala ro-
maneasca o fi in iad, of merge dup5 ea acolo, caci vreau sa
fiu cu ea In un loc. Da sunt unii mai slabi de inger. Pe astia
trebue sa-i scoateli din lagar numai decat dup5 inscriere I"
Cerul se imbrobodeste din nou cu nori si din ei cade
cernand ca prin sits o ploaie deasa si rece, care ne patrunde
pana Ia os. De undev'a din departarile acestei vaste stepe se
inalfa $i strapunge desisul acestui infinit val de ape o puter-
nica tramb5 de lumina. In razele ei lucitoare se resfrange parca
magnetul sublimei credinfe, catre care se indreapla fara tearna
si abevii miirelul suflet at acestui simplu plugar din Homorod.

www.dacoromanica.ro
 Spre Penza.
A doua zi facem formalitatile pentru expedierea volunta-
rilor inscrisi $i convenim cu comandantul dela Zemskaia Uprava
co s5 ne adune pe ziva de 18 Noemvrie pe toli prizonierii
din district, pe cand ne vom reintoarce. $i dupe ce ne luim
rlimas bun dela prieiinii cehi ne indreptiim spre gars pentru
a ne repezi la Penza.
Dar sedmoiul" (acceleratul de alaidat5) intarzie ca de
obicei. II asteptam o noapte intreag5 in fum de mahordi mo-
Mind, alaturi de tovarlisia si de alti drumeti truditi, pe masa
soioasil a restaurantului garii.
Numai a doua zi pe Ia ora 9 soseste in fine sedmoiul,
care azi se confunda perfect cu Maxim Gorki, trenul mixt ru-
sesc. In vagoanele de pasageri ne este imposibil srt strabatem.
Cu trudi si sforlai i supraomenesti reusim abia sg p5trundem
intro tioplusca, in care nu gasesc loc decal pentru un picior,
pe celalalt trebuind s5-1 tin ridicat pima cand ii voi gasi si
lui un petecut de loc in aceasta cutie de sardele.
... Unde oare o fi mergand toat5 aceastii lume ? La nunt5,
la inmormantare, Ia vr'un banchet sau poate la abator ?

Norodul din vagon discut5 evenimentul zilei.

Pang acum Inca nu se stie precis dace Lenin va ramanea
la putere, caci Kerensky, care n'a fost ucis, se afirmii di merge
asupra lui cu mare putere de oameni. De aceia majoritatea
tovarasilor" se reline de a se pronunta pentru unul sau pen-
tru ce15Ialt.
Pasagerii, cari au avut norocul sa griseasc5 vr'un colt de
banal in fundul vagonului, horciiie cu sgomot Allii sprijiniti de
cei cari ii inconjoar5 morale in picioare... .

Tinutul, pe care-1 strabatem gubernia Penzei eo

infinite padure. Brazii, ulmii, mesteacanii $i jugastrii, inalbiti de
zapadi se gonesc in directia opus5 trenului. Amelit de aceastii

www.dacoromanica.ro
 280 IN OUBERNIILE SARATOV $1 PENZA

danjuia15, doborit de ohoseal5 si inmuiat de efildura din va-

gon si de mirosul ce se degajeazil deaci, imi pierd ince!, in-
cet si eu echilibrul ochilor... Trezit, dupg nu stiu cat limp,
tresar, dici am o clips impresia Ca padurea m5 loveste in
. fats. Era barba sbarlit5 pi tepoasii a unui mujic, care imi in-
jepa pleoapele

Ora*ul Penza.
Dup5 un drum de ceasuri infinite ne liberam in fine din
aceast5 inchisoare. Sosim in Penza.
Vremea posomorat5, ploaia amestecala cu zapad5, noroiul
si balfile de apiit de pe str5zi ii dau acestui oral, despre care
se spune ca e frumos, un aer de orientalizm.
Asezat in bunii parte pe panta unei coline, el nu e lipsit
de frumoase perspective. Destinat altadatfi ca sa fie unul din
punctele de apiirare ale imperiului moscovit, el $i -a indeplinit
in cursul veacurilor 17 si 18 cu succes aceast5 misiune.
Capital5 a guberniei cu acelas nume, Penza e astazi un
important ceniru comercial $i industrial. Pe plata ei se desfac
stocuri enorme de cereale (grau, orz, ova's, cartofi, in, ca-
nep5 etc.), produse de fertilul pamant (cernoziom) din gubernie.
Mori le de vapori produc importante cantit5li de Mina.
Sunt apoi numeroase fabrici de postav, intrucat economia de
of e foarte active in aceast5 regiune. Mai sunt si fabrici de
malase, de piele, hartie, bere, de spirt (locul acestora din ur-
ma l'au lust incepand dela ucazul, prin care Nicolae II. oprea
fabricarea si consumarea spirtului, numeroasele fabrici" dela
tars, in cari mujicii fabric5 chismisonka" si samogonka"),
cherestea, turraitorii de clopote etc.
Pe liriiile Sazran, Rujaievska, Balasov si pe apele raului
Sura, in care se vars5 Penza, la ale c5rei guri e asezat ora-
$111, se transport5 zilnic in vremuri normale bogafiile,
cari afluiaza aici si produsele fabricilor §i atelierelor din a-
ceste p5rji.
In privinta culturala Penza e destul de avansatfi. In afarfi
de cele doug seminarii teol. si ped. ea are numeroase gim-

www.dacoromanica.ro
 IN OUBERNIILE SARATOV $1 PENZA 281

nazii, scoli reale, grading botanic& scoli de griidinarit pentru

ambele sexe, cash' nationals (norodnai dom), biblioteca pu-
blic& muzeie, statua poetului LermOntov etc.
In ce priveste asegunintele religioase nu numai Rusii,
dar si celelalte natii locuitoare aci ca Mull, Nemtii etc. isi
au bisericile sau templele for (moseie, bisericii luterana etc.)
Catedrala ruseasc5, cladita intre anii 1800-1821, e de-o
rare frumusete si bogsatie.
Populatia e in -marea ei anajoritate ruse. Sunt Ins in nu-
mar mai redus st T5tari, colonisti nemti st Mordvi (acestia lo-
cuesc aproape esclusiv la Ora.)

Praf de pu*ca s'aci.

Atmosfera in Penza e turbure ca in toara Rusia. Se tin
mitinguri la toate raspaniiile si se.discut5 cu aprindere eveni-
mentele dela Petrograd. Mirosul sangelui, care se vars5 din
belsug in capitaI5, pe str5zile Moscovei, la Kazan, Saratov, Sa-
mara si Taskent atata si proletariatul deaci. Sovietul local e
atotputernic, el asteapt5 numai momentul ca s5 pun5 mana pe
conducerea orasulti.
Hotelele stint pline de lume strains, refugiat5 din alte o-
rase. Numai cu mare truda reusirn &Et' g5sim o camera mizera-
bile, piing de murdarie si de prpf si friguroasa ca o morga in
hotelul (gostinita) Komerceski.
Viata s'a scumpif si continue a se scumpi dela o zi la
alta. Alimentele s'ati 1nputinat. Negustorii evacuiaze galantarele
si ascund pe unde pot marfurile din magazine. Piata, care altii-
date gemea de tot soiul de marfuri si alimente, azi e pustie.
Painea abbe a disp5rut, abia se mai g5seste cate o bu-
c5tic5 de paine neagr5, facuta din orz. Taranii inspaimantati
de evenimente si din cauza stertt rele a callor ferate nu mai
aduc cereale in oral. Iar morile st fabricile sPau redus in mod
foarte simtitor productiunea in urma grevelor, cari nu se mai
sfarsesc.

www.dacoromanica.ro
282 IN 011i3ERNIILE SARATOV $1 PENZA

Birourile sefului militar, la care ne prezentam fare intar-

ziere, sunt formal asediate de soldati, cari se infaliseaza ad cu
diverse pretentii.
Voienski nacialnicul", un colonel Miran, casca ochii lung
la not cand afla de ceam venit. Crede, probabil, ca are de a
face cu niste nebuni.
Nu pot sit va dau nici-un ajutor, ne spune el. Situalia
mea deaici e de tot provizorie. Astept sa fiu (kit afara dintr'un
moment intr'altul. Faceticum puteti, dispuneji, dace vreti, Dvoastrala

Prizonierii din Penza.

Campul de concentrare al prizonierilor e la o distanra de
circa doua verste de oras. Si tot la aceias departare e si uzina
Trubocinoi, cea mai mare din aceste parli. In ea lucreaza un
mare numar de prizonieri.
Din rauza noroiului pans la glesne, a baltilor de apa $'a
ploii, care cede Fara intrerupere, nu putem insa vizita pe pri-
zonierii deaci decal in doua zile succesiv.
Lagarul e alcatuit dintr'un mare numar de baraci, cu infa-
tiseri de morga. Comandantul; un praporscic intunecat si ig-
norant, nu pune prea mita osteneala in concentrarea oameni-
lor. El e de-o asprime aproape barbara cu nenorocitii nostri
prizonieri. far intrejinerea acestora se face in condiliile cele
mai revoltatoare. Unii par numai niste fantome, cari se misca
automat in acest cimitir.
La trubocinoi zavod" lucreaza aproape numai prizonieri.
Muncitorii rusi sunt in vacanja. Ei se pregatesc de domnie...
Biejii prizonieri sunt munciti aci fora mils. Ei nu cunosc
repaos nici zi, nici noapte $i cand nu mai pot, on cand cad
la Omani, skill de puteri, sunt transportati in cimitirul (laga-
rul) din vecinatate. In spitale numai foarte rar e loc pentru ei.

Anarhia pipaie" terenul.

Camera noastra large, cu ferestrile infundate si cu mo-
gi ingramadita ca pentru a fi transportata undeva,
bile prafuita

www.dacoromanica.ro
 IN OUBERNIILE SARA rOV $1 PENZA 283

e rece ca ghiata. Mantaua, cid haine de pat n'avem nici aci,

nu ne mai incalzeste singur5. Cuvertura de pe masa, o sdrant5
soioas5 piing de praf si insecte, nu ne poate da nici ea cal-
dur5. Suntem deci condamnali sa veghem si'n noaptea asta ca
in atatea allele pan5 acum $i sa fim martorii deselor salve de
arms, cari pipiiie" in intunerPc terenul pentrti a instlipani
ratline anarhia.
In ziva urmatoare in plin ameazi bande de dezerlori (rag
salve in diferite puncte ale orasului pentru a inspaimanta lumea.
Atmosfera nu mai pare de loc prielnic5 pentru acliunea
noastra. Facem in grabii formalitatile pentru expedierea volun-
tarilor inscrisi, pe care ii punem subt comanda caporalului I.
Suciu, fost calfg de croitor la un cunoscut meserias din Brasov.
In seara plecarii, in drumul spry. gars, un nou ropot de
salve porneste dinspre calarmile dela marginea orasului. Lu-
mea inspliimantal5 se retrage gralita de pe strazi. Orasul ra-
mane pustiu $i nu, se mai aude decal murmurul linistit al unei
ploi marunte de toamnii. Becurile electrice abia mai lumineaz5.
Par slabe opaile, can lupta cu furtuna la dipStaiul unei lumi
in agonie.
Din cenirul orasului pana la gars nu intalnim tipenie de
om. Toat5 lumea e infricat5. TO simt prap5dul care are sa
vie. Intrebarea e numai: cand, la care ors, ziva sau noaptea ?
Nimeni nu se gandeste sa fac5 ceva pentru a-1 inlfitura. Bur-
ghezii sunt deplorabili, ei par niste dobitoace -cad asteapth re-
semnate ._culitul si toll au aierul cill5torului, care apucat pe
drum de vremuri grele, se lasii in voia soartei.
0 nepiisare nebiruit5 $'o teams de moarte i-a cuprins pe
acesti oameni... Dac5 mama eroului dela Troia l'ar fi inzestrat pe
fiecare cu un Calcai a lui Achille" cred ca in zilpficeala $i teama
for ei l'ar descoperi, ca sa mearg5 drept in el glontul dus-
manului.
Pe drumul jertfii.
Uriasa cl5dire a Orli din Penza forfote de lume. Printre
massele de norod de rand se yid numeroase fete de elit5.

www.dacoromanica.ro
 284 IN OUBERNIILE SARATOV $1 PENZA

Sunt intelectuali, burghezi si burgheze, cari se refugiaza, nici

ei nu stiu unde. Pleaca in lume, goniti de fantoma nesigurantei
s'a morjii.
In asteptarea trenului ma preumblu cu soldatul meu pe
peron. La un moment dat, pe cand ma gaseam lang5 un felinar,
a &and stabil lumina de gaz se lupt5 cu ceata ce-1 inconjoark
cateva catane" austriace se indreapt5 sgriburind spre cel ce
scrie aceste randuri.
D -ta esti Roman ?", ma intreaba unul cu glas sfios si a-
proape stins, ca venind dintr'o umbra.
Roman, dragii mei 1"
Ochii bietilor soldaji se invioreaza si glasul for prinde accent.
Scapii-ne domnule de pieire, striga disperatii oameni. Sun-
tern aci 120 de voluntari. D-1 Baltariu ne-a trimis dela Tasken la
Kiev, de unde vrem sa mergem la Romania. Rusii ne-au oprit
aici si nu vor sa ne dea drumul mai departe. Isi bat joc de
noi, ne mustra ca vrem sa indelungim razboiul si ne flaman-
zesc ca pe cainii. Slam de cateva zile aici $i n'avem de unde
cere un ajutor. Suntem de pierit 1"
Comandantul garii e din fericire un esaul cazac. Om e-
nergic $i hotarat el is masuri, la interventia noastra, ca cele
trei vagoane de voluntari, injepenite pe o linie oarbo, sa fie
imediat scoase deaci $i atasate la trenul personal, sosit deja
in wag. Tovarasii" murmura, incearca sa se opunii, dar ener-
gia esaulului triumfa. El le d5 voluntarilor si proviziile trebuin-
cioase din depozitele garii.
Trenul nostru soseste cu intarziere. Avem deci muljumirea
sa-i vedem pe acesti sublimi eroi ai celei mai sfinte datorii, la
care tot astaseara se ataseaza pi voluntarii din Penza, plecand
impacaji gi incalzifi de cele mai frumoase nadejdi, pe un drum
de foc, de sange $i de jertf5 spre Romania, ultima etapa a vi-
. sului for 1
Dup5 plecarea for ne refugiem $1 noi intro sala de as-
teptare a Orli. Aci bajbaie dezertorii. Ei locuesc, mananca $i
dorm aci cu zilele $i saptamanile. Frumoasa ai monumentala
cladire de altadata a lost transformat5 intro cloaca, izvor de
boli contagioase,

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XV.
2-15 Nov.

In pragul ernii.
Si fn Samara sun! lurburari. Ne-am rusificat fi noi. Adunarea dela uprava
judeleand. Cine urea sá slOpOneasa lumea. In volostea To /koie. Ca pe
B6rogan. Visul unei fiin /e de omenie. PRIN ALTE VOLOSTE. In Kinel.
Cazacu! dela Sorocinsk. 0 noaple fnIreag6 in camp. La Borskoe. S'a lm-
plinil sorocul. LA REVEDERE IN BASARABIA.

Fire le subtiri de ploaie de toamna ingheat5 dela o vreme.

Ele se schimba in fulgi de zapada, cari inalbesc pe incetul
pamantul §i transforms cernoziomul" rusesc inteun infinit §i
uniform camp de zApada. De-acum intaim in impar5lia de
ghiat5 a ernii ruse0.
In trenul ce ne duce spre Samara e aceia invalmeseale
de rasse §i clase de oameni, cari ei singuri nu §tiu de unde
yin §i unde merg. Refugiatii burghezi stint hot5rati se -pi caute
un adapost la Orenburg, cetatea Cazacilor, unde cred c5 vor
fi scutiti de primejdia bolevic5. Nu §tiu Ins nici ei dacii pi
cand vor ajunge acolol
Noi ne lupt5m cu oboseala pi cu somnul intr'un colt de
culoar al unui vagon de persoane pi ne gAndim cand oare se
va ispr5vi cu aceste drumuri f5r5 sfar§it?.
La capul podului dela Sazran tipete puternice se perd in
apele Volgii. Doi nenorociti cari calatoreau pe coperi§ul vago-
nului s'au izbit de .arcurile podului $'au dint subt roatele
trenului.
Mai incolo la curba uria§e, care se face inspre Samara,
alti nenordciti, cari( motiliau intre vagoane, scap5 subt roa-
tele lor.

www.dacoromanica.ro
286 IN PRAGUE ERNI(

Si cand in gars Samarei "masina stopeaza brusc, doi pa-

sageri, spanzurati intre ea si vagonul de postg, sunt transfor-
mall intr'o masa de carne.
Astfel nenorocirile se tin Mut. Rusii insii nu le dau nici-o
atenlie.

$i In Samara sunt turburari.

In Samara bolsevicii Inca pipge" terenul. Partizanii so-
vietelor provoacfi incfiergri serioase cu cei sari au rgmas cre-
dinciosi guvernului provizoriu. Mai deungzi s'a tras cu tunul,
armele pi mitralierele ne mai fiind eficace. Dar lupta a !li-
mas deocamdatg nedecisii, ea va fi hotgratg de rezultatul lup-
telor dela Petrograd si Moscova.
Cum pe ziva urmatoare e sorocita una din adungrile con-
vocate in uiezdul Buzulukului, nu ma pot opri de loc la Sa-
mara. Las aci pe tovargsul melt de drum, credinciosul soldat
O. P., pentru a lua corespondenta Si a mobiliza gi pe ceilalti
propagandisti, iar eu plec mai departe la B.

Ne-am rusificat si noi.

Inca in sears aceleias zile ajung in static orasului celei
mai grele trude, ce am desfAsurat pang acum in Rusia.
Din cerul plumburiu al Buzulukului cad fulgi de zapada,
plini cu apa. Prin bilti gi noroi gi prin intunericul bezna o tau
pe jos, cad nu e nici-o trasurg, pana in oral.
Gazda noastra, bgtrana Teodora, face ochii marl cand ne
vede. Ea credea ca ne-am prapadit sau ca am disparut gi nu-i
era atata de noi cat de rublele pe care i le datoram.
Veselg ca de intoarcerea fiului ratacit ea atata focul in
mica sobita, pe care a introdus-o in odaita noastrg si-i dä foc
degrabg samovarului, care incepe sa bolboroseasca sfatos ca
un copil. Uit nouazeci la suta din oboseala pi truda de pada
acum in fata acestei priveli$ti, iar dupa ce Imi incaliesc trupul
cu vreo cinci pahare de ceai ma retrag in odgita, aranjatg deja

www.dacoromanica.ro
 IN PRAOUL ERNII 287

pentru ernat. Ferestrile sunt infundate cu franturi de cojoc, peste

strejacul din pat s'a intins un fol, iar giiurile din perefi au fost
astupate de cineva cu lut proasprd.
Ferieit a dupii mai bine de zece zile pot sä mil desbrac,
imi fac pufin limp si pentru curafilul hainelor de feluritele in-
secte, pe cari le -am colectat pe drum s'apoi imi incredinfez
toatii fill* mea, trup $i suflet, binefiiatorului Morfeu. Deatata
vreme n'am mai dormit, $i mai pufin inteun pat ca acesta, al
arui strejac e captusit cu un fol I
...Dar in clipa and in acest asternut princiar treceam dela
viaffi la moartea provizorie, cad aveam sil dorm bustean pilnii a
doua zi, de undeva pornesc aieva pocnete de arms.
...Le pot pocni urechile tovarilsilor", aci ne-am rusificat
si noi. Nu ne mai pasii de nimic si nu ne mai turburii nici
grija de viafil si nici teama de moarte I

Adunarea dela Uprava

judeteanli.
In dimineafa zilei urmaloare 2 Nov. se aduni la
Zemskaia uprava prizonierii din cele patru voloste : Klirrcev-
skaia, Tiopldca, Tiupikovski $i Elsanski. TO vin cu mujicii lor,
oameni voinici dela fars cu plete $i barbi inalcite si imbril-
cafi cu cojoace aspre $i lung! pang 'n Omani. lar cei angajali
la vkluvele de rilzboi sau la soldatce yin cu acestea.
Mujicii sunt supgrafi. Ei ne cer pentru cazul a be lam
prizonierii cheltuelile de drum. Unii pretind 15, Ali 20 ruble.
Viiduvele la fel. Acestea Ins ni-ar da ele ceva, dace li-am Visa
aystrifir.
Din nenorocire greutfifile pentru trimiterea prizonierilor la
Kiev au devenit aproape de neinvins. Sentimentul de riispun-
dere nu ne mai ingaduie sii-i ridiam Cu usurinffi din locurile,
in care sunt asa de bine plasafi.
Inscriem deocamdatii, in nadejdea unor schimlAri inspre
mai bine, numai pe aceia cari insists $i care se hotiirilsc sii
lupte cd toate greurafile in drumul spre Kiev.

www.dacoromanica.ro
288 IN PRAOUL ERNII

Mujicii se potolesc pi renunta la cheltueli afland ca It

15sam deocamdatii aystritii". lar vaduvele pi soldatcele stau
sA.si ias5 din fire de bucurie.
In timpul discutiei cu prizonierii, in preajma noastra ra-.
sung' dou5 puseaturi. TrAsese un prizonier ungur, care fiind
membru al sovietului local, nu putea fi tras in r5spundere-

Cine vrea sli stiipaneasa

lumea.
Dupace espediem pe voluntarii, cari In s5 mearga cu
orice pret la Romania" ne gAtim pentru a pleca incOodat5 In
Totkoie, unde sunt convocati prizonierii din acea regiune si din
volostea Efrimouskaia.
La gars Intalnim pe sold. propagandist I. Satan, care vine
dinspre Samara cu soldatul G. P.
Mucalit pi vorbOret 1. B. tine sa ne pung la curent cu eve-
nimentele zilei.
La Petrograd si Moscova au Invins, ne spune el, grofii
pi cazacii. Tot asa si In Taskent, unde au murit peste dou5 mii
de oameni. La Samara Inca a fost minune mare. Dar aci a ra-
mas Inca nehotOrata tranteala.
...Pe cat am inteles bolsevich sunt hotarati s5 nu se lase.
Ei indeamnii pe Al saraci sa doboare pe grofi pi sa se suie
ei la domnie. Impart foi si carti prin toate orasele pi pe tre-
nuri. In ca asta".
I. B. imi intinde o mica brosurica. 0 desfac pi citesc ca-
teva pasagii din ea. Sunk conditiile de pace" ale bolsevicilor.
Ei propun Si cer pace imediatO Ara contributii pi Idea anexii",
autodeterminarea (samoopredelenia) neamurilor etc.
Brosura vorbeste si de Romania. Iata ce :
Romania se va restabili in granitele et. Dobrogea va fi
ceded Bulgarilor. Iar ovreii vor obtine drepturi politice com-
ple I ",..
Si ceva mai incolo :
Se va da ovreilor autonomie in toate Odle I"...

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 289

I. B. Trite lege $i el din ce sursa pornesc aceste conditii

de pace". Si de aceia tine sa-mi reaminteasca povestea, pe care
mi-a spus-o nu de mutt pe drumul dela Sorocinsk la B.:
Ia vezi domnule cine a supus pe Rusi $i cine vrea sa
stapaneasca lumea. Rusii sunt intunecati ca noaptea, pe ei ii
poate imbata omul nu numai cu vodca, dar $i cu apa rece !".

In volostea Totkoie.
Ca $i de altadata, suntem nevoiti s'acum sa calatorim cu
un tren de marfil Insusi Maxim Gorki" circula foarte rar. Pe
tormoz, unde ne-am ficsat, e frig nevoie mare si ninge toata
vremea.
Dar peste doua ceasuri suntem la Totkoie. 51'n sat ve-
chea gazda, la care tragem, ne ospateaza cu ceai $i paine
proaspata, pe care pravoslavnica" Rusoaica o coace in aceasta
sfanta zi de Dumineca (5 XL)!

Prizonierii din volostele Totkoie, Logacevski, Markovski 9i

Efrimovkaia se aduna In primarie. MujiCi in cojoace strajnice,
cu caciuli uriase $1 cu cizme de pasta (valenchi) in picioare,
avand barbile albe de zapada ; soldatce $i vaduve de razboi cu
fetele rosite de suflarea aspra a viforului de step& aduc pe
aystriti" in mici car* tarrinesti din comunele celor doua
voloste.
Desi imbracati la fel cu gazdele for $i desi bine intre-
finuti, caci au aceleasi fete sanatoase si rosii ca si stapanii
tor, acesti aystriti" se arata totus dispusi sa mearga la Ro-
mania". Ei sunt in majoritate feciori din judetele Hunedoara
si SolnocDobaca (pretutindeni prizonierii originari din aceste
doua judete au dovedit un mare spirit de abnegatiune, entu-
ziasm, intelegere si hotarare de jertfa pentru idealul national.
Cei din Hunedoara mai ales au dat, proportional, cel mai mare
procent de voluntari I)
Mujicii urmaresc cu incordare discutiile noastre cu pri-
zonierii. Ei cred la inceput ca e vorba de un schimb de pri-
19

www.dacoromanica.ro
290 IN PRAGUL ERNII

zonieri, cad in satele for s'a zvonit, ca razboiul e sfarsit si ca

pacea s'a incheiat.
Lamurifi insa de rostul nostru, ei incep sa face galagie.
Barbafii reclama cheltuielile de drum, tar vaduvele daune. Nu
putem sa le dam nici una nici alta. Dar nu putem spera nici
in concursul cuiva pentru a ne opune ameninfarii mujicilor.
Strimtorafi, recurgem la o stratagems. Li aratam celor ce ame-
ninfa cateva acte, prevazute cu stampile (peciati) si le spunem
ca acestea sunt chemaria, liberate de autoritafile militare si
ca deci nu putem lua raspunderea materials "pentru asa ceva.
Mujicii se uita lung la hartii si dau din cap- resemnali. Cu
vre-o doi insi mai galagiosi dam mana prietineste, facem un,
mic apel la inimile for si pacea e faced fare contribuliuni"

Ca pe Baragan.
In frig si vifor asteptam de cu sears la razuezdul (can-
tonul) dela Tofkoie sosirea acceleratului (pocitovaia) pentru a
merge in volostea Kiselevka. Trenul soseste abia dupe miezul
nopfil.
Sdrobiti de oboseala afipim si nu ne trezim decal laWo-
vosergievsk, in granifa Orenburgului.
Oasim insa curand un tren de marfa, care ne aduce la
Kiselevka.
Comuna e cam la doted verste departare de gars. Zapada
cade fare contenire si sun un vant ca un sarpe. Suntem in
plina lama ruseasca.
Satul seamana cu vechile catune de pe Baragan. Parch'
ar fi CornaWele deacum douazect_ si mai dine de ani. Case
de lemn, saracacioase, cu ferestrii marunte ca niste ochelari
sunt risipite pe rapi, pe coaste si pe varfuri de dealuri.
Primaria seamana cu un Sopron. 'Printre barnelee cart fin
loc de pereti, suers inversunat crivaful. Coperisul se clatina
din fafani si e ameninfat sa zboare.
Peste cincizeci de prizonieri; asistafi de numaroase co-
joace si barbi ruses% oameni cu infafisarea de ursi esili din

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 291

vizuini, cu fete palide si supte de saracie, ne asteapta aci cu

nerab dare.
In cursul discutiei, pe care o avem cu ai nostri, starOna,
un mosneag barbos, dar cu ochi blanzi $i simpatici, ne roaga
sa-1 lasam si pe el sa spuna o vorba. 5i dupice ne dam in-
voirea el ne arata in cuvinte potolite si ordonate ca dorinta
norodului, pe care-1 conduce, este ca sa se puns cat mai de-
grabs capat razboiului.
Noi va dam prizonierii vostri, dar sa ni-i dati si voi pe
ai nostri $i sa nu mai duceti norodul la perzare, ca-i pacat.
Legati pace cat mai degraba (skoreie zakliucite mir I)", incheie
batranul cap al satului cu ochii Inmuiati in lacrami.
Nu putem insa duce cu noi pe nici-un voluntar din cei
inscrisi, cad ei n'au fost adusi cu bagajele, ca in alte Orli.
Si mai este $i o vreme de urgie, care nu Ingaduie sa porti
oameni desbracati (n'au pe ei decal mantalele austriace I) pe
drumuri.

Ajunsi cu greu la gara soseste in curand treniil mixt. El

duhneste de fum de tutun si de acreala, dar spre norocul nostru
reusim sit* ne gasim un loc Intr'un vagon de persoane si sä
ne crutam astfel trupul de o noua amorteala.
La B. sosim abia pela miezul noptii. Nu-i nici trasura si
nici alti oameni afara de noi pe drumul dela gall Vilna in
oral I E o vreme haina, cum n'am mai vazut. Doug ceasuri
trebue sa inotam prin omit pana cand in sfarsit rupli de trudil
ajungem nacasaa. Aci salasul ni rece ca un ghetar, dar cel
putin suntem la adapost...

Visul unei fiinte de omenie.

In B. puterea autoritatilor militare e aproape inexistenta.
Sovietul, constituit de mull aci, deli n'a luat Inca in manile
sale conducerea orasului, totus e atotputernic si dirijeaza el in-
sus toata villa in oras.
19.

www.dacoromanica.ro
292 IN PRAOLIL ERNII

Pe voluntarii sositi aci ii espediem cu documente, libe-

rate si provazute cu stampile fficute de noi, cad autoritatile
militare refuza sa ne mai dea vr'un concurs (dar si de altcum
organele executive nu mai vor sa execute ordinele for!).
Pe zidurile orasului numeroase placate, emanate dela so-
viet, indeamna populatia sa Mat toate sfortarile pentru a se
ajunge cat mai degraba la pace! Mii le de tovarasi", in partea
cea mai mare dezertori, cart trandavesc fare lucru pe strazi,
jubileaza incheierea apropiala a pacii si pieirea burjuilor "!
Batrana noastra gazda ne vesteste cu un tier de candida
naivitate si convingere c5 au sosit in oral vreo douazeci de con-
ducatori bolsevici, can pregatesc marl demonstratii contra razbo-
iului $i contra burjuilor. Bogatii vor fi dati afara din casele for $i
ucisi, iar in locul acestora vor fi incartiruite familiile celor saraci"...
Baba Teodora sfarseste aceasta comunicare cu un gest
de inocenta satisfactie sufleteascii. Ea pare a nu mai fi nepa-
satoarea de pima acum. Privirile ei au ceva din ficsitatea si
ascutimea ochilor indrazneti, sfidatori, aroganti.
Saraca cum e, ea se socoteste printre fericitii, cart vor
iocui de maine incolo in palatele bogatilor.
De cand locuim in cast ei, batrana femeie a apucat sa
prinza $i ea Cate ceva din ce gandim $i vrem noi. Privirea ei
de-acum n'are de loc aerul de simpatie, cu care ne trata alta-
data. Carturarii de categorip noastra stau in drumul visurilor
$i poftelor ei. Noi suntem pentru ea, in acest moment., niste
dusmani, procleti de burjui" sau 'acea parte din constiinta ei,
de care tine sa se debaraseze...
0 mica interventie o readuce insa pe baba Teodora in fire.
Dar D-ta maica Teodora, ii spunem noi, uiti ca ai case
D-tale, ca ai cuibul D-tale de demult si di esti obicinuita cu
el. Aci ai locuit dentate vreme. Cum ii vei putea D-ta schimba
cu o case, in care n'ai locuit nici odata si cu al caret tier nu
esti de loc deprinsa?... S'apoi s'ar putea intampla ca D-ta sa fi
socotita burgheza si inlocuila cu altii $i mai saraci decat D-tal"
Ochii batranii sa largesc ca in fata unei imagini nepla-
cute. Ei isi pierd ficsitatea de adineauri si devin din nou blanzi,
pacinici si nepasiitori...

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 293

Asa sunt Rusii. Nu numai cei de jos, ci $i cei de sus,

a zisa Inteligenta" (Intelighentia). Ei trec cu cea mai mare
usurinfa dela o stare sufleteasca la alta, dela pozitiv la nega-
tiv, dela bucurie la intristare, dela ras in plans, dela viclenie
in sinceritate si intors. Mintea lor, lipsita de o calauza indruma-
thare, este terenul, in care rodesc cu uimitoare usurinta toate
contrastele $i concepliile cele mai dezordonate. Ea adopts $i
concepe toate imposibilitatile.

www.dacoromanica.ro
 Prin alte Voloste
Kinel, Borskoe, Pavlovka.
Cu un Maxim Gorki" hodorogit $i murdar ne indreptam
spre volostea Kinel, unde e convocata (8 Nov.) adunarea pri-
zonierilor.
Pe drum locomotiva se defecteaza in cliteva randuri. lar
dela Borskoe mai Incolo bande de dezertori trag asupra tre-
nului. Cateva ferestri se sfarma in tandari. Vreo doi pasageri
sunt ranifi la mane.
Pe and ajungem la Kinel e deja sears. In loc de trei ore
facem Nina aci opt ore.

In Kinel.
Comuna Kinel e resedinla volostei (plasei) cu acela
nume. E o c omuna fruntase, cu o situatie economics infloritoare,
cu un inceput de industrie, cu scoli moderne si bine inzestrate
pentru luminarea poporului. Are, ca mai toate comunele rusesti
de altcum, o cooperative de credit si consum, care a luat un
avant laudabil, probe ca tarantt rusi au inteles rostul coopera-
tiei, careia ei ii dau toata atentiunea $i de care se intereseaza
mai mult ca de once alte institutii. Din venitul cooperativei, ei
si-au facut o case nationals (norodnai dom) pentru instruarea
si cultivarea poporului si mai ales a tineretului. Oratie Intele-
gerii for pentru cooperatie, mujicii si deaici si din alte party
au scapat de pacostea intermediarului si si-au intemeiat o si-
tuatie materials satisfacatoare. Cooperativa mai indeplineste
s'aici, in parte, tar in alte regiuni pe deantregul, rostul si rolul
miruluia de altadata, Inteucat ea concentreaza pamanturile
cultivabile in sfera sa de activitate si be distribute taranilor
(membrilor), rol in parte identic cu acela, pe care it au ()Witte
in alte gut

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 295

Primaria, o cocioabfi veche de pe vremea lui Alexandru

at II-ea, e pustie. Intarzierea trenului ne-a zadarnicit adunarea
de azi.
Pe presedintele comiletului comunal (primarul) it gasim
acasa la el. E un barbat in puterea varstei, cu barba rasa, asa
cum ordona pricazul lui Petru cel Mare, $i gala de a executa
fare ezitare orice porunci i-ar da mai marii sal.
Regrets ca am venit asa tarziu. Dar cheama in grabs ca-
raula si-i da porunca ra reintoarca, de-i va mai ajunge, pe
prizonierii plecaji si sa adune la primarie pe toll prizonierii
din Kinel.
Pada Ia adunarea acestora slam de vorba cu acest pri-
mar deschis la fire $i cu alji doi vecini, venni aci de curio-
zitate.
Casa primarului e destul de bine aranjata. Dar ca toji
jaranii rusi, el si nevasta impreuna cu cei 7-8 copii, cu cafe'
si purcel, sunt ingramadili peste iarna in aceasra singura ca-
mera, cu ferestrile, cari raman infundate cu &alp pada la pri-
mavara, $i care nu se aierizeaza decal cand se deschide la
intrare $i la wire usa.
In acordurile cam disperate ale muzicutei, pe care o agita
cel din urma copil al predsedalyeluluia, un sugaci blonduj,
dar bine desvoltat si 'n murmurele nedeslusite, dar foarte sim-
patice ale samovarului, discutam cu acesti oameni de omenie
intamplarile zilei. Ei sunt vrasmasii bolsevicilor, ca toll jaranii
rust mai instariji, ne istorisesc foarte satisfAcuji cum un agi-
tator bolsevic a fost oprit mai deunazi sa ling adunare si iz-
gonit din sat.
Se jeluesc insa de scumpetea, care creste dela o zi Ia
alta si se plang de impujinarea alimentetor, dar nadajduiesc
ca va trece $i aceasta nenorocire, cum au mai trecut atatea.
Rusia e bogata si mare, ea a scapat din nacazuri $i mai
marl ", spune convins unul din cei doi vecini.
De Romania si Romani ei nu stiu nimic. Sorb insa cu
fireasca curiozitate ruse tot ce le spunem despre Ora si natia
noastra.

www.dacoromanica.ro
296 IN PRAGUL ERNII

Primarul insists sii ramanem peste noapte la el si ne in-

vite sä dormim in patul, singurul ce-1 are (Rusii dorm de pre-
ferin15 pe jos 1), ascuns in semiintunericul unui alcov.
Fiind insa nevoiti sii plec5m, ciici pentru a doua zi am
convocat o adunare la Borskoe, refuzilm invitarea.
La plecare vrem sii-i platim ceaiul si bucata de 'Aline, cu
care ne-a ospfitat. Predsedatyelula ezita la inceput, dar apoi
primeste cele 50 de copeici, pe care i-le oferim.

Caraula a adunal la primarie pe tofi prizoiderii romfini

gasiji in sat. Sunt abia vre-o 20. Cei mai multi au fost retri-
misi in lagare, cfici jaranii nu-i fin, dupe cum am v5zut $i in
alte parji, decal pe timpul robotei".
Localul primarlei se aseamanii cu aceia din Kiselevka.
&fill vantul prin el, e frig si intuneric. Cu mare trud5 reusim
s5 gasim un °pail la un mujic din apropiere pentru a lumina
sale.
In discutia, pe care o avem cu cei douiizeci de frail, cari
sgriburesc de frig, unul din ei ne pune intrebarea :
Spuneji drept d-lor, d-voastra mai credeji in scaparea
noastra de sub domnia nemjilor s-a ungurilor ?"
Intrebarea isi are rostul ei adanc si implicii pentru cel
ce trebuie s5 riispunda o sarcina din cele mai grele, plin5 de
urmari $i de riispunderi serioase.
Convinsi in toat5 fiinja noastr5 c5 aceastii trud5, a noastrii
$i a altora, si mai ales marea patimire si sfingeroasele jertfe,
pe cari le indurii neamul romanesc de pretutindeni si tot ce
umanitatea are mai generos, vor trebui sa se sfarseasc5 cu
biruinta dreptalii, raspundem afirmativ, Mil insa a indr5zni s5
ne 1u5m r5spunderea c5 aceia, cari vor porni deaci, sub steag
voluntar, vor putea infrange in drumul for spre jinta finals toate
piedecile ce li-se vor pune.
Dac5-i asa, apoi cum ne-am ascultat domnii ncstri pfinii
acum, i-om asculta $i de-aci inainte, ingana acelas prizonier,
un barbel in floarea viirstei, cu frunte large si privire severe,
Si 'n aceast5 clipii o dungy de lumin5, pornit5 dela opaijul de
sub iconifa Precistei, ii lumineazfi si-i Ifirgeste pupilele ca

www.dacoromanica.ro
 IN PRAOUL ERNII 297

pentru a desprinde din el hotararea de jertfa .$i de Invingere

pentru cea mai sfanta $i mai dreapta credinja.
Infele$i astfel, If dam celor ce sunt hotarifi sa piece acte,
intarite cu peceti si cu iscaliturile noastre, $i tarziu in noapte
ne desparlim de ei pentru a ne revedea in Cara visurilor noastre.

Cazacul dela Sorocinsk.

Pe drum spre volostea Borskoe, intalnim in tren pe Ca-
zacul dela Sorocinsk, care a condus pe voluntarii deacolo la
Kiev. Bucurie reciproca. Deatata vreme doream sti $tim din
gura cuiva, a unui martor ocular, cum $i in ce condifii se ca-
latore$te la Kiev. Cazacul nostru, un tip deschis it vorbaref, ne
istorise$te cu deamanuntul intreg calvarul, indurat de el $i vo-
luntari pe drumul spre capitala Ucrainiei. In cateva gari vagoa-
nele, in cari erau instalafi, au fost descalate de tren si trecute
pe linii moarte $i au trebuit s5 face demersuri st sforfari es-
traordinare pentru a fi ata$aji din nou la alte trenuri. Pro-
viziile Ii -s'au sfarsit de cateva on $i abia sand gaseau coman-
danfi infelegatori, puteau fi reaprovizionali.
Soldatii ru$ii, fugari dela front, muncitorii si toate haima-
nalele pretinse revolujionare ii insultau ai.i ameninfau acuzan-
du-i ca sunt vra$ma$ii p5cii si prietenii razboiului. Numai invo-
cand fel de fel de pretexte false au putut sa-si Mai drum ina-
inte, sa scape nebatufi st chiar de moarte.
In Ucraina razboiul civil se desfa$ura cu inver$unare Intre
bol$evici st partizanii guvernului provizoriu. Centrul luptei e
Kievul. Trenurile nici nu mai pot infra atci. Ele se opresc in
fala lui, la distanfa de cateva verste. Bol$evicii descoperind pe
voluntari, li-au poruncit sa se intoarca inapoi ameninfandu-i cu
moartea pentru cazul ca ar indrazni sa intre in Kiev. Voluntarii
nu s'au infricat insa. Profitand de intunericul unei nopfi ne-am
strecurat pe furi$ rand pe rand $i unul cafe unul in capitala
Ucrainei $i astfel am reu$it sa ajungem la re$edinfa voluntari-
lor", spune cazacul zambind satisficut.
Insuflefirea sf dragostea, cu care am fost primifi aci, ne-au
rasplatit cu prisosinja de cumplitele mizerii, pe care le indu-
www.dacoromanica.ro
298 IN PRAOUL ERNII

rasem pe drum. Tol ce regret e, adaug5 cazacul, ca din caula

c5 ai nostri si-au perdut mintea, n'am putut sa-miimplinesc do-
rinta, ce am avut, de a merge si eu pe frontul roman 1"

0 noapte tntreagit
In camp.
Trenul se opreste in statia Neprevka, de unde duce dru-
mul in volostea Borskoe. Regretand ca trebuie sit* ne intreru-
pem discutiile, ne despartim de bunul §i vajnicul cazac dela
Soroca", care a stiut sit-pi apropie ceva din sublimul spirit de
sacrificiu si de onoare al voluntarilor nostri.
Sositi in aceasta statie, in miez de noapte, suntem nevo-
ifi s5 r5manem aci pan5 la ziu5, cad de volostea Borskoe ne
desparte un drum, perdut in omeli, pustiu $i lung de trei verste.
Cantonul dela Neprevka e o simpl5 barac5 de barne
scanduri, aruncat5 in aceast5 nemaYginitil step5 pustie, inmor-
mantat5 subt un gros si nesfarsit linfolin de ziipadli.
Viforul, coborand din gheturile nordului sun* infricosat
peste campul posomorat §i infinit, §galt5ie din temelii baraca §i
cuprinde jucand in vartejuri satanice grosii fulgi de za'padii,
cari cad frir5 incetare din vtizduhul inghetat, mohorat §i pustiu.
Cu not mai sunt cativa farani si t5rance. Brirbatii fumea-
zii si se inc51zesc cu mahorc5 in asteptarea zorilor. Unii po-
vestesc de necazurile for si de fr5mantiirile zilei, altii clipo-
cesc, biruifi de oboseall Cei cari mai pot infiripa o discufie,
se ocupa si de revolufie. Tofi ocrirasc pe Lenin $i sunt ingri-
jati de soarta Iui Kerensky. Un staric (b5tran), cu plete albe
si barbs tepoas5, regrets c5 n'a fost int5rit imp5rat marele duce
Mihail, c5ci daca ar fi fost asa, r5zboiul s'ar fi terminal $i in
Rusia ar fi acum pace" (E intaiul om de rand pe careI and
vorbind astfel).
T5rancele ascult5 §i ele catava vreme povestea,isi poarto
ochii mereu, pline de curiozitate, asupra celor doi streini, cari
sunt $i nu sunt aystriti" s'apoi afipesc, adunate colac una peste
alta intr'un colt al baracei,

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 299

cat priveste revolufia in sine, acesti mujici, ca mai toff

dealtfel, n'o prea infeleg. In capul for totul se reduce la o ne-
infelegere intre Kerensky si Lenin. Pe cel dirilai l'au cunoscut.
El li-a promis multe si a facut pufin. Totus omul i-a fermecat
cu vorba si bogata fantezie ruseasca, pe care nimic n'o poate
epuiza, tot mai spell in Implinirea fagaduelilor. Cel de al doi-
lea Lenin inseamna necunoscutul, fat de care sufletul
rusesc la inceput se fine in rezerva. Dar cum tocmai acestne-
cunoscut tenteaza fanteziile prea incarcate, cine §tie dadi cei
legafi azi de Kerensky nu vor slavi maine pe Lenin, pentruca
poimane sa-1 abandoneze si pe el si sa adore pe un altul si
mai tare, dar si mai necunoscut.

In Borskoe.
Noaptea care a fost infinit de lung5 se risipeste in sfarsit
si zorile se ridica din negura calre orele noua dimineala.
Soldatul meu, care atipise, poate $i de frig si de foame
(cad cu mancarea nu prea avem vreme sa ne indeletnicim I),
se trezeste si ambii calauzili de mujici, ne indreptam spre
Borskoe I Vantul 'Inca nu s'a linistit, el continua sa sufle cu
tarie $i sa ne arunce nemefii in fafa, dar cu truda si sforfari
reusim in fine sa intram in sat.
Comuna Borskoe are inflifisarea unui modest ofesel de
provincie. In mijlocul salului s_e inalfa biserica, un monument
de cladire religioasa. Mai Incolo e primaria, zidita nu de mult
si aranjata dupe chipul localurilor oficiale occidentale. bar ala-
turi e scoala primar5, o puternica cladire $i localul cooperati-
vei de credit si consum, o asezare economics de primul rang.
Targul de Cara, care se fine in fiecare an in aceasta vasta
Oafs& e cercetat de foarte mult5 lume din regiune.
Gospodariiie salenilor sunt o probe de bunastare. Frumos
cladite $i spalioase in cuprinderea lor, ele se aseamana cu or-
donatele si comodele gospodarii ale faranilor instarifi din Odle
cu civilizafie inaintata.
Primarul, un barbat tanar, e un om cu scoala, sever in
atitudine $i avand in loath' infafisarea lui un aer de mandrie

www.dacoromanica.ro
300 IN PRAGUL ERNII

§i incredere in sine. El ne-a adunat prizonierii din volostele

Borskoe §i Neplinvski §'azist8 insu§ la adunare, impreuna cu
alji membrii ai consiliului comunal. Jar dup8 ce noi ne inche-*
iem discursurile, cere §i el cuvantul pentru a le spune prizo-
nierilor cfi nu e nimic mai frumos ca lupta §i jertfa pentru
patrieal

Mi§carea bol§evicfi fire§te n'a putut prinde in comuna B.

Cfijiva soldaji dezertori, cari au venit sil fetch' propaganda pen-
tru dictatura proletariatului", au fost alungaii de populatia din
voloste.
In genere comunele bine situate economice§te sunt pro-
fund ostile ideilor §i propagandei comuniste.
Prizonierii deaci au §i ei in sufletele for ceva din slinfi-
talea aerului, in care au trait.
Dace am putut razbate pentru unguri Coate rapele din
Galijia §'am putut infrunta moartea pentru o cauza streina, apoi
cum n'om merge noi pentru sfingele nostru", spune Hunedorea-
nul C. B., un Ham cu un chip de o foarte dfirza espresie.
$i fiindca §eful volostei daduse porunca ca prizonierii sa
fie adu§i cu bagaje cu tot, noii voluntari i§i desbracil in graba
cojoacele imprumutate ,dela mujici §i-§i imbraca saracacioasele
for mantale ausiriace. Cfildura din suflet le inlocue§te caldura
bl8nilor.
Desparjirea de fo§iii for st8pani este emotionanta. Cateva
soldatce Wang. I-am iubit mult c'au fost harnici, buni §i cin-
stir, ne spune primarul emotionat si el.
Faimoasa lama rush' e in plinatatea frumusetii §'a strajni-
ciei sale. Ea se intinde imenza §i enigmatic8 peste tot acest
uria§ prunfint ruresc.
'Willful s'a oprit §i razele soarelut in apunere i§i joadi i.e.
flecsul for de our peste luciul namejilor, cari vor ramanea a§a
imobili, formidabili pane la primfivarfi.
Cu frunfile luminate de aurul acestor raze, voluntarii merg
inainte, despicand cararea dealungul uria§ului troian, inspre
Sionul credinfelor lor,

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 301

Trenul soseste ghiftuit cu pasageri. Trupuri de barbati si

de femei, pachete espediate de undeva fall adresa, zac intin-
se, pe jumatate adormite in compartimente, pe culoarele $i pe
platformele vagoanelor.
Cu mare greutate ne facem si not loc pe o platforms.
Frigul ne patrunde pans In oase si'n cele trei ceasuri de drum
pane la B. inghejam deabinelea. Dar casa din svobodnia unit',
in care nimerim deodata cu ivirea zorilor, a apucat sa se in-
calzeasca $i batrana gazda ne asteapta cu samovarul, care ne
desgheaja trupurile.

S'a implinit sorocul.

Buzulukul sta in pragul unei schimbari de conducere.
Sovietul lucratorilor, at jaranilor si soldajilor, incurajat de eve-
nimentele dela Petrograd si alte orase se pregateste 5'aci de
lovitura deciziva. Atmosfera e prielnica. Populaiiunea, cea de
rand, pune toate neajunsurile in arca regimului actual. Ea vrea
sa vie in conducere aceia cari promit ca vor eftini traiul, ca
vor inmulti painea, ca vor pune capat razboiului $1 vor incheia
degraba paces, ca pemantul va fi al celor, cari nu-1 au 51 di
cei cari au trait in saracie vor fi asezati in gospodariile inbel-
sugate ale burjuilor", acestia avand sa is deaci incolo locul
proletarilor.
Comisia de aprovizionare (prodovoltsvennai comitet) anunja
ca orasul nu va mai avea nici painea neagra de azi decat pen-
tru vre-o 2-3 zile.
Taranii, vexati prin atatea taxe, cari li-se cer 51 necajiji de
prejurile maximale, refuza sa mai aduca cereqle Si alte alimente
la oral. Munca stagneaza aproape complet, multe fabrici si-au
inchis portile. Magazinele isi reduc din zi in zi marfurile. Ele
nu mai au de unde sa se aprovizioneze.
In loc de regimul belsugului, pe care-1 promite demagogia
51 pe care aceasta lume ignoranta $i inamorata de necunoscut,
il asteapig cu infrigurare, va infra, dupe toate semnele, in curand
in vigoare regimul rabdarilor prajite.

www.dacoromanica.ro
302 IN PRAOUL ERNII

A venit deci vremea sa ne despfirtim de B. Sorocul ni

s'a implinit. Ne vom intoarce la Samara, reedinta razei noastre
de acliune, cu satisfactia di greaua §i cumplita noastra trudfi,
desffi§uratfi in acest district, a fost cu prisosinjfi compensalfi
prin impozantul num& de voluntari, cari ignorand calvarul, pe
care aveau sii-1 urce, au primit lotus sii-§i facfi datoria si sa
tnrrunte pe deantregul sacrificiul, care li-se cerea.
Ne lufim rilmas bun dela biltrana noastra gazda, care-§i
ineacfi intristarea in rublele ce i-le dfim drept chirie §i pfirfisim,
credem, pentru totdeauna azilul, care ni-a slujit de adiipost in
atatea nopti de ghiatil §i de vifor.

www.dacoromanica.ro
 La revedere in Basarabia...
In drum spre Samara ne hotaram sa ne abatem si in vo-
lostea Pav lovka, mai ales ca in aceasta se gaseste fabrica de
zahar dela Bogatoe, unde dupe informatiile ce avem, s'ar gasi
un numar de prizonieri. La stafie ne asteaptii preotul R., avizat
din vreme de sosirea noastr5.
In Pavlovka gasim abia vreo cinci prizonieri romani, restul
sunt unguri si nemfi. Partea cea mai mare au fost espediafi
de curand in lagarul dela Samara.
Dintre cei cinci se inscriu voluntari. doi : Avram Simion
din Borsa de Ifing5 Cluj si Ion Solt gean din Bontoeni,judeful
Satmar, cari ne vestesc ca decal sa se prapadeasca aci, mai
bine incearca s'ajung5 la Romania ca sa moara cel pufin pen-
tru ea!" Cei trei ramasi ne spun ca s'or mai giindi dupe ce-or
vedea ce fac Rusii astia, cari parch au capiat I"
Dela Pavlovka caraula satului ne conduce pe un drum
mai drept la fabrica de zahar dela Bogatoe. Drumul" pane
acolo e alcatuit insa numai din coborasuri pi urcusuri lunecoa-
se, pe cari trebuie sa mergem uneori taras avand grije &A nu
ne tostogolim in intunericul rapelor ce ne stau in cale.
Putinii prizonieri din Bogatoe, originari toll din Bihor $i
avand conducator pe cadetul asp. Sf. din Beius, sunt tocmai
gate de plecare pentru lagarul din B.
Slam de vorba pt cu conducatorul $i cu cei caliva sol-
dafi, der cum cel care-i conduce nu poate lua in grabs o ho-
tarare, soldafii tin sa-si indrumeze soartea dupe conducatorul,
pe care-1 cunosc deacasa.
Directorul fabricei de zahar, un barbat de o puternica
structure, foarte simpatic, iii plange neputinta proprie $i pe a
celor din clasa lui. Jeleste indelung sterile actuale din Rusia $i
intre limp ne incalzeste trupurile inghefate cu ceai laudand in
aburii prietinosi ai samovarului hotararea celor ce nu vor sa
dispara in rusine. E incantat de voluntarii romani, ciri in dis-

www.dacoromanica.ro
304 IN PRAOUL ERNII

preful orator greutrati vor elupte dreptul la o viata fiber%

cu sacrificiul propriei for vieli la
Arn5rat ne spune apoi c5 in curand va pleca $i el din
B., deoarece fabrica din tipsy de material $i de braje de munch
a fost nevoita s5-$i suspende activitatea.
Afar5 de ceai, generosul director ne mai face un bine.
Ne transport5 la gar5 cu troica sa elegant5, lucru ce nu ni-s'a
mai intamplat 0115 acum, caci totdeauna am fost nevoiti, sa
parcurgem astfel de drumuri pe jos.

Un agent provocator
*'o interventie.
In restaurantul garit sunt, ca de obicei, o multime de pa-
sageri de toate categoriile, amestecati toji deavalma. Unii ma-
!lanai sarvaladel $i beau cvas, aljii fumeaza mahorca sau sparg
seminie $i in fine allii dorm bu$tean trantili pe podele.
Pe cand trecem in revist5 aceast5 lume §i ne cautam $t
noi un loc de odihn5, un individ in uniform5 military se in-
dreapt5 spre noi $i cu ochii injectati in sange incepe sa urle :
Da voi cine sunteli, ce cilutaji aci, cum de nu sunteli Inca
arestaji ?"
Pasagerii din sal5 se aduna de pe jos, ne dau mats $t
a$teapt5 curio$i sfar$itul scandalului.
Individul continua sy urle $i nu ne &it nici decum pas sa
vorbim. Cativa in§i it secundeaz5 $i privirile for iau asemenea
aere de du$miinie.
Scandalul ameninta sa to proportii $i nu se putea preve-
de unde $i cum va sfar$i. Dar in aceasta clipa i§i face loc
printre multime, aruncand manioas5 pe tovara$i in laturi, o fe-
meie cu ochii fulgerand de revollii. Ea se opre$te in filet scan-
dalagiului §i glasul ei se descarc5 ca o avalan$e mustrand in-
ver$unat pe agentul provocator: Faci de ras Rusia $i batjocu-
re$ti ospitalitatea, pe care noi $tim s'o dam streinilor $i pe
care suntem datori s'o dam mai ales aliajilor no$tri I", strigg
in admirabila ei manie frumoasa aparijie femenin5.

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 305

Cuvantul tovara$ului" provocator ii ramane in dinti. Corn-

panionii Iui se potolesc $i ei de indata. Privirile for 1$i reca-
pata lini$tea $i indolenta de adineauri. Ei sd retrag pe incetul
la locurile lor, ca ni$te caini dojeniti de stapan.
Un militioner apare $1 el pe cand furtuna era sfar$ita. Si
dupe ce isi is informatiile asupra celor petrecute, ii invite pe
toti cei de fatil la un miting, care tine ca un sfert de ore. tar
dupe terminarea sfatului, el se prezinta la not $i cu un aer de
oarecare solemnitate ne roaga : sit transmitem scuze statului
roman. 1"
Noi luam fire$te rugamintea militionerului la cuno$tinta $i
ne declaram fmpacati 1
Agentul bol$evic se retrage furi$andu-se prinire ceilalti to-
varasi $i mormaind ceva ca un caine gonit. Dar in clipa cand'
dispare, ne Brunch* o ultima privire, neagra de ura.

Ana Lugojana.
Femeia, care a pus capat scandalului, e insas concesi-
onara restaurantului din gut'. Potolita acum, dupg ce energia
ei a pus pe tovara$i" la locul lor, ea ne spune ca cunoa$te
bine pe Romani, deoarece a trait sease ani in Unghenii din Basa-
rabia, unde barbatul sau a fost impiegat la caile ferate. De un
an $i mai bine sotul e dus in razboi $i deatunci ea 1$i ca$tiga,
ca soldatcti, painea cea- de toate zilele cu propria sa truda.
Vazuta de aproape Cermarovskaia, a$a se chiamil birta$ila,
e de o rare frumsete $i pe Tanga asta ea are o energie de lunona.

Admirabila soldatca nu e singura aci. Fratele ei e $ef de

gara si doi nepoti, fii fratelui sau, cu cari facem asemenea cu-
no$tinta, sunt impiegati in statia Pavlovka.
Toti .cunosc bine pe Moldoveni", caci toti au trait vreme
indelungata in Basarabia. Fratele $i nepotii au fost pane la raz-
boi functionari in gara din Bender.
Tinerii functionari sunt adanc revoltati de scandalul, pro-
vocat de agentul bol$evic. Ei ne roaga sa socotim acest inci-

www.dacoromanica.ro
306 IN PRA.OUL ERNII

dent ca un fapt divers si sa le lasam for intreaga mahnirea

pentru cele intamplale.
Ne invite apoi sa trecem in locuinta lor, unde ne prezinta
pe bunica lor, o venerabila matroana.
Aci ne istorisesc amintirile cele mai dragi din viata pe-
trecuta in Basarabia, alaturi de simpaticii Moldoveni" si ca
probe ca le pastreaza acestora si Romani lor in general o amin-
tire vie, ei scot din, bogata for colectie numismatics cateva mo-
nede romanesti, pe cari ni le arata cu o satisfacjie aproape
copilareasca, fiind convinsi de bucuria ce ni-o fac.
In curand soseste si seful garii. E un om ca de cincizeci
de ani $i numai suflet. El nu vrea sa fie de loc mai putin prie-
tenos decal ceilalli.
Firul conversatiei continua sa se brodeze si cu acest sluj-
bas de treaba pe tema amintirilor din Basarabia, a caracteru-
lui romanesc al acestei provincii, a razboiului $'a pacii si'n
urma el se opreste pierzandu-se in marea enigma a revolujiei,
ce bantuie Rusia.
Fejele acestor oameni se intuneca $i se crispeaza nepu-
tincioase. Ei nu pot deslega enigma.

Aparijia pentru o clips a proprietarei restaurantului risi-

peste umbrele de pe fetele fratelui si nepolilor si veselia re-
incepe. Soldatca improvizeaza degraba o cina frugala, cu frip-
tura, cu piroghi (prajituri), poame $i ceai. lar cei doi tineri ii
dau viala unui gramofon, uitat in colbul unui colt al salonului.
Din palnia acesluia se desprinde deodata vijelioasa Ape
Lugojana", vioaia noastra hors banateneasca. Bataile inimei
ni-se precipita. Cei cari ne gazduesc ne infeleg bucuria 5i se
bucura 5i ei cu noi.
Dupe Lugojana" urmeaza un sir de hore 5i cantece ru-
ses% in cari regasim atatea accente, infralite cu cele din ho-
rele si doinele noastre I
Afars crivajul, deslantuit din nou din negurile nordului,
urla barbar, tar zapada cade mereu din cerul de plumb rotindu-se
in vartejuri salbatice.

www.dacoromanica.ro
 IN PRAGUL ERNII 307

Jos in restaurant tovarasii" discuta, tin mitinguri, se cearta,

injure, inping spre desavarsire prabusirea fatale. tar act, in
aceasta case a sefului de gar& e,lumtna, caldura gi bucurie. Ea
e o mica $i linistita oaza in mijlocul unei mart in perpetuil
clocotire, sbuciumata $i framantata mereu de violenta furtunei
s'a valurilor E o vecinicie de cand n'am mai avut parte de
odihna, 'de caldura, de vorba buns si de... cantec romanesc.
Dar un suerat lung si surd despidi zarea inegurata. Cei
doi tineri ne conduc pe peron si cand soseste trenul ne cauta
ei insasi locuri $i ne fac garda pane in plecare: Frumoasa
soldatca ne sated din usa restaurantului. Ceva ne indeamna
sa -i zicem : La revedere in Basarabia I", dar in aceiasi clip&
pe cand trenul se pune in miscare, unul dintre cei doi tineri
ne strange cu putere mana si ne spune respicat: La revedere
in Basarabial", tar dupa o scurta ezitare adauga : $i poate
in Romania I".
Dimineala, in zori de zi, suntem la Samara.

www.dacoromanica.ro
 Cuprinsul volumului I.
Pag.

Prefata 6
Primilvara anului 1917 7
Cap. I. Dela Iasi la Kiev 13
1. Pe drumul Ucrainei 19
Cap. IL Kievul . 24
Cap. III. Spre Cetatea SfAntil" 34
Cap. IV. In Moscova , . 38
Cap. V. Spre mares de Azov
Cap. VI. La luzofka .
1. Vriismfisia Sovietelor
...... , 9
56
69
87
2. Concentrarea Voluntarilor . .. . . 102
3. Dezastrul dela Tarnopol 105
4. La Orisino .. 110
5. Reveniri. Precipiliiri -
. 115
Cap. VII. In districtul Slavianoserbsk 118
1. Alcestvo Jilovski . . . . .- 123
2. Plecarea voluntarilor . 133
3. PrIn steps ruseascii
4. Printre Moldoveni . . . .
5. Adunarea nationalii dela Moscova
.
.
.....
. ..... -
137
140
153
6. Printre Mujici
7. Inapoi Is luzofka . . . . . .
Cap. VIII. Pe pilmlint Skytic
. . . ....... 159
163
'67
1. Sfortiirile lui Kornilov 180
Cap. IX. De pe farmii mitrii de Azov la Volga . ,. . 186
1. Peste valea Donului 192
Cap. X. Pe Volga la Kazan 197
Cap. XI. La Kazan . 235
Cap. XII. Samara
1 Conferinta democratica . . . . . . . . ..... 224
233

www.dacoromanica.ro
310

Cap. XIII. In districtul Buzulukului 235

1. Prin satele rusesti 239
2. Prin ceala si intuneric . 253
3. Prin toate greulilile In datorie 264
Cap. XIV. In guberniile Saratov $i Penza 272
1. Spre Penza 279
Cap. XV. In pragul ernii 85
1. Prin alte voloste . . . . . . 294
2. La revedere in Basarabia 303

GL0196t019

www.dacoromanica.ro
 ERATA
La pag. rdndul to loc de sd se citeascd

23 1 de sus in jos deprind desprind

49 al 15-lea , . ciii ca i
60 , 6 de jos in sus Rusoaiele Rusoaicele
66 . 7 de sus in jos nu ni-a luat ni-a luat
66 ,, 9 , , acele cele
84 ,, 3 . ,, Cella lti Cella Iti
168 , 7 . . cercetund cerceldnd
199 , 12 de jos in sus Par ea Par/ea
227 , 9 de sus in sus indendiu incendiu
238 a 13 . . srestati arestati
268 a 13 de jos in sus denidejduit desnAdfijduil
269 , 15 . ,. slujbas la un to slufba -unul

www.dacoromanica.ro
 t!
Preful 200 Lei.
www.dacoromanica.ro