Sunteți pe pagina 1din 328

VOICU NITESCU

DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA $1 SIBERIA
Anii 1918 -1919

IN CAPITALA SOVIETELOR.

CREDINTELE DIN SIBERIA.

.1

V 0 L. III

1`

BUCURE $T1
Tipografiile Romane Unite, Rahovei, 42
www.dacoromanica.ro
1932
LI
SLY.1" h400.&- / a>' 7---C'g"---,'-r.

1- J41,11
: C''1~", ,V''S/-2.:.,

/-h..." , 4.1.14 .... /21


a ,a1.; c_.-
Z3+-~ 77A-A--Z7 411.-111:11e

-90.01-71,4 Y ..-"C.-+-b-.-c_ /oe*--4jAso


__, 04'
Douazeci de luni 7i- p, .

In Rusia §i Siberia

VOLUMUL III.

iNCHINATA:
Martirilor cari au luptat qi
au murit pentru a ne cla o fume
mai bung.

www.dacoromanica.ro
VOICU NIT ESOU

DOUAZECI DE LUNI

IN RUSIA SI SIBERIA
ANII 1918 1919

IN CAPITALA SOVIETELOR.
CREDINTELE DIN SIBERIA.

AA
'NOW' 'Mb/

1 9 3 2
BUCURE*TI ::: TIPOGRAFIILE ROMANE UNITE ::: RAHOVEI, 42

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Velzusem Moscova sub regimul lui Kerenski. Era inteo
nepotolitd frdmdntare. Revolutia din Februarie nu reusise fined
sec niveleze a$ezdrile dintre cele cloud lumi, cea noidi $1 cea
veche. Adunarea National& dirijatd la inceput de cuviintal mes-
tesugit al generalisimului in uniformd de soldat, avea set esueze
pentru ca furtuna deslantuitd din suteranele Rusiel tariste sit'
impingd aceastd tars pe drumul $1 spre tintele impuse de po-
runcile implacabile ale destinului.
Pe tronul lui Ivan cel groaznic s'a asezat Lenin cu ,,dru-
jina" lui.
Tarul alb a Post inlocuit cu (arid rout.
Asprei dietaturi de dreapta i s'a substituit dictatura de
stiinga, brutala intolerantcl a mesianismului sovietic.
0 experiento de proportii uriase, plinii de necunoscute, s'a
inceput si nimeni nu sae cum 4 cand va lua sfdrsit.
In locului duhului de nebiruitil revoltd a miicelarului Minin,
pietele Ceratii sfinte surd strdbeitute de trupuri resemnate ea
dose la tdiere.
Stranepotii fidelilor lui Alexandra Hui nu an nici o fd-
reima din fanatica vrajmosie a strcimosilor iinpotriva strainilor
instalati in cetatea lui George Dolgoruki.
Scapat din aceastd vasty criptd, spiritul nostril isi recds-
tigd inviorarea in utmost era de idealism carat at armatei de
voluntari, can in tovardsia legiunilor aliate isi afirmil pe pd-
marital Siberiei nemiirginite vointa neclintitd de infdptuire a
idealului nostril national.
Mcinati de indemnuri mostenite dela streimosi, ei pitrcisesc
de blind vole ciimpurile de prizonieri, .se despart de cei cu cari
n'au avut credinte comune si se inroleazd in ostirea care vit

www.dacoromanica.ro
6

avea sa faureasca, impreun'd cu fratii for buni, patria visata. IN


vor suferi fara murmur, vor lupta fora intrerupere luni si ant
de zile intr'un media, incercat de o cumplita epidemie morald
$i vor rameinea pawl la sfdrsit imuni, preferind sa moara pe al-
tarul credintelor mostenite der& sa-i profaneze curatenia.
Infatisand in paginile ce urmeazil ceia ce am vAzut intr'o
Tara 4 intr'o societate, mult deosebite de restul lumii $i ceiace
au fAptuit ostasii unei credinte, mai luminoase decdt negurile
Siberiel, ma simt deslegat de o datorie, de constiinta. Cetitorii
sa nu-mi reproseze ca cele vazute sunt prea tdrziu infatisate.
0 repet, nu e vina mea. Ei vor gasi in aceste pagini lucruri cart
sunt si vor continua sa fie mereu de actualitate. Cei dornici de-a
invata din cumplitele experiente ale altora pentru a-si cruta $t
lor, si natiei $i kirk ai direi cetateni stint, deslegari catastro-
tale si cei setosi de-a evada o clips din marasmul vremurilor
de azi pentru a-si odihni sufletul in Anabasis -ul, plin de pildele
unor sublime abnegatii, vor citi cu interes aceasta ultimo parte
din povestea drumului, pe care l'am facut dealungul Rusiei,
btintuite de spasmurile revolutionare, limp de douazeci de luni.
V. N.

www.dacoromanica.ro
CARTEA I-a.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.

Apri lie 1918.

Inainte catre ideal


Reflexul bobotaiel unluersale. Indemn ¢I datorie. Vo luntarll nalfflor
subjugate se pun de acord. Un apel cake prtzonierti roman!. Urmand glasul
eonstiintel. Dorul de cos& Ecoul unirli Basarabiel. Postal de comandef. Re-
fugia. Dot Callan!" bolseuici. Ne trebue un salvos conductus. Licht-
darea anarhisfilor.

Pacea bolsevico-germana dela Brest-Litovsk, n'a scos din


lupta numai Rusia, ci si pe aliatul din Valea Dunarii. Romania
al carei generos popor a intrat cu atata entuziasm $i abnegatie
in val-vartejul universal, este,$i ea constransa sa primeasca
conditiile de pace ale dumanuilui. Bronzatii osta$i, can la Ma-
rasti $i Mard$esti au reinviat virtutile stramosegi, stau as-
tazi, cati au mai ramas, de veghe ca Tara sa -$i pastreze in-
tacta eel puffin onoarea $i cu arma la picior ei asteapta ulti-
mul cuvant al Destinului.
Valvataia universals continua insa sa fie in toi. Pe lirn-
bile ei galbene se inalta strigarea desnadajduita a omenirii. Cei
cari cad mor cu speranta biruintii; cei ce raman, alearga trans-
figurati dupa victorie.
Fantezia fiecaruia e magnetizata de bobotaia in care sfa-
rae cerul $i pamantul. Toate vointele se mobilizeaza $i oriunde
-pulzeaza un suflet, e impins cu frenezie intr'acolo. Viziunea
frumoasei lumi a Dreptatii lara$te pe oameni in uriasul lagar
al Mortii.
www.dacoromanica.ro
10

Ca purtata de friguri, intreaga omenire se sbuciuma chi-


nuita de sinistra enigma: A fi sau a nu fi.
Ca o unitate mai mica sau mai mare a disparut din vas-
tul front al bataliei, asta nu inseamna o anihilare a acestuia.
El ramane intreg si create chiar in intensitate si inversunare.
0 planets poate dispare, universul ramane intact. 0 tail sau
doua Rusia si Romania au iesit din lupta. Destinul isi
urmeaza calea 5i pans cand poruncile lui nu se vor implini,
focul nu se va stinge. Un soldat, un general cad, ei sunt inlo-
cuiti cu altii. Batalioane, regimente, divizii, corpuri $i chiar
armate intregi sunt inmormantate subt avalansa obuzelor can
scurma pamantul 5i golesc vechile morminte pentru a le urn-
ple cu jertfe noui. Dispa.'rutii sunt degraba. inlocuiti 5i taberele
raman mereu intacte, fats in fats, mai Aline de furie si mai
ahtiate de moarte ca oricand.
Aci nu se desbate un proces dela om la om si nici dela
tars la tail. Aci se decide asupra sortii omenirii insasi. Se
desbate procesul vietii umane. Peste prejudecatile de toata
ziva, peste maruntele mizerii ale individului si pe deasupra
tuturor ambitiilor se inalta interesul colectivitatii, mantuirea_
sau moartea finite' morale a omului.

www.dacoromanica.ro
lndemn i datorie.
lata pentru ce chiar 51 in aceasta Rusie resemnata, in-
franta nu atat de dusmanii din afara cat mai mult de dus-
manii interni si desonorata de pretinsi conducatori, straini de
sufletul ei, se gasesc mii si mii de oameni, ale caror inimi bat
in ritmul aspiratiilor celor cari mor pentru triumful vietii. Ei
sunt cunoscuti sub numirea generics de voluntari.
Kievul, vechea cetate a Sfantului Vladimir, fusese catva
timp centrul in care pulzase nazuintele acestor oameni. Dor-
nici de a se inchina la altarul unei credinti comune si de a teai
ei si urmasii for intr'o lume mai libera si mai dreapta : fii Ar-
dealului, ai Banatului, ai Bucovinei, ai Boemiei $i Slovaciei, ai
Poloniei si Jugoslaviei $i toti cei protivnici tiraniei celor tari
au imbracat uniforme de luptatori, pe cari sunt hotariti sa
le pastreze pang and dreptul, biruitor, va semna pacea pen-
tru toti.
Din Kiev, Ardelenii au plecat pentru a nu se amesteca in
certurile dintre bolsevicii lui Muraviev $i ceilalti rusi. Unii s'au
asezat in orasele de pe Volga, altii pe tarmii Donului, 51 cativa
s'au adancit in tinuturile de pe Ob si Enisei. Nici unul insa nu
pare impacat cu soarta. Fiecare voluntar simte ca are Inca de
indeplinit o datorie. Vulcanul, ale carui valvatai se rasfrang
pans in valurile Volgei si'n gheturile Siberiei, ii atrage cu 0
irezistibila putere magnetics intr'acolo.
*
* *
Dinspre Odesa au venit $1 s'au oprit la Samara pentru a
gasi aci un popas s'un codru de paine cateva franturi din
faimoasa divizie sarba, care s'a umplut de glorie pe frontul
dobrogean. Soldatii sunt instalati in baracile fostilor prizo-
www.dacoromanica.ro
12

nieri nemti si unguri, cari dela instalarea regimului bolsevic au


fost lasati liberi. Doi ofiteri sunt dusi intre baionete de gar-
distil rosii $i aruncati in inchisoarea centrals pentruca ar li
insultat sovietele...
* * *
Pe linia Transiberiana alearga spre Vladivostok vre-o sap-
tezeci de trenuri ducand detasamentele cehesti, scapate din
luptele dela Zborow Si din sangeroasele vami austro-germane,
ca cea dela Bamaci, unde voluntarii cecoslovaci au platit un
foarte greu tribut de singe razbunatorilor mercenari ai Austriei.

Voluntarii natiilor subjugate


se pun de acord.
Samara fiind un punct de trecere si uneori $i de popas at
tuturor acestor drumeti in uniforme, can yin din regiuni, undo
nu mai pot face nimic 51 se duc inspre meleaguri unde cred
ca pot face totul, a devenit si un centru de schimb de idei 51
de hotariri viitoare intre ei.
Purtati de aceia$i credinta si grabind spre acelas ideal,
nimic mai firesc ca cei ce se intalnesc aci si stau de vorba sa
se si inteleaga.
Astfel voluntarii ardeleni staruitori in a da cu o clips mai
curand raspunsul la chemarea launtrica, care-i invita spre
indeplinirea datoriei pentru dreptatea tuturor, si mai ales a
lor, se inteleg repede cu voluntarii cecoslovaci, al caror purta-
tor de cuvant e profesorttl Maxa. $i cu coloneii Paris si Begout.
membrii ai misiunii militare franceze din Rusia, sub a carei
obladuire stau, hotarind sa trudeasca impreuna si frafest.3
pentru :
1. a trimite cat mai multi Ardeleni, Cehi si Slovaei pe
frontul francez dintre prizonierii aflatori in Rusia, unde vor
lupta sub steag propriu, ca unitati autonome.
2. a refine in Rusia printr'o intensa propaganda tot res-
tul de prizonieri, cari ar fi tentati sa se intoarca acasa, pentru
a nu se alimenta fronturile vrajmase cu trope noui.
Pe urma acestei intelegeri, hotarirea voluntarilor de a
merge Inainte spre ideal, is proportii mai sigure $i mai realer,

www.dacoromanica.ro
13

Un apel.
Feciorii romani, risipiti pe meleagurile Rusiei, primesc in
curand urmatoarea scrisoare, tiparita de noi inteo tipografie
dintr'un esalon ceh Si avand acest con tinut :

APEL
titre prizonierii Romani.

Fratilor !

Precum stiti, parte mare din prizonierii nostri afliitori in Rusia


s'au inscris in Corpul Voluntarilor Romani. Acest Corp a trecut in Ro-
mania ca sa lupte alaturea de soldatii dc acolo pentru libertatea si drep-
turile noastre!
Intamplarea a facut ca Romania sa fie silita sa incheie pace cu Nem-
tii. Aceasta pace Muth de sila, pe not Romano ardeleni, bucovineni, un-
gureni, banateni si maramuraseni nu ne multumeste Si din cauza aceasta
Corpul Voluntarilor Romani a hotarat sa piece pe frontul Francez pentru
a lupta Si mai departe contra dustuanilor nostri.
Aceasta hotarare a Corpului Voluntarilor Romani e vrednica de
toata lauda.
Acum on niciodata!
Noi membrii acestui Corp glasuim catre voi, frati Romani, aflatori
in prinsoare prin Rusia. Catre voi plugari cinstiti si harnici muncitori ro-
mani se indreapta cuvantul nostru. Aplecati-vA urechea Si no ascultati.
Acasa ori de cite on veneam printre viol, ne primeati cu vole bunk. Si
cuvantul nostru it ascultati ca pe sfanta evaaghelie in biserica.
Ascultati-ne cu atat mai vartos in acest teas mare. El e ceasul
vietii Si al mortii noastre.
Veniti sa daramam pe dusmanii, cari acasa nu ne-au ingaduit sa
traim st noi ca oamenii, cari nu ne lasau sa vorbim in lim\ba noastra,
can ne-au batjocorit bisericile si ne-au instrainat scolile zidite din truda
Si sudorile noastre.
Veniti sa luptam st sa doborAm pe talharii, can au dat foc lumii 5i
au umplut pkmantul cu singe 5i lumea intreaga de jale. Veniti sa razbu-
Wain sutele de mil de feciori mandri si frumosi, zecile de mil de barbati
si de pkrinti, cari au fost ridicati cu sila dela casele for Si trtmi i ca vi-
tele la tiietoare pe campurile pustii ale Galitiei, prin muntii incArcati de
zApadal ai Ilta liei Si prin stancile Serbiei, ca sa se bata si sa moara pentru
ei. Veniti sa rilzbunkm toate lacrimile parintilor, ale vaduvelor $i orfa-
nilor nostri !
Sutele de mil de crud, infipte la capataiele mormintelor fratilor
www.dacoromanica.ro
14

nostri ne chiama, ne mina sa ne tacem datoria si blastem greu ar trimite


asupra noastra daca nu ne-am supune.
In Franta cu totii! Acolo e toatil lumea: Francezii, Englezii, Ame-
ricanii, Japonezii. Acolo e zidul de tier, de care se vor sfarama dusmanii
dreptatii si at libertatii. Acolo sunt Cet, Slovacii 5i Sarbii... Numai not
sa lipsim? Ar fi o rusine. Fa-ti cruce Romane, zi un: Doamne [data si la
drum! Dreptatea e cu noi, lumea intreaga e cu noi 5i Dumnezeu sfantul
e cu noi! Niciodata strambatatea n'a invins si nu va invinge.
Nici unul din voi sa nu mearga acasa. Generalii de acolo nu vä
vor lasa nici sa va vedeti familiile, ci vä vor duce deadreptul lark' la lupta
pentru ei. In cetatea Psemizi au inchis 60.000 de prizonieri, can au cerut
sa fie lasati sä-si vada familiile mai Inainte de a fi trimisi iara in foc.
Fratilor! cei de wash' asteapta dela noi mantuirea. Ei vreau sa ne
intoarcem ca izbavitorii for 51 nu ca sa ne bocim Si sit flamanzim alaturea
de ei. Asa ceva numai muerile fac, dar un barbat niciodatrt.
Dovediti ca Romanul nu e cel din urma intre natiile pamantului.
Ascultati strigarea noastra: DeVeapta-te Romdne! si hotarati-vä
fara a mai sta la indoiala, pentru ca toata lumea sa raspunda: Adewirat
cd s'a desteptat, si pentru ca mandrii nostri codrii, campiile noastre si
vane noastre de acasa sa se cutremure de bucurie si sa imbrace haina
de sarbatoare, sfanfa haina a Invierii.
Punctele de strangere sunt orasele: Samara, Celiabinsk, Omsk, Vla-
divostok. Aici se aduna si Cehii, Slovacii si Sarbii.
Cei can sosesc aici sa intrebe la gars de Corpul Ceho-Slovac. De
aci vor fi indrumati la resedinta Corpului Voluntarilor Romani.
Voluntarii sunt hraniti din belsug, nimenea nu se plange, toti sunt
voiosi si dornici sa-si facii datoria pentru libertate si sfanta noastra drep-
tate.
Dumnezeu sa ne ajute !"
Corpul Voluntarilor Romani.

www.dacoromanica.ro
Urmand glasul constiintei.
Dela o vreme incoace, prizonierii originari din Germania
$i Austro-Ungaria se ridica din lagarele, in care au stat dela
revolutia bolsevica benevol, din sate si prase si se indreapta
catre farile lor. Gari le si trenurile sunt pline cu .,aystriti" (aus
triaci), $i hermaneti" (nemti), can se duc acasa.
Dela guvernele Puterilor centrale a venit porunca ca toti
ostasii acestora, ajunsi prizonieri in Rusia, sä fie trimisi in
farile for de origins. Agenti risipiti grin toate centrele mai de
seams, executa de zor aceasta porunca.' si'n munca for sunt
sarguitor ajutati de autoritatile sovietice.

Dorul de case.
Urmatori insarcinarii ce ne-am luat fats de confstiinta
noastra, not ne fixam de obicei in Odle mai marl, unde ati-
nem calea drumetilor manati catre casa.
Munca ni e grea $i sfortarile incoronate, deocamdata, de
prea putine succese. Oameni, can stau ad, in tarn streina si
departata, de ani de zile, chinuiti de dorul celor de acasa; pri-
zonieri intrati ad tineri $i acum imbatraniti de munca la care
au fost pusi in minele de fier si de ca.'rbuni, nu usor pot fi ca-
pacitati sa renunte la copii, la nevasta on la parintii cu care
vor putea sä se intalneasca in curand.
Sd-i mai vad odata, s'apoi pot muri !", ne spun cei
mai multi cand staruim sa le aratam ca vor fi dui din nou
pe frontul vrajmas si condamnati sa moara pentru o cAza
strains.

www.dacoromanica.ro
16

Ecoul Unkii Basarabiei.


Marea veste a unirii Basarabiei cu Romania, infaptuita
in baza dreptului istoric s'a libertatii popoarelor de a dispune
de ele insile (autodeterminare) ni e de mare ajutor. Ochii
prizonierilor nostri se deschid gi vad mai clar. Multi incep sa
se opreasca la mijlocul drumului. Din sangele trudit 51 amor-
tit se ridica din nou stapanitoare credinta de totdeauna. Gla-
suri adormite se trezesc si indeamna, dau indrumari, averti-
zeaza. Peste egoista satisfactie de o clips, on cat ar fi ea de
ademenitoare, se inalta viziunea eterna a lumii, areia robii
de pang eri si stramosii lar i-au zis lumea Dreptatii.
Acolo, intre Prut 5i Nistru, la duioasa intalnire a celor
doua suflAri, cari s'au topit acum in acelas unic suflet, au fost
prezenti s'au lucrat pentru infaptuirea unirii, toti fiii neamului
din toate tarile locuite de ei... Au muncit mult $i mai ales cu
suflet si voluntarii Transilvaniei, cari Inca la Kiev fiind, au
tors impreuna cu atatia tineri basarabeni programul unirii s'al
reformelor ce trebuiau sa vie dupa infaptuirea acesteia.
Spovedite in cristalul acestei cuminecaturi, vlastarele ar-
delene, voluntarii refugiati prin Rusia vor deveni in curand
purtatorii de steag ai credintii, care impotriva tuturor prigoni-
rilor $i a tuturor fortelor vechi si noua, va deveni o realitate.

Postul de comanda.
Refugiatii.

Fixati cu domiciliul in gari, avem aci prilejul sa intal-


TIIM Romani venind din toate colturile Rusiei si originari din
toate unghiurile Ardealului $i Banatului. Fiecare isi spune pa-
taniile Iui si n'ar mai ispravi daca ar gasi pe cine sa be asculte.
Mtn) zi vine dinspre apus si un om din tail". Se reco-
manda gazetarul Constant. El pare o frantura dintea planets
ratacita. Nu se mai poate opri. Alearga in directie tangentiald
si se va opri poate... in apele Pacificului.
Intealta zi ma ciocnesc nas in nas cu o manta sura, infinit
de lungs, deasupra careia se proecteaza un cap viol, delicat,
infundat intr'o sapcal sovietica. E bunul prieten 5i consatean,
N. Popea. Dela Odesa, unde fusese refugiat, el strabate pans

www.dacoromanica.ro
17

aci $i va ramanea cu noi ca sa impartim pe din douA toate pa-


timirile si toate nadejdile.

Doi Ciiriani" bolsevici.


Dar intr'o Duminica ne intalnim cu ceva mai mult. Doi
Romani in uniforme obisnuite rusesti, asa cum le avem toti,
se sfatuesc in restaurantul 0.1.4 Samara ce sA faca cu cei doi
saci uriasi si bine incarcati ye cari ii aveau alaturi.
Intram in vorba cu ei. La intrebarile noastre (sunt cu sol-
datul meu G. P.), ei ne spun ca yin din Moscova si ea aci in
Samara an cautat pe tovarasul" N. (scriitorul acestor ran-
dud!), dar nu l'au aflat si a ramas sa-1 mai caute sovietul.
Chestia parea prea interesanta deck ca sa ne multu-
mim cu atat. Cei doi feciori de pe Mures ne dau toate
Ei sunt bolsevici sadea. La Moscova s'a infiintat un
,,comitet de bolsevici romani", avand in frunte pe tovarasul"
Pescaru si altii. Comitetul are bani bugat". Cu banii astia el
face propaganda printre ai nostri" ca sä intre in armata
tosie...
In sacii dealaturi au cateva mii de exemplare dintr'o ga-
zeta, din care ne dau si noua un folmotoc. Foaia e scrisa ro-
maneste si se chiama Gazeta "Irani lor", care se spune
tot in foaie e redactata de .,sectia romana a partidului co-
munist". In cele patru pagini se fac elogii regimului comunist
se lauda sefii bolsevici si se da la cap ,,grofilor, baronilor si
ciocoilor". Iar intr'un apel staruitor, prizonierii romani din Ru-
sia sunt chemati sä se inroleze in armata rosie pentru a
sfarama cu ajutorul ei imperialismul, militarismul si burjoazia".
Fireste, cei doi bolsevici" nu pricep nimfc din scrisul ga-
zetelor, pe cari le tara cu ei. Ambii misionari fara de voie
socoteau ea vor gasi pe tovarasul" N., caruia i-au adus o
scrisoare dela tovarasul" Pescaru, ca sa is asupra lui im-
partirea foliar", precum si sa pofteasca la Moscova ca sa scrie
el foaia si sa diriguiasca comitetul, deoarece el a mai scris la
foi si a facut politica si pe acasa!"...
In cursul discutiei, cele cloud catane" staruie mereu sa
mergem si noi la Moscova.
Veniti, zau si voi, mai tovarasi, ca-i tare fain acolo,
si avem bani bugAt!"
www.dacoromanica.ro
18

Li se reduce insa curajul la zero, dupa ce ii lamurim a-


supra greselii ce fac cei ce se angajeaza in astfel de treburi.
Ei isi iau sacii cu gazete 5i se urea in trenul de Turkestan. In
clipa insa cand trenul se pune in miscare, cei doi muschetari
bolsevici coboara pe furis din vagon si se pierd in massa de
mantile sure, cari bajbaie prin gara iar gazetele raman sa le
citeasca tovarasii" rusi.
Zadarnic ! Romanii nu pot fi bolsevici. Ei n'au inclinari
pentru stari sufletesti protivnice firii lor. Microbul epidemiei
bolsevice nu prinde decat la Rusi.
Pang. acum n'am vazut Romani bolsevici. Astia doi sunt
cei dintai, dar si ei au dezertat sub ochii nostri!

Ne trebue un salvus
conductus.
Dela o vreme, propaganda noastra se izbeste de greutati
pe cari nu le mai putem infrange. Autoritatile sovietice ne-au
simtit 5i ne urmaresc. In nurneroasele comitete din orase, dela
tarn, din fabrici si din lagare se inmultesc mereu membrii re-
crutati dintre prizonierii nemti si unguri. Insasi militia popu-
tail Norodnaia militia. infiintata de curand de Trotki,
comisarul fazboiului, e Mina cu unguri, de ale caror injuraturi
rasuna strazile si gara Samarei. Ei ne fac imposibila actiunea.
Suntem deci nevoiti sa facem toate sfotarile pentru a ne
aproviziona fiecare cu un salvus conductus, fara de care nu ne
mai putem misca. Cum insa Sovietul local ne-a declarat os-
tatici, fireste ca in calitate de Romani nu putem esi din oral
5i nici nu putem ajunge la documentele de care avem neapa-
rata nevoie. Si aceste documente nu le putem °Nine decat la
Moscova. Numai comisarii poporului le pot da.
Cehii, ca intotdeauna, ne stau si de astadata in ajutor. Ei
au imprumutat rganizatia beAsevica, au adoptat datini si ati-
tudini ,,tovarasesti". Gradati sau nu, se agraesc intre dansii cu
orba trate" (bratze). Acest fapt i-a crutat de multe mizerii si
li-a usurat mult marsul spre Vladivostok. Cativa ofiteri dela un
esalon, ale carui vagoane impodobite cu chipurile Sfantului Ven-
ceslav, Ion Hus, T. Masaryk $1 altii, sunt zilnic admirate de nu-
merosi spectatori, se ofera sä ne insoteasca la guvernatorul
www.dacoromanica.ro
19

bolsevic i sal roage sa ne dea permisul necesar pentru card-.


.
toria la Moscova.
Nu vom merge fireste acolo numai pentru autorizatiile de
cari avem nevoie in propaganda, dar si pentru a lua contact
cu reprezentantii aliatilor nostri atatia cati vor mai fi -- ca
sa ne lamurim raporturile cu ei, precum 5i pentru a vedea ::e
voluntari mai sunt in capitals $i ce unnaresc cei doi sau trei
bolsevici", despre cari ne vorbeau catanele ' de mai deunazi.

Lichidarea anarhiSilor.
Guvernatorul este insa ocupat intens cu lichidarea anar-
histilor, cari incep sa devina o reala primejdie pentru soviete.
Invocand concursul pe care l'au dat in miscarile de strada din
Julie anul trecut, si mai ales in lovitura din Octombtie, anar-
histii pretind, fie conducerea in unele soviete, fie impartirea
pe din doua a acestei conduceri sau mai bine intaietate on
parte egala la jaf. Ei isi au cluburile lor, birouri, garzi negre
(ciornaia cvardia), staturi majore si comitete proprii. Iar pe
localurile lor, falfaie steagul negru, pe care sta scris, cu litere
marl, albe : Anarhia !
De cand consiliul superior al economiei nationale a insti-
tuit in orasele cu o populatie mai mare de 10.000 locuitori fai-
moasele comitete de taxare avand insarcinarea sa controleze
magazinele negustoresti, sä verifice cheltuelile, sa fixeze pre-
turtle diverselor articole, sä stabileasca beneficiul 5i sa is ma-
suri ca magazinele sa fie aprovizionate cu msarfuri in contul
proprietarilor", tovarasii anarhisti se socot la largul lor.
Dandu-se drept comitete de taxare, ei patrund adeseori in ziva
mare in magazinele mai bogate, din cari rechizitioneaza" ce
le place si amenintand cu revolverele despoaie pe proprietari
de incasarile acute. Cei jefuiti n'au cui se adresa pentru apa-
rare. Ei suporta resemnati deposedarea. 0 cat de mica opu-
nere sau o protestare i-ar putea priva de libertate sau chiar de
viata.
Deasupra camerei mele din Saratovskaia ulita e instalat,
la etaj, unul din comitetele anarhiste. Mernbrii lui? Ce figuri!
Progenituri sinistre ale Rusiei tinere de odinioara, fioroase o-
drasle ale acelor .,oameni noui", ametiti de tamaia neantului
www.dacoromanica.ro
20

(nicevo !), pe care ii recrutase altadata faimosul vizionar Cer-


nicevski.
In privirile for e ceva din scapararea otelului ucigas $i
nici o urma din ochii Bazarovilor, pe earl Turgheniev ii numea
nihilisti" in cartea ',Poring si Copii" (eetita cu nebanuitoare
liniste de toti fantastii inamorati de literatura ruseasca !). Rea-
lizatori integrali ai programului lui Bakunin si al etericelor teo-
rii kropotkiniene, ei, neprevazuti mostenitori ai indemnurilor
lui Neciaev, vor sä fie profitorii din plin ai lichidarii social',
preconizate de cei cari in camera for de lucru n'au intrezarit,
de sigur, niciodata realitatea 5i de care ei insisi s'ar fi infiorat.
In drumul for s'a ridicat autoritatea sovietului, pe care Le-
nin si Trotki vor s'o pastreze cu orice pret, caci fara ea ei nu
pot stapani. De aci conflictul. Gardistul anarhist, marinarul
desmetic, care de aproape un an a apucat-o razna, vrea sa je-
fuiasca el singur si numai pentru el. In calea lui asa se spune
in doctrina anarhismului nu poate sta nici iul obstacol, nici
o autoritate, nici o vointa constituita!
Incaerarea e darza, -lard menajamente. La Moscova si Pe-
trograd anarhismul organizat a luat sfarsit nu de mult, Gar-
zile negre au fost suprimate. Aci in acest oral de provincie,
lupta tine o zi intreaga. Anarhistii se retrag si se baricadeaza
in clubul for central, situat in Parcul rosu. Mitraliercle si ar-
mele, cari risipesc gloante si prin capetele a numerosi treed-
tori sau spectatori nevinovati, nu reusesc rapuna. In cele
din urma intervine si artileria. Acoperisul clubului e aruncat
in aer. Condotierii raman descoperiti, dar ei continua a se a-
para cu indarjire, tragand 'Anil la ultimul glonte. Multi din ei
isi fac sfarsitul cu mana proprie. Cei cart raman in viata sunt
parte trecuti prin baionete, parte arestati si zavoriti in formi-
dabilele cazemate dela periferia orasului.
Isprava asta terminate, guvernatorul pare a avea mai mult
timp fiber. Insotit de doi ofiteri cehi, doi tovarasi". ma
infatisez Intr'una din zile la el pentru permisul de calatorie la
Moscoiia. Fara a sti si Vara a examina cui i-1 da, el semneaza
permisul si eu ma pregatesc de plecare spre capitala sovie-
telor.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 11.

Aprilie-Mai 1918.

Spre capitals ro§ie


.Vremea bokeuica". Prin ocean de ape. MesecinIcii. Descentrali-
zare. Tot cma de reel... Kulaki fi Bedniaki. TOrantt protiunici colectiuizarli
I3estia sgandarita. Reuo tulle de sclaut. Restart de autohtont. Riazanul. 0
cuminecare.

Regimul bolsevic nu s'a multumit sa rastoarne numai sta-


tul $i sa moclifice institatiile burgheze, ci el a pus stapanire si
Pe vreme, modificand-o dupa capriciile noilor stapani ai Rusiei.
Nimeni nu se mai indrumeaza dupa orarul buirghez ci dupa
vremea balsevica (Bol$eviscoe vremia). lata pentru ce de pilda
trenurile nu mai tin seams de mersul de pans mai deunazi $i
nici de unitatea de timp adoptata de alts lume. De cand Calle
ferate au trecut in administratia sindicatelor muncitoresti, ele
yin in loc de ziva, noaptea $i rovers si in loc de azi maine
sau chiar poimaine, adica orarul bolsevic.
Trenul, care trebuia sa piece eri la Moscova, pleaca dea-
bia azi. Dar spre bucuria noastrA nu. mai e asa incarcat ca
aladata. Calatorii trebue sä aiba permis de drum $i guverna-
torul nu -1 mai acordg deck celor cari au neapgratii nevoie de
a merge la Moscova.

Prin ocean de ape.


Gheturile ernii au inceput a se topi. Ape le Volgii se libe-
reaz de sub catusele in cari au fost prime de mai bine de
cinci luni, se utrifla si se revarsa peste tarmi impingandu-si va-
www.dacoromanica.ro
22

lurile la rasarit pans departe peste vastele stepe, iar sere apus-
unindu-se cu apele Samarcei, inconjoara orasul din toate par-
tile, dandu-i infatisarea unei insule ce pluteste in ocean. Linia
ferata pare un 5arge urias, aruncat peste acest clopot surd de
ape, pe spinarea caruia se rostogoleste nepasator ca pe o ca-
rare a neantului minunata creatiune a lui Stephenson.
Din mijlocul acestui treamat de ape, pe insma care rd-
mane tot mai mult in urma se inalta ca o alcatuire de cristal,
catedrala Samarei, feeric luminata. E Joia Mare a Pasti lot; *i
acolo se citesc cele douasprezece evanghelii...
Peste undele neastamparate se sbuciuma in vazduhul sur
al serii de atatea on ascultatul clopot al pompoasei catedrale.
El e spovedania dureroasa a Celui ce maine se va sfarsi De
Cruce !

Mesecinici.
Descentralizare 1"
La lumina unui opait in vagonul nostru de clasa III-a, fa-
mas nespalat si necuratat dela instalarea regimului sovietic,
pentruca sa intareasca vorba lui Lermontov ca Rusia nu se
spare, cativa mesecinici joaca carti.
Categoria aceasta de oameni, can duc faina cu sacul la
Moscova, s'a sporit inspaimantator de o vreme incoace.
Bolsevicii au fost apucati de o adevarata manie de repu-
blicanizare. Ei nu se multumesc numai cu marea republics a
sovietelor, ci se silesc sa dea fiinta la cat mai multe republici,
fie in cadrul acesteia, fie independente, asa cum cred ei ca le
ingaduie circulara lui Stalin. Toate tinuturile infatisand mai
mult sau mai putin o unitate economics s'apoi insasi orasele,
districtele si volostele sunt transformate in republici. E ceva
din infrigurarea, care cuprinsese pe stramosii slavi dupa moar-
tea lui Iaroslav cel Mare. Zeci de principate luara atunci fiinta
in regiunile Kievului si Novgorodului. Sute de republici sunt
astazi in formate in vasta si infinita Rusie bo-sevica. Fiecare
soviet e un guvern al republicii respective. Cerealele si alte
soiuri de provizii putrezesc in gall 5i in magazii. Nimeni nu le
poate trece dintr'o g-ubernie intr'alta, dintr'o republics in alta!
Puterea centred se risipeste astfel in negura sgomotoasa
a acestor sateliti, cars se straduesc sa scape din magnetul el.
www.dacoromanica.ro
23

Imparatia, odinioara cea mai centralists, a devenit azi cea mai


descentralizata. Centralizmul feroce tarist a nascut descentra-
lizarea ridicold de azi, Orbirea de atunci si-a dat cu varf con-
tributia la nebunia de azi !
Mesecinicii s'au nascut din aceasta descompunere, sunt
produsul acestei pulverizari a statulm rus. Numele for vine
dela mesec sau mesok (sac) 5i vrea sa insemne purtator de
sac".
Negustori, tarani, muncitori ai unlit tinut lipsit de alimente,
pleaca sa le gaseasca in alt tinut. Aici ei le cumpara pe pre-
turi mai mari decat preturile fixate de autoritati 5i le aduc in
saci in regiunile lipsite, unde realizeaza venituri frumoase. La
Moscova, se spune, e lipsa mare de faina. Mesecinicii o aduc
din Siberia sau din bogata vale a Volgii si o vand moscovitilor
pe preturi foarte rentabile.
Cele cloud opaite, cari lumineaza vagonul, devin dela o
vreme tot mai mici. Lumina for se pierde intr'o adevarata ne-
gurk de fum de tutun. Tovarasii nostri de drum satui de joc
se tidied si dispar in intunericul vagonului. Unii se intind pe
bancile de jos, altii se urea pe politele de deasupra si'n curand
incep sa trosneasca ciolanele s'apoi meet, Meet dispare orice
urma de viata umana, pentru ca in locul ei spatiul, imbacsit
de acreala, sa se transforme intr'o sinistra orchestra de su-
nete nearticulate.
Ajunsi in faptul zilei la Sazran, aci aflam ea nu vom pu-
tea trece peste Penza, pe acolo circulatia fiind intreruptrt. Va
trebui deci sä mergem peste Riazan.

Tot awt de red..,


Vechiul lagar de prizonieri dela Sazran se mentine, asa
cum 1-am vazut asta iarna. Soldatii au plecat parte acasa,
parte sunt la tars, la munca. Ofiterii stmt toti aci. Unul din
ei, V. L., voind sä piece si el acasa impreuna cu alti ofiteri aus-
triaci, a intampinat o violenta opozitie din partea Mot- cari
nu se pot impaca cu actuala harts a Europei si cu inegalitatile
de azi.
Dupa un scurt popes aci, si dupa ce ne aratam Inca odata
crezul, caruia suntem hotariti sa-i dam fiinta cei doi pro-
pagandisti cu cari am venit, soldatul G. P. 5i invatatorul B.,
www.dacoromanica.ro
24

raman in acest tinut, iar scriitorul acestor randuri se indreapta


peste Riazan spre capitals rosie. Plec singur si adAnc mahnit.
In laarul dela Sarzan sunt atati oameni sa-i mai numesc ?),
avand aceeas carte ca si mine si aceeas putinta sa actioneze
ca si mine. Si totusi ei continua a fi tot asa de reci ca si astA
lama, tot asa de surzi ca si viscolul care mugea atunci si tot
asa de neintelegatori pentru credinta, care impinge inainte o
lume intreaga si pentru a carei infaptuire se sbuciurna toatA
omen i rea.
Multa vreme ma urmaresc tea o stranie obsesie figurile
acestor carturari, Ei poarta 'Inca uniformele austriace, lipsite
doar de stelele" (galoane), pe cari prizonierii unguri si aus-
triaci constituiti in militii bolsevice, imitand pe tovarasii" bol-
sevici, le-au inlaturat cu egala brutalitate.
Oamenii acestia n'or fi avand suflet sau... or fi avand prea
mutt ?

Kulaki gi Bedniaki.

Bogat si mult, pamantul Rusiei n'a fost niciodata astfcl


lucrat ca el sA-si dea tot rodul, de care e capabil.
Razboiul i-a redus si mai mult aceasta capacitate. Tar re-
volutia aproape a anihilat-o.
Incepand Inca sub guvernarea lui Kerenski, taranii au WA-
valit asupra multor mosii si le-au impartit intre ei. NAvala s'a
intetit dela revolutia bolsevica. Decretul din Noembrie 1917 $1
,,legea" din Februarie (acest an) consfinteau aceste confiscri
$i instituiau chiar organe ,,legale" comitetele agrare earl
aveau insarcinarea de a expropria brevi maw toate mosiile
si de a le imparti intre tarani.
Exproprierea nu a mers insa asa de neted, cum isi inchi-
puiau unii. Setosi de cat mai multa imbelsugare, taranii in cele
mai multe locuri n'au tinut seaman de indicatiile comitetelor a-.
grare si n'au acceptat nici tragerea la sorti, cu care acestea o-
perau adeseori. Cei mai tari si cei mai cu trecere au acaparat
mai mult, celor mai slabi $i mai ignoranti li-a revenit mai putin.
Kulakul, eroul din poemul lui Nikitin, poetul Voronejului,
se afinna ca un larg profitor pe ruinele marilor proprietati ale
pomescicilor (marilor proprietari) de altadatA. El utilizeaza si-

www.dacoromanica.ro
25

tuatia sa privilegiata din sat, averea, autoritatea si puterea sa


pentru a acapara cat mai mult pamant.
0 intreaga class de oameni avuti, puternici, se inchiaga la
tars pe urma exproprierii. Ei sunt numiti kulaki (acaparatori,
uzurari). In fata for se strange tabara celor cari au. obtinut prea
putin sau nimic, ceata celor nevoiasi, dar multi. Acestia sunt
curent numiti bedniaki (saraci).
In randul celor dintai sunt insirati dela o vreme toti fa-
ranii cu o stare mai bung, iar in tabara celor din urma se a-
dund toata pleava satelor, toti lenesii, aventurierii $i veneticii
lipsiti de un izvor constant de venit.
Intre aceste tabere, cari devin toi mai distincte, se pro-
duc nu odata incaerari. Cei instariti vor sa pastreze ce-au luat
si ce au avut, iar eel saraci se silesc sä obtina si ei ceva sau
sa constranga pe kulaki sä imparts prada cu ei. In lupta si
unii si altii utilizeaza armele si munitiile aduse dela front.
Incaerari identice se produc chiar 5i intre satele vecine,
in cazurile cand unul din ele a reusit sa acapareze pamant mai
mult.

Taranii protivnici colectivizfirii.


Decretele bolsevice au suprimat dreptul de proprietate
particulars. Ele au socializat pamantul, care a devenit al co-
lectivitatii, al Statului. Taranul, dupa aceste decrete, n'ar avea
dreptul decat la folosinta si nu 5i la proprietatea pilmantului.
Lacomia de a avea si Inca cat mai mult, este insa mai tare
deck toate decretele comisarilor. Instinctul omenesc, egoismul
feroce at individului, nazuinta fireasca de a fi stapan exclusiv
peste ceeace se gaseste in posesiunea lui, face si din acest ta-
ran rus, asa de familiarizat cu mirul un fanatic aderent al pro-
prietatii particulare. El nu vrea sa 5tie de drepturi colectiviste,
ci lupta ca bucata de pamant primita sau castigate cu forta sa
fie a lui, numai a lui si pentru totdeauna.
E firesc ca doctrinarii dela centru nu pot fi de acord ea
aceste nazuinte ale taranilor instariti si de aoeia, precum si
pentru motive ce le vom vedea mai tarziu, ei dau sprijinul for
satenilor saraci. In soviete, pe cat poi; ei impiedica intrarea
taranilor bogati si dace n'o pot face, pun la cale infiintari de
soviete de saraci, pe cari be asmuta apoi contra sovietelor ad-
www.dacoromanica.ro
26

verse. Lupta de clasa este astfel transpusa si la tail. Ea ur-


mareste egalitatea in mizerie a tuturora.
Vigoarea taranilor muncitori si producatori provoaca cu
timpul o tot mai incordata atentiune din partea comisarilor
si mai ales a sefului for Vladimir I. Ulianov. Acesta vede in
blocul taranilor instariti o reala primejdie pentru regimul de
curand inaugurat si de aceea in foarte scurt timp vom fi mar-
torii inversunatului razboi, pe care Lenin il va deslantui impo-
triva micei burghezii" melwaia burjoazia dela tail. crt
dictatorul sovietic va castiga sau nu acest razboi o vom sti mai
tarziu. Nu credem insa ca Impotriva firii se pot face cuceriri
hotaritoare si mai ales nu credem in dainuirea lor.
Bestia sgandarita.
In navala for pustiitoare taranii asmutati, n'au crutat pe
alocuri nimic din asezarile proprietarilor deposedati. Inventarul
acestora a fast si el confiscat. Bucatele din hambare au lost
impartite. Conacele au fost darimate sau arse, asemenea ma-
gaziile, grajdurile si celelalte dependinte agricole. Vitele au
fost vandute sau prapadite, si fostul scapan insusi adeseori in-
mormantat sub ruinele gospodariei sale.
Asa, proprietarii de azi n'au insirumente agricole, n'au
vite, n'au seminte...
Iuresul lacomiei omenesti n'a crutat si n'a pastrat nimic.
Nici una din virtutile banuite odinioara n'a mai ramas. Si nici
recunostinta nu mai exsta. Iobagii de altadata nu pun stapanire
numai pe mosiile pe cari cu mans larga Ecaterina a II-a le
cinstise ibovnicilor sai, ci si pe acelea ale marilor binefacatori
si iubitori ai taranimii. Astfel batranii sateni dela lasnakt-Po-
liana (gubernia Tula), din al caror suflet nu secase inca apa
vie primita dela apostolul nu de mult disparut, reusise abia
pentru cateva luni sa impiedice pe cei tineri de a insfaca si
imparti intre ei si mosia lui Tolstoi...
Pentru mosiile expropriate nu exista nici o compensatie.
Ca sa alba un titlu oa recare la dreptul de proprietate, unii ta-
rani platesc din propriu indemn un pret aproximativ, altii for-
teaza pe fostul mosier sa primeascil acest pret. Iar unii ucid
si pe proprietar si pe toti ai lui ca sa nu mai ramand nimeni
din cei cari ar mai putea avea dreptul sa reclame restituirea
mosiei jefuite.
www.dacoromanica.ro
27

Iata pentru ce imenzele intinderi de pamant sunt si acum,


la sfarsit de Aprilie, acoperite cu polomida. Nouii proprietari
n'au siguranta proprietatii, n'au cu ce ara si n'au ce semana.
Bogatul cernortom (humus) nu va rodi in anul acesta.

Revolutie de sclavi.
La gari, trenul poposeste ca deobicei mult. Locomotiva e
deteriorate sau n'are combustibil. Si'n vremea asta norodul,
care n'are ce face acasa se aduna ad sa afle noutati.
E aceeas lume de totdeauna. Tarani, cu adanci traditii de
crestini krestianini, cum i-au numit tatarii, caci el singuri
rezistase descrestinarii, in timp ce multi boieri rusi adoptase
religia si obiceiurile tataresti in vremea tatarscinei (stapani-
rea tatarilor). Sunt urmasii acelor tarani, pe can odinioard
Teodor Ivanovici, fiul lui Ivan cel Groaznic ii legase de glie
(Krepostnoe pravo) si pe care justitia tribunalul Tarani-
lor ii trata adeseori cu vergi; descendentii sclavilor (robi),
a caror vanzare o reglementase ucazul lui Petru cel Mare si
pe cari Ecaterina a II-a ii oprea sa se planga in contra stapa-
nilor, acestia putand sa-i ucida fare judecata, del ei erau ,,lu-
crul", proprietatea" lar. Liberati si improprietariti in parte
de Alexandru al II-lea, ei sunt astazi aceea ce erau boerii de
altadata $i mai mult decat atat: principalul element de alca-
tuire a nouei asezari de stat in Rusia. Ei nu stiu ce-i asta, cad
nimeni nu i-a invatat sa 5tie. Pricep insa si fac tot ceeace nu
trebuia sa ingaduie si nici sa face cei ce i-au precedat in scau-
nul de stapani ai Rusiei. Si fireste ii intrec. Caci robii de eri
fac. opera de razbunare si in pornirea for se folosesc de mij-
loacele pe cari le au la indemana. Revolutia for asa cum se
desfasoara azi e revolutie de sclavi, la fel cu acelea ale fai-
mosilor condotieri cazaci, Stenko Razin, Emilian Pugacev si
altele de mai tarziu. Timpul poate o va califica altfel, caci de
sigur multe din furiile ei de azi se vor uita. Niciodata insa su-
flete civilizate nu vor putea fi de acord cu scopurile ei si
nu vor putea, mai ales aproba mijloacele, de cari face uz pen-
tru a realiza aceste scopuri.
Si totusi... nimeni nu i-ar putea crede pe oamenii astia ca-
pabili de salbaticii. Gesturile for sunt greoae, fetele asezate $1
vorba blanda. Indrumati pe drumul cel bun, ei, vrajmasi in-
www.dacoromanica.ro
28

stinctivi ai gesturilor grabite, ar putea fi utili si lor si tarii, in


care traesc.
Resturi de autohtoni.
Riazanul.
Pe alocuri ne rasar in cale barbati cu fete rotunde, de un
galben aramiu, sfredelite de ochi oblici. Femeile au coapsele
prinse in table de metal si pe piept le stralucesc bogate salbe
de monede vechi.
Trecem prin Cara care odinioara era a Finilor. Figurile a-
cestea sunt ramasite de Mordvi, Ciuvasi, Ceremizi, etc. Pe
aici, in aceste paduri seculare, inainte cu atatea veacuri, prin-
tii Riazanului piereau cu totii in luptele cu salbaticii calareti ai
lui Baty...
La Riazan avem vreme sa luam pe indelete un sci (ciorba
ruseasca). Orasul pe care asemenea avem vreme sa-1 vizitam
e un vechi centru de lupte si sfortari slave impotriva popula-
tiei fine din aceasta regiune, pe care puterea de asimilare a
slavismului a sfarsit prin a o inghiti. El s'a incadrat in impa-
ratia tarului Ivan al IV-lea dupe ce ostile acestuia i-au infrant
definitiv rezistenta.
Astazi Riazanul, care se mai poate mandri si cu guverna-
rea de odinioara a reputatului scriitor Cedrin (Mih. Saltykov),
(Allege roadele unei culturi inaintate si a unei repezi desvol-
tari economics, dispunand de un mare numar de stabilimente
industriale si de numeroase intreprinderi comerciale.
0 cuminecare.
La o mica statie, nu departe de Riazan, doi soldati din
detasamentul de cai ferate insarcinat cu controlul trenului in-
tra in vagonul nostru. De cum ii vad, cativa mesecinici se fac
nevazuti pe usa din dos. Soldatii scocioresc bagajele tuturor
pasagerilor. Ii intreaba mai ales de arme si spirt. In geanta
unui pasager ce sta in fata mea si care s'a urcat la Riazan, ei
gasesc o sticla de apa de colonia, pe care o confisca, ocarind
in acelas timp pe calatoii. Nu es insa bine pe use si cei doi
.controlori" inchina tovaraseste din sticla confiscate.
E noaptea de Pasti. Si tovarasii se cuminecA...

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL HI.

Mai 1918.

In Moscova bol§evica.
Doi sorb! din divizia Dobrogeana. Comunistii" Rom6ni. Conferinfa
Jul Bela Kun. R6tacirl. Un judecator de instructie ". Tucinistii din Kremlin
In Plata Rosie. Ciudafenii. Tricolorul. Consulul Romania Prieteni refugiali.
Colonia Rom 6n6. La sediul Internalionalei. De vorba cu Francezii. Supra-
stopanul. Trace Mefislo.

Dupd trei zile de drum chinuit, descind in dimineata Invie-


rii, (5 Mai st. n.) la Moscova.
N'am nici o bucurie. Nici pentru Moscova, nici pentru In-
vierea de azi. Sufletul mi grins in obezi si pe creer s'a asezat
parca ceva din ceata, care invaluie capitala Rusiei. De un-
deva vine un glas de clopot surd, Innecat si frant in cadenta
neputincioasa. El pare refrenul trist 11 unui numar infinit de
glasuri inabusite can reclama desnadajduite dreptul la viata.
In gara, mesecinicii isi desfac intr'o clipa marfurile. Ni-
meni nu le impiedica nici specula, nici contrabanda. Cine ar
indrazni sa se pund in calea flamanzilor, can se napustesc cu
adevarata furie asupra sacilor datatori de viata?
In fata garii, vreo trei birjari vaneaza musterii cu ochii
de uliu. Cei dintai si mai fanatici adepti ai lui Lenin, birjarii,
sunt astazi satui de bolsevizm. Ei urau pe burjui", fiindca
li se parea Ca nu-i platesc indeajuns. Acum insa nu mai cas-
tiga aproape nimic.

www.dacoromanica.ro
30

Doi sarbi din divizia


Dobrogeana.
Inainte de a ma indruma pe ulifa principals, cineva ma
striga prieteneste din urma. E o figura imbracata in aceeas
sarac.acioasa uniforma proletara ca mine si ca toata lumea.
Incolo fats simpatic.a si bine intentionatd. Tovarasul de drum
se recomanda. E un ofiter din divizia s'arba, care a luptat pe
frontul Dobrogii noastre. Destinul l'a indrumat spre Riazan.
uncle traeste dintr'o modesta meserie de croitor, invatata in
timpul refugiului. Deacolo vine din cand in cand la un prieten
al sau, fost Si el ofiter in aceias divizie, si care e slujbas la o
comisie de aprovizionare aci in Moscova.
Pentru multa lume din Rusia si pentru toti pribegii pripa-
siti ad, Christos n'a inviat. Si totusi Intalnirea asta mil face sa
simt ceva din bunatatea Celui ce a consimtit sa se fastignea-
sca pentru o omenire plina de pacate.
Invitat de acest neasteptat tovards de ganduri, mergem
impreuna la casa celui de-al treilea. In doua oclaite intune-
coase ne asteapta camaradul Nor. Bucuria intalnirii, simboli-
cul acesteia si necunoscutul in care ne miscam, largesc spa-
tiul incaperii si-i risipesc intunericul.
De sub lespedea Mormantului patrunde si aci o raza. Cioc-
nim oua rosii, ne spunem naiv, prieteneste si convinsi : Chris -
tos a inviat! Si fiecare din not se gandeste la Christosul lui,
la taxa si natia lui, pe cai e vrea sa le vada, cat mai curand,
inaltandu-se biruitoare de sub lespedea, subt care gem.
Dupa oua rosii urmeaza vodca, cozonaci s'apoi un pahar
de yin. Nici in vis n'ar fi putut fi ceva mai frumos. Pantile a-
cesta, mai modeste ca multe, nu le voi uita niciodata.
Ca ma voi mai vedea sau nu vreodata in viata cu acesti
doi oameni, nu stiu. Regretul insa, am convingerea ca ni-1 vor
compensa vecinatatea, dragostea si prietenia, in care vor trai
cele doua tali, a for si a mea, si cele doua natii libere, din care
facem parte.
Ma despart deci de ei mai mangaiat si mai hotarit de a-mi
implini prompt misiunea pentru care am venit aci.

www.dacoromanica.ro
31

Comunitii" Romani.
Dupd multa dibuire ajung in fine in ulita Moroseika. Ad,
dupa informatiile luate din Gazeta Taranilor", e incartiruit
Comitetul comunistilor Romani".
0 casa mare cu etaj se inalta in fata mea. Intru la in-
tamplare. Credeam ca" tkul" roman va fi instalat in vreo ca-
mera dosnica. Cineva ma lamureste insa ea tovarasii ro-
mani" locuesc in apartamentul dela etaj. 0 iau pe scara prin-
cipals si ajuns sus, bat la usä. Un glas dinduntru ma invita
cu energie sa intru. De cum deschid, in fata mea se infa-
tiseaza spatiul larg si luminos al unei camere calde si prie-
tenoase. In mijlocul ei sta intinsa si incarcata cu bunatati, o
masa vasta, la care stau doi barbati, o femeie si doi sau trei
copii. Unul dintre barbati, de cum ma vede, se repede sere
mine si ma intampina cu vadita emotie. E tandrul Pescaru, pe
care l'am cunoscut acum cativa ani la Blaj. A ramas aceias
figura subtire, gingase si °Mita, pe care am cunoscut-o atunci
si in glasul lui surprind aceeas mladiere teologica, cu care ma
familiarizasem in timpul de doi ani, cat am stat in mica Roma
a Romani lor ardeleni. Nimic nu-mi probeaza ca smeritul bid-
jean s'ar fi transformat in bolsevic.
Grabit de parca ar vrea sa scape de ceva, el imi prezinta
pe celalalt barbat. E tovarasul" Henegalpresedintele" co-
mitetului comunistilor romani. Asia da ! Are o indiscutabila
infatisare de bolsevic... E de loc din satul Lancram de Tanga
Sebes. A venit la Moscova acum 15 ani si a trait aci Wand la
revolutie muncind Intr'o tipografie. S'a insurat nu de mult si
are si copii.
Comitetul Romani lor comunisti" e compus din ei doi si
un al treilea, tovarasul" Guiu, care e absent. Acesta si Pes-
caru au fost membri ai Corpului Voluntarilor din Kiev, de
unde au plecat dupd invazia bolsevicilor lui Muraviev.
Pribegi in haosul rusesc, ei si-au batut multa vreme ca-
pul sa gaseasca firul Ariadnei, cu ajutorul caruia sa iasa de
aci. Nici unul insa nu era Tezeu. Iar Ariadna devenise o Spi-
ridonova oarecare. Biruiti de pustiul in care se gaseau si
infranti de nevoi, cari cunt asa de generale si mai voind sa
impace si materia cu... spiritul, ei au descoperit ca drept a
avut imparatul Vespasian cand a constatat ca banul nu mi-
www.dacoromanica.ro
32

roase" $i ca Lenin 5i Trotki, ca $i revolutionarii cari i-au pre-


cedat, bine au fAcut cand s'au hotdrit sA primeasca bani chiar
dela Satana", precum cuminte au procedat iezuitii, acesti os-
tasi ai adevAratei credinte, cand an stabilit ca ,,scopul scud
`

mijloacele".
Facand ei ce-au facut atatia altii, iatd-i astazi in acea-
$i
sta casd spatioasa, rechizitionata de sovietul Moscovei pe
seama lor, stand ticniti la caldurd, avand tot ce be trebue si
ospdtandu-se la o masa bogat aprovizionatd, la care aduc a-
tatia si de pe care mat-auca asa de putini...
Cei doi bolsevici" socot, probabil, ca musafirul proaspdt
venit, le va imita pilda. Numarul for va spori astfel cu unul.
$i'n plus acesta va duce 5i munca. Va redacta Gazeta" si va
face politica comitetulul. Ce usurare! Dar pe fata lui Pescaru,
apar din cand in cand pete rosii. El II cunoaste pe noul venit,
i-ar vorbi, dar ceva ii ineaca glasul. N'are indfazneald. S'a
rAmas om cinstit. Celdlalt priveste lucrurile mai simplist. Calm,
acesta se porneste sa ,,explice" din jiltul sau noului venit, teo-
lui Marx si noua asezare a Rusiei. Se simte Insd cd. nu
rifle
crede nici el in ce spune, pentruca nu pricepe nici pe Marx,
nici pe Lenin, nici pe tovardsii acestuia.
Pescaru intervine :
,,Iti aduci poate aminte de Bela Kun? Scria la Secolul al
XX-lea! Astazi tine o conferintd. Nu vrei sd-1 asculti?".
Primesc si ma indreptez cu ambii Jovarasi" romani sere
sala, unde va vorbi seful bolsevicilor tinguri.

Conferin %a lui Bela Kun.


In reflexul bobotaiei universale, pe vastul pdmant al Ru-
siei ignorante, maini agitate, insetosate de putere, de marire
$i de stdpanire agitd chipul lui Marx. Sunt o sutd de ani dela
nasterea lui. Tara in care s'a ndscut, muncitorii cari i-au a-
doptat cei dintai evanghelia, au uitat de el. Cei cativa despoti
dela Moscova, it desgroapd insa din mormantul uitarii, ii mul-
tiplied chipul in milioane de exemplare si-1 imprastie pe tot
pAmantul rusesc, la orase $i la sate, ca muncitorii $i mujicii
rliSi, sa afle ca mai mare deck tarul, mai mult deck preotul
si mai presus chiar cleat Christos este Karl Marx. Evanghe-
lia vestitd de acesta este singura adevarata, ei si numai ei
www.dacoromanica.ro
.,14;!:titutitittliistvg:;1411?:.1:;:j:
$:
u mum . ..........
11.7 '":34. lia .

rtri =Vis .
qi

I. "":"
were
";:e

Zr_tizgazr,, 1

qrtr,t. gi4

.6 -0
.4er

Kremlinul, resedinta Comisarilor.

'Alociam.Moscou. 24' 7.
Kpioaut C.XOutklb C WIXA,71.10. Menerty t lloaxpocomy.
Place Rouge et monument de Minim, et ?quaky.

t ,

. &se '44'
7

Piata Ro,le din Moskova.


www.dacoromanica.ro
33

trebue sa-i creaza omenirea. Lenin si tovarasii sunt apostolii


lui, sunt talmacitorii si propovaduitorii credintei si inviltaturi-
lor lui. Noroadele trebue deci sa se piece sa asculte pe apos-
toli si sa raspunda chemarii lor.
Poate ca pentru aceasta a fost aleasa ziva intai de Pasti
ca zi de serbare a aniversarii nasterii lui Marx .Invierea Na-
zarineanului trebuia Inlocuita cu Invierea ideologului intnor-
mantat de insasi ucenicii lui. Cel dintai, prea devenise al tu-
turora, se prea burghezise. Proletarii aveau nevoie jle unul
care trebuia sa fie numai al for si vrajmas ireductibil al bur-
ghejilor. Sanghinarii din Kremlin nu puteau suferi de tovaras
pe un am, care cere sa iubesti pe deaproapele tau ca pe tine
insufi si care propovaduia totals abnegatie si renuntare. Ei
vroiau sa se reazime pe cineva, care trebuia sa-i ajute in rea-
lizarea gandurilor for curat omenesti Si sa be sprijine hotii-
rirea de a dobori pe unii $i a inalla pe altii sau de a-i aseza pe
toti pe aceias linie de viata socials.
Christos dacd ar invia aevea", au spus-o $'o spun atatia,
,.s'ar mahni asa de mutt de felul cum i-a inteles si i-a aplicat
omenirea invataturile incat s'ar reintoarce in mormant !"
Si fiindca ne gasim pe terenul comparatiei, fie-ne ingaduit
sa constatam ca Marx insus daca s'ar ridica din mormant in
came 51 oase s'ar vedea cum a fost inteles si aplicat 51 mai
ales ce-au facut bolsevicii din opera lui, s'ar inapoia si el indig-
nat in lumea umbrelor.
Dar plamaditorii nouiei intocmiri sociale, arhanghelii aiu-
relii nu se lass. Ei s'au impartit pe sectoare si vorbesc Rita re-
paos numerosilor casca-gura din capitala rosie, despre Karl
Marx, parintele socialismului, al colectivismului, comunismu-
lui, bolsevismuluil"...
Intr'o sala destul de spatioasa dintr'o scoala oarecare, tin
om scull si Indesat, imbracat in negru, foarte nervos, brun la
chip Bela Kun vorbeste greoi, Incurcat, Intr'o nemteascil
stricata unor veritabili sansculoti. Sunt prizonieri germani st
austriaci adunati cu arcanul cine stie de pe uncle. Fete le aces-
tora sunt sttpte de mizerie si ochii arsi de friguri. Uniformele
for sdrentuite abia le mai acopera oasele, golite de maduva.
Astia trebuesc pusi la curent cu ideologia lui Marx... S'apoi
Indopafi din belsug cu aceasta mans cereasat el se vor insira
ca maine in randurile armatei rosii si vor purta ca halucinafi
www.dacoromanica.ro 3
34

pe campurile de bataie ale Europei 'steagul rosu, steagul insan-


gerarii, steagul mortii si al pacii eterne!
Bela Kun se framanta, se sbate sa lumineze uniformele
sdrentuite, stafiile ambulante din jurul lui asupra originei Si
vietii omului care s'a nascut ca sä fericeasca si... pe prizonierii
din Rusia.
Mediocrul orator este capul tuturor comunistilor din Aus-
tro-Ungaria $i sef al sectiei comuniste austro-ungare in Inter-
nationala a 1I1-a.
Ajuns in Rusia ca prizonier, el s'a declarat chiar dela in-
ceput aderentul noului regim, a imbratisat cu credinta comu-
nismul 5i a inceput sa-1 propovaduiasca cu fanatism printre
prizonieri. Gratie munch, agitatiei si staruintelor lui, numerosi
prizonieri unguri, nemti si evrei, au adoptat noua doctrina",
noua dogma religioasa, au injghebat comitete bolsevice, s'au
inrolat in militia populara, in detasamentele de rechizitie $i de
paza a cailor ferate, precum $i in armata rosie. 0 multime de
gazete bolsevice, scrise in limba ungureasca si nemteasca, au
fast infiintate in centrele mai importante. Asa in Moskova --
pe cea de aci o redacteaza Bela Kun insus Penza, Samara,
Tomsk, etc.
Prizonierii romani raman insa profund reci 5i nepasatori
la toata ac,easta formidabila campanie de raspandire a no'iii
evanghelii. Printre ascultatorii lui Kun nu e nici un prizonier
roman.
Pentru uriasa lui munca ca si pentru rezultatele obtinute,
Bele Kun (Kohn) este admis in Sfatul (Sinhedriul!) dela Krem-
lin si primit sä stea alaturi de Lenin $i ceilalti.,.
Dupa ce-si mantue conferinta, fostul colaborator al Se-
colului al XX-lea", vadit nemultumit vrea.s'o stearga repede.
La wire ii atin insa calea cet dol companioni ai mei. Ei ii vor-
besc propabil despre noul sosit din Samara, cad ochii lui neas-
tamprtrati se indreapta spre acesta 51'n clipa urmatoar pasii
lui cotesc spre locul, in care se gaseste eel ce scrie aceste ran-
dud. Picioarele mi se intorc insa mecanic si-o iau in directie
opusa. P. alearga dupa mine, insists ca sa fac cunostinta, dar nu
e chip. ,,Altadata", raspunde sec $i aproape brutal, musafirul.
Kohn, vadit contrariat, imi arunca o privire nedumerita 5'apoi,
ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat, fericita fire semitica se
intretine vesel cu ,,tovarasii", le imparte vorbe si zambete prie-
www.dacoromanica.ro
35

tenesti, da mana cu 'toti si in sfarsit dispare ca o bested de


sapun.
Inainte de a pardsi sala, sarmana mea pungd, mai prole -
tara decal a tuturor celor ce-si zic aci proletari, e pus." 5i ea
la obsteasca contributie : Trebue sa cumpdr dela cei doi pri-
zonieri dela use a brosura cu chipul lui Marx, care in trei
limbi ruseascd, ungureasca Si nemteasca descrie biogra-
fia acestuia si rezuma pe scurt si fireste interesat opera lui.

Rataciri.
Dupa conferinta, presedintele ,,comitetului bolsevic ro-
man" se indreapta spre casa, iar musafirul dela Samara, ra-
mane cu Pescaru.
Silos din fire, acesta pastreaza catva timp o penibila ta-
cere. Fata lui, chinuita de framantari launtrice, trece printr'o
ciudata variatie de culori.
Dupa dibuiri continui si incercari repetate, el reuseste sa
dea fir gt aiului. Incepe cu desfiintarea Corpului Voluntarilor
dela Kiev, dupa ocuparea acestuia de catre trupele rosii,. Arata
apoi cum o parte din voluntari au luat-o spre tars $i cum altii
de tearna nemtilor, cari s'apropiau, s'au indreptat spre Rasa-
nit, adancindu-se in infinitul rusesc. Printre acestia din urma
se gasea si dansul impreund ell prietenul sau V. G. Ratacind
in neant $i vazand ca o intoarcere in tars nu mai e pentru mo-
ment posibila $i ca idealul national, fatal va suferi o intarziere,
ei s'au hotdrit sä vina la Moscova, unde credeau ca -si vor pu-
tea face rost de o bucata de paine.
Ajunsi in capitala rosie, ei au aflat aci lucruri triste. Nu-
merosi refugiati roman' acuzati de vrajmasie impotriva Ru-
siei $i a sovietelor, zaceau in temnitele bolsevice. Tezaurul Ro-
maniei era in primejdie. Comisarii hotariserd sa-1 intrebuin-
teze pentru scopuri de propaganda. Rakovski luase din el deja
vreo cloud milioane. Aliatii pate ca voiau sa abandoneze Ro-
mania. In toata lumea muncitorii erau in miscare. Glasul a-
cestora se ridica tot mai accentuat impotriva razboiului. Alte
mijloace trebuiau deci gasite $i a noun tactics trebuia pusd la
cale pentru salvarea Romaniei $i pentru realizarea idealului
national al Romanilor.
Tata motivele, cart i-au determinat, continua P.. sä se duca
www.dacoromanica.ro
36

intr'o zi la Rakovski. Acesta i-a ascultat si Ie -a aprobat °feria..


1-a prezentat celorlalti conducatori bolsevici $i de atunci, con-
stituiti in Comitetul Romani lor Comunisti" ei iau parte in
Sfatul comisarilor dela Kremlin si se silesc sa execute cate-
ceva din fagaduelile facute.
Ca o consecinta a intrarii for in sinhedriul bolsevic, refu-
giatii, spune P. mai departe, au fost eliberati din temniti, te-
zaurul roman a fost declarat ca apartinand poporului roman",
el urmand sä fie restituit acestuia, atunci cand Romania va fi
stapanita de popor" $i in plus ei creel Ca au gasit in armata
rosie instrumentul pentru realizarea idealului national. Fiind
creata, spune acest naiv suflet dela Blaj, pentru ajutorarea re-
volutiei mondiale si pentru liberarea multimilor muncitoare, a-
ceasta armata ne va da putinta sa inlaturam pe grafi si baroni
dela domnie si pe ruinele Ungariei feudale sä faurim unirea
noastra".
Musafirul zambeste. Tanarul novice intru bolsevism si
zapacit de clantanelile revolutionare, pe care le aude zi de zi,
crede ca e momentul ca sä atace problema in plin.
,,...Dar ca sa putem face ceva, avem neaparat nevoie de
concursul d-tale! Trebue sa recrutam si not soldati pe seama
armatei rosii. Rana acum n'a venit nimeni. Prizonierii nostri
sunt refractari. Pe not nu ne asculta $i refuza cu incapatanare
sa intre in armata rosie. Pare ca nu-i sufera nici pe Rusi, nier
pe Unguri, nici pe Nemti... Si dna vrei, chiar azi poti vent
cu mine la Kremlin. Avem sedint5... Vei sta de vorba cu Le-
nin, Trotki si ceilalti"...
0 privire lunga, ironica a drumetului venit dela Samara
fringe brusc vorba dureros de timida a biblicului personaj.
Broboane marl de sudoare ii ineaca fruntea.
Ce usor e sa se spulbere toata sarmana lui pledoarie. Mu-
safirul a vazut revolutia lui Kerenski .5i a viizat-o si pe a lilt
Lenin. Nu cu astfel de revolutii se pot infaptui credinte marl,
nu prin ele se pot dobandi libertati $1 nu cu concursul" for se
pot realiza ideale nationale. Pacea dela Brest-Litovsk, spline
drumetul dela S., nu inseamna deloc perspective de ridicari re-
volutionare impotriva Puterilor Centrale. $i chiar daca astfel
de chimere ar fi posibile, niciodata soldatii nemti sau unguri-
nu se vor bate pentru independenta Ardealului sau pentru
rea acestuia cu Romania! Taranul roman tie asta $i de aceea.
www.dacoromanica.ro
37

nu se is dupa cei cad si-au pierdut cumpana mintii... Frontul


vrajmasilor nu poate fi infrant decat de frontul prietenilor si
.aliatilor. De aceea toti cei cari au credinfe de implinit si ideale
de realizat, sa se incadreze in marele si infinitul front al ar-
matelor aliate... Sansculotii de ad nu vor trece hotarele Ru-
siei, ci vor fi intrebuintati ca mercenari pentru a rapune defi-
nitiv o dictatura si pentru a aseza pe ruinele ei o alta, mai rea
$i mai salbatica"...
Sufletul curat si iubitor de neam, care e tanarul P. $i care
a intrat in Corpul Voluntarilor impins de o neclintita hotarire
de a contribui cu truda si jertfa lui la libertatea si unirea po-
porului roman, intelege faro alte insistence puterea acestor
aigumente. Luase insa, biruit de mizerii, oarecari angajamente,
pe care cauta sa le puna in aeord cu o constiinta cinstita g sa
le gaseasca o justificare morala. Iata pentru ce el tine sa ex-
plice tuturora ,,convingerea" sa cal numai printr'un debaclu ge-
neral, provocat in imparatia habsburgica si cu concursul ar-
matei rosii se va putea inlaptui idealul nostru national...
Cat pentru cunostinta cu leaderii bolsevici din Kremlin,
omenosul meu insotitor intelege ca tine nu vrea sä devina vic-
tima nu-si cauta un calau. El nu mai insista.
Mai mic decat era, mai slab 5i mai neputincios ca oricancl,
mai mahnit si mai indurerat parea infrantul propriei sale
constiinte, P. ar fi meritat poate mai multi incredere si
mai multi atentie. Dar e noapte 5i suntem deja in Zemliana
Gorod, cartierul eel mai marginas al Moscovei, la dom Gaze-
vicia, adresa la care ma indrumase prietenii cehi dela Samara.
Era casa, in care locuise unul din ei.
Ii multumesc de insotire bunului cunoscut si ne dam in-
-failure pentru a doua zi.
Un judecator de instrucfie ".
Stapana casei, la care sunt indrumat, e o letona batrana.
Ea imi is biletul de recomandatie, isi pune ochelarii $i-1 citeste
cu atentie. Ma cerceteaza apoi indelung cu ochii ei mici si vioi
si insfarsit ma pofteste sa sed.
Dintr'o camera vecina isi face aparitia un tartar Malt,
sprinten, imbracat intr'un costum negru, curat, care ese din
,obisnuinta. Nu pare Area bucuros de noul sosit. Ori de ate
www.dacoromanica.ro
38

on privirile mele s'abat in alta parte, ochii lui se indreapta


cercetatori spre mine, magnetul acestora pare ca se lupta sa
descopere altceva, decat ii poate da o fata nepasatoare si o-
bosita.
Batrana ii da foc samovarului, intinde o panza pe masa
si indeamna pe musafir sa bea vreo trei pahare de ceai cu p%-
rogi (prajituri de casa), si cu zacusca.
Tanarul asezat in fats& dupa o jumatate de ceas de ta-
cere, devine deodata vorbaret. El vrea sa stie ce parere arer
noul venit de situatia actuala, ce crede despre soviete, de co-
misari, de razboi, de pacea dela Brest-Litovsk, de atitudinea
aliatilor, etc. Un adevarat interogator. Dommil pare un jude-
cator de instructie. El nu spune nimic dar cauta sa afle totul
dela cel interogat.
Prevenit de atitudinea Letonilor fata de soviete- de sim-
patia pentru acestea ca si de prietenia for fata de nemti si
pentruca nu pot sa stiu_ daca vorbesc cu un amic sau cu un
dusman, raspunsurile suet, fireste in doi peri, evazive. Ce poti
sa spui in aceasta lume, plina pana eri de agenfi ai Ohranei,
iar astazi de agentii Cekei si ai lui Mirbach, potentatul Pusiei
bolsevice !
Ca sa rup o conversatie incomoda, ma folosesc si en de
pretextul oboselii n'am dormit de patru zile aproape deloc.
si ma retrag in camera ce mi s'a destinat pentru odihna.
In doua randuri letonul vine insa la mine si ma molesteaza cu
aceleasi intrebari. Dela o vreme insa inteleg sa pun capat a-
cestei staruitoare instructii cu un apasat : Spokoinoi nod
(noapte build)!
Dupa plecarea lui, departe de a adormi, fantoma rasulid
raw ma obsedeaza 4i ma stapaneste multa. vreme. Sunt in ca-
pitala rosie, unde stapaneste Lenin, unde activeaza sanghina-
rul Trotki, unde stag vecinic la panda si vad pand in zemliandi
gorod ochii Cekii si unde dicteaza Mirbach. Ce-ar fi daca peste
cateva ceasuri m'as trezi in umezeala unei suterane oarecare
sau aruncat Intr'o tioplusca (vagon de vite) si indrumat spre
Austria?...
Asa inchei ziva intai de Pasti din anul 1918.

www.dacoromanica.ro
39

Tucini*tii din Kremlin.

Deaci din -,Orasul de 'clamant" peste ,,Orasul alb" si Inspre


Orasul chinezesc" pe dalma de departe se vede cetatea lui
George Dolgoruki, faimosul Kremlin, ale carui podoabe de aur,.
de argint $i de pietre scumpe se resfrang in apele de cristal
ale raului Moscova.
Kremlinul planeaza deasupra Moscovei si deasupra lui
cerul", spuneau odinioard cu mandrie despre minunata for ce-
tate, moscovitii. Astazi in aceasta negura surd de dimineata, ea
se infatiseaza ca o sangeroasa sable a lui Damocle, tinand intr'o
profunda mutenie cele peste doua milioane de fiinte care po-
puleaza Moscova.
In palatele deacolo troneaza, infipt in scaunul lui Loan ce1
Mare, Lenin, tarul row, inconjurat de o ciudata reeditare a
drujinei lui Iaroslav si constand din : Trotki Braunstein,.
semitul fanatic, adlatusul neodihnit al celui dintai, zeul bolsevic
al razboiului; Radek M. Sobelsohn, zis si Kradek (dela
krasty a fura), pentruca odinioard debarasase pe un dea-
proape de un ceas; Adolf loffe, propagandistul $i diplomatul"
sovietelor ; 1(amenev Rosenfeld, teoreticianul care se sfortrt
srt invete, la Brest-Litovsk, pe generalul neamt Hoffman ele-
mentele autodeterminarii ; losif Diugasvili Stalin, contabi-
hi! dela Tiflis, un bolsevic georgian, autorul Declaratiei drLp-
turilor popoarelor (15 Noembrie 1917) si sprijinitorul indepen-
dentei Georgiei (proclamata in Noembrie 1917), coboritor, se
spune, dintr'un neam de oameni, care a cultivat cu pasiune
haiducia in muntii Caucazului ; talmaciul Rycow, girantul or-
diner interne; spiterul Sverdlov lakov, presedintele comitetu-
lui central executiv ; Bucharin, doctrinarul bolsevismului; Zahl-
kind, secundul arogant al lui Trotki; Moise Uritki, presedia-
tele Comisiei de combatere a contrarevolutiei ; Steklov
Nahamkis, directorul Pravdei ; samsarul Krasin ; eleganta cu-
coana Kollontai, care si-a abandonat intr'un spital, barbatul
dintai, un general bine cunoscut, pentru a se recasatori cu ma-
rinarul Dybenko, comisarul marinei ; Maria Spiridonova, fai-
moasa scrumbie revolutionara, care nemultumita cu pacea dela
Brest, este astazi in capul ingerilor razvratiti" (social-revo-
lutionarii de stanga, retrasi din guvern dupa ratificarea acestei
paci!); praporscikul-generalism Krylenko; Bela Kun (Kohn)

www.dacoromanica.ro
40

care asteapta sä fie dus la Budapesta pe scuturile prizonierilor


bolsevici, etc., etc.
Altadata deacolo, din minunatele temple cladite de tail,
se inaltau, la sarbatoarea Invierii, rugi evlavioase de catre mii
de crestini si sute de glasuri de clopote, din cari se desprindea
armonia dumnezeiasca a celor treizeci si patru de bronzuri
din turnul lui Ivan eel Mare, purtau vestea biruintii adevarului
pana in cele mai departate colturi ale vechei capitale mos-
covite...
Astazi iugile nu mai sunt ingaduite. Locatarii de acolo au
inchis portile Kremlinului si nici un pelerin nu mai e lasat ina-
untru, iar limbile clopotelor stau incremenite ca si limbile eno-
riasilor. Uneori, in vremile de primejdie de odinioard ele se
izbeau in dunga si trezeau pe locuitori din somn, chemandu-i
sa inlature primejdiile ce se anuntau. Astazi fuel duhul care In
punea in miscare nu mai exista. Doar fatala lance, cu care
Ivan eel Groaznic si-a ucis propriul copil, se agita neintrerupt,
rasfrangandu-si din cupolele templului acestuia, in miezuri de
noapte, fosforul sangelui, care pare a nu se mai spala niciodata.
La portile Kremlinului umilii supusi de pana eri ai tarului
inaltase uriasul monument al Romanovilor. El sta acolo stra-
lucitor in masa lui de bronz, puternic si vesnic ca insusi des-
tinul, strajuind leaganul marirei si al gloriei ruse. Astazi nu
se mai vede. Vracii strecurati in cetate, tematori de invierea
care ar putea veni, au inmormantat suspectele figuri de bronz,
intr'o enorma baraca de scanduri!

In Plata Rode.
Ceata e in fine risipita de razele primavaratice ale soare-
lui. In reflexul acestora se intinde spatioasa si splendida, fal-
moasa Plata Ro$ie. Ea isi poarta fiorosul nume din vremea lui
Ivan eel Groaznic, care aci punea sa fie ucisi Novgorodienii
iubitori de libertate si Moscovitii protivnici tiraniei lui, (san-
ghinarul tar cerea preotilor sa se roage pentru sufletele vic-
timelor sale!) $i din vremea lui Petru eel Mare, care tot
aci poruncea sa fie executati, in fata lumii, cei condamnati la
moarte.
In mijlocul vastei piete se inalta vechea si bogata biserica
www.dacoromanica.ro
41

a Siantului Vasile (Blajenndi Vast zidita de mesterii novgo-


rodieni.
Un comisar Lumaciarski seful Instructiunii Pub lice isi
anuntase demisia din guvel n and aflase ca in incaerarile de
asta iarna, biserica ar fi fost distrusa.
Se vede de aci cata splendoare infatiseaza acest rar mo-
nument de arta!
Portile bisericii sunt deschise. Un sunet de clopot des-
-cinde din clopotnita aurita, sfios, anemic, ca si cum s'ar teme
sa nu fie auzit. Cativa credinciosi se imbratiseaza la intrare
si se saruta, dupa vechiul obicei rusesc, practicat cu ocazia
lnvierii.
Amintiri trecute, puteri vesnic prezente si necesitati su-
fletesti, pe cari le creiaza suferinta, poarta si pe scriitorul a-
cestor randuri inspre altarul, de unde poate primi o manga-
iere, o intarire s'o aparare.
Nu e ceas de slujba. Sufletul se poate regasi mai bine asa
si ochiul se poate scalda mai tihnit in stralucirea aurului, a
argintului, a pietrelor nestemate si mai ales in splendoarea
artistica a imaginilor, cari in linii de o plasticitate si desavar-
sire Led seaman infatiseaza divinitatea si eternitatea acesteia.
Sub lumina discreta a unei candele de argint $1 prinsa iii
local luminilor din fata, o barba alba, hla, incadrand fata se-
nitia a unui monah tremura in ritmul unei rugachini soptite,
ca un steag alb de pace, fluturat intre randuri de transeie vraj-
blase. Preotul cere desigur iertare lui Dumnezeu pentru victi-
mele lui Ivan ca si pentru ale lui Lenin si agita steag alb peste
taberele de sub comanda unuia si a celuilalt, implorand pace
si... bund intelegere intre oameni !
Niciodata poate in acest lacas al lui Iisus nu s'a spus in
romaneste o rugaciune. Astazi, alaturi de Oci Nose se zice pi
Tatdl Nostra. Si usurarea sufleteasca a pribeagului ingenun-,
chiat pe lespedea din fata altarului e mai profunda decat a ce-
lorlalti...

Ciudatenii.
Dela biserica ma indrept spre consulatul roman. In drum
insa daa peste o alta baraca. Alaturi de bronzul lui Minin ci-
neva sta incatusat... in scanduri. E figura lui Pojarski, printul
www.dacoromanica.ro
42

care odinioara alaturi de macelarul Minin asaltase in fruntea


cetatenilor rasculati Krernlinul si-1 liberase de uzurpatorii po-
lonezi. Posteritatea recunoscatoare le invecinicise figurilo
in bronzurile, cari au fost asezate unul langa altul. Comisarii,
cari printr'un decret oarecare au abrogat titlurile, au socotit
ca odata cu Inlaturarea acestora trebuiau suprimati si cei ce
le aveau, fie ca purtatorii for fiintau 'Inca in carne si oase, fie
ca acestia au trecut intr'un bronz sau o marmura oarecare !
Cei ce au avut norocul sa nu poarte un titlu continua sa
se bucure de lumina soarelui. Eroii lui Puskin sunt bagati la
umbra, el insa traeste liber. Intr'un parc modest Gogol se
inalta din simpaticul sau .,Sinyel" tot asa de viu si sugestiv
ca $i celebrul sau Portret".
Sunt ciudatenii de-ale Destinului. Cata vreme sunt in
viata, modestii soli ai spiritului etern sunt aproape inexistenti.
Ei sunt mortii vii ai societatii. Dupa moarte aceeas societate,
aceiasi oameni si rai si buni, ii cheamil la viata si ei devin ne-
muritori ca si spiritul, in numele caruia au vorbit si au scris.

Tricolorul.
Consulul Romaniei.
Sunt in capul stradelei Ma/di Snamenktii pereulok. RA-
man ad, tintuit locului cateva clipe. Un steag mare isi flu-
tura cele trei culori ale sale albastru, galben, rosu la
poarta unei cladiri resedinta consulului roman din fundul
stradelei! Ochii mi se sbat ca prinsi in magnetul unei hipnoze.
Pasesc rar, inaintez Incet, cu grije ca nu cumva sa dispara
vedenia. Cand sunt Tanga steag fata inii arde ca focal si inima
sta sa-mi sara dela loc. Strada e pustie, nimeni nu-mi poate
profana cucernicia. Mana mi se inalta mecanic si tremuranda
prinde coltul drept al steagului, it strange nervos si-I duce in-
cet sere inima.
Am senzatia ca-mi imbratisez tam.. Rosul asta e cald si
curat ca sangele ei !
* * *

Portarul in livrea o figura de muzeu cerceteaza a-


manuntit pe tovarasul", care tine incrt in mana coltul drape -
lului si dupa ce se convinge ca n'are de a face cu... un huligaii
www.dacoromanica.ro
-43

sau cu un agent al Cekei, lasa sä cada zavoarele de pe poarta


uriase si drumetul e poftit sä intre in palatul consular.
Stralucitor si proportionat ca arhitectura, lacasul consular
se distinge si prin fastul salt interior. Covoare marl persiene
se adancesc sub cizma tovarasului" care de patru ani n'a mai
calcat intr'un salon. Vechi fotele, importate din Apus, se in-
sirue pe marginile for si'n jurul micilor mese de mahagon, iar
din tavanul, plin de podoabe sculptate, imense lampi in cris-
tale scaparatoare isi unesc culorile cu acelea ale restului de
mobilier dand spatiului un aer de prospetime, de caldura Si de
armonie recreatoare.
D-1 G., consulul onorific al Romaniei, it prirneste pe noul
venit in biroul sau. Fata lui is forma unui pasionat semn de
intrebare. In aceasta lume uniforma, in care toti oamenii sum
eel putin ca exterior egali, e asa de greu sa ghicesti cu tine ai
de a face. Fiecare necunoscut e o enigma, o chinuitoare enigma.
De sub masa de serfs, doi ochi sclipitori, wind din capul
enorm al unei bogate Mtn de lup, par a privi cu incordata
curiozitiate pe cel ce e tinut in pragul biroului. lar cei doi colti
enormi, infipti in falcile fiarei, rasfrang parca ceva din fos-
forul de altadata.
Ochii consulului se fixeaza $i ei asupra noului venit. stra-
lucind aproape la fel cu aceia cari es din blana ce-i incalzeste
picioarele si vorba lui pare a avea ceva din ascutisul coltilor
ce se indreapta lacomi sere strainul tinut in prag.
Dupa un sumar schimb de vorbe, atmosfera se lamureste
pe incetul. Consulul isi vine in fire", ochii isi recapata al-
bastrul natural si graiul ii devine normal.
El isi ridica de pe scaun statura inalta, legata, putin stt-
brezita de cei peste cincizeci de ani, si bineventeaza bucu-
ros pe carturarul Si aliatul din fata lui. Tree apoi amandoi in
luxosul salon de alaturi, unde se Intretin mai bine de un ceas
asupra importantelor probleme dela ordinea zilei. Cunottste
bine actiunea voluntarilor dela Samara din memoriile pe cari
acestia le-au inmanat membrilor misiunii militare franceze, u-
reaza apoi spor Si ne promite intreg sprijinul pentru infaptui-
rea scopurilor precise, pe cari aceastil actiune le urmareste.
Fagaduiala e fireste cam platonica, cad domnul 0. e un
izolat in Moscova. Ministrii aliati, in afara de acela at Angliei,
care a reusit sa iasa din Rusia prin Finlanda, sunt refugiati in
www.dacoromanica.ro
44

gara orasului Vologda. Instalati in vagoane, ei i$i continua a-


colo. in mod provizoriu, insarcinarile si stau gata pentru orice
eventualitate ca sä se indrumeze spre Arhanghelsk sau Si-
beria.
In privinta trecerii corpului de voluntari din Moldova peste
Rusia si indreptarea lui spre frontul francez, consulul onorific
at Romaniei, intareste informatia ce ni-o (Muse colonelul B.
din Misiunea franceza: corpul e demobilizat st cei ce au fost
membrii lui nu vor putea, chiar cei mai deci5i, sa patrunda in
Rusia, caci in jurul Basarabiei dupa ocuparea Ucrainei de ca-
tre Austro-Germani, s'a tras un zid viu, impenetrabil, de baio-
nete vrajmase.
In chestiunea tezaurului roman, d. G. e de credinta Ca a-
cesta e depozitat in Kremlin, unde s'ar gasi in siguranta. BA-
nueste insa ca Inainte de a fi fost trecut in Kremlin, o mica
parte din el ar fi fost utilizata in scopuri de propaganda.
Cu membrii sectiei comuniste rotnane d. G. nu mai are
legaturi. Catva timp au lucrat mana in mana ". Regreta ca
acestia nu mai dau pe la dansul.
Raporturile d-lui consul cu comisarii sunt de tot anemice.
Terminand, ma despart de acest reprezentant al tarii mete
cu multumirea ca am gasit pe cineva, care m'a inteles. In du-
bla sa calitate cetacean francez si consul roman el In-
fatiseaza sinteza gandurilor cari framanta azi pe voluntarli
romani : sa mearga in Franta pentru a continua acolo lupta
c,eruta de glasul si nadejdea tuturor Romani lor.
Rece la inceput, banuitor, asa cum il silea mediul, d. G. a
redevenit fraiicezul cu intreaga firea lui: deschis, vorbaret, a-
mabil, entuziast si increzator in biruinta aliatilor.
Ne despartim avand ambii incredere in viitor.

Prieteni refugia*
In frumosul parc din fata teatrului principal boloi teatr
un public numeros, uniform in imbracaminte, dar diferen-
tiat in atitudini si gesturi respira bucuros caldura binefaca-
toare a unui superb soare de primilvara. Privind din departare
aceasta lume am o clipa senzatia ca ea e o imensa masa de
jnanechine. Lipsita de aspectul obi$nuit al unei societati libere,
www.dacoromanica.ro
45

ea pare o ingramadire stranie de umbre mobile, de spirite vre-


melnic materializate, cari se pot face... nevazute dintetin mo-
ment intealtui.
Urmand unei indicatii date de P., gasesc ad $i pe volun-
tarii Gh. Pop, vechi prieten si fast redactor la Romania Mare'',
gazeta voluntarilor din Kiev, profesorul Isopescu din Bucovina,
pretorul Martinovici din Banat si tanarul absolvent de drept,
C. Vaida din Bihar. Sunt imbracati toti in uniforme tovara-
sesti".
S'au refugiat $i ei ad $i nu $tiu cum sa se intoarca in Para.
Austriacii li-au inchis drumul.
Actiunea voluntarilor dela Samara e pentru ei o revelatie.
Tinuti pang acum in imposibilitate de a gasi o esire din a-
ceasta situatie $i nevoind sa urmeze pe voluntarii, cari au in-
trat in legaturi cu comisarii, cei patru prieteni sunt bucurosi
sa urmeze destinul camarazilor din vechiul oras de pe Volga.
Bucurosi de intalnire si de intelegere, intram intr'un res-
taurant apropiat pentru a lua masa impreuna. Un prieten rupe
din cartela lui un bon mai mult pentru a ml se da $i mie mi-
nuscula bucatica de paine, lima de 10 cm. $i lata de 6 cm.
subtire ca frunza $i neagra ca taciunele. Pare a fi o turtulita
de noroi.
Nimeni nu mai poate sa manance ce vrea. Mancarea e ra-
tionalizata. Toata lumea se hraneste uniform (cel putin in
restaurante!) $i in modul cel mai economicos. Dejunul de azi,
consta dintr'o sups foarte modesta, in care innoata o buca-
tica de carne, tot asa de mare ca $i Portia de paine (numai de
trei on pe saptamana se serveste carne!) $i la sfarsit drept
desert o mica bucata de branza. Atat! Acesta e dejunul o-
bipuit al prietenilor $i al tuturor cari sunt nevoiti sä ma-
nance in restaurante. Cei slabi se deprind repede cu aceste....
aperitive. Dar cei cari au fost obisnuiti cu mai mult, se plang
ea joaca nthasca pe ei.
Si aceasta gustare costa 15 ruble! Ne mai raman 5 ru-
ble pentru mancarea de dimineata $i de seara din diurna de
20 de ruble.
Co Ionia romans ".

Etajul unei cladiri destul de vechi din Sadovaia Kudrins-


ha e' ocupat de Colonia Romani ", constatatoare din cei

www.dacoromanica.ro
46

patru prieteni si cei doi membri ai sectiei comuniste romane:


P. si G.
Casa a fost rechizitionata pe seama ,,coloniei" de catre
autoritatile sovietice la cererea Comitetului comunist roman".
Ea consta din cateva camel e largi si reci, in cari cei cativa
pribegi isi odihnesc oasele si-si tes planurile de evadare. La
staruinta for ma instalez si eu aci pentru a putea discuta mai
pe indelete si pentru a gasi impreuna o solutie diverselor pro-
bleme ce se desbat.
Cel mai nelinistit si mai neimpacat cu soarta este bietul
P. Constiinta lui este mereu framantata de gandul ca 4 ramas
un izolat si en fapta lui nu gaseste aprobarea celorlalti. Tot
ce spune este o continua sfortare de a da un temei moral si o
justificare hotaririi si actiunii sale. Dar in acelas tamp el 51
tovarasii lui se straduesc, fireste, de a arata si oarecari re:
zultate fata de stapanii actuali ai Kremlinului. De aceia P. re-
peta mereu ca Trotki, comisarul razboiului, le cere insistent
sa intensifice propaganda printre prizonierii romani si sa efts-
tige cat mai multi recruti pe seama armatei rosii.
Incercarile acestea ale cinstitului si blandului teolog dela
Blaj de a-si lamuri raporturile cu o constiinta mereu torturata
n'au insa nici un ecou.
EI ramane cu ochii suspendati in vidul din vasta camera
in care ne aflam, sand i se spune apasat, brutal :
Niel un soldat roman pentru armata rosie! Orice roman
intrat aci ar insemna un vrajmas mai mult al idealului nostru
national! $i eel care ar obliga pe prizonieri sa apace pe o cale
ce nu porneste din sufletul lor, va raspunde in fata natiei!".
Dezarmat si ramas numai cu firea lui, cu omenia si cu
naivitatea lui, bietul P. simte nevoia de a evada, el nu se mai
poate mentine in minciuna, constiinta it depa.'seste, ochii i se
umplu de lacrimi si din trupul lui slab si suferind se desprinde
clara ca cristalul Intrebarea :
D-voastra pe unde yeti trece in Franta ?"
Prin Vladivostok!...
,.Voi merge si eu cu d-voastra!"
E un moment de fireasca emotie! Lacrimile omului, care
se rega'sea asa de usor, curg inset pe chipul lui transfigurat si
tots avem impresia unui inceput de biruinta. Incurajat de su-
fletul lui, ramas curat, voluntarul P., se smulge eroic din ghia-

www.dacoromanica.ro
47

rele demonilor dela Kremlin si revine pe calea cea dreaptfi,


alaturi de camarazii lui de credinta, consimtind sa slujeasea
cu acestia impreuna idealul care continua sa traiasca viu in
suiletul sau.
Geld lalt ,,bolsevic" d. a, fire tacuta, urmareste linistit
aceste discutii.
Cand insa prietenul sau punea intrebarea de adineauri,
fata lui prinse asemenea a se lumina. Gandul si hotarirea lui
P. erau si ale lui.
AL tieilea dintre triumviri" tipograful H. e mereu absent
dintre noi. El a spus, ni-o confirma un prietin, ca va pune ca-
pul celor dela Samara !" Nimic deci, nu-1 Indeamna sa fie
intre noi. Dar nici noi n'avem nici un interes sa-1 provocam,
mai ales ca tovarasii" lui ne spun ca si el a dat mult ajutor
refugiatilor romani.
Misiunea noastra trebuie cu orice pret indeplinita. Ea nu
se poate lovi de consideratii sentimentale. nostri"
cum li se spune curent, e necesar sa ramana la postul for si
sa ne dea in taina tot concursul pang cand opera noastra va
fi dusa la capat cu bine. Noi avem nevoie de documente justi-
ficative, fara de cari nu putem esi din orasele in cari suntem ti-
nuti ostatici si nu putem intra in lagare pentru a lua contact
cu prizonierii romani. Ne lipsesc apoi foile de drum, caci nea-
vand bani, n'avem cu ce plati trenul.
,,Daca aveti lipsa de bani... noi va putem da cati vreti!",
spune timid P.
Nu, asta nu ! Comisarii pot primi si lua parale de on
unde. Trotki poate spune Ca va infringe burghezia germarui
cu banii ei! Dar noi nu vom pata o lupta cinstita cu arginti de
pripas", i se raspunde darz, celui ce punea naiva intrebare.
,,Dar cu gazeta ce facem ?"
Va priveste exclusiv pe d-voastra. Dar vä yeti feri de a
scrie impotriva oricui si a oricarei clase din Romania. Cu
ciocoii" ne vom rafui noi in Romania Unita!

La sediul Internationalei.
In vastul hotel Dresden, rechizitionat de autoritatile so-
vietice, sunt instalate numeroasele birouri ale diferitelor sectii
comuniste, facand parte din internationala bolseviea.

www.dacoromanica.ro
98

Fiecare sectie isi are conducatorul ei, viitorul dictator al


tarii care va cadea prada bolsevismului, inconjurat de o mare
rnultime de ,,cancelari ", din cari se vor recruta comisarii des-
tinati sa fericeasca natiile ce se vor Lisa hipnotizate de cuvan-
tul for si cari vor prefera anarhia rosie, ordinei burgheze.
Peste toate aceste sectii: nemteasca, ungureasca, sarba,
slavona, poloneza, romaneasca, compuse din supusi austro-
ungari, etc., e mai mare ,,ungurul" Bela Kohn (Kun), caci sec-
tia ungureasca e cea mai bine arganizata si cea mai puternica
Dresdenul e o enorma uzina, creatoare de propagandists
ai bolsevismului. Numerosi prizonieri in drumul for spre casi
sunt trecuti pe acs pentru a fi introdusi in tainele comunism -
lui si pentru a fi aprovizionati cu gazete, manifeste si brow i
comuniste, destinate tarilor spre cari se due.
Acest lacas e o uriase instalatie de telegrafie fara fir, din
care pornesc in lumea intreaga scanteile menite sa aprindd a-
sezarile burgheze, ca pe ruinele for sä se proclame dictatura
rosie.
Din paienjenisul acestei stravechi zidiri se desprind ca
dintr'un mistic lacas vrajitoresc, ca dint'un far al neantului",
glasul viclean al sirenei ademenitoare, reflexul fall al raiu-
lui" sovietic, nazuind sa prinda in magnetul for pe creduli, ne
fantasti si pc nebuni...
Pe afisele rosii, cari acoper peretii, o mina musculoasa
purtand, in loc de creion o facla aprinsa, inseamna cu litere
mars, albe : Libertate, Egalitate, Fratietate Svoboda, Ro-
venstvo, Bratsvo cuvinte cari flutura si pc uriasul steag
dela intrare.
Ironic sangeroasa! Precum ironie e si faptul ca 6amenii
din acest lacas sunt si adevaratii stapani ai Rusiei bolsevice...
0 suta cincizeci de milioane de fiinte. stapanite de o mina de
strain! !
Cei ce cred Ca ignoranta colectiva e un important factor
de guvernare, n'au deck sa se delecteze la icoana acestui ta-
blou sinistru!
* *
Documentele sunt in sfarsit gata, ele urmeaza sa fie sem-
nate de comisarii respectivi.
Putem deci esi din aceasta inabusitoare inchipare si I sa
www.dacoromanica.ro
49

respiram din plin aerul de gall. Natuia e mai milostiva decat


omul si mai umana decat colectivitatea omeneasca!

De vorba cu Francezii.
Misiunea franceza isi are resedinta intr'un foarte modest
local din stradela Denejinii Pereulok.
La intrare un tanar cu alure de militar, imbracat civil --
o santinela civila ma supune unui interogator sumar si dupa
ce ma explic imi permite sa intro.
Cladirea pare a fi fost un birou de stare civila. Toate per-
soanele de aci cunt militari. Nimeni insa nu poarta uniforma.
Generalul Lavergne, seful misiunii, e plecat la Vologda. Ci-
neva ma conduce pe niste coridoare vechi intr'o camera din
fund. Aci dau de un cunoscut. La vederea musafirului, el se ri-
dica dela birou si face un larg gest de mirare. E colonelul B.,
cu care ne-am cunoscut la Samara si care eel dintaiu ne-a a-
nuntat ca voluntarii dela Iasi se gasesc in imposibilitate de a
trece in Franta.
Ca sa-mi probeze ca n'a uitat nimic, el se grabeste sa ma
asigure, dupa ce trece clipa de fireasca surprindere, ea me-
moriul redactat de noi si care privea actiunea de organizare
a voluntarilor romani, I-a transmis Noulens, ministrul
Frantei. Regreta insa ca documentele promise si de cari a-
yearn neaparata nevoie pentru a ne face propaganda, nu ni
le-a putut obtine.
,,Raporturile noastre cu comisarii -stint foarte rele. Traci
e suparat foc pe noi de cand a aparut cuuoscutul interviev al
]ui Noulens. in care acesta vorbea Fara menajamente de gu-
vernul sovietelor".
Justificarea d-lui colonel e un simplu act de complezenta.
Noi stiam ca localarii din Kremlin vad in francezi piedica
neinvins in definitivarea pacii dela Brest.
II asiguram insa, ca bolsevicii romani" stint pe cale de
a ne obtine documentele necesare.
Loctiitorul generalului L., face din i'ou figura mirata. Rade
insa din tcata inima cand afla ca acesti bolsevici" secundeaz
puternic actiunea noastra.
In afara de noi doi mai e prezenta 5i o a treia persoana-
colonettil... {al carui nume imi scapa). Toti trei discutiim for-
www.dacoromanica.ro 4
50

matiunile in curs de organizare ale voluntarilor (triginart din


Austro-Ungaria. Fixam posibilitatile de recrutare, punctele de
concentrare, aprovizionarea, echiparea, raporturile voluntari-
lor romani Cu corpul cecuslcwac $i suntem de acord ca ei sa
se infatiseze pe frontul francez ca o unitate recunoscuta ro-
maneasca, luptand sub steagul ei national pentru realizarea
scopurilor comune aliate si pentru idealul de unire al tuturor
Romani ion
lar pentru ca nimic sa nu se uite din toate acestea, un non
memoriu se redacteaza pe loc pentru a be reaminti tuturor,
cele ce s'au stipulat.
Si in sfai$it, ca nimeni sa nu banuiasca bunele ganduri,
cari se pun in actiunea noastra, cei doi membrii ai Misiunii Mi-
litare franceze stint pusi in situatia sa afle ca aceasta actiune
Diu va reclama $i nu va primi banul nimanui pans cand nu va
lua fiinta organismul demn $i capabil de a raspunde misiunii
ce i se da.
Fata colonelului, care in cursul convorbirii parea uneori
distrata, is in urma acestei asigurari o expresie mai vie de
atentiune $i de hotarire. Mana lui strange cu putere mana in-
terlocutorului, iar ochii ii stralucesc de multumire. Frantuzul
afla ca solul venit din mijlocul voluntarilor romani nu aducea
apetituri de cersetor sau de mercenar, ci doar un suflet, mo-
desta candela, in care palpaia flacara unei credinti $i a unui
ideal.
Entuziast, el fagadue$te ca va recomanda $efului sau .3i
ministrului Frantei toata atentia $i tot concursul pentru orga-
nizarea voluntarilor romani.
La despartire cei doi ofiteri imi atrag atentiunea de
prisos desigur ca sä tin in cea mai desavar$ita taina obiectul
vizitei, deoarece agentii lui Mirbach, supraveghcaza dea-
proape misiunea ".

Supra-Stapanul.

Intr'un mic local, o casa de mahala, aproape in fata mi-


siunii franceze $i in aceias strada, e instalat ambasadorul Ger-
maniei, generalul Mirbach, omul care a comandat una din u-
nitatile Germaniei pe frontul rus $i care a prezidat faimoasa
www.dacoromanica.ro
51

comisie economics trimisa de guvernul Kaiserului, in timpul


armistitiului, la Petrograd.
Dupa pacea dela Brest, Mirbach, socotit am de energie, e
trimis aci ca A execute clauzele tratatului de pace si sä im-
puna in aceasta tam, bantuita de anarhie, vointa Germaniei.
°stile Kaiserului stmt stapan pe tarile Baltice : Curlanda,
Estonia si Letonia, au in administratia for Po Ionia $i Lituania,
au pus un picior fix in Rusia Alba, au capturat Ucraina si au
pus hatman aci, in local guvernului social-democrat (Gru-
sevski) $i a Radci dizolvate, pe gencralul Skoropadski, un
stranepat al atamanului cu acela$ nume, urmas al lui Mazeppa
si hotarit spre deosebire de strabunicul sau, sä lege soarta
Ucrainei de aceia a Pitted lor Centrale. Au constrans soviete'e
sa-si retraga din hotarele acestei provincii partizanii cari sub
conducerea lui Antonov, purtasera vreme de claim luni. raz-
boi de guerila impotriva ocupantilor germani si a garzilor alb.,
(Naidanzaci) si sä incheie un tratat de pace cu Skoropadski.
Aceleasi osti, indrumate de Mirbach, au in curs de exe-
cutare no plan de federalizare a diverselor provincii din sudul
Rusiei- inclusiv republica Donului, pentru a le servi nemtilor
de pod de trecere $i legatura cu Turcia $i fire$te de drum si-
itir spre Asia, lupta cu Anglia devenind astfel mai usoara.
La Nord armatele Kaiserului debarcate pe tarimul finlan-
dez (3 Aprilie) pun capat razboiului civil dintre rasa si albi,
care dainueste aci din Ianuarie. Nemr,ii, dupa infrangerea ar-
matei rosii, devin adevaratii stapani ai Finlandei.
Teama a fost totdeauna cheia puterii in Rusia. Cel care
a stint $i a remit sa se faca temut, a devenit stapanul Rusilor.
Odinioara and de oriunde tarul sau numai chipul lui se infa-
tisa multimilor, acestia cadeau in genunchi, in colb sau noroi
si plecau smerite capetele. Incepand dela revolutia bolsevica,
temutii si deci stapanii maselor ruse sunt Lenin $i Trotki.
Teama aceasta a devenit in cursul vremii tin obicei. Mul-
timile ruse sunt mereu in cautarea unul stapan. Mujicul, care
Dana eri saruta cnutul cazaculul, astazi e bucuros sä fie sir=
la darloaga, care se chiama Krasnocvardeiet (gardist row).
Dar pe deasupra tuturor se inalta acum Germanul. Fara
a mai cerceta a acesta a infrant Rusia mai mult cu ajutorul
otravii defetiste decal cu sabia, Rusii se tern grozav de coiful
prusac si-1 recunosc, fara discutie, de stapan.
www.dacoromanica.ro
52

In aceste conditii atotputernicia ambasadorului german


este fireste indiscutabila. Puterea lui se tidied si peste aceia a
tiranilor din Kremlin. Acestia Inca se tern de el. Mirbach L
supra-stapanul.
La adapostul acestei puteri, colonistii nemti asezati in Ru-
sia pe vremea tarilor ca pioni constienti ai imperialismului ger-
man se mobilizeaza $i ei. Cei de pe valea Volgii, cari sunt mai
numerosi $i mai puternici, se intrunesc inteun congres si-si
alcatuesc un statut, in intelesul caruia toti colonistii germani
din guberniile Samara, Saratov si districtele Nikolaevsk, No-
vouzensk $i Atkarsk, formeaza o unitate nationals, iar terito-
rul pe care locuesc, e proclamat teritor german, avand auto-
nomie deplina $i fiind pus sub suprema administrare a unni
comisar special.
Statutul e aprobat fara rezerve de guvernul sovietic, deli
el loveste in doctrina comunista $i intr'o serie intreaga de mu-i-
sm-1 luate de soviete pentru aplicarea ci consolidarea bolsevis-
mului, dar mai ales face, in cuprinsul acestui comisariat, hn-
posibila aplicarea I eforrnei agrare sovietice, intrucat locuitorii
de aci isi pot pastra dreptul de proprietate asupra intregului
pamant ce poseda si pot achizitiona orice cantitate de proprie-
tati agrare fail a li se face de cineva vre-o opozitie.
Dar nu numai colonistii, ci, conform tratatului de pace
toti supusii Puterilor Centi ale isi mentin in Rusia drepturile
de care s'au bucurat inainte de razboi. Astfel ei isi pastreaza
intact dreptul de a dispune, a administra si exploata liber,
contrar dispozitiilor din decretele bolsevice, toate intreprinde-
rile $i mosiile injghebate sau castigate inainte de razboi. Si
fiindca baionetele germane sunt pretutindeni prezente, iar
chii lui Mirbach urmaresc protectori pe toti conationalii cu-
prinsi ca si el de insaturabile apetituri, acestia se straduesc sa
uzeze cat mai larg de clauzele din tratatul de pace. Ei infiin-
teaza noui intreprinderi, cumpara noui proprietati si in special
se silesc, sa acapareze enormele si fnepuizabilele bogatii
carbune si fiei din subsolul Rusiei de Sud, din cari ridica
deja cantitati importante, pe cari le transports odata cu boga-
tele stocuri de eel eale din Ucraina, in Germania, lipsita si fla-
manzita. In curand Rusia va deveni o mare colonie a Germa-
niei si poate insus materialul.de oameni de aici va sta candva
la dispozitia militarizmului $i imperializmului prusac.
www.dacoromanica.ro
53

In vederea realizarii integrate a acestor scopuri Mirbach


le cere deja staruitor comisarilor sa evacueze coasta Murma-
nului de ultimele detasamente aliate, cari se mai gasesc acolo
si cari in afard de insarcinarea ce au de a pazi materialele de
razboi si provizii, debarcate de aliati pentru Rusia prin cele
dcua porturi Arhanghelsok si Murman (acesta din urma scutit
de inghet si legat cu Petrogradul prin linia ferata Petroza-
vodsk-Murman, construita in timpul razboiului pe o lungime
de circa 1000 de km.), ar putea proteja si eventuate debarcai i
de trupe aliate.
Comisarii se supun -Fara discutie, trimit ordine comandan-
tilor detasamentelor cantonate pe malurile fiordului, care a-
daposteste Murmanul, dar lipsiti de forte ei nu pot impune deo-
camdata executarea acestor ordine. 0 vor face mai tarziu
Nate Germanii insisi si se va rupe astfel ultima legatura intre
aliati si Rusia.
La poarta ambasadei prusace strajuesc doi cerberi in uni-
forma germana si nu departe un individ in civil supravegheaza
cu multa atentiune localul misiunii franceze. Privirile lui in-
tunecate se infig insistent asupra tovarasului" esit din acest
local. Magnetul for pare ca vrea sa prinda in lat pe suspectul
drumet si sa smulga din maruntaiele lui, toate tainele inmor-
mantate aci.
Inteleg pentru ce si-a asezat Mirbach transeia" in acest
loc. De aici el isi poate urmari direct si mai cu succes adver-
sarul... Deci orice intarziere aci poate fi fatala. Calatorului ii
sta bine cu drumul !...

Trece Mefisto.
Kremlinul este uriasa forts atractiva a Moscovei.
Bolsevicii nostri" insists sa mergem in cetate, unde vom
putea sta de vorba $i cu comisarii cari, spun ei. stint oameni
superiori, bine intentionati si sinceri".
Marturisesc ca daca m'as gasi numai intamplator in ca-
pitala rosie, n'as refuza invitatia. Dar pentruca am convinge-
rea ca misiunea noastra si opera inceputa ar putea suferi sau
chiar ar putea fi expuse la mari greutati si primejdii sunt ne-
voit sa refuz vizita la Kremlin.
Totusi intr'o dimineata ma pomenesc aproape de Poarta
www.dacoromanica.ro
54

Ro$ie, istorica intrare in cetatea lui Dolgoruki. 0 ingramadire


de ,,lume democratica", uniformizata si egalizata" de doe-
trinele" mai mutt sau mai putin contondente ale comisarilor,
asteapta agitata pe Trotki, a carui sosire a fost anuntata. Cativa
soldati letoni, oprisnicii comisarilor, carora le lipsec doar
,,capul de caine" si matura", cu cari gardistii lui. Ivan eel
Groaznic muscau" pe dusmanii tarului si maturau" pe tra-
datorii Rusiei, poruncesc curiosilor sä se aseze pe doua ran-
duri si sa respecte cuvenita ordine si disciplina proletara".
Stapanit de aceias fireasca curiozitate, intru si eu intr'unul
din randuri. In asteptare imi odihnesc ochii in bogatiile de
arta, acumulate in nemuritoarea cetate a lui Ivan eel Mare ¶i
nu-mi pot inabusi un zambet cand ma gandesc ca si eu astept
aci pe unul din sinistrii epigoni cari stapanesc astazi acolo.
Nu departe de aci se ridica faimosul palat de vanatoare,
cladit de Ivan eel Groaznic acum aproape patru sute de am.
Cuib de pasionante amintiri, legat altadata cu Kremiinui priil
mai multe cai subterane castelul Sokolniki (cuni e in deobste
cunoscut) si scenele interesante petrecute in el, i-au servit ro-
.mancierului Alexe 'Tolstoi materialul necesar pentru cunoscu-
tul sau roman Print Serebriandi. Acest palat a adaugat nu
de mutt Inca un titlu la faima lui. El e proprietatea printului
Iusupov, unul din asasinii lui Rasputin.
Oprisnicii bolsevici Ietonii asa de devotati comisarilor,
arunca din cand in cand priviri cercetatoare asupra multimii
in asteptare. Lumea se supune fard murmur si fara observatii
poruncilor acestor cerberi mai not ai Kremlinului. Odinloara
arhiepiscopul Filip al Moscovei, a fast ucis la porunca lui Ivan
eel Groaznic, penti uca ura pe oprisnici (gardistii lui personali).
Astazi, ca si atunci, ba si mai repede, ar fi trecut asemenea
prin sable, oricine ar indrazni sa se ridice impotriva garzii
tarilor rosii...
Deasupra portalului, strajuit de letoni, se intrezareste prin
ceafa de dintineata, emblema sovietica: o secera si un ciocan,
asezate pe un fond rosu peste care abunda razele soarelui,
prinse intr'o cununa de spice, din mijiocul carora se desprinde
inscriptia: Respublica socialisticeskaia federativnaia sovetskaia
Rosii Proletari vseh stran soedinyaitcs (Republica socialistii,
federativa, sovietica din Rusia Proletari din toate larile u
niti-va!).
www.dacoromanica.ro
55

lzgoniti dela Petrograd cu nepusa masa de amenintarea


nemteasda, comisarii refugiati la Moscova s'au instalat. se
spune, in palatul tarilor din aceasta cetate. Ei locuesc si lu-
creaza aci. Din cand in and es in oras, se duc la intruniri la_
sedinte de comitete, la conferinte, la teatru, etc. far Trotki,
decand e comisar al razboiului, e mai mult pe drumuri. El
vrea sa creeze armata care va fi suportul revolutiei mondiale".
Cei mai cunoscuti 5i mai temuti dintre comisari sunt Le-
nin, seful 5i adlatusul lui: Trotki-Braunstein.
Vladimir Ilici- Ulianov, caruia foarte putini ii zic pe acest
nume, el insusi spunandu-si simplu ,,Lenin" si semnand N. Lenin
(N. este initiala numelui de botez al sotiei sale Nadejda Kruv-
kaia, ea insasi o propagandista bine cunoscuta in cercurile bolse-
vice si cclaboratoare active a sotului sau, iar Lenin" a fost im-
prumutat dela raul Lena din Siberia, pe ale caruf tarmuri fu-
sese deportat in vremea tarilor pentru ideile sale revolutio-
nare) este autoritatea nediscutata intre sovietici, deli candva.
n'a impartasit bolsevismul in structure. in care acesta se infa-
tiseaza astazi. Lenin a fost chiar adversarul primului soviet
constituit. in 1905 la Petrograd $i a adoptat sovietismul numai
dupe ce s'a corrvins ca acesta poate fi utilizat ca eel mai efi-
cace instrument pentru inlaturarea radicals a vechilor forme.
de stat si pentru Inlocuirea for cu dicta tura proletariatului.
Muncitorimea industrials dela orase II urmeaza astazi ne-
conditionat. A refuzat insa la inceput sa treaca de partea lui.
Dovada, rezultatul alegerilor pentru Constituanta. Orosul mun-
citorilor se gasea inainte de lovitura bolsevica si catva timp
dupe aceasta in tabara social-revolutionarilor si a social-de
mocratilor. Afirmatiunea lui Lenin ca muncitorimea rusa in
majoritatea ei, ar fi imbratisat Inca din 1905 doctrina lui, e ne-
intemeiata. Ea se concentrase in partidul social-revolutionar,
pentru ca acesta adoptase maximul din doctrina socialists. Dc
aceia social-revolutionarii se mai numeau si maximalisti".
Mai tarziu bolsevicii au imprumutat si ei aceasta numire
sau printr'o confuziune li s'a zis asa. Boll" inseamna ,mai
mult" iar bolsevic e substantivul acestuia. Numirea dateaza.
dupe cum am mai vazut, dela congresul din Londra (1903),
and cei cari au votat propunerea lui Lenin, au fost mai multi
la numar si pentru aceea ei s'au numit bol$evici, iar cei cari

www.dacoromanica.ro
56

au ramas in minoritate s'au numit mensevici (dela mense


mai putin).
Pe urma acestui vot sectia rusa a partidului social-demo-
crat, s'a impartit in doua: bolsevici, cari si-au numit sef pe
Lenin si mensevici, cari au pastrat conductor pe Martov, fost
inainte de ruptura, seful intregei sectii.
De o modificare si mai putin de o largire sau amplificare
a doctrinei social-democrate nu fusese deci vorba si deaceea
gresit bolsevicii au fost investiti cu numirea de maximalisti",
care le apartinea exclusiv social-revolutionarilor.
Inscaunat la conducerea sovietelor dupA transportarea lui
in Rusia de catre Nemti, in faimosul wagon plumbat", Lenin
a devenit cel mai pretios aliat al acestora, el obtinand pe fron-
tul de Est" succese mai decisive decat armatele de sub con-
ducerea Kaiserttlui. Cad ajutat de o serie de tovarasi", Lenin
a bolsevizat si a scos din lupta armatele ruse inchinand Rusia
Nemtilor.
Astazi V. Ulianov lucreaza" din grew ca sa -si desavar-
seasca opera. Preocupat exclusiv de felurile sale, el nu intreaba
de uncle vin banii, de cari are nevoie pentru realizarea acestor
teluri. Precum nu intelege sä facil nici o selectiune printre oa-
menii cari it inconjoarA. In afard de comisarii cunoscuti, el arc
in preajma sa oameni ca Malinovski, cunoscut delicvent de
drept comun, ca Cernomasov, fost agent al politiei secrete ta-
riste si astazi redactor al ziarului Pravda, Peters, Uritki,
Djerjinski si alti aventurieri autohtoni si straini. Vechii prie-
teni si tovarasi de munca si de suferinte ca: Plehanov, seful
social-democratilor si Martov, seful mensevicilor, sunt abando-
nati, ignorati s'apoi tratati ca vanduti burgheziei, vrajmasi ai
revolutiei (contrarevolutionari!) si prigoniti cu aceeas bruta-
litate, cu care sunt prigoniti burghezii. Sectar fanatic. Lenin
considera dusman pe oricine care nu e cu el. Sunt deci dus-
mann lui si ai sovietelor nu numai burghezii, dar si toti soda-
listii si revolutionarii, cari refuza sa se inregimenteze in ta
tiara lui.
Odinioara traia izolat, se ferea de societatea intelectualt-
lor pentru a-si menfine intacte, ideile si visurile de viitor si
pentru a nu fi adus in situatia sä si le modifice sau sä fie ne-
voit a se pune intrio postura de inferioritate fats de altii. As-
tazi el nu mai face pe ,mizantropul", cum era considerat pe
www.dacoromanica.ro
57

atunci, ci se arata pretutindeni, cad in intrunirile si sedintele


de comitete, populate de ignoranti si sernidocti, cuvantul lui nu
intampina nici o opozitie, ci numai aprobare. E foarte mandru
de consecventa, pe care a ai atat-o in atitudinea sa de pang
acum si de constanta cu care si -a sustinut si si-a impus teo-
riile invatate din cartile diversilor sociologi.
Plin de sine insus si orgolios ca orice tiran, el nu sufere
in preajma lui decat pe c,ei can il aduleaza. E lipsit de inteli-
g-enta. Dar inconjurat de convingerea ca pluteste pe deasupra
tuturora, Lenin dispune de o surprinzatoare usurinta in expu-
nerea ideilor, grin ceeace reuseste sä captiveze auditoriul, pre-
cum reuseste sa provoace grin scrisul sau, lipsit de culoare,
dar clay si logic si mai ales autoritativ, interesul cetitorului.
*
* *

Numai deck alaturi de sef, poate fi asezat Trotki-Braun-


stein, caruia i se si zice adlatusul, secundul lui Lenin.
Originar din faimoasa zond ovreiascd, deci indopat cu tot
belsugul de revolta si de ura impotriva vechiului regim de a-
pasare, de prigoana si de umilinta si mai avand, ca ovrei, .i
inascuta sa pasiune, siretenie si fanatism semitic, Trotki, care
la 1905 fusese presedinte at sovietului din Petrograd, si-a pus,
cu o vigoare si tenacitate fara pereche, la contributie toate a-
ceste calitati pentru a provoca si a duce la biruinta revolutia
bolsevica.
Oportunist, daca trebue, el repeta cu usurinta jocul din
timpul rasboiului, cand dela Paris trimetea corespondente pli-
ne de patriotism ziarelor burgheze Kievskaia Mast (Ideia Kie-
vului) si Dien (Ziva), in vreme ce in ziarul sau Nase Slovo,
(Cuvantul nostru) redactat in capitala Frantei, propoveduia
defetizmul, incurajand pe soldatii rusi din corpul expeditionar,
debarcat la Marsilia, sa-si omoare comandantul. Dulceag si
risipitor de laude si sentimente patriotice fata de agentii gu-
vernului englez in timpul cand se gasea internat la Halifax-
el bolseviza in aceias vreme pe prizonierii germani, internati
in lagarul de acolo. Decis de a face pace cu nemtii si de a de-
termina pacea universala, el asigura in acelas time, in calitatea
sa de comisar al Externelor, pe ministrul Frantei in Rusia, de
intentiile sale de a provoca razboiul sfant si de hotarirea de
a duce pang la capat lupta impotriva imperialismului german.

www.dacoromanica.ro
58

Trotki nu e simpatizat de Rusi, nici chiar de bolsevici.


Dar se impune prin neincetata sa activitate de zi si de noapte,
prin inteligenta sa vie, prin cuvantul sau fugos, prin scrisul
colorat, incendiar si prin extraordinarul sau talent de organi-
zare. Nu e om de idei, dar an executor neintrecut al lor. Pen-
tru a le traduce in fapt el uzeaza de once rnijloc. Sangele nu-1
inspaimanta si at ucide, daca ar fi cazul, chiar cu mina pro-
prie. Deslantue cea mai grozava teroare si o indrumeaza cu
o pasiune fara per3che pentru a face sa birue doctrina" si sa
impuna pretutindeni ,dictatura proletarr.
Fara ambitiosul Trotki, lovitura bolsevica, cu greu ar fi
putut fi data si putini cred ca ar fi putut reusi fara concur-
sul lui.
Numit, dupa pacea dela Brest comisar al razboiului el
organizeaza cu aceeas infrigurare si fanatism semitic armata
rosie, acest instrument destinat sa garanteze dictatura din Ru-
sia si... s'o extinda si asupra altor tari burgheze !
* *

Un suerat prelung frange bruse firul gandurilor. Ca din


pamant rasar vre-o douazeci de figuri, cari se infig in fata
spectatorilor, si urmaresc deaproape toate miscarile acestora.
Sunt agentii Cekei. Iar soldatii letoni cu armele in maini des-
chid drumul automobilului, a carui silueta strabate in sunetul
galagios al clacsonului ceata groasa a diminetii. bite() clips,
marina e in fata noastra. In fundul ei o figura intunecata pare
purtata pe aripile unui vartej inspre adancul Kremlinului. Un
veritabil Mefisto! Din dosul unor lentile usor aburite sfrede-
lesc multimea doi ochi rai si preocupati parca numai de prada
pe care o urmaresc cu o diabolica pasiune. Un barbison ascu-
tit ii scapara ca un stilet. Subt o frunte larg-a care pare a res-
pinge once raza de lumina pentru a tese in intuneric numai
ganduri criminale, se framanta nervos cateva cute largi, cari
traverseaza putina came puhava, obrajii ingusti,
deserti de sange si tremurand in umbra carbunilor din dosul
ochelarilor ca subt izbiturile unui resort magnetic.
Marina se rostogoleste spre intrare. $uvita de par negru
scapata de sub sapca tovaraseasca a Ahasverului rosu, flutura
in vant ca niste aripi de demon. Mefisto dispare dupd portile

www.dacoromanica.ro
59

cari se inchid grele in urma lui si se inalta spre varful aura al


cetatii cazuta sub stapanirea sa.
Dupa aceasta defilare a primului ,,drujnic" al tarului rosu,
spectatorii se risipesc tdcuti. Nimeni nu-si spune impresiile. Eu
am o satisfactie personals. Trotki, aceasta ghilotina mereu in
functiune, este in intreaga infatisarea lui asa cum 1-am cu-
noscut inainte de a-1 vedea...
*
...Candva stramosii multimii, care adineauri urmarea im-
pasibila capul de corb at veneticului pripasit in cetatea asta,
sfintita prin templele cari o populeaza, aveau curajul sa sparga
portile cari o inchideau, sa. dea navala in cetate $i sa arunce
deacolo pe uzurpatori. Astazi nu exists nici un Pojarski. Si cel
care a fost, e inchis intr'o baracd de scanduri, mai tare 5i mai
rezistenta decat o fortdreata de beton!
Nenorocirea adusa asupra Rusiei de uzurpatorii, cari tro-
neaza in Kremlin, este mai mare ca oricand. Ea a ucis sufletul
poporului rus. Comisarii au supus spiritul materiei, ei au dis-
trus ideia de stat, de patrie Si natie si au intemeiat un regim
de cumplita violenta, dispretuitor al culturii si civilizatiei pen-
tru care omenirea $i Rusii insisi au dat atatea jertfe.
In loc de raiul promis, Lenin si comparsii lui au deslantuit
asupra poporului rus cele mai cumplite epidemii morale $i ma-
teriale. Au impartit oamenii de acelas sange in doua tabere u-
riase, cari se urasc de moarte si cari ameninta sa se sfasie re-
ciproc.
Rusii n'au nici pamantul, nici pacea, nici painea fagaduita.
Ei s'au luptat sa lichideze un trecut si prezentul e mai trist
decat trecutul. Cum va fi viitorul?
Lasitatea colectiva e prea desavarsita, ca ea sa ingaduie
vreun gest de curaj. Wapiti 5i stapaniti de ea, prefers sa -$t
taraie, toti si toate, viata de pe o zi pe alta ca viermii in ta-
Ana._

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.

Mai 1918.

Cum se infatieaza
Moscova astazi ?

Ruina comerlului si industrial. Lipsa de credit. Anarhizarea coilor de


comunicalle. Lupta tntre orase f i sate. $1 cooperalia e limit& Blurocrafla
e permanent& Noua administrafie". Spirilul de class In f coal& In justille.
In ormatd. Calvarul .Intelighenfir. Si femeile? Socializarea" tor. Coplii
nimanui. Nici areal* nu a erupt& Paine pi distrac /il. Documente justifi-
cative. Convocarea unei conferinfe. Rams bun.

E aproape un an decand am fast pentru intaia oars in ve-


chea capitala a tarilor. Erau ingrijorari $'atunci. In reflexul
auriu al cupolelor celor ,,patruzeci on patruzeci" de biserici se
proectau perspective sumbre, pe sari le intrezareau mostenito-
di stralucirilor trecute, dar fata uriasei cetati continua sä-si
pastreze vechea expresie de seninatate, acea delicata gingasie
femenina, care, spre deosebire de capitala lui Petru eel Mare,
i-a fost totdeauna proprie.
Astazi sub sfapanirea- .,tucinistilor", instalati in Kremlin,
Moscova are ceva din atmosfera greoaie, mohorita $i inspai-
Intintatoare a Insulei Mortilor".

www.dacoromanica.ro
61

Ruina comertului 0 a industriel,


Comertul, asa de infloritor odinioara, eel mare $i eel mic,
asfazi trece printr'o criza" din cele mai acute. El e pus sub con-
trolul agentilor sovietici, cars au un singur interes : sa scoata
cat mai mult din tejgheaua burjuilor pentru buzunarele proprii.
Stralucitele $i bogatele magazine de alta data par a fi de-
clarate in concurs. Ele sunt aproape goale de marfuri, lipsite
de musterii si pline de tristete. Multi din patronii for au fost,
de and s'a instituit controlul fortat al sovietelor, simplu si
pur inlaturati, arestati sau suprimati. Altii sunt bucurosi daca
au reusit sa-si inchida pravaliile Para alte urmari mai triste.
In orice caz comerciantii rusi sunt in Rusia sovietia ade-
varati gosti (musafiri), cum li se zicea celor ce practicau ne-
gotul la inceputul fiintarii statului rus.
Importul si exportul sunt monopolizate. Sistemul permise-
lor inlocueste libertatea afacerilor. Monopolul nu priveste Inca
Puterile centrale. In special Germania nu va intampina nici
un obstacol pentru a-si creia acs, in Rusia sovietica, eel mai
bogat debuseu.
Pe Yana Comisariatul Comertului fiinteaza de atva timp
un consiliu superior al comertului, ale arui numeroase secti-
uni (pentru fiecare articol de comert exista o sectiune!), con-
duse de un infinit numar de slujbasi, carora nu li se cere cleat
calitatea de a fi buni comunisti, incurca mai degraba cleat si
descurce lucrurile. El va desa.'varsi anihilarea comertului in
Sovdepia.
Un singur soi de comert e in plina inflorire, comertul din
bazare. Aci ,,tovarasii de toate neamurile Si de toate culorile,
Rusi, Ovrei, Chineji, Tatari, Chii chizi, prizonieri nemti, un-
guri, etc. si deseori mostenitori de veal si marl titluri aristo-
cratice, vand in toata libertatea haine uzate si alte lucruri de
gospodarie, bijuterii furate sau mostenite, etc.
Balciuri de acest soi sunt in toate orasele din Rusia. Mij-
loacele de productie, numeroasele si puternicile fabrici si uzine
ale Rusiei capitaliste sunt nationalizate sau simplu si pur con-
fiscate prin avalansa de decrete ale comisarilor poporului sau
ale consiliului superior economic. Tot asa si alte intreprindeti
capitaliste.
In toate aceste fabrici, uzine si intreprinderi nationalizate

www.dacoromanica.ro
62

ae institute controlul uvrierilor, care departe de a pastra sau


intensifica randamentul de altadata, provoaca un adevarat haos
in administrarea intreprinderii, reduand la minimum acest
randament sau de cele mai multe on anihilandu-1 complet.
Patronul de 'Ana eri e inlocuit cu o intreaga pleiada de
.,patroni" comitetele uvriere can vor sa traiasca fall a
munci si inca cat mai bine. Si nu sunt rare cazurile cand Jostii
.stapani stint simplu si pur ,,rechizitionati" si constransi sa mun-
ceasca in locul muncitorilor trecuti in comitete sau alaturi de
alti tovarasi" fara a primi salar egal cu acestia sau chiar fiind
lipsiti de orice compensatie a muncii depuse.
Salariile celor cari mai muncesc in fabrici au atins propor-
Iii fantastice. Ele depasesc cu mult cheltuelile de cost ale pro-
duselor si nu mai stau in nici o legatura cu intensitatea si va-
loarea muncii prestate.
Dar chiar aceste salarii si starea privilegiata, in care se
gasesc, nu mai multumesc pe muncitori. Foarte multi tree in
armata rosie sau in militia populara, unde sunt si mai bine pia-
titi, sau se instaleaza in diversele si nuineroasele comitete :
tribunale populare, comisii ordinare si extraordinare, etc. unde
au mai putin de lucru, on pribegesc fara rost spargand se-
minte (semiciki) pe drumuri.
Enormele bogatii cari zac in subsolul Rusiei : carbuncle,
tierul, petrolul, aurul si alte atatea minereuri din sudul, estul
si sud-estul imperiului moscovit, ca si din Siberia sunt lasate
in bona parte in paragina. Materiile prime devin astfel tot mai
rare; on lipsesc cu totul din Rusia sovietica. Nemtii, acolo unde
pot ajunge la elegy, le ridica si le transports de zor in Germania.
Munca e in plina dezorganizare. Multe fabrici, uzine si
alte intreprinderi si-au inchis portile sau si-au redus foarte
simtitor activitatea.
E si acesta un motiv pentru care sovietele primesc pe toti
muncitorii streini in Rusia.
Tinutul Moscovei era pftna de curand until din cele mai
bogate si mai active centre industriale, in special pe taramul
manufacturii. Astazi tot mai rar se vede esind fumul din co-
suri de fabrici.

www.dacoromanica.ro
63

Lipsa de credit.
Creditul e inexistent.
Bancile particulare au lost desfiintate. Lichidarea for
merge foarte incet si cu marl pierderi pentru stat si cetateni.
Depozitele aflatoare aci tree, sub pretextul de sechestrare, in
bung parte in buzunarele tovarasilor" cari le admlnistreaza.
liartiile de valoare sunt anulate. Datoriile statului, interne
si externe. fiind si ele anulate, inceteaza once posibilitati de
tranzactii cu bonurile reprezentand valori de stat.
Banal Poporului plateste cecuri fora ca acestea sa aib5
undeva vieo acoperire. La furnizeaza in acelas timp stocuri e-
norme de bilete de banca comisarilor poporului fara nici o ga-
rantie.
Tezaurul tipareste si lanseaza zilnic pe plata bilete de
banca lard a avea acoperirea metalled legala. Aurul, declarat
prin decretul dela 18 Ianuarie 1918 al Consiliului superior e-
conomic national monopol de stat $i adunat prin constrangere
dela particulari si instituitii private, pe alocuri chiar din bi-
serici, trebueste trimis in Germania pentru a achita datoria de
cease miliarde marci aur, contractata prin tratatul dela Brest.
Putinul care ramane in casele de fier ale Bancii Poporului nu
poate nici pe departe garanta formidabilul stoc de bacnote c-
ruise do aceasta.
Banal in Rusia de azi are aceias intima valoare ca si viata
omului!
Gaud comisarii au deciS suprimarea bancilor particulare,
confiscarea avutului individual Si colectiv si trecerea tuturot
acestor bogatii, cari valorau miliarde, in administrarea Brined
Poporului, ei iii faceau marl iluzii. Tezaurul trebuia sa dis-
puna de rezerve considerabile si piata sa abunde de numerar.
Ori acesta e astazi mai redus ca oricand $i lumea se plange
de mizerie ca niciodata panic acum. Cei ce au un ban de prisos,
urmeaza vechiul obicei rus: it ascund. Nimeni nu-1 mai de
pune la banca, deli comisarii printr'un decret proaspat au a-
sigurat pe depunatori, ca von putea dispune liber de surnele
depose.
Impozite nu mai plateste nimeni. Decretele comisarilor
impun, e adevarat pe burghezi la fel de fel de impozite progre-
sive ordinare" $i extraordinare" (vezi manifestul lui Marx
www.dacoromanica.ro
64

si Engels!). Dar de nude si din ce sa le plateasca ? Capitalul


acestora s'a epuizat sau a trecut in mainile sovieticilor prin
rechizitiontiri, nationalizari, confiscAri si jafuri. Venituri n'au
de uncle realiza. Petru col Mare schimbase darea de flan en
darea de cap, pe care o platea toatA lumea. Azi nisi pe aceasta
n'o mai platesc taranii si muncitorii. Li se cc-le insa fara pa-
spire burghezilor, cati adeseori o platesc... cu capul.

Anarhizarea cailor de comunicatie.


Caile ferate, decand au Inc:but pe mana sindicatelor mun-
citoresti se gasesc in cea mai detestabila stare. Acolo-i haos
si anarhie. Marfurile se transports greu si cu mari intarzieri.
Multe se fura sau putrezesc uitate in gAri. Pasagerii indur5
adevarate chinuri 5i sunt expusi la fel de fel de epidemii pe
trenurile sovietice pline de necurAtenie.

Lupta intre orase si sate.


Daca exproprierea partiala sau municipalizarea proprie-
tatilor urbane a reusit si daca sovietele an putut instala in sa-
loanele aristocratilor si ale burjuilor" pe tovartisi", aplt-
carea punctului 1 din paragraful 53 al manifestului lui Marx
5i Engel, exproprierea proprietatii fonciare n'a putut fi execu
lath' in litera conceptiei marxiste. "taranii intrAnd in posesiunea
pamantului luat dela marii proprietari inteleg sti-1 pAstreze
pentru ei, precum tot in beneficial for inteleg sa exploateze 5i
rodul lui.
Orasele insa au nevoie de gi Aul dela Writ Fara el ora-
senii nu pot trill. Si taranii refuza sa li-1 dea gratuit sau pe
preturile fixate de soviete. De aceia legea din Februarie, care
ratifica decretul de socializare a pamantului din Noembrie 1917,
spline intr'o dispozitie a sa :
Tot prisosul produselor rezultat din fertilitatea naturals
a pamantului trebueste pus la dispozitia organelor guvernului
sovietic pentru satisfacerea nevoilor sociale".
Si ca taranii, lipsiti de instrumente agricole 5i de seminte
sa fie constransi a se supune acestei dispozitii, legea cu toatrt
www.dacoromanica.ro
65

darza opozitie Mould de numerosi membri al Congresuliti so-


vietic, in frunte cu Maria Spirodonova, mai adauga :
Comertul masinilor agricole, semintelor $i cerealelor, in
afara ca $i inauntru, se declara monopol de stat".
Mujicii insa, de cari teoriile comuniste sunt azi tot asa de
departe ca si sub vechile regimuri, refuza sa se supuna ponin-
cilor comisarilor $i injonctiunilor orasenilor. In sufletul lor a
Post totdeauna ceva, care 1-a tinut departe de orase. Ei au cul-
tivat constant o neimpacata aversiune fats de oamenii" dela
orase, cari au ucis pe tarul Alexandru al II-lea, Liberatorul mi-
lioanelor de sclavi si distribuitorul de pamant pe seama altor
zeci de milioane de tarani si cari au alte intocmiri de viata de-
cat acelea existente la tara.
Neputand infringe cu vorba si cu decrete incapatanarea
taranilor si vazand ca nici sovietele saracilor" nu-i pot ajiita
in realizarea scopurilor lor, comisarii infiinteaza fahnoasele
deta.pmente de rechizitie, recrutate din sanul garzilor rosii,
militiei populare, armatei rosii, dintre muncitorii dela orase 31
in bung parte din sanul prizonierilor unguri si nemti, pe cari
le asmut asupra satelor ca sa ridice cu forta graul, de care au
nevoie orasele.
Operatiunile acestea insa nu se desfasoara nici de cum
Para primejdii. Taranii se apara cu energie.. Multi din ci avand
arme si chiar mitraliere aduse dela front fac cu prisosinta uz
de acestea. Alteori satele es chiar inaintea haitelor flamande"
venite dela orase si sub conducerea starostelui (primarul satului)
sau a starsinei (pre$edintele volostei) &in adevarate batalii
cu acesti col bi, descinsi dela orase. Cei cari nu pot opune forta,
mai bine i$i inmormanteaza graul in pamant on it and cleat
sa-1 dea bolsevicilor".
Ajunsi in posesiunea pamantului, taranii vor sa alba si
proprietatea lui, asa cum o voise Stolypin, un profutid intele-
gator al ref ormei agrare. Refractari la colectivizarile agrare"
ei nu vor ezita, and vor avea siguranta ca vechii proprietari
nu se vor mai intoalce, sa darame regimul comunist, care as-
tazi se mentine numai prin sprijinul sau prin pasivitatea lor.
Din cerealele rechizitionate, fireste, ca se impartilsesc mai
ales cei din diversele comitete si cari isi stria mai puternic
,.credintele" comuniste. Cella Iti sunt nevoiti sa se indestuleasca
cu farmiturile. Si cum aproape intreaga alimentarea e monopo-
5
www.dacoromanica.ro
66

lizata de soviete isi poate oricine explica paloarea fetelor


burgheze $i frigurile, cari sbuciuma trupurile putin rezistente
ale c5 rtura rilor.

cooperatia e
Unul din mijloacele cari au contribuit la consolidarea cre-
ditului in satele rusesti $i in genere la prosperarea economics
a Rusiei, in ()rase ca si la tall, a fost cooperatia. Larg prate-
jatil de stat, ea si-a inceput activitatea cam prin anii 1880. Td-
ranii au adoptat mai ales modelul cooperatiei de Credit (Rail-
feisen si Schultze-Delitch) dar s'au imprietenit cu timpul, ala-
turi de oraseni, $i cu modelul furnizat de pionierii din Rosdal:
cooperativa de consum, precum $i cu cea de productie.
In timpul din ut ma numarul acestor cooperative s'a ridi-
cat pcma la cilia de 40.000, iar la Moscova luase Bluth' inc5 la
1887 Centrala Cooperativelor Centrosoiuz care a devenit
una din cele mai puternice Si mai infloritoare in Europa.
Comisarii poporului calauziti mereu de teoriile lui Marx,
Kira a, tine seama daca acesta ar fi convenit s5 le aplice in
bloc si intent] timp determinat, iau si fats de cooperatie, pe
care o considera ca Iliad o institutie burgheza, atitudine ostila.
Ea e pusa sub controlul agentilor sovietici $i dupa catva timp
acestia facand ,,cuvenita" selectiune din punct de vedere so-
vietic, propun nationalizarea sau municipalizarea cooperative-
lor mai marl dela Grilse, iar cele dela sate sunt date pe maim
,.comitetelor saracilor", cari avand nutnai de luat $i nimic de
dat se grAbesc sa eatuiascil numeroase din cele mai inflori-
toare cooperative satesti.
In plus efectele decretelor privitoare la monopolizarea im-
portului, exportului, comertului exterior. etc. se resfrang, fire-
$te, $i asupra cooperatiei.
Un decret de suprimare a acestei institutii, de-o atat de
mare valoare economics, nu s'a dat inc5. Ea insa a intrat sub
regimul rosu in aceia$ laza de anemiare ca intreg sistemul e-
conomic dinaintea punerii in practic5 a nefastelor experiente
sovietice.

www.dacoromanica.ro
67

Biurocralia e permanents.
Printul Miesciersky spunea candva : Rusia nu e sfasiata
numai de vampirul care se chiama Intelighenta, ci ea e roasa si
de vampirul, care se numeste Binrocratie".
Rusia reactionary ca si Rusia democratica" pare a fi sor-
tita sa sufere fara posibilitati de vindecare de acest flagel, care
se chiama biurocratie.
Toata lumea vrea slujbe. Toti partizanii regimului, toata
clientela stoarsa si epuizata de privatiunile trecute, toti cari
n'au lost, dar pretind a fi comttnisti, toti cei ce au fost si sunt
dezertorii tuturor credintelor si oricine s'a gasit intr'o ceata
rebels sau intr'o ariergarda, tooth' aceasta dezordonata massy
de tovarasi", toti idealistii" lenesi, dusmani ai muncii si toti
lacomii ca si toti flamanzii cer sä fie intretinuti de stat.
Biurocratia Republicei sovietice a devenit o plagii cti mull
mai mare decat aceia din timpul regimului tarist. Numarul
slujbasilor sovietici, in cea mai mare parte ignoranti, prejudi-
liosi, dezardonati si lenesi. dar foarte pretentiosi si lipsiti de
orice constiinta in serviciu, tinde sa se ridice la cifre fantastice.
Si'n plus iau fiinta atatea comitete, comisii, sectiuni, subsecti-
uni, etc., etc., cari si ele se inratiseaza ca functiuni nou create
s'ai caror nutnerosi membii sunt asemenea slujbasi ai Statului.
Avutiile tarii, banii si toate prodttsele sale tree prin maim
acestor infinit de multe batalioane de slujbasi, cari consuma
mult, asa de mult, incat numai foarte putin, atata cat vor ei,
mai ramatie pc searna altora.
'Fara de dictatura astazi ca si odinioara, Rusia n'a intrat
deloc in ritmul marilor democratii. Slujbasii sovietici ca si cei
taristi nu sunt pentru public, ci publicul pentru ei. Orice plan-
zere, orice cerere a cetateanului fie ea cat de dreapta, aluneci
pe sub ochiul ignorant, neglijent si dur at slujbasului si cade
in costa de hartii netrebnice sau e aruncata la arhivii, uncle
ramane inmormantata de veci. Si daca se gaseste cite un ma-
niac care tine sä ajunga la o rezolvire a cererii, trebue sä fie
rnereu pe drumuri, merest in birouri, precum si sa is masuri
pentru a face fats tuturor gesturilor obicinuite si bricaror sur-
prize.

www.dacoromanica.ro
68

Noua administratie".
Cat priveste administratia bolsevica am aratat Si cu alts
ocazie felul cum e organizata. Pretutindeni sunt instalate so-
vietele. Ele sunt singure indrumatoare a vietii orasenesti $i
sate$ti. Majoritatea membrilor acestor soviete, eel putin as-
tazi, sunt oameni nepregatiti, adeseori neseriosi. Iar in frun-
tea for sau a diverselor comisariate sunt numiti cei mai gura-
livi, cei mai sireti $i cei cari au pumnui mai vartos. Este astfel
prea obicinuit ca in sovietele chiar guberniale sa se aleaga co-
misari al Instructiei Pub lice simpli absolventi a trei sau patru
clase liceale (tariarul Ceskolov, gub. Orel) $i comisari ai SA-
natatii tarani de rand, cari poate au oarecare dexteritate in
prescrierea leacurilor babesti.
A disparut vecia de altadata cu sfetnicii ei maturi, Chib-
zuiti $i cu pre$edintele infatisand chintesenta intelepciuniI na-
turale. Toate hotaririle se luau in acea adunare a batranilor,
dupa Malta $i serioasa cumpanire, cu unanimitate, asa cum ii
indruma traditia vechiului drept slay. Astazi in ,,consiliile de-
putatilor, muncitorilor, soldatilor $i taranilor" e galagie multa
$i prea adeseori hotaririle sunt ale celor mai taxi sau mai buni
de gura.
Continuitatea de drept in activitatea sovietelor nu e prin
mimic garantata. Mandate le membrilor pot fi °nand revocate
de alegatori $i detinatorii for inlocuiti cli noui alesi.

Spiritul de class.
Calauziti in toata actiunea for de spiritul luptei de clash',
comisarii se straduesc sa introduca acest spirit pretutindeni $i
sa raspunda prin aceasta atitudine metodelor de guvernare ale-
regimurilor de alts data, cari $i ele, spun sovieticii, se calau-
zeau de spiritul de class.
In scolile cladite din belsug de catre Petru eel Mare, Eli-
sabeta Petrovna, Ecaterina a II-a, Alexandru I $i Alexandni
al II-lea, nu erau primiti fii claselor de jos, copiii taranilor $1 ai
mesterilor modesti. Astazi stint primiti acestia $i sunt exclusi
pruncii ,,burjuilor".
Vechea si faimoasa universitate din Moscova, creatiunea
www.dacoromanica.ro
69

lui $onvalov, favoritul Elisabetel Petrovna, e tinuta si ea sub


supravegherea comisarilor. Si va veni vremea cand spiritul de
class al sovietelor se va instapani $i aci.
In Vospitatelnai dom", opera grandioasa a Ecaterinei a
11-a, care si-a indeplinit Cu prisosinta misiunea, dand Rusiei un
corp select de femei din orfelinele, can isi faceau educatia aci,
se procedeaza deja la inlocuirea odraslelor burgheze cu odrasle
de pura esenta proletara.
*
* *
Iii justitie comisarii procedeaza la fel. In locul tribunalelor
burgheze de altadata ei infiinteaza tribunale populare revolu-
tionare norodndie revolutionniiie suda. Membrii acestora
sunt soldati, marinari, muncitori si tarani saraci sau tocmai
aceia cari sub regimul tarist nu se impartaseau de ocrotirea
judeatoreasca.
Tribunalele sovietice urmaresc mai ales delictele politice
5i in special contrarevolutia. In aceasta privinta ele se substi-
tue consiliilor de fazboi, cad subt regimul tarist, incepand
dela 1878, judecau toate delictele politice. Osanda impotriva
contrarevolutionarului" e de cele mai multe on condamnarea
la moarte $i sentinta data este inapelabila ca $1 aceia, pe care
o dadeau seniorii atotputernici impotriva sclavilor lor. Execu-
tarea acestei judecati se face imediat si in public asa cum se
facea in era mai veche tarista.
Mai judeca tribunalele sovietice si delicte comune ca: ja-
ful, furtul, specula, etc.
In judecarea diverselor delicte judecatorii" sovietici se
conduc numai de bunul for simt".
Desi jaful $i furtul au luat proportii mai mari decat pe
vremea Perioadei turburi" (smutnoe vremea) de subt Boris
Oudunov si pentru starpirea cArora Petru cel Mare infiintase
Tribunalul briganzilor", care adjudeca denuntatorului intreg
avutul talharului descoperit, instantele sovietice judeca pe je-
fuitori cu indulgenta din Instructiile" lui Vladimir Monoma-
mi. Atata ca cetatenii se substitue uneori tovarasilor magis-
trati", intrucat ei insisi isi fac dreptate (samosud) asupra tal-
harului Prins in flagrant delict, suprimandu-1 dupa cum am
vazut, la locul crimei (na meste prestuplenia).
Pedeapsa Wail nu mai exists. Altadata era cea mai obi-
www.dacoromanica.ro
70

cinuita $i cea mai des aplicata. Ea se executa, mai ales pentrii


furt, in pietele publice. Petru cel Mare isi batea el insusi pe
sfetnicii sai pentru diverse infractiuni. Agentii Elisabetei Pe-
trovna aveau o deosebita placere de a face sä salte prin di-
verse gesturi acrobatice potcapiile preotilor. Bataia carturari-
lor, nobililor, comerciantilor si slujitorilor altarului n'a fost
abrogata deck subt domnia lui Alexandru I, is propunerea ci-
vilizatului sau sfetnic Speranski, omul, care visa Inca in acea
vreme desrobirea si improprietarirea taranilor.
Ceti Rusi n'ar vrea sa scape Si astazi cu o bataie, fie ea
cat de intetita !
Pedeapsa cu exil si deportare asemenea a fost desfiintata.
Dar cine tie daca dictatura de azi nu va sfarsi prin a imita
in viitor si aceastd masura a justitiei si administratiei de sub
dictatura tarista ! Cazematele facute de tad sunt deja cu fre-
nezie utilizate de bolsevici Impotriva burjuilor".
*

Armata e si ea intemeiata pe deosebiri de clasa.


Serviciul militar e obligator. Onoarea insa de a apara Re-
volutia cu arma le revine numai muncitorilor, burghezii avand
sa fie supusi la alte cbligatiuni militare", spun o deciziune a
comisarilor, aprobata de congresul sovietelor si care e desti-
nata sa formeze una din dispozitiile Constitutiei bolsevice.
Nationalitatea nu hotaraste, ci clasa careia apartine cel re-
crutat. Astfel muncitorii streini, aflatori pe pamantul Rusiei,
carora sovietele le acorda drepturi politice egale cu ale mun-
citorilor rusi, sunt si ei impartdsiti de onoarea" de a purta
ai me si de a apara revolutia". Printre acesti muncitori streini
sunt socotiti mai ales prizonierii austro-germani.
Ierarhia militare exists si in armata rosie. Comandantii
insa sunt alesi de soldatii diverselor unitati si pot fi inlaturati
oricand.
Disciplina nu se impune decat in timpul serviciului. Trotki
le cere tcvarasilor soldati" ca in acest time sa observe cea
mai severs discipline proletara (strogaia proletarskaia disci--
plina)". In afard de serviciu soldatii stint perfect liberi si egali
in toate privintele cu superiorii. Ei isi pastreaza ca toti celd-
tenii, drepturile politice, isi pot exercita dteptul de vot si pot fi
membri ai oricaror comitete civile, asa cum pot fi membri ai
comitetelor militare.
www.dacoromanica.ro
71

Fo$tii comandanti ai vechei armate, complet desfiintate


dupa Dacca dela Brest, sunt trecuti la pensie. Li nu pot trai
insa din mizerabila pensie de 5 ruble pe lung, cat li se da (sol-
datii din armata Rosie au o indemnizatie de 15-20 ruble pe
zi!), $i de aceia, and nu sunt dui la lucru cu sila de care
soviete, isi cautd ei insi$i munca, asa cum fac mai toti inte-
lectualii de azi din Rusia.
Calvarul Intelighentei".
Ofiteri, $i adeseori generali batrani, fosti membrii ai sena-
tului, proprietari de inalte titluri nobilitare, printi $i arhiduci,
scriitori $i publicisti de valoare, judecatori, avocati, profesori
si negustori, despoiati de avutul lor, etc. sunt bucurosi dacal
pot castiga cateva ruble pe zi ca chelneri in restaurante, ca
muncitori in diferite intreprinderi de transport, ca hamali in
gari sau in porturi, ca maturatori de strada sau curatitori de
zapada, ca salahori la conductele de apa sau on unde forta lor
fizica, atata cat li-a ramas, mai poate fi utilizata la ceva.
Patronii o patesc insa de multe on $i mai ran. Fostii lor
muncitori ii silesc sa imbrace costumul de uvrier $i sg mun-
ceasca alaturi de ei, la muncile cele mai grele. 0 rezistenta L
poate fi fatala. Calificati contrarevolutionari, ei sunt tradusi in
fata tribunalului popular revolutionar sau in fata comitetului
uzinei $i condamnati la moarte.
La tail fostii proprietari, daca n'au reusit sa fuga, sunt la
fel tratati cu batjocura $i brutalitate. Li sunt siliti de mujicii,
cari li-au luat parnantul, sa are, sä semen si sa coseasca ala-
turi de ei sau sa pazeasca vitele satului, luate in bund parte
dela el. In conacele lor s'a instalat sovietul satului si uneori
sunt acceptati $i ei in soviet dar numai pentru egaliza"
de forma cu fostii muncitori de pe mashie lor, nu insa $i pen-
tru a se bucura de drepturi egale cu acestia.
$i femeile ?
Socializarea lor.
Tot asa de mare e $i mizeria familiilor acestor carturari.
Femei cari pana la revolutie straluceau prin frumusetea.
luxul $i bogatia lor, printese, aristocrate de cea mai nobila o-
rigins, neveste de burghezi, vaduve, ale caror barbati au pie-
www.dacoromanica.ro
72

rit in razboi sau au fost ucisi de teroarea rosie sunt silite sa


vanda astazi gazete comuniste (cele burgheze sunt rand pe
rand confiscate, on an trebuit sa dispard, rapuse de rigoarea
cenzurii) la colturi de strazi, pentru a castiga cateva ruble sau
sunt nevoite sa primeasca prietenia tovarasilor din armata ro-
sie on a celor din comitetele bolsevice pentru a-5i asigura o
bucata de Paine, pe care n'ar mai putea-o castiga, chiar daca
ar face ,,coada" zile dearandul.
In stralucitele for saloane de altadata ele sunt constranse
sa tolereze incartiruirea a fel de fel de figuri, aduse si insta-
late acolo de autoritatile locale, iar ele sa-si taraie resemnate
viata in piesele locuite pang eri de servitori.
Prescriptiile Domostroiului sunt astazi abrogate de cum-
Vita rasturnare sociala.
In legatura cu aceste nefericite proscrise ale regimului so -
vietic, oarecare asociatie de anarhisti din Saratov a crezut ed
e bine sa puna in discutie ideia(l) socializarii" femeilor. Aso-
ciatia propune sa fie socializate toate femeile dela varsta de
17-32 de ani. Dreptul barbatului legitim de a dispune esclusiv
de femeia sa sa fie suprimat, aceasta avand numai... fits pri-
mae noctis.
De socializare sau nationalizare se vor bucura numai mun-
citorii.
Toate femeile socializate vor primi o ihdemnizatie fix lu-
nara.
Copiii nascuti de aceste femei vor fi plasati in stabilimente
speciale, unde vor fi tinuti si crescuti pana la o anurne varsta
dintr'un fond, ce se va forma din contributiile tuturor barbati-
lor, beneficiari ai socializarii.
Ideia" este asa de stranie, incat multi refuza sa creaza
ca ea ar fi putut sä se pl5madeasca Intr'o minte omeneasca.
Gazetele insa o publica $1 o comenteaza. Dovada ca a lost
iscodita de cineva.
Agatarsii practicau si ei, se spune, conmnismul femenin.
De ce nu s'ar gandi la el si sinistra fantezie a tovarasilor de
azi, cari pun atatea sfortari in a intoarce canna istoriei si a
indruma viata umana spre epoca Agatarsilor!?

www.dacoromanica.ro
73

Copiii nimanui.
Sfasietor de trista este si soarta unor fiinte, cari n'au pa-
catuit nimic si cari nu pot avea nici o raspundere nici pentru
ce a fost li nici pentru ce e azi. Sunt numerosii copii, ramasi
fara parinti, cari au pierit in razboi sau in revolutie. Abando-
nati de toata lumea, neputand gasi data sunt de s'ange but-
ghez, o bucata de paine nici la mesele societatilor de ajutorare,
acesti nefericiti sunt siliti sa traiasca din eel-sit sau din van-
7ari de jurnale, on din furt. Sunt adevarati copii ai nimanui.
Palizi, cu ochii chinuiti de friguri, sdrentosi si flamanzi ei va-
gabondeaza pe stfazile capitalei ro$ii svarliti in ghiarele fata-
litatii si sortiti sa intretina viu microbul destramarii sociale Si
al abizului moral, in care se adanceste mereu Rusia.
Printre parintii unora au lost $1 persoane cari pe vremea
tarilor trecuse prin puscariile acestora sau prin Siberia pen.-
truca propovaduiau revolutia, iar acuma sub revolutie" s'au
starlit de glontul gardistului row pentruca au combatut acea-
sta... revolutie, contrary tuturor liberfatilor visate.

Nici credinta nu e crutata.


Credinta in cele sfinte este asemenea prigonita cu cruzi-
rue. Preotii. cei dela ora$e ca si cei dela tara, cei mici ca si
inaltii ierarhi sunt toti tratati ca vrajmasi ai statului sovietic,
contrarevolutionari si panditi de aproape, in toate miscarile si
actiunile lor.
Batmca, asa de respectat, de iubit si asa de temut odi-
nioara, este un proscris al oranduirii sovietice.
Altarul insusl este adeseori profanat de batjocura si de
arena agentului sovietic. 0 rasveatire generals se pune la cale
impotriva comorii, cu care sufletul uman a lost investit dela
originile sale, impotriva religiei.
Biserica nu se mai impartaseste de apararea nimanui. Si
portile atator lacasuri de rugaciune (cele din Kremlin) sunt za-
vorite cu lacate pentru a nu le mai sluji credinciosilor ca lo-
curi de spovedaiiie si de usurare sufleteasca.
Sub pretextul de a se curati de aurul de prisos multe i-
coane se ridic6 din biserici, precum se ridica si din scoli pe mo-
tivul libertatii invatrimantului.
www.dacoromanica.ro
74

Vis ai realitate.

Cele aratate pana acum, deli succint, lamuresc, cred, in


deajuns motivele pentru cart fata Moscovei de azi se deosebe-
ste de aceia din trecut. Radioasa, stralucita, fermecatoare o-
dinioara, astazi ea e imbracata in zabranic negru.
Carturarii si oamenii de elita, cart i-au dat stralucirea din
ti ecut. nu mai sunt. Ei se sufoca intro atmosfera pestilen-
tiala, isi taraie resturile de viata inteun mediu de cadavni.
Intelectualii cart au dus decenii dearatidul lupta Impotriva re-
actiunii tariste, inteligenta (intelighentia) aceia, pe care Mest-
eersky o numia Vampir", pentruca piegatea metodic si darz
prabusirea Romanovilor si impingea catre revolutie, astazi
dupa ce a provocat-o, ea sucomba sub propria sa opera. Pen-
tru revolutie, care intruchipa libertatea $i egalitatea umana,
pentru acea lume, in care fantezia for intrezarea domnia drep-
tatii desavarsite, infruntau carturarii moartea, crezdnd ca print
ea vor mantui viata natiei ruse. Revolutia a venit, dar lumea vi-
sata a ramas inmormantata in fantezia mucenicilor. Realitatea
este o sangeroasa desmintire a visului. Intelectualii, visatorii
de odinioara, misticii din vremurile de lupta darza, sunt astazi,
subt revolutie, mai sabatic prigoniti deck altadata. Moartea
for venea pe vremea tarilor dintr'o spontana hotarire de sinu-
cidere. Ajunsi la telul for final, la revolutie, ei ar fi vrut sa
traiasca, dar tats ca sunt asasinati in masa.
Lupta, exilul 5i moartea nu li-au ajutat deci nici lor, nici
Rusiei si nici poporului nis. $i ei $i Rusia $i poporul rus sunt
mai nefericiti ca °nand. Pe mina suferintelor si a sangelui
for varsat cu generozitate au profitat $i pe mormintele miilor
de martini huzuresc cativa aventurieri streini, cativa nebuni
sanghinari si tot ce satele Si orasele Rusiei au mai rail, mai
imoral $i mai stricat. Din sclipirile inteligentii, din invatatura
si stralucirea artei for a rezultat sinistrul caleidoscop de astazi.
in fata caruia spectatorul isi pierde cumpana mintii $i blestea-
ma viata insdsi.
In dimineata zilei, care urma dupa atentatul ce se incer-.
case impotriva lui Napoleon in vremea consulatului sau, acest
om al ratiunii spunea : ,,Metafizicii Astia sunt cei carora avem
sa le multumim toate suferintele noasire!"
Adevar, care va, ramanea mereu !
www.dacoromanica.ro
75

Visatorii viseaza si provoaca revolutiile. Cui si cat folo-


sesc aceste idsvratiri ale multimilor, cat bine poate avea din
ele omenirea si chiar urzitorii lor, o vedem in Rusia de azi.
Spectatori nemijlociti ai revolutiei, not no vom inceta de a
purta marturia noastra pretutinderii si a arata inconstienta tu
turor acelora, cart urzesc in taina salt pe fata revolutii. Ome-
nirea pentru binele ei este datoare sa is din vreme masuri si
sa se apere cu indarjhe impotriva celor ce atenteaza la evo-
lutia ei fireasca, incercand sa bruscheze si sa Iii ecipite prin
mijloace violente desfasurarea normala a acesteia.

Paine *1 distractiti.
Panem et circenses! Rusul joaca cazaceasca" chiar cand
,tie ea sub picioarele lui se gaseste un vulcan.
Painea o cauta cu inversunare. Si daca n'o gaseste, pen-
truca producatorul refuza sa i-o dea pe pretul maximal, nu se
opreste de a alerga sa se impartaseasca cu nectarul, pe care
i-1 poate da painea spirituals, arta.
Opera, teatrele nationalizate (municipalizate) si ele, ci-
riematografele si toate localurile de spectacole sunt pline de
lume.
La opera si la teatrele principale locuile se angajeaza cu
zile Inainte.
Mergem si not unde gasim locuri.
In teatrul Neslobnia" se joaca piesa Vraghi" de Artiba-
sev pe care am vazut-o si la Lugansk.
In Hudojestvennai" vedem pentru intaia oars jucandu-se
in patria ei piesa Na Dnye" Azilul de noapte de Ma-
xim Gorki.
Mizetia eroilor deaci nu mai priveste insa, cel putin pentru
un moment, pe proletarii de pans eri. Acestia ocupa cele mai
bune locuri din teatru si au fete multumite. Mizeria este astazi
intreaga a celor can ocupa sfiosi scaunele din urma, a bur-
ghezilor.
E o ciudata inversare de situatii. Cat vor mai dainui a-
ceste start pans la'normalizare?" Cand oare cei cart azi sunt
cei dintai vor deveni burghezi veritabili si cat timp le va tre-
bui celorlalti pans cand vor proceda la organizari de sindicate
muncitoresti?
www.dacoromanica.ro
76

Sau incapatanata stamina in realizari de himere va mai


dainui multa vreme? Fi-va oare cu putinta ca Impotriva legi-
lor firii sa se ajunga la o egalitate desavarsita, la o uniformi-
zare complecta a tuturor oamenilor? Judecata dreapta se in-
doeste. Caci nicairi 51 nici and caracterele, silintele, destep-
taciunea, energiile nu vor fi uniformizate prin doctrine, prin
calcule de birou, prin decrete sau... prin revolutii.
Maximul de fericire pentru maximul de oameni I Gine n'ar
vrea asta? Dar revolutia, rasturnarile sociale si in specie re-
volutia bolsevica nu va da nici and acest rezultat. Nu se pot
silui imperativele Firii.
Ori cat de profund cinstitori ai multimilor muncitoare si
oricat de mult am dori ca acestea sa traiasca mai bine si mai
multumite, nu credem ca revolutia bolsevica le va asigura o
situatie mai bung. Viitorul va proba aceasta. Roadele munch
de pans azi, ()data epuizate, vidul ce va interveni, mizeria ge-
nerald- care nu va intarzia sa se produca, vor dovedi pentru
toata lumea, pentru cei naivi, ca $i pentru toti fantastii a le-
gile firii nu pot fi nesocotite.

Documente justificative.
Convocarea unei conferinte.
Vremea plecarii pare a a sosit. 0 saptamand am pribe-
git in Moscova bolsevica. Bolsevicii nostril' ne-au achizitio-
nat documentele, de care avem nevoie. Unele sunt semnate de
Cicerin, noul comisar al Externelor, succesorul lui Trotki, tre-
cut Ia razboi. Aceste documente ne garanteaza libera circula-
lie in intreaga Rusie (svohodnoie prodvijenie cerez Rosii").
Altele stint semnate de comisarul dela Comunicatii. Prin
ele ,sunt invitate toate comitetele revolutionare sa dea tot con-
cursul cetateanului... membru al Partidulni Revolutionar Tran-
silvdnean, pe cable ferate, sa-i inlesneascii calatoria gratuita 51
sa faca tot ce le sta in putinta ca numitul cetacean sa ajunga
cat mai degraba Ia destinatie".
In preseara plecarii avem o ultima consfatuire la Goiania
.Romana". Dupa ce se examineaza Inca ()data situatia din toate
laturile, toti cei de fats cad de acord ca pe ziva de 5 lunie sa
fie convocata o conferinta a tuturor voluntarilor aflatori in
Rusia, in care se vor lua deciziuni privind atitudinea acestora
www.dacoromanica.ro
77

si contributia tuturora in sfortarile de afirmare a idealului na-


tional si infaptuirea acestuia. (Aceasta conferinta din cauza
evenimentelor, ce se vor produce, nu se va mai putea tine!).
Bolsevicii nostri" aproba si ei aceste deciziuni si consimt
sä famana la Moscova pentru a apara deaci actiunea noastra.
In schimbul jertfelor ce i se cer, sentimentalul si prea inocentul
P. ne cere sä-1 acoperim cu garantia noastra morala si sa-i
recunoastem buna credinta, cu care a procedat pima acum.
Cine ar putea sa-i refuze o astfel de cerere?
Cel mai tartar dintre cei de fats, Lt. C. V. promite a el
ma va ajunge din urtna si ca va fi la Samara Inca inainte de
termenul conferintei.

R aims bun.
La 11 Mai (st. n.) avand drept bagaj cateva carti de-ale
lui Tolstoi, cumparate foarte scump dela un anticar, plec din
gara Riazan (Riazanski vogzal) apucand acelas drum pe care
am venit.
Moscova, pe care nu stiu dad. o voi mai vedea vreodata,
se adanceste incet, Incet in negura. Si'n sfarsit se pierd in
haos si turlele Kremlinului cu majestuosul, dar asa de tacutul
si tristul turn al lui Ivan cel Mare.
Bogatele straluciri ale unui trecut de mare glorie dispar
subt lespedea sumbra, pe care cativa strigoi o arunca peste ele
si de sub care cine ar putea spune and vor esi din nou la lu-
mina ?
Anemicul tren sovietic strabate gafaind Intinderile nes-
farsite si umbrite de padurile seculare ale Nordului Rusiei. Va-
goanele murdare, luminate in lungile si inspaimantatoarele
nopti de saracacioasele opaite, par niste azile de noapte. Co-
sul pieptului se sbuciuma subt asprimea fumului de mahorca
si subt greutatea miasmelor, care se desprind din trupurile
nespalate si aruncate deavalma pe band si pe podelele vagoa-
nelor.
Incepand dela statia Kriaj trenul se inalta si aluneca din
nou pe facia ingusta de fier asvarlita pe oceanul de ape revar-
sate din Samarka si Volga.
far dupd trei zile si trei nopti de drum plictisitor, in care
n'avem decat o distractie : rozgovorul (vorbaria) fAra sfarsit
www.dacoromanica.ro
78

al tuvarasilor in vreme de zi si o singura muzica: sinistrele


horcaieli ale acestora in vreine de noapte, ajungem la Samara.
In gara o garda rosie ungureasca (ceva ce se aseamana cu
landmilitzia lui Petru eel Mare) imitand pe sovietici, supune
pe cativa ofiteri austriaci, cari se indreptau catre ,,patrie ", o-
peratiei degradai ii. Asista la eac,easta .,solemnitate" numerosi
gura-casca, cafi insfaca lacomi ,,stelele ", ce cad de subt bri-
Leagul tovarasilor aystriti" si rad sgomotos de glumele, cu
,:ari operatorii insotesc strania for isprava. Cei adusi la ope-
ratic se supun resemnati cutitului chirurgilor" si sunt bum-
rosi, daca scapa numaii cu glume, foarte multi sunt insa tra-
tati $i cu palme si lovituri de picioare, dupa care sunt pusi subt
baionete si expedjati inapoi, in lagarele, din care au plecat.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.

Mai 1918.

Primavara.
Ne viziteazel ceki0ii. brim mizerie *1 datorie.

Intors la Samara reintru in hecatomba dela hotelul Na-


tional, cleasupra careia troneaza comisarul Popov cu salba-
teca lui ceca.
La ciiteva zile dupa intoarcere, doi agenti ai Cekei" lo-
cale descind in tacerea suteranei, in care impreuna cu credin-
cioasa mea ordonanta ne traim zilele posomorite. Ei ne in-
treaba cine suntem si ne cer documentele. Ne justificam cu
hartiile ce le avem dela prietenii din Moscova, din cari cei doi
agenti afla ca suntem in slujba... revolutiei transilvanene. Im-
pacati cu aceastrt constatare until din ei isi da calm verdictul:
,No ladno!" (e bine) si ne lasrt in pace.
Dar nu trece mult si o intreaga comisie" descinde in lo-
cuinta noastra. Nouii vizitatori stint inarmati pang in dinti.
Par o ceata de hurighuzi. Ei ne cer asemenea documentele si
examineaza indelting stampila de pe ele. Ne scocioresc apoi ba-
gajele si insista poruncitor sa le dam armele ce avem, caci daca
le vor gasi ascunse ne vor impusca pe loe. Eu aveam un Ste-
yer" dar prevenit it ascunsesem. Din camerele noastre cei
vre-o zece cekisti tree in camera chiriasei, o polonezrt need-
jita. De aci ridica o sable cazaceasca si un pumnal. Plecand,

www.dacoromanica.ro
80

unul din nepoftitii musafiri isi intoarse afumata fata si masu-


randu-ne de sus pans jos uniformele, urla ragusit : Vd con -
trarevolutioneri, streleaty bd nada vseh" (Voi sunteti contra-
revolutionari, ar trebui sä vä impuscam).
Dupd aceasta vizita usile locuintei noastre vor ramanea
in permanents sub zavor. Esim insa tot mai des in oral. Gel
inchisi sunt ahtiati de libertate si cei cu vista puss in gaj do-
resc s'o cheltuiasca cat mai din plin.
Primavara ne chiama. Gradinele Samarei isi recapata far-
rnecul de alta data. Niciodata Volga n'a fost mai majestoasa
ca acum, dupa ce a scapat din catusele gheturilor, in cari a
gemut aprwe ease luni de zile !
Intre datorie mizerie.

Investiti cu documentele aduse dela Moscova putem cer-


ceta mai usar campurile de prizonieri $i reusim sa indemnam
pe ai nostril ca sä se strecoare spre Vladivostok sau. sa re-
nunte la planul de a se reintoarce acasa.
Totusi, trebue sa procedam cu multa bagare de seama,
caci cursele sunt multe si prizonierii maghiari si ovrei, cari
toti sunt in buna gratie a sovietelor, ne tin in deaproape 'sit-
praveghere. Ostateci cum suntern, am putea repede sa ne sfar-
sim in beciurile obranei" sovietice.
La aceasta amenintare se mai adauga si o alta. Resursele
materiale ni sunt pe sfarsite. Astazi ne hranim la Central de
aprovizionare, unde platim putin dar maine cand nu vom mai
avea nici acest putin, ce vom face ? Aci la aceasta masa
comuna, nu comunista, unde mananca si buni 5i rah si
burghezi si comunisti, si batrani si tined si uncle fiecare se ser-
veste in persoana, putem avea zilnic o bucata de paine, o supa
$i o bucatica de carne. Dar cat va tine asta? Viata e in parte
Si o chestiune de stomac. Cata vreme acesta va mai avea de
lucru, not vom putea alerga pe drumuri indeplinind o misiune
sfanta., iar in ceasurile de repaus vom putea asculta linistiti pe
flasnetarii, cari pastrand traditia romanticilor cobzari de odi-
nioara, vor purta din poarta in poarta induiosatorul imn al
dreptatii, ce se cauta mereu si nu se gaseste niciodata, vom
starui sa.'descoperim trandafirii ascunsi astazi sub lintoliul tmi-
formitatii proletare $i vom admira in amurgul serii din ver-
www.dacoromanica.ro
Gara din Samara.

Balci in Samara.

www.dacoromanica.ro
81

deata parcului Strukovsky argintul de ceata ce se inalta ma-


ret din splendida Poarta a figulilor, ce se proecteaza pe albas-
trul infmitei mase de apa a Volgei.
0 zi de mare bucurie avem sand parintele R., plecat in
eautare de mijloace de trai, ne aduce dela voluntarii refugiati
in Novocerkaysk o prea modesta sums de bani, pe care o im-
partim tovaraseste" intre pribegii, inspaimantati de spectrul
mizeriei, ce se anunfa implacabild.

www.dacoromanica.ro
ec
CAPITOLUL VI.

Mai-lunie 1918.

Conflictul ceho-bol§evic
Pretenflile lui Mirbach. Greutoli cu bo4evicif. Ostilltatea prIzonierllor
austro-germani. Von Taube. Alte pierderi. 11n ordin fatal. Congresul dela
Celiabinsk. Incderarite cu fbo4evicil. Liberarea Samarel. Consecvenfa mul-
limit. AcItunea antittolsevicd se lorgeste. Pentru ref acerea frontulut rus.
Succesele antibo4evicllor. Asasinarea tut Mirbach. Ceartd Mire antisovietici

Reprezentantii Germaniei in Rusia, in frunte cu contele


Mirbach, nu puteau vedea cu ochi buni marsul corpului ceco-
slovac spre Vladivostok. Ei si-au aratat nedumerirea $1 au ce-
rut 'Inca din Mar tie guvernului sovietic ca sa lamureasca acea-
sta chestiune. Iar dupd pacea dela Brest, Nemtii insistau pur
$i simplu pentru dezarmarea ceco-slovacilor, aratand ca.' Ger-
mania nu poate tolera ca pe pamantul Rusiei sa continue a
fiinta, acum dupa incheierea pacii, o armata vrajmase Pute-
rilor centrale.

Greutati cu
bolvevicii.

Dar nici bolsevicii nu vedeau cu ochi buni numeroasele


esaloane cecoslovace, cari se in$iruiau pe calea ferat5 rusa.
Desi ostasii profesorului Masaryk se indrumau spre
Franta cu asentimentul comisarilor dela Moscova, numeroase
soviete din centrele, prin cari treceau esaloanele, Isi manifestau
www.dacoromanica.ro
83

ostilitatea fata de voluntarii cehi, banuindu-i de sentimente pro-


tivnice revolutiei. La Penza, Cehii avura prima mare dificul-
tate cu sovietul local, care n'a consimtit sa le dea drumul, Ma-
inte ca acestia sä le predea o bung parte din armele ce aveau
asupra lor. Nu mai putin vrajmase le erau Ceco- slovacilor si
sovietele din unele centre siberiene: Omsk, Novo-Nikolaevsk,
Krasnoiarsk, Irkutk, Cita, Habarovsk. Iar in unele locuri, ca
la Martinovka, Borisovsk, Mariinsk, etc., voluntarii cehi avura
conflicte armate cu garzile rosii.
Vrajnia'sia prizonierilor austro-
germani Von Taube.
Cei mai inversunati vrajmasi ai voluntarilor erau insa
prizonierii austro-germani si in special maghiarii.
$eful statului major al arniatei rosii din Irkutk, generalul
rus von Taube, de origina german, organiza in secret pe acesti
prizonieri, cu gandul de a-i utiliza impotriva Ceco-slovacilor si
eventual chiar impotriva aliatilor, pentru cazul ca acestia s'ar
hotarl sa debarce trupe in Siberia.
Von Taube, se afirma ca sta sub ordinele directe ale co-
mandamentului german. Generalul Ludendorf, seful marelui stat
major german, a trimis Inca din Aprilie prizonierilor austro-
germani din Rusia si Siberia un mesaj, semrat de Kaizerul
Vilhelm, prin care acestia erau staruitor invitati sa se intoarca
in patrie. Iar mai tarziu erau indemnati de seful Statului ma-
jor german de a primi sa fie inarmati si pusi sub ordinele lui
Von Taube.
Scapati la Bomaci din clestele armatelor regulate aus-
tro-germane, Ceco-slovacii erau sortiti sa continue razboiul cu
fragmentele armate de prizonieri austro-germani, mai mult
chiar decat cu bolsevicii.
Alte pierderi.
Greutati mai intampinau voluntarii profesorului Masaryk
sidin cauza detasamentelor cazacului contrarevolutionar"
Semenov, care Linea ocupata calea ferata mandjuriana (Cita-
Harbin). Linia de pe Amur (Cita-Habarovsk-Nikolsk-Usurisk),
incarcata cu diverse transporturi si in stare destul de rea,
www.dacoromanica.ro
84

e singura care le sta la dispozitie pentru a patrunde la Vladi-


vostok, ultima etapa a expeditiei for in Rusia.
La inceputul lui Mai, Corpul ceco-slovac este risipit pe
intreaga linie dela Penza la Vladivostoc. Prime le esaloane au
ajuns in acest oral la 25 Aprilie. Comandantul Corpului, gene-
ralul Ciokorov, este la Omsk; seful statului major, generalul
Diteriks, este cu Dr. Girsa, reprezentantul Consiliului national
Oeh la Vladivostoc, iar membrii Consiliului National sunt la
Omsk.
Dispozitia sufleteasca a voluntarilor nu e din cele mai
bune. Ei sunt nemultumiti din cauza multor greutati ce le in-
tampina in marsul spre tinta finals. Defectuozitatea locomoti-
velor, reaua vointa a sovietelor, ostilitatea prizonierilor austro-
germani, penuria de alimente, care iticepe sä se fact' tot mai
simtita, precum si lipsa unui plan de transport al trupelor si
de imbarcare a acestora spre Franta, sunt tot atatea motive
de agitatie continua intre voluntari.
Fireste ca cineva trebue sa poarte vina pentru aceste rele.
Si vinovat e socotit in primul rand Consiliul National. Volun-
tarii cehi, cari sunt toti °amen' cu carte $i cati au invatat dela
Rusi sa faca si politics, organizandu-se in comitete, duo.' me-
todele bolsevice, critics pe membrii Consiliului, atatand ca ei
nu reprezinta vointa Corpului, intrucat au fost numiti $i nu
alesi.
Aceasta era atmosfera in Corp, cand in contra lui se
punea la cale o lovitura care urmarea insasi desfiintarea lui.

Un ordin fatal.
Cicerin, comisarul afacerilor streine, ceru printr'o dispo-
zitie telegrafica ca voluntarii sa abandoneze marsul spre Vla-
divostoc yi sa se indrumeze spre Arhanghelsk.
Dispozitia fu data, dupa cum se afirma, la cererea gu-
vernului englez si ea fu aprobata si de misiunea military Iran-
ceza, precum si de Noulens, ambasadorul Frantei, refugiat la
Vologda.
Sovietele, precum si guvernele celor doua tari aliate au,
se spune, interesul sä apere linia ferata, precum $i porturile
Murmansk si Arhanghelsk impotriva Germaniei, care inten-
ttoneaza sa puns mina pe ele.
www.dacoromanica.ro
85

Dispozitia lui Cicerin cade ca o bombs in mijlocul volun-


tarilor. Ei se tidied cu tarie impotriva acestei pretentiuni si
cer staruitor sa se continue transportul prin Vladivostok. Za-
darnic li se spune ca ei nu vor fi mult retinuti pe linia Murman-
skului St ca in foarte scurta vreme vor fi imbarcati pentru
Franta la Arhanghelsk, asa cum in toamna anului 1917 au Post
tot aci imbarcati si transportati pe frontul francez cei 1300 de
vQluntari cehi. Zadarnic trimisii lui Cicerin si ai misiunilor a-
bate si chiar membrii ai Consiliului National i$i reduc pretentia
cerand sa se indrumeze spre Murmansk numai o divizie, iar
cealalta sa-si continue drumul spre Vladivostoc, voluntarii cehi
continua sa ramana la punctul for de vedere $i refuza cu in-
darjire sal se supuna somatiunei Moscovei.

Congresul dela Celiabinsk.


Masaryk a plecat.
In fata acestor dificultati si mai ales presati de marea
amenintare ce le venea din capitala rosie, voluntarii ceco-slovaci
decid sa tina un congres la Celiabinsk si fiecare regiment isi
desemneaza delegatii pentru a participa la acest congres (20
Mai st. n.).
In drum spre Celiabinsk, delegatii sunt pusi in cunostinta
cu continutul unei telegrame secrete trimisa la 21 Mai de
'Trotki statului major al armatei rosii si prin care acesta cerea
ca voluntarii sa fie somati sa predea armele Si sa fie internati
in campurile de prizonieri.
Telegrama interceptata pe drum, provoaca o cumplita a-
gitatie printre legionari.
Omul de autoritate, parintele revolutiei cehesti, profesorul
Masaryk, seful Consiliului national cehoslovac cu sediul in
Paris si presedintele Consiliului ceco-slovac, sectia rusa,
care timp de aproape un an organizase St condusese Cur-
pul voluntarilor cehoslovaci, omul, care impusese armatei sale
cea mai stricta neutralitate in tot ce priveste afacerile interi-
oare ale Rusiei si care precizase rolul acestel armate in memo-
randul dela 3 Martie 1918, nu mai era in Rusia, El plecase
peste Vladivostok in America, unde trebuia sa intreprinda o
intense activitate diplomatica in favoarea idealului, a earui In
www.dacoromanica.ro
86

faptuire o urmarea cu o tenacitate si un fanatism cu adevarat


husitic.
Oamenii insarcinati de el, ca sa-1 substitue si sa indru-
meze destinele Corpului, d-nii Cermak, Klecsanda, Glos, Sip si
profesorul Prokop Maxa, comisarul militar, oricat de huni pa-
trioti ar fi fost si oricat de bune le-ar fi fost intentiile, nu puteau
sa aiba autoritatea sefului si sa impuna disciplina si ascultarea,
pe care numai acesta o putea face.
Lipsiti astfel de acest ghid puternic, delegatii regimente-
ior cehoslovace erau avizati exclusiv la luminile proprii. Hota-
ririle ce urmau sa is in congresul dela Celiabinsk aveau sa fie
mai mult rezumatul unui resentiment decat al unei chibzuite si
caime cumpaniri a situatiei, in care se gaseau. Sovietele si
Nemtii aveau toata grija ca sa alimenteze cat mai bine agitatia
si revolta acestor ostasi. Profesorul Maxa, Marcovici si Janik,
membrii ai Consiliului National, cari se dusesera la Moskova
pentru a se latnuri asupra motivelor cari au determinat modi-
ficarea transportului voluntarilor, sunt arestati de soviete. Nu-
meroase trupe rosii si munitii sunt indrumate spre Celiabinsk.
In fata acestei situatii, Congresul hotaraste ca voluntarii
sal se apere si sa-si deschida cu forta drumul spre Vladivostok,
unde va trebui sä se imbarce pentru Franta Corpul Intreg.
*
* *

Ca prima consecinta a acestei hotariri, voluntarii inla-


tura sovietul din Celiabinsk si pun stapanire pe cazarma de
acolo, precum si pe oficiile publice.
Apelul profesorului Maxa, transmis de acesta inainte de
a fi arestat si prin care cerea delegatilor in numele lui Masaryk
si a misiunilor aliate sa pastreze neutralitatea, sa repuna so-
vietul in drepturile sale, sa se abtind dela once acte de violenta
fata de autoritatile sovietice si sa pastreze raporturi de priete-
nie cu ele, este respins cu indignare.
Si fiindca vechiul consiliu nu mai oferea suficiente ga-
rantii pentru noua politica a Corpului, delegatii it declard de-
cazut din drepturile sale si aleg in locul lui un Colegiu militar,
constand din noua membrii, printre cari patru provenind din
vechiul consiliu, iar cinci alesi dintre ofiteri si soldati. In acelas
timp insarcineaza pe capitanul Gaida cu comanda grupului de
www.dacoromanica.ro
87

la Est de Omsk si pe sublocotenentul Cecek cu comanda gru-


pului de Vest.
Dupa congres, delegatii se intorc la regimentele for $i fac
cunoscute tuturor voluntarilor hotaririle Iuate.

Incaerarile cu bo4evicii.
Colegiul militar fixeaza ziva de 27 Mai and Cehii aveau
sa inceapa ostilitatile cu trupele rosii pe toata linia. Capitanul
Gaida, care e la Novo-Nikolaevsk, da cel dintai atacul, infringe
degraba rezistenta garzli rosii locale, alcatuita mai ales din
prizonierii austro-germani $i pune stapanire pe oras. Ariergarda
corpului, care se gasea la Penza, deli foarte incercata pe urma
pierderilor dela Basmaci, desarmeaza $i ea cu usurinta militia
populara din acest oras, captureaza cloud tunuri, mai multe mi-
traliere $i un bogat stoc de munitiuni, dupd care pleaca pentru
a face legatura cu celelalte trupe. Kuznetkul nu opune nici o
rezistenta. Sazranul rezista catva timp, dar in cele din urma
cedeazd si el.
Grupul lui Gaida ocupd dupa" lupte, in unele centre destul
de serioase, aproape toate orasele pang la Irkutk. Numai Om-
skul si Krasnoiarskul mai rezista.
Din nefericire, telegramele cifrate nu trec dincolo de Ma-
riinsk. Asa ca voluntarii aflatori in regiunea Irkutk-ului si spre
est de acesta, ignoreaza cu totul hotaririle congresului dela Ce-
liabinsk. Ei nu sunt la curent decat cu informatiile, pe cari le
furnizeaza sovietele. Astfel acestea le transmit o telegrama ca
provenind din partea profesorului Maxa si prin care loctiitorul
lui Masaryk le cerea sa predea armele sovietelor. Trei esa-
loane sunt atacate de garzile rosii in gara Irkutk si nu sunt la-
sate sa piece mai departe decat numai dupa interventia con-
sulilor american si francez si dupa ce predau sovietului o parte
din arme.
Abia catre sfarsitul lui Mai afla Cehoslovacii de dincolo
de Irkutk de hotaririle congresului dela Celiabinsk $i de eve-
nimentele intamplate pe linia Penza-Irkutk.
Gravitatea situatiei se accentuiaza dela o zi la alta. Trotki,
comisarul razboiului, cere ca voluntarii cehi sa predea imediat
armele si invita sovietele sa-i desarmeze rata intarziere. So-
matiunea conchide: Toti ofiterii cehi, asupra ca'rora se vor gasi
www.dacoromanica.ro
88

arme, precum $i soldatii cehi, cari se vor opune desarmarii, vor


fi uci$1 pe loc. Si nu vor fi crutati decat soldatii cari vor preda
de bunavoie armele si-si vor regreta ratacirea !`'
In fata acestei situatii, reprezentantii aliatilor se decid s5
intervina pentru aplanarea conflictului. Cehoslovacii pun urma-
toarele conditii pentru incetarea-ostilitatilor :
1. Esaloanele i$i vor continua drumul, pastrand toate ar-
mete ;
2. 0 comisiune mixta, alcatuita din delegati francezi, a-
mericani, rusi, cehoslovaci, avand sediul la Irkutk, va hofari
timpul Si locul cand $i unde voluntarii vor preda armele.
3. Marsul va continua astfel ca esaloanele dinapoi vor
trece inainte, ultimul esalon urmand sa devina cel dintai.
Ordinele de plecare vor fi date exclusiv $i numai de ca-
tre capitanul Gaida.
5. La fiecare esalon va fi atas'at un comisar sovietic ca
ostatic.
Proectul de acord, discutat la Mariinsk, urma sa fie sem-
nat la Omsk. El insa a ramas in suspensie, deoarece Colegiul
militar Si mai ales Gaida se pare ca dupa succesele asa de usor
dobandite, sunt protivnici unei reconcilieri cu sovietele.

Liberarea Samarei.
Odata cu incheierea discutiilor dela Marinsk se spune ca
s'ar fi propus $i un armistitiu pana la 10 Iunie. Ceco-slovacii
continua insa operatiile. Esaloanele, cari pana mai deunazi se
gaseau in Samara, precum $i cele cari veneau dinspre Sazran,
ajutate puternic de tuttnero$i Rusi antibolsevici si profitand de
faptul ca Sovietul nu dispunea iit afara de o pred slaba gard5
rosie, compusa mai ales din prizonieri maghiati, de alte forte
militare reusesc, cu pertul a douazeci $i opt de morti, Sa puna
stapanire $i pe acest mare oras depe Volga (8 Iunie n.).
Inainte de caderea Samarei, Trotki insus, alarmat, venise
aci pentru a organiza rezistenta. Vazand insa ca aceasta nu se
poate organiza numai cu stare de asediu $i cu inchiderea burghe-
zilor, tomisarul bolsevic ridica stdcul de our aflator in cassa
Weil de stat, hartiile de Valoare, at-11Iva seereta. etc. si escortat
de un deta$ament de soldati letoni se indreapta di tin vatibr tie
Volga spre Kazan.
www.dacoromanica.ro
89

Consecventa multimii.

E interesant de urmarit atitudinea plebei, care pana eri


slavea pe conducatorii bolsevici. Abia inlaturat sovietul, acea-
sta plebe se revarsa sgomotoasa pe strazi si punandu-se la dis-
pozitia cuceritorilor, se angajeaza sa-i calauzeasca prin oral si
sa le indice ascunzatorile comisarilor si altor bolsevici de mar-
ca. In ulita Saratovskaia, un comisar travestit incearca sa se
strecoare neobservat. Un revoltat din multime it recunoaste, se
repede la el si smulgand o granata dela braul unui soldat, o
arunca cu toata furia asupra comisarului. Granata explodeaza
si inmormanteaza sub faramiturile ei pe comisar, pe doi din
multimea care-1 inconjura .si raneste pe alti cativa. Pe un alt
bolsevic cunoscut, membru al comisiei extraordinare pentru
inabusirea contrarevolutiei, plebea it supune la torturi barbare.
Cativa insi it insfaca si dupd ce it arunca de cateva on in aer,
it trantesc la pamant si cu niste drugi de fer ii sfarama fluerile
picioarelor.... Pe strada Tolstoi, presedintele Tribunalului re-
volutionar, incoltit de multime, alearga ca exit din minti, cau-
tandu-si un lac de scapare. Atins de gloante si sleit de puteri,
el cade in capul strazii. Trupul ii sangereaza din mai multe
rani. Plebea 11 inconjoara, cativa, desi fugarul e in agonie, ii
izbesc capul cu picioarele, Jar altii joaca urland si proferand
cele mai crase injurii pe pieptul lui...
Seful cekei locale, comisarul Popov, e descoperit in por-
tul orasului pe un vapor, in momentul cand cu alti fruntasi bol-
sevici se pregatea sa navigheze in susul Volgii. LI era imbrd
cat inteun costum de femeie. Tovarasii lui sunt aruncati in a-
pele Volgii, ca trupurile for sa se adauge la altele cari se ros-
togolese ca niste busteni pe coamele valurilor, inspre lacul Cas-
pic... Popov, find un exemplar mai de pret, e ridicat de pe va-
por si condus de o patrula in oral. Pe cand insa arestatul e
dus sere temnita, multimea it smulge din mainile patrulei si-I
linseaza sub ochii acesteia.
Judecata asta a norodului samosud ameninta sa is
proportii nebanuite, la fel cu holera, care bantuie cu inversu-
flare in Samara si imprejurimi. Autoritatile sunt nevoite sa-i
puns capat printr'o ordonanta, amenintand cu sanctiuni -severe
pe cei ce vor continua sa faca pe judecatorii neautorizati.
Dar plebea vrea sa fie mereu in actiune si sa inalte con-
www.dacoromanica.ro
90

trastele la inaltimi de principii eterne. Proferand aceleasi ma-


cabre sunete, cari nu mai au nimic omenesc si cari seamana mai
mult a mugete de fiara, ea alearga spre piata rosie, fosta alta-
data gradina lui Alexandru al II-lea. Ajunsa aci se aruncd vi-
jelioasa asupra unei baraci uriase de scanduri si infriguratd
purcede la demontarea baracii, inlaturand cu mainile, cu bas-
toanele, cu ciocanele $i cu tot ce apuca scandurile cari o alca-
tuesc. In mai putin de o jumatate de ceas baraca nu mai e si
in locul ei se inalta in lumina aurie a soarelui, uriasa statue de
bronz infatisand pe imparatul Liberator, Alexandru al II-lea.
Sovietul 11 pusese la carters si acum multimea, aceias care a-
plauda isprava sovietului si care impreund cu el li ciuruia nu
de mult trupul cu gloante, ii reds marinimoasa si recunoscd-
toare, libertatea.
Si in sfarsit aceias multime smulge steagurile rosii de pe
edificiile publice si le inlocueste cu steagul national, de pe ale
carei culori pajura imperials isi indreaptd semeata cele doud
capete, unul spre Apus si altul spre Rasdrit...
Actiunea antibol*evica se large*te
Intrand in lupta si armata populara norodnaia armia
pe care o alcatuiesc de zor elementele antibolsevice, conduse
de cativa membrii ai Constituantei ruse in frunte cu bine cu-
noscutul social-rvolutionar Avksentiev, fost ministru de interne
in guvernul provizoriu si apoi presedinte al Congresului Ora-
nilor, strecurat la Samara pe drumuri dosnice, cateva esaloane
ceco-slovace pot sa se Ind' epteze spre Rasdrit. Impreund cu al-
tele ajunse din urma, ele reusesc sa puns stapanire Pe locali-
tatile mai importante de pe linie. In Ufa voluntarii ceco-slovaci
intra Vara a intampina vreo rezistentd. Comandantul garnizoa-
nei, un ofiter tarist, primeste cu onoruri pe fra(ii cehi. Orasele
Omsk, Krasnoiarsk si Irkutk rezista vreme mai indelungata,
dar in cele din urma cedeaza si ele presiunei voluntarilor cat
si unitatilor armatei populare ruse, care devine din ce in ce mai
puternica.

Pentru refacerea frontului rus.


Dupd cat am ' azut mai sus, telegramele cifrate ale cdpi-
tanului Gaida nu puteau trece dincolo de Mariensk. Si astfel esa-
ioanele aflatoare la Irkutk si dincolo de acest oral continuau a
www.dacoromanica.ro
91

se scurge spre Vladivostok. Pusi la curent cu actiunea grupului


de vest, reprezentantii aliatilor si membrii comitetului national
ceco-slovac aflatori in acest ora$, cereau insistent lui Gaida sa
inceteze orice acte de ostilitate tata de soviete si sa ordone vo-
luntarilor continuarea marsului spre Vladivostok. Gaida insa
se angajase prea mult in actiunea sa. Prin curieri trimisi pe
intreaga linie, el invita pe voluntari sa sprijine actiunea ince-
puta si sa execute hotaririle congresului dela Celiabinsk. Vo-
luntarii se supun cuvantului lui Gajda si se hotardsc sa intre in
actiune atat pentru a da ajutor fratilor sari luptau in Vest, cat
si pentru a determina o eventuala interventie a aliatilor im-
potriva bolsevicilor, sau mai bine a Nemtilor. Cei peste zece mii
de legionari, cari se aflau in Vladivostok, pun intr'una din zile
stapanire pe ora$ si apoi cateva esaloane se indreapta spre vest
pentru a face legatura cu esaloanele din aceasta parte.

Succesele antibol*evice.
Lovitura Ceco-slovacilor si a elementelor antibolsevice a
reusit pentru simplul motiv ca. Sovietele nu aveau o armata.
Dupd pacea dela Brest, armata rusa a fost in intregime demo-
bilizata si trimisai la vatrai. Surprinsi de acest eveniment, care
poate sa aiba consecinte incalculabile pentru regimul sovietic si
trebuind sa faca fata cu orice pret imprejurarilor, comisarii $i
in special Trotki procedeaza de zor la organizarea armatei ro-
sii si trimit in graba cateva unitati spre Volga, sub comanda
faimosului colonel Muraviev.
Armata perpulard insa, alcatuita mai ales din elemente in-
telectuale, din burghezimea si din ostasii cari au luat parte in
razboi, intarita si cu cazacii din oastea atamanului Dutov, venit
de curand din spre Orenburg si animata de duhul de unire sa-
cra, care intervenise intre toate partidele, face fata cu succes
atacurilor armatei rosii si reuseste sä cucereasca $i alte centre
importante ca Stavropolea, Simbirskul si mai apoi chiar Kaza-
nul din mainile Sovietelor.
Contrarevolutionarii" mai sunt favorizati si de un alt fapt
important. In tabara sovietelor e mare neintelegere. Socialre-
volutionarii de stanga, cari colaborasera la guvern cu bolsevicii
pang la pacea dela Brest, sunt profund nemultumiti cu politica
www.dacoromanica.ro
92

externa a acestora si mai ales cu servilismul for fata de Ger-


man'.
In una din $edintele Congresului at cincilea al deputatilor
sovietelor taranilor, muncitorilor si soldatilor (6 hi lie), eserii
ataca cu toata furia pe comisari pentru politica for ingaduitoare
fata de German'. Strigate furioase: Jos Mirbach, jos Nemtii",
fac sa rasune uriasa sala de sedinte din Boise,' Teatr", cand
un orator social-revolutionar area patimirile taranilor si mun-
citorilor din Ucraina, lasati fail protectie sub stapanirea si te-
roarea Austro-Germanilor.
Asasinarea lui Mirbach.
In dupa amiaza acestei zile, ambasadorul Mirbach e ucis
in localul ambasadei de o bombs aruncata asupra lui de catre
eserii Blumkin $i Andreiev.
Comisarii tremura, gandindu-se la consecintele ce le poate
avea acest asasinat.
Comitetul executiv al social-revolutionarilor de stanga se
grabeste sa is asupra sa raspunderea omoririi lui Mirbach. Fai-
moasa revolutionary Maria Spiridonova indusmanita $i ea cu
comisarii din cauza pacii dela Brest, declara inteun discurs ti-
nut in fata unei numeroase asistente, ca aproba asasinatul Si
se constitue autoare morals a acestuia.
Comisarii procedand la arestarea senior eseri, toti parti-
zanii acestora sar in apararea lor. Incaerarea devine generals.
Moskova e din nou sub teroarea letonilor. Artileria gtivernului
decimeaza pe rebeli. Trotki e neindurat ca o ghilotina. Eserii
imputinati si lipsiti de munitii sfarsesc prin a ceda. Dar liniste
nu au Inca comisarii si nu vor putea intreprinde cu ragazul ne-
cesar actiunea impotriva cehoslovacilor si armatei populare.
Comisarii se tern, si cu drept cuvant; $i de tradarea su-
balternilor.
Cazul celebrului Muraviev e semnificativ. Acesta pus la
curent cu revolta eserilor, adreseaza ostasilor, al caror coman-
dant era (pe Volga), o chemare, invitandu-i sa-1 urmeze la Mos-
kova, pentru a inlatura pe comisari si a aduce la putere pe e-
seri. Trotki afrand 11 is comanda si-1 inlocueste cu un oarecare
Blagonzavov. Acesta orciond arestarea antecesorului sau. Mg-
raviev isi sboara insa creerii in momentul cand patrula trimis4
sa-1 aresteze era pe punctul de a pune mina pe el.
www.dacoromanica.ro
93

Cearta intre antisovietici.


Dar din nefericire armonia incepe a dispare si intre an-
tisovieticii dela Estul Volgii. Uniunea sacra", proclamata cu
atata entuziasm la Samara, e rupta de o mans de oameni, cari
se constitue la Omsk, dupa liberarea acestuia, in Guvern pro-
vizoriu al Siberiei", avand in fruntea lui pe Vologodski, iar la
departamentul razboiului pe Grisin-Almazov.
Acest guvern pretinde a avea aceleasi scopuri ca si con-
stitutionalistii dela Samara. Manifestul, pe care-1 lanseaza cu
prilejul preluarii puterii asupra Siberiei, it incheie cu speranta
cal prin-truda comuna, prin jertfa tuturor patriotilor rusi si cu
concursul marilor aliati, Rusia va sfarsi prin a sfarama catusele
pacii dela Brest-Litovsk, restaurandu-se in vechile sale gra-
nite

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.

Julie 1918.

Asasinarea Tarului
Nicolae al II-lea

Deportarea la Tobolsk. In exil. S'a sfdrOt linistea. Un Irimis al


Tk -ului. Plecarea dela Tobolsk. rarevicial e ridicat i el. Confirmarea asa-
sinatulul.

Nepufand rezista agitatiilor populare, guvernul Provizoriu


a hotarat, la 20 Martie 1917, arestarea tarului 5i a tarinei.
Urmgtor acestei hotardri, o delegatie alcatuita din repre-
zentanti ai Dumei (parlamentului) s'a prezentat, la 21 IN/Lartie,
la Mare le Cartier general in Moghilev, unde a comunicat im-
paratului dispozitia guvernului. Tarul land act s'a supus dis-
pozitiei si parasind Moghilevul, a plecat insotit de delegatia
Dumei la Petrograd.
In aceeas zi, 21 Martie, i s'a comunicat 5i tarinei, in pa-
latul dela Tarskoe-Selo, hotarirea guvernului.
Tarul a fost condus in Palatul de iarna la 22 Martie.
Cu sotii imperiali erau considerati asemenea in stare de
arest 51 copiii lor, precum 51 personalul care se gasea in servi-
ciul Curtii.
Supravegherea suprema asupra arestatilor imperiali o a-
vea faimosul general Kornilov, care pe atunci era coma ndantul
www.dacoromanica.ro
95

circumscriptiei militare a Petrogradului. El fu eel care comu-


nica Tarinei erdinul de arestare dat de guvernul Provizoriu.
Comandant al garnizoanei din Tarskoe-Selo si nemijlocit
supraveghetor al palatului imperial fu numit colonelul Eugen
Kobylinski, un barbat integru si care tot timpul cat a avut sar-
cina de a supraveghia pe prizonierii imperiali, si-a facut datoria
fall a aduce vre-o atingere respectului ce i se cuvenea fostului
comandant suprem al ostirei si sef al statului.
Agitatiile impotriva tarului tradator" si bautor de san-
ge", cum i se zicea curent in meetinguri, nu s'au potolit insa
nici dupa arestare. Tarskoe-Selo era prea in bataia vantului re-
volutionar. Sovietul de Petrograd, care reprezenta democratia
integrals in mars sere victoria definitive $i care exercita o pu-
ternical influents asupra guvernului provizoriu si mai ales asu-
pra temperamentului capricios, nehotarat si timid al lui Ke-
renski, considera prezenta tarului in centrul miscarilor munci-
toresti ca o primejdie pentru revolutie.
In aceasta situatie guvernul Provizoriu Incepu a se gandi
la nevoia unei deplasari a prizonierilor imperiali. Se examine
posibilitatea trecerii for in strainatate. Era vorba de Anglia sau
Danemarca. Miliukov, ministrul afacerilor streine, intreband pe
Buchanan, ministrul Angliei la Petrograd, dace aceasta ar fi
dispusal sal dea ospitalitate tarului si familiei sale, diplomatul
englez a raspuns la Inceput afirmativ, dar mai tarziu revenind
a comunicat succesorului lui Miliukov, ministrului Terescenko,
ca. Anglia n'ar putea primi pe tar decat numai dupd Incetarea
ostilitatilor.

Deportarea la Tobolsk.
Cum insa sfarsitul ralzboiului nu se putea prevedca, iar
agitatiile impotriva familiei imperiale si din cauza prezentei a-
cesteia in raza Petrogradului nu mai incetau, guvernul Provi-
zoriu lila in luna Julie 1917 hotarirea de a deporta pe tar $i fa-
milia sa inteo localitate din Siberia, la Tobolsk, unde framan-
tarile revolutionare erau Inca inexistente.
Hotararea aceasta fu executatal abia in luna viitoare. La
14 August tarul impreund cu familia sa tarina Alexandra
Feodorovna, tareviciul Alexe, cele 4 fiice: Olga, Tatiana, Maria
si Anastasia, cu un numar de servitori $i cu cativa devotati,
www.dacoromanica.ro
96

printre cari maresalul Curtii, printul Vasilie Dolgoruki, gene-


ralul adjutant Tatisef, medicul Eugen Botkin, d-ra de onoare
contesa Anastasia Hendrikov, furs imbarcati in tren 51 indru-
mati sere Tobolsk. La Tiumen fura trecuti in vaporul Rus",
cu care la 19 August ajunsera in orasul de exil. Tarul si familia
sa fura instalati in palatul de resedinta al guvernatorului, iar
o parte din personal Intr'un edificiu din apropiere.
Tobolskul era in adevar un oras linistit, el isi traia vechea
lui viata, agitatiile revolutionare erau necunoscute.
Comandant al garzilor cari pazeau pe tar si familia sa fu
nurnit acela$ colonel Eugen Kobylinski, care fusese comandatit
al garnizoanei din Tarskoe-Selo.
in exil.
In tot timpul cat Tobolskul ratline linistit, tarul ducea
aci o viata cu adevarat patriarhala. Se plimba, taia lemne, citea
si putea sa fie intreg al familiei sale, pe care o iubea cu fana-
tism. Se debarasase de grijile domniei, pentru care se pare ca
nu era indeajuns de pregatit. Scapase de camarila care ii facuse
atata rag, de intrigile unel oculte prea puternice, de numerosii
spioni germani strecurati in palatul imperial, de reactionarii or-
ganizati in Banda neagra" $i in Uniunea poporului rus", cari
prin insinuarile for impiedecau subredul lui creer de a vedea rea-
litatea, de a deslusi adevarul si de a prevedea furtunt care se
anunta in zare. Aci in linistea acestei cladiri din tacutul oras
Siberian, era scutit de a se mai conduce dupd sfaturile vralitori-
lor sarlatani cari misunau in palatele dela Petrograd; de a mai
asculta de $oaptele parintelui Heliodor, on de insinuatiile si
insistentele asa de faimosului mujic calugarit Grigorie Raspu-
tin, numit cu dreptate pacostea Rusiei". La modesta lui masa
din azilul dela Tobolsk nu mai era silit sa stea de vorba cu min-
ciuna. Lipsea si baronul Frederiks si ginerele acestuia, gene-
ralul Voicikov si adjutantul Griinvald. Lipseau Protopopovii,
Suchomlinovii, Nilovii, Stiirmerii, etc. $1 au disparut si faimoa-
sele dame de onoare in frunte cu celebra Virubova, prietena
tarului si a sfantului" Rasputin... In societatea restransa, in
care traia acum, el nu mai putea fi pus in tragica situatie de a
banui si indeparta pe eel buni, on de a se increde in cei rai. Aci
putea sa-si alba si el parerea sa si nu numai pe aceia a celui cu
www.dacoromanica.ro
Tarul Nicolae al II-lea la Tobolsk.

www.dacoromanica.ro
97

care vorbea mai pe urrna. Capriciile Alexandtei de llesa, pri-


cinuite de nervii ei bolnavi, au disparut si ele. Niki" era cru-
tat de a se mai supune insistentelor ei cereri de a creia slujbe
noui si de a imparti favoruri pe seama primilor veniti, asa cum
pretindea batyuska" Rasputin.

S'a srarsit linistea.


Aceasta binecuvantata liniste tinu pana in luna Martie
1918, cand agitatiile revolutionare rrapadira si Tobolskul. Om-
skul capitala Siberiei occidentale, de care noua resedinta a f a-
miliei imperiale depindea administrativ, devenise un puternic
focar bolsevic. Tot asa Si Ecaterinburgul, capitala regiunii Ura-
lilor. Influenta acestor centre asupra Tobolskului nu intarzie sa
se accentueze. Prin jumatatea a doua a lunei Martie isi facu
aparitia aici venind dela Omsk un oarecare Dutzman, leton de
origine, care se proclama comisar al orasului si al edificiului in
care era detinuta familia imperials. Iar dupa cateva zile des -
cinse venind tot dela Omsk un detasament de gardisti rosii, sub
comanda comisarilor Damianov si Degtiarev. Cel dintai fusese
elev al unui seminar din care a fost exclus pentru purtare rea,
iar cel din urnfa nu-si mncepuse 'Inca bine studiile la Universi-
tatea din Petrograd, unde se Inscrisese. Acesta, pe cand era
student, se manifestase ca monarhist fanatic, facand parte din
faimoasa Liga a Arhanghelului Mihail. Acum e bolsevic. So-
vietul din Omsk l'a numit... comisar al justitiei in Tobolsk.
Pe urma detasamentului dela Omsk debarca la Tobolsk
in jumatatea intai a lunel Aprilie, un al doilea detasament de
rosii, acesta venind dela Ekaterinburg si avand in fruntea sa
pe un oarecare Zaslayski, ovrei de nationalitate si membru al
sovietului regional din Ural. Noul sef manifesta chiar dela in-
ceput o vrajmasie darza impotriva tarului si se straduia sa con-
\Tined sovietul local $1 garzile palatului gubernial ca locul pri-
zonierilor imperiali nu e in acest palat, ci in Inchisoarea con-
damnatilor de drept comun.

Un trimis al Tk-ului.
In jumatatea a doua a lunei Apri lie sosi la Tobolsk, ve-
nind dela Moskova, un personaj care avea misiunea sa gra-
www.dacoromanica.ro 7
98

beasca deslegarea destiiiului exilatilor imperiali. Era faimosul


Vasili Jakovliev, care inzestrat cu depline puteri de catre insu$i
Comitetul central al sovietelor (Tk.) si avand cu sine un pu-
ternic detasament de letoni, venea sa ridice pe tar $i pe fiul
acestuia si sa-i duca intr'o directie pe care nimeni n'o banuia.
* *
Cu toate aceste hartuieli continui, tarul $i familia sa au
teusit sa-si pastreze calmul. Aproape de Tobolsk se gasea sa-
tul Pokrovskoie, devenit celebru prin faptul ca in el se nascuse
$i crescuse faimosul calugar Grigorie Rasputin. Tarina, care
traise multa vreme sub puterea hipnotizanta a acestuia, con-
tinua sa creada in minunile pe cari duhul $arlatanului le-ar
putea face. Cand delegatii unor societati secrete, din nenoro-
cire foarte anemice, veneau la Tobolsk sa se informeze de in-
tentiile tarului si sa puna la cale salvarea lui, tarina le da sa
inteleaga ca la Tiumen sunt niste ingeri". cari se vor pune la
momentul oportun in slujba familiei imperiale.
In cine Isi punea tarina nadejdea? Cine era la Tiumen ?
Dupa cum s'a stabilit mai tarziu, ingerii" de acolo erau niste
agenti acoperiti, pusi deopotriva in slujba sovietelor si a Ger-
manilor. In fruntea for se gasea un oarecare Boris Soloviov,
ginerele lui Rasputin si pe care Nemtii reusise sa-1 cdstige, ca
$i pe socrul lui, in solda for $i sä supravegheze prin el pe deti-
nutii dela Tobolsk.
Colonelul Kobylinski, in fata puvoiului de comisari cari
veneau si se duceau, isi pierduse, fire$te, aproape toate atribu-
tiile, ele trecand asupra reprezentantilor sovietelor.
Cine era si ce voia misteriosul personaj Jakovliev?
Cei pretinsi iniormati spun ca el ar fi venit la Tobolsk tri-
mis de Nemti, cu misiunea speciala de a ridica de aci pe tar $i
pe fiul lui Si a-i preda sigurantei germane. Tareviciul Alexe era
insa ca de obicei bolnay. El zacea in pat. 0 deplasare a lui era
imposibila pentru moment. Jakovliev se hotdri sa transporte
deocamdata numai pe tar. Dar acesta incepu sa bdnuiasca ca
delegatul comitetului central bol$evic avea in adevar o misiune
speciala din partea Nemtilor $i se temea ca nu ctimva, dus in
lagarul acestora, ei sa-i beard ca sa intdreasca si cu semnatura
sa tratatul de pace dela Brest-Litovsk.
'Farina, care-$i iubea cu egal devotament sotul $i fiul, dupa
www.dacoromanica.ro
99

un cumplit zbucium sufletesc, se hotari sa lase copilul bolnav


in grija altora si ceru comisarului sovietic sä-i incuviinteze ca
sa insoteasca si ea pe tar. Jakovliev accepts. Tarina mai in-
sista sa fie luata si Maria Nicolaevna, fiica a treia a sotilor im-
perialit precum si cativa din devotatii care-i insotise la To-
bolsk. Delegatul sovietic nu se opuse.
Plecarea dela Tobolsk.
In dimineata zilei de 26 Aprilie, cateva carute siberiene
Jura trase in fata palatului gubernial si in ele filed imbarcati
tarul, tarina, marea ducesa Maria, printul Dolgoruki, doctorul
Botkin, devotata ingrijitoare a tarinei Ana Demidova, T. Ce-
inodurov Ingrijitorul personal al tarului 5i altii. Jacovliev lug
loe alaturi de tar.
In seara zilei urmatoare convoiul escortat de tin mic de-
-tasament de letoni si rusi ajunse in gara Tiumen. Aci perenea
imperials impreuna cu anturajul fu imediat imbarcati un
vagon de clasN, atasat la un tren special pregatit anume pentru
aceasta calatorie.
Trenul fu dirijat spre Ekaterinburg, dar pe cand se a-
propia de acesta el fa intors, la ordinul lui Jakovliev, inapoi la
Tiumen. Aceasta pentru motivul ca din informatiile culese, so-
vietul regional de Ural era hotarat sä retina pe tar la Ekate-
terinburg.
Dela Tiumen, Jacovliev indrepta trenul spre Omsk. Avu
insa si aci neajunsuri din partea garzilor rosii cari incepura a-I
acuza, ca si bolsevicii din Ekaterinburg, di ar fi tin agent mas-
cat tarist, care din insarcinarea nemtilor urm'areste elibera-
rea tarului si trecerea lui in strainatate.
Inspaimantat de amenintarile sovietistilor din Omsk si
Ekaterinburg, care erau hotarati sa-1 aresteze, delegatul Tk-
ului se pune in legatura telefonica cu Moskova 51 cere instruc-
tii. Prezidiul comitetului central it indrumeaza sa predea pri-
-zonierii imperiali sovietului regional de Ural, la Ekaterinburg.
Jakovliev vazand ea nu mai e chip sa-si indeplineasca in-
sarcinarea, care multi vreme va continua si ramana invaluita
in mister, revine la Ekaterinburg, unde la 30 Aprilie preda pe
tar, tarina, pe marea ducesa si anturajul for sovietului regio-
nal, care ii interneaza intr'un edificiu particular, casa lui Ipatiev.
www.dacoromanica.ro
100

Tareviciul e dus *i el din Tobolsk.


La trei saptarnani dela internarea perechii imperiale la.
Ekaterinburg, furd imbarcati in ziva de 20 Mai in vaporul Rus'
Si ceilalti membri ai familiei tarului ramasi in orasul siberian:
Tareviciul Alexe, marile ducese Olga, Tatiana si Anastasia im-
preuna cu anturajul si adusi, sub conducerea marinarului Ko-
kriakov, presedintele sovietului local si succesorul lui Jakovliev,
la Tiumen, de uncle furs transportati cu un tren mixt la Eka-
terinburg. Aci copiii imperiali furs predati, la 23 Mai, sovie-
tului regional, care ii interns in aceeas cladire, in care se gd-
seau arestati parintii lor.
* * *

Doua luni traird aci, in arestul din capitala Uralilor, tarul


si familia lui. Cum, in ce conditii, vom vedea mai tarziu.
In acest timp izbucneste confliptul intre legionarii ceco-
slovaci si Soviete. Rand pe rand orasele de pe Volga, din Urali
si din Siberia cad in mainile legionarilor si armatei populace
antibolsevice.
Ekaterinburgul e amenintat 5i el. Multi ochi privesc spre
acest oral si multe inimi bat pline de nalejde.
In Iunie insa, de undeva a pornit vestea ca tarul ar fi fost
asasinat. Opinia publica se emationeaza. In curand insa oficia-
litatea desminte stirea. Cine 5i dece a lansat acest svon, se va
sti poate mai tarziu, dach evenimentele ce se vor produce in
curand nu vor face de prisos osteneala de a mai gasi sursa 5i
motivul lansarii acestui svon.
Lumea iii recapata linistea, sperantele multora cresc.
Ekaterinburgul va fi in curand eliberat de stapanirea bolsevica..

Confirmarea asasinatului.
Cand deodath." stirea de acum o lung se raspandeste din
nou in sanul populatiei ruse. Opinia publica infrigurata asteapta
si de astadata desmintirea. In locul ei vine insa confirmarea
faptului. 0 radiograma, pornita la 19 ullie st. n. dela Moskova,
vesteste lumii ca ex-farul a lost executat in noaptea de 1617
Julie st. n., din vointa poporului, la Ekaterinburg, $i ca farina
si fiat s'du au lost transportati in loc sigur !"
www.dacoromanica.ro
101

Comunicatul motiveaza executarea cu faptul, cal un corn-


-plot se pusese la cale de dusmanii revolutiei pentru eliberarea
ex-tarului si ca din aceasta cauza justitia populard n'a mai avut
timpul sa judece pe fostul tar pentru crimele comise contra po-
porului".
Confirmarea asasinatului cade ca un traznet asupra celor
earl lupta pentru restaurarea Rusiei. Tarul, asa cum era, cu
timiditatea, modestia, nehotararea si cu toata firea lui plina de
contraste, Insemna totusi marirea, trecutul plin de glorie, man-
clria Si atotputernicia Rusiei. Caderea lui insemna prabusirea
iremediabila a acesteia.
Biruiti de durere 5i desnadejde, multi devotati ai celui ce
Intrupa gandurile de reinviere ale tristei Rusii de azi, isbucnesc
in hohote de plans...
La 6 zile dupa aparitia napraznicului comunicat, legionarii
ceco-slovaci $i armata populara infra biruitori in Ekaterinburg.
De acum lumea va putea sa adanceasca mai bine misterul
grozav care invaluie marea crima, ce-i da orasului intemeiat de
Ecaterina a II-a, o atat de trista celebritate.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.

Julie 1918.

Armatele credintelor nationale.

Refacerca frontului de Est. Armata rotndneascd.

Dupa cele intamplate este aproape sigur ca voluntarii ce-


hoslovaci nu vor mai putea trece in Franta sau cel putin nu
inteun time ce s'ar putea prevedea.
Rusii antibolsevici fac sfortiiri serioase pentru a-si insghe-
ba o armata puternia cu care sa rgstoarne dela putere pe
comisari si punand maim pe guvernarea Rusiei sa. refaca (asa
sperau!) frontul oriental Si sa" continue razboiul impotriva pu-
terilor ccntrale. Or ca sa ajunga aci ei au neaparata nevoie si
de concursul fratilor cehi".
Masaryk insusi inainte de plecarea sa din Rusia fusese
de Were si o scrisese si in menioraiidul dela 3 Martie 1918
ca pe Paned Corpul I, si. se procedeze la organizarea unui al
doilea Corp de armata, acesta avand destinatia sa fie intrebu-
intat in Rusia pentru once eventualitate si mai ales pentru ca-
zul reconstituirii frontului antigerman pe pamtIntul acestei tsar!.
Fireste cX Rusii se gandesc si la o interventie a aliatilor si
in special la ajutorul, pe care 1-ar putea da Japonia, aceasti
tall avand mai degrabal putinta de a trimite trupe in Rusia.
Bolsevicii nu au Inca o armata, spun ei; pe cea veche au des-
fiintat-o si le va trebui multa vreme ca sa -5i Injghebeze o alta,
pe care s'o opuna cu succes unor armate bine organizate, de-
www.dacoromanica.ro
103

prinse cu razboiul si mai ales bine utilate. Pe de alts parte


niciodata nu se va gasi un moment mai potrivit decat acesta
pentru a inlatura flagelul bolsevic, care nu numai astazi dar si
in viitor le va face mult rau tarilor aliate, amenintandu-le li-
nistea si punand pacea lumii In primejdie.
Legionarii cecoslovaci insisi isi dau seams ca trecerea for
in Franta a suferit o serioasa arnanare si ca chiar ajunsi la
Vladivostok cu greu ar putea sä gaseasca in situatia de azi
vapoarele trebuincioase pentru transport. Pe de alts parte ei
ar vedea cu ochi buni reconstituirea frontului oriental. Reface-
rea acestui front mai fusese discutata pe cand legionarii se gd-
seau in Ucraina. Se vorbea atunci ca armata romana va fi
retrasa in Rusia si ca noul front antigerman va fi alcatuit din
aceasta armata, la care avea sa se ata$eze Corpul ceco-slovac,
voluntarii polonezi, organizati de catre generalul Rampont,
membru al misiunii militare franceze, Rush antibolsevici si alte
trupe alogene.

A rmata romaneasca.
In noua sivatie de spirit si'n imprejurarile schimbate vo-
luntarii romani, atati cat se gasesc astazi in regiunea dela Est
de Volga, se hotarasc sa-si revizuiasca si ei planul de ac-
tiune. Ca si Cecoslovacii, sefii for si-au propus sa recruteze cat
mai multi voluntari din sanul pizonierilor romani transilvaneni,
banateni si bucovineni, pe cari sa-i transporte pe frontul fran-
cez si sä retina cu toate mijloacele in Rusia pe prizonierii ro-
mani, impiedicandu-i sa piece acasa pentru a nu ingrosa ran-
durile armatelor vrajmase.
Romania tradata de Rusia sovieticii, fusese constransa :s1
incheie pace cu Puterile centrale. Ea n'a renuntat insa la idea-
Jul sau national. Transilvania, Banatul si Bucovina it voiesc si
ele. Fit for deaci s'au simtit 5i se simt datori de a face tot pa-
sibilul pentru a se pune in slujba acestui ideal si a contri-
bui la infaptuirea lui. Pentru cazul reconstituirii frontului ori-
ental, care trebuie sa clued la desmembrarea Austro-Ungariei,
sunt obligati sa fie si ei prezenti pe acest front.
Numerosi voluntari romani, adunati de propagandistii re-
fugiati dela Kiev, se gasesc in Corpul cecoslovac si iau chiar
parte la luptele, pe cari acesta le era en garzile rosii.
www.dacoromanica.ro
104

Ca si Cehii, voluntarii romani voiesc sa alba un corp al


lor, o armata nationala cu steagul ei, cu un scop de lupta bine
cleterininat 5i care tinde neaparat la desmembrarea Austro -Un-
garici si la desavarsirea idealului de unire a provinciilor ro-
manesti din acest imperiu cu Regatul roman. Masaryk insusi
dusese o staruitoare lupta pentru a da Corpului srtu indepen-
denta si a putea obtine din partea aliatilor recunoasterea auto-
nomiei acestui corp, de care avea atata nevoie in calculele sale
Politice. Aceasta autonomie le convenea $i voluntarilor roman!.
Corpul ce aveau sa organizeze, trebuia sa fie al Romani lor si
pus ii slujba marilor interese nationale ale lor, unite cu ace-
lea ale tuturor aliatilor.
De aceste ganduri sunt stapaniti si voluntarii polonezi,
jugoslavi, i uteni $i italieni, originari din Austro-Ungaria.
La inceput reprezentantii acestora sunt de parere ca sa se
aleaga din sanul tuturora un eomitet suprem, care sa dirijeze
intreaga actiune de organizare.
Ideia comitetului e insa abandonata, deoarece unele di-
vergenfe cari privesc credinfele nationale ale voluntarilor, nu
pot fi reconciliate.
Astfel Croafii si Slovenii nu se pot Infelege cu Sarbii pe
chestiunea formei de guvernamant si de alcatuire a viitorului
stat Jugoslay. Cei dintai sunt pentru un stat federativ, in care
sa intre tofi slavii din sudestul european, deci $i bulgarii, iar
cei din urma voiesc un stat unitar national, avand pe regele
sarb in capul lui.
In ce priveste pe Romani o discutie se incinge in privinfa
Banatului. Sarbii reclama pe seama lor o parte din el. Romanii
it vreau in intregime pentru ei.
Intre Romani si Polonezi nu exista nici un motiv de ne-
intelegere. Urmasii legiunilor lui Dombrovski au insa oarecari
diferende cu Cecoslovacii $i mai ales cu Rutenii. Acestia din
urma nu se inteleg nici cu Romanii. Idealul lor e pentru un mo-
ment, asa cum it arata un oarecare Dr. Alexeievici, emigrat
din Galitia: un stat independent rutean, compus din Para vole-
vodului Roman, din Bucovina $i Maramures. Acest stat ar
urma sa ramana astfel pang la inlaturarea guvernarii bolse-
vice din Rusia, dupd care el se va uni cu statul rus...
Aceste deosebiri de vederi in privinfa idealului national,
fireste ca nu impiedica pe reprezentantii diverselor nafii din
www.dacoromanica.ro
105

Austro-Lingaria de a alcatui corpuri proprii de voluntari si de


a colabora impreuna.
Romanii si Polonezii au insa o nedumerire in ce priveste
Rusia. Nici unii, nici altii nu voiesc ca aceasta #ara sa ramana
ce e azi : cuib de anarhie pentru omenire, dar nici ceiace a
fast in trecut: pasare de prada.
Din fericire conducatorii de azi ai Rusilor antibolsevici fac
declaratii linistitoare. Ei afirma insistent ca Rusia va fi trans-
formata intr'un stat federativ si ea guvernarea viitoare va res-
pecta drepturile rationale ale fiecdrei natii. Noi vrem sa cre-
dem ca dreptul romanesc asupra Basarabiei nu va mai fi nici
odata discutat...
Lamuriti asupra intregei probleme si hotariti de a proceda
lara intarziere la fapte, voluntarii romani, ajutati de legionarii
cecoslovaci si de reprezentantii Frantei, decid organizarea Cor-
pului at II-lea de voluntari romani transilvaneni, banateni si
bucovineni, pentru a carei resedinta e ales orasul siberian, Ce-
liabinskul.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.

Julie- August 1918.

Pe drumul Uralilor
Sate *i orate. Mo $a lui Aksakou. Ufa. Ochiuri de apa. In defileul Ura-
lilor. Uzinele dela Zla least. Obeliscul lui Alexandru. Granite dinIre Europa
ql Asia. Uralii, ceniura. In Siberia. Rascolnicii.

Trenul, tot asa de neregulat azi ca $i eri si tot asa de


murdar ca si sub bolsevici, se desprinde greoi (8/31. VII) din
uriasa gara inegrita de vreme a Samarei. Orasul, in care ne-am
faramitat timp de aproape un an o build parte din energie si
viata, se adanceste inset, inset in ceata, care se inalta din a-
pele Volgii.
Piscul sur al Jigulilor se pierde si el in zare si carul de
foe", care a inlocuit de mult troica, intra in valea Kinelului
s'apoi alearga dealungul stepei Baschirilor, inrosite de arsita
soarelui.
Faimosul cernoziom (humus) asa de rodnic altadata e
pustiu, nelucrat, plin de polomida. Dela revolutia bolsevica el
a ramas fara stapan. Pretinsii lui posesori, nefiind siguri de
proprietate, I-au lasat in parasire si asteapta ca vremea sa ho-
tarasca de va fi al celor ce 1-au luat dela vechii proprietari
sau de va ramanea tot acestora.
Sate Si ora*e.
Satele semanate pe Intinsul infinit al stepei si locuite in
majoritate de Baschiri, de Rusi colonizati $i de mai putini Ciu-
vasi si Ceremisi au ceva din infatisarea satelor noastre de pa
www.dacoromanica.ro
107

Baragan. Case le mid, scunde, facute din lut si acoperite cu


stuf si paie, luminate de mid si distantate ochiuri de fereastra,
adaposetsc o lume saraca, care pang eri era in slujba marilor
proprietari, iar astazi dupd despuierea acestora de pamantu-
rile si conacurile lor, isi cauta ingrijorati si desorientati un
rost pentru a face fata marei mizerii, in care traesc.
Centrul principal al acestei regiuni este orasul Baguruz-
lan. Asezat pe un vast platou stancos el pare o cetate din evul
mediu. Cladit in veacul al XVIII-lea in baza unui decret al
Cancelariei guberniale de Orenburg pentru a adaposti in cu-
prinsul lui o seamy de refugiati, Buguruzlanul a facut parte is
inceput din gubernia Ufei, apoi din aceia de Orenburg, iar dela
1850 este capitala districtului cu acelas nume, fiind infeudat la
gubernia Samarei.
Pe vremea rascoalei tarului" Pagacev, acesta apropiin-
du-se de oral a cerut populatiei sa se predea. Clasele nevoiase
raspunzand invitatiei, trecura in tabara brigandului si subt co-
manda colonelului" Carpov jefuird pe bog-atasii orasului $1 pe
proprietarii din imprejurimi. Dupd infrangerea lui Pugacev cei
cari se daduse de partea lui fury impuscati in massy sau de-
portati in Siberia.
Astazi Buguruzlanul este un important centru comercial
si industrial. Produsele regiunii sunt aduse ad pentru desfa-
cere. Peste cease milioane de puduri de Mina es prin gara Bu-
guruzlanului. In raza lui sunt numeroase mori mecanice, fa-
brici de piele, sapun, caramida, etc., iar in padurea din mar-
gine se poate vedea frumosul sanatoriu orasenesc, in care nu-
merosi bolnavi de piept sunt tratati cu faimosul comas.

Mo*ia lui Aksakov,


La statia lk, asezata pe apele raului cu acelas nume, tre-
nul intra in gubernia Ufei. Deaci incolo nu mai exista biserica
provoslavnica, ci din vastele si tot mai desele sate populate cu
Baschiri $1 Mari, se ridica mosiea saracacioasa si lipsita de
majestatea lacasului de, rugaciuni al ortodoxiei.
In gari Baschirii vand chefir in sticle. Ei se indeletnicesc
in mare masura cu fabricarea acestuia.
In apropiere de statia Belibei-Aksakov linia ferata tra-
www.dacoromanica.ro
108

verseaza vasta mosie de noua mii de desiatine a sexiitorului


Aksakov. In duioasa Cronica familiara" si'n Amintirile unui
vanator" am admirat frumusetile acestor campuri pline cu
flori. Niciodata n'asi fi visat insa ca voi inspira aierul parfu-
mat deaci si ca-mi voi impleti candva un buchet din splendi-
dele flori culese din acest paradis.
Proprietatea lui Aksakov a avut si ea soarta mosiei Apos-
tolului dela Iasnaia-Poliana. Mujicii cari se inchinau pang
in pamant fostului for stapan si can slaveau bunatatea acestui
Walter Scott rus au pus cu forta stapanire pe ea Inc d de asta-
toainna, au distrus conacul si magaziile si n'au crutat nici flo-
rile carora poetul be lasase mostenire sufletul lui bland si iu-
bitor.
Din fericire esim de gran din cuprinsul acestei mosii,
care ne reaminteste de cata recunostinta e capabil omul si cat
de relativ e tot ce se chiama virtute, fie ca ea se gaseste in
casa taraneasca sau in palat, $i patrundem in rapitoarea
vale a Demei sau in Elvetia rush, cum i se zice pentru nume-
roasele frumuseti naturale si mai ales pentru bogatia de ca-
taracte, cari srtalucesc sub sivoiul razelor de soare ca tot a-
tatea curcubeie risipite pe albastrul sombre al tinutului.
* *

In satul Dorlecanovo sunt asezati alaturi de mizerabila


populatie bastinase un numar de colonigi germani. Darnicia
guvernelor tariste, vrednicia proprie si staruitorul Drang nach
Osten i-au ridicat pe acesti pionieri ai Kultur"-ului la o situatie
materiala si morala, cum n'o pot avea resemnatii robi ai fata-
litatii cari populeaza regiunea.
Din apropierea uriasului pod metalic, aruncat peste apele
Raului Alb Belaia Reka se vede vechea cetate Certovo
gorodiste, asezata pe promontoriul dinspre Nord-Est al orasu-
sului Ufa si care odinioara fusese resedinta Hanilor Nogai. In
preajma acestor faimoase cetati se inaltau candva vre-o doua-
zeci de movile !Orono in can s'au gasit obiecte de mare
interes, avutii neintrecute, costume $i scule infatisand epoci de
glorie si de suferinte ale unor generatii sortite sa fie intalnite aci
de urgia Destinului. Astazi movilele nu mai exista, le-au dis-
trus arheologii.

www.dacoromanica.ro
109

Ufa.

Trecand podul de fier calatorul se gaseste in fata orasului


Ufa, care se desprinde in toata uriasa lui intindere de dupa
promontoriul din partea nord-estica.
Ca e frumoasa sau urita capitala guberniei cu acelas nu-
me nu putem aprecia. Noi ne miscam cele cateva ceasuri cat
poposim aci mai mult in spatiul enorm si intunecos al unei
gari in proportie cu intinderea, cu gloria si cu bogatia untti
pamant si a unei natii sortita sa se intinda si sa stapaneasca
o mare parte din globul pamantului. Imprejurimile ei, straba-
tute de bogatul si limpedele bran de argint al Raului Alb, an
ceva din splendoarea luncilor dela poalele Alpilor.
Intemeiata.' la 1573 de tarul Ivan al IV-lea, Ufa era locuita
la Inceput numai de tatari si de foarte putini colonisti rusi.
Catva thnp s'a tinut de gubernia Kazanului, apoi de cea de
Orenburg, iar dela 1865 a fost decretata capitala guberniei cu
acelas nume. Intre anii 1773 1774 a fost cateva luni dea-
randul asediata de gloatele lui Pugacev si populatia silita sa
se hraneasca dela o vreme cu frunze de arbori si cu sobolani.
Astazi Ufa e cel mai important centru economic, corner-
cial si industrial din aceasta regiune. Cele trei rauri, cari o
inconjoara: Belaia Reka, Ufa si Dema contribuesc in mare
masura la inflorirea acestui oral. Raul Alb e navigabil. Pe tar-
mil lui sunt presarate numeroase fabrici de caramida, de piele,
cherestea, mori mecanice, etc., ale caror produse sunt trans-
portate cu vapoare, slepuri si plute spre alte regiuni.
Peste 13 milioane pudart de marfuri grau, Mina, lemn,
safe, fier, fonta, uleiuri, etc. se vanci si se transports de pe
pia(a Ufei anual.
Populatia ei atinge astazi cifra de aproape 120.000 suflete,
in majoritate Baschiri. Desi Rusii sunt in minoritate, ei au to-
tusi, gratie sprijinului puternic al guvernului, numeroase in-
treprinderi comerciale si industriale, foarte multe scoli pri-
mare si secundare gimnazii pentru ambele sexe, seminarii,
5coli mixte: ruso-tatare, ruso-ceremize, etc.; 27 de biserici,
8 catedrale si doua manastiri. Mahometanii, deli in majoritate,
au abia 3 moseie. Sunt compensati insa grin faptul ca muftiul,
reprezentantul spiritual suprem al credinciosilor Coranului din
18 gubernii, isi are resedinta aci. Colonistii nemti sunt s'aci
www.dacoromanica.ro
110

au o biserica romano-catolica si una luterana. Ovreii isi au


si ei sinagoga lor, iar ,vechii credinciosi" raskolnicit au
cateva case de rugaciuni izolate.
Biblioteca oraseneasca e foarte bogata si muzeul publi--
destul de variat. Orasul mai are si o sward de surdo-muti,
precum si numeroase stabilimente filantropice.

Ochiuri de apa.
Dela Ufa linia ferata inainteaza o bucata de vreme pc
tarmul Rau ha Alb. Calatorul are astfel prilejul sa admire nume-
roasele vai tejuri ochiuri de apa cari se formeaza dealun-
gul acestui fluviu si cari sfredelesc pe alocuri apa papa la a-
dancimi de 8 10 stanjeni. Aceste ochiuri" sunt provocate,
spun geologii, de massele de aluminiu si ghips cari se gasesc
in albia raului.
Nu departe de static aka se vad urmele unei ferme mo-
del, care pe cat se spune, era una din cele mai de seams in
Rusia, dar care a fost distrusa si impartita de catre bolsevici.
Regiunea aceasta este cunoscuta si pentru marea produc-
tie de ceapa, cultivate de colonisti si bastinasi. Cantitati enor-
me de ceapa se transports deaci in guberniile vecine $i mai
deprtrtate.

In defileul Uralilor.
Gal a Ma-Balagvskaia e punctul despartitor intre regiu-
nea muntoasa a Uralilor si stepa. Deaci inainte trenul, inain-
thud pe malul raului Sim, limpede ca cristalul, infra in ferme-
catorul defileu al muntilor Urali, cari sunt manctria si until
din cele mai bogate izvoare de bogatie ale Rusiei.
De mai bine de un an n'am mai vazut munti. In tot acest
timp mi-am trudit viata in pustia de stepa, subt ueigatoarea
arsita a soarelui sau in bataia crivatului si a avalanselor de o-
mi2ti on in vuetul ametitor al orasului migator de suflete. S'a-
cum iata-ma revenit in lumea identica cu aceea, in care m'ain
nascut, in lumea brazilor si stejarilor datatori de sanatate, a
paraielor cu apa curata, a florilor parfumate si a minunatelor
concerte de pasari.
Uralii sunt Carpatii nostri. Si raul asta Sim care a-
www.dacoromanica.ro
ill

learga in cotituri, ca un carpe, la vale, seamana asa de mult


cu Prahova! Ca si aceasta, Simul se pune la diferite raspantii
in calea carului de foc s'acesta e nevoit sa-1 treaca pe nume-
roase poduri metalice, presarate peste apele lui spumegande.
(in cataract, faimosul Gremuci, alcatuit din apele acestui nedes-
partit tovards de drum, cazand dela o importanta inaltime, a-
proape de statia Miniar, pare o uriase masa de argint topit,
care se revarsa in adanc provocand un sgomot asurzitor 5i al
anti ecou puternic se. pies de in spatiul infinit al codrilor.
Dincolo de Miniar se inalta o vasta uzina metaluigica $1
mai departe se ridica din mijlocul bradetului, la distante destul
de mici numeroase fabrici de cherestea, dupe cari traeste in
rnajoritatea ei populatia Uralilor si mii de alti muncitori veniti
din Rusia sau Siberia.
Parasind valea Simiului, calea ferata se indrumeaza pe
tarmul rauletului Erol. Si aceasta regiune e plind cu fabrici,
mai marunte, care pe urma revolutiei bolsevici au fost aproape
toate inchise, muncitorii preferand sa se inroleze in comitete
si in armata sau garzile rosii, cari le renteaza mai bine.
Valea luruzanului pare a intrece in frumusete Valea Si-
mului. Statia Ust-Katov straluceste ca un adevarat margari-
tar, ce se inalta pompos in mijlocul unei fore din cele mai va-
riate. Sueratul locomotivei trezeste o adevarata avalante de
ecouri, ce ne reaminteste maretia ecourilor din ghetarul dela
Scarisoara...
Climatul din aceasta vale e din cele mai agreabile. Vara
nu e prea calda, iar iarna e foarte temperate. Numerosi bol-
navi de piept, veniti din cele mai Indepartate regiuni ale Ru-
siei, isi cauta aci sanatatea.
Vanatorii gasesc in padurile din aceste parti foarte multe
capre salbatice.
In apropiere de Ust-Katov e o uriase uzina de vagoane.
sind din Valea Iuruzanului trenul urca mereu pana cand
ajunge la o inaltime de circa 208 st. peste suprafata marii.
De aci coboard din nou intrand in valea rauletului Uluir, aflu-
entul raului Ai, pe ale carui maluri inainteaza o bung bucata
de vreme. Din apele acestuia se formeaza din distanta in dis-
tanta lacuri de intinderi mai mars sau mai mici. Curate ca apa
raului, din care-si sau fsinta, ele par niste oglinzi uriase, in cars
copacii din jur isi proecteaza siluetele sumbre.
www.dacoromanica.ro
112

In apropierea statiei Sotna se afla o mare uzina electro-


metalurgica, construita la 1910. Iar in preajma varsarii raului
Kus in Ai se inalta renumita uzina de fonts a statului- care in
vremuri normale da de lucru la peste 12000 de muncitori.

Uzinele dela Zlataust.

Dupa ce trece printr'un scurt defileu trenul patrunde in


largul unei fermecatoaie campii pline de flori. Jos in vale se
intinde orasul Zlataust, iar langa el e asezata enorma uzina
de fonts, otel Si tunuri a statului.
Origina acestei faimoase uzine se adanceste Wand in mij-
locul veacului al XVIII-lea. La anul 1754 un negustor din Tula
a cladit pe acest loc, cumparat dela Baschiri, o fabrica de fier
$i amnia, pe care a botezat-o Kusotur (dupa numele muntelui
din apropiere!). Zidindu-se aci mai tarziu o biserica numita
Zlataust", fabrica a fost 5i ea numita astfel. La 1774 a fost
pradata si arsa de Pugacev, mai apoi fiind recladita, la 1811
a trecut in proprietatea statului, care a transformat-o in ar-
senal.
In 1824 uzina Zlataust a fost vizitata de tarul Alexandi u
I. In muzeul ei se pastreaza tin cui fabricat de -mana acestuia.
In jurul micei uzine de odinioara s'a inchegat mai intai un
mic cartier de uvrieri. Iar cu timpul, pe masura ce uzina se
desvolta, primitivul cartier crestea si el in proportie devenind
incetul cu incetul orasul de azi cu o populatie de circa 40.000
suflete si unul din cele mai importante centre districtuale din
gubernia Ufa.
Arsenalul a fost inchis de bolsevici. El a fost redeschis
acum, dar cine stie cand productia lui va ajunge pe aceea de
subt regimul tarist!
Populatia Zlataustului, in afara de ocupatiile ce i le re-
clama puternica uzina a statului, se mai indeletniceste ca si
muntenii din comunele vecine si cu alte mestesuguri si mai
ales ea construeste din pretiosul material, pe care i-1 ofera din
belsug regiunea, o multime de obiecte de metal,. piatra san
lemn impodobite cu opal, zefir, rubine, diamante si alte neste-
mate, ce se gasesc cu prisosinta in Urali. In gara dead ca Si
in cele ce urmeaza calatorii se intrec sa cumpere din bogatele
www.dacoromanica.ro
113

bazare astfel de obiecte, cari se valid re preturi destul de mo-


deste.

Obeliscul lui Alexandru;


Granita dintre Europa si Asia
Dela o vreme trenul urea din nou indreptandu-se spre
creasta Uralilor Sudici, din care se inalta stapanitor majesto-
sul pisc Toganai.
Ajunsi pe creasta muntelui in fata noastra se inalta in a-
propierea statiei Urjunka, faimosul Obelisc a lui Alexandru"-
marcand granita dintre Europa si Asia, dintre Rusia europeana
si Rusia aziatica. Deaci incolo se intinde 'Ana la apele Paci-
ficului iniensa Siberie, imparatia de ghiata, de exil si de na-
Praznica suferinta omeneasca.
Aci la poalele acestei columne, inalta de 3500 de urme, au
adastat candva marii despoti ai Rusiei: Alexandru I, Nicolae I.
Alexandru al II-lea si la 1904 nefericitul Nicolae al II-lea. $i
tot aci s'au facut scurtul popas in trecerea for spre infernul
siberian nesfarsitele cete de osanditi, condamnati de ucazele
despotilor la cea mai napraznica moarte.
De pe inaltimea obeliscului, prevazut astazi cu o insta-
latie de telegrafie fara fir, se poate cuprinde cu ochii o intin-
dere de circa 12 verste din suprafata Uralilor. Tabloul e plin
de farmec. Din mijlocul padurilor de brad se intrezaresc ici
colo scaparand in bataia razelor de soare, ce patrund discret
in desisuri, luciul de argint al lacurilor de munte si cristalul
multicolor al numeroaselor raulete serpuind uncle pe versantul
vestic si adancindu-se spre mareata vale a Volgii, altele pe
coaStele de est ale muntilor si gonind inspre adancurile sum-
bre ale Obului urias. Iar dealungul acestor rauri se intind cu-
rate si fermeciltoare ca niste aparitii din poveste satele Urali-
lor, ai caror locuitori traiesc din colbul puzderiei de fabrici si
UZirli ce scot ziva si noaptea bogatiile fiira sfarsit din adancul
acestor munti.

Uralii century.
Uralii inseampa pe tatareste century ". Ei au fost cuno-
scuti din vremuri vechi de atre Rusi. Dupa incursiunea facuta
www.dacoromanica.ro 8
114

aci de catre voevozii lui Ivan cel Groaznic si infrangerea Vogu-


lilor si Ugrilor, fratii Strogonov au inceput inca pe atunci e
ploatarea acestei laturi a Uralilor. Intalnind insa rezistenta
Tatarilor, a caror stapanire se Intindea pe intreg versantul de
Est si pe o buna parte din Siberia, cei doi frati intreprinzatori
acceptara bucurosi ajutorul, pe care li-I oferea faimosul sef
de banda, cazacul Irmak Tiinofeevici, care cu o 1-liana de oa-
meni, vre-o noun sute de aventurieri provenind din diverse na-
tii Cazaci, Tatari, Gerniani, Polonezi, etc. strabatu U-
ralii, inspaimanta pe bastinasi cu noul sistem de acme
pusti cu foc si-i sill sa se supuna tarului.
Pentru aceasta isprava. care adauga Rusiei imensa Si-
berie, M.n al IV-lea erta pe Irmak de crimele ce facuse pang
atunci si consimti sii-I utilizeze si mai departe pentru cuceri-
rile sale.
Astazi Uralii, aceasta splendida cunund de munti, de pa-
duri si de livezi fermecatoare, avand o suprafata de peste 2500
de km. ce se intinde peste parti din trei gubernii Perm, Ufa
si Orenburg sunt transformati intrun arias atelier. Vuetul
miilor de ciocane si de roti pornind din sute de fabrici, sema-
nate in cuprinsul muntilor, se resfrange in ecouri asurzitoare
reamintind infernul lui Pluto.
Metalele cari se gasesc in cantitati mari in Urali sunt mai
ales fierul, arama, fonta, carbuncle, aurul, argintul, platina,
(numai din aceasta se scoate circa patru sute de puduri pe an!),
apoi numeroase soiuri de pietre pretioase ca: zefirul, rubinul,
arnetistul, topazul, diamantul, etc.; diverse feluri de granit,
sate- etc.
Populatia e astazi in marea ei majoritate rusa. Colonistii
de altadata au sfarsit prin a asimila pe alocuri complet pe bas-
tinasii Tatari, Baschiri, Voguli, Ugri, (aceste doua neamuri in-
rudite de aproape cu Ungurii!), Votiaci, etc. Duna cum am
mai Vazut aceasta populatie traeste mai ales din munca la nu-
meroasele intreprinderi industriale. Dai unde terenul ii inga-
duie ea se indeletniceste si cu agricultura (secara- cartofi, zar-
zavat), cresterea de vite, albinaritul, pescuitul, vanatul si in
sfarsit si cu mica industrie de casa.

www.dacoromanica.ro
115

In Siberia. Rascolnicii.
Cu valea raului Atlian se terming defileul Uralilor 5i ca-
lea ferata intra in stepa infinita a Aziei.
Pe malurile raului Mias se intinde marea comuna avand
acelas nume. Populatia acesteia numard aproape 25.000 de su-
flete. Majoritatea locuitorilor sunt Rascolnici, vechi credinciosi
(staraie veri). E stiut ca in urma Reformei Patriarhului Nikon,
orgoliosul fiu de Oran, de sub Romanovul Alexe Mihailovici,
multi din credinciosii rusi au refuzat sa accepte corectarile fA-
cute in textele cartilor sfinte intrebuintate de biserica. Acesti
fanatici ortodocsi cereau ca textele sä ramana neatinse pas-
trand intacte toate greselile, unele grosolane chiar, cari se
strecurasera cu ocazia traducerii for in slavona. Reforma fi-
ind aprobata de tar si ratificata si de un consiliu bisericesc,
tinut la Moscova, potrivnicii ei au fost declarati schismatici si
tratati in consecinta cu toata rigoarea. Aproape cloud veacuri
si jumatate rascolnicii au fost persecutati si chinuiti pentru
indaratnicia, cu care tineau la vechile ritualii si texte biseri-
cesti. Foarte multi alt fost ucisi, deportati, siliti sä fuga in Carl
',treine sau sa se refugieze in paduri si'n pustiurile imperiului
pentru a-si ridica acolo o casa de rugAciuni. Petru cel Mare
li obligase sa poarte un costum distinct si sa plateasca de doua
on darea de cap. Elisabeta Petrovna a fost cea mai neindurata
in prigonirea rascolnicilor. Casatoriile for nu erau recunoscute
legale, iar copiii rezultati din astfel de casatorii erau consi-
dci ati ilegitimi. Nici un schismatic" nu mai era ingaduit sa
locuiasca in regiunea Moscovei. Din patruzeci de mii de ras-
colnici, cati erau pe atunci, numartil tor, in urma persecutiilor
c umplite fu i edus la cinci mii. Petru al III-lea, care crescuse in
civilizatia apusului, credea ca trebue sa fie mai ingaduitor. Pe
cei fugiti in streinatate el ii chema acasa si be oferi parniinturi,
mai ales in Siberia, pentru colonizare. Multi din locuitorii rusi
de azi, asezati in satele siberiene, coboara din acesti colonisti.
Consideratii de ordin fiscal, mai mult decat altceva, obligara
in sfarsit guvernul lui Nicolae al II-lea, cu toata opozitia Stan-
tidal Sinod, sa puna carat persecutiilor neomenoase, la care
erau supusi rascolnicii. Rescriptul imperial dela 1904 ii declara
egali in drepturi cu pravoslavnicii.
Darjli sectari ai Miasului, oricat de refractari ar fi inoirilor
www.dacoromanica.ro
116

de credinta, au in schimb un foarte avansat gust artistic. Di


feritele bibelouri facute din fier, arama, lemn, piatra sau din
marmura Si cari se vand intr'un bogat bazar din gara suns
mult admirate de calatori.
* *

In regiunea comunei Cebarkul si 'n nisipul lacului cu a-


celas nume se gaseste mult aur. Jar pe colinele din apropiere
s'a descoperit nu de mult marmura de o excelenta calitate. De
asemenea fierul se gaseste in marl cantitati.
Lacul Smolino tontine mult dor $i iod, care atrag nume-
rosi bolnavi ce-si recapata aci sanatatea.
Deaci drumul e pe sfarsite. Din padurile ce se intind in
partea sud-vestica a apelor Miasului se vad sclipitoarele vile
ale bogatasilor din Celiabinsk.
Inca un teas de vreme si dupa un drum de cloud zile si
jumatate facut pe o caldura tropicala, trenul stopeaza (211
tulle 2 August) in uriasa gara a Celiabinskului, telul final al
calatoriei noastre.

www.dacoromanica.ro
CARTEA II-a.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.

Julie- August 1918.

Corpul at doilea at voluntarilor transilvaneni

banateni si bucovineni din Siberia

Comitetul National Roman


Conferinfa nalionatd.Celiabinskul. Pactul de alianta cu Cecoslovacii
Voluntarii raspund la apel.

In gara ne asteapta cativa prieteni voluntari, intre can


si consateanul N. P.
Condusi de ei descindem in localul fabricei de ceai a
fratilor Kuznetov, pe care administratorul C. D., un om de
inima si sincer tovaras al tuturor celor protivnici anarhiei, it
pune in mod desinteresat la dispozitia Romani lor.
Sfatul pe care-1 tinem imediat dupa sosirea noastra si la
care participa prietenii voluntari S. Gocan, N. Nedelcu, I. Dambu,
G. Rista, N. Popea, inv. G. Bogdan si altii, decurge inteo at-
mosfera de perfecta prietenie i hotarire. Insufletiti toti de ace-
'easi ganduri si animati de acelas ideal ne fixam fara za-
bava asupra celor ce trebue sa facem. Trecerea voluntarilor pe
frontul francez, acum in plin conflict cu bolsevicii, parea a fi
amanata, cel putin pentru un timp oarecare. Aliatii, ni-se spune,
vor intervene in Rusia. 0 reconstituire a frontului oriental se
impure nu nutnai prin vointa aliatilor, dar si prin hotarirea
www.dacoromanica.ro
120

Rusilor antibolsevici. Armata populard rusa se intareste din ce


in ce mai mult si hotararea conducatorilor adevarati ai Rusiei
democratice, de a alunga pe despotii de azi 51 de a nu pune in
.iocul for pe despotii de eri, ci un regim respectuos de dreptatea
tuturora, isi face tot mai adanc drum in sufletul masselor. For-
matiunile vcluntare ale Ceco-slovacilor, Polonezilor, lugo-sla-
vilor si Italienilor par si ele tot mai mult preocupate de a ra-
mane in Rusia 51 de a -si da aci tributul for de jertfa si de sange
pentru infaptuirea aceluias ideal ca si at nostru. Romania, si-
lita de imprejurari, a incheiat dureroasa pace dela Bucuresti.
Dar nici ea, nici Ardealul n'au renuntat la idealul, pentru care
an murit atatea sute de mii de eroi. Ne revine deci noun, fii ai
Ardealului robit, liberi din gratia imprejurarilor pe vointa noa-
stra, sa strigam, sa afirmain 51 sa impunem lumii glasul 5i do-
rinta lui s'a Orli mame de a-si da mina, de a se uni 51 a teal
impreuna. Corpul Voluntarilor, ce voim sa alcatuim, nu va fi
desigur o mare forts militara, dar sufletul lui se va incadra cu
succes in sublimul fortei morale, care poarta blocul popoarelor
aliate sere biruinta ce va impune nu peste mult stapanirea de-
iinitiva a dreptului asupra tuturor natiilor.
Cu felul nostru de a vedea, cu hotararea de a ne injgheba
un corp de voluntari autonom si de a alcatui un organism su-
perior de conducere 51 executiva, nu prea erau de acord unii
din conducatorii Corpului ceco-slovac. Discutii indelungate au
fost dust, pe aceasta chestiune. Cei ostili gandului nostru ar fi
dorit ca voluntarii romani sä se inroleze pur si simple in ar-
il-lala ceco-slovaca si sa lupte aci fara o precizare a credintei
lor. Noi am considerat acest fapt ca o profunda gresala. Orga-
nizatorul Corpului Ceco-slovac, profesorul Masaryk, luptase
multa vreme (si Inca cu ce indayjire!) pentru independenta ar-
inatei sale si pentru recunoasterea autonomiei acesteia si a or-
ganului ei conducator, Consiliul National Ceco-slovac. Lupta
aceasta isi avea rostul ei. La randul nostru, intelegem sä pro-
cedam la fel, calauziti de aceleasi puternice motive. Voluntarii
romani, oriunde si oricati ar fi, nu pot sä uite ca ei sunt repre-
zentantii unui neam mare 51 puternic, care a jertfit ecatombe
de morti pentru cauza comuna. Prin urmare, hotararea for tre-
buia sä sfarseasca prin a fi aprobata de toata lumea.

www.dacoromanica.ro
121

Conferinta dela Celiabinsk.


Calauziti de aceste consideratiuni si fara a mai tine sea-
ma de dorintele si atitudinea altora, conducatorii voluntarilor
hotorati de a pune pe toti cei interesati in fata unei stari de fapt,
se intrunesc la 21 Julie (3 August), impreund cu o seams de
suboiteri, in majoritate invatatori si in asistenta voluntarilor ce
to gaseau la Celiabinsk, in birourile fabricei Kuznetov, intr'o a-
dunare, care la deschidere e botezata, dupa uzul de acasa,
Conierin(ei Nationalci. Presedinte al Conferintei e numit grin
aclamatii scriitorul randurilor de fata. Acesta, dupa ce intr'o
cuvantare succinta arata situatia tragica, in care se gaseste as-
nzi poporul roman, precum si stadiul in care se gaseste raz-
boiul si dupa-ce lamureste punctul de vedere al conducatorilor
voluntarilor, privitor la atitudinea for fata de evenimentele in
curs, le cere membrilor conferintei sa hotarasca asupra ches-
titmilor pose pe ordinea de zi.
Conferinta, reprezentand unanimitatea credintei volunta-
rilor, hotanste fan discutie si cu un mare entuziasm, infiin-
tarea Corpului al doilea al voluntarilor transilviineni, bandteni
i bucovineni, avand drept scop continuarea luptei alaturi de
aliati impotriva dusmanilor comuni, Warta la biruinta desavar-
sita si pana la ccmplecta realizare a idealului nostru national.

Comitetul National Roman.


In acelas timp conferinta nurneste un comitet national a-
valid in frunte pe scriitorul acestor randuri ca presedinte si
ca membrii pe voluntarii N. Nedelcu, S. Gocan si C. Vaida si
dandu-i dreptul de a coopta mai tarziu si alti membrii.
Acest comitet, care isi va zice Comitetul National Roman
dm Rusia (spre a se deosebi de cel de acasa!) va fi organul su-
prem de conducere, organizare si executive at voluntarilor.
Comitetul National in prima sa sedinta tinuta dupa Con-
ferinta nationals, procedeaza la fixarea atributiilor membrilor
sai. El alcatueste deocamdata doua sectii, cari sunt imediat
necesare si cele mai importante: sectia militara, in fruntea ea-
ruia numeSte pe voluntarul N. Nedelcu si sectia financiara, nu-
mind ca .,,cf pe profesorul S. Gocan. Sarcina de secretar e a-
cordata voluntarului C. Vaida.
www.dacoromanica.ro
122

Administratorul fabricei Kuznetov, mereu gata de a ne


servi, consimte ca voluntarii sa fie cantonati in vastele apar-
tamente ale acestei cladiri, care in curand va fi transformata
in cazarma.
Comitetul national Isi fixeaza resedinta in 'cladirea frun-
tasului tatar Ahmet, din ulita Ufimskaia 11.
Ofiterii voluntari isi gasesc cu usurinta locuinte. Atat
Rush, cat $i Tatarii, cunt bucurosi sa-i serveasca.
Organizatia voluntarilor infaptuita si avand o misiune a-
tat de importanta, trebuie adusa la cunostinta tuturor organelor
politice .$i militare, cu cari voluntarii romani aul interese co-
mune. Comitetul national o face cunoscuta tuturor acestora
prin o telegrams circulard.
Celiabinskul.
Cladiri cu infatiseri de palate si altele mici si saraca-
cioase, asezate pe ambele maluri ale Miasului. Strazi foarte
largi $i infinit de lungi. 0 populatie de toate culorile. Parcuri
numeroase in $i afar% de oral. Acesta e Celiabinskul. Un oras
oriental.
Celiabinskul s'a dada pe ruinele unei vechi cetati, care
se infiintase la 1658 pentru apararea Baschiriei si pentru paza
fabricelor zidite in bogatele vai ale raurilor !set si Mias de ca-
tre colonistii veniti in aceste parti.
Aparata cu indarjire de catre cei 736 de eroi ai ei, cetatea
a putut rezista cu succes asediului lui Pugacev in cursul ani-
lor 1773-74.
Gratie acestei rezistente, Siberia a putut fi crutata de in-
vazia briganzilor pugacevcinei.
La 1824 tarul Alexandru I a venit aci ca sa-si admire in
persoana pe acesti supusi viteji. Iar tarul Alexandru al II-lea
a fost cat a putut de darnic cu improprietarirea lor. Drept re-
cunostinta, locuitorii Celiabinskului au inaltat, in amintirea a-
cestuia, o monumentala capela in centrul orasului.
Astazi Celiabinskul, devenit capitala districtului cu acelas
iiume $i infeodat in gubernia Ufa, e unul din cele mai bogate
orase din Siberia. El numara o populatie de peste 70.000 locui-
tori: Rusi, Baschiri $i Mari, in proportie aproape egala, cari
se indeletnicesc cu comertul, industria $i agricultura. Cei mai
www.dacoromanica.ro
123

bine situati materialiceste sunt Tatarii. Comertul orasului e


concntrat in majoritate in mainile acestora.
Numeroase mori mecanice, fabrici de ceai, spirt, piele,
etc. sunt asezate pe malurile Isetului si Miasului. Iar cu ocazia
marilor si foarte cercetatelor targuri de tars cari se tin de patru
on pe an, populatia din imprejurimi 51 de mai departe aduce si
desface pe piata Celiabinskului bogate cantitati de vite, came,
grasimi, piei, cereale, etc.
In privinta culturala, cetatenii au facut sfortari serioase
incununate de succes. Numarul scoalelor de toate categoriile si
pentru ambele sexe este foarte mare. Bogata biblioteca °rase-
neasca si importantul palat cultural cu ft umoasa lui said de
conferinte stau gratuit la dispozitia oricui.
In afara de numeroasele biserici pravoslavuice, sunt si
cateva moseie, o sinagoga, o biserica catolica (cladita de vechii
colonisti nemti!), o casa de rugaciuni a rascolnicilor, o veche
manastire de femei in care se pastreaza o vestita icoand a Mai-
cii Domnului, despre care batranii spun ca ar fi facatoare de
minuni. Orasul e canalizat si prevazut cu lumina electrica.
In vastul pare dela extremitatea orasului, muzica
distreaza in fiecare sears pe ceice au vreme sa se plimbe.
Celiabinskul e astazi until din primele orase scapate de
regimul sovietic. Burghezimea lui face toate sfortarile ca acest
regim sa ramana pentru totdeauna inlaturat. Nu tot asa munci-
torii. Acestia si-au pastrat vechea for coheziune 5i organizare.
Stapani eri, ei nu se pot impaca cu situatia de azi. Si de aceea
intreaga muncitorime este protivnica regimului instituit de
Constituanta, oricat de democrat si de liberal ar fi acesta. Ei
asteapta si stiu cal va veni vremea, cand se vor instala din nou
in confortabilele locuinte ale kupetilor" (targovetilor) tatari.
Taranii bucurosi catva timp de inlaturarea bolsevicilor, cari le
rechizitionau bucatele, sunt astazi si ei protivnici regimului
Constituantei. Muncitorii an reusit printr'o propaganda bine
sustinuta sa-i convinga de primejdia revenirii boiarscinei (dom-
nia boerilor), care le va lua inapoi pamanturile confiscate in
timpul revolutiei !...

www.dacoromanica.ro
Pactul de alianta cu Cecoslovacii.
Voluntarii ceco-slovaci au, dupa cum am vazut, drept
organ de conducere, organizare si executiva, Consiliul national
pentru Rusia, instituit la inceput de profesorul Masaryk s'apoi
numit $i ales de diverse sfaturi ale Corpului. Pe land consiliu
Cehii mai au si un fel de parlament redus Rada identic
ca atributii si rosturi cu Conferinta noastra nationals. Ambele
aceste organisme conducatoare ale Ceco-slovacilor isi au re-
sedinta la Ecaterinburg.
Conducatorii Ceco-slovacilor vazand staruinta Romani lor
si hotararea neclintita a acestora de a avea o armata a for si
de a sta en once pret pe picior de egalitate cu reprezentantii
altor natii din Austro-Ungaria, si mai vazand 5i unanimitatea
Cu care Conferinta dela Celiabinsk a dat fiinta acestei vointi,
pe care, spre bucuria noastra, o sprijineste puternic $i unicul
reprezentant al armatei franceze aflator in Celiabinsk, maiorul
G. din rnisiunea military franceza, sfarsese grin a recunoaste
otaririle Conferintei noastre 5i convin sa discute cu exponen-
i,ii acesteia Incheierea unui pact de alianta. Rada deleaga pe
until din membrii shi, d-1 I. Orsag, insarcinandu-1 sa discute en
voluntarii romani conditiile acestui pact. Slovac de origins, bun
cunoscator al istoriei noastre 5'al luptatorilor romani din Ar-
deal si vorbind perfect limba romaneased, d-1 Orszag este de
acord cu not din primul moment.
Din norocire pentru cauza comuna, in conducerea Cor-
pului ceco- slovac gasim si alti oameni cari ne cunosc Inca de
acasa $i cari isi dau seama de importanta unui pact de alianta
intre not si ei. Astfel intaiul vice-presedinte al Consiliului ceco-
slovac si substitutul profesorului Masaryk, Bogdan Pav lu, cu
care stam de vorba in mai multe randuri, este si dansul pentru
www.dacoromanica.ro
125

o cat mai larga si mai temeinica intelegere cu nol. El vrea sa


reprezinte in raporturile cu Romanii ceva din spiritul luptato-
rului slovac flodza, la al cgrui ziar Slovenski Tizdenik cola-
borase inainte de razboi, Nu mai putin entuziast pentru intele-
gere este $i Dr. Iesensky, al treilea vice-presedinte al consiliu-
lui ceco-slovac. Fiu, ca si d -1 Orsag, al poporului slovac, el e
bucuros sä continue si in Rusia alaturi de Romani, lupta, pe
care impreuna cu ei o ducea acasa poporul lui. Partizani cor-
diali ai intelegerii sunt si alti membrii ai Consiliului, ca Dr.
Kudela, seful sectiei culturale si Dr. David, seful sectiei de re-
crutare a voluntarilor ceco-slovaci.
Cu concursul si insufletirea acestora, cu sprijinul puter-
nic al reprezentantului misiunii franceze, care a Vazut s'a cu-
noscut pe front pe soldatul roman, soldat de elita", cum it nu-
meste, cu vointa noastra a tuturor si in sfarsit determinati de
interventia aliatilor, care s'a produs in Extremul Orient si care
intareste credinta in reconstituirea frontului rus, acordul ur-
marit de ambele parti is fiinta si la 11/24 August se semneaza
intre Consiliul ceco-slovac si Comitetul National Roman ur-
matorul :

Tratat despre formarea Corpului voluntarilor


roman transilvineni si bucovineni.
Comitetul National Roman isi is asupra sa sarcina de a
organiza din sanul prizonierilor romani, Transilvaneni si Buco-
vineni, aflatori pe teritoriul Rusiel, un Corp de voluntari Ro-
mani, cu scopul de a lupta pentru desrobirea tuturor Provin-
ciilor romanesti din Austro-Ungaria si alipirea for la Romania
libera.
Sectia Consiliului National Ceco-slovac din Rusia, avand
in vedere scopul comun revolutionar al ambelor popoare impo-
triva Austro-Ungariei, se obliga sa dea organizatiei Corpului
Voluntarilor Romani tot concursul. In vederea acestuia, ambele
organe conducatoare au cazut de acord asupra urmatoarelor :
§ 1. Comitetul National Roman se recunoaste ca repre-
zentantul politic si organul executiv al Corpului Voluntai ilor
Romani in raporturile cu Consiliul National Ceco-slovac, sectia
pentru Rusia.
. § 2_ Corpul Voluntarilor Romani se organizeaza de catre
www.dacoromanica.ro
126

Comitetul National Roman, cu concursul Consiliului National


Ceco-slovac, pentru a continua lupta cu Puterile Centrale in
stransa legaturd cu armata Ceco-slovaca $i cu aliatii, in pri-
mul rand pe teritoriul Rusiei $i al Romaniei $i in caz de nevoe
ye teritoriul Frantei. El nu va putea renunta la aceasta obligatie
inainte de realizarea scopului salt, decat in cazul cand s'ar in-
cheia pacea generala.
§ 3. In cazul cand frontul din Rusia impotriva Puterilor
Centrale s'ar desfiinta inainte de desmembrarea definitive a
Austro-Ungariei $i inainte de realizarea idealului politic al
Ceco-slovacilor, Romani lor, Sarbilor si altora, Corpul Roman
va trece impreuna cu armata ceco-slovaca si cu armatele ce-
Iorlalte nationalitati, pe frontul francez, pentru a lupta acolo
pang la incheierea pacii generale.
§ 4. In cazul cand Romania ar relua lupta impotrit a Pu-
terilor Centrale, Corpul Voluntarilor Romani isi rezerva drep-
tul de a se ata$a la armata Romani $i a trece sub comanda-
mentul ei suprem.
§ 5. Recrutarea in Corpul Voluntarilor Romani se face de
catre imputernicitii Comitetului National Roman, cu concursul
sectiei pentru recrutdri a Consiliului National Ceco-slovac.
Comitetul Natimial Roman isi rezerva dreptul exclusiv
de a primi in Corp $i de a exclude din sanul lui pe voluntari,
in baza fluor conditii prelucrate de el Si vazute de Consiliul Na-
tional Ceco-slovac pentru Rusia.
§ 6. Organizarea unitatilor Corpului Voluntarilor Romani
se face de c are Sectia milliard a Comitetului National Roman,
cu concursul Sectiei militare a Consiliului Nationat Ceco-slovac,
sectia pentru Rusia, care va detasa, la dorinta Comitetului Na-
tional Roman si in marginile posibilitatii, pe langa Corpul Yo-
luntarilor Romani instructori ceco-slovaci.
§ 7. Unitatile romanesti organizate stau sub Comanda-
mentul suprem al armatei ceco-slovace.
§ 8. Corpul Voluntarilor Romani se organizeaza si intru-
cat permit conditiile de lupta si strategice se grupeaza si ope-
reaza ca unitate de lupta indivizibila.
§ 9. Comitetul National Roman alcatueste regulamentele
organizatiei interioare a Corpului Voluntarilor Romani $i ar time
privitor la organizatia justitiei, scoala de ofiteri $i subofiteri,
www.dacoromanica.ro
127

avansarea, aceasta o intareste insa Consiliul National Ceco-


Slovac, sectia pentru Rusia.
§ 10. Pentru cazul ca Corpul Voluntarilor Romani n'ar a-
vea contingentul suficient de ofiteri romani, Comitetul National
Roman, cu avizul Sectiei militare a Consiliului National Ceco-
slovae, mate cere $i ptimi ofiteri din randul armatelor aliate,
pentru complectarea cadielor ofiteresti ale aceluia. Ofiterii in-
sit uctori ceco-slovaci precum $i acei proveniti din alte armate
aliate, sent datori sa invete limba de comanda romana.
§ 11. Consiliul National Ceco-Slovac pentru Rusia se o-
bliga sa aprovizioneze Corpul Voluntarilor Romani tot asa ca
pe armatta Ceco-slovaca $i anume cu alitnente, efecte militare,
armament $i desemneze cantonamentele $i va avea grije
ca sa-1 prevada cu personalul necesar tehnic si auxiliar. Lefu-
rile $i solda vor fi stabilite de Comitetul National Roman. Ele
nu vcr putea intrece insa pe acelea ale armatei Ceco-slovace.
§ 12. Consiliul National Ceco-slovac suporta toate chel-
tuelile de rrganizare, recrutare $i propaganda, reclamate de
iormarea Corpului Voluntarilor Romani, precum $i toate chel-
tuelile de intretinere ale acestuia.
§ 13. Pentru acest scop, Consiliul National Ceco-slovac
deschide Comitetului National Roman un Cont curent special la
sectia sa financiara. Comitetul National Roman nu se va apro-
viziona din and parte $i din surse necompetente.
§ 14. Consiliul National Ceco-slovac i$i rezerva dreptul
de a controla intendenta Corpului Voluntarilor Romani, precum
Si de a supraveghia organizarea Si consolidarea corpttlui prin
imputernicitii sai speciali.
§ 15. Mate chestiunile de baza ale Corpului Voluntarilor
Romani se rezolva de catre Consiliul National Ceco-slovac, cu
participarea $i invoirea reprezentantiler Comitetului National
Roman. Chestiunile litigioase se rezolva de catre reprezentantii
Consiliului National Ceco-slovac si ai Comitetului National Ro-
man, in comun si pe baz5 de pat Rate.
§ 16. Tratativele cu aliatii, privind Corpul Voluntarilor
Romani, \ or fi partate de catre Consiliul National Ceco-slovac
impreuna cu rerrezentantii Comitetului National Roman $i in
conformitate cu dispozitiile §-ului 15. Comitetul National Ro-
man in interesul cauzei comune, asemenea $i Consiliul National
Ceco-Slovac, se vor feri sa trateze cu aliatii, in mod unilateral,
www.dacoromanica.ro
128

chestiuni privind interese ce nu figureaza in acest tratat, fara o


invoialrt prealabila.
§ 17. Corpul Voluntarilor Romani poate trece sub exclu-
siva conducere a Comitetului National Roman sau a altei or-
ganizatii centrale romane$ti, care va lua asupra sa conducerea
activa revolutionara impotriva Austro-Unkariei, avand acensta
organizatie sä ia, in acest caz, asupra sa, sau reprezentantii a-
liatilor, suportarea tuturor cheltuielilor de organizare, recrutare
si intretinere a Corpului Voluntarilor Romani, trecute in con-
tul special al Consiliului National Ceco-slovac pentru Rusia.
Gara Celiabinsk, la 24 August 1918.
(ss) Rudolf Medek (ss) Dr. Voicu Nitescu
$eful sect. militare al C. N. C. SI. Presedinte C. N. R,
(ss) Dr. Nicolae Nedelcu (ss) Bogdan Pav lu
$eful sectiei militate al C. N. R. Vice-presedintele C. N. C. SI.
(ss) Corneliu Valda (ss) Dr. losif Patejdl
Secretarul C. N. R. Vice-presedintelc C. N. C Si.
(ss) F. Richter (ss) Dr. Ivan Iv. Iesenski
Secretarul C. N. C. SI. Vice-presedintele C. N, S. Si.
(ss) Simion Gocan.
$eful sectiei financiare a C. N. R.
Tratatul acesta, lasand la o parte amanuntele si unele sti-
pulatiuni de ordin ttecator, isi are importanta lui politica ne-
tagaduita. El va ramanea drept unul din cele mai importante
acte in istoria framantarilor celor doua Corpuri de voluntari
din Siberia. Rezultat al unor indelungate lupte trecute $i na-
zuinti comune, acest pact, pe care it incheie fiii a cloud neamuri
cu interese si credinte similare, este primul act de intelegere,
de colaborare si de sprijin reciproc al celor doua natii. Cine ar
putea tagadui ca el este preludiul marei si constantei intelegeri
de maine, pe care o vor realiza cele doua state: Romania Mare
$i Ceco-Slovacia, pentru apararea unor libertati dobandite cu
sfortari de veacuri si cu jertfe infinite ?
Incheiat dupa pacea dela Bucuresti $i de fiii unor provin-
cii, cari numai in viitor vor apartine Romtutiei, acest tratat din-
ire Comitetul National Roman $i Consiliul ceco-slovac din Ru-
sia nu obliga, fireste, decat pe cei cari l'au semnat si Corpurile,
in numele carora a fost semnat.

www.dacoromanica.ro
Voluntarii raspund la apel.
Abia s'a injghebat organizatia dela Celiabinst si in sanul
prizonierilor romani din Rusia se produce o vie miscare. Rag
masi intacti sufleteste cu toata anarhia pe care au Vazut-o si
in care au trait atata vreme, plugarii Ardealului se grabesc
sa-si urrneze conducatorii. La un Apel, lansat la 15 August (ziva
intrarii Romaniei in razboi), de Comitetul national catre prime
zonierii nostri, acestia raspund fara zabava, pornind din de-
partari uriase spre resedinta Corpului.
Cuvintele din apel :
Dreptatea e cu noi... Nu de aceia s'a varsat atata sange
omenesc ca sa invinga tirania... Nu pentru aceia au curs atatea
lacrimi, ca sa stapaneasca iar apasatorii popoarelor... A venif
vremea rasplatii... Austro-Ungaria, aceasta imparatie cladita Pe
minciuna si sustinuta din jaf, va trebui sa se darame sub lour
turile zecrutatoare ale natiilor, pe cari aceasta pas5re de prada
le tine de lieacuri in ghiarele ei", sunt insus ecoul sufletului
acestor vrednici plugari.
Iar porunca care se indreapta catre ei prin acelas apel :
Niciun Roman sa nu lipseasca din Corp... Un singur cuvant sä
va stapaneasca: Toti la Celiabinsk, in Corpul VolunO-lor Ro-
mani!" este indeninul, care porneste din rezorturnc curate
ale fiintei for ins isi. Flamura dela Celiabinsk este acelas steag
al nadejdii de mantuire, sub ale carui cute obladuitoare se in-
siruiau pe campuri de bataie streine, umplandu-le de ardtea on
cu lacrirnile for nevinovate, on sfarsindu-se cu capul asezat pe
culorile lui ca re un sfant talisman".
Voluntarii nou sositi raman deocamdata la Celiabinsk.
Cei recrutati de catre propagandistii veniti dela Kiev si delegatii
guvernului roman vor fi concentrati mai tarziu aci. Pima atunci
www.dacoromanica.ro
130

li se va da intrebuintarea ce o va gAsi necesara Comandamen-


tul Corpului. Cei not ca $i cei risipiti prin diferite centre sau
cari au luptat in randurile armatei ceco-slovace sunt bucurosi
ca au o conducere a for $i ca s'a precizat in mod deschis $i fara
posibilitati de discutii, scopul Corpului, precum $i caracterul
national $i autonom al acestuia.
In scurta vreme numarul voluntarilor intrece toate pre-
vederile noastre. Ei vin zilnic in mari cete. Fabrica Kuznetov
se transforms 'lute° formidabila cazarma. Nevoia de alimen-
tare $i de imbracaminte se face tot mai simtita. Cei dintai cari
isi pun tot sufletul in ajutorarea noastra sunt Rusii, comanda-
mentul armtei populare. Ei ne dau provizii, echipamente $i
stofe. Intendenta noastra condusa de voluntarul G. Rista, lu-
treazA impreund cu intendenta rusa ziva $i noaptea pentru a
prevedea pe voluntari cu cele necesare.
Dar depozitele ruse sunt aproape epuizate, resursele ma-
teriale ale armatei populare sunt pe sfarsite. De aceia ne ve-
dem indemnati sa apelam fara intarziere la concursul Ceco-
Slovacilor $i sa le cerem aplicarea tratatului. Presedintele co-
mitetului national, insotit de intendentul Corpului, de propa-
gandistul voluntar Dr. V. Pocol, cooptat de curand in Comitet
$1 numit sef al sectiei nou infiintate de propaganda $i de C.
Vaida, secretarul Comitetului, pleaca la Ecaterinburg pentru a
lua contact cu Consiliul ceco-slovac in vederea executarii pac-
tului.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IL

August 1918.

La Ecaterinburg.
A fost suprimata Intreagalamilie Imperial&

0 noapte intreaga trenul inainteaza greoi prin codi-iiUra-


Tilor. () lima plina, alba $i stralucitoare ca cristalul apelor, ce-si
revarsa siroaiele repezi prin numeroasele vai ale muntilor, ne
lumineaza drumul dealungul acestei infinite imparatii pustii si
reel, seormonind din adfincul intunecat al vremurilor aminti-
rile cele mai variate. Globul, care pluteste majestuos pe dea-
supra codrilor, reflecteaza parca tot argintul si stralucirea pie -
.trelor nestirnate risipite in bogatul pamant al acestora.
Ca lea ferata a fost pe alocuri demontata $i podurile rupte
de. gloatele bolsevice, urmarite de aproape de catre oastea po-
i lara $i voluntarii ceco-slovaci. Din aceasta cauza trenul ina-
inteaza incet $i en multa precautiune.
Dupa un drum de mai bine de patrusprezect ceasnri Eca-
terinburgul i$i desprinde in sfarsit contururile majestuoase din
desisul codrilor de brad $i in dimineata unei zile senine (13(26
August) ne gasim in splendida. cetate a imparatesei. Ecaterina.
Cladirile acesteia pastreaza $i astazi ceva din gustut specific
al intemeietoarei. Cele mai vechi cladiri stint zidite in stil gotic.
Si chiar parte din bisericile pravoslavnice stint facute in c-
rest stil.
Ecaterinburgul se infatiseaza ca o adevara.ta perla a Ura-
www.dacoromanica.ro
132

lilor. El se poate insira cu drept cuvant printre orasele cele


mai frumoase din Occident. Cladit de Ecaterina a II -a pentru
a avea o cetate de aparare impotriva eventualelor invazii din
spre Rasarit si pentru a adauga la celelalte centre de cultura
si economie Inca unul, acest al doilea mare oral din gubernia
Permului a devenit unul din cele mai importante centre de cul-
tura si de industrie si comert din Rusia. Populatia lui e in ma-
joritate rusa, dar sunt si foarte multi Tatari pi ecum si rama-
site de ale bastinasilor din regiune.
Dintre numeroasele fabrici risipite pe intinderea Ecate-
rinburgului si cari in timpuri normale sunt ocupate cu prelu-
crarea variatelor produse ale Uralilor, cea mai interesanta si
mai valoroasa e uriasa uzina de slefuire a pietrelor pretioase,
din belsug aflate in solul acestei -regiuni.
Numarul muncitorilor este fit-este foarte mare. Multi din
ei au plecat cu armata rosie, jar cei ramasi sunt mai tot fara
de lucru si protivnici noului regim. Ocuparea Ecateiinbur-
gului de catre albi a inveselit pe burghezii batjocoriti si jefuiti
mai bine de $apte luni de catre briganzii rosii. Bucuria aceasta
este Inca pandits din mii de ascunzatori de ochi invapaiiti de
ura, cari asteapta infrigurati reintoarcerea tovarasilor" goniti
si continuarea operel de razbunare si distrugere.
* **
Sediul Consiliului National ceco-slovac este instalat late°
spatioasa cladire din strada principals a orasului. Aci ne intal-
nim cu sefii Ceco-slovacilor: Bogdan Pavlu, Dr. Pateydl si Dr.
Jesensky, vice-presedintii consiliului; Dr. Sip, seful sectiei fi-
nanciare; Dr. Svoboda, seful sectiei judiciare; profesorul Ku-
dela, seful sectiei de propaganda; Dr. David, seful recrutarei
si tana'rul capitan Medek, seful sectiei militare.
Intalnirea cu acesti frati de ganduri si de munca e§te cat
se poate de cordials. Ei sunt insa surprinsi de repeziciunea, cu
care Corpul Voluntarilor Romani isi afirma fiinta. Marele nu-
mar de Ardeleni veniti in corp le pricinueste ingrijorare. Ei
$i-au luat obligamente prin tratatul Incheiat de curand, carora
se vad in imposibilitate de a le face fats degraba. Corpul ceco-
slovac este alimentat din fonduri abate. Francezil indeosebi au
facut sfortarile cele mai intense pentru achizitionarea acestot
fonduri. Din ele ar urma sa se ajute si Corpul Voluntarilor ro-
www.dacoromanica.ro
133

_mani. Reprezeutantii autorizati ai diverselor misiuni militare


franceze din Rusia au facut ei insisi promisiuni directe pentru
ajutorarea financiara a Corpului nostru. Din nenorocire insa in
imprejurarile actuale, nu prea este cu putinta sä se gaseasca
sumele corespunzatoare. Cehii au si ei nevoie de bani. Fondu-
rile pose la dispozitia for de catre ora$ele ruse, liberate de bol-
sevici, le trebuesc pentru acoperirea propriilor necesitati. De
echipamentele si stofele gasite in depozitele ruse sau capturate
dela bolsevici asemenea au in primul rand ei nevoie. Enormele
rezerve ruse de alta data au fost luate sau pradate de bolsevici.
Astazi lipsa se face tot mai simtita si din nefericire nu se ga-
sesc nici materiile prime necesare si nici numarul trebuincios
de fabrici pentru pregatirea materialului reclamat de nevoile
campaniei in contra bolsevicilor. Armata populara e revoltator
de rail imbracata si alimentata.
In astfel de conditii trebue sa ne multumim mai mult cu
bunavointa tovarasilor nostri si cu promisiuni ce vor fi, poate,
indeplinite in viitor. Nadejdea noastra ramane Inca tot la aju-
torul Rusilor si paralel cu aceasta va trebui sa facem noi insine
toate sfortarile posibile pentru a raspunde nevoilor.
In ce priveste concentrarea prizonierilor $i inscrierea vo-
luntarilor, ne silim ca impreund cu Dr. David 51 Kudela, sefii
sectiilor de recrutare si propaganda, sa gasim punctele cele mai
corespunzatoare pe Transiberian, unde sa se adune prizonierii
romani. Cum insa Cehii se trudesc sa alcatulasca al 2-lea Corp
de Voluntari, preconizat de profesorul Masaryk, cele mai bune
lagare stint retinute pe seama prizonierilor cehi si slovacl, in
curs de concentrare. Alte lagare sunt ocupate de catre Jugo-
slavi, Polonezi s Italieni, nemai vorbind de cele in care se ga-
sesc prizonierii nemti si unguri, cari dela inlaturarea sovietelor
au incetat de a mai fi liberi, trebuind, sub amenintarea pedepsei
capitale, sä se retraga in lagare, unde sunt tinuti sub o stricta
supraveghere.
In fata acestei situatli, noi trebue sa ne multumim deo-
camdata cu lagarul din Petropavlovsk, cu partea ce mai fa-
mane disponibill in lagarele din Celiabinsk si Kurgan $1 poate
vont fi nevoiti sa acceptam si lagare mai indepartate.
Dar in afara de incartiruirea prizonierilor, trebuie sa exa-
--rninam si chestiunea plasarii voluntarilor. El nu vor mai in-
capea in cazarma din Celiabinsk si va trebui sa gasim cladiri
www.dacoromanica.ro
134

potrivite si pentru cantonarea lor. Cum insa cazarmile din orat-


$ele mai apropiate de Volga sunt ocupate de armata populara
si de voluntarii ceco-slovaci, va trebui, poate, sä acceptam Kur-
ganul, Petropavlovskul si altele.
Cat priveste propaganda pentru recrutarea voluntarilor si.
educatia lor, incercam sa imitam pilda Ceco-slovacilor. Ei au
doua ziare: Ceskoslovenski Dennik pentru Cehi $1 Slovenski
Mas pentru slovaci. Cel dintai e condus de profesorul Kudela,
iar cel de al doilea de publicistul slovac Hoiog. In afard de a-
ceste ziare, ei mai editeaza o multime de brosuri cu continut
educativ si de propaganda, pe cari le raspandesc in toata Rusia
$i be expediaza si in tarile aliate, dar mai ales in America.
Noi cerem $i camarazii nostri consimt sa ne tipareasca
in imprimeriile lor instalate in vagoane speciale aci in Ecate-
rinburg, ziarul nostru istoric Gazeta Transilvaniei", care a
lost nevoit sä-si suspende aparitia la Brasov, dupd retragerea
armatelor romane. Avem dreptul la editarea acestui ziar si
pentruca directorul lui (scriitorul acestor randuri) $i vechiul lui
redactor Victor Braniste se gasesc in Rusia (acesta din urma,
dupa informatii ce avem, ar fi in Vladivostok). La vechiul titlu
adaugam insa si Bucovinei", pentru motivul ca in Corp sunt
si voluntari bucovineni. Astfel ziarul Corpului nostru, monitorul
lui official, va fi Gazeta Transilvaniei $i Bucovinei.
$i fiindca Ecaterinburgul va ramanea pentru o buna bu-
cata de vreme, centrul, din care se vor indruma multe chestiuni
privind $i Corpul nostru, detasem pe Tanga Consiliul ceco-slovac
ca delegat al Comitetului National Roman, pe voluntarul Dr.
V. Pocol, avand indeosebi insarcinarea sa urgenteze si sa su-
privegheze executarea tratatului de alianta cu Corpul ceco-
slovac.

www.dacoromanica.ro
Un Facets sinistru.
In centrul orasului, la poalele unei coline din partea nord-
estica a Ecaterinburgului $i la incrucisarea pietei Vosnesenski
cu stradela avand aceia$ numire, se vede o casa alba cu etaj,
proprietatea gospodarului Nicolae Ipatiev, inconjurata de un
zaplaz inalt, de scanduri. E celebra cash', in care a lost internat
tarul Nicolae al II-lea cu familia sa dupa aducerea for dela
Tobolsk $i in care prizonierii imperiali $i -au gasit sfarsitul.
Din cauza gardului de scanduri s'a pantei pe care e ase-
nth% parterul casei abia se vede. Familia imperials a fost in-
stalata la etaj. Executarea ei s'a facut intr'o camera obscura
din subsol.
Din cercetarile facute asupra acestui macel de catre ju-
decatorii de instructie Nametkin $i Serghiev, precum $i din a-
celea intreprinse de autoritatile administrative $1 militare dupa
ocuparea Ecaterinburgului de armatele nationale (25 Julie st. n.)
insemnam cele ce urmeaza.
Sovietul regional de Ural primind pe captivii imperiali
tarul, Carina $i Maria Nicolaevna din mainile lui Jako-
Nlieu, i-a internat in aceias zi, 30 Aprilie, in casa lui Nicolae
Ipatiev. Tot aci au fost instalati, la 23 Mai, tareviciul Alexe cu
surorile sale Olga, Tatiana $i Anastasia. Din anturajul care in-
sotise familia imperials au lost lasati cu aceasta Doctorul Bot-
kin, ingrijitoarea A. Demidova, un bucatar $i vreo doi lachei
Ceilalti, parte au fost inchisi in temnita comuna din localitate
printul Dolgoruki, generalul Tatisev, contesa Hendrikov $i
altii, parte au fost lasati liberi, cu conditia insa de a pleca
din gubernia Permului. Numai doctorul Detevenko, medicul ta-
reviciului, a fost lasat in Ecaterinburg.
www.dacoromanica.ro
136

Dupa internarea familiei imperiale, casa Ipatiev a fost in-


conjurata cu doua randuri de zaplazuri. Ea era numita casa
cu destinatiune speciala". Paza ei a fost incredintata time de
aproape doua luni, unor garzi de muncitori comunisti.
Purtarea acestor paznici fata de cei internati a fost, dupa
spusele martorilor, de o brutalitate revoltatoare. Comandantul
casei, inch\ idul incult si betiv Avdeiev, lacatus de meserie si
seful garzilor Medvediev, fost muncitor la uzina Sisert, dadeau
ei cei dintai pilda de purtare necuviincioasii fata de prizonierii
imperiali. Mancirea ce se servea acestora se pregatea la so-
vietul local, ea era invariabila si de foarte proasta calitate. Paz-
nicii si alti comisari, sari supraveghiau sau inspectau camerele
captivilor, se asezau la masa alaturi de tar, pe care adeseori ii
opreau sa manance, reprosandu-i ca a mancat destul de pe
spatele poporului !" Marile ducese, in lipsa de paturi, dormeau
pe jos. Ele si mama for erau neintrerupt insotite si suprave-
ghiate de santinele, agraite insolit si insultate prin semne necu-
S iincioase si aluzii scandaloase. Timpul de plimbare at prizonie-

rilor prin ingusta grading a casei, era foarte limitat. Ei erau


tinuti aproape toata ziva in casa sub cheie, cu ferestrele inchise
5i vapsite cu var.
Cala vreme paznicii erau mai putini, ei locuiau in parterul
easel. Dar numarul for crescand cu timpul, parte din ei au fost
trecuti in casa vecina, proprietatea gospodarului Popov.

Armatele rationale apropiindu-se de Ecaterinburg, sovie-


tistii ingrijorati incepura sä is masuri ca nu cumva prada im-
perials sa le scape din maini.
In zilele prime ale lunei Julie o schimbare se produse in
Paza easel Ipatiev. Parte din vechii paznici furs inlaturati. In-
sus Avdeiev fu indepartat. In locul lui fu numit ovreiul Jacob
Jurovski, membru al Cekei si ceasornicar de meserie, care im-
preuna cu un alt ovrei, cekist si el, Chaia Golosciakin-Filip,
comisarul militar at regiunii de Ural si membru at sovietului re-
gional de aci 51 un al treilea ovrei, cekistul Zaslayski, puternic
secundati de presedintele sovietului regional, membru si el al
Cekei, Alexandru Bieloborodov, fost contabil la o uzina, au de-

www.dacoromanica.ro
131

pus cea mai darza stdruinta pentru retinerea $i internarea fa-


miliei imperiale la Ecaterinburg, ca si pentru suprimarea ei.
La preluarea comandei asupra casei cu destinatie spe-
cials", Jurovski aduse aci zece gardisti streini, necunoscuti, ca-
rora li se zicea letoni", dar cari dupa probele stabilite au fost
prizonieri nemti si unguri. Acestia an ocupat camera din par-
terul casei in care fuseserd inainte gardistii rusi, trecuti acum
in imobilul invecinat (Popov).
In timpul cand Jurovski se instala in casa Ipatiev, tova-
tasul lui, dentistul Golosciakin, veteran bolsevic care Inca la
1905 isi facuse proba de revolutionar fanatic, punea la cale, in
Moskova, cu vechiul sau prieten de exil spiterul ovrei Jacob
Sveralov, presedintele Comitetului central al sovietelor (Tk.),
soarta tarului....
Regimul introdus in casa Ipatiev de Jurovski, cunoscut
ca un om de o fioroasa cruzime si gata oricand de once crime,
ingreuna si mai mult viata prizonierilor imperiali. Chinurile
sulletesti ale acestora devenird insuportabile. Ei traiau ca niste
condamnati la moarte. Singura mangaiere si-o gaseau in ne-
sdruncinata for credinta in Dutnnezeu. Ceasurile, in cari preo-
tut local le citea rugaciuni, erau singurele, cari le usurau su-
fletul chinuit.
Dupa inapoierea lui Golosciakin dela Moskova, sovietul
regional de Ural tinu o sedinta in cari se discutara chestiuni in
legatura cu familia imperials $i se luara hotarari decisive pen-
tru soarta ei. Armata ro$ie alcatuitd din letoni, nemti $i ma-
gidari nu mai putea rezista. Trupele albe se apropiau de Eca-
terinburg. Sovietul hotari impuscarea tarului si a familiei sale,
iar cu executarea acestei deciziuni insarcina pe Jacob Jurovski.
In ziva de 16 lulie st. n., seful garzilor, Medvediev, primi
ordin sa culeaga dela santinele toate revolverele si sa le aduca
in camera cornandantului (Jurovski). In seara aceleias zile un
camion fu tras in curtea casei. Iar dupa ce se intuneca bine, isi
facura aparitia in odaia lui Jurovski doi delegati ai Cekei, Petre
Ermakov, comisarul militar al suburbiului Verh-Iset, un pasio-
nat at crimei, un tip de capcaun, care timp indelungat, pang la
revolutie isi ispasise pacatele in cazematele Siberiei. Ermakov
era insotit de adjutantul sau, al carui nume nu se stie Inca
precis.
In seara aceleias zile de 16 tulle, Jurovski imparti leto-
www.dacoromanica.ro
18

inlor" din parter, celor doi delegati ai Cekei, proaspat venial;


mecum si sefului garzii, revolverele culese dela santinele.
La miezul noptii Jurovski trecu in camerele in care dor-
meau prizonierii, ii scula si le spuse ca deoarece s'a planuit un
complot contrarevolutionar" pentru atacarea casei, ei trebuesc
sd fie transportati in subsol. Captivii imperiali tarul, tarina,
tareviaul si cele patru mari ducese se sculara, se imbracara
si urmara fara sa banuiasca ceva, impreund cu doctorul Botkin,
A. Dernidova, cei doi lachei si bucatarul, pe comandantul casei,
escortati de gardistii letoni". Tarul ducea in brake pe tarevi-
ciul suferind. El fura toti introdusi intr'o camera infundata din
subsol. Taruf, Carina si tareviciul fura asezati, fiecare, pe cate
un scaun, iar ceilalti in jurul lor. Jurovski scoate apoi o hartie,
care pretindea a fi sentinta de moarte, data de catre sovietul
regional. Tarul ceru lamuriri. Drept raspuns Jurovski isi in-
drepta revolverul asupra lui si trage. Tarul se rostogoleste la
pamant. Un al doilea glonte prabuseste pe taievici alaturi de
parintele sau. Tarina si marile ducese isi fac cruce. Dar in
clipa aceea o ploaie de gloante se descarca asupra lor si asupra
celorlalte persoane. Fiindca tareviciul gemea Inca, Jurovski it
amuteste cu Inca doua gloante ce le trage in capul nenorocitului
copil. La fel se procedeaza si cu i estul prizonierilor, cari -mai
dadeau semne de viata.
Cadavrele, dupa ce an fost despuiate de bogatele bijuterii
si de actele ce se gaseau asupra lor, Wed' invelite in stofe mi-
litare si aruncate in camionul care astepta in curte. Camionul
irr indreptat spre suburbiul Verh-Iset, ti ecu linia ferata si lua
directia catunului J(optiaki. El se opri insa in dumbrava din
padurea zisa Cei patru frati, aflatoare la o distanta de circa
15 km, de Ecaterinburg. Aci se gaseau cateva puturi parasite,
prin cari se extragea altadata Fier. Unul din ele, zis Putul des-
chis", ramasese Inca in bung stare. Celelalte erau acoperite cu
ierLuri si abia se mai vedeau.
Timp de 3 zile locul acesta fu inchis accesului trecatorilor
Si in aceasta vreme bolsevicii, sub conducerea comisarului Voi-
kov, membrd al sovietului regional, facura toate sfortarile ca
sa distruga cadavrele, atzandu-le cu acid sulfuric si benzins.
Ceiace n'a putut fi distrus a fost aruncat in Putul deschis",
care a fost apoi astupat cu pamant. Oasele gasbe in acest toe
ea si unele pietre scumpe, eari au fost identificate ca apartinand
www.dacoromanica.ro
fostei tarine si marilor ducese, precum "si marturiile audiate, au
facut proba deplina asupra actului vandalic comis de bolsevici
in noaptea de Marti spre Miercuri, 16/17 Iu lie st. nL $i in zilele
urmatoare.

Cu toate ca edificiul Ipatiev nu mai adapostea pe prize-


nierii imperials, garzile continuara sa ramana aci Wand la 20 lu-
lie, pentru a face populatia sä creadi ca tarul $i familia sa tra-
iau Inca.
La 19 Iu lie, principalul autor al macelului, Jacob Jurovski
pleca la Moskova pentru a raporta in persoand comitetului cen-
tral asupra asasinarii si incinerarii familiei imperiale.
La 20 Iu lie Tk.-ul, prin graiul presedintelui sau, Jacob
Sverdlov, comunica sovietului regional de Ural ca organul su-
prem bolsevic, comitetul central executiv, in sedinta dela 18
Julie, luand cunostinta din telegrama lui Bieloborodov de exe-
cutarea tarului, a aprobat actul sovietului de Ural, autorizan-
du-1 sa-1 faca cunoscut publicului, asa cum a facut-o si comi-
tetul central (19 Iu lie !)
Abia dupil primirea acestei autorizari, sovietul de Ural a
indraznit, la 21 Julie, sa dea in vileag barbaria dela 17 17 lulie.
Afisele lipite pe cladirile publice ale Ecaterinburgului, ca si
presa, reproduceau aproape exact comunicatul dat de Mos-
kova, afirmand ca numai tarul a fost executat si ca familia lui
a fost dusa in loc sigur.
Cat adeVar continea comunicatul bolsevic care lamurea
ca tarul a fost executat din vointa poporului rus ", se poate ju-
deca dupd cele expuse mai sus.
In urma acestui comunicat, garda bolsevica parasi casa
Ipatiev. Aceasta fu a doua zi reocupata de proprietarul ei, care
se instala in apartamentul din parter. Ceco-slovacii si armata
populara intrara in Ecaterinburg la 25 lulie. Autorii principali
ai dramei dela 16/17 s'au retras fireste de cu buna vreme din
oral, indreptandu-se cu armata rosie spre Perm. Au fost insa
prinsi cativa din gardistii casei Ipatiev, precum si comisarul
lgienei publice, doctorul Nicolae Sokovici, membru al sovietului
regional, cari impreuna cu o serie intreaga de martori au dat
instructiei si autoritatilor politienesti si militare (generalul Di-
deriks), informatii foarte pretioase, asupra modului cum a de-
www.dacoromanica.ro
140

curs asasinarea prizonierilor imperiali si distrugerea cadavre-


lor lor.
Casa Ipatiev insa si mai ales camera din subsol, in care
s'a petrecut omorul si ai card pereti si podele erau pline Jae
gloante, a furnizat asemenea puternice probe asupra tragediei
desfasurate in noaptea de 16/17 Julie.
Din toate aceste probe rezulta ca fapt incontestabil ca in
aceasta noapte nu numai tarul, dar si intreaga familia lui: Ca-
rina, tareviciul si cele patru marl ducese au fost ucise impreund
cu doctorul Botkin si cu cei cativa nefericiti lachei cari se ga-
seau in serviciul for.

Dupa acest sfarsit napraznic, e interesant de vazut cum


11 apreciaza astazi opinia publics pe fostul tar. Tradatorul",
autocratul brutal", sanghinarul", nepriceputul" de pang eri
este astazi blandul", modestul Nicolae", parintele 5i sotul
model", iubitorul de pace", patriotul infocat", caracterul in-
tegru" si martirul cauzei rusegi". Presa reproduce ca o jus-
tificare a patriotismului sau nepatat apelul, pe care fostul tar
it adresa armatei in clipa cand era arestat ca tradator", apel,
in care vibrau cuvinte ca acestea: Pentru ultima oars ma a-
dresez you'd ostasi iubiti. Dupe abdicarea la tron facuta pentru
mine si fiul meu, Puterea a trecut asupra guvernului Provizo-
riu, alcatuit din initiativa Dumei. Dumnezeu sa-i ajute ca sa
conduct/ Rusia pe drumul gloriei si al prosperitatii! Dumnezeu
sa va ajute si voua, bravi soldati, sa apeira(i Patria impotriva
unui dusman inversunat. Timp de doi ani 5i jumatate ati supor-
tat ceas de ceas un razhoi din cele mai crunte. A curs mult
sange, s'au facut multe sfortari 5i acum e aproape ceasul cand
Rusia, in unire cu stralucitii sai (Nati, mergand inteun avant
comun spre victorie, va sfarama ultima rezistenta a dusmanu-
lui. Acest rdzboi, ce nu -Si ga'seste egal in istorie, va trebui dus
pant/ la biruinta definitive. Ace la care in aceste clipe se gtin-
deste la pace, care o doreste, acela I i treideazd si-$i vinde pa-
mantul parintilor sal. Faceti-va deci datoria, aparati patria noa-
stra iubita, supuneti-va guvernului Provizoriu, ascultati de
sefii vostri. Ganditi-va ca orice descurajare ajuta inamicului.
Am neclintita credinta ca dragostea pentru marea noastra -pa-
trie nu s'a stins in inimile voastre. Domnul Dumnezeu sa va
www.dacoromanica.ro
141

binecuvinteze $i Sf-tul Gheorghe, marele martir si biruitor, sa


va conduca la victorie !"
Multi apoi din detractorii de pand de curand isi aduc a-
minte ca acea faimoasa Comisie- extraordinary ", instituita de
guvernul Provizoriu pentru a cerceta actele lui Nicolae al II-lea
privitoare la tradarea" acestuia, n'a putut stabili nimic in
sarcina acestuia, ci din contra ea s'a gasit, ca si cunoscutul ju-
decator de instructie Rudniev, care avea $i el insarcinarea de
a verifica tradarea ex-tarului, in posesia unor acte cari dove-
deau.... refuzul tarului de a discuta orice propuneri de pace se-
parata venite din partea Germaniei.
Este apoi mult cornentata si laudata atitudinea tarului
martir din timpul exilului sau. Cand delegatul sovietelor Jako-
vliev it ridica dela Tobolsk pentru a-1 duce intr'o directie ne-
cunoscuta, el crezand ca va fi dus la Moskova pentru a fi pus
sA intareasca cu semnatura sa tratatul dela Brest-Litovsk, i-a
spus tarinei ..si anturajului sau, ca niciodata nu va consimti sa
semneze acest tratat, precum nu va consimti nici sa paraseasca
vreodata Rusia.
Parerile despre tarina Inca s'au schimbat mult. Nici t,a
nu mai e acuzata de tradare. Acum toata lumea stie CA ea ura
pe imparatul Germaniei, ca fiii ei nu stiau nemteste, ea era de
acord cu tarul in respingerea ofertelor de pace venite din par-
tea Kaizerului, ca dace se amesteca uneori in treburile politice,
o facea indemnata de autoritarismul sau Inascut si de marea
sa vointa, prin cari intelegea sa completeze lipsa de initiative
$i de hotarire a tarului. Greselile ei erau justificate $i cu marea
dragoste $i ingrijorare ce-i purta fiului sau suferind, impreju-
rari can au cufundat-o intr'un misticism religios ce sfarsi prin
a o face roaba sarlatanului Rasputin, in care ea credea ca in-
tr'un sfant".
Femeile slavesc majestatea cu adevarat imparateasca a
Alexandrei Feodorovna i sunt satisfacute ca tarina a stiut si
a remit sa-si pastreze pana la sfarsit atitudinea mandra, auto-
ritard si demna fats de calaii sovietici.
Nefericitul tarevici, pe cafe opinia publics it socotea in-
capabil de a face lath' domniei, acum cand a disparut, e regre-
tat pentru inteligenta, vointa, curajul si mai ales patriotis-
mul" lui !
Cat pentru marile ducese, a caror frumusete si bogatii in-
www.dacoromanica.ro
142

telectuale nu se prea cunosteau altildata, astazi c'ancl tilialiti


spiritul for mai e, ele se infatiseaza in ochii tuturora drept niste
domnite fermecatoare si pline de rare calitati spirituale.
Oricat ar parea de ciudata, dar e totus asa de frurnoasa
aceasta insu5ire a omului de a vorbi de bine pe cei disparuti.
Incununarea fruntilor insangei ate ale martirilor cu cununa N,ir-
tutii, e cea mai nobila recompense, pe care li-o pot da cei ra-
masi in viata.
*
Fixat in fata sinistrului lacas, la reflexiile cari imi biciuesc
creerul trudit, vine a$a din intampiare sa se adauge si o amin-
tire nu prea indepartata :
Pe tarmul marii Negre, in Constanta romaneasca, la in-
ceputul anului 1914, tarul Nicolae al II-lea. era dus inteun splen-
did faeton, avand la stanga sa pe Regele Carol al Romaniei, spre
catedrala orasului. 0 multime imensa, insirata dealungul strazii
principale, aclama puternic. Clopotele catedralei sunau solemn,
purtand pana departe svonul stralucitei sarbatori. Twill alb isi
purta privirile timide asupra multimei $i -si rasucea nervos mus-
tata galbue. In urma celor doi suverani venea un al doilea fae-
ton, cu imparateasa Alexandra Feodorovna s'apoi un al ,treilea
Cu micuj si plapandul tarevici in haine de marinar, stand intre
cele doua surori ale sale, Olga $i Tatiana.
Cu un ceas mai tarziu, un tablou neuitat Isl. resfrangea
splendorile in apele linistite ale marii. Tarul calare pe un ad-
mirabil cal alb, primea -defilarea armatei romane, avand in
frunte pe eel mai iubit capitan al ei, pe regele Carol. Acesta a-
Iungand in dreptul tarului tuturor Rusilor, salute si trecu la
stanga lui. Amandoi primeau apoi defilarea restului ostirei ro-
mane- $i la sfarsit pe aceea a unel companii de marinari rusi,
eari avansau tapeni ca niste manechini, cu ochii atintiti la
zeal lor.
De atunci au trecut abia 5 ani.
Nici °data n'an3 simtit mai mult ca in aceste cline puterea
destinului, capriciul cumplit al fatalitatii 5i grozava neputinta
a omului, fie ca el se ga'seste pe treapta cea mai Malta sau pe
cea mai de jos a vietii umane !

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.

August 1918.

Interventia aliatilor.
Debarcarea dela Vladivostok fi Arhanghelsk. Modificarea planului
initial. Lipsa de holartire. Cifre elocvente. Tovardsi de acelea*1 credin /e.

Sfort'arile trupelor nationale, casi acelea ale armatei po-


pulare aceasta constand deocamdata numai din voluntari,
intampina obstacole enorme in curatirea Transiberianului de
armata rosie.
Guvernul sovietic dela Irkutk Centro-Sibirul $i in
special fanaticul comisar semit Geisman, girantul afacerilor
strsaine, ajutat puternic de generalul neamt von Taube, coman-
dantul suprem al trupelor bolsevice din Siberia, recruteaza zil-
nic numerosi prizonieri germani $i unguri, cu cari ingroase ran -
durile armatei roll. Geisman merge cu indrazneala pang a
cere delegatului Crucei rosii suedeze, protectoarea prizonierilor
austro-germani din Siberia, ca el s6-$1 dea invoirea la o mobi-
lizare generals a prizonierilor, in vederea apararii sovietelor.
Iar sovietul din Extremul Orient cere ajutorul Puterilor Cen-
trale in lupta cu armatele nationale.
Debarcarea dela Vladivostok
si Arhanghelsk,
In aceasta situatie, sesizati de primejdia, in care se ga-
seau armatele nationale considerate ca facand parte din arma-
www.dacoromanica.ro
144

tele aliate, guvernele Antantei hotarasc sa intervina si sa faca


toate sfortarile pentru salvarea grosului Tor, a trupelor ceco-
slovace si a celor in stransa legatura cu acestea.
Urmator acestei hotariri, in jumatatea prima a lunei Au-
gust debarca in Vladivostok un regiment colonial englez, un
batalion si o baterie franceza aduse din Indo-China $1 un deta-
sament american. Guvernul japonez trimite deocamdata o
divizie.
Toate aceste trupe unite cu esaloanele ceco-slovace cari
inaintau dela Vladivostok spre vest si cu un detasament de
Chinezi, trimisi dela Harbin, sunt puse sub comanda generalulul
japonez Oi si trimise spre frontul bolsevic.
Trupele aliate Jan contact cu trupele 1-05ii in regiunea
Kraievski, intre Habarovsk si Nikolsk-Usurisk. Majoritatea
trupelor rosii e compusa din prizonieri nemti si unguri, cari sti-
hid ce-i asteapta, in caz de infrangere, se apara cu disperare,
Lupta dureaza trei zile. Rosii sunt biruiti si cei care mai scapa
se risipesc prin pustiurile Amurului.
Astfel ultimul si cel mai puternic obstacol fiind inlaturat,
esaloanele ceco-slovace, cele cari inaintau dinspre est si cele
cari veniau dela vest se intalnesc la Olovannaia, langa Cita. Cu
aceasta Transiberianul trece in stapanirea armatelor de ordine
$1 autoritatea regimului antibolsevic se intinde pe intreaga re-
giune dintre Volga si Oceanul Pacific.
Tot cam in aceasta vreme, pe la inceputul lui August, cate-
va mid unitati franco-engleze debarca." in portul Arhanghelsk
de pe tarmul marl' Albe. Ele pun stapanire pe acest oral si-si
intind cu timpul raza de actiune pe intreaga coasta Murmanului,
capturand si portul Murmansk.
Bucuria celor cari intrevad Rusia liberata de cosmarul
bolsevic e mare. Rusii protivnici sovietelor prind curaj si se
pregatesc de zor pentru a desavarsi marea opera de liberare a
poporului rus.

Modificarea planului initial.


Corpul ceco-slovac si aliatii lui ar putea acum, cand tran-
siberianul e Tiber, sa se transporte la Vladivostok si sa se im-
barce pentru Franta. Dar planul initial pare abandonat. Duna
debarcarile dela Vladivostok si Arhanghelsk, toata lumea crede
www.dacoromanica.ro
145

irtteo serioasa." interventie a aliatilor, in refacerea frontului o-


rEatal si in continuarea ostilitatilor cu austro-germanii.
Perspective le stint din cele mai bune. Sovietele n'au Inca
o armata organizata. In afara de regimentele Lenin", Trotki"
si detasamentul Karl Liebknecht", comisarii nu au alte trope
de incredere. Ostasii cari au parasit vechiul front austro-ger-
man, frontovicii" de pans eri si cari au devenit vrajmasi ai
razboiului, tocmai la indemnul comisarilor de azi, nu vor sa mai
Imbrace uniforma. Tovarasii de pang mai deunazi ai bolsevici-
lor, social-revolutionarli de stanga, le fac dela o vreme comi-
sarilor multe greutati. Asasinarea lui Mirbath deasemenea le
da multa bataie de cap. Nemfii nemai avand nici o piedeca in
fata, ar putea sa ocupe oricand Petrogradul si chiar Moskova.
Prinsi intte aceasta ameninfare si aceia a aliatilor, multi din
fruntasii bolsevici au convingerea ca regimul sovietic e pe star -
site si se pregatesc sa paraseasca Rusia.
Situafia, destul de disperata, se mai complica si cu actiu-
nea bine sustinuta a conspiratorilor antisovietici. Acestia ucid
in plin centru al Petrogradului pe faimosul Volodarski, seful
cenzurei. Curand in urma un glonte tras de un necunoscut era
sa rapund pe Zinoviev, prescdintele Comunelor de Nord. La 30
August, tanarul socialist Moise Solomonovici impusca pe o-
vreiul Uritki, zis si Boretki, sanghinarul Marat al revolutiei
ruse, presedinte al Cekei de Petrograd si executantul de asta
iarna al dizolvarii Constituantei... Iar dupa abia 24 ore, la 31
August, Lenin insusi se prabuseste scaldat in sange pe stra-
zile Moskovei, abatut de gloanfele trase dintr'un browning de
socialista Roydman zisa si Dora Kaplan.
Lovifi in inima prin acest.din urma atentat, sovieticii isi re-
vin, se scutura din letargia si zapaceala care ii cuprinsese. n
proclama in mod oficial teroarea ro. ie. Ceka panrusa se des-
centralizeaza de acum pe gubernii, districte, commie, uzine, in-
treprinderi, cai ferate, armata, etc. si Incepe o actiune din cele
mai disperate. Ea functioneaza prin diferite organe: Consilii
de razboi revolufionare ", Tribunale populare", Curti mar -
fiale", State majore extraordinare", etc. Foarte adesea insa
rnembrii si agentii ei ucid pe loc, fara judecata si Cara autori-
zatia cuiva. Este teribila asasinare in mass.
Moarte burjuilor!" se stria dealungul si dealatul Rusiei
si sangele nevinovat al atator mii, zeci $1 sute de mii de neferi-
[0
www.dacoromanica.ro
146

citi, can n'au alt pacat decat ca s'au nascut, inroseste pamiintul
rus. Cumplitul regizor al mortii, Djerzirrski, presedintele Cekei
panruse, ajutat de fiorosul Peters si secundati amandoi de Pe-
trovski, comisarul Internelor, arunca in doliu mii si mii de fa-
nnin, nefacand nici o deosebire Intre burghezi si socialisti. Cine
nu e comunist e dusmanul regimului si deci treble sa dispara.
$i daca vrajma5ii directi nu sunt gasiti, platesc pentru, ei cu
capul for rudeniile. Iar dela o vreme raspunderea se intinde si
asupra vecinilor, asupra satului intreg si a tuturor celor din
breasla vinovatului". Sistemul 'ostatici/or este practicat cu fu-
rie. Mii de nevinovati sunt ridicati dela caminele for si condam-
nati sa chezasuiasca cu capul for pe contrarevolutionari".
Este de prisos sa mai aratam ca in aceasta situatie o in-
lerventie a unor forte din afard ar putea pune cu usurinta capat
acestei barbarii, inlaturand cosmarul care chinueste gandirea
=aria. Dona divizii de Niponi ar fi prea suficiente peutru a
arunca in neant regimul row.
Lipsa de hotarare.
Dar din nefericire aliatii nu s'au fixat Inca asupra unei
interventii qerloase. Unii dintre el socot ca aceasta intenentie
trebue sä se margineasca la salvarea armatei ceco-slovace si
ca acest scop, odata atins, orice amestec in afacerile interne
ale Rusiei trebue sa inceteze. Englezii 5i Francezii avand tot
interesul de a face sa reinvie frontul oriental $i dandu-si seama
ca o Rusie anarhizata va fi o continua amenintare pentru or-
dinea din statele apusene, sunt pentru o hnediata si efectiva in-
terventie. Dar prinsi cum sunt pe frontul occidental, ei -nu an
nici trupele si nici materialul de razboi necesar pentru acest
scop. Unitatile debarcate pe coasta Murmanului sunt mult prea
reduse pentru a incepe o ofensiva si pentru a realiza legatura
cu trupele antibolsevice din nord -estul Rusiei, de care le des-
parte o distanta de peste 1000 km. Ele sunt nevoite sa ratnana
deocamdata pe loc $i sa se margineasca la apararea celor doua
porturi ruse de pe malul marii Inghetate, la protejarea mate-
rialului de razboi aflator acolo si la preintampinarea unui even-
tual atac ce ar putea veni din partea Germaniei. Japonezii dis-
pun $i de trope si de material de razboi suficient. Guvernul de
la Tokio ar interveni bucuros Niponii au doara atatea inte-
www.dacoromanica.ro
147

rese in Rusia si mai ales in Siberia, dar se isbeste de opozi-


tia Americanilor. Acestia au si ei interesele for in Rusia si mai
ales combinatii de viitor. Cum ar putea ingadui Japonezilor sa
le ia pe dinainte? Rivalitatea celor doua marl puteri Japonia
$i State le-Unite se pare ca va Impiedeca aceasta asa de mult
dorita si necesard interventie a aliatilor. Linistea lumii si civi-
lizatia umana vor continua deci sa sufere din intrelasarea vi-
novata a acestor momente, asa de prielnice pentru potolirea co-
losului dela Nord. In deosebire de englezi, francezi si japonezi,
americanii grin presedintele for W. Vilson preconizeaza nea-
mestecul in afacerile interne ale Rusiei". Cu acest motiv ei refuza
sa trimeata pe frontul murman batalioancle solicitate de anglo-
francezi, necesare pentru ofensiva acestora $i nu vor trimite ar-
mata decat in Siberia, dar si aci numai atata cat le va trebui
pentru apararea intereselor proprii, pentru supravegherea ja-
ponezilor si pentru paralizarea oricaror acte cari ar atinge corn-
binatiile for de viitor.
Informati de ezitarile unora din aliati, de neputinta altora,
de opozitia Americanilor si de unele neintelegeri intervenite in-
tre conducatorii rusi din regiunea liberata, bolsevicii prind cu-
raj. Lenin vindecat de ranile, pricinuite de revolverul socialistei
Dora Kaplan, avand prestigiul mult crescut in urma nereusitei
atentatului, ia din nou in mana sa de fer" conducerea sovie-
telor. far alaturi de el, Leiba Davidov Braunstein Trotki orga-b,
nizeaza cu fer 5i foc armata rosie si ia insus conducerea opera-
tiilor militare impotriva contrarevolutionarilor". Propaganda,
arma de capetenie a sovieticilor e si ea utilizata cu toata am-
ploarea. Tovarasii" de peste front sunt pusi in miscare. Acestia
agita in ascuns, dar cu succes crescand massele. Pe muncitori
ii castiga" cu vechile si cunoscutele lozinci. iar in sufletul tara-
nilor strecoard indoiala si nelinistea, spunandu-le ca guvernele
contrarevelutionare" urmaresc reinvierea regimului tarisl si
despuierea for de pamanturile luate, sub guvernarea bolsevica,
dela marii proprietari.

www.dacoromanica.ro
Cifre elocvente.
TovaraV de acelea9i credinte.

Este in afara de orice indoiala ca printre prizonierii afla-


tori in Rusia cei cari au raspuns mai degrabd la chemarea de
a se inrola in armatele de voluntari au fost Romanii. Date le
statistice o verified indeajuns. Conform acestora, numdrul pri-
zonierilor romani ardeleni, bdndteni 5i bucovineni din Rusia $i
Siberia ar fi fost de circa 120.000. Din acestia s'au inscris pang
azi in corpul I dela Kiev si al II-lea dela Celiabinsk aproape
16%. Acest numar ar fi fost si mai mare, daca n'ar fi intervenit
intai: pacea dela Brest-Litovsk, in urma cdreia multi din pri-
zonierii romani au fost repatriati; si al doilea: pacea dela Bu-
curesti, care pe cei lipsiti de informatii i-a fdeut sa creada ca
tRomania a renuntat la intregirea sa.
Fata de importantul procent al voluntarilor .romani, acela
al Ceco-slovacilor e mult mai redus. Dintr'un numdr de circa
300.000 de prizonieri ceco-slovaci s'au inscris voluntari pans
azi abia 12%. Cele cloud divizii ale for au fiecare patru regi-
mente si inteun regiment nu sunt decat 3000 soldati, deci un
total de 24.000 de oameni. Alte unitati sunt in formatie. Acestea
nu an pang acum mai mult de circa 9000 de voluntari $i ele vor
ramanea, conform ordinelor profesorului Masaryk, in Rusia.
Iar pentru a trage toate concluziile din comparafia aces-
tor cifre, nu trebue sä se uite ca Ceco-slovacii au inceput sa se
organizeze Inca din 1914, and refugiatii si colonistii cehi and-
tori in Rusia au intemeiat acea drujina" din care s'a desvoltat
actualul Corp. Pe and Romanii au inceput sa se organizeze
abia dupd revolutie, pe timpul guvernului Kerensky, care tre-
and peste rezistenta cercurilor imperialiste rusesti, ostile alcd-
www.dacoromanica.ro
149

tuirii unui Stat puternic roman la Gurile Dunarii, a ingaduit for-


matiunea unitatilor voluntare romanesti. Deasemenea nu trebue
sa se uite nici bogatele Si puternicele mijloace cu cari operau
Ceco-slovacii la organizarea voluntarilor. Guvernul tarist insus
le inlesnea aceasta organizare. Pe cand prizonierii roma.'ni au
fast avizati aproape exclusiv la propriile for mijloace, la con-
$tiinta si insufletirea lor. Chiar guvernul roman numai foarte
tarziu a venit in ajutorul hotararii for de a-si da tributul de
jertfa pentru unitatea nationals.
Alaturi de aceste cloud organizatii militare. mai fiinteaig
in Rusia organizatiile poloneze $i jugoslave. Polonezii, at caror
numar intrecea pand bine de curand St pe acela al ceco-slova-
eilor, mai ales ca ei 15i organizau unitatile nationale nu numai
din prizonieri, dar 51 din sanul ostasilor din Po Ionia ruseasca si
din numeroasele colonii aflatoare in Rusia si Siberia, sunt as-
tazi in plind reorganizare. Punctul for de concentrare este ora-
sul Ufa. El va trece mai tarziu la Novo-Nicolaevsk.
Sarbii din vechea Serbie deli au inceput sa se organizeze
inca la inceputul razboiului si deli au avut tot concursul auto-
ritatilor ruse, ei Hind rasfatatii de totdeauna ai Rusiei, n'au ear-
venit sa organizeze decat trei brigazi, cu un efectiv de 15.000
oameni, dintr'un numar de circa 200.000 de prizonieri. Dona din
aceste brigazi s'au luptat pe frontul Dobrogean, dand act un
stralucit concurs armatei romane.
Detasamentul alcatuit din resturile diviziei dobrogene, ina-
-poiate in Rusia dupa armistitiul intervenit pe frontul roman, a
pribegit multa vreme prin Ucraina si Rusia, a participat nu de
-mult la luptele contra bolsevicilor, la Kazan, unde si-a pierdut
pe viteazul sau comandant, maiorul Blagotici. Franturile lui se
gasesc acum la Celiabinsk. Din ele si din prizonierii sarbi afla-
tori in aceste parti, capitanul Pavkovici se sileste sa organizeze
regimen tul M aiorul Blagotici".
Croatii si Slovenii se organizeaza intr'un regiment aparte,
avand resedinta la Tomsk.
Lituanienii $i Letonii, cari ravnesc si ei sa-si creleze tari
libere, incearca asemenea sä se organizeze, atatia cati sunt, in
-unifati voluntare.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.

August-Septemvrie 1918.

In slujba adeva. rata.


Paznicii ordinal. Ajufoare din lard. In inspeclie. Consecinle fatale.

Daca transiberianul a fost curatat de armata bolsevica,


asta nu inseamna ca ea nu mai exists. Grosul acesteia s'a ri-
sipit in satele $i padurile din imprejurimi, din cari rosii ies a--
deseori la lumina $i ataca transporturile de pe linia ferata on
incearca sa rupa legatura dintre armatele dela front si acelea
dinauntru. Muncitorimea dela orase si chiar taranii, tematori
ca li se vor lua pamanturile confiscate dela marii proprietari,
continua sä secundeze si sa ajute cu toate mijloacele pe acesti
,partizani" ai bolsevicilor, cari au remit sä creieze in spatele
frontului de pe Volga un front cu mult mai primejdios, caci el
se intinde pe o distanta uriase. Nu se vede, dar e pretutindeni
$i in orice moment poate produce ravagii in noua ordine de,
lucruri din Siberia.
Numarul voluntarilor romani creste mereu. Impartiti pe
companii si batalioane, fac instructie de zor, se prevad cu arme
si echipamente pentru ca sä fie gata cat mai degraba si sa poata
face oricand fats scopului pentru care s'au adunat.
Paznicii ordinei.
Desi nu inteleg sä se amestece in afacerile interne ale
Rusiei, fapt pe care l'au accentuat de acord cu tati aliatii lor,
www.dacoromanica.ro
151

totusi ei sunt datori sit is toate masurile de aparare $i de pro-


tejare mai ales a transiberianului.
Astfel voluntarii nostri dela Kinel, -recrutati -de propagan-
di$tii aflatori in Rusia si organizati acum intr'un batalion, sunt
postati pe calea ferata pant aproape de Ufa, Cu misiunea de a
o ptzi $i de a respinge incursiunile partizanilor bolsevici. Un
atac mai puternic al acestora in apropiere de Ufa si care reu-
$ise sa rupt pe o portiune destul de intinst a caii ferate lega-
tura dintre frontul de pe Volga si trupele dintuntru, producand
spaima in randurile anti-bolsevicilor, este dupt o zi de lupta,
respins de voluntari in unire cu un detasament ceco-slovac si
legatura reftcuta. Mici unitati de ostasi romani sunt in acela$
timp trimise in urmarirea bandelor rosii ce se semnaleaza in
padurile $i satele din imprejurimi, pe cari desarmandu-le, le pun
in neputinta de a mai turbura comunicatia pe calea ferata.
In Celiabinsk, resedinta corpului, trupa cea mai puternica
$i cea mai de incredere devine in curand armata de voluntari
romani. Freptat iau in stdpanirea si paza for aproape intreg
orasul. El pazesc foate intreprinderile de seams din ora$: Fa-
brica de otel, depozitul militar Nikolsk, administratia financiara,
elevatorul, gara, podurile de cale Jerald, cladirile publice mai
importante, campul de prizonieri, etc. La portile edificiului, in
care e instalat statul major rus, sunt sentinele romane. Coman-
dantii unitatifor ruse in formatie solicits asemenea paza volun-
tarilor romani. Instructia recrutilor rusi se face cu asistenta si
sub supravegherea ostasilor nostri. Strazile orasului sunt ziva
si noaptea traversate de patrule de voluntari romani, asigurand
linistea cetatenilor $i circulatia pasnica a afacerilor.
Dact garnizoana Celiabinskului nu apartine Inca volun-
tarilor romani cari reprezinta aci adevarata forts militant, a-
ceasta se datoreste faptului ca aci este instalat comandamentul
suprem al ostirilor nationale. Legaturile corpului nostru cu ge-
neralul Syrovi, comandantul acestor armate si cu generalul
Diteriks, seful statului major, sunt din cele mai excelente.

Ajutoare din Cara.


Fats de numarul mare de voluntari cari aflueaza zi de zi
sere resedinta corpului, numarul ofiterilor e suptriltor de redus.
www.dacoromanica.ro
152

Din fericire, situatia se imbunatateste in curand si din acest


Punct de vedere. La corpul nostru apar intr'o build zi cativa
musafiri de elita. Sunt tinerii ofiteri Elie Bufnea, loan Centea,
Hie Jana, Augustin Sclesiu, Axente Cojocaru si Laurentiu Te-
glaru. Ei au facut parte din Corpul prim de voluntari ardeleni.
Dupa pacea dela Bucuresti afland ca aci in Siberia s'a ridicat o
noua armata de voluntari transilv'aneni, hotarita.' sä continue lup-
ta pentru idealul national, impinsi de neastamparul for tineresc,
manati de flacara acelei sfinte credinte, care continua sä arda
in sufletul tor, ei au pornit acum aproape doua luni de zile dela
Iasi, au trecut hotarul Moldovei si patrunzand in Rusia au stra-
batut intinsul nesfarsit al stepelor, luptand cu cele mai cumplite
mizerii, strecurandu-se la inceput printre armatele austro-ger-
mane d!rt Ucraina si apoi printre garzile rosii si printre fron-
turile holsevice si anti-bolsevice, pans cand steaua sfanta si
plind de stralucire, dupa care se calauzeau, i-a adus la locul
cautat.
Voluntarii ii primesc cu mare insufletire, ii admird pentru
abnegatia supraomeneasca, cu care acesti drumeti au stiut sa in-
dure si sa infranga un nesfarsit de lung calvar, pentru a atinge
culmile idealului sere care au nazuit. Ei le asculta povestea
drumului facut cu respiratia inabusita. Nici ()data nu vor uita
frumoasa for pilda de idealism, de hotarire si sacrificiu. Poate
-candva aceasta poveste va fi cuprinsa inter) carte. Ea va fi una
din cele mai interesante.
Astazi acest tineri entuziasti sunt membrii ai Corpului al
II-lea de voluntari si sufletul for tineresc ca 51 inalta for con-
stiinta sunt deopotriva chezasii pretioase de buns inchegare a
Corpului si de izbanda a misiunei pentru care acesta se organi-
zeaza.

In inspectie
Intr'un drum de cercetare a modului cum se organizeaza
-si mai ales a felului cum voluntarii inteleg sä-si faca datoria,
ii gasim pe o bung parte a transiberianului facandu-si slujba cu
o intelegere care nu lass nimic de dorit.
Ne create sufletul cand in garile rusesti gasim stapanind
uniformele romanesti si dealungul unei bune portiuni a liniei fe-
rate pe bravul voluntar supraveghind cu indaratnicie si prein-

www.dacoromanica.ro
153

tampinand cu hotarire orice incercari de turburare a liberei


comunicatii.
Este pentu not acest fapt un titlu de satisfactie cu atat mai
justificat cu cat o serie intreaga de fenomene cari se produc de
la o zi Ia alta pe cele cloud fronturi extern si intern, in
muse $i la tail, dau mult de gandit. Legaturile muncitorimii cu
tovara$ii" rosii, turburarea taranimii, anarhia sufleteasca care
bantue pretutindeni, continuile rivalitati intre diferitele curente,
partide, grupari, clanuri ce nu vor cu nici un chip sa renunte la
integralitatea programeler $i Ia aspiratiile de exclusive stapa-
nire, slabesc treptat avantul, cu care cei dornici de libertate au
inceput lupta Impotriva dictaturii ro$ii, $i strecoara microbul
indoielii in randurile armatelor nationale.
Consecinte fatale.
Rezultatele acestor triste stari de lucruri nu intarziara sä
se produce. Kazanul, cetatea liberate nu de mult de sub teroa-
rea bolsevica, cade in mainile noului Ivan eel Groaznic Leiba
Davidov Braunstein. Orasul e dat timp de trei zile $i trei nopti
pe mainile criminalilor esiti din temnite $i ale culilor chinezi,
cari aranjeaza un jaf ce va ramane de pomina. Avioanele so-
vietice urmaresc $i vaneaza de aproape convoiurile nesfarsite de
refugiati batrani, femei si copii, cari fug unde-i duc ochii ca
sa-si salveze viata.
Simbirskul si Stavropolea sunt si ele amenintate sa cada
in mana bol$evicilor. Penza, Kuznetkul, Sazranul au cazut. Sa-
mara e in curs de evacuare. Mamie oral de pe Volga va fi pus
sä infrunte in curand napraznica noapte a sfantulu! Bartolomei,
pe care i-o promit sovieticii.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.

Septenzwie 19IS.

Ploaie de guverne
Duma Siberian& Guvernul Vologodski. Independenla Siberiei. 0:memo!
Uralilor. Guvernul dela Samara. Atamanul Dutov. Guvernul Ciaikovski.
Guvernul a toald Rusia". Programele de guvernameint. Conferinta de stat
dela Ufa. Alegerea Directoriului. IVe tntoarcem fn Siberia.

In Siberia Inca din vara anului trecut 1917 o serie intreaga


de oameni politici au inceput o miscare, imitand pilda a4tor pro-
vincii ale Rusiei de a da acestui vast tinut aziatic o asezare
autonoma,
In luna August a acelui an, un numar important de inte-
iectuali siberieni pretinzandu-se reprezentanti ai democratiei
revolutionare, se adunara la Tomsk si clupa o consfatuire mai
lunga au decis :
1. Convocarea pentru luna Octomvrie a unui congres pan-
siberian ;
2. Convocarea de Indata a unui congres regional.
Acesta din urma se intruni imediat si redacta statutul
Dumei regionale siberigne.
In imprejurarile de atunci neputand sa alba loc o alegere
reglementara, membrii Dumei fura numiti de diverse organizatii
taranesti, muncitoresti si chiar de care organizatiile militare.
Duma trebuia sa se intruneasca la 1 Februarie 1918. Un
ucaz al Consiliului Comisarilor dela Moskova opri insa aceasta

www.dacoromanica.ro
155

intrunire, declarand pe membrii Dumei dusmani ai sovietelor Si


punandu-i in afara de lege. Cu toata aceasta opreliste, cativa
deputati se intrunira clandestin, la Tomsk, in ziva de 26 Ianua-
rie 1918. Intrunirea se sfarsi insa in aceias zi Si rezultatul T11.1
lu decat o scurta declaratie, prin care se arata ea Duma isi ga-
sea justificarea in chiar hotarirea Constituantei panruse, intru-
cat aceasta votase legea de baza privitid instituirea regimului
federal al Republicei democrate ruse. Siberia putea deci, in te-
meiul acestei legi, sa se declare autonoma.
Dupd aceasta intrunire, membrii sfatului dela Tomsk te-
mandu-se de bolsevici, se refugiara in Extremul Orient, uncle
erau hotarati sa -Si continue actiunea pentru realizarea autono-
mies siberiene.
Mai tarziu, dupd rasturnarea guvernultti bolsevic dela
Omsk, in urma actiunei armatelor nationale, membrii Darnel se
intoarsera in capitala Siberiei occidentale. Aci insa ei gasira
un guvern antibolsevic Si deja constituit sub numirea de Comi-
sariat al Siberiei,

Guvernul Vologodski.
Dupa discutii de catva timp, autonomistii reusira sä con-
vinga pe membrii acestui guvern sa -Si dea demisia Si sä con-
stitue impreuna un guvern provizoriu al Siberiei. Acest guvern
fu alcatuit din 6 ministri avand in fruntea for ca presedinte pe
Petre Vologodski, un cunoscut intelectual siberian, neinfeodat
in partide, dar imparta'sind o ideologie destul de avansata de-
mocratica.
In manifestul publicat la 30 Iunio, guvernul spune ca -Si va
da toata silinta sä consolideze Siberia ca parte integranta a re-
publicei ruse Si ca va respecta fara sovaire libertatile publice,
dandu-Si silinta sa impuna tuturor ordinea intemeiata pe o cat
mai larga democratie. Cere totodata concursul tuturor cetate-
nilor fara deosebire de partide, clase Si nationalitate si carora
le e scumpa libertatea Siberiei, intru desavarsirea grelei sale
opere.

www.dacoromanica.ro
156

Independenta Siberiei.
Abia la cateva zile dupa pubilcarea acestui manifest, in 4
Julie, guvernul siberian surprinde lumea cu o declaratie in ade-
var senzationala.
El proclama simplu $i pur independenta Siberiei. Si acea-
sta pentru motivul ca imperiul rus nu mai exists, intrucat o
parte a teritoriilor acestuia e ocupata de Puterile austro-ger-
mane, iar alta de uzurpatorii suveranitatii poporului rus, de bol-
sevici". Drept consecinta a acestui fapt, singur guvernul pro-
vizoriu si Duma provinciala", continua declaratia, vor avea
dreptul sa indrumeze destinele Siberiei si nimeni altcineva nu
va putea reprezenta si angaja aceasta tail".
Dar in aceias declaratie, pentru motive usor de inteies,
guvernul Vologodski adauga ca nu considers Siberia rupta
pentru totdeauna de Rusia". Increzator in renasterea impe-
riului rus` , el e convins ca dupa realizarea acestei tinte su-
preme, cele cloud Constituante, a Rusiei 5i a Siberiei, vor sta-
bill de cornun acord raporturile constitutionale dintre cele doua
tari !"
Granitele Siberiei autonorne se Intind deocamdata numai
pana la Baikal, intrucat in Transbaikalia e stapan faimosul a-
taman Semenov, iar in regiunea Vladivostokului isi disputa su-
prematia cateva formatiuni ministeriale obscure.

Guvernul Ura lilor, Guvernul dela Samara.


Atamanul Dutov, Guvemul Ciaikovski
gi Guvernul a toata Rusia",
Tinutul Uralilor isi are $i el guvernul sau. Acesta e alca-
mit din delegatii tuturor partidelor burgheze si socialiste anti-
bolsevice. In fruntea lui sta.' carturarul Petre lvanov, care detine
5i portofoliul Industriei si Comertului. Resedinta o are la Eca-
terinburg. Raza lui de actiune se intinde numai asupra tinutului
Uralilor. far principalul scop al acestui guvern este refacerea
productiei $i continuarea exploatarii marilor bogatii din ace$ti
munti.
Un al treilea guvern exists la Samara. El e constituit din
membrii socialisti ai Constituantei, refugiati aci din Rusia so-
www.dacoromanica.ro
157

vietica. In fruntea Iui sta cunoscutul social-revolutionar Nicolue


Avksenteiev, fost membru al guvernului Provizoriu dupa revo-
lutie si presedinte al Congresului taranilor.
Nu departe de Samara, la Orenburg, si pe o portie a in,
tinsului finut al Turkestanului, stapaneste atamanul Dutov, co-
mandantul si presedintele Uniunii Cazacilor" din aceste parti.
El isi are si moneda sa, care circula sub numirea banii lui
Dutov". .

Coasta Murmanului isi are $i ea guvernul sau. Ciaikovski,


rezimat pe concursul armatelor aliate debarcate acolo, prezi-
deazA acest guvern.
Un guvern rus mai exists 5i la Peking. El e alcatuit din
cativa rusi de sear* refugiati in capitala Chinei. Isi zice Ou-
vernul a toga Rusia" si are in fruntea sa pe generalul Horvath.

Programele de guvernamint.
In ce priveste programele de guvernamant, aproape toate
aceste guverne se pretind cala'uzite de principii democratice.
Stint aderente ale Constituantei $i fac promisiunea ca dupa in-
laturarea uzurpatorilor suveranitatii nationale" vor preda pu-
terea inaltului asezamant constitutional, singurul in drept sa ho-
tarasca de soarta Rusiei.
De reforma agrard nici unul din aceste guverne nu inte-
lege sa se atinga. Toate recunosc actuala stare de fapt si toate
o lash' in sarcina Constituantei, care va trebui s'o reglementeze
definitiv.
Deasemenea in manifestele pe cari le lanseaza, aceste in-
jghebari guvernamentale, se declara partizane ale proprietatii
si initiativei narticulare, ale societatilor de credit -- controlate
de Stat, ale cooperatiei si colaborarii capitalului strain. In-
treprinderile, uzinele, fabricile, declara ele, vor fi resti-
tuite proprietarilor dela care au fost luate, dar se va introduce
controlul Statului in ce priveste productivitatea si maximul de
beneficii ale acestora. Se va introduce deasemenea monopolul
spirtului.
Privitor la regimul administrativ, guvernele acestea de-
clara in unison ca suet pentru autonomia comunala, judeteana
5i regionals, dand cetatenilor de ambe sexe libertatea de a-si
www.dacoromanica.ro
158

alege pe reprezentantii for la comuna, judet si in Duma pro-


vinciala (Siberia, Urali!) cu vot universal, direct, egal si secret.
Si in fine declaratiunile acestor vremelnice formatiuni mi-
nisteriale in sa asigure pe alogeni de dragostea si solicitudinea
lor, fara insa a se avanta pe taramul demagogic adoptat in a-
eeasta privints6 de sovietici.
Este, socot, de prison sa mai aratam ca aceste guverne isi
etaleaza cu toate ocaziile devotamentul for fata de aliati, cad
doar pe concursul acestora isi reazima existenta !

www.dacoromanica.ro
Conferinta de stat dela Ufa.
Infrangerea armatelor nationale pe frontul de pe Volga,
caderea Kazanului si cumplitele patimiri ale refugiatilor, eva-
cuarea Simbirskului, a Stavropolei, Sazranului, agonia Sama-
rei, intensificarea atacurilor de Care bandele rosii pe frontul
intern, indrazneala tot mai accentuate ca si inmultirea acestora
fae numeroasele guverne din Rusia 5i Siberia sa inteleaga ca
fard o strangere a randurilor 5i fare organizarea unei puteri
centrale si crearea unui front unitar de lupta, roadele obtinute
pant acum cu atatea jertfe se vor risipi.
0 conferinta avand aceasta misiune e convocata pe ziva
'de 10 Septemvrie la Ufa.
Participa la ea delegatii tuturor guvernelor in functiune
din Rusia liberate de regimul sovietic, reprezentantii tuturor
partidelor anti-bolsevice s'ai tuturor curentelor si paturilor so-
dale, Lleasemenea delegatii tuturor neamurilor alogene din Ru-
sia, Siberia, Urali si Turkestan.
Conferinta prezidata.' de faimosul Cernov, refugiat si el din
Rusia sovietica, se prelungeste insa la infinit. Rusii sunt lungi
la vorba. Chiar daca ar arde casa deasupra lor, ei trebue sa
spuna tot ce au de spus. Unii sunt pentru o noua alegere a Con-
-stituantei, ea avand sa desemneze Puterea centrala; altii cer
ca Insas conferinta sä aleaga guvernul si acesta sal fie raspun-
zator fate de conferinta, ea urmand sä se mai intruneasca din
Band' in cand pentru a controla activitatea puterii executive.
Cadetii sunt pentru dictatura civila, iar cercurile financiare si
comerciale pledeaza pentru dictatura militara.
Alegerea Directoriului.
Sfatul dela Ufa ameninta sa se termine cu un fiasco, asa
cum s'au mai terminat si alte conferinte de soiul acesta (cea
www.dacoromanica.ro
160

dela Moskova din 15 August 1917 $i cea dela Petrograd din 15


Septemvrie 1917 !), cand din norocire, la 24 Septemvrie, dupa
insistentele supraomenesti depuse de oamenii cu raspundere,
membrii conferintei cad de acord asupra alegerii unui Direc-
toriu, compus din 5 membrii ordinari $i 5 supleanti, ale carui
puteri trebuiau sa se extinda asupra intregului teritoriu scos de
sub regimul bolsevic $i care urma sa fie supus controlului con-
ferintei pang la intrarea in functiune a Constituantei.
Presedinte al Directoriului e numit Nicolae Avksenteiev,
iar membrii Petre Vologodski, presedintele guvernului siberian,
generalul Boldirev, fostul comandant al armatei V imperiale si
alti doi mai putin cunoscuti. Printre cei 5 membrii supleanti fi-
gureaza si generalul Alexeiev, fostul sef al Marelui Cartier ge-
neral Rus.
Generalul Boldirev este desemnat tot de conferinta co-
mandant at armatelor nationale. In ordinul de preluare a co-
mandei supreme, generalul B. elogiaza unitatile de voluntari din
Rusia $i spune cal armata nationals ruse va sti sa lupte pentru
mantuirea Rusiei de uzurpatorii bolsevici si pentru libertatea $i
independenta Ceco-slovaciei, Jugoslaviei, Romaniei si Poloniei.
Dupe alegerea Directoriului $i dupa ce mai afirma Inca
odata ca forma viitoare de stat a Rusiei va fi republica federa-
tive democrata, conferinta se Inchide, urmand sä se reintrunea-
sea la 1 Ianuarie 1919, pentru a controla activitatea Directo-
riului. La inchidere, d-1 Bogdan Pav lu, vice-pre$edintele consi-
liuiui national ceco-slovac $i ata$atul acestuia pe Ikea Puterea
centrals, elogiaza hotarirea conferintei, salute Directoriul in
numele voluntarilor ceco-slovaci, jugoslavi, romani, polonezi,
etc. si-i ureaza izbanda.

Terminand inspectia noastra pe linie $i dupa ce adastam


catva timp la Ufa, asteptand rezultatul Conferintei de Stat, tra-
versrini din nou codrii ingalbeniti de toamna ai [Trainor si re-
intram In cuprinsul infinit at imparatiei siberiene.
Siberia, care-si Intinde spatiul arias pe o treime din con-
tinentul aziatic, avand in linie dreapta dela Urali pans la Ocea-
nul Pacific o intindere de peste 6000 km., jar in latime dela 0-
ceanul Inghetat pans la granitele de sud o intindere de- circa
3000 km., se compune din trei regiuni :
www.dacoromanica.ro
161

1. Siberia Apuseand dintre Urali $i bazinul vestic al rdului


Ob, cu suprafata mai mult Plana ;
2. Siberia Centrala, care se intinde pang dincolo de bazi-
nul Eniseiului. Partea de sud a acestei regiuni e mai mult mun-
toasa.
3. Siberia Orientald, care purcede din bazinul Eniseiului
$i se intinde Wand la Oceanul Pacific. Aceasta regiune e plina
de platouri $i munti.

www.dacoromanica.ro ii
CAPITOLUL VI.

Septemvrie 1918.

Viata §i stapanire
romaneasca In Siberia
Ora e ruse In main! romIlnesti. Gazeta Transilvaniei" in Siberia.
Regimentul Huria. Goarna volUnlarilor.

Nevoia de a stanjeni actiunea bandelor de partizani so-


vietici reclama o mult mai atenta si mai intensa supraveghere
a transiberianului, iar pe alocuri o prompta inabusire a opera-
tiilor acestor bande.
Pentru aceste motive, comandamentul Corpului voluntari-
lor romani hotaraste sa extinda 5i mai mult raza de actiune a
acestuia, trimitand in cele dona orase siberiene: Kurgan 5i Pe-
iropavlovsk cate un detasament de voluntari 5i luand in acelas
timp masuri ca acestia sa faca fata pazei transiberianului pe o
distanta de mai bine de 700 de verste.
Deodata cu trimiterea trupelor voluntare, Comitetul na-
tional roman preia asupra sa 5i supravcgherea administrativa a
acestor orase. El numeste comandant (primal) at Kurganului
pe Lt. Dr. I. Sabo, iar sef al orasului Petropavlovsk pe locot.
Cornel Vaida, investindu-i pe amandoi cu puteri discretional e.
Urbea Kurgan este asezata la o distanta de circa 300 ver-
www.dacoromanica.ro
163

ste de Celiabinsk, pe valea Tobolului din sesul siberian, printre


o nesfarsita ingramadire de movile, zise kurgane, dela cari si-a
iinprumutat numele. Candva in aceste parti, ca in atatea altele
in Rusia, tabere invrajmasite venite unele dela rasarit i altele
dela apus, au lasat aci mormane de cadavre, ale caror oase
odihnesc sub aceste movile_
Kurganul este astdzi un oras mare si destul de aratos.
Populatia lui numard peste 40.000 de suflete. Bastinasii de alta-
data s'au confundat in intregime cu colonistii rusi. Certele pe
chestiuni de rasa si religie au amutit. Pand la revolutia bolse-
vica locuitorii Kurganului se indeletniceau in cea mai mare
parte cu o industrie aducatoare de frumoase venituri: fabrica-
ea untului pe care vagoane speciale (lednice = frigorifere) it
transportau in orasele de peste Urali.
Cu isbucnirea revolutiei bolsevice, provocatorii acesteia
'au fost subit cuprinsi de instinctele fioroase ale celor cari zac
sub movilele din jurul orasului. Pacinica populatie 1111-Si mai
putea gasi addpost pentru viata mereu amenintata de bandele
insalbdtecite.
Dupa rasturnarea sovietului local de catre armatele ra-
tionale a urmat o perioada de liniste. Dela o vreme incoace
insa orasul a fost din nou invadat de fiarele bipede, catva timp
refugiate in stcpc si prin paduri si biata populatie a incaput ia-
1 asi pe mana Larbarelor for instincte. Si cum actiunea acestora
DU se opreste numai intre granitele orasului, ci tinde sa pri-
mejduiasca transiberianul insus 5i baza de operatii a armatelor
rationale, asezarea detasamentului de voluntari in aceasta parte
ca 5i preluarea conducerii orasului de cdtre comandamentul ro-
man, se impune de urgenta.
Dela asezarea detasamentului roman, intregit in scurta
vreme la un batalion, comandat de lt. G. Bogdan, linistea s'a
instapanit din nou in aceasta regiune. Partizanii rosii hoinaresc
iaras prin stepa si padurile departate, pastrand o respectabila
distanta de ostasii cari nu stiu de gluma.
Cu ocazia unei inspectii la fata locului, comandantul bri-
gazii ruse in formatie ne spune ca.' daca Rusia ar dispune nu-
mai de doua divizii romanesti, acestea ar valora mai mult de-
cat douazeci de divizii ruse $i regimul bolsevic ar apartine deja
istoriei".
www.dacoromanica.ro
164

Aceasta opinie inlocueste desigur once alte amanunte in


legatura cu felul cum voluntarii noStri Stiu sal-si faca datoria.
Atatia pacinici cetateni ai Kurganului si imprejurimilor lui le
datoresc viata 5i atatia oameni staruitori in a introna $i aci or-
dinea le stint datori cu recunostina !....

www.dacoromanica.ro
Gazeta Transilvaniei in Siberia.
Disparuta sau incaputa acasa pe maini nelegiuite, Gazeta
Transilvaniei" -reapare redactata la Celiabinsk si tiparita inteo
tipografie ceco-slovaca la Ecaterinburg, ca monitor 51 organ de
propaganda al voluntarilor roman! din Siberia.
Sub titlul de mai sus iata cum isi anunta venerabilul or-
gan national reaparitia pe indepartatul pamant al Siberiei :
Cui i-ar fi putut trece vreodata grin and acest lucru ?
Cine ar fi putut banui ca aceasta gazeta se va ridica candva din
tintirimul ardelean ca sa apara pe pamantul Rusiei?! Care ochi
de Roman i5i poate stapani lacrimile, vazandu-se dintr'odata in
Etta acestei icoane desprinsa din pamantul nostru ?
Vreme de 79 de ani ea a fost lumina casutelor noastre
din Ardeal si izvorul tariei si al nadejdilor noastre. Urmaritil
mereu de ochiul neadormit at jandarmilor si procurorilor un-
guri, ea nu s'a clatinat nici o clipa in cursul indelungatei sale
vieti. Pe trupul ei n'a suferit nici o pata. A fost cinstita si dreapta
ca insus sufletul neamului nostru. Cei care au scris-o s'au lasat
mai degraba batjocuriti 51 inchisi in temnitele unguresti, dar
din credintele for nici o slova n'au cedat.
Acum ea reapare in Celiabinsk ! .

Acasa pregatise si a luat o clipa parte la praznicul cel


mare at slobozirii Ardealului nostru. Vreme de sase saptamani
Si-a trait cea mai frumoasa perioada din viata ei.
In Luna lui Septemvrie 1916 armata romana a fost silica
sa se retraga din Ardeal. Vremea desrobirii desavarsite nu so-
sise Inca. Soanta mai trimetea Inca o incercare, cea din urma,
dar si cea mai grea asupra neamului nostru. Era rastignirea
pe Cruce, care sfar5ea drumul greu 5i incarcat de aspre sufe-
rinte at Golgotei acestui neam nenorocit.Si odata cu el a fost
www.dacoromanica.ro
166

tastignita si inmormantata si Gazeta Transilvaniei". Lumina


desprinsa din sufletul poporului nostru, tovaras credincios al
putinelor bucurii si al multelor lui suferinte, ea trebuia sa im-
partaseasca aceias soarta !
,,...Dreptatea nu moare nici odata, macar de ar fi silita sa
urce o suta de Golgote $i de ar fi de o suta de on rastignita...
....Cine ar fi crezut ca Ardealul nostru, prefacut in tinti-
rim, va invia intr'un colt Indepartat al Rusiei? Caci Corpul vo-
luntarilor romani de-aci e Ardealul insus. Nu Ardealul lacri-
milor si al bocetelor, ci Ardealul nadejdilor noastre !
,,...Lumina din lumina, suflet din sufletul neamului nostru,
Gazeta Transilvaniei", care acasa a stat neclintita si a im-
partasit cu credinta suferinta acestui neam, trebue sa fie ala-
turea de el si in mijlocul bucuriei lui.
Acasa a fost amvon, de pe care s'a predicat 79 de ani;
aici e steag, sub flamura caruia se a duna batalioanele, urmase
ale legiunilor romane...
...Patruns de o fireasca emotie, en care am fost ultimul
conducator al acestei gazete, ma plec in fata voluntarilor cari
i-au dat putinta sa reapara aci. Iar cat pentru viitorul ei, nu
mai am decat e singura dorinta: sa fie dusa acasa pe baionetele
eroilor nostri....".
Regimentul Horia.
Din numarul suficient de unitati, comandamentul volunta-
rilor romani hotaraste infiintarea primului regiment de volun-
tart transilvaneni, banateni si bucovineni in Siberia. El se va
numi regimentul Horia. Steagul lui va purta chipul martirului
sfaramat pe roata dela Alba-lulia. Nici un alt nume n'ar putea
siinboliza mai bine rostul acestui regiment de plugari si carturari
ardeleni, ca numele acestui nemuritor mucenic al Ardealului.
Voluntarii serbeaza cu deosebita insufletire constituirea lui.
far Gazeta Transilvaniei" scrie cu acest prilej, printre al-
tele, urmatoarele :
Cel dintai regiment al Corpului voluntarilor romani ce
se organizeaza aci in Siberia, poarta numele marelui nostru
mucenic lioria. El e chemat sa razbune pierzarea miseleasca a
acestui nevinovat si sa rasplateasca pe calaii imparatesti dupa
meritul faptelor lor...
www.dacoromanica.ro
167

Voi soldati voluntari ai regimentului «I loria > fiti mandri!


Pe steagul vostru purtati chipul acestui martir al ueamului.
Ochii lui sunt atintiti asupra voastra. Coborati in N of marele si
viteazul lui suflet, ca sa puteti sa va ridicati fiecare pana la
inaltimea Frunza gorunului, sub care graiul lui a vestit
dorinta mincinoasa a imparatului, freamata agitata. Si acest
freamat, in care geme insusi sufletul lui Horia, nu se va potoli
decat atunci cand imparatia minciunii se va prabusi cu imparat
cu tot !..."
Goarna volantarilor.
Incurajat de succesele armatelor rosii, Celiabinskul este
si el in agitatie. Si cum cazarma din Aziatskaia ulita No. 4
e cea mai puternica cetate din oral, bolsevicii incearca sa za-
paceasca capul voluntarilor. Serviciul de informatii al Corpului
in frunte cu subl. N. 'Popeia, e pus Irma repede la curent cu a-
ceste manopere. Voluntarii constienti de menirea for si intele-
gand ca inalta for misiune nu si-o pot realiza decat mentinand
cea mai perfecta disciplina, ordine si dragoste pentru steagul,
caruia i-au jurat credinta, resping dela inceput toate tentativele
cari urmaresc desmembrarea si slabirea lor. Cetatea din Aziat-
skaia ulita, ocupata de voluntarii Ardealului, ramane inexpug-
nabild. Ei au facut din ea adapostul solid al idealului national.
Sovieticii vazand ca prin persuasiuni Ml-Si pot ajunge sco-
pul, tree la amenintari. Fi se pregatesc sa atace cazarma Kuz-
netov. Comandamentul nostru e insa la datorie. Portile $i im-
prejmuirile cazarmei sunt pazite ziva $i noaptea de voluntari
armati. Cateva mitraliere sunt gata pentru a fi puse in once
moment in functiune. Ofiterii dorm 5i ei in cazarma. Strazile
orasuliii stint strabatute fara intrerupere de patrulele volunta-
Hon
Goarna corpului despica in fiecare seara vazduhul $i ecou-
rile ei patrund pana departe in adancurile intunecoase ale ste-
pei siberiene, de dincolo de apele Miasului. Glasul ei pare insalsi
strigarea credintei care insufleteste unanimitatea voluntarilor.
Si cand in zori de zi aceias goarna Isi revarsa eunetele ei
de arama peste orasul Inca adormit, ea vrea parca sa spuna :
Voluntarii roman' sunt aci, vecinic treji, ei stint nemuritori ca
glasul meu 51 ca credinta care-i uneste !"

www.dacoromanica.ro
CAPI1 OLUL VII.

Septemvrie-Octomvrie 1918.

?lazuli* pentru infaptuirea telului suprem.

Adreso altre Directorlu. Corpului diplomatic din Vladivostok. COtre


profesorul Masaryk. Apel la ziarele roman din America. De vorb6 cu Sir
Eliot. Romartii fn presa rasa. Doud rospunsuri. N. Avksenteiev p1 volun-
tarii. Prietenia ceco-romana. Ctintecul §i focal de acasd. Y. M. C. A. Ade-
varalii misionari.

Comitetul national roman tine sa afirme fata de toata lu-


mea hotararea Romani lor de a lupta pana la capat pentru de-
savar$irea idealului for national. El adreseaza Directoriului ales
in conferinta dela Ufa urmatoarea telegrams :
Comitetul National Roman, organul suprem politic 5i exe-
cutiv al Corpului voluntarilor romani transilvaneni, banateni si
bucovineni, saluta cu caldura Directoriul, organul chemat se
refaca Rusia. Voluntarii romani vor fi bucurosi de a lupta pentru
libertate alaturi de soldatii rusi impotriva Puterilor centrale...".

Corpului diplomatic din Vladivostok.


tar dupe ce legatura telegrafica se restabileste cu Vladi-
vostokul, organul conducator al voluntarilor adreseaza corpu-
lui diplomatic de acolo, prin posta Corpului ceco-slovac, acea-
sta telegrams :
Romanii transilvaneni, bana'teni si bucovineni, aflatori in
www.dacoromanica.ro
169

Rusia, avand vointa ferma de a lupta pentru desrobirea provin-


chlor romanesti Transilvania, Bucovina, Banatul $i Mara-
muresul din imperiul Austro-Ungar si pentru alipirea for la
Romania liberil, au constituit un comitet national roman, cu re-
sedinta in Celiabinsk. Acest comitet a luat toate masurile pen-.
tru a injgheba cu concursul Ceco-slovacilor, de cari Romanii
cunt legati prin comunitatea unui ideal national, un corp de vo-
luntari recrutati printre prizonierii romani aflatori in Rusia si
originari din Transilvania, Banat si Bucovina. Voluntarii vor fi
mandri de a lupta pe frontul rus renascut, cot la cot cu bravele
armate aliate, contra Puterilor centrale, pentru libertatea si
dieptatea natiunilor oprimate. Neclintita ne este speranta ca ma-
rii aliati apreciind sacrificiile poporului roman pentru cauza co-
muna, nu vor ezita de a recunoaste idealul nostru national. 0
abandouare a natiunilor din Austro-Ungaria sub jugul acesteia,
ar insemna perpetuarea starilor de nesiguranta si turburare a
pacii europene. Mentinuta in formatiunea ei actuala, Austro-
Ungaria va continua sa serveasca materialul uman pentru raz-
boaiele viitoare provocate de ambitiile germane. State le natio-
nale libere cari se vor forma pe ruinele imparatiei habsburgice,
legate printr'o stransa alianta, fireasca si puternica, vor fi o ga-
rantie impotriva acestor ambitii si un neclintit suport pentru
pacea generala....".

Catre profesorul Masaryk.


Gratie staruintelor profesorului Masaryk, secundat de cei
doi ilustri adjutanti ai sai, Eduard Benes si generalul Stefanik,
aliatii au recunoscut idealul ceco-slovac, iar armatele cehesti au
fost asemenea recuiioscute ca armate nationale ale Statului ce-
coslovac, a cauri traducere in fapt este numai o chestie de timp.
Cunoscand ideile cari calauzesc in lupta neobosita ce duce,
Comitetul national roman expediaza distinsului profesor Ma-
saryk urma'toarea adresa in Whasington :
Romanii originari din Transilvania, Banat 5i Bucovina a-
flatori in Rusia, constituiti cu ajutorul fratesc al Ceco-slova-
cilor inteun corp de voluntari, pentru a continua lupta alaturi
de aliati impotriva Puterilor centrale, cunoscand prestigiul
D-voastra, va rugam ca pe un vechiu si mare prieten al popo-
rului roman, de a depune toate staruintele pe langa aliati, ca ei
www.dacoromanica.ro
170

sa i ecunoasca dreptul de autodeterminare al tuturor popoare-


lor din Austro-Ungaria. Poporul roman a facut in cursul aces-
tui razboi, casi aliatii sal, sacrificii uriase pentru libertatea u-
mana cari, speram, nu sunt uitate. Daca natiunile aliate vor sa
fie si sa traiasca libere, poporul roman vrea asemenea sa fie
liber. Drept aceia avem ferma nadejde ca lozinca D-voastra :
suprimarea Austro-Ungariei ca stat, va fi ascultata de aliati si
considerate ca o profunda necesitate pentru echilibrul si pacea
generals. Pentru tot ce ati facut in folosul poporului roman, el
va e recunoscator. Pentru tot ce veti mai face spre binele lui,
el nu va va uita niciodata !"
Apel la ziarele romane din America.
Si pentru ca multi lume crede ca de tinuta Americei de-
paide in build parte soarta popoarelor din Austro-Ungaria, ru-
gam prin acelas serviciu telegrafic al corpului ceco-slovac, zia-
rele romanesti America" si Romanul" din Cleveland sa face
cunoscuta organizatia noastra si sa insiste din toate puterile pen-
tru recunoasterea integrala a idealului nostru national, scopul
suprem al voluntarilor din Siberia.
Tot in acest sens ii scriem si prietenului nostru Vasile
Stoica, aflator in America, un entuziast si devotat aderent si
sprijinitor al voluntarilor.
De vorba cu Sir Eliot.
Reprezentantii voluntarilor romani, i'ntr'o conversatie, pe
care o au cu Sir Eliot, trimisul Angliei, au satisfactia sa con-
state ca acesta cunoaste jertfele facute de poporul roman in
cursul razboiului si ca e bucuros de organizatia voluntarilor ro-
mani, pe care promite ca o va face cunoscuta fara intarziere
guvernului sau, staruind pe langa acesta ca sa imbratiseze cu
toat5 caldura cauza idealului national al Romani lor. Invite in
acelas timp pe reprezentantii cehi cari intamplator sunt prezenti
la aceasta conversatie, sa afirme si ei in toate partile si fate
de toata lumea, existenta si independenta organizatiei roma-
nesti, cad atunci cand aliatii vor vedea ca toate natiile Austro-
Ungariei vor desmembrarea acesteia, vor putea fi mai usor cas-
tigati pentru revendicarile neamurilor slave si latine din Austro-
Ungaria.
www.dacoromanica.ro
171

Romanii in presa rusi.


Si pentru ca lumea de aci, ca $i cea din alte parti sa nu
creada ca voluntarii romani ar putea fi niscai mercenaii in slujba
nu stiu cui $i pentru scopuri neldmurite, reprezentantii volunta-
rilor publica in presa rush' cateva articole, in care fac pe scurt
cunoscuta istoria poporului roman, geografia tarii romanesti 5i
a altor tinuturi locuite de el, aspiratiile acestui neam latin, cu
foarte multe insusiri slave, jertfele facute de el in cursul raz-
boiului $i idealul la care e indreptatit. Voluntarii, dupa lamuri-
rile acestor articole, sunt reprezentantii firesti ai unui neam,
mare nu numai ca numar, dar mai ales prin calitatile lui morale
Si ostasesti, de cari a dat cu prisosinta dovada in cursul yea-
curilor.
Articolele ataca si chestiunea Basarabiei. Ele lamuresc
dreptul Romani lor asupra acestei provincii $i atrag atentiunea
,.norodnicilor" ca democratia for va fi supusa la o grea proba
in momentul cand ei vor refuza sa recunoasca dreptul de auto-
determinare al unei provincii care a fost si*a ramas romaneasca.
In acest caz si Directoriul si loata lumea va trebui sa inteleaga
ca voluntarii romani nu se vor simti deloc indemnati ca sa dea
concursul for unor oameni cari le refuza recunoasterea integri-
tatii idealului national si cari ar da astfel dovada ea nu se deo-
sibesc intru nimic de imperialistii de altadatd.

Dalai raspunsuri.
Directoriul, mutat intre timp dela Ufa la Omsk, ne ras-
punde la adresa noastra urmatoarele :
Directoriul trimite calduroase multumiri Comitetului na-
tional roman in Rusia pentru salutul sau si-si exprima cu pu-
tere credinta ca poporul roman si rus, legate printr'o prietenie
straveche, luptand cot la cot, i5i vor tealiza deodata idealurile
comune 5i vor imparti bucuria triumfului asupra dusmanului
comun".
Iar cu ceva mai inainte guvernul Uralilor prin presedin-
tele sau P. Ivanov ne raspunde astfel :
Ouvernul Uralilor va multumeste calduros pentru salutul
Dv. cordial Si impartaseste increderea Dv. in afirmarea si con-
solidarea prieteniei dintre poporul rus Si cel roman".
www.dacoromanica.ro
172

N. Avksenteiev *i voluntarii.
Nicolae Avksenteiev, presedintele Directoriului, e mereu pe
drumuri. El vrea sa cunoasca si sa incurajeze pe toti. La Pe-
tropavlovsk trece in revista batalioanele romanesti. Impresio-
nat de tinuta ostaseasca si demna a acestora si informat de toate
marile servicii, pe cari le-au adus si le aduc Romanii cauzei li-
bertatii ruse, el le adreseaza tin cuvant plin de insufletire, pe
care it incheie astfel :
,,...Va ramanea neuitata pentru not prezenta voluntarilor
tomani in Rusia si nu vom neglija sa ne amintim ca reinvierea
noastra se leaga in mod puternic si de concursul ce ne-au dat
acesti voluntari. Recunostinta noastra va fi vecinica si Romanii
vor putea conta oricand pe democratia rusa pentru desavarsi-
rca aspiratiilor for rationale... ".

Prietenia Ceho-Romans.
Recuncasterea Consiliului national ceco-slovac ca organ
.tiprem politic si executiv, precum si recunoasterea oficiala a
armatelor voluntare ceco-slovace de catre toti aliatii ca armata
nationals a poporului ceco-slovac este serbata cu mare insu-
fletire de catre prietenii nostri.
Din acest prilej presedintele Comitetului national roman
adreseaza Consiliului national ceco-slovac, sectia rusa, urma-
toarea adresa telegrafica :
Luand curiostinta de recunoasterea Consiliului national
ceco-slovac de catre toti aliatii, ca organ suprem politic si exe-
cutiv al poporului ceco-slovac si al armatei ceco-slovace ca ar-
mata nationals si aliata, ne permitem sä va adresam in numele
Comitetului national roman in Rusia si al Corpului voluntarilor
romani sincerele noastre felicitari. Succesele Dv. ne bucura
deopotriva. Ele stint intaiul si puternicul pas inainte pentru des-
memtrarea Austro-Ungariei. Lupta noastra comuna va desa-
varsi acest lel".
Comitetul national cecoslovac ne da acest raspuns :
In numele poporului cecoslovac in Rusia va aducem sin-
cerele noastre multumiri pentru felicitarile transmise. Accen-
tuam ea succesele obtinute le consideram ca succese comune
ale popoarelor slave si romane, cari au suferit pang acum im-
www.dacoromanica.ro
173

preuna jugul austro-ungar, deoarece aceste succese caracteri-


zeaza cum nu se poate mai bine starea faptica a monarhiei dua-
liste, care de mult refuza popoarelor sale oprimate dreptul la
independenta. Nu incape indoialS ca partea leului in succesele
noastre politice trebue atrbuita actiunei armatelor noastre pe
fronturile aliate. Iata pentru ce ne bucuram not cand suntem a-
sigurati de vointa Dv. nestramutata de a organiza armata Dv.
Convinsi adanc ca tanara Dv. armata formata in majoritate din
supu5i austro-ungari, dintre cafi multi s'au acoperit deja de
glorie nemuritoare in Walla dela Marasesti, luptand in ran-
durile armatei romane, in curand va lupta umar la umar cu ar-
matele noastre, contra dusmanului comun, dorim poporului
roman setos de libertate grabnica indeplinire a idealurilor sale
scumpe. Vecinic tare fie prietenia celor cloud popoare care s'au
cunoscut in nenorocire. Na zdar !

Y. M. C. A.
Dela o vreme apar in regiunea liberata de stapanii ea bol-
sevica misionarii Asociatiei tinerilor crestini, sectia americana
(Y. M. C. A.). Ei stau cu entuziasm la dispozitia organizatiilor
de voluntari si armatei populare. Trenurile for ambulante ve-
nite dela Vladivostok sunt incarcate cu provizii si manufactura
din belsug. Sectia dela Celiabinsk infiinteaza in cazarma noa-
stra o cantina, pe care o aprovizioneaza cu tot soiul de colo-
niale, pe cari le vinde voluntarilor cu preturi foarte reduse. Sala
do lectura e aprovizionata de aceasta asociatie cu numeroase re-
viste cuprinzand ilustratii din razboi $i infdtisand in chipuri su-
gestive tragicul universalei incaerari. Deasemenea aranjeaza si
un cinematograf. Feciorii romani au astfel prilejul sa-si odih-
neasca trupul trudit de sfortarile si campaniile de zile si sapta-
mani in fata panzelor vii ale unui cinematograf variat.
Dela un timp insa supravegherea noastra asupra acestui
cinematograf ca si asupra brosurilor de propaganda ce dsitribue
Asociatia americana, trebuie sa devina mai severa, deoarece
membrii ei par a fi deopotriva prieteni cu bolsevicii, ca Si cu vo-
luntarii.

www.dacoromanica.ro
174

AdevAratii misionari
Dar cea mai buna propaganda ni-a fac totu$ ai nostri. Prin
ei Corpul voluntarilor romant capata consistenta $i telul lui se
afirma stralucind nu numai in lumea de aci, dar $i peste hota-
rele ei cu frumusetea unei aureole, pe care nimic nu o poate
egala.
Intr'o dimineata rece de toamna, cand razele de soare
sunt nevoite sä dea brumei, ce impanze$te atmosfera, o build
parte din belsugul aurului lor, trei tineri cu fetele supte de obo-
seal6 si ochii mistuiti de flacara frigurilor, se infatiseazil in fata
noastra. Trupul for infasurat in costume de panza pe jurnatate
zdrentuite, tremura de frig. Sunt ofiterii voluntari D. Baleanu,
Octavian Moga si S. Ghisa. Ei au plecat de cateva luni de zile
dela Iasi $i strabAtand tot calvarul Rusiei sovietice, unde s'au
dat drept muncitori romani cu destinatie spre America, au a-
juns in sfarsit aci la resedinta Corpului, spre care ii purta ne-
biruita for credinta.
Cata bucurie ne pricinueste sosirea acestor crainici ai ta-
rn, de care ne despart departari uriase 5i cu cats iubire ii pri-
inim, e de prisos sa o mai spunem.

www.dacoromanica.ro
CAPI FOLUL VIII

Octoinvrie 1918.

Declaratiunea de unire a voluntarilor.


Un act istoric.

Celtre popoarele mele P Invierea Ardealului. Gazeta Tran5ilvaniei si


declaralia de unire. Vestirea Unirei. Omaglul voluntarilor cdtre Regele
tuturor Romdnilor. Adresd presedintelui Statelor Unite. Un rdspuns a lul
Wilson. Schimb de telegrame cu guvernul rus. Rdspunsul Frantei. Cuvantul
Consiliului national roman dela Paris.

Armatele nationale de pe pamantul Rusiei sunt electrizate


de vestile cari yin de pe frontul francez.
Ostirile aliate comandate de generalisimul Foch se tidied
in masse din transeiele, in care au veghiat si au luptat patru
ani de zile si se revarsa in valuri cutropitoare peste armatele
cuprinse de panica ale Kaizerului.
Militarismul german e in prabusire. Tara care l'a alirnen-
tat, trozneste din temelii. Germania e cuprinsa de flacarile re-
volutiei.
Secularul adapost al Habsburgilor, dualista monarhie din
Valea Dunarii parae 5i ea din toate incheieturile.
Sclavii, cari gem in campurile de deportare si in umezeala
puscariilor isi scutura lanturile, capetele for se inalta ca sa prin-
za raza de soare, ce strabate mantuitoare in intunerecul mor-
mintelor lor.
Toate natlile Austro-Ungariei ingana cuvantul Dreptatii
si-si pleaca genunchii in fata Libertatii care se apropie. Ele se
www.dacoromanica.ro
176

pregatesc sa franga in bucati catusele cu care au fost legate.


Imparatul Carol al IV-lea cutremurat de spaima si vazand
cu ochii apropierea judecatii din urma, se aseaza la masa de
scris, Inmoaie pana in sudorile de singe ale fruntii sale chinuite
si cu maim tremuranda Incearca, dupa obiceiul stramosesc, sa-si
salveze viata si tronul printr'un Cuvant catre popoarele mele!"
El fagadueste autonomii si fedei atii, promite cerul si pamantul,
soare si stele. Dar ecoul Cuvalitului" sau se izbeste de vuetul
zlasurilor cari striga si proclama sfarsitul Austro-Ungariei. El
se sparge si se risipeste in golul zidurilor inegrite de vreme ale
palatului impel ial.

Invierea Ardealului.
Ardealul se misca si el. Nici-unul din neamurile impard-
tiei habsburgice n'a fost mai chinuit, mai batjocorit si mai cal-
cat in picioare ca poporul roman. Ca si Cehii, ca si Sarbii, Ita-
lienii, Slovacii, etc., nici el nu vrea sa mai creada in minciuna
imparateascd. Ceasul eel mare a sunat si pentru el.
Wilson, arbitrul libertatilor umane, nu si-a spus Inca cu-
N,nntul privitor la Romanii din monarhia habsburgicd. El a fa-
gaduit libertate Alsacienilor, Cecoslovacilor, Italienilor, Croa-
tilor si SloN enilor, dar nu si-a pronuntat Inca mesajul asteptat
de milioanele de Romani.
Cele cinci mil de voluntari, luptatori pe pamantul strain
dintre Volga si Petropavlovsk, se agita. Mintile for suet fra-
mantate de puterea ceasului hotarator. Tot sufletul le e sta-
Panit de imaginea Ardealului. Iar din inimile for se desprinde
puternic si chinuitor ecoul strigdtului de mantuire al maicelor
Inlacramate s'aI copiilor ramasi fard parinti....
Stapani pe Omantul, pe care se gasesc si liberi de a-si
spune cuvantul, voluntarii Siberiei isi dau seama de datoria, la
care ii chiama istoria.
In seara zilei de 16/29 Octomvrie 1918, goarnele ceior trei
garnizoane romanesti din Celiabirisk, Kurgan si Petropavlovsk
isi indreapta chemarea de metal catre fiii Ardealului.
Voluntarii in uniforme de campanie, cu armele la umeri
si dripelele de matase in fruntea lor, se concentreazd in curtile
cazarmilor din cele trei centre ruse, ca sa proclame suprema
vointa, plebiscitul spontan al Ardealului.
www.dacoromanica.ro
-" 1".. T.

Cazarma voluntarilor in Celiabinsk.


(Fabrica Kuznetzov).

0 companie de voluntari In frunte cu aj. de Sublocot. loan Saiu, venind


dela insliuctie. (Celiabinsk).
www.dacoromanica.ro
177

In cazarma dela Celiabinsk, presedintele Comitetului na-


tional roman citeste .i voluntarii aproba cu un adevarat delir
de entuziasm si cu unanime si patrunzatoare urale aceasta

DECLARATIE:
Noi voluntarii romani originari din monarhia Austro-
Ungara, organizati in Corpul Voluntarilor Romani Transilva-
neni $i Bucovineni, cu misiunea de a continua lupta pang la
sfar$it alaturi de armatele aliate impotriva Puterilor Centrale,
drept raspuns la IVianifestul Imparatului Carol, declaram si pro-
clamam toate provinciile romanesti: Transilvania, Banatul, Cri-
$ana, Maramure$ul $i Bucovina din Monarhia austro-ungara
desfacute de catre aceasta imparatie si realipite la regatul fiber
roman, cu care din acest moment ele alcatuesc un Stat unitar,
liber si independent, iar locuitorii acestor provincii se declara
cetateni ai Romaniei Mari.
Aceasta este dorinta $i vointa neclintita a Romani lor de
pretutindeni, sari acasa la ei neputand vorbi liber, Isi afirma
gandul for prin glasul voluntarilor din Rusia, Italia, Franta si
America.
Marii nostri aliati au recunoscut in momentul intrarii Ro-
maniei in razboi idealul politic al Romani lor. Pacea Romaniei
n'a fost deck o fatala $i dureroasa suspendare de arme. Actul
dela Bucure$ti incheiat cu Puterile Centrale e un produs al silei
i imprejura'rilor vitrege, rezultate din pacea dela Brest.
Aliatii au refuzat sa recunoasca acest act. Angajamentul
for $i-a pastrat deci intreaga taria. Declaratiunea, pe care o fac
voluntarii romani se reazima pe acest angajament ramas in-
treg in picioare. El e valabil nu numai pentru cetatenii regatului
roman, ci si pentru Romanii din Austro-Ungaria. El a fost con-
sfintit prin sangele a sute de mii de ostasi romani, printre cari
numerosi flacai transilvaneni $i bucovineni cazuti pe campul de
onoare pentru idealul for $i pentru cauza aliatilor.
Neclintita e convingerea noastra ca marile Puteri aliate,
cari au recunoscut independenta Cecoslovacilor si revendicarile
nationale ale Iugoslavilor, vor da aprobarea for si Declaratiei
noastre, pentru ca in sfarsit sa dispara din Europa vulcanul me-
reu in fierbere: Austro-Ungaria, furnizoare de material uman
www.dacoromanica.ro 12
178

pentru Germania si reazimul de totdeauna al militarismului pru-


sac. Aliatii biruitori vor desavarsi astfel opera Dreptatii prin
intemeierea pe ruinele batranei imparatii habsburgice a unor
state nationale libere, cari prin leaturile de alianta ce von face,
vor putea alcatui un puternic dig de rezistenta impotriva ambi-
tiilor de cucerire ale Germaniei si un suport solid pentru echi-
librul european si pacea generala.
Increzatori in cuvantul dat de aliati in momentul intrarii
for in razboi, repetat mereu si in cursul acestuia, miile de vo-
luntari romndi din Rusia, Italia, Franta si America asteaptd cu
tierabdare acest act de dreptate, pe care si Franta si Anglia si
Italia 5i America sunt datoare sa-I faca in numele Dreptului s'al
Liberfatii umane, pentru care au luptat.
., Traiasca Romania-Mare! Traiasca Regele tuturor Romi-
nilor, Ferdinand I-iul! Traiasca aliatii nostri !"

www.dacoromanica.ro
Vestirea Unirei.
Omagiul voluntarilor care
Regele tuturor Romani lor.

Presedintele Comitetului national roman in Rusia adre-


seaza Majestatii Sale Regelui Ferdinand, la Iasi, urmatoarea
telegrams omagiala :
Mille de romani din Rusia originari din Austro-Ungaria,
organizati in Corp de voluntari, aclama pe dVlajestatea Voastra,
Regele tuturor Romani lor. Ei asteapta ordinele Majestatii Voa-
stre. La 16/29 Octomvrie cele trei garnizoane de voluntari din
Celiabinsk, Kurgan si Petropavlovsk an proclamat desfacerea
provincidor romanesti de catre monarhia Austro-Ungard si a-
lipirea for la Romania. Impreuna cu vitejii for frati din regatul
liber, ei sunt nerabdatori sä aclame incorcnarea Majestatii Voa-
stre la Alba-Iulia !"
0 adresi care Pre*edintele
State lor Unite.

Pe and Woudrow Vilson, cu universala sa autoritate, ras-


-pundea notei Austro- Ungariet, prin care aceasta solicita pacea
pe baza celor 14 puncte, conducerea Corpului voluntarilor ro-
mani din Siberia instiinteaza cu modestie, dar cu hotarire, pe
marele arbitru al pacii, de hotararea dela 16/29 Octomvrie in
chipul urrnator :
Nuinerosii romani din Rusia, originari din Austro-Unga-
ria, organizati intr'un puternic Corp de voluntari, pentru a lupta
cu arma in mina in contra dusmanului comun, depun omagiile
for inaintea Excelentei Voastre, marele protector al micilor na-
www.dacoromanica.ro
180

tiuni. Cu entuziasm unanim acesti voluntari au declarat la 16 29'


Octomvrie a. c. provinciile romfinesti: Transilvania, Banatul,
Maramuresul si Bucovina desfacute de catre Austro-Ungaria si
alipite la Romania, cu care de aci inainte vor forma un Stat uni-
tar, iar locuitorii for se considers cetateni si supusi ai Romaniei
Mari.
Rugam respectuos pe Excelenta Voastra sa binevoiasca a
lua cunostinta de aceasta Declaratie, facuta in numele tuturor
Romani lor oprimati, care au aceleasi simtiminte si aceias vo-
luta !"
In raspunsul, pe care Vilson it did Austro-Ungariei la pro-
punerile de pace ale acesteia, el spune in aplauzele tuturor na-
tiilor oprimate ca refuza conditiile de pace ale monarhiei hab-
sburgice, deoarece nu ea, ci popoarele cari o locuesc sunt che-
mate sa stabileasca conditiile in care ele inteleg sä traiasca de
aci inainte !"
Schimbul de telegrame
cu guvernul rus.
Comunicand si Directoriului, devenit intre timp guvernul
Provizoriu al Rusiei, Declaratia de unire cu Romania, conduce-
rea voluntarilor tine sa accentueze urmdtoarele :
Acest ideal politic al Romani lor a fost recunoscut de ca-
tre precedentul guvern provizoriu al Rusiei si nici un act ulte-
rior n'a desfacut acest legamant. Avem deci nestramutata cre-
dinta ca actualul guvern provizoriu, care e insufletit de o pro-
funda simpatie pentru poporul roman, va binevoi ed ia cunostinta
de Declaratia masted".
Ouvernul rus ne da Vara intarziere acest raspuns :
Ouvernul provizoriu panrus, plin de simpatie pentru po-
porul roman, ia cunostinta cu cea mai mare bucurie de Decla-
ratia d-voastra, prin care drept raspuns la Manifestul impara-
tului Carol al Austriei, proclamati desfacute de catre Austro-
Ungaria provinciile Transilvania, Banat, Maramures si Buco-
vina".
Raspunsul Frantei.
Maiorul Pichon, Seful misiunei militare franceze de pe
langa Corpul cecoslovac, ia act de declaratia noastra, prin ur-
matoarea scrisoare ce ne adreseaza :
www.dacoromanica.ro
181

Imi e in mod particular agreabil, in calitate de fost ata-


-sat militar al Frantei in Romania, de a lua act de manifestul
Dv., prin care dati expresie neclintitei sperante a Romani lor in
realizarea justelor for revendicari $i increderii Dv. in sprijinul
aliatilor.
Am ferma speranta ca viitorul le va da castig de cauza
tuturor acelora can cu o nesecatd energie si fard sovaire vor
fi luptat pang la sfarsitul acestui lung razboi. Si Dv. vä numarati
printre acestia".
Consulii englez si american din Vladivostok ne comunica
ca au trimis Declaratia voluntarilor guvernelor lor, insistand ca
acestea sa is cunostinta de ea.
Cuvantul consiliului National
dela Paris.
Cecoslovacii pusi la curent prin vasta organizatie telegra-
-fica si agentille for de publicitate, dirijate de Dr. Ohirsa, repre-
zentantul Consiliului national cecoslovac la Vladivostok, ne in-
f ormeaza ca la Paris cativa refugiati romani din Romania Si
Transilvania ar fi constituit un consiliu national al Romani lor,
avand ca presedinte pe cunoscutul barbat de stat Take Ionescu.
In posesia acestei informatii si avand la dispozitie serviciul
-telegrafic ceh, adresa'm o telegrama presedintelui acestui consi-
liu, prin care ii facem cuiioscuta organizatia voluntarilor din
Siberia si Declaratia dela 16 29 Octomvrie, rugandu-1 sa faca
cea mai largai intrebuintare de ea in cercurile aliatilor.
Take Ionescu ne raspunde prin cuvinte entuziaste, ard-
land ca telegrama voluntarilor ardeleni i-a fost de cel mai mare
folos in sfortdrile pe cari Consiliul national le face pe langd a-
liati pentru recunoasterea idealului nostru national.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX

Prizonierii notri.
Dinspre Volga 1 in aproape zilnic transporturi de prizo-
nieri austro-germani. Ei sunt ridicati din campurile aflatoare
in zona de operatiuni Si expediati in campurile din Siberia. In-
fatisarea acestor oameni e din cele mai triste. Ei stint sortiti sa
ispaseasca in acest tragic Pohod na Sibir" nu numai pacatele
celor care i-au trimis in macelul de pe fronturi, dar Si incon-
stienta acelora dintre fratii for cari in Rusia Rosie au ridicat
armele impotriva armatelor nationale.
In aceste jalnice convoiuri umane stint Si numerosi prizo-
nieri de nationalitate romana. Ei cer sa fie inrolati in corpul de-
voluntari. Numarul acestora a crescut insa peste asteptare Si
lipsa de provizii Si echipamente se face tot mai simtita, asa In-
cat conducerea corpului e nevoita sa fie cat mai sgarcita in ac-
ceptarea Si cat mai scrupuloasa in selectionarea lor.
Cum insa organizatia romaneasca crede ca are datoria
sa se ingrijeasca, cum am mai aratat, Si de acesti desmosteniti
ai soartei, ea se trudeste sa gaseasca, de acord cu autoritatile
ruse Si cu conducerea corpului cecoslovac, cea mai bung solutie
pentru deslegarea acestei dificile probleme.
In Siberia sunt numeroase campuri de prizonieri, peste
cincizeci. Cele mai bine randuite, daca un astfel de termen poate
fi intrebuintat in legatura cu lagarele din Rusia, sunt in Kurgan,
Tiumen, Tobolsk, Novo-Nicolaevsk, Omsk, Tomsk, Mariinsk,
Acinsk, Krasnoyarsk, Kansk, Irkutk, Semipalatinsk, Bisk, Bar-
naul, Barabinsk, Pavlodar, etc.; iar in Transbaicalia la: Beni-
zovka, Cita, Stretensk, Nikolsk-Usurisk Si altele.
www.dacoromanica.ro
183

Numarul prizonierilor nostri in Rusia antibolsevica nu se


poate in aceste imprejurari preciza. Nu cred ca se poate ridica
la mai must de treizeci de mii. Parte dintre ei se gasesc in re-
giuni departate de Transiberian. Ei continua sä munceasca in
fabrici si diverse intreprinderi industriale. Iar altii sunt risipiti
la tara, unde s'au casatorit si due o viata de adevarati rusi.
Multi din ei au intrat in posesia mo5iei parasite de fostul stapan
rus, mort pe front sau cazut prizonier la inamic.
Cele mai bune lagare, cum am vazut, stint ocupate de pri-
zonierii slavi.
Pentru a le cauta prizonierilor romani tratamentul inuman
din unele lagare, privatiunile grozave si suferintele neinehipuite,
la care sunt supusi aci atati infranti ai destinului, convenim en
autoritatile, cari dispun de campurile aratate mai sus, sa pla-
seze pe prizonierii romani in lagarele cele mai potrivite din re-
giunea in care sunt gasiti.
Intre timp insa si pana cand autoritatile iau cunostinta de
aceasta conventie, cateva sute din prizonierii nostri sunt ridi-
cati din diverse regiuni, adusi si plasati in lagarul dela Petro-
pavlovsk, unul dintre lagarele rele, in care isi tanjesc viata vreo
sapte sute de prizonieri in majoritate ofiteri nemti 5i ungnri. Noi
i-am aduce pe prizonierii nostri la Celiabinsk salt Kurgan, dar
in aceste orase bantuie de catva timp holera, care ni-a rapus
si tin numar de voluntari. Suntem deci nevoiti sa-i lasam Inca
acolo pana cand vom gasi un lagar mai potrivit. Dar si Ala a-
tunci Comitetul national roman deleaga pe ofiterul M., caruia
ii da insarcinarea si depline puteri de a cauta $i gasi mijloacele
cu care sa usureze soarta Romanilor plasati in lagarul dela
Petropayslovsk.
Iar pentru a nu ne reprosa ca n'am epuizat toate mijloa-
cele pentru a acorda cuvenita ingrijire nu numai voluntarilor,
dar Si prizonierilor nostri, ne adresam cu tin memoriu
tor si generalului englez Knox, venit in aceste zile la Celia-
binsk. Acesta are, dupa informatiile sumare ce primim, insar-
cinarea din partea guvernului englez si a Consiliului Suprem
al aliatilor de a se ingriji de aprovizionarea $i echiparea ar-
matelor nationale. Generalul, un distins gentlemen, ne promite
intreaga sa solicitudine $i mai adaogil in legaturd cu conclu-
ziile memoriului nostru, ca guvernul sau si aliatii cunosc sfor-
www.dacoromanica.ro
184

tarile Romanilor $i marile jertfe facute de ei in razboiul mondial


si a nu ignoreaza idealul national al acestora, el avand sä fie
infaptuit.
Deasemenea cu ocazia unui banchet dat in onoarea Direc-
toriului, la Celiabinsk, stam mai mutt de vorbl cu presedintele
acestuia N. Avksenteiev, care ne promite ajutorul sh'u pentru
echiparea si aprovizionarea voluntarilor $i a prizonierilor nostri.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X.

Noemvrie 1918.

La o sfintire de steag.
Un banchet. De vorba cu amiralul Kolciak. Imnuri de slava.. Un glas
discordant. Un om nervos. Idea lul Croat nor. Masacrul marilor duct la Ala-
pai eusk. Ru*ii Mt& Margaritarul libertalii.

Pamantul Rusiei, rodnicul cernoziom (humus), Valle si


muntii ei, nemarginita intindere a Siberiei cu vastele stepe si
paduri, imbraca din nou vestmantul alb. Ne gasim iaras in
plina lama ruseasca. De aci incolo va ninge mereu, se vor gra-
madi pe drumuri nameti uriasi, va patrunde pand la os suflul
aspru al crivatului desprins din negurile Oceanului Inghetat si
numai peste 5ase luni Siberienii vor depune caciulile marl de
capra, vor desbraca grelele cojoace 5i cismele de pasla.
Pe vasta plata a Ecaterinburgului, batalioanele diviziei a
lI -a cecoslovace, stralucit echipate, sunt aliniate inteun com-
pact careu.
Pe tribuna din fatal oficiaza un sobor de preoti imbracati
in splendide odajdii de aur, parfumate cu fumul de tamale ce se
Malta incet din cadelnitele de argint 5i inconjurati de reprezen-
tantii armatelor nationale ei aliate, de trimisii guvernului Si de
notabilitatile orasului. Iar peste capetele tuturora flutura in re-
flexul de cristal al razelor de soare steagurile aliatilor, ale Re-
publicelor cecoslovacepi poloneze s'al Romaniei-Mari, mai fru-
moase parca ca oricand.
www.dacoromanica.ro
186

Vestile repetatelor biruinte ale aliatilor impotriva vrajma-


silor dau ansamblului serbarii o atmosfera de nimb, de inaltare
si sgomotoasa bucurie sufleteasca. Fete le celor de fata se re-
simt toate de acest praznic launtric. Sclemnitatea sfintirii de
steag a unitatii, la care asistam, pare a fi preambulul marei ser-
bari ce-si anunta acordurile in zare.
Generalul Gaida, comandantul diviziei a II-a cecoslovace,
un tfinar cu fata aspra, increzut si cu alure napoleoniene, inoata
infasurat in splendida-i manta de general grin troienele de za-
pada. Oastea care-1 inconjoara si multimea venita la serbare it
aclama cu frenezie. Simplu soldat nu de mult, capitan pang eri,
initiator al insurectiunii cecoslovace impotriva sovietclor, ge-
neralul de azi tine sä inscrie in istorie o pagina pentru sine. El
e pentru lupta pana la sfarsit in contra regimului sovietic.
Soborul preotesc desavarsind sfintirea steagului diviziei
cehesti, tan'arul capitan Rudolf Mledek, seful sectiei militare a
Consiliului national cecoslovac, i1 preda cu o scurta cuvantare
generalului Gaida.
Dupa reprezentantul armatei cecoslovace, tribuna e ocu-
path.' rand pe rand de reprezentantii armatelor aliate, cari le
spun ostasilor noii divizii cuvinte de lanai si de admiratie.
Presedintele Comitetului National Roman slavind tovard-
Sia de arme dintre fiii poporului roman si cecoslovac, saluta
venirea marei zile, cand steagurile celor cloud tari aliate Ro-
mania-Mare si Cecoslovacia vor falfai si-si vor trimite re-
cipro, inchinare de pe tarmii Tisei !"

Un banchet. De vorba cu
amiralul Kolciak.
Dupa defilarea trupelor, invitatii se aduna la banchetul dat
in onoarea for de Duma oraseneasca.
Printre acesti invitati se gaseste un om, caruia i-se cid de
toata lumea o atentiune speciala. E amiralul Kolciak. Acest om,
o spun foarte multi, e predestiiiat sa joace un rol deoscbit in
desfasurarea evenimentelor din Siberia. Socotim deci ca e bine
sa stam de vorba cu el si sa descifram din sufletul lui aceea ce
ne intereseaza. El isi arata marea admiratie pentru armata si
poporul roman Si e fericit ca pe pamantul Siberiei se organi-
zeaza un corp de voluntari romani.
www.dacoromanica.ro
1.87

Dar still ca in acest Corp avem si soldati basarabeni ?


Ei yin la noi pentruca se socotesc de-ai nostri !", observa zam-
bind usor interlocutorul roman.
Fruntea amiralului se intuneca. Indispozitia nu dureaza
insa decat o clips; el continua a face. mina buna.
I3asarabenii s'au conformat principiului de autodetenni-
nare proclamat de revolutia rusa si de democratic universals
in frunte cu aceia a Statelor Unite...", insistam noi.
Da, autodeterminarea... Dar Constituanta rasa nu si-a
spus Inca cuvantul", ingana retinut si rece amiralul. Fara ho-
tararea ei Rusia n'ar putea renunta la pamanturi can ii a-
partin...".
Invitatii sunt poftiti la masa. Conversatia noastra cu omul
care pare a fi ramas refractar la universalul strigat de liber-
tate al popoarelor, se fringe aci. El se aseaza pe un scaun din
fruntea mesei alaturi de generalul Gaida.

Imnuri de slava.
Seria toastelor o deschide D-rul Pateidl, vicepresedintele
Consiliului National Cecoslovac, care inchina pentru Republica
Cecoslovaca si presedintele ei, profesorul Masaryk. Deaseme-
nea exprima fata de aliati toata gratitudinea poporului Ceco-
slovac.
Colonelul Gord, reprezentantul armatei engleze, inchina
pentru Cecoslovaci.
Dupa aceasta se ridica statura mijlocie a amiralului Kol-
ciak. Toate privirile sunt indreptate asupra acestui om cu mus-
tata rasa, cu nasul acvilin, cu fata brazdata de lira ce insem-
neaza energie si cu ochi ce reflecteaza straluciri, pe can multi
le-au uitat. Cand se ridica, o parte din meseni aplauda via si
cu intentii, pe cari nu toata lumea le intelege. Majoritatea in-
vitatilor se multumeste priveasca si sal -1 asculte.
Glasul lui limpede, de bariton, rasund in vastul 5i linistitul
cuprins al salii ca un ecou pornit din alta lume. El pare talma-
citorul unor nazuinti ce 1111-$1 mai pot gasi locul in cadrul vre-
milor de azi. De aceea numai foarte putini '11 aproba.
Amiralul inchina pentru Republica Cecoslovaca, careia ii
fagadueste protectia Rusiei renascute si adreseaza un adevarat
imn de slava.' aliatflor si mai ales Englezilor, cu al caror concurs
www.dacoromanica.ro
188

speed ca Rusia sa-$i recastige stralucirea Si puterea ei de odi-


nioara, pentru a se reaseza in rolul de arbitru mondial alaturi
de Puterile aliate.
0 adevarata furtuna de aplauze, pornite dela aceiasi me-
seni, cari l'au aclamat cand s'a ridicat sä vorbeasca, acopera
incheierea acestui discurs. Dintre Cehi numai generalul Gaida
II felicita.
Reprezentantul voluntarilor sarbi inching pentru fratii
slavi de pretutindeni", pentru marea Si puternica Rusie, pro-
tectoarea tuturor slavilor" Si lauda Franta Si Anglia pentru te-
nacitatea, cu care au purtat razboiul.
Uu glas discordant.
Capitanul B., Seful voluntarilor iugoslavi (Croati Si Slo-
veni), organizati i'ntr'o unitate separata de aceea a Sarbilor,
tine o cuvantare care uimeste prin nota ei aparte. El atrage a-
tentia aliatilor in termeni de o apasata energie, ca harta vii-
toare a Europei s'o alcatuiasca in asa mod, ca ea sa nu devina
o sursa de amaraciune Si nemultumire pentru popoare si cere
ca inainte de fixarea acestei harti sä fie ascultat Si poporul croat.

Cuvinte sincere.
Seful sectiei militare a Consiliului National Cecoslovac,
capitanul Medek, inching in cuvinte inaripate (vorbitorul e Si
tin fin poet!) pentru Corpul voluntarilor romani $i pentru rea-
lizarea idealului national al Ardelenilor".
Presedintele Comitetului National Roman multumeste ta-
narului reprezentant al aliatilor cecoslovaci pentru salutul a-
dresat Romanilor Si inching pentru Republica Cecoslovaca, pen-
tru alianta ce va trebui sa urmeze in mod firesc intre cele cloud
tali Romania intregita in hotarele ei nationale Si Cecoslova-
cia. Exprima apoi toata gratitudinea poporului roman marilor
aliati pentru concursul dat la realizarea idealului national al
Romani lor.
,,...Acum cand se apropie judecata din urma, incheie gla-
sul care talmaceste vointa romaneasca, democratiile occiden-
tale ca Si democratic rusa sunt datoare sa recunoasca dreptul
poporului roman la integralitatea idealului sau national, justifi-
www.dacoromanica.ro
189

cat de principiul autodeterminarii, singurul in masura sa asigure


desvoltarea pacinica a popoarelor !"
Cuvintele reprezentantului Romanilor au darul de a face
pe trimisul armatei engleze sa ia din nou cuvantul. El tine de
astadata sa afirme ca marli aliati n'au dat uitarii jertfele nici
uneia din natiunile, can au luptat alaturi de ei si ca acestia a-
preciaza din toata anima serviciile incontestabile, pe cart vo-
luntarii, ca reprezentanti nediscutati al natiunilor din Austro-
Ungaria, le aduc scopului comun al aliatilor.
,.Principiul de a iiicheia pacea cu rezolvirea definitive a
tuturor revendicarilor rationale va fi impus dusmanilor ca una
din conditiunile principale ale pacii generale", incheie colone-
lul Gord.
Amiralul Kolciak mai ia si el odata cuvantul. Nu face insa
deck sä repete admiratia sa pentru aliati si mai ales pentru
Englezi. Despre autodeterminare nu sufla nici o vorba.
Un membru al Dumei inching pentru amiral. El tine sa
vada in acesta pe barbatul providential destinat sa uneasca pe
toti bunii patrioti al Rusiei Si pe omul de energie care va reusi
sa isgoneasca pe uzurpatoril bolsevici".
Dupe reprezentantul Dumei ia cuvantul delegatul lui N.
Avksenteiev, seful guvernului dela Omsk. El pledeaza cu pa-
siune pentru triumful democratiei Si facand in termeni patetici
un apel la reprezentantii aliatilor si armatelor nationals, ii con-
jure sa sustina 51 sa apere tandra si frageda democratie ruse,
nascuta din truda, luptele Si jertfele de veacuri ale poporului rus.
Cuvantul omului guvernului pare a fi un raspuns la insis-
tentele amiralului Kolciak. El e primit cu vii aplauze de majo-
ritatea celor de fata, printre cart Cehii aplauda in mod deosebit
de semnificativ.

Un om nervos,
Kolciak e nervos.
Chemat de cei cart continua a visa gloria de altadata a
imperiului rus din insula Ceylon, unde plecase dupe ce credea
ca nu mai are rost guvernul a toata Rusia" din Peking, al ca-
rui membru fusese, el a venit in Siberia. Dar nu pentru a fi tin
instrument util in mainile unui guvern democratic care urma-
reste inlaturarea regimurilor absolutiste, ci pe cat se pare pen-
www.dacoromanica.ro
190

tru a fi el insusi un guvernant sau pentru a inlocui dictatura


altora cu dictatura sa.
Vointa si indrasneala are, se spune, destula. A dat despre
aceasta dovada in cautarea $i descoperirea iahtului Zaria", ra-
tacit printre gheturile Oceantilui de Nord si mai tarziu in raz-
boiul ruso-japonez, apoi in cursul razboiului actual ca sef al sec-
tiei de operatiuni a flotei baltice si in fine ea vice-amiral si co-
mandant al flotei ruse din Marea Neagra.
Cand bolsevicii i-au luat comanda si i-au cerut sabia, se
cpune ca el ar fi rupt-o in cloud si ar fi aruncat-o in mare. Fo$tii
lui marinari uimiti de acest gest, au renuntat de a-1 arunca in
cazanele vaporului, cum faceau cu ceilalti ofiteri $i l'au lasat sa
piece Tiber.
Acura el vine in Rusia, liberata de bol$evici, calauzit de
aceias vointa neinfranta, purtat de aceias sete de marire si am-
bitie de inaltare.
Patriot inflacarat, el nu se sfieste sa cerseasca concursul
celor tari pentru a se fixa in sea, nu ezita de a se umili si a lin-
gusi si nu-si precupeteste nici cuvantul, nici gestul, nici fapta
cand e vorba sä redea patriei sale gloria de altadata.
Daca nu va reu5i, vom vedea. Mai Meuse el o incercare cu
generalul Kornilov, alaturi de care tintea sa-1 dea Rusiei un
guvern unitar si puternic, dar n'a reusit. Cecoslovacii nu sunt
de partea lui, afara de foarte putini, avand in frunte pe Gaida,
care i-a inlesnit venirea in Siberia. Democrati convinsi, ceta-
-teni ai unei Republici tinere ce se ridica din ruinele unei impa-
ratii absolutiste, Cehii simpatizeaza cu reprezentantii democra-
tiei reale $1 cu actualul guvern dela Omsk, ales de Blocul con-
stituit in Conferinta dela Ufa. Polonezii nu se pot incalzi nici
ei de mentalitati ca aceea a lui Kolciak, care le aminte$te vre-
muri de cumplite patimiri. Romanii cari nu impartasesc vede-
rile amiralului asupra Basarabiei, asemenea nu pot sa bata dru-
mul unor iluzii streine de sufletul Tor.
Kolciak e deci singur. Cei cativa cari it indeamnd la lu-
cruri nefiresti, trag deocamdata foarte putin in cumpana.

Seria toastelor dela aceasta neuitata masa o incheie in


aplauzele si aclamatiunile unanime ale celor de fata, generalul
www.dacoromanica.ro
iql

Gaida, care inching pentru ostasii sai si pentru armatele ratio -


nale, abate 5i unite prin luptele si scopurile comune".

Idealul Croatilor.
Desi slavi $i desi candva vor ii alcatuit un singur trap,
Croatii s'au despartit in decursul vremii de fratii lor din rega-
tul sarb si gratie imprejurarilor deosebite, in care s'au desvol-
tat, el difera astazi ca mentalitate, ca structure sufleteasca, ca
nazuinti de viitor Si ca preocupari politice de supusii lui Petre
Karagheorgiievici.
Dupa banchet, seful voluntarilor croato-sloveni se indreaP-
ta sere noi si pe tin ton aspru si enervat ne intreaba :
Spuneti drept, Transilvanenii vor sincer unirea cu rega-
tul Roman ?"
Acesta e idealul lor!" i-se raspunde din partea roma-
neasca.
Ha! Ma mir !"
SA nu to miri deloc! Daca not ne-am constituit in corp
de voluntari, am facut-o pentru a nu lasa pacea dela Bucuresti
in picioare $i pentru a arata lumii intregi ca Transilvanenii vor
deopotriva ca si fratii lor din Regat, unirea tuturor Romanilor
intr'un singur stat !"
Croatii au alte nazuinti. Cand am vorbit la banchet, eu
am talmacit in mod sincer credinta lor. Am tinut sa le atrag
aliatilor atentia ca noi nu vrem o contopire a poporului croat
cu poporul sarb si mai putin o infeudare a noastra in regatul
sarb: Noi nu putem accepta, numai de dragul comunitatii de
rasa, ca din independenti ce am fost sa devenim sclavii Sar-
bilor, mult inferiori in culture noua !..."
Glasul lui B. e tot mai nervos. Dupa un scurt popas el
continua :
Idea lul nostru politic este Republica federativg sudslava,
in care am dori sa-i vedem $i pe Bulgari.... Niciodata Croatii
catolici nu vor accepta stapanirea, jugul sarbilor ortodocsi si
inculti. Preferim acestora cu mult mai mult pe Bulgari... Ori
sa ramanem cum suntem, o Croatie autonoma in cadrele Aus-
tro-Ungariei... Si daca totusi aliatii vor hotari altfel, Europa
va avea prilejul sa fie martora unor lv-' _ din cele mai inver-
www.dacoromanica.ro
192

sunate ce se vor da intre Croati si regatul sarb. Si aceasta lupta


nu va lua sfarsit decat in clipa and republica federative sud-
slava va deveni fapt implinit !"
Uimiti de atata pornire impotriva regatului sarb, intre-
bam dace Croatii se socot prietenii sau dusmanii Sarbilor. In-
terlocutorul nostru ne raspunde :
Vrem sa fim egali cu ei si nu supusii lor, cum vor ei.
Vrem sä ne conducem $i sä ne administram prin not insine. In-
tr'un singur lucru ne unim cu ei: In ura lath' de Italieni. Dar si
aceasta ura e determinate la not de alte motive. Noi ii uram pe
Italieni pentruca vor sa cucereasca si sa stapaneasca provincii
slave, pe cand Sarbii ii urasc pentru concurenta ce le-o face
ravna de cuceriri a imperialismului roman si setea de exploa-
tare a unor prazi ce nu be apartin nici unora, nici altora !..."
Ciudata spovedanie a acestui fugos reprezentant al Croa-
tilor se intinde pans tarziu dupe miezul noptii pe strazile reci
si pustii ale Ecaterinburgului si nu se sfarseste deck in gars,
cand ne despartim pentru a ne retrage in vagoanele, in care
ne-avem adapostul.

www.dacoromanica.ro
.1 ".

71 _-
eit) IR K Y LV
L
(F
Ni'ip-1+:911111110I ,
id a. -Mr FYI
c $47 r.
. r

.
.477
c

Cazarma voluntarilor In Kurgan.

^ cohNv
I
sr.e. Ye a
°

.0.011111/.4 =

oi tt. Voluntarii Wand instructie.


..

±
010

www.dacoromanica.ro
Masacrul marilor duci la Alapaievsk.
Drumul spre palatul, in care isi are sediul Consiliul Na-
tional Cecoslovac duce prin fata sinistrului lacas, in care tarul
Nicolae al II-lea, sotia si cei cinci copii ai lui au fost asasinati
de oamenii sovietului regional.
Nu de mult aflasem ca in afard de familia tarului, un nu-
mar de marl duci internati in oraselul Alapaievsk din districtul
Verhoturia, gubernia Perm, au fost asasinati la ordinul aceluias
soviet. Svonul era prea vag, datele precise lipseau.
Politia si justitia se gasesc insa astazi, dupa cercetari cari
dureaza de cateva saptamani, in posesia urmatoarelcr date pre-
cise.
In jumatatea a doua a lunei Mai 1918 marii duci Sergiu
Mihailovici, Vladimir Pavlovici Paley, Igor, Constantin si Ivan
Constantinovici, marea ducesa Elisabeta Feodorovna. sora tari-
nei si printesa Elena Petrovna, fiica regelui Petru al Serbiei si
sotia printului Ivan Constantinovici, au fost internati intr'o scoala
dela marginea orasehtlui Alapaievsk.
Spre sfarsitul lunei Septemvrie, acest oral a cazut in mai-
nile armatei nationale siberiene.
Scoala, in care fusesera internati marii duci era acum
pustie. In noaptea de 17/18 Julie, la 24 de ceasuri dupa asasina-
rea tarului si a familiei sale, o banda de cekisti a ridicat pe pri-
zonieri si sub pretextul ca se apropie armata populard nationale,
ei au fost duci inspre uzina dela Verhne-Siniacici. In drum insa
ei au fost aruncati in putul unei mine parasite, nu departe de
Alapaievsk. Trupurile for fiind gasite si scoase din acest put,
un examen medical a stabilit ca nefericitii print' au fost aruncati
vii in grota parasite si ca ei s'au sfarsit aci asfixiati. Numai ma-
rele duce Sergiu Mihailovici fusese omorat de un glonte de re-
13
www.dacoromanica.ro
194

volver tras asupra lui de unul din banditi $i cadavrul lui aruncat
in put.
Dintre cei internati n'a scapat cu viata decat sotia lui Ivan
Constantinovici, Elena Petrovna, care parasise Alapaievskul in
lunie Si plecase la Ecaterinburg pentru a obtine dela sovietul
regional o autorizatie, en care sa poata pleca la Petrograd ca
sa-si vaza copiii ramasi acolo.
Pe pieptul marei ducese Elisabeta Feodorovna, adversara
ireconciliabila a lui Rasputin, s'a gasit o mica icoana daruita ei
de tar.
Icoana infatisa chipul lui Isus.
Catva timp exilatii imperiali au fost paziti de o garda de
muncitori rusi si mai tarziu de prizonieri austro-ungari, cari,
dupd spusele martorilor, ii tratau cu o necrutatoare brutalitate.
In zilele din urma a aparut in scoala in care erau internati banda
de cekisti, care aveau insarcinarea de a-i asasina.
Din documentele gasite si mai ales din telegramele des-
coperite la pasta locals si la cea din Ecaterinburg, s'a stabilit
in mod neIndoios ca asasinarea s'a facut din ordinul sovietului
regional de Urali si dupa planul facut de acesta, executat de ea-
tre delegatul lui, comisarul Saharov. Aceiasi comparsi fiorosi
Chaia Golosciakin, Iacob Jurovski, Jelinski, Bieloborodov,
ccnduca tori $i inembrii ai sovietului de Urali si ai Cekei, an
indrumat si macelul dela Alapaievsk. Iar ei au procedat a5a,
dupa cum probeaza o serie intreaga de dovezi, la ordinul Co-
mitetului Central executiv (Tk.) si mai ales al presedintelui a-
cestuia Iacob Sverdlov.
0 comparatie Intre felul cum a decurs suprimarea tarului,
a sotiei si copiilor lui si acela, in care s'a desfa$urat drama de
la Alapaievsk, este concludenta. Aceias simulare a unui atac ce
se pretindea ca pregateste rapirea prizonierilor din casa lui :pa-
tiev ca si a acelora din scoala dela Alapaievsk. Aceias pretinsa
indepartare a for pentru a se inconjura atacul contrarevolutio-
uar"; aceias metoda de executare, aceleasi telegrame si publi-
catii ale sovietelor pentru a induce lumea in eroare... Totul pro-
beaza ca in suprimarea familiei imperiale s'a procedat dupa un
plan unitar, dinainte chibzuit $i indrumat de o vointa centrala.
Care a fost rolul Nemtilor in aceasta masacrare fara sea-
man in istorie? Unii pretiud ca ei ar fi Intreprins oarecari pasi
pentru salvarea nefericitilor prizonieri imperiali. Din documen-
www.dacoromanica.ro
195

-tele gasite, din cercetarile facute pand acum si din logka fap-
-telor nu rezulta insa ca aceasta interventie s'ar fi produs. Mai
-degraba se poate crede ca Nemtii vazand evenimentele din Si-
beria si informati de planul aliatilor de a reface in Rusia frontul
impotriva Austro- Germanilor si de rolul pe care l'ar putea juca
tarul intr'o astfel de combinatie, nu s'au opus la executarea ho-
tarini de suprimare a acestuia.
Se pare insa totus, si rezulta aceasta din oarecari docu-
mente descoperite de judecatorul Sergiev dela tribunalul din
Ecaterinburg, care instrueste aceasta afacere, ca Nemtii daca
n'au intervenit pentru salvarea tarului, au depus totus uncle
insistence pentru liberarea duceselor de singe german. Boise-
vicii insa n'au crutat nici o odrasla imperials incaputa pe mai-
nele lor. Iar sefii dela Moscova, can declarau fatis ca tarul a
fost suprimat in numele si prin vointa poporului rus", au con-
tinuat sa se scuture de once alte raspunderi, mistificand cu in-
drazneala realitatea.
In legatura cu macelul dela Alapaievsk se discuta si soarta
lui Mihail Alexandrovici Romanov, marele duce, care era sä
fie proclamat tar dupa abdicarea lui Nicolae al 1I-lea.
El fusese deportat dela Gacina Inca in Februarie 1918 la
Perm. Cand internatilor dela Alapaievsk li s'a aplicat un regim
mai sever, acesta era motivat cu pretextul ca.' Mihail Alexan-
drovici ar fi disparut din Perm. Ce insemna aceasta dispari-
tie" a inteles degraba toata lumea. Ziarele au dat in vileag a-
sasinarea marelui duce.

Sinistra hotarire, streliaty nada vseh itrebuesc ucisi toti)


a unor oameni fara tars $i fara Dumnezeu, a unor fiinte pe cari
instinctele barbare i-au intors spre meleagurile omului primitiv,
a fost intocmai executata. Capetele can pang mai deunazi dis-
puneau cu puteri netarmurite de viata si moartea celor o suta
cincizeci de milioane de muscali, nu mai sunt. Au cazut toate.

Rurii uita.
Ajunsi in fata lacasului sinistru, inchis in acelas zaplaz
za'branic de cloth' ca $i acum doua luni, picioarele se misca"
mai greu, respiratia incetineaza, pare ca ne iniibusim...
www.dacoromanica.ro
196

Dar localnicii au uitat. Sangele care a curs aci si care a


inmormantat in adancuri un tron glorios, dand Ecaterinburgului
o fioroasa celebritate, s'a scurs in tarana casei lui Ipatiev. Rusii
fatalisti si mistici au intrat in normal. Elegantele rusoaice, stra-
lucitoare ca perlele Uralilor, si-au recapatat vioiciunea si ye-
selia de altadata. Chipul iubit sau temut al zeului" se pierde
printre umbrele lui Petru al III-lea, Ivan al VI-lea, Paul I-iul,
Alexandru al II-lea... on s'arnesteca cu etericele fiinte ale mii-
lor de mucenici pierduti in gheturile Siberiei...
Preocupati exclusiv de setea de a stoarce vietii cat mai
multa seva localnicii Ecaterinburgului au inceput sa uite chiar si
pe cei mai apropiati ai lor, asasinati de gardistii rosii, iar ostati-
cilor cari au lost ridicati cu sutele de catre bolsevici si dusi in
locuri necunoscute, prea putini le mai poarta de grije.
Asa sunt Rusii! Intrebati dece sunt asa, ei raspund linis-
titi, aproape nepasatori: Asa-i viata!" Pentru ei totul e nicevo,
o spontana inlantuire de aspecte, pricinuite toate de fatalitate
si in care omul nu are decat rolul de instrument docil.

Marg5ritarul libertatii.

Duna ce mai aranjem cateva chestiuni curente cu Consi-


liul National Cecoslovac, ne imbarcarn in vagonul maiorului G.,
. membru al misiunii militare franceze, pentru a ne intoarce la
Celiabinsk.
Pe drum maiorul ne istoriseste eu mandria, care-i sta asa
de bine, isbanzile armatei franceze pe frontal de vest, isbanzi
earl sunt pe punctul de a pune capat marilor patimiri omenesti
ce dainuesc de atatia ani de zile.
Tacerea ce stapaneste codrii Uralilor imprumuta parca
ceva din solemnitatea unei catedrale, iar ceata care-i invalue
pare a se risipi sub puterea caldurii ce se desprinde din cuvan-
tul omului ce insira ca intr'o salba.' de perle ispravile poporu-
lui sau.
Spre miez de noapte nobilul comandant ajunge la capi-
tolul care anunta izgonirea dusmanului de pe pamantul Fran-
tei... In reflexul palid al lampii de deasupra compartimentului

www.dacoromanica.ro
197

intrezarim cristalul unei lacrimi ce tremura in ochii amfitrio-


nului. Steaua, singura care reuseste sa patrunda prin ceata si
sa lumineze deasupra Uralilor, nu e mai frumoasa $i nici mai
solemna deck aceasta perla din ochii maiorului francez. E la-
crima de bucurie a Frantei! E margaritarul libertatii umane !

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL Xl.

Noembrie 1918.

Ingrijorare.
Regruparea uolunlarilor.

Ziarele si telegramele mai proaspete anunta dezastruL


Germaniei si al aliatelor ei. Armatele franceze, engleze si a-
mericane inainteaza biruitoare pe toate campurile de Vitae.
Vrajmasii se retrag in plina debandada. Frontul dela Saloiiic e
rupt, armatele aliate patrund in Bulgaria si Ungaria. Sarbii re-
infra in patria lor. Regele Petru e primit in capitala tarii sale
cu flori si lacrimi de bucurie, cu freamat de urale si sunete de
clopote...
De Romani nu se aude nimic. Voluntarii sunt plini de in-
grijorare. Va trece oare acest ceas peste noi? Vom ramanea
oare ce-am fost ?
0 radiograms lansata nu se stie de unde si de tine, vor-
beste in fine si de Romani. Ei ar fi reocupat", spun aceasta
stafeta venita prin negurile vazduhului, Dobrogea, iar Tran
silvanenii ar fi pus stapanire pe Lemberg 51 Cernauti !..."
Biroul de informatiuni al Cecoslovacilor ne face cunoscut
ca o delegatie de Unguri s'ar fi prezentat generalului Franchet
d'Esperay, comandantul armatelor aliate din Balcani, pentru a
cere pace in numele Ungariei si a dobandi astfel salvarea in
tegrifatii acesteia.
www.dacoromanica.ro
1 99

Cum voluntarii ounosc priceperea Ungurilor in mestesu-


gul politicei si faima for in arta de a trage sfori, ingrijorarea
noastra is proportii neinchipuite. Comitetul national roman sti-
ind ca din Anglia ar putea porni un cuvant in favoarea Ungu-
rilor, adreseaza imediat devotatului prieten si sprijinitor al vo-
luntarilor, consulului englez Houdson dela Vladivostok, urma-
toarea telegrams :
Corpul voluntarilor romani din Rusia protesteaza cu ul-
tima energie impotriva noilor manopere ale politicianilor un-
guri, prin cari acestia se silesc sa induce in eroare pe aliati pen-
tru a salva actuala forma de stat ungar. Voluntarii romani cari
reprezinta si exprima vointa unanima a Romani lor din Austro-
Ungaria, repeta din nou si cu tarie Declaratiunea, prin care la
16/29 Octomvrie c. au proclamat desfacerea provinciilor roma-
nesti de Cate Austro-Ungaria si unirea for cu Romania. Nici
un alt aranjament nu-i va satisface. Romani nu voiesc sä mai
traiasca in statul Ungar, oricare ar fi forma ce i s'ar da aces-
tuia. Oligarhia ungara a fost si va continua a fi dusmana liber-
tatii si dreptatii natiunilor nemaghiare !"
Odata cu aceasta telegrams, mai trimitem si altele cu con-
tinut identic Consiliului national roman din Paris, emigrantilor
romani din Geneva, ziarelor romanesti din America si insistam
ca tratii cecoslovaci sä plaseze acest protest prin agentiile for
de publicitate, in toga presa aliata.
Regruparea voluntarilor.
In situatia schimbata si pentruca scopurile for nationale
au fost infaptulte, armatele de voluntari se vad silite sa-si su-
puna unei reexaminari gandurile for de viitor. Vazand lipsa de
coheziune a armatei populare ruse si defectiunile acesteia pe
irontul de pe Volga, constatand apoi ca in urma refacerii ar-
matelor sovietice, o tentative de a trece peste el si de a pa-
trunde in tarile for de origins, mai ales ca ajutorul Rigriduit de
aliati intarzie, n'ar putea avea, in Imprejurarile date, sorb de
lzbanda, hotarasc sa se regrupeze in diferite centre din Siberia
si sa astepte cu arma la picior desfasurarea evenimentelor.
Urmatori acestei hotariri, voluntarii cehi se concentreaza
in buns parte la Celiabinsk, Sarbii se deplaseaza la Omsk, Po-
www.dacoromanica.ro
200

lonezii la Novo-Nicolaevsk, Italienii la Kraznoiarsk, Slovacii la


It kutk, iar ROMallii p5rAsind Celiabinskul se regrupeazA la Kur-
gan (un batalion) si Petropavlovsk (5 batalioane), In acesta din
urtna ei organizeaza de zor regimental al II-lea, pe care 11 bo-
teaza Alba-Itilia.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.

Noemvrie 1918.

Arm istitiul.
Telegrafia fara fir impartaseste omenirii de pe intreg glo-
but pamantesc vestea emotionanta, pe care nici o stire n'o poate
egala in importanta si maretie. Germania si aliatele ei au Ca-
pitulat si au cerut armistitiu, pe care aliatii l'au acordat in ziva
de 11 Noemvrie.
Cei patru ani de macel fail pereche in istoria popoarelor
au heat sfarsit.
Deschanel, presedintele camerel franceze, slavind biruinta
armatelor aliate, spune in legatura cu armistitiul, ca ()data cu
Franta si-au desavarsit idealul national si Sarbii si Italienii si
Cehii si Romanii...".
In fata evenimentului chemat sa insemne mai mult decat
o epoca si o viata noua, orice muritor apartinand acestor po-
poare se poate socoti mare numai prin faptul ea a ajuns sä fie
martorul acestor marete zile.
Calauzit de o fireasca datorie, Comitetul national roman,
talmacitorul insufletirii unanime care a cuprins pe voluntari, a-
dreseaza reprezentantilor din Rusia ai aliatilor urmatoarele
telegrame de felicitare :

Consulul general al Frantei, Omsk (Vladivostok) :

In numele Corpului voluntarilor romani Transilviineni si


Bucovineni din Rusia, depunem inaintea D-voastra omagille
www.dacoromanica.ro
202

noastre profunde pentru Franta nemuritoare $i pentru armata


ei victorioasa. Biruinta Frantei este biruinta lumii intregi, trium-
ful ei sfarma lanturile sclaviei $i libereaza si poporul roman de
sub jugul german si maghiar !"

Consulul general al Marei Britanii, Vladivostok.

.,In numele C. V. R. T. $i B. depunem inaintea Dv. oma-


giile noastre pentru Marea Britanie, protectoarea de totdeauiia
a dreptului $i, libertatii umane. Luam parte impreuna cu puter-
nicul popor englez la sarbatorirea biruintei desavarsite, pe care
a obtinut-o viteaza armata engleza asupra du$manului comun.
Sutele de mii de ostasi romani nu s'au jertfit in zadar. Victoria
generals, in care not am crezut neclintit, asigura astfel si po-
porului roman realizarea idealului sau politic l"

Consulul general al Statelor Unite Nord-Americane, Omsk.

In numele depunem omagiile noastre pentru Sta-


tele Unite Nord Americane $i pentru Presedintele lor, aparato-
rul neclintit al dreptului $i libertatii umane $i marele protector
al micilor natiuni. Participant cu entuziasm alaturi de magnifi-
cul popor american la sarbatoarea victoriei, pe care bravele ar-
mate ale Statelor Unite au obtinut-o asupra dusmanului comun"...

Consulul general Italian, Omsk.

In numele depunem omagiile noastre pentru Italia,


nemuritoarea maica a civilizatiei si culturii mondiale. Fiii sal
departati, Romanii, plini de bucurie $i entuziasm, participa cu
tot sufletul for la sarbatoarea victoriei desavarsite, pe care ar-
matele italiene, urmase brave ale legiunilor romane, au obti-
nnt-o asupra du$manului comun".

Consulul general al Serbiei, Ecaterinburg.

In numele ..... VA felicitam cu prilejul complectei libe-


rAri a Patriei D-voastra. Impreuna cu Dv. participam la marea
www.dacoromanica.ro
203

sarbatoare a poporului sarb $i depunem omagiile noastre sin-


cere in fata eroicei armate sarbe. Totdeauna amice, cele doua
popoare sarbi si romani marite prin realizarea idealului
for national, vor fi doi stalpi puternici ai pacii generale !"
Maiorul PichQn, felicitat de comitetul national in Celia-
binsk, de biruinta armatei franceze, ne da prompt raspunsul
sail: Victoria Francezilor nu e numai a lor, ci a tuturor alia-
tilor si deci si a Romani lor ! !"

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII.

Petropavlovskul.
A$ezat in gubernia Akmolinsk din Asia de Mijloc, pe tar-
mii raului Isim, ce-$i revarsa apele peste vastele $i manoasele
stepe din Tinutul Circhizilor" Kirgiski Kral, Petropa-
vlovskul pare un uria$ bazar oriental, ale carui contururi azi
abia se vad de sub nametii cari l'au inundat.
Populatiunea lui, numarand aproape o suta de mii de su-
ilete, e alcatuita in majoritate din circhizi, tatari, rusi, sarti Si
altii. Indeletnicirea principals a acestora e comertul si indus-
tria. Un mare avant a luat in special industria de piele. Boxul
$i $evroul sunt produsele foarte fine si rentabile ale numeroa-
selor fabrici de piele de aci.
Populatia dela Para se ocupa in deosebi cu agricultura.
Pamantul din aceasta regiune face parte din bogatul cernozioin
rusesc si produce mai ales grau, crz, hemei $i porumb.
Mari intinderi din acest pamant care-si sfarseste hotarul
in departatele za'ri ale muntilor Tian-San, sunt intrebuintate ca
pasuni. Circhizii cultiva unele din cele mai alese rase de vite
cornute, cai, camile, oi, etc.
Hrana principals a populatiunei de ad e carnea de oaie
$i de cal, comasul, branza $i pasatul cu lapte. Iar religia ei este
cea musulmana. BAstinasii tin si azi la vechiul obicei de a merge
din timp in timp la Samarkand, orasul for slant, pentru a im-
prumuta de acolo tarie pe seama unei credinte, la care continua
ss tins cu fanatism.
Rascrucea, pe care a lost asezat Petropavlovskul, e din
www.dacoromanica.ro
205

cele mai rau alese. In spatiul ei se incruciseaza, scormonincl si


transformand nametii inteun adevarat infern, vauturile ce se
abat venind din diverse directii asupra stepei. Drumetii sur-
prinsi in acest iad sunt adeseori inghetati si inmormantati de
vii sub muntii de zapada. Termometrul nu coboara sub 35 de
grade si cu toate acestea frigul nicaeri nu e asa de patrunzator
ca ad. Criva."tul pare ca poarta pe aripile lui sloiurile Oceanului
de Nord. In schimb vara Petropavlovskul e un adevarat cuptor.
Termometrul se urca pand la 45 de grade. Valuri formidabile
de caldura, scociorate din adancurile stepei se revarsa asupra
acestei regiuni, sufocand pe locuitori.
Voluntarii asezati in cazarmile de aci se deprind mai greu
cu asprul ger al Petropavlovskului. Comandantul orasului It. V.
are insa grije sä le procure imbracamintea necesara pentru a
putea face fats indatoririlor la care sunt supusi.
Raporturile voluntarilor, cari isi intind stapanirea pe toata
intinderea dela Celiabinsk si pana aproape de Omsk o dis-
tanta de circa opt sute de verste, cu populatia muncitoare si
iubitoare de ordine, sunt din cele mai bune. Pornirile vrajma-
sesti ale celor cari vor sa revind la domnia de OM eri a sovie-
telor, sunt inabusite cu severitate si de indata. Partizanii risi-
piti in satele de pe stepa on ascunsi in suburbiile orasului, sunt
pusi in neputinta de a activa.
Ne dau insa multa bataie de cap cele cateva sute de pri-
zonieri salasluiti in mizerabilele baraci dela marginea orasului.
Facem insa tot ce putem pentru a le usura soarta si ne trudim
sa le gasim un alt adapost.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV.

Reintrarea Rornaniei in razboi.

Ce scrie .Gaze /a Transilvanier. Omaglul volunlarilor coke Regale


Rornaniei-Mari. Rdspunsurile allatilor.

Intr'una din zile ni se anunta trecerea prin gara Petropa-


vlovskului a unui detasament de soldati aliati.
Sunt cateva sute de ostasi negri adusi aci din coloniile
franceze. Crivatul sufla cu furie. Zapada cade mereu. In albul
ometfior, bietele fiinte negre cari '10 arata albul dintilor printre
gratiile dela ferestrele vagoanelor, par niste naluci. Ei se duc
la front pentru... a intari si incuraja randurile armatelor popu-
lare. Comandantul lor, un simpatic of iter francez, ne aduce ma-.
rea veste, pe care o asteptam de atata vreme. La 9 Noemvrie,
doua zile inainte de armistitiu, Romania a reintrat in razboi $i
armatele ei sunt in mars sere Ardeal.
Un formidabil ura!" desprins din piepturile voluntarilor
cari se gasesc in acel moment la gara, intampina solia ofiterului
aliat. Ea e comunicata degraba celor cinci batalioane din ca-
zarmile Petropavlovskului si implinirea idealului national e sar-
batorita de fiecare batalion in parte s'apoi de toti voluntarii a-
dunati in piata orasului, cu o neuitata insufletire.
Nu vom uita niciodata ochii aprinsi, in cari lacrimile in-
ghetate de ger ale voluntarilor straluceau ca niste cristale si
frumusetea steagurilor tricolore, sub care voluntarii jurau cre-
iinta Romaniei-Mari $i Regelui ei. Si ne va ramanea mereu in
minte gestul acelui smerit voluntar, care dupa cuvantul rostit
dela tribuna de presedintele Comitetului national, s'a apropiat
www.dacoromanica.ro
207

de steagul ce se Oa langa acesta si prinzand cu mana tremu-


randa cutele lui, le-a imbratisat, acoperindu-le cu belsugul Ia-
crimilor sale curate.
Ce scrie Gazeta Transilvaniei".
Monitorul oficial al voluntarilor Gazeta Transilvaniei",
scrie in al saselea numar al ei, sub titlul Dorobantul prinde din
nou arma !" urmatoarele randuri :
,,...Vitejii dela Marasesti, cei mai buni ostasi ai lumii",
cum i-a numit generalul Berthelot, ca treziti dintr'un .vis greu
si urat, au prins la 9 Noembrie din nou armele si in putina vreme
ei au curatit Tara romaneasca de vrajmasi. Sprinteni ca in tot-
deauna, vanatorii romani au urcat cu repeziciune muntii nostri
dragi, au trecut grabiti Carpatii s'au coborat in Valle lor, iar
astazi se gasesc in satele noastre din Ardeal si Bucovina, uncle
se imbeatiseaza cu fratii nostri... La aparitia for tresar mor-
mintele si crucile dela capataie ii binecuvinteaza. Clopotele,
cite au mai ramas, poarta pe limbile for de arama marea veste.
Tulnicul trezeste cu glasul lui duios si prelung mortii nostri. In
biserici preotii si batranii crcdinciosi slavesc marea zi a in-
vierii !
Aceeas gazeta scrie in legatura cu intrarea Regelui in ca-
pitala Tarii urmatoarele :
In aceste vremuri de amorteala sufleteasca, a fost tin
out care nu si-a pierdut nici un moment cumpatul. A lucrat, a
indetnnat, a insufletit si a suferit. Acesta e Regele Romaniei.
Regele era pretutindeni, neobosit, increzut in sine si in puterile
poporului sau. Munca savarsita cu suflet, cu credinta si cu zel
statornic si-a dat roadele.
Eri: Gloria luptelor dela Marasti 51 Marasesti.
Azi: Regele se intoarce la Bucuresti inconjurat de slava
5i de cea mai curata iubire a popotului sau care a suferit asa
de mult si cu care impreuna a suferit si el.
Maine: Poporul romanesc it va incorona Rege al tuturor
Romanilor !"

www.dacoromanica.ro
20B

Omagiul voluntarilor catre


Regele Romaniei Mari.
Dela sarbatoarea din Petropavlovsk, voluntarii adreseaza
Regelui urmatoarea telegrams omagiala :
Corpul voluntarilor romani si Comitetul national roman
din Rusia depun omagiile for in fata Majestatii Voastre din pri-
lejul continuaril rilzboiului din partea Romaniei. Rorniinii din
Transilvania, Banat, Maramures si Bucovina stint mfindri de a
fi de aci inainte supusii credinciosi ai Majestatii Voastre, iar
voluntarii romani din Rusia urmarind cu incredere si entuziasm
inaintarea fratilor for de s'ange si de arme in ad'ancul mosiei
noastre stramosesti, asteaptil nerabdatori ordinele Mhjestkii
Voastre !"

www.dacoromanica.ro
R aspunsurile aliatilor.
Reprezentantii din Siberia ai aliatilor felicitati de Coi put
voluntarilor cu ocazia armistitiului, raspund conducerii acestuia
fara intarziere $i in termeni pe care socotim de bine sa-i reti-
nem. lata aceste raspunsuri :
Consulul general al Frantei din Omsk, presedintelui
Comitetului national roman din Rusia :
Va multumesc de urarile ce binevoiti a-mi adi esa in nu-
mele Corpului voluntarilor romani Transilvaneni Si Bucovineni,
precum si in numele Comitetului national roman in Rusia. Franta
este fericita ca a triumfat, deoarece victoria ei este a tuturor
popoarelor mari $i mid. Omagiile Dv. le oi transmite guver-
nului francee . Nettement.

Consulul general francez din Vladivostok :

,.Multamesc calduros Corpului de voluntari romani pen-


tru sentimentele de simpatie, ii felicit din toata inima pentru
cforturile for patriotice si le exprim sincerile mete dorinte pen-
tru triumful aspiratiunilor for nationale". Mailer, consul ge-
neral.

Consulul general englez Vladivostok :

Profund miscat de sentimentele pe cari le exprimati i't


telegrams Dv. dela 14 Noemvrie fata de patria mea, va trans-
mit calduroase multumiri. Marea Britanie isi da perfect seamy
de concursul eficace si devotat al vitezei armate romane, dat
Puterilor Aliate in razboiul care se sfarseste astazi intr'un mod.
atat de fericit si spera ca a sosit in fine momentul pentru fau-
www.dacoromanica.ro
14
210

rirea Romaniei-Mari si pentru realizarea idealului secular al


Romani lor de pretutindenea". Houdson, consul.

Consulul general American din Vladivostok :

Telegrama Dv. cu continutul am transmis-o guver-


nului american pentru a lua cunostinta de ea. Imi permit sa va
spun din partea mea cat de mult pretuesc adresa Dv., plind de
caldura si delicateta si care va onoreaza deopotriva pe Dv. si
pe compatriotii Dv. casi pe poporul american". Koldvel, con-
sul american.

Consulul italian din Vladivostok :

Profund atins de telegrama Dv. prin care salutati vic-


toria armatelor aliate, imi exprim cea mai fierbinte dorinta pen-
tru marirea Romaniei si pentru realizarea idealului national al
bravilor voluntari romani aflatori in Rusia !"

Consulul sdrb din Ecaterinburg :

Miscat in mod deosebit de urarile cordiale ale Corpului


voluntarilor romani Transilvaneni $i Bucovineni $i al Comitetu-
lui national roman in Rusia, ma grabesc sa multumesc din toata
inima mea $i in numele natiunii sarbe bravilor frati Rcmani,
a caror istorie e marturie vie a legaturilor noastre de prietenie
neintrerupta si de raporturt fratesti, exprimandu-mi via dorinta
pentrtt prosperarea surorei latine vecine si pentru stralucitul ei
viitor. Treliascii Romania-Mare! (Aceste cuvinte sunt scrise in
romiineste). Milankovich, consul general si reprezentant di-
plomatic al Serbiei.

(D. M. ni e cunoscut de cand cu arestarea de catre so-


viete a ministrului Romaniei la Petrograd, Diamandi. Protes-
tand alaturi de Corpul diplomatic in contra acestei arestari, re-
prezentantul Serbiei si-a insusit protestul, lovind in masa pre-

www.dacoromanica.ro
211

zidatii de Lenin cu un formidabil pumn si cerand liberarea ime-


diata a ministrului roman. Settl bolsevic, contrariat o clip./ de
gestul d-lui M, recapatandu-si calmul, a spus zambind ca ii
place mai mutt acest fel de manifestare decat obisnuita maniera
diplomatic./ $i a dispus liberarea ministrului roman!).

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV.

Noemvrie 1918.

Lovitura de Stat dela Omsk


Dictatura amiralului Kolciak
Inca de mult se soptia ca ministrul Razboiului, numit intro
timp, amiralul Kolciak vrea sa fie mai mult decat atat. El dis-
pretuia partidele, ignora democratia si nu impartasea nicidecum
programul de guvernamant al guvernului Provizoriu. Gandurile
lui erau puternic alimentate de agitatiile cercurilor financiare
si industriale si de unele cei curl ofiteresti can nu se puteau nici
ele impaca cu alurele demagogice" ale regimului democratic
dela Omsk.
Insas aducerea lui in Siberia se pare ca urmarea mai mult
decat o banala instalare a amiralului la departamentul Razbo-
iului. Generalul Knox, care ii inlesnise venirea in Siberia, se
pare ca i-a destinat o anume misiune care trebuia sa insemne
mai mult decat un rol de a doua mana.
Lumea initiata vorbea chiar de o conspiratie pentru fa's-
turnarea guvernului, conspiratie de care aliatii si mai ales En-
glezii, spun cei initiati, n'ar fi stfaini.
Fapt e ea in afara de membrii principali din guvern, toata
lumea se astepta ca bomba sa explodeze. Si bomba a explodat
in noaptea de 17 18 Noemvrie, curand dupa intoarcerea amira-
lului depe front, pe care it vizitase in tovarasia generalisimului
Boldirev

www.dacoromanica.ro
213

In aceasta noapte colonelul Viaceslav Volkov, Insotit de


alti doi ofiteri complici, aresteaza pe presedintele guvernului
provizoriu Nicolae Avksenteiev, pe loctiitorul acestuia A. Ar-
gunov, pe ministrul V. M. Zenzinov si pe substitutul ministrului
de interne N. P. Rogovski, pe cari ii depune in inchisoarea de
stat din Omsk.
La 16 Noemvrie jurnalele publica urmatoarea

ORDONANTA

a Consiliului de ministri :

In urma extraordinarelor evenimente cari au intrerupt


activitatea guvernului provizoriu panrus, Consiliul de ministri,
cu aprobarea membrilor prezenti ai guvernului provizoriu pan-
rus, a hotarat sa is asupra sa intreaga sarcina a puterii supre-
me de stat. (ss) P. Vologodski, presedintele consiliului de mi-
nistri, Ustrugov, Gatenburger, Kolciak, Krincinikov, membrii ai
Consiliului".
Ina ltul Regent.

$i tot in aceias zi constituindu-se noul consiliu de ministri


in frunte cu presedintele fostului consiliu siberian, P. Vologodski,
publica urmatorul

DECRET
Avand in vedere grava situatie a tarii si imperioasa ne-
cesitate de a concentra intreaga putere suprema in mainile
unei singure persoane, Consiliul de ministri hotaraste sa incre-
dinteze exercitarea puterii supreme de stat, in mod provizoriu,
amiralului Alexandru Vasilievici Kolciak, acordandu-i titlul de
malt Regent (Verhovnai Pravitel !)
(ss) Vologodski, presedintele consiliului de ministri si
ceilalti).
°data cu publicarea acestui Decret apare Si urmatorul

www.dacoromanica.ro
219

STATUT
Asupra organizarii Puterii de stat povizoii din Rusia,
alciituit de Consiliul de mini$tri.

1. Exercitarea puterii supreme in stat apartine vremelnic


Inaltului Regent.
2. Toate fortele armate din statul rus stint subordonate
Inaltului Regent.
3. Guvernarea tariff ii apartine in liniile ei mari Inaltului
Regent.
4. Inaltului Regent ii apartine Indeosebi dreptul nelimitat
de a lua masuri extraordinare pentru asigurarea complectilrii si
aprovizionarii fortelor armate si pentru mentinerea ordinei si
respectarea legilor.
5. Toate proectele de legi si ordonantele vor fi discutate
in consiliul de ministri si dupa ce vor fi aprobate de acesta ele
vor fi supuse Inaltului Regent pentru sanctionare.
6. Toate decretele semnate de Inaltul Regent vor fi con-
trasemnate de presedintele Consiliului de ministri.
7. In caz de boala sau in cazul incetarii din viata a Re-
gentului, on in caz de absenta mai indelungata a acestuia,
exercitarea puterii supreme de stat trece asupra consiliului de
ministri.
(ss) P. Vologodski, presedintele consiliului 4e ministri; A..
Kolciak, I. Mihailov, etc., membrii.

La 20 Noemvrie Inaltul Regent publica urmatorul

MANIFEST CATRE POPOR

In ziva de 18 Noemvrie 1918 guvernul provizoriu panrus


a fost rasturnat. Consiliul de ministri a luat asupra sa sarcina
Puterii, pe care mi-a predat-o in aceias zi mie, amiralului flotei
ruse, Alexandru Kolciak.
Luand asupra mea crucea puterii in grelele imprejm ari ale
razboiului civil si intr'un timp de completa desorganizare a vietii
de stat, declar ca eu nu voi merge nici pe drumul reactiunei si
nici pe drumul prapastios al luptei de partid. Telul meu suprem
este crearea unci armate capabile de lupta, victoria asupra bol-
www.dacoromanica.ro
215

sevicilor si restabilirea legalitatii si-a dreptului ca poporul sa-si


poata desemna neimpiedicat forma de guvernamant care ii con-
vine si sä faca sa triumfe marele ideal al libertatii, invingator
acum pe intreg globul parnantesc.
Vd cer cetateni sa va uniti si vä chem la lupta cu bolse-
vicii, la munca si la sacrificiu !"
(ss) Amiral Kolciak, Ina lt Regent.

Surprinsa de aceasta nebanuita desfasurare caleidoscopica


de evenimente, opinia publica dandu-si in curand seama ca nu
e deloc vorba de o farsa, ci de cea mai cruda realitate, e cu-
prinsa de o surdrt indignare. Mari le partide populare sent re-
voltate pentru atitudinea pe care amiralul o is MO de ele de-
clarandu-le razboi in chiar manifestul sau. Populatia sibei iana
care se vede lovita in amorul srtu propriu si care isi iubeste con-
ducatorii sai firesti pentru buna grije ce acestia i-o poarta, pen-
tru ideile for democratice si pentru insufletirea si abnegatia cu
care acestia au imbratisat nazuintele ei autonomiste, se corn-
porta cu o raceara de gheata fata de uzurpatorul care va rein-
trona reactiunea si sistemele regimului tarist unanim detestat
de masele populare, si care in locul descentralizarii administra-
tive si autonomiei siberiene va reinvia odiosul centralism de o-
dinioara. Pe membril Directoriului si pe localnicii, can i-au dat
many de ajutor in savarsirea actului din noaptea de 16 18 No-
eitivrie, aceasta populatie ii califica drept tradatori" si dus-
mani ai poporului".
Generalul Boldirev, cornandantul armatei, condamna vio-
lent aventura amiralului si se retrage din fruntea ostirii, hota-
rat sa paraseasca Siberia.
Simtind golul care it inconjoara, Kolciak face apel la par-
tidul Cadetilor, cari impreund cu reprezentantii finantei s'ai cer-
curilor industriale si comerciale ii sar in ajutor, cativa din ei
primind sa intre in guvern.
Reazimul principal pe care se bizue amiralul e insa armata.
Ofiterii stint hotarati sa-i dea tot concursul.
Sfidand opinia publica si calificand drept demagogice cu-
rentele democra Lice, Kolciak rezimat pe armata si pe elementele
reactionare trece degrabzi la fapte. Preia personal comanda
www.dacoromanica.ro
216

suprema a ostirei, inlatura pe conducatorii partidelor democra-


tice, da fiinta ribuitalului extract dinar de rdzboi", care con-
damna pe ncprieteni" $i achita pe prieteni" (cazul colonelului
Volkov!), suprima presa ostila si lanseaza grin presa oficioasa
fel de fel de insinuatiuni la adresa vechilor membrii ai Directo-
riului. Inlaturatea lcr era necesara", spune un comunicat se-
rnioficios, pentru motivul ca ei urmareau o intelegere cu bol-
CViCii". N. Aksenteiev insus, continua sa spuna acest comuni-
;at, a fcst sui Prins vorbind la aparatul Hughes cu un comisar
do pe frontul bolsevic !"
Loitura dela Omsk si metodele de guvernare ale amira-
lului produc insa o vie miscare si in sanul trupelor cecoslovace.
Sinceri demociati si partizani devotati ai fostului guvern, cehli
refuza sa recuitoasca pe Kolciak. Consiliul national cecoslovac
inteo circulara, pe care o trimite tuturor crganizatiilor ratio-
nale, partidelor, institutiilor democrate ruse 5i aliatilor protes-
teaza in termeni energici impotriva loviturei dela Omsk spu-
itand ca armata voluntara cecoslovaca, credincioasa traditiilor
si idealului de guvernare al poporului cecoslovac nu intelege sa
dea nici un fel de sprijin reactiunei in Rusia. Accasta armata nu
poate fi decat partizana unui regim sincer democratic, singur
in stare sa apropic Si sa infrAteasca popoarele slave !"
Dar Cehii oar hotarati sa nu se opreasca numai la aceasta
protestare. Se vorbeste de o interventie armata! Consiliul na-
tional da deja ordine pentru retragerca tuturor unitatilor vo-
luntare de pe front.
Regentul inspaimantat solicita interventie reprezentantilor
aliatilor. Staruintele acestora $i mai ales ale Englezilor, cari
$i-au avut si ei amestecul in detcrminarea si reusita loviturei"
preaum si masurile luate in graba de generalul Syrovi, coman-
dantul armatelor voluntare cecoslovace ieusesc, din norccire, sci
impiedice marsul Ceco-slovacilor in contra amiralului. Dar Ili-
meni nu-i mai prate indupleca sa luate pentru el. Cecoslovacii
sunt hotarati sa pund din non in aplicare vechea intelegere in-
cheiata cu Duhonin, fostul generalisim al armatelor ruse. Ei
declara ca nu se vor amesteca in trebmile interne ale Rusiei si
o spun ratos ca de acum scopul for e sa paraseasca cat mai de
graba Rusia si sa se intoarca in patrie.
Incurajati de atitudinea Cecoslovacilor, aderentii Consti-
www.dacoromanica.ro
217

tuantei se regrupeaza la Ufa. Ei sunt hotai ati sa dea aci fiinta


unui guvern provizcriu. Jar membrii fostelor guverne provin-
dale agita pentru repunerea acestora in functiune. Vice- rcgele
regiunei Vladivostok, geneialul Horvath, recunoasre autoritatea
ciictatortilui dela Omsk. Refuza insa sa se supuna acestuia a-
tamanul Semenov, sthpfinul Transbaicaliei si cmul devotat al
Japonezilor.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI.

Decemvrie 1918.

Genera lul tefanik.

Confratii cecoslovaci ne fac cunoscut di la Vladivostok a


debarcat, odata cu misiunea francezii, until din conducatorii lor,.
prof. Stefanik, primul ministru de rilzboi al Republicei cecoslo-
vace $i ca el va sosi la 5 Decemvrie (st. n.) in Celiabinsk.
Un numar din monitorul Corpului cecoslovac, Ceskoslo-
venFki Denik" e dedicat in intregime marelui luptMor pentru
idealul cecoslovac.
Naturalizat francez, generalul de azi, venit la Paris din
Slovacia (Ungaria), s'a indeletnicit multi vreme, in capitala
Frantei, cu aprofundarea astronomiei si cu studii de chimie. Iz-
bucnind razboiul, el si-a parasit ocupatiile de pang atunci si s'a
dedicat cu toata caldura inimii sale propagandei pentru Tealiza-
rea statului independent cecoslovac. Infiintandu-se la Paris Con-
siliul national cecoslovac, acest inimos Slovac a devenit ala-
turi de profesorii Masaryk si Benes unul din cei mai activi mem-
bri ai acestui consiliu.
Numit ofiter cu titlu provizoriu de catre guvernul francez,
eI e trimis de Consiliul national cecoslovac $i de guvernul fran-
cez in Mai 1916 la Petrograd cu misiunea speciala de a indu-
pleca pe tar si guvernul rus ca sa-si dea invoirea la trecerea
voluntarilor cehi din Rusia pe frontul de Vest. Misiunea n'a avut
rezultatul asteptat. Ministerul de Externe rus era prea preo-
cupat de gandul unei piici separate cu Germania, iar tarn' prea
www.dacoromanica.ro
219

slab si prea prins in tnrejele camarilei filo-germane pentru ca


o astfel de misiune sa poata fi incoronata de succes.
Trecand in Moldova in tuna Decemvrie a aceluias an, el
a organizat cu sprijinul comandamentului roman pe cei 1800 de
legionari cehi, pe cars in vara anului 1917 i-a trecut prin Ar-
hanghelsk pe frontul francez.
Locotenent la inceput, astazi primul ministru de razboi at
Republicei &coslovace prof. Stefanik poarta uniforma de ge-
neral francez.
Compatriotii sai, voluntarii cecoslovaci si reprezentantii
celorlalte armate nationale it primesc cu mare insufletire
in gara Celiabinsk. Cu toate ea e suferind, el nefiind Inca vin-
&cat de ranile pricinuite de un accident de avion, descinde din
vagonul sau pentru a primi salutul voluntarilor. E mic de sta-
ined' si foarte palid la fata. Mana-i moale si mica arde ca focul.
Cu toate astea el desbraca mantaua, trece in revista trupa ali-
niata pe peronul garii si salutrt emotionat steagul tarii sale. In-
tors in vagon cu fata vanata si tremurand de frig, nimenea nu
intelege sa-i turbure suferinta.
In suita generalului se gaseste si confratele Pav lu, vice-
presedinte al Consiliului national cecoslovac sectia rusa. Soli-
citat de noi la plecarea sa in intampinarea generalului Stefanik
sa ceard referinte profesorului Masaryk la Washington asupra
modului cum e privita problema romaneasca la Casa Alba, ca-
maradul Pav lu ne comunica ca a reusit la Vladivostok, uncle a
stat mai multe zile, sä primeascd dela profesorul Masaryk la-
muririle dorite de noi. Seful Cecosiovacilor ne comunica prin
substitutul sau ca State le Unite si Presedintele for au sfarsit-
prin a se convinge de necesitatea disparitiei ca stat a imperiu-
lui Austro-Ungar, el urm'and sa fie transformat in state natio-
nale pe baza principiului de autodeterminare. (Ministrul de Ex-
ierne american a facut acest lucru cunoscut si Romaniei!).
Seful nostru, adauga confratele P. ma roagd sa VA mai
comunic ea a primit telegramele Dv. si ca i-a facut o deosebitrt
placere sä pledeze si pentru cauza romaneasca, care in impre-
jurarile date se confunda cu a noastra !"

www.dacoromanica.ro
220

Salutul generalului Stefanik.


Iii Aug. urmatoare doi ofiteri cecoslovaci se prezinta la re-
:pedinta Comitetului national roman. Ei vin trimisi de generalul
Stefanik ca sa aduca Comitetului salutul acestuia si sa talma-
ceasca simpatia lui adanca pentru voluntarii si poporul roman,
pe care l'a cunoscut nu de mult in Iasul suferintei s'al jertfei.
Irnpiedecat de boala si trebuind sa piece de urgenta la
Ecaterinburg generalul regreta ca n'a putut sa va transmita
personal salutul sau", adauga cei doi ofiteri.
Presedintele Comitetului national roman in afara de ras-
punsul pe care it da celor doi trimisi, adreseaza generalului Ste-
ianik la Ecaterinburg $i urmatoarea telegrama :
Profund atins de salutul $i urarile Excelentei Voastre,
Comitetul national roman in Rusia se grabeste sa asigure pe
primul ministru de razboi al Republicei cecoslovace de dragos-
tea sincera a Corpului voluntarilor romani din Rusia. Acestia
asteapta cu nerabdare venirea zilei $i cred neclintit in sosi-
rea ei cand drapelul Republicei cecoslovace, inaintea caruia
D. v'ati inchinat cu smerenie in gara dela Celiabinsk, va falfai
pe tarmul Tisei fata in fata cu drapelul Romaniei-Mari, oglin-
dindu-si cutele in undele aceleias ape ca simbol a doua taxi prie-
tine si aliate !"

www.dacoromanica.ro
GAPITOLUL XVII.

Decemvrie 1918.

Ecouri duioase.
Hotarele crediniei noastre
In sfarsit presa vorbeste si de Romani din Ardeal. Un
Consiliu national revolutionar a luat fiintal... Acesta s'a procla-
mat organul conducator al ardelenilor urmarind desfacei ea
Transilvaniei de Ungaria si alipirea ei la Romania._
Ziarul Zaria" din Omsk sub titlul Socialistii romani din
Ungaria doresc unirea cu Romania", publica urmatoarea tire :
Gazeta Nepszava, organul central al socialistilor unguri
inegistreaza urmatorul comunicat: Social-democratii romani
din Ungaria declara ca ei doresc sa activeze in stransa legatura
cu Consiliul national roman din Ungaria si Transilvania in ve-
derea independentei definitive a poporului roman si pentru uni-
rea tuturor romanilor intr'un singur stat".
Comunicatul acesta face impresie. Hotarirea social-demo-
cratilor romani e viu comentata. Si cum opinia publica de ac!
ca ip alte atatea taxi e stapanita in majoritatea ei de ideologia
socialista, nazuintele spre o viata libera ale romanilor ardeleni
si vointa acestora de a alcatui impieuna cu Romania un stat na-
tional castiga mutt in simpatia opiniei publice mondiale prin ho-
tardrea socialistilor romani.
Telegrama prin care comunicam emigrantilor romani la
Berna" Declaratia noastra de libertate si unire dela 16/29 Oc-
www.dacoromanica.ro
222

tomvrie nu si-a gresti adresa. Ziarul Utro Sibiri" din Celia-


binsk inregistreaza o tire din Berna, care relateaza continutul
telegramei noastre.
Moralul voluntarilor e plin actin de vigoare.

Comicetul national, organul for executiv, incurajat de a-


ceste duioase ecouri, desprinse din trezirea unei constiinte ce pii-
rea adormita, continua cu indoita energie propaganda pentru in-
tegralitatea idealului national. In tipografia Consiliului national
din Ecaterinburg el editeaza, in afard de Gazeta Transilvaniei,
si o harta avand titlul Romania Mare", care cuprinde Roma-
nia veche, Ardealul, Banatul intreg, Crisana, tot Maramuresul
nostru istoric, intreaga Bucovina 5i toata Basarabia. Este tam
visata de Romani 5i cantata de Eminescu: Dela Nistru pan' la
Lisa!
Marta aceasta o distribuim in sute de exemplare tuturor
reprezentantilor din Rusia ai aliatilor, personalitatilor ruse de
marca si cu concursul birourilor de publicatii o expediem si pe-
ste granita.
In acelas timp continuum a publica in ziarele ruse si mai
ales in cotidianele democrate Vlast Noroda", Utro Sibiri" si
, Respublikanet" articole lainuritoare asupra integralitatii idea-
lului nostru national.

www.dacoromanica.ro
APrroLut. XVIII.

Aliatii nu se amestec in
afacerile interne ale Rusiei.

Frontal de pe Volga.

Societatea Tinerilor erestini americani" Y. M. C. A.


tie pune la dispozitie o brosura cuprinzand un comunicat-cir-
culara a guvernului Statelor Unite, prin care acesta lamureste
motivele earn au determinat trimiterea armatelor aliate in Si-
beria si explica rostul acestora aci.
Ur amestec militar in Rusia din partea aliatilor, spune
-acest comunicat, ar fi inrautlitit duria" parerea guvernului ame-
rican trista situatie din Rusia in loc s'o fi inzdravenit. Guvernul
Statelor Unite crede ca un astfel de amestec care i s'a solicitat
in repetite randuri, chiar daca ar sfarsi cu succes in ce priveste
scopul sau direct, el ar contribui mai degraba la inrairea situa-
tiei materiale a Rusiei decat la imbunatatirea ei. Drept aceia
guvernul Statelor Unite examinand imprejurarile actuale ga-
seste ca participarea fortelor militare aliate in Rusia nu poate
avea decat un singur seop: Apararea 5i ajutorarea armatelor
nationale voluntare impotriva fortelor armate ofensive ale fos-
tilor prizonieri germani si austriaci.
Facand acest pas, guvernul Statelor Unite tine sa
asigure poporul rus in modul eel mai hotArat si solemn ca el nu
intentioneaza sa se amestece nisi in politica Rusiei, nici in drep-
turile ei suverane, nici in afacerile ei interne si nici chiar locale
www.dacoromanica.ro
224

pe teritoriul pe care trupele americane vor fi poate silite sa-I


ocupe si nu intentioneaza sa intreprinda nimic in dauna inde-
pendentei teritoriale a Rusiei din prezent sau victor.
....Acest punct de vedere a fost comunicat si guvernelor
Marei Britanii, Frantei si Italiei cari au raspuns ca sunt in prin-
cipiu de acord....".
Proaspat sau mai vechi, acest comunicat confirma ceiace
se banuia de mult: liotararea guverneolr aliate de a nu se a-
mesteca In afacerile interne ale Rusiei. Trupele americane si
japoneze raman in Extrenml Orient. Ele sunt de aitfel, singu-
rele forte serioase, cari ar putea opera cu succes in Siberia. En-
glezii st Francezii, cari se pare ca gandesc aitfel deck Ameri-
canii, deli acestia vor sa creada ca guvernele celor doua tari
aliate sunt de acord cu ei, si-au deplasat, cei dintai o companie
la Omsk, iar cei din urma un batalion de coloniali spre Ufa.
Aceasta, fireste, pentru aceias consideratie: ,,...ajutorarea tru-
pelor voluntare nationale !"
Frontal de pe Volga.
Frontul de pe Volga nu mai exista. Trupele nationale co-
mandate de sublocotenentul (acum trei luni), astazi generalul
Cecek au inceput a se retrage spre Ufa Inca pe vremea guver-
nului Provizoriu.
Tinerii ostasi rusi, cu toata dojana public ce li-a fost a-
dresata de catre Directoriu nu par deloc hotarati sa-si Rica da-
toria. Ei opun o foarte slaba rezistenta armatei rosii mult luta-
rite in timpul din 'Irma.
Voluntarii cecoslovaci vazand deruta armatei populare au
inceput a parasi o mare parte din ei frontul $i a se replia spre
interior.
Lovitura de stat dcla Omsk a produs, dupa cum am va-
zut, o adanca turburare in opinia publica. Armata rusa cu ex-
ceptia unei ON din ofiterime este ostila dictatorului. Cecoslo-
vacii sunt si ei ostili. Retragerea for de pe front se Inteteste.
Ramanerea legionarilor in Rusia acuim dupa ce razboiul a luat
sfarsit si Republica cecoslovaca este fapt implinit nu mai poate
fi motivata de nimic 5i nimeni nu mai incearca s'o explice. Oe-
neralul Stefanik e solicitat sa is masuri pentru repatrierea vo-
luntarilor cehi, dar el pastreaza un mutism desavarsit in tot ce
www.dacoromanica.ro
225

priveste aceasta chestiune, precum refuza sa faca vre-o decla-


ratie asupra problemei ruse. A venit in Rusia numai pentru in-
formatii si probabil pentru a ridica moralul voluntarilor cari
maine vor alcatui armata de baza a Republicei cecoslovace.
Reprezentantii civili si militari ai aliatilor, in lipsa de in-
structii formale dela guvernele lor, isi afirma cu toate ocaziile
neutralitatea in conflictul dintre partidele ruse.
Amiralul Kolciak repeta la randul sau ca numai Consti-
tuanta, rezultata din noui alegeri (deci nu aceea dizolvata de
bolsevici cum sustin altii!), va putea sa se pronunte asupra te-
ritoriilor, smulse din trupul Rusiei.
In fata acestei situatii armatele voluntare nationale, avi-
zate la propriile lor hotarari, isi strang randurile si procedeaza
la o noua grupare si concentrare.
Comitetul national roman, calauzit in prim rand de inte-
resele romanesti si de coordonarea acestora cu acelea ale alia-
-tilor, hotaraste, de acord cu Consiliul cecoslovac si cu repre-
zentantii aliatilor, sä transporte si sa concentreze trupele vo-
luntare romane aflatoare astazi pe vastul sector dintre Celia-
binsk si Petropavlovsk inteo regiune mai ferita de framanta-
rile dintre diversele grupari ruse pentru ca acolo ele sa-si poata
desavarsi instructia si sä continue a sluji cu credinta scopurile
precizate dela inceputul organizarii lor.
$1 fiindca intreaga intinderea de pe Magistrala (transibe-
rian) pana la Irkutk este ocupatii de alte armate nationale si a-
liate, conducerea romaneasca alege punctul Voenndi Gorodok
de langa Irkutk ca loc de concentrare a voluntarilor romani.
Delegatii trimisi sa viziteze acest punct, fac un raport satis-
facator.
Noul comandant al Ccrpului de voluntari, colonelul Cad let
din armata cecoslovaca, recomandat noua de Consiliul national
cecoslovac si numit de Comitetul national roman in baza art.
10 din conventia incheiata cu el, insista asemenea pentru con-
centrarea voluntarilor la Irkutk. In posesia ordinului de trans-
portare a acestora la Voiennai Gorodok, colonelul C, is de ur-
genta masuri pentru imbarcarea celor cloud regimente roma-
nesti Horia" si Alba lulia".
Steagurile tricolore stapane absolute Adria aci peste un
15
www.dacoromanica.ro
226

vast tinut, de peste opt sute de verste, respectate si temute de


100 cei cari au trecut pe sub cutele lor, se tidied din cele trek
.zarnizoane 1 Celiabinsk, Kurgan Si Petropavlovsk, din garile $i
satele asupra carora si-au afirmat atata vreme stapanirea si
pleac5, regretate de toata lumea iubitoare de ordine, conducand
pe credinciosii for slujitori in spre necunoscutul Siberiei nemar-
ginite.

www.dacoromanica.ro
CAPiTOLUL XIX.

Decent vi ze 1918.

Pe drumul Siberiei.
Tara lui Raspunn. Prin Azia de mipoc. Pe tormii Irli. ului. R edinta
Jul Kolciak. Trenul reintra in Siberia, Populalia qi produsele Siberiei Gad-
&Wale. Transibeiianul.

Vagonul special al Comitetului national roman e atasat


in ziva de 8 Dec. st. n. la acceleratul siberiac. In despartainan-
tul din fund iau loc membrii Ccmitetului, inclusiv adjutantul lo-
cot. Andreievici, iar in despartamantul din fata garda constand
din patru voluntari banateni, plini de sanatate si vioiciune.
Esit din granitele orasului, trenul alearga peste nemargi-
nirea uniforma si lipsitd de vegetatie a unui camp, pierdut sub
un val nesiat sit de zapada. E vasta stepa a Siberiei de Vest
Zapadno Sibiz skaia Nizmenost, care porneste din coas-
tele estice ale Uralilor, se urea la Nord pang la ttirmii sumbri
ai Oceanului Inghetat Severndi Ledovitdi Okean si 'este
apele acestuia pan' la Pamantul Nou Novaia Zenzlia;
la Sud coboara spre nisipurile Turkestanului si se sfarseste spre
Sud-Vest in masivul muntilor Altai, iar la Est in apele Obului.
Uniformitatea pustiului este intrerupla la distante de sute
de verste de satele siberiace, din cari se inalhi stapanitoare si
stralucind in pulberea de our a razelor de scare sau in argintul
luminei de luna turlele de metal ale bisericilor pravoslavnice.
PAmantul, pe care it str5batem not este o prelungire a bo-
www.dacoromanica.ro
228

gatului cernoziom (humus). Atrase de belsugul lui, mase marl


de colonisti au transformat acest tinut intro regiune prospers
si civilizata, care nu mai seamana deloc cu Cara pustie si sil-
batica din obsedantele romane ale romancierilor rusi.
Crivatul sufla insa aproape fara Incetare si scormoneste
masele de nameti, pe cari le rostogoleste peste gardurile ce in-
chid calea ferata. In acest dant macabru al ometilor, purtati de
vant, reinvie suferinti trecute. Pe coamele for reapar chipurile
insangerate ale osanditilor cari odinioara, pe and nu exista
cale ferata, erau siliti sa-si poarte crucea strabatand pe jos a-
cest calvar infinit Ala la locurile de mann din culmile Gol-
gotei.

Tara lui Rasputin.


Ape le Tobolului sunt inghetate. Ca toate faurile rusesti,
Tobolul e un admirabil drum de comunicatie spre Tiumen si
Tobolsk, unul din primele orase zidite de rusi in Siberia (prin
anii 1600).
Departe, ascuns in umbra padurilor de cedri si stejari, in
districtul Tiumen si pe tarmii apei Tura, salaslueste catunul
Pokrovskoie, in care s'a nascut si si-a trait adolescents faimo-
sul starer', Grigorie Rasputin.
In afara de mestesugul onorabil al carausiei, populatia a-
cestui catun mai practica si alte mesetii mai putin avuabile: ca
furtul de cai, falsuri in acte, inselatorii etc. Odinioara Tribuna-
lul Taranesc din partea locului avea mult de lucru cu corecta-
rea acestei naravase populatiuni.
Cetateanul, care intrecea insa pe consatenii sai in aceste
rare virtuti, era indraznetul Efim. Pentru istetimea, cu care
practica furtul de cai mai ales, el In numit Ellin Nova! (Efim
cel Nou).
Fiul acestuia Grigorie, care vedea in anul 1871 lumina zi-
lei in obscurul catun purta si el catava vreme porecla tatalui
sau, numindu-se Grigorie Nova! (Grigorie cel Nou). and insa
acesta Mai mai tarziu cunostinta cu viata si dadu dovada ca
$tie sa intreaca virtutile parintelui sau si sä adauge la acestea
si alte podoabe: ca violul minorelor, falsul, excrocheria, betia,
etc., pentru cari Tribunalul Taranesc it tratase cu numeroase
vergi, consatenii necajiti ca Grigorie depasea nu numai pe tatal
www.dacoromanica.ro
229

sau dar pe ei pe toti in ispravile cari ii facuse renumiti, it pc-


reclira Rasputin" (dela cuvantul rasputnik detracat, stri-
cat), Vara insa a banui ca cel astfel botezat isi va schimba in
curand porecla in renume....
Inclinat spre o viatd de aventura, Grigorie Efimovici No-
vai-Rasputin, dupg ce implini varsta de 20 ani, intra in manas-
tirea de calugari dela Verhoturia si dupa cateva saptamani de
sedere aci e5i in lume imbracat intr'o rasa calugareasca Si dan-
du-se drept starer de manastire se porni sa colecteze fonduri
pentru ajutorarea fratilor" dela Verhoturia. Fondurile, fire5te,
n'au ajuns la frati" ci s'au indreptat, cum 51 trebuia, spre casa
familiei Novai care deveni in curand una din cele mai bine si-
tuate in satul Pokrovskoie.
Dar pentru svapaiatul Grigorie atata nu era de abuts.
Rasa de calugar trebuia aduca ceva mai mult. In aventu-
roasa lui minte se plamadira fel de fel de planuri. El Linea sa se
ridice la inaltimi nebanuite.
Desi analfabet, Rasputin, ca once aventurier, nu era un
prost. In capul lui se acumulase tot acel belsug de viclenie (hi-
trosty), care caracterizeaza pe mujicul rus.
Cu acest capital de perfidie, cu neastamparul si setea de
aventura inascuta, cu superlativul de indrazneala si dispret al
mediului, mo5tenit dela tatal sau Efim, Grigorie Rasputin se ho-
tari sa recurga la ceva, ce avea sa-1 ridice din comm. Cele ca-
teva saptamani petrecute la manastirea dela Verhoturie trebu-
iau capitalizate. Duhul" de acolo trebuia valorizat, dupd pilda
altor frati".
fine vrea sä se mantuiasca trebue sa se pocaiasca Si pen-
iruca sal alba de ce se pocai trebuie sa greseasca !"
Dttpa multa bataie de cap, Rasputin gasi aceasta lozinca.
Si incepu s'o propovaduiasca printre ai sill punand bazele unei
grupari de aderenti, a unei secte insufletita de aceasta magical
formula care trebuia sä ducal pe membrii ei la fericire.
Dar profetul" care descoperise cheia ithavirii nu se opri
numai la atat. El trebuia sa-si invete discipolii 5i cum SA paca-
tuiasca pentru ca acestia sa alba ce ispasi. Pacatul nu-1 putea
desprinde decat din propriile sale inclinari.
Aprinsa lui imaginatie, coclita intr'un creer pervers, gasi
si ritul.
www.dacoromanica.ro
230

SearA de seara descindea impreuna cu adeptii si adeptete


sale, numiti rasputnici" si rasputnite" 1(stricati si stricate), la
marginea satului, unde in jurul unui rug aprins si presArat cu
tamale dantuiau balbtlind citate din biblie. Iar dupd ce capetele
se ameteau indeajuns de dans si bauturA, profetul" le poruncea
discipolilor sa procedeze la pacat. Supusi, distinsii hoti de cai
din Pokrovskoie procedau la reinvierea straniilor datini ale e-
chilor triburi slave paane... Mai tarziu revenindu-si din ame-
teala ei puteau sa constate ca au pacAtuit cu vtlrf si indesat.
bull din ei aveau cuvinte de regret. Dar Rasputin stia sa man-
gaie: Cu cat pacatul era mai mare cu atat pocainta trebuia
sa fie mai puternica si mfintuirea mai desAvarsita !".
Secta castiga mereu aderenti si nu numai din Pokrovskoie-
ci si din alte sate, iar faima intemeietortilui ei strAbAtu pima in
capitala tarii.
Impresionat de aceastA fain A mai marele manActirii din
Verhoturie it rugs pe calugArul" Grigorie sa piece la Petro-
grad si-i dadu o scrisoare de recomandatie cAtre faimosul Con-
fesor al lui Alexanrdu al III-lea, loan din Kronstad.
Increzator in steaua sa Rasputin lua scrisoarea, isi parasi
pe Praskovia, femeia cu cate se casatorise intre timp si pe cele-
doua fiice, imbratise pe tovarasul sAu de hotii si violuri, grA-
dinarul Varnava, pe care mai tarziu avea sa -1 faca episcop de
Tobolsk si pleca spre indepartata capitala a Pravoslavniciei.
Presimtirea nu l'a desmintit. Acest iscusit mujic, insinuant
si neobosit, punandu-si in valoare bogatul sau capital de viclenie
si misticism, vigoarea inepuizabilii a fizicului, marea putere ip-
notiCA a ochilor sai de same, toata gama de mijloace a aventu-
rierului setos de parvenire si a sarlatanului dornic de bung stare,
a reusit sa devina timp de mai bine de zece .uii tinul din indru-
mAtorii spirituali ai vastului imperiu.
Ridicat din drum si trecut cu caftanul lui tocit Si pletele
soioase din luxosul salon, adApostitor de isterici si isterice aI
contesei, Ignatiev, in Palatul de IarnA dela ()acing, Grigorie
_

Rasputin deveni profetul" si omul sffint" al tarinei azute in


misticism si chinuite de isterie. El distruse influenta pe care o
avea la Curte loan din Kronstad, inlaturA pc fah-post') s rlatan
ocultist flip, umbri puterea spiritului lui Serafim, fostul cillugar
dela manAstirea Sarovo, deplasa pe fanaticul preot Heliodor,
fostul sef al sectei Heliodorovtilor dela Taritin, micsora trece-
www.dacoromanica.ro
231

rea hdlbditului Mitia baba, adus dela, manastirea Optiiia Pus-


tine din Tambov si a altor figuri sinistre, in a caror soCietate
familia imperiala isi stdmpara pang atunci dorul de a descifra
necunoscutul, de a citi viitorul si de a descurca soaptele spiri-
telor ce apareau in scandura meselor enigmatice, in cari se si-
leau sa descopere mai ales buna vestire a tareviciului, ce tre-
buia sa vina.
Griska" (Grigorie), cum i-se zicea curent de cei care
it indragise, suplinea acum toate balbaelile fostilor". Iar pro-
fetia lui ca perechea imperiala va avea un mostenitor nu in-
tarzie sa se implineascd.
Tareviciul era insd bolnav, suferea de hemofilie. Singurul
care-1 putea vindeca si tine in viatd era, fireste, tot sfiintul sta-
rer. Si in adevdr Rasputin, cu complicitatea tovardsii sale de
toata vremea, faimoasa dama de onoare Ana Virttbova 5i cu a-
ceea a doctorului sarlatan Badmaiev, care furniza leacurile cu
cari pros oca sau oprea slingerdrile nefericitului tarevici, reusi
sa faca pe tarina si sotul ei sa creadd ca salvatorul copilului for
e hatyuska Grisca".
Uzand de aceasta situatie la Curte, de prestigiul pe care i-1 da-
duse faima de profet ca si de legaturile sale de prietenie cu unii
din capii tisericii ca metropolitul de Petrograd Pitiriin, episco-
pul Teofan, confesorul Curtii Imperiale si rectorul Academici
teologice din capitals, cari tineau sa-1 utilizeZe pentru scopuri
ecleziastice la Curte, Rasputin gasi potrivit sa continue a-si in-
tari secta, intemeiata la Pokrovskoie. Adeptii lid insd ras-
Putnicii si rasputnitele erau de astadata recrutati din inalta
aristocratic rusa, din barhati setosi de parvenire si din femei,
a caror carne odihnita si trandavd le impingea spre orgiile a-
ranjate de perversul calugdr.
Ecotil destrabalarii rasputiniane patrunse dela o vreme
clam in opinia publicd. Dar Rasputin si adeptii- lui erau in io-
labili.
In anii din urmd ai tarismului si in perioada razboiului,
,.staretul" ajunsese sfetnicul cel Mai ascultat al familiei impe-
riale. Reusi sa pund Stilpanire desavdrsita pe spiritul bigot si
bolnav al tarinei si prin mijlocirea 'ei on 'chiar direct pe omul
f5ra vointa, lipsit de energie si cazut el inSt4' pradd mistichs-
Mad, pe tarul Nicolae al II-lea. El sfarsi-Prin a-si impune 'vo-
inta si a determina numiri de fundtirinarl si- demnitati in f
www.dacoromanica.ro
232

tiunile si posturile cele mai matte de stat si a sugera chiar a-


nume atitudini in chestiuni importante de stat.
Fireste ca aceasta formidabila putere a profetului" nu in-
tarzie s'o utilizeze toti aceia cari aveau sau reprezentau anume
interese in legatura cu Palatul sau cu statul.
Astfel Rasputin fu fixat in centrul Ocultei din jurul Curtii
s'al Camarilei, alcatuita in build parte din Germain si deveni
slujitorul ctedincios at Sotniilor negre", transformate mai tar-
ziu in Uniunea poporului rus", zisa si Unittnea adevaratilor
Rusi", ostili ai destinelor pe cari si le voia poporul rus, fanatici
ai reactiunei si vrajmasi darji ai vietii constitutionale.
Impins de acestia Rasputin deveni dusmanul neitnpacat at
Dumei inmeriale $i nu inceta de a cere dizolvarea acesteia si su-
primarea tuturor acelora cari se aratau protivnici autocratiei.
Deasetnenea falanga spionilor cart bajbaiau in preajma
Curtii in timpul razboiului nu intarziard de a utiliza puterea
staretului" pentru scopurile tor.
La cererea acestora el izbuti sa impuna la un moment dat
numirea faimosului Stilarter ca sef at guvernului rus, omul care
cu atata cruzime calca in picioare conventia incheiata cu Ro-
mania la intrarea ei in razboi. Si tot atunci determine numirea
in demnitatea de ministru de Interne a germanofilului Proto-
popov, tin om lipsit de orice busolrt morale, care impreuna cu
Stiirmer, cu oculta dela palat si cu adevaratii rust" urmareau
incheierea unei paci separate cu Puterile centrale.
Rolul acesta nefast at lui Rasputin trebuia sa contribue, a-
laturi de alte inulte considerente, la subminarea autocratiei, la
prabusirea autoritatii tarului si la grabirea declanserii revolu-
tiei s'a proclamarii republicei. Cei rat, impusi prin mijlocirea a-
cestui calugar la conducerea statului, ca si cei buni, inlaturati de
el, dar nemultamiti Si ingrijorati de soarta Rusiei, impingeart
deopotriva spre aceasta fatale deslegare, pe care tarul si sotia
lui, orbiti de minciunile camarilei, erau departe de a o banui.
Ro lul jucat de acest om fatal, asa cum reztata si din do-
sarele Cotnisiei superioare de ancheta, instituita pentru cerce-
tarea faptelor tarului, tarinei s'a anturajului sau de catre primul
guvern Provizoriu revolutionar, precum si din raportul invata-
tului procuror Rudniev, atasat pe langa aceasta comisie, mai
mutt decat poate oricare alte cauze a contribuit la surescitarea
opiniei publice ruse asa de impresionabile.
www.dacoromanica.ro
233

S'a evidentiat aceasta revolts atunci cand in zilele prime


ale revolutiei din Februarie 1917 trupul lui Rasputin era scos
din mormantul dela Tarskoie-Selo, ars pe rug si cenusa risipita
pe apele Nevei de catre revolutionari.
Revolverele printului Felix Jusupov si deputatului natio-
nalist Vladimir Puriskievici, ale ciiror gloante suprimase la 17/30
Decemvrie 1916 pe fatalul augar, executau o sentinta de mult
data de catre opinia publics rush'. Executia a venit insa prea
tarziu. Patriotii, cari voiau altceva decat o Rusie anarhizata, au
regretat intarzierea. Numai Alexandra Feodorovna a blestemat
pe asasini. Ea si-a ingropat .,sfantur in parcul dela Tarskoie-
Selo aproape de palatul sat', a continuat sa creada, in exilul de
la Tobolsk, cä spiritul lui intrupat in ginerele sau Boris Solo-
viov, spionul sovietelor dela Tiumen, o va scapa din ghiara a-
cestora $i a murit purtand la gat colierul, pe care mujicul dela
Pokrovskoie i-1 daduse talisman.

www.dacoromanica.ro
Prin Azia. de Mijloc.
Par asind Petropavlovskul, trenul iese din $esul Sibcriei de
Vest $i inainteaza pe o facie de taro ce apartine Aziei de Mijky:-.
Si care se sfarseste abia dincolo de Omsk.
Tinutul Aziei de Mijloc, atat cat ii apartine Rusiei, are o
intindere de circa patru milioane km. p. El cuprinde in hdta-
rele sale :
1) Vasta taro a Circhizilor, Kirgizki krai cu regiunile
Uralului, Turgaisk, Akmolinsk $i Semipalatinsk ; 2) Turkestanul
cu provinciile din jurul lacului Caspic, Sar-Dariiiisk. Samarkand,
fergansk $i Semirecensk; $1 3) faille vasale J(iva si Buchara.
Thiutul se sfarseste in crestele Tian-Sanilor.
Partea Nord-Vestica a Aziei de Mijloc e mai malt 5esoasa.
Numai platoul Ustiurt dintre lacurile Kaspic $i Aral $i rodnicul
finut al Circhizilor semanat cu dealuri si coline intrerup uni-
formitatea plana si plina de lacuri sarate a acestei regiuni.
Esind din stepa 1$imului Isimskaia step bogata in
pamant roditor si in paduri de ses, calatorul se adanceste in
infinitul mut, pustiu 51 asternut cu enorme valuri de nisip al
Turkestanului (Turanului). Viata se pare ca trece p'aci numai
primavara. 0 vegetatie hogatil apare pentru un scurt time pe
uncle fasii ale acestui pustiu slujind ca locuri de pasune pentru
cirezile de vite $i turmele de of ale Circhizilor si ca ada'post
pentru fiarele salbatice (tigri, sacali, lupi, etc.).
In vremurile de totala uscaciune apar insa pe marginile
raurilor cari strabat incete $i line acest infinit parnant ca 'tor
atatea popasuri de salvare ale drumetilor desnadajduiti numa-
roasele ooze, cari udate artificial prin canale sapate de indigeni,
devin singurele resurse de trai ale acestora.
www.dacoromanica.ro
235

Desi asa de intinsa Azia de Mijloc ruseasca, supusa seep-


trului tarist de catre armatele comandate de contele Vasile Pe-
roski, abia numara vreo zece milioane de locuitori. Vitregia te-
renului $i climatului d'aci (vara o caldura sufocanta iar iarna
un ger siberiac!) nu e deloc ademenitoare pentru colonisti. In
pustiul de nepatruns al Pamirului abia revine un suflet pe trei-
zeci de km. p.
Orasul eel mai de seams din aceasta parte a Aziei de
Mijloc e Taskentul, capitala Turkestanului. Asezat la impreu-
narea liniei ferate Orenburg-Taskent $i provincia Baicalului, el
a devenit eel mai insemnat centru comercial si industrial din a-
ceasta regiune. Prin el se scurg spre Rusia Europeans princi-
palele produse din aceste tinuturi: bumbacul si matasea.
Raurile mai marl cari strabat Azia de Mijloc ruseasca sunt
Isimul si Irtisul, pe ale caror ape se transports prin punctele Ak-
molinsk si Semipalatinsk spre Petropavlovsk si Omsk in afara
de cele doted produse aratate mai sus $i alte fabricate: cherestea,
unt, branza precum si cantitati bogate de carbune, fier, amnia,
argint. sare etc.
Azia de Mijloc s'a bolsevizat si ea. Extremitatile dinspre
Nord-Vest, Nord si Nord-Est au fost reocupate de armatele Con-
stituantei. Ele au de purtat insa lupte grele cu organizatiile so-
vietice din interior cari continua a fi destul de puternice.
Turkestanul si indeosebi Taskentul e plin cu prizonieri
austro-ungari, printre cari si foarte multi ardeleni. Parte din ro-
mani s'au inscris voluntari si au reusit astfel sa iasa din acest
infern. Ce se va alege din cei ramasi, cine ar putea-o spume ?

www.dacoromanica.ro
Pe tarmii irtiwlui.
Reeclinta lui Kolciak.
La Petropavlovsk se urea in trenul nostru $i fostul coman-
dant al orasului, It. C. Vaida. Plecand trupele noastre de aci
rolul lui a incetat. Cetatenii Petropavlovskului nu vor uita ins&
ca cetatea for a fast administrate in anul Domnului 1918 de un
ofiter roman $i in arhivele ei generatiile viitoare vor citi ca ea
a lost stapanith' in acest an, ca $1 cetatile Celiabinskului $i Kur-
ganului, cu vastele for tinuturi inconjuratoare de voluntarii ro-
man!.
Alvia Irtisului e acum tin larg $i infinit drum de ghiat6.
Ape le lui pornesc din Altaii mongolici. Taie o intinsa parte din
stepele Aziei do Mijloc, strabat mai bine de jumatate din sesul
Sberiei de Vest si se varsg in Ob.
Pe turmii Irtisului a dat brigandul cazac Ermak Timofe-
levici primele Itipte cu indigenii Siberiei (in majoritate Mari!)
$1 in urma biruintelor de ad a ocupat Sibirul, resedinta ha-
-nului Kucium.
Dela acest oras sau dela apa Sibirka, pe ale carei maluri
a fost asezat, isi trage numele Siberia.
Dupe cucerirea Siberiei, care pe atunci era cunoscuta nu-
mai pang la His $i apol pans la Ob, indraznetul Ermak incer-
cand, spun legenda, sa. treaca Irtisul, asa cum era incins cu
platosa pe care 1-o da'ruise tarul sau Ivan cel Groaznic, a fost
tarat in adancut apelor de greutatea plato$ei $1 inmormantat in
alvia peste care avea sä se *lice candva o lume noun.

Pe tarmul drept al Irtisului si pe apa vaii Om se !nal%


until din cele mai infloritoare $i puternice orase din Azia de

www.dacoromanica.ro
237

Mij loc: Omskul. El e a$ezat la granita Aziei de Mijloc rusesti.


De ad incolo calatorul reintra in infinitul imparAtiei siberiene.
Omskul este astazi centrul in care se coneentreaza toate
energiile ruse tinzand la rasturnarea domniei sovietelor.
Primul guvern provizoriu in frunte cu Vologodski facuse
din el, deli geograficeste apartinuse Aziei de Mijloc, capitala
Siberiei independente, realizand astfel un deziderat tot mai sgo-
motos afirmat de popoarele siberiace.
Guvernul provizoriu panrus, constituit de Directoriu, a
revenit insa asupra acestei independente. Acesta tintea, dupd
cum a afirmat-o in manifestul dela 22 Octomvrie 1918, refa-
cerea Rusiei unitare !"
Idealul amiralului Kolciak, actualul stapan al Omskului si
al Siberiei, este acelas. Noi ducem lupta pentru cauza natio-
nals rusa, pentru refacerea patriei noastre", spune el inteuna
din multele sale declaratii.
Vor putea oare infrange vorbele tdria imprejurarilor ?
Rezultat din incrucisarea si convietuirea colonistului rus
cu bastinasul d'aci, plamadit inrt'un alt mediu si alt climat, tipul
siberiac nu mai este identic cu cel din Rusia europeana. El este
un tip aparte, cu nevoi speciale, cu scopuri deosebite, cu ganduri
$i preocupari sufletesti proprii.
Impotriva oricarei ostilitati autocratice, dictatoriale on de-
mocratice, Siberia de astazi, de trei on mai mare deck Rusia
europeand si cu o treime mai mare decat Europa va deveni
candva, urmand si ea legea fireasca a autodeterminarii, o uni-
tate independents, o monarhie sau o republics de sine statatoare
on un component puternic fie unitar, fie constand din mai multe
tinuturi autonome, al unei Rusii sau altei impargtii federalizate.
laid pentru ce am dat cartii mele tilul: Doudzeci de luni in
Rusia si Siberia !"

Trenul reintra in Siberia.


Esind din imparatia Aziei de Mijloc trenul alearga din
non peste infinitul siberian si coboara in bazinul vestic al Obului.
In nordul acestei regiuni, cam la mijlocul marelui $es de
Vest, pe intinsele maluri ale raurilor Irtis, Tobol, Isim, Ob $i alte
numeroase rauri cari coboard din Urali se intinde faimoasa pa-
dure siberianil Taiga, cu brazi deli $i scunzi, cu plopi si mestea-
www.dacoromanica.ro
238

cani imbracati in coji albe ca eteriia zapada care-i inconjoarat


cu- cedri pretiosi Si- alti arbu.sti marunti...
Taiga se intinde liana departe spre miaza noapte peste te-
renuri infinite de sute de mii de verste.
In apropiere de imparatia muta a Oceanului Inghetat ea se
transforms b eptat in tundra me se estinde asemenea pe mii
de verste.
Dar cea mai salbaticil parte a taigei este aceea care se
intinde la nordul stepei Baraba Barabinskaia step. Eternele
paduri virgine de ad, pana acum necalcate de picior omenesc,
inconjoara cu umbrele for sumbre intunecatele si infinitele unde
ale lacului Vasingan din bazinul vestic al Obului. In acest in-
fern nu numai trupul omului nu rezista, dar nisi pasarile nu pot
rezista aerului inabusitor.
Din cand in cand incendiile, pe can nimeni nu le poate
stinge $i cari dureaza adeseori luni de zile, topesc in para for
sute $i mii de desiatine de piidure.

www.dacoromanica.ro
Popula(ia i produsele Siberiei Occidentale.

Dupa. cucerirea Siberiei de catre Ermak Thnofeievici, re-


gimul dela Moskova a procedat la consolidarea ocupatiei in
noua provincie. Cazacii mai ales au fast aceia cari incepand de
la sfarsitul secolului al XV-lea au constituit aproape statornic
forts de ocupatie. Numeroase forturi au fost cladite in diferite
puncte strategice ale provinciei, pentru apararea ei. In jurul a-
cestor forturi s'au ridicat apoi orase purtand $i acestea nurnele
forturilor. Primul oral zidit in Siberia a fost Tobolskul. A urmat
apoi Tomskul, Krasnoiarskul, Irkutkul, etc. Cu timpul sotniile
cazkesti au impins ocupatia pana pe tarmii Amurului Si mai
apoi fraud pe coastele Oceanului Pacific.
Pe urmele cazacilor au inceput sa vina misionarii pravos-
lavnici vladici $i preoti pentru a converti pe autohtoni la
credinta ortodoxa si pentru a asigura astfel prin aceasta a doua
cucerire, cea spirituals, stapanirea ruseasca asupra vastei pro-
vincii aziatice.
Dupa misionari au venit negustorii, cari faceau schimb de
marfuri, primind dela acestia mai ales blanuri.
Aproape °data cu negustorii au sosit cinovnicii (functio-
narii) regimului avand insatcinarea principala sa incaseze bi-
rttrile, pe cari indigenii le achitau mai ales in blanuri scumpe.
Si in sfarsit pe urma acestora isi facura aparitia agricul-
torii, taranii. Majoritatea acestora se opri mai ales in regiunile
manoase de sud 5i pe malurile rodnice ale raurilor din Siberia
occidentals.
Colonizarea Siberiei lua insa un mare avant dupa absol-
virea taranilor de subt obligatiunea de a servi la un singur Boer
(domn de pamant). Evadati din catusele gliei, ei au pornit bu-
curosi sere noua lume uncle Isi puteau gasi o bucata de pamant,
www.dacoromanica.ro
240

peste care deveneau proprietari exclusivi 5i pe care o puteau


lucra in toata libertatea.
Cu infiintarea lintel ferate transiberiane colonizarea a de-
venit si mai intensa.
La inceput fireste Ca asezarea colonigilor in aceste re-
giuni era impreunata cu multe greutati. Ei trebuiau sa poarte
dese lupte cu indigenii Wart, voguli, ostiaci, samoiezi, tunguzi,
mongoli, calmuci, bureati etc. si sä curete padurile, sA tale dru-
muri, sa-si faca ad'aposturi $1 sa inlature primejdia fiarelor sal -
batice.
Astazi aceastA regiune e sernanata cu cattuic si sate fru-
moase $1 prospere. Indigenii, parte au lost asimilati, parte dis-
trust de sotniile cazacesti, iar altii s'au retras in umbrele taigei
sau in regiuni aride unde colonistii refuza O. se aseze. Vogulii
si ostiacii au fost impinsi in spre padurile din nord, unde traesc
din vanat sau spre gurile Obului, unde se indeletnicesc cu pes-
cuitul. Iar Samoiezii s'au refugiat in tundra departata de pe
malurile oceanului Inghetat, unde i i castiga trudnic hrana.
Fireste ca acei colonisti cari au venit ad mai degraba si
cari au ocupat locurile cele mai bune sunt astazi cei mai bine
situati. Ei isi zic Sibiriaki (Siberiaci) sau Staroseli (bastinasi),
spre deosebire de Novoseli (veneticii, asezati mai tarziu in Si-
beria).
Pe and siberiacii dispun de gospodarii bogate, cei nou
veniti locuesc in buna parte in bordeie de pamant zemlianki
si sunt siliti sa trudeasca din greu pentru a-si agonisi painea
cea de toate zilele. Multi din cei tarziu veniti parasesc aceasta
regiune 51 impreuna cu alti colonisti se indreaptA inepre Siberia
Orien+ala sau pe coastele Amurului on chiar in tinuturile de pe
malurile oceanului Pacific.
*

Rodnicele tinuturi, bogate in humus, ale Siberiei occiden-


tale, pe care s'a asezat majoritatea colonistilor, sunt socotite
un adevarat granar al Rusiel. In scurta dar calduroasa ara si-
beriana pamantul d'aci produce uneori pang la doua sute pu-
duri de grau pe desiatin (hectar) de cea mai buna calitate, marl
cantitati de orz, ovaz, secara, cartofi, etc.
Transportul cerealelor de aci spre Rusia se face mai ales
prin orasul Tiumen.
www.dacoromanica.ro
241

In nordul Siberiei de vest pamantul e insa putin produc-


tiv. Populatia de aci se ocupa mai ales cu vanatul, pescuitul 51
cu negotul nucilor de cedru.
Economia de vite este asemenea mai intensa in partile de
sud ale regiunei. Fabricatia untului 51 produsele de piele au luat
aci in vremea din urma." un insemnat avant.
Industria mare e prea putin desvoltata in Siberia Occidentals.
In schimb industria mica de casa isi pastreaza prosperitatea
de alts data. Populatia se imbraca cu haine f acute din panura
tesuta de femeile siberiace 51 intrebuinteazd in gospodarie unelte
fabricate de maruntii mesteri ai satelor.
Un mare rol joaca in ocupatiile siberienilor schimbul de
marfuri cu triburile indigene. Centre le in care se face acest
schimb sunt Odborska 5i Berezova. Siberiacii le dau indigenilor
cereale, iar acestia le dau blanuri pretioase si peste.
Tinutul Altai lor Altainskaia Gornaia Strana din Sud-
Estul Siberiei Oc. e bogat mai ales in aur. Cuvantul altai" in-
susi inseamna munti de aur". Bazinul Kuznetkului e un urias
si inepuizabil izvor de carbuni. Si se mai gasesc aci cantitati
mar' de argint, amnia, fer, plumb, cositor si pietre pretioase :
ametist, rubin, marmura, cvart, etc.
Pacat insa ca aceste bogafii naturale sunt asa de putin
exploatate. Cand va patrunde aci capitalul necesar, priceperea
si energia trebuincioasa, Cara Altailor va deveni una din cele
mai bogate, mai stralucite si mai puternice regiuni din lume.
iar Barnaulul si Biscul, centrele de azi ale acestui tinut, hi care
multi din prizonierii nostri si-au macinat viata, vor egala si vor
intrece splendoarea multor centre industriale din Europa $i
America.

Transiberianul.
Surprinzatoarea afirmare a Japoniei incepand cu anul re-
volutiei 1868 si ravna ei de a se aseza printre marile puteri mon-
diale prin extinderea granitelor sale insulare in spre imperiul
Cerului; formidabila putere a Angliei, care dupa razboiul opiu-
lui cu China tindea sa se largeasca peste Indii debordand in
largul Mongoliei 51 in campurile Chine': nazuintele Americei de
a deschide largi portile imperiului chinez indemnara." pe condu-
16

www.dacoromanica.ro
242

catorii irnperiului moscovit sa-si deplaseze preocuparlie din 0-


rientul european in spre bogatele meleaguri ale Aziei.
Tata rezonul pentru care transiberianul, planuit de colone-
lul Eugen Bogdanovici trebuia sä is fiinta.
La 1891 prima portiune a Magistralei trecea Uralii si lega
Zlataustul cu Celiabinskul, inlocuind vechiul tree" siberian,
piesterki (traditionala trasura) cu trei cai.
Terminat la 1897, dupa atatia ani de incordata si starui-
toare munch', transiberianul, avand o lungime de 10.000 km.,
devine unul din cele mai formidabile drumuri de comunicatie,
'cu care abia pot rivaliza in importanta for politics, economics
si socials istmurile de Suez si. Panama.
Para lel cu transiberianul merge saseaua Moskovei, care
astazi e intr'o stare foarte rea. Ea abia mai poate fi circulata.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX.

Siberia Central&
Obul. Refugia Prin umbra Altai lor. Vales &Melilla'.

Siberia de vest se sfarseste in valea Obului. De aci incepe


regiunea Siberiei Centrale.
Obul e raul eel mai mare din Rusia. El are o lungime de
5200 km. Alcatuit la originile sale din cele doua vat'. Katun si
Bia, cari descind din Altai, el isi revarsa apele vijelioase, for-
mand numeroase cataracte, spre sesul siberiac. Ajuns aci isi po-
toleste mersul si-si poarta dealungul stepelor Si padurilor secu-
lare siberiene uriasele sale unde traversand si scaldand Intreg
sesul Siberiei occidentale pawl la intrarea sa in apele oceanului
de Nord. In timpul verei el e strabatut de numeroase vapoare
cari the legatura cu marile europene. Iarna, timp de cinci luni
de zile cat e inghetat, Obul se transforms intr'un excelent drum
de sanie. In spre partea de jos a cursului sau, aproape de ca-
patul sudic al peninsulei Iamala, locuita de Samoiezi, uriasul
rau isi resfin, apele revarsandu-le pe o intindere de circa opt
sute km. in lungime si patruzeci km. in latime, luand proportiile
unui adevarat golf maritim. Ca si gurile Volgii, Obul e plin aci
de variate si enorme cantitati de peste.
Pentru marea lui importanta economics si comerciala Obul
a fost numit cu drept cuvant Volga Siberiei.
Dincolo de splendidul 5i masivul pod de fer, care leaga
tarmii marelui fluviu siberian se ridica orasul Novo-Nikolaevsk.
De origins nu prea veche, acest oral s'a desvoltat repede
www.dacoromanica.ro
244

luand un frumos avant comercial si nuinarand astazi o populatie


de circa 150.000 de suflete. Asezat pe tarmul drept al Obului
si la rascrucea, in care transiberianul e legat cu linia ferata ce
duce la Barnaul, Bisk si Semipalatinsk, Novo-Nikolaeskul a
devenit o importanta piata pentru desfacerea marfurilor aduse
aci pe apele uriasului fluviu si pe calea ferata din bogatele re-
giuni ale Altailor.
Miscarea ceho-rusa pentru inlaturarea sovietelor a pornit
din Novo-Nikolaevsk. Cdpitanul ceh, devenit generalul Gaida,
a fost cel dintai care sprijinit pe esaloanele sale din gars a ri-
dicat, in urma unci conspiratii cu elementele vrajmase soviete-
lor, sabia in contra acestora.
Refugiatii,

Gara e plina cu pasageri a caror infatisare inspira o pro-


funda mils. Ei sunt in majoritate refugiati i(bejenti). Siliti sa se
refugieze in grabs din orasele recucerite de bolsevici, acesti ne-
fericiti au plecat de acasa cu ce au putut sä is la repezeald. Im-
bracati usor, trupurile for chinuite de foame si friguri sunt bi-
ciuite de suflarea taioasa a crivatului. Ispasind toate pacatele
cuiva ei par stafiile osanditilor de odinioara cari semanau, Ca-
zand sub loviturile cnutului, campurile de zapada si de ghiata
ale Siberiei. Unii merg spre orasele din Sud sä cerseasca un a-
dapost la vre-o rucla sau cunoscut. Altii iii continua drumul ne-
cunoscutului si se indreapta spre Siberia orientala sau spre ma-
lurile Amurului.... Iar cei prea inspaimantati de turburarile de
aci si de nesiguranta care va mai fi, viseaza sa treaca granitele
tariff for mistuite de flacari 5i sä descinda in lumea mai linistita
a altor tari.
Printre acesti nefericiti refugiati sunt $i multe femei. Li-
niile delicate ale fetelor lor sunt o proba ca ele cocoara din lea-
ganul de matase al unor familii cari inainte n'au cunoscut mi-
zeria. Ochii for albastri urmaresc tristi Si infrigurati vartejul de
oameni cari dau buzna asupra trenului, dar in clipa urmatoare
ei se pleaca, clipesc si se inchid ca sagetati. Ii inspaimanta pus-
tiul si necunoscutul.
Candva in vremea ocupatiei tata."resti un povestitor al sta-
rilor de atunci spunea ca sute de neveste de print' 5i nobili,
cari nici odata nu cunoscusera munca 5i cari inainte purtau
www.dacoromanica.ro
245

haine luxoase impodobite cu our si pietre scumpe si erau incon-


jurate de sclave numeroase, au devenit acum ele insile sclavele
barbarilor si ale femeilor acestora !"
Povestea aceasta le priveste si pe nefericitele drumete ra-
tacite azi pe drumul Siberiei....

Prin umbra Altai lor.


In apropiere de raul Tom, pe ale carui maluri e asezat ma-
rele oral Tomsk, trenul se adanceste in umbrele padurilor, pre-
lungiri ale codrilor altaici. Pe aici ziva e un perpetuu amurg.
Zarile ei abia se arata pe la noua ceasuri, iar pe la doual junta-
tate dupa" amiazi e deja seara.
In statia Taiga calatorii cari merg spre Tomsk schimba
trenul. Iar not ne primenim ciainicele cu apa fierbinte din caza-
nul garii (kipiatok) 51 ne incalzim trupurile cu trei-patru pahare
de ceai pentru cari ne e deajuns o buckled' de zahar : faimoasa
precusca", inventata de spiritul de economie al Siberianului.

In Acinsk si Mariinsk sunt cdmpuri puternice de prizonieri.


Ele se infatiseaza in acest ger siberian ca adevarate Case ale
mortilor". Nefericitii for locatari traiesc intr'o profunda mizerie.
Ei sunt copti in mare parte pentru spital 5i foarte multi pregatiti
pentru viata de veci.
In aceasta regiune aproape de Mariinsk la sfdrsitul
primaverii trecute s'au dat lupte grele intre armatele nationale,
comandate de colonelul Kadlet, comandantul de azi al trupelor
iioastre, si bolsevici. La aceste lupte au luat parte isi voluntarii
romani cari se gaseau in esaloanele cecoslovace $i cari se in-
drumau spre Vladivostok. Locot. Laurentiu Gabor, originar din
Cara Fagarasului a fost in aceste lupte gray ranit si a scapat al
viata numai gratie curajului ordonantei sale.
Valea Eniseiului.
Paraiind gubernia Tomskului, intram in gubernia Enisei.
Se face tot mai intunerec $i o unda de umezeald strabate at-
mosfera.
Pentru a trece mai usor peste nesfdrsitele nopti de 18 cea-
suri din aceasta lime, citim la flacara palida a unor lumini de
www.dacoromanica.ro
246

seu novelele lui Cehov, scriitorul, care $i-a pastrat intact bo-
gatul suflet de taran; Mama" (Maty) lui Gorki, originar $i el
din familie de tarani; revista Ruskoie Bogatsvo a lui Korolenko,
cuprinzand sugestivele note de calatorie din Delta Dunarii, cu
cea mai frumoasa descriere a doinei $i a ciobanilor nostri; im-
presionantele Istorisiri ale unui turist siberian" de acelas au-
tor $i chinuitoarele Amintiri din Casa mortilor" de Dostoievski.
CM deosebire intre scrisul original rusesc $i traducerea
lui! Puternic, sugestiv originalul, $tearsa si Vara viatd tradu-
cerea.
Pe valea Eniseiului padurile se mai raresc, ochiul ca lato-
rului revede iaras azurul cerului si o simpatica dara de lumina
patrunde printre secularii copaci ai Taigei, adapostitori odini-
oara ai Tatari lor razboinici.
Raul Enisei strabate intreaga gubernia cu acelas nume.
El are aproape aceias lungime ca si Obul. Izvord$te din Saianii
Estici si dupd ce 1$i urmeaza catva time cursul formand si 0
multime de cataracte, ajuns in ses Isi scurge calm hogatele
mase de apa inaintand aproape paralel $i pe aceeas linie dreapta
cu Obul spre Oceanul Inghetat, in care se varsa.
Vara e $i el strabatut de vapoare can insa nu pot trece
grin golful dela Nord spre mare, iar iarna se transforms, ca si
tovarasul saw in acelas admirabil drum de smile.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXI

Siberia Orientals.
. Populalia §i bogoliile Siberlei Orien tale. Pohod na Sibir.

Din bazinul Estic al Eniseiului incepe regiunea Siberiei


Orientale, care se intinde pang la tarmii Celor doua oceane, In-
ghetat $i Pacific. Ea cuprinde guberniile Enisei, Irkutk, provin-
ciile Iakutk, Tranbaicalia, Amur, litoralul marii (Primoria), in-
sula Saha lin $i peninsula Kamciatka.
Spre deosebire de Siberia Vestica, Siberia Rasariteana e
mai mult muntoasa, deluroasa si paduroasa. Intre Enisei $i Lena
se afla faimosul platou al Siberiei de Mijloc Sredne Sibirskoie
Ploskogore care dupd parerile geologilor e partea cea mai
veche a continentului aziatic.
Infatisarea Siberiei Orientale e in general sombra, posomo-
rata. Codrii ei sunt mai sIlbatici, mai intunecosi $i mai de ne-
strabatut ca aceia din Siberia Occidentals. Climatul de aci e a-
semenea mai uscat si mai rece deck al Siberiei Apusene.
In guberniile Enisei si Irkutk mai bine de o jumatae de an
e lama aspra, geroasa. In tinutul Iakutkului, la Verhoiansk, fri-
gul atinge uneori 70 grade. Arborii padurilor troznesc de ger,
craps gheata de pe rauri 5i lacuri si pamantul isi deschide pe
alocuri borte adanci. Mercurul din termometru ingheata si se
sfarama. Temperatura se masoara cu ajutorul spirtului. Zapada
nu cade in cantitati prea mari si de aceia in urma gerului cum-
plit ingheata o buns parte din coaja pamantului. Astfel in regiu-
nile Iakutkului sunt mase de pamant inghetate pang la adancimi
de doua sute de metri. Ele se prelungesc pang in Transbaikalia.
www.dacoromanica.ro
248

Pe aceste locuri cresc adeseori cele mai imbelsugate si mai fru-


moase vegetatii si chiar grane. In vremuri de seceta gheata su-
terana topindu-se alimenteaza din belsug nevoia de apa a ace-
stora.
Vara e in general seurta, dar pe alocuri foarte calda. Tem-
peratura se ridica uneori pang la 40 de grade.
Populatia bogatiile
Siberia Orientale.
Populatia Siberiei Orientale din cauza conditiilor speciale
de viata, a climatului rece s'a aspectului sau salbatic este in
general rara. In regiunile de nord abia revine un om pe o supra-
fata de 15 km. p. (Totalitatea Intinderii Siberiei Orientale e de
circa noud milioane km. p.).
Rush au ocupat mai ales tinuturile manoase din sudul S. E.
In muntii Saiani si Percini abundeaza aurul, argintul, fe-
rul, arama, carbuncle si pietrele pretioase.
Bogate straturi de aur se gasesc in afluentii raului Lena:
Olekma si Vitim.
Circa 2000 de puduri de aur se scot din Siberia Orientala
anual. Ceiace face peste 90% din totalitatea aurului exploatat
anual in Rusia.
Siberia Orientala este pe cat se vede un inepuizabil izvor
de boKatii care isi asteapta vremea, mijloacele si oamenii ca
sä le valorizeze. Japonia saraca in resurse de trai, dar bogata in
oameni, isi indreapta Tacoma ochii spre acest pamant. America,
care e amenintata sä se inece in propria sa grasime si nu mai
stie uncle sa-si plaseze capitalurile si tehnicienii, isi face de
mult calculele pentru o deplasare a acestora in Siberia.
Industria mare e si mai putin desvoltata decat aceea din
Siberia Occidentala, In afara de uzinele cladite pentru exploa-
tarea si prelucrarea minereurilor se mai gasesc in orasele mai
mari mori mecanice, fabrici de bere, de sapun etc. In timpul
razboiului aceste industrii s'au redus mult, iar dela revolutie in-
coace au stagnat aproape cu totul.
Populatia indigena.' a Siberiei Orientale a lost impinsa ca
si cea din Siberia Vestica de colonistii rusi inspre Nord sau spre
sudul si estul arid al regiunei. La nord ea se gaseste mai ales
pe malurile apelor, in taiga si in tundra, uncle isi continua viata
www.dacoromanica.ro
249

primitive, nomada. Se indeletniceste cu vanatul, pescuitul, cu


cresterea renilor $i mai putin cu agricultura. In lips de drumuri
se transports pe rauri, vara cu barcile, iarna cu saniile trase de
reni, cele mai dragi $i utile animale ale lor, sau de caini.
Numero% altddata, indigenii ostiacii, samoezii, tunguzii,
etc. sunt astazi foarte imputinati.
Taiga de aci e bogata in animale cu piei pretioase: vidra,
nutria, samurul, vulpea, renul, ursi albi etc. Intrebuintarea ne-
rationala a instrumentelor de vanat, patrunderea omului in a-
dancimile codrilor $i desele incendii au redus insa mult nu-
mdrul acestor animale.
Indigenii din sud Soiotii, Sagaitii $i altii sunt ase-
menea destul de redusi ca unman Ei due o viata seminomadd $i
se indeletnicesc indeosebi cu cresterea vitelor $i mai putin cu
agricultura.

Pohod na Sibir.
Din luminisul vaii Eniseiului trenul reintrd in umbrele pa-
durilor din Siberia Orientals.
PustiuL $i intunericul, asprimea climatului $i intreagd stral-
nicia acestei lumi nu ne sunt strain. Le-am vazut $i le-am sim-
tit in paginele sobre si strangdtoare de inimi ale scriitorilor rusi
de pe cand eram copii. Trecand p'aci revedem in toata cruzimea
for conturarile turburatoare din Pohod na Sibir" $i retriiim chi-
nuitoarea tragedie din Casa Mortilor".
Pe acest drum, prin aceste tinuturi mute erau purtati Si
impinsi odinioard de cnutul cazacese deportatii spre indepar-
tatele cazemate din cetdtile cliidite pe maluri de ape inghetate
sau sprc iurtele Iakutilor din vecinic inghetatul platou al Si-
briei de Nord.
Incepand cu Decembristii, continuand cu rdsculatii dela
1831 s'apoi cu membrii societatii Petrasevski (1848), printre
cari se ratacise $i plapandul Dostoievski, cu revoltatil anului
1860, cu infrantii revolutiei poloneze dela 1863, cu reprezentan-
tii Zemstvelor $i ai Dumelor, cu anatemizatii ortodoxiei, cu vic-
timele rascoalelor din 1905 etc., an de an sute $i mii de scrii-
tori, gazetari, profesori, avocati, medici, ingineri, filozofi, sa-
vanti, studenti, apartinand faimoasei intetighente ruse $i cari
nu marturiseau numai doctrinele nihiliste sau social-revolutio-
www.dacoromanica.ro
250

nare, ci foarte multi fiind membri ai burgheziei 5i ai partidelor


de ordine (cadeti sau octobristi!) erau deportati act de camarila
imperials, de Ohrana neingaduitoare, de curtile martiale ale ul-
timilor autocrati $i de puterea administrative (exilul adminis-
trativ!) pentru motivul ca se Indeletniceau cu visul nebun" al
asezarii Rusiei pe alte baze decat acelea ale autocratiei. Gel ce
cereau libertate Si reclamau o constitutie ca $i cei sari indraz-
neau sa comenteze evanghelia on sa critice actele sfantului Si-
nod, reazemul autocratiei, trebuiau sa -$i ispaseasca crimele",
tie in gerul napraznic dela Verhoiansk, fie in ult mormant al
Siberiei...
Icoana sumbra a tuturor acestor condamnati, cari sbu-
rau la moarte ca albinele la miere", cum spunea Mereskovski,
se tidied din umbrele codrilor intunecati ai Siberiei, grin care
alearga trenul $i se fixeaza in Mts noastra ca un sinistru semn
de intrebare.
De ce au suferit $i au murit acesti oameni? Alexandru al
II-lea spusese la suirea sa pe tron: Sä ne grabim cu reformele,
sa le incepem de sus pentru ca ele sä nu fie impuse de jos !"
Un inceput s'a facut, a urmat insa curand o stagnare. S'a
incercat apoi o timida reluare a masurilor dela 1861-1865 $i ia-
fas totul a ramas balta. Cei de sus $i-au continuat opera de-
prinsa, actiunea de inabusire a vointei populare, pang and a-
ceasta a ithucnit $i 5i-a facut loc cu violenta puterilor naturii.
Neputinciosii $i neprevazatorii de sus an fost rasturnati $i refor-
mele au pornit sa se face de jos... cu sabie, cu foc, cu sange $i
cu prabusirea in haos a unei mari imparatii.

In apropiere de orasul Kansk un vast bran de culoare ver-


de-alba'strue incinge cerul de plumb. E reflexul minunat al Au-
rorel boreale, in al carui decor luminos plutesc sufletele celor
cari pe pamant nu $1-au aflat odihna $i Carl numai in cer au
putut gasi idealul vietii pentru care au suferit....

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXII.

Decemvrie 1918.

La Irkutk.
Primal examen. Iln rdspuns al generalulut Stefanik. Capita la Siber lei
de Rlisarit. Servicille si trupa C. V. R. A bea si a bate. Pasori coldtoare
Puterea soaptei. Voienndi Gorodok. tin sad al mortis.

Dupa sapte zile de drum ajungem in fine la telul final al


calatoriet noastre. E ora zece seara. Suntem cu aproape trei
ceasuri inainte fatal de ceasul dela Celiabinsk.
Cateva becuri electrice clipesc sfioase in vechea gars a
Irkutkului. Fulgi rani de zapada cad in semiintunericul din fata
peronului. 0 clips avem impresia ca am cazut si not aci ca a-
cesti fulgi de nea adusi de vant din lumi necunoscute si aruncati
la voia intamplarii. Prin ferestrele aburite ale restaurantului
reusim sä descifram in fumul de mahorca al acestuia cateva
uniforme de voluntari. Sunt ofiterii Baleanu, Ghisa, Bogdan,
Lana 5i Teglariu.
Bolsevicii au hotarat sal atace in noaptea asta Irkutkul,
ne raporteaza ei discret. Voluntarii abia sositi au ordinul sal fie
gata de lupta. Noi suntem aci pentru paza garii. Doual companii
de romani ne stau la dispozitie".
Organizatiile sovietice sunt Inca tars in Irkutk. Schimbul
intervenit intre trupele nationale in timpul din arnei i-a Incura-
jat in gandul de a pune din nou mina pe orasul care timp de
peste o jumatate de an fusese subt stapanirea lor. In aceasta
noapte ei sunt hotarati, dupa cum probeaza un plan cazut in
www.dacoromanica.ro
252

mainile comandamentului voluntarilor, sa dea lovitura decisiva


crezand ca osta5ii nostri ca necunoscatori ai situatiei 5i impre-
jurarilor vor putea fi cu usurinta infranti.
In dimineata zilei urmatoare comandantul trupelor noa-
stre, colonelul C. se prezinta pre5edintelui Comitetului national
caruia ii raporteaza felul cum au fost transportati 51 cantonati
voluntarii, situatia for de azi 5i dispozitiile luate pentru viitor.
In acela5 timp, radiind de fericire, raporteaza ca voluntarii ro-
mani au fost pusi sa-si dea Si in aceste parti 5i chiar in aceasta
noapte proba fortei lor. Ocuparea Irkutkului, eel mai mare o-
ra5 5i eel mai important punct strategic din Siberia, ar fi insem-
nat o stralucita biruinta a rosilor pe frontul intern 5'o irepara-
bila lovitura impotriva frontului extern", constata colonelul C.
,,Tinuta insa 5i hotarirea regimentelor romane5ti de a-5i apara
demnitatea 51 de a pastra intacta ordinea au dezarmat pe con-
spiratori si i-au silit sä renunte la atacul proectat", incheie sa-
tisfacut comandantul.

Un raspuns al generalului Stefanik


Dupa plecarea colonelului C. imi desfac corespondenta.
Printre multele hartil gasesc 51 urmatoarea telegrams, raspuns
la o telegrams a noastra, trimisa generalului Stefanik in timpul
scurtei sale sederi la Ecaterinburg :
Multumindu-Va cordial pentru cuvintele ce mi-ati adre-
sat in numele Comitetului National Roman, vä asigur ca voi face
toate sfortarile pentru apararea $i triumful idealului nostru co-
mun in cadrele principiilor nationale si in limitele trase de ade-
varata justitie 51 umanitate. Tralasca poporul roman !"
Genera lul Stefanik.

www.dacoromanica.ro
Capitals Siberiei de Est.
Intemeiat la 1652 pe fortul cazacesc din locul in care se
gaseste astazi gara, Irkutkul era destinat ca aci la revarsarea
vaii Irkut in raul Angara, sa le serveasca cuceritorilor rusi de
pe atunci drept cel mai potrivit punct strategic in acest pustiu
salbatic aflator la mii de vcrste de capitala imperiului $i mai
apoi ca centru de comert si legatura culturald intre Azia cuce-
rita Si Rusia europeana.
Cladit din case de lemn, Irkutkul a cazut de multe on
prada incendiilor cari se incingeau in codrii din imprejurime.
In 1879 el a fost prefacut in intregime in cenuse. Recladirea
dupd acest dezastru s'a facut in conformitate cu un regulament
special alcatuit de autoritatea comunala. Astazi Irkutkul este un
oras cu desavarsire modern $1 cu infatisare de urbe occiden-
tals. Strazile sunt largi, drepte $i canalizate. 0 intensa lumina
electrica le lumineaza". Magazine le sunt cladite in stil euro-
pean. In galantarele for largi, luxoase sunt oranduite cu gust
blanurile fine siberiene alaturi de acelea aduse din Kamciatka,
matasurile chineze si japoneze, hijuterii de aur, plating $i argint
impodobite cu splendidele pietre scumpe desgropate din bcgatii
munti al Aziei.
Centru puternic religios, Irkutkul si-a purtat in cursul
vremii grin numerosii sai misionari pang sus in adancimile in-
tunecoase ale nordului $i in departarile sudului arid credinta
ortodoxa. Vechea institutie episcopala d'aci a dat bisericii pra-
voslavnice pe sfantul Inochentie. Dar astazi alaturi de cele 18
biserici ortodoxe se 'Malta in Irkutk $i cloud.' temple straine,
unul romano-catolic $1 unul protestant.
Numeroase sunt $1 institutiile de cultural' can impodobesc
lrkutkul. Teatrul comunal, opera, ateneul popular, muzeul cu-
www.dacoromanica.ro
254

prinzand specimene din cele mai interesante ale bogatei fame


$i ilore siberiace, palatul guvernatorului, observatorul astrono-
mic (care in 1809 a inregistrat caderea unui uria$ meteorit in
gubernia Enisei!), numeroasele $coli de fete si baeti, diversele
cluburi, hotele $i restaurante, tot mai multele fabrici si instalatii
industriale sunt tot atatea marturii vii ale unei vieti complexe,
active, puse in slujba civilizatiei $i culturei umane.
Atributiile guvernatorului general rezidand aci se extin-
deau odinioara asupra unui vast teritoriu cuprinzand guberniile
Irkutk, Enisei si provincia Iakutk.
Comisariatul sovietic a administrat regiunea, fireste, dupes
statutul bolsevic. Astazi administratia o define comandantul
corpului IV de armata, generalul Volkov, care guverneaza dupes
legile razboiului, singure in vigoare in aceste parti.
Irkutkul e asezat anroane in intregime pe malul drep't al
raului Angara. Pe tarmul stang sunt deabia cateva cladiri si
gara. Legatura intre cei doi tArmi ai fluviului se face printr'un
pod de pontoane.
Raul Angara care porneste din bazenul Baicalului are
cursul foarte repede in regiunea Irkutkului. Ape le lui, lirn-
pezi ca cristalul, inghiatA abia prin jumatatea a doua a lunei
Decemvrie and termorrietrul coboara Oita la 35 grade.
Atunci podul de pontoane se ridica si comunicatia se face peste
ghiata.
Populatia Irkutkului e destul de variata. In afara de Rusi
stint $i foarte multi Chinezi, Mari si Mongoli (acestia trec aci
cu usurinta, deoarece gubernia Irkutk e in nemijlocita vecina-
tate cu Mongolia).

Serviciile trupa C. V. R.

In lrkutk ca si in restul Siberiei interioare e prea putina


armata ruses. Frontul intern e lasat, cum am mai vazut, aproape
exclusiv in seama armatelor alogene. Regiunea Irkutkului se
gaseste sub imperiul voluntarilor romani, ei garantand sigu-
ranta 5i ordinea de aci.
Trupa este cantonata in oraselul militar Voiennal Go-
rodok asezat la o departare de 3 verste de Irkutk. Iar statul
major al Corpului e instalat in hotelul Modern" (Deco), a-
www.dacoromanica.ro
255

vand la dispozitia sa o companie de voluntari cantonata intr'una


din cladirile apropiate.
Birourile Comitetului national sunt instalate in hotelul
Metropol", al carui arendas este basarabeanul Traista.
In afara de trupa romaneasca mai cantoneaza in Irkutk
o companie de japonezi, vreo cloud sute de voluntari slovaci
$i un numar de ofiteri rusi.

A bea 0 a bate,
Pasari calatoare.
Ofiterii aflatori aei sau sunt slujbasi prin diferite birouri
mihtare sau ofiteri de front veniti in concediu, obtinut pe mo-
tive neserioase, sau in fine simpli uniformati fara vreo indelet-
nicire avuabild. Restaurantele rasuna de galagia lor. Petrec ca
in vremuri bune $i beau pang ploud" (pei poka piotsa!), izbesc,
dupa obiceiul stramosesc, paharele de podele si limbile for in-
calcite inoada uneori accentele lui Boje Taria Hrani! (Doamne
pazeste pe tar), sau turburati de taria vinului s'a vodcei striga
furiosi: Bei jidov, spasai Rosiu!" (Da-i ovreiului la cap ca sä
scapi Rusia!).
Fireste Ca vinul si vodca sunt mai scumpe ca alta data.
Si oricati bani noui ar fi emis Kolciak, pungile seaca dela o
vreme. In cazuri de acestea cheflii fugiti dela front au la inde-
mana un expedient. Trec in Transbaicalia, la Semenov, stapa-
nul ei si vrajmasul lui Kolciak. El plateste solda cu iene.
Semenov e numit de lumea de aci Brigandul din Tu-
cino", dupa numele celui de al doilea Dimitrie, pretinsul fiu al
lui Ivan cel Groaznic care se intitula tar", avandu-si curtea si
oastea in satul Tucino de langa Moskova Si care refuza sa re-
cunoasca pe tarul Vasile Ciuiski, instalat in Kremlin.
Fireste ca si oameni de ai lui Semenov satui de stapanul
for si de aventurile din Extremul Orient tree in tabara lui Kol-
ciak.
Celor ce schimba astfel stapanul lumea le zice, dupa ve-
chea porecla din epoca, mai putin poate turbure decat cea de
azi: Pereleti (Oiseaux pasageres = pasari calatoare) !

www.dacoromanica.ro
256

Puter ea *oaptei.

Dictatura lui Kolciak are $'aci multi vrajmasi. Cluburile


diverselor partide, in gall de acela al cadetilor, sunt tot ata-
tea cuiburi, in cari se pregateste cu tenacitate razmirita. Si daca
cenzura, starea de asediu $i ohrana impiedeca manifestatiile fa-
Use protivnice regentului, du$manii acestuia gasesc totus des-
tule mijloace pentru a-si afirma $i propevedui vrajmilsia. 'Car-
gurile de saptamana mai ales, populate de foarte multi tarani
si muncitori, sunt ocazii binevenite pentru cea mai intensa pro-
paganda.. Mujicii imbracati in enormele for cojoace, cu fata as-
cunsa in uriasele caciuli de capra Si cu. picioarele infundate in
cismele de pasla par, assa cum sunt trantiti ca niste saci pe cioa-
clele for de lemn, trase de cai marunti, parosi $i vanjosi, niste
veritabili sloi de ghiata. In dosul ochilor for mici $i vioi se fea-
manta insa un vulcan de ganduri, pe cari spectatorul atent le-ar
ghici in reflexul otelului din securea infipta la cingatoare. Ei
asculta, inmagazineaza $i cele auzite le duc celor dela sate.
,,...Rusia va avea iara$ tar, boierii sunt pe cale de a se
Intoarce la conacele lor, pamanturile vor fi reluate dela sateni,
perceptorii vor Incasa birurile, barbatii vor fi din nou dust la
razboi, cazacii vor bate iara cu nagaica pe sateni". $i cum min-
tea for n'a apucat Inca sä deosibeasca lumina de intuneric si sa
desluseasca adevarul de minciuna, fireste ca ei se turbura $i
sufletul for se umple de ura !
....Ca va ajunge odata i aceasta Rusie Europeand sau Si-
beriand ca sa dea cetatenlior sal ce li se cuvine $i sä le ceara
atata cat pot da, tragand in locul chimerelor de totdeauna in-
teleapta cale de mijloc Intre rau si. bine, cine ar putea-o
spune ?

Voiennai Gorodok.
La o distanta de trei verste de Irkutk se gaseste micul
orasel militar" asezat pe malul stang al Angarei in apropierea
apei Irkut. El e o alcatuire din cateva cazarmi de zid $1 un mare
numar de baraci spatioase construite in timpul razboiului ruso-
japonez (1904), in care erau cantonate trupele de rezerva tri-
mise din Rusia europeana.
Aci in aceste cladiri de lemn sunt instalate cele doua re-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
257

gimente de voluntari romani: lioria" si Alba Iulia" avand,


eel dintai, comandant pe it. col. Brandusanu, iar cel de al doi-
lea pe maiorul Chiticeanu si batalionul de rezerva, din care se
va alcatui regimentul al treilea Marasesti", pe care mai tar-
ziu Ii va comanda maiorul Snageorzan sau care se va contopi
cu regimentul Alba-Iulia", pastrand numele Marasesti" si a-
\rand comandant pe of iterul din urma.
Un camp vast din preajma acestor cazarmi de lemn ser-
veste ca loc de instructie.
Desi echipamentul lor, furnizat in cea mai mare parte de
intendenta rush, e insuficient, armamentul neindestulator si ali-
mentarea livrata de aceias intendenta destul de economicoasa;
deli solda din cauza imprejurarilor o primesc cu intarziere si
fac serviciul intr'un ger care variaza intte 25 si 45 grade,
voluntarii dal uiti cu vechea virtute a rabdarii si increzatori in
steaua dupe care se calauzesc, stiu sa-si faca din azilul, in care
i-a fugarit destinul, un adapost de ingaduitoare suportare a
greului vietii. Ramasi demni si nesdruncinati in discipline mos-
tenita de demult acesti ostasi, cari poarta in constiinta for
taria unei credinte si viziunea unui ideal, nu precupetesc nimic
cand e vorba de implinirea datoriei. Ei strajuesc, mereu treji,
salasurile in care se adapostesc 5i intinsele imprejurimi ale a-
cestora, veghiaza asupra drumului de fer pe care it strabat a-
liatii for si se adancesc fail murmur in tinuturi necunoscute
pentru a potoli pe partizanii" bolsevici si a impune in acelea
ordinea 5i siguranta.
Desi in vecinatatea for e un lager de prizonieri vrajmasi
si mai Incolo o baraca cu captivi sovietici, rau tratati, ei nu-Si
depasesc niciodata demnitatea si nu se clatind nici cand in a-
firmarea plina de intelegere, de barbatie si de constiinta a mi-
siunei kw.
Un vad al mortii.
Silita sal fie mereu pe drumuri pentru a vedea, a inspecta
si a auzi totul si mai ales pentru a gasi resursele necesare in-
tretinerii voluntarilor si a realiza maximul din scopul pentru
care au fost organizati, prezidentia Comitetului national e in-
stalata in vagonul sau special din fata Orli.
Prinsi in zorul lucrului intarziem adeseori in birourile de
la Metropol" sau Modern" pang noaptea tarziu.
17
www.dacoromanica.ro
258

inteuna din zile lucral se intinde pang la miezul noptii.


find stare de asediu circulatia pe strazi a Incetat dela ora 9.
E pustiu, o negura groasa ne inabuse respiratia $i un ger de
minus 3S grade ne spinteca carnea patrunzand pang la oase.
Sunt cu seful biroului de informatiuni N. P. Gaud intram pe
podul care leaga orasul cu gara, orologiul din turnul ce se ridica,
aproape de pod, ca un schelet urias printre masele de ceata si
fum bate douasprezece. Angara se lupta din greu cu gerul, ta-
ble marl de ghiata izbesc si sgaltaie cu putere podul asezat pe
pontoane. Aburii red sari se Malta din vartejul apelor in lupta
cu inghetul si navala curentilor ce se abat din susul apei ne
incetineaza miscarea. relinarele spanzurate la cele doua capete
ale podului ne urmaresc cu raceala si inspaimantarea unor ocbi
in agonie.
Sa ne grabim", gangaveste printre dintii inghetati ami-
cul meu, am senzatia ca ma prefac in sloi de ghiata !".
Tu ia-o inainte!" it incurajez eu.
Mai slab de constitutie si nu Area bine imbracat, prietenul
meu adunandu-si toate energiile isi mareste pasii si o is ina-
inte. Umbra figurii lui se proieeteaza desirata ca o stafie a
noptii dealungul podului care scartaie macabru in toate inche-
ieturile sale.
Deodata un tiuit ascutit si precipitat ca un glas de cucu-
vaie despica negura $i ceva tare se izbeste inteun stalp dela
mijlocul podului. Itni iutesc si en pasii. Dar in clipa urmatoare
un at doilea sol al mortii sti abate suerand umbra intaiului dru-
met si atingand cu suflarea Jul rece urechea celui de at doilea
se sparge in mormanul de gheata ce se ridica pana la nivelul
podului.
Din fericire esim degraba din acest \ tad at mortii, in care
strigoi nevazuti se joaca de-a tragerea la tintil si sosim teferi
in gara.. Cautam insa degeaba in vagon caldura care ne lipse-
ste. Ochii amicului meu and ingrijorati. Arunc pe el toate pa-
turile si mantalele de prisos, iar eu stau de veghe pana" aproape
de zit&
Dimineata podul de peste Angara este ridicat si in locul
lui se asterne peste apele limpezi, biruite de inghet un alt pod,
alb, ca facut din cristale, o uriase peatra de mormant care nu
se va mai ridica pana la primavara.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIII.

Decenwrie 1918.

Misiunile aliate In Siberia.


Spre Omsk. 0 lncercare bo4evica. In lalnirea dela Celiabinsk.

Dupa cum am aratat mai sus, o misiune militara engleza


avand in fruntea ei pe generalul Knox, a descins nu de mutt
in Siberia. Aceasta, dupa cum ni-a aratat-o insus sefttl ei intr'o
conversatie avuta.' la Celiabinsk, primise dela guvernul satt in-
sareinarea de a organiza armatele ruse din Siberia, de a le a-
proviziona cu cele necesare si de a le pune in situatia s'a ras-
punda sccpurilor enuntate de guvernele antibolsevice.
. La mijlocul lunei trecute, 15 Noemvrie, debarca la Vladi-
I, ostok o misiune militara franceza avand in fruntea ei pe ge-
neralul Janin. Acesta fusese intr'o vreme atasat militar pe
Yana legatiunea franceza din Petrograd, iar in timpul razbo-
iului sef al misiunei franceze la marele cartier general rus.
Cand in Mai 1916, prof. Stefanik membru al Cousiliului
national cecoslovac veni, la Petrograd pentru a ittga guvernul
rus ca sil ingadue trecerea voluntaiilor cecoslovaci pe frontul
francez, el avu in generalul Janin un sprijinitor devotat at mi-
siunei sale.
Rechemat in patrie pe la inceputul anului 1918, generalul
Janin primi din partea Consiliului national cecoslovac rugamin-
tea si ordinul guvernului sau de a prelua comanda armatei ce-
coslovace ee urma sa lupte pe frontul francez ca imitate auto-
www.dacoromanica.ro
260

roma si care avea sa fie recrutatai din prizonierii cehi si slovaci


aflatori in Italia, Franta si Rusia.
Primind aceasta comanda, atentiunea generalului Janin se
indreapta de indata spre Rusia, unde era grosul trupelor ceco-
slovace. El era decis sa piece neintarziat intr'acolo pentru a
organiza si indruma transportarea acestora in Franta. Dar pa-
cea dela Brest-Litovsk ii zadarnici pentru un timp planul. Dupa
schimbarile intamplate si mai ales dupa ce toata lumea era in
cunostinta de alianta germano-bolsevica, generalul Janin nu
mai putea veni in Rusia numai ca SO al armatei cecoslovace,
ci si ca purtator al unei misiuni franceze.
Plecat pela sfarsitul lunei August, trimisul Frantei a de-
barcat impreuna cu statul sau major si cu profesorul Stefanik
la Vladivostok in 15 Noemvrie.
Dar abia sosit, generalul Janin afla de lovitura de stat
dela Omsk $i de numirea amiralului Kolciak ca regent. Acest
fapt sileste pe generalul francez sa mai ramana la Vladivostok
si sa astepte acolo dispozitiile guvernului sau.
Noi aflam ca intre timp 5eful misiunii franceze ar fi fost
investit cu comanda tuturor trupelor nationale din Siberia. A$-
tepfam cu nerabdare sosirea lui in zona de operatiuni.
Spre Omsk.

In dimineata zilei de 18 Decemvrie (st. n.) o telegrams


venita dela Omsk si semnata de Dr. Pateidl, vicepresedintele
Consiliului national cecoslovac, ne vesteste ca generalul Janin
ar dori sä alba o intrevedere cu presedintele Comitetului na-
tional roman.
Invitatia vine tocmai la timp. Sfortarea noastra de a in-
tretine Corpul cu cele necesare a atins marginile. De cand Ceco-
slovacii sunt hotarati sä nu mai ramana in Siberia, ei numai
dupa insistence repetate mai indeplines1/4; unele clauze din tra-
tatul de alianta incheiat cu not si ne pun in vedere ca n'o vor
mai putea face fiind si ei lipsiti de resurse.
Cu primul tren accelerat plecam in seara zilei de 18 De-
cemvrie spre Omsk. In vagonul nostru tau loc, in afara de garda
banateana, locot. A., adjutantul prezidentiei, D-rul P. $i loco-
tenentul ceh K.
Pe linia feratA e mai mita turburare ca alts data. Valle
www.dacoromanica.ro
261

Lida si Kam, pe ale caror maluri sunt asezate ora$ele indus-


triale Nijneudinsk si Kansk sunt adevarate interne. Un puternic
,,detasament de pedepsire" Karatelndi Otread trimis in
aceste vai ca sa infranga si sä pedepseasca pe partizanii" ce
opereaza acolo, este capturat de acestia si membrii lui condam-
nati la inoarte grin inmormantare de vii.
0 incercare bol*evica.
In seara zilei de 23 Decemvrie, pe cand trenul poposea
intr'o statie nu departe de Omsk, pasagerii tura vestiti ca acolo
ar fi izbucnit revolutia, ca regentul ar fi fost arestat si ca so-
vietcle ar fi pus din nou stapanire pe oras.
Aceasta veste turbura pe unii si insufleteste pe altii. Totu$
trenul se indreapta inaintand incet sere capitala Siberiei. Abia
esit din static insa o salva puternica despica infernul noptii.
Numeroase geamuri Bela vagoane se sfarma si cad cu sgomot
la painant. Trenul se opreste brusc. Pasagerii uluiti ies din va-
goane. Ni se spune ca linia ferata Ora la Omsk este in mana
rasculatilor... In asteptarea celor ce se vor mai intampla, garda
noastra isi cerceteaza armele. Ii culcam la pamant fara vorba
pe cei ce vor indrazni sa se atinga de noi!", rasuna in bezna
glasul hotarat al celui mai voinic din gardistii nostri. Dupa un
popas destul de indelungat, mecanicul enervat de interventiile
pasagerilor, intre cari multi cer ca trenul sa-si facts calea in-
toarsa, pune locomotiva in miscare si fiindca telegraf nu mai
exists, el inainteaza domol si cu multi precautiune. Intrati in
raza Omskultti suntem prinsi inteun macabru concert de pusti
si mitraliere. Nu vedem insa nimic si nu stint nimic. Pe la ora
unu din noapte trenul stopeaza in gara intunecoasa, pustie si
rece ca un ghetar..
Abia sositi cautam sa ne informam de cele intamplate si
ne complectam inforrnatiile in cursul zilei de 24 Decemvrie.
Tata ce aflam :
In noaptea de 22/23 Decemvrie resturile celor cloud regi-
mente ruse din Omsk, atatate de cativa comisari bolsevici $i
de organizatiile clandestine ntuncitoresti, consimt sa prinda ar-
mete $i sa se ridice impotriva regentului. Uzina eleetrica e ocu-
pata de rasculati si orasul cufundat in intuneric, firete de tel
legraf sunt Mate si posta centrals capturata de comunisti.
www.dacoromanica.ro
262

Arestatii din inchisoarea centrala si prizonierii maghiari si


nemti sunt eliberati si invitati sa ajute pe rebeli. Linia ferata
din ora$ (Vietka) e si ea ocupata de muncitori, cari acktati de
vagoane vestesc in lungul orasului ca guvernul tarist a cazut si
ca muncitorii sunt din nou stapani pe oras. Cele cateva sute
de lucratori dela depoul de locomotive ocupa statia Kulomzino
de Yana Omsk, pun stapanire pe marele pod de peste 1rti$ si
pornesc inarmati asupra orasului. In acelas timp ei trimit sta-
fete pe linie si prin imprejurimi ca sa vesteasca pretutindeni
izbucnirea revolutiei si rasturnarea lui Kolciak.
Stavka statul major rus instalat in palatul cailor
ferate da semnalul de suprema primejdie. Ofiteri, subofiteri si
cazacii ramasi credinciosi regimului se inarmeaza si pornesc
impotriva rebelilor. 0 companie de Englezi adusa de curand la
Omsk e trimisa de zor la palatul regentului. Un regiment de
cecoslovaci aflator in Omsk, sesizat de aliati, intervine si el
pentru inabusirea rascoalei.
Cazarmile celor doted regimente revoltate stint deyraba
ocupate de trupele regimului. Garzile bolsevice dela inchisoare
$1 lagarul de prizonieri sunt suprimate si inlocuite cu paznici

fideli. Dupa cateva ceasuri de reciproca masacrare pe strazile


intunecate ale orasului, posta si celelalte institutii publice stint
smulse din mainile rebelilor, iar gara scripata de priniejdia (le
a fi capturata de acestia.
Lupta insa cu muncitorii dela Kulomzino dureaza pang
in seara zilei de 23 Decemvrie, cand acestia ispravind muni-
tiile stint nevoiti sa cedeze.
Nu s'ar putea spune insa ca ordinea a fost complect res-
tabilita. Focuri destul de dese de arms si mitraliera probeaza
ca Inca nu e liniste la Omsk, deli pans acum an fast trimisi
la moarte cateva sute de rebeli.
Intalnirea dela Celiabinsk.
Dupa cateva zile petrecute la Omsk pentru a se pure la
curent cu planurile amiralului, generalul Janin a plecat sa in-
specteze frontul $1 sa se convinga pe teren de tinuta trupelor.
Afland ca e la Celiabinsk, ii adresam o telegrams, in care
11 main sa ne astepte acolo.
L-tii Dr. P. si K. raman la Omsk, iar not ne indreptam
www.dacoromanica.ro
263

spre Celiabinsk strabatand nu *tin pentru a cata °aril troiancle


tascolite de viforul dela nord din stepa Siberiei occidentale.
In gara Petropavlovskului se despiind din vartejul name-
tilor patru caciuli uria$e, pe cari straluce$te tricolorul roma-
nese. Sunt prizonieri romani cart yin dela Mariinsk $i cari stint
in cautarea cadarului romanesc" pentru a se inscrie voluntari.
Le dam un certificat care cu stampila aplicata pe el le va servi
drept indiscutabil salvus conductus $i-i indreptam spre Irkutk.
Gala Celiabinskului ca $i aceea a Omskului este supra-
incarcata cu vagoane. In ele se adapostesc nu numai militari,
dar $i foarte multi refugiati cari nu-si mai pot gasi locuinte in
oral. Vagonul a devenit de altfel locuinta obi$nuita a refugia-
tului s'a combatantului antibolsevic (fie strein sau ins !).
0 eleganta garniture e trasLi Tanga peron. E a generalului
Janin.
Informat de sosirea noastra generalttl ne vesteste ca ne
sta la dispozitie in orice moment. Fara a pierde vreme prese-
dintele Comitetului national roman trece imediat in vagonul se-
fului misiunii franceze. Un major simpatic, adjurtantul generalu-
lui II introduce in elegantul compartiment al acestuia.
In fata mea am pe until din reprezentantii stralucitei an-
mate franceze. Ceva din viguroasa figura a lui Vercingetorix
se resfrange in infatisarea ofiterului ce ma intampina :
Scuzati-ma ca v'am deranjat. Am vrut sa va vad la Ir-
kutk, dar acolo ml s'a spur ca sunteti la Celiabinsk !"
Imi face placere domnule general sa strabat orice de-
partari si cu orice rizic pentru a vedea si a sta de vorba cu un
reprezentant asa de ilustru al glorioasei armate franceze!", ras-
punde presedintele C. N. R.
Conversatia Inceputa astfel urmeaza din ambele parti in
termenii cei mai cordiali si animati de cea mai perfecta buna-
vointa si intelegere.
Duna ce generalul imi comunica ca el este nu numai se 1111
tnisiunii franceze, ci $i delegatul Consiliului suprem al aliatilor,
11 asigur de intreg devotamentul Corpului de voluntari romani
$i it informez de situatia acestuia pane in cele mai mici ama-
nunte, aratandu-i si marile lipsuri cu cari e nevoit sa lupte mai
ales de cand conducerea Corpului cecoslovac ni-a declarat ea
nu mai poate face fata angajamentelor mate prin tratatul de
alianta incheiat astavara.
www.dacoromanica.ro
264

In continuare seful armatelor nationale din Siberia e pus


la curent cu continutul acestui tratat, din care i-se (la o copie.
Asemenea $i cu Declaratia dela 16/29 Octomvrie.
Mai formeaza obiectul conversatiei si o chestiune, pe care
reprezentantul voluntarilor tine sa o evidentieze in mod spe-
cial. E chestiunea Basarabiei. Aceastl provincie face parte as-
tazi din Romania intregita. Amiralul Kolciak refuza sa recu-
noasca dreptul nostru asupra ei.. Si acest fapt indispune cu
drept cuvant pe voluntari", lamureste trimisul acestora.
Rezumand cele spuse, presedintele C. N. R. staruie asu-
pra urmatoarelor :
1) Corpul Voluntarilor Romani va fi la datorie oricand si
oriunde interesele romanesti, unite cu acelea ale aliatilor, o
vor cere.
2) Corpul reclama sprijinul urgent al Comandamentului
trupelor nationale din Siberia pentru a putea face fatal cat mai
degraba iievoilor de echipament, armament, instructie $i apro-
vizionare precum $t pentru adunarea Si concentrarea tuturor
prizonierilor romani in lagarul dela Irktrtk.
Generalul Janin, lamurit asupra situatiei voluntarilor no5-
tri, ia act cu toata satisfactia de informatiile date si promite
reprezentanttilui for tot concursul $i toata solicitudinea. Cere
apoi chiar in prez,enta acestuia sefului de stat major, colonelu-
lui Bezenciuc, un shnpatic alsacian, $i maiorului Faye ,seful in-
tendentei misiunei, ca sä ia imediat masuri pentru satisfacerea
cererilor aratate in memoriul scris primit dela presedintele C.
N. R.
Seful misiunii franccze ne mai asigura ea va incerca si
dansul sa-1 convinga pe Kolciak de dreptul Romanilor asupra
Basarabiei.
....Poate ca l'ati convince daca ati reusi sa -i scoateti din
cap ideia Constituantei ! ", riposteaz5 interlocutorul s'au.
La cererea noastra generalul accepts numai decat ca s5
se trhnita prin misiune o telegrams guvernului roman, in care
voluntarii cer avizul acestuia asupra atitudinei sale de azi $i de
viitor $i o a doua telegrams catre Consiliul national din Paris,
prin care ei isi afirmsa solidaritatea Cu acest organ reprezentand
nazuintele nationale.
Sfarsindu-si sarcina. reprezentantul voluntarilor romani
www.dacoromanica.ro
265

se desparte de trimisul Consiliului supretn al aliatilor cu con-


vingerea ca Romanii vor avea un devotat sprijinitor In acest
distins aliat at lor.
In dimineata zilei urmatoare generalul Janin pleaca la
Ecaterinhurg.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIV.

Se intoro prizonierii.
Credinle statornice. Pentre Banat. Masacrarea cetor flood". Impre-
shle cornandantalai.

Numeroase trenuri, peronul, salile garii 5i vasta piata din


preajma statiei Celiabinskului sunt pline cu prizonieri rusi cari
se intorc acasa venind din Austro-Ungaria si Germania. Cei
sositi din Austria poarta uniformele ostasilor austriaci, Tar cei
cari yin din Germania sunt imbracati in uniforme prusace. Slabi
cum sunt veritabile schelete ei par niste sperietori de
vrabii. Nici unul n'are o haind intreaga. Curg sdrentele de pe
toti. Iar cand din trenurile Crucei Rosii americane li se distri-
bue Paine, ei o insfaca cu rapacitatea unor animale inflamanzite.
In vremea cat isi mesteca portia primita, noii veniti po-
vestesc cu cei cativa prizonieri din gara si cu voluntarii cehi
evenimentele de acasa. Ei vorbesc curat limbile natiilor de a-
colo. Cei care au trait printre nemti vorbesc foarte bine nem-
teste, cei care si-au facut captivitatea printre unguri, se expri-
ma bine ungureste, Tar cei cari au fost repartizati in regiuni
romanesti stapanesc admirabil limba romaneasca.. Acestia ne
)storisesc despre puternica ridicare a Romanilor transilvaneni
si banateni impotriva regimului maghiar si de adunarea dela
Alba-Iulia tinuta la inceputul lui Decemvrie, cand Romanit an
declarat ca se unesc cu Romania. Cei care au stat mai mult
in Banat stiu sa ne dea ainanunte despre neintelegerile dintre
Sarbi si Romani pe chestiunea acestuia.
www.dacoromanica.ro
267

In ce priveste Rusia sovietelor, ei ne arata marea mizerie


de acolo si staruinta acelora in a aduna oaste cat mai multa
pentru a infrange pe burjui". Prizonierii siberiaci banuiti a fi
vrajma$i sovietelor sunt retinuti acolo si cine stie daca isi vor
mai vedea vreodata casele", ne lamureste mahnit un personal
care abia se poate deslusi din zdrentele ce-I invaluie. Acolo-i
teroare mare, oamenii sunt ucisi in masa. A fost impuscat si
generalul Ruski", mai ingtina el admitindu-si zdi entcle.

Credit* statornice,
Intfun vagon asezat nu departe de al nostru avem feri-
cirea sa regasim pe vechiul prietin Ianciveski, fostul director
al agentiei Vestnik" in Cara noastra. Refugiat 5i el aci cu fa-
milia sa dela Samara continua sa-si tipareasca la mica tipo-
grafie ce o are in vagon modestul, dar vigurosul sail ziar Res-
publikanet".
La intreharea noastra cum ii merge, el ne raspunde zam-
bind :
Daca l'as boteza Monarhistul", poate ca ar merge mai
bine. Ar fi pe placul domnilor dela Omsk !"
Ianciveski a ramas acelas democrat convins, partizan al
Rusiei federative, vrajmas al dictaturei fie ea de dreapta sail
de stanga si porneasca de sus sau de jos.. Ucrainian de origins
el e un insufletit partizan al principiului de autodeterminare,
eel mai de seams produs al razboiului, singurul care poate jus-
tifica valurile de sange care s'au varsat si ca sincer admirator
al poporului roman si cinstitor al dreptatii lui, nu-i contesta a-
cestuia dreptul asupra Basarabiei.
Devotat iubitor de pace, ca de altcum mai toti Rusii, el
crede ca numai atunci va avea lumea pace, cand Rusia va intra
5i ea in fagasul linistei, cand peste tarii rosii de azi: Lenin,
Trotki. etc. si tari albi ca: Kolciak, Denikin, Semenov, Iudenici,
etc. vor fi ridicati la carma tarii reprezentantii adevarati ai po-
porului rus si in deosebi ai taranimii ruse, cinstitori sinceri ai
liberta'tilor publice si indrumatori leali ai destinelor rusesti.
Odata cu aceste discutii de ordin general si cari privesc
chestiuni desigur de mare importanta, am placerea sä mai aflu
dela Ianciveski ca voluntarii romani an lasat pretutindeni cele
www.dacoromanica.ro
268

mai butte amintiri, ei avand fats de populatie o atitudine demna


si dreapta. Afirmatia aceasta este fara intarziere verificata
de o mare societate de rusi, in care ma gasesc, gratie unei in-
vitatii a prietinului Ianciveski. Venind vorba aci de strainii din
Rusia, constat cal daca de aliatii de pans eri se vorbeste cu as-
prime si se regrets neglijarea unei prietenii cu Germania, in
tovarasia careia Rusii ar fi putut sa supuna intreaga Europa",
de voluntarii romani se vorbeste numai bine.
Ca rezultat al acestei intalniti, Respublikanetul" din ziva
urmatoare are pe pagina intai un articol, in care d-1 Ianciveski
reproduce un fragment dintr'o conversatie, pe care a avut-o cu
profesorul Masaryk in Moldova. lath' ce spunea presedintele de
azi al Republicei cecoslovace imediat dupa luptele dela Ma-
rasti si Marasesti: Simplul taran roman, nemuritorul lui su-
f let cu iubirea lui pentru coliba sa saraca, s'a dovedit mai pu-
ternic decat toate inventille technicei germane si decat disci-
plina cea mai de fer.. Spiritul a invins materia !"
Tar un articol de pe pagina a treia a aceluias ziar Ru-
mani v Sibir" (Romanii in Siberia), cuprinde randuri elogioase
despre organizatia voluntarilor si aprecieri pline de iubire si
impartialitate despre activitatea acestora In Siberia..

Pentru- Banat.

Informati din presa si din cercurile oficiale ca dreptul


nostru asupra Banatului este in parte primejduit, Sarbii recla-
mand mai bine de jumatate din judetul Timis, trimitem grin
posta militara cecoslovaca primului delegat al R.omaniei la con-
ferinta de pace din Paris, I. Bratianu, precum si guvernului de
la Bucuresti cate o telegrama in care insistam ca sä se faca
toate sfortarile pentru dobandirea integrals a Banatului s'a ti-
nuturilor romanesti de dincoace de Tisa.
Totodata expediem lui Take Ionescu, presedintele Consi-
liului National Roman la Paris, aceasta telegrama, pe care o
reproducem intocmai :
Mii le de voluntari romani, originari din toate provinciile
romanesti ale fostei imparatii austro-ungare, aflatori in Siberia
cu resedinta in Irkutk si Comitetul National Roman, organul lor
executiv 5i reprezentant al tuturor Romanilor din Rusia, vä
roaga sa aparati in fata Conferintei de Pace din toate puterile
www.dacoromanica.ro
269

cauza romaneasca in intregimea ei, facand sfortari pentru do-


bandirea integrals a provinciilor romanesti din Austro-Ungaria.
Voluntarii nu vor putea niciodata tenunfa la acest ideal si sunt
hotarati sa-I realizeze 5i sa-1 apere prin toate mijloacele !"
Iar in alte doua telegrame avand acelas continut si pe care
le trimitem Emigrantilor romani transilvaneni" din Berna si
Geneva adaugam urmatoarea rugaminte: ,,...Faceti toate sfor-
%rile ca numitele provincii (Transilvania, Banatul, etc.) sa fie
si ele reprezentate la Conferinta de Pace in mod direct prin
fruntasii lor, pentru a apara acolo cu toata competinta dreptu-
rile noastre sfinte. Voluntarii reclama cu toata hotararea reali-
zarea integrals a idealului national !"

Asasinarea celor noui".


Dela Omsk vine o stire care provoaca in opinia publics
un adevarat freamat de indignare si revolts.. Nola membri ai
Constituantei arestati la Ufa de catre seful statului major de
operafiuni, generalul Diteriks, dupa lovitura de stat dela 18 No-
emvrie si inchisi in temnita din Omsk, au fost ridicati in noap-
tea de 23/24 Decemvrie din inchisoare de o ceata de necuno-
scuti si dusi cu. .'n automobil i'ntr'o padure din marginea ora-
sului, unde au fost brevi manu, fail nici o judecata, executati.
Toata lumea fara deosebire de partid protesteaza violent
impotriva acestei barbarii comise sub un regim care nretinde
ca urmareste Intronarea ordinei si a legalitatii. Ziarul ..Zaria"
dela Omsk comparand acest abominabil asasinat cu acela al
rnarilor patrioti si lupta tori democrati Kokosk in si Sicvarev,
conchide astfel: Cei dol marinari cari au ucis pe K. si S. an
eel putin scuza ea descind dintr'o class de oameni ignoranti.
Dar ce scuza pot avea asasinii intelectuali can pretind ca ur-
maresc inlaturarea anarhiei 5i restabilirea ordinei legale ?"
Ziarul Utro Sibiri" din Celiabinsk, al carui director Fo-
min a fost printre cei noua asasinati, se plange Ca n'a fost lasat
nici macar sa-si jeleasca conducatorul. Cenzorul i-a interzis sa
apara in doliu. In cateva linii inabusite el incearca totus sa-si
arate marea indignare impotriva barbarei fapte savarsite de ti-
rania care troneaza la Omsk.
Gazeta Novaia Sibir" apare cu paging alba avand doar
www.dacoromanica.ro
270

in fruntea primei coloane titlul Cei noua martiri", iar la sfar-


situl ultimei coloane semnatui a autorului Orlovski".
Din norocire pentru el, N. Avksenteiev, fostul presedinte
al Directoriului nu e printre acesti noua martiri, deoarece el a
Lost liberat din temnita la interventia Consiliului National Ce-
coslovac, curand dupd instalarea lui Kolciak la putere, $i ex-
pulzat din Siberia.

Impresiile comandantului..
Dupa irei zile comandantul trupelor nationale se intoarce
din inspectia ce a facut-o pe front. Impresiile dansului despre
armatele ruse nu sunt de loc bune. Desi armata de nord-vest
pusa recent subt comanda tanarului general ceh Gaida, un ofi-
ter inzestrat cu distinse aptitudini militare, a repurtat un rasu-
nator succes ocupand Permul, totusi parerea celor ce au, Va.-
zut-o de apioape este cat se poate de pesimista. Aceasta armata
ca $i aceea care opereaza la Vest $i care a pierdut de curand
Ufa, este in plind desorganizare si anarhie. Unitati intregi se
predau bolsevicilor $i goluri uriase se produc in diverse puncte
ale frontului cari pot primejdui la un moment dat intreaga ar-
mata lui Kolciak.
Pus in cunostinta cu realitatea situatiei de' pe front, ge-
neralul Janin pleaca la Omsk pentru a discuta cu regentul ma-
surile ce urmeaza a se lua in lumina constatarilor $1 observa-
tiilor facute la fata locului.
Tar not dupa ce primim Inca odata asigurarea din partea
misiunei ea" s'au Si dat dispozitii pentru executarea unor puncte
mai urgente din memoriul nostru, socotindu-ne misiunea inche-
iata, parasim Cu primul tren Celiabinskul.
In vagonul nostru is loc si prietenul V. P., delegatul C.
N. R. pe Tanga Consiliul National Cecoslovac. Dansul e reche-
mat la Irkutk, intrucat misiunea sa pe Tanga aliatii nostri ceco-
slovaci e terminata.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXV.

Capita la teroarei albe.


Trimi0 alia /ilor. Rea Mateo. In ajunul CrOciunului.

Peste vechiul bazar oriental, care e Omskul, se inalta rece


si majestuoasa catedrala Nikolsk zisa 5i a Cazacilor. Ea ada-
posteste drapelul brigandului Ermak Timofeievici, cuceritorul
Siberiei. Calatorul cunoscator al istoriei ruse si care ar fi adus
din intamplare pe aceste meleaguri ar gasi multa asemanare
intre starile de azi si cele de pe vremea cazacului aventurier
din slujba lui Ivan eel Groaznic.
Incepand dela razmirita din noaptea de 22 Decemvrie
Omskul s'a transformat inteun adevarat infern. In cuprinsul lui
s'a declarat starea de asediu. Cine gandeste altfel decat ami-
ralul sau camarila lui e sortit pieirii. Sute de persoane banuite
vrajmase ,ale dictaturei au lost executate fara judecata. De o
vreme incoace functioneaza o Curte martiala Polevoi Sod,
ale carei judecati sunt simple ucaze de executie. Ziva si noap-
tea tipa in pustiul campiei circhize cucuvaia vestitoare de
moarte. Repetatele salve de army inseamna tot atatea vieti su-
primate. Strazile orasului sunt staruitor batute de patrulele ca-
zacesti cari culeg pe trecatorii suspecti si-i arunca in uriasa
temuita a Omskului, de unde peste cateva ore vor fi trecuti
grin fata plutonului de executie. Perchezitiile in casele oame-
xilor se tin lant.. Baltcacele de sange cari inrosesc ometii de
Pe strazi sunt tot atatea avertismente.sinistre pentru cei cari
parasindu-si caminele tin sa-si desmorteasca oasele in- liber-
tatea" de Mara.
www.dacoromanica.ro
272

Amiralul Kolciak este cam indoiala un patriot fanatic. El


vrea sa inlature cu orice jertfa regimul sovietic $i sä reface
stralucitul imperiu rus. Gandul lui, intreaga atentia $i toate
sfortarile sale se concentreaza asupra unui singur lucru: Gre-
area unei armate puternice. Dar pentru ceiace urmareste el sä
facil nu e destul numai o vointa, oricat de tare ar fi ea. $i un
scop ca acela al lui nu se execute numai pe calea baionetelor.
Mai trebuie $1 altceva: pricepere politics, cunoasterea oameni-
lor $1 a vremurilor $1 mai ales intelegerea secretului de a -con-
duce. Or dictatorul Siberiei da zilnic dovada ca o sable nu in-
seamna numai decat $1 o conceptie politics. Mai mult, el se pare
ca n'a invatat nimic din prabusirea imperiului $1 din sinistra
experienta bolsevica, desi aceasta se petrece la doi pasi de el.
Curand dupe inscaunarea sa la putere el a deslantuit o apriga
prigoana impotriva oamenilor cari s'au aratat protivnici regi-
murilor dictatoriale $i cari tineau ss traiasca in libertatea do-
bandita cu atatea jertfe. Ceice cereau domnia poporului prin
popor incepura a fi socotiti vrajmasii noului regim.. Aderent el
insusi al Constituantei, cum o spunea cu toate ocazille, amiralul
Kolciak incepu a trimite la inchisoare pe membrii ei aflatori in
Siberia $i pe toti ceice isi marturiseau credinta in acest sobor
visat de toti patriotii rush
0 confuzie intentionata se face intre socialist $i bolsevici,
desi cei dintai sunt dusmanii neimpacati ai celor din urma. Ura
dictatorulul $'a camarilei sale se indreapta din ce in ce mai in-
versunata in contra socialistilor. Acestia sunt inlaturati din
toate institutile de stat $1 chiar din Zemstve $i Dume. Kolciak
nu mai are incredere decat in elementele reactionare, in rama-
5itele faimosilor lachei al Curtii imperiale $1 in membrii pripa-
sit acs ai Sotniilor negre", can au impins imperiul rus sere
desagregare $1 dinastia la pieire.
Voind sa conduce el totul $i sä supravegheze de aproape
Intreg mecanismul administrativ, dictatorul suprima oriee des-
centralizare administrative introducand un centralism cu ade-
varat inabusitor. In fruntea oraselor $i districtelor el numeste
aproape numai militari sau elemente reactionare cari in partea
cea mai mare n'au ideie de administrate 5i nici o legatura cu
populatia administrate.
Tot pentru a intari pornirile sale centralizatoare $i pentru
a inlatura controlul suparator al organelor provinciale, el rein-

www.dacoromanica.ro
1

Amiralul Kolciak.

ir A
"IA

Cimitir de prizonieri in Siberia.

www.dacoromanica.ro
273

fiinteaza senatul, vechea institutie tarista care va functiona pe


langa dictator dandu-$i avizul in chestiuni de guvernamant,
examinand problemele financiare $i judecand ca instants su-
prema in chestiuni litigioase.
Singurul organ, pe care amiralul consimte sa-1 consulte in
chestiuni de administratie, este asa numita Liga a reprezen-
tantilor nationali uniti (nesocialisti) ai Zemstvelor $i Dumelor
Rusiei", alcatuita la intamplare $i constand din elemente cari
viseaza, ca $i regentul, reinvierea vechiului regim tarist.
Incepand dela 22 Decemvrie Omskul a devenit capitala
teroarei albe tot asa cum Moskova s'a proclamat capitala te-
roarei rosii, dupd atentatul incercat in contra lui Lenin. Ohrana
reinviata activeaza cu aceeasi inversunare cu care opereaza
ceka bol$evica. Batalioanele ei sunt tot asa de necrutatoare ca
si batalioanele internafionale ale ohranei rosii. Trotki ameninta
la Moskova spunand: Vom sterge burghezimea si pe salariatii
ei de pe fata pamantului !" Camarila dela Omsk pare a voi sa
rapund pe tots cei cari nu se incadreaza in ritmul ei. Corpurile
de pedepsire " (karatelnaie Otreadi) ale guvernului dela Omsk
concureaza in strajnicie cu deta$amentele expeditionare" ale
sovietelor. Cei dela Omsk ca si cei dela Moskova raspund :
La moarte cu moarte" (zmert za zmert), asa cum i-a invatat
faimosul terorist Jeliabov. Jar napastuitii, $i cei de aci Si cei de
acolo, le pot repeta prigonitorilor dureroasele reprosuri, pe cari
r evolutionarii Tichomirov $i Mihailovski le adresau, in mani-
festul lor, tarului Alexandru al III-lea: Tu ai pierdut un tats,
not ceilalti am pierdut parinti, frati, sotii, copii si prieteni!"
Asa e in Rusia si asa a fost totdeauna. Ea e osandita sa se fra-
mante niereu si sa treaca dela o extremitate la alta: O troica
in neincetata $i furtunoasa alergare", cum ii zice Gogol in Su-
fietele moarte".

aliafilor.

Lumea e$ita din razboiul mondial $i inspaimantata de ci-


clonul rosu care bantuie Rusia Europeans, e fireste doritoare
de a vedea reintronata ordinea si linistea si in acest cobs de
la nord.
. Dupa repetatele declaratii, pe cari le-a facut amiralul
. Kolciak in ce priveste intentiile sale, declaratii carora diversi
www.dacoromanica.ro 18
274

interesati si agenti ai acestuia i-au dat in strainatate o intensa


publicitate $i mai ales dupa asigurarile pe cari amiralul le-a fa-
cut cand a preluat puterea, aliatii sunt inclinati sa creada ca a-
miralul, diruia intre timp i se supun 5i generalii Horvath, vice-
regele regiunei Vladivostok, Denichin, comandantul armatelor
albe din sudul Rusiei $i Ciaikovski, seful guvernului dela Arhan-
ghelsk, e omul care le trebuie 5i ca titlul de Washingtonul rus",
pe care i-1 (Id sindicatul (Soiuzul) marilor industriasi si corner-
cianti din Siberia, nu confine nimic exagerat. Iar cand Kolciak
mai face si declaratia ca e dispus sa recunoasca toate datoriile
pe cari guvernele precedente le-au contractat fata de aliati,
Francezii 5i Englezii sunt hotarati nu numai sa-1 recunoasca pe
amiral ca singurul in drept de a reprezenta Rusia, dar $i de a-i
da tot sprijinul moral si material pentru a-si realiza scopurile
sale. Anglia e pe cale de a echipa, inarma $i aproviziona o ar-
mata nationals rusa de doua sute de mii de oameni, iarFranta
va varsa trimestrial o sums de cincizeci milioane franci pen-
tru acoperirea diverselor cheltueli necesare intretinerii acestei
armate. Generalul Knox, in urma intelegerii intervenite intre
cele doua OH aliate, va supraveghia, o spune comunicatul din
Vestnik", monitorul oficial al guvernului, Injghebarea acestei
armate, aprovizionarea cu cele necesare si va indruma instruc-
tia ei pentru care scop a si pus bazele unei scoale de ofiferi la
Vladivostok. Generalul Janin va avea comandamentul armate-
lor de operatii.
Dar in afara de misiunile niilitare, aliatii au la Omsk 5i
reprezentanti politici. Franta, care tine sa-si pastreze vechiul
aliat, a trimis aci un malt comisar in persoana d-lui Regnault,
iostui ei ministru la Tokio. State le Unite insasi au trimis pe d-1
Morris, ministrul lor din Tokio pentru a Iua contact cu amira-
lul si a se inform pe teren. Japonia isi are 5i ea reprezentanta
ei. Cecoslovacia a trimis re generalul Stefanik.
Realitatea.

Puri in situatia sa se informeze direct de starea lucru-


rilor in Siberia, reprezentantii aliatilor sunt profund desiluzio-
nati de cele ce vad. Armata de pe front este desorganizata.
Victoria dela Perm este anihilata de dezastrul dela Ufa.. Flan-
cul stang al armatei lui Gaida e serios amenintat de armata .

www.dacoromanica.ro
275

rosie, Generalul ceh e nevoit sa paraseasca Permul si sa se re-


traga spre Ecaterinburg. Oastea atamanului Dutov este si ea
infranta si in plina descompunere e nevoita sa abandoneze 0-
renburgul $i sa se retraga spre Orsk. Voluntarii siberiaci, cari
se inrolaserd subt guvernul provizoriu si cari formau grosul ar-
matei nationale, nemultumiti de tratamentul pe care comandan-
tul for suprem amiralul Kolciak it practica fata de populatia
siberiand sunt in piing debandada. Mobilizarea claselor mai ti-
nere, ordonata de regent, se sf dr$e$te cu tin complect esec si la
iorta aplicata de autoritati siberiacii raspund cu revolte. Un
numar infinit de ofiteri forfotesc Vara ocupatii serioase prin o-
rasele siberiene, refuz'and sa." mearga la front. Se eschiveaza cu
aceias indolentd dela datorie, cu care au refuzat sä faca o cat
de timida Incercare pentru salvarea tarului, pe care daca ar fi
voit, dat fiind numdrul for mare chiar la Ecaterinburg, uncle era
inchis fostul tar cu familia sa, ar fi putut-o cu usurinta face.
Anturajul amiralului e in build parte germanofil casi fosta
camarila a tarului Nicolae al II-lea. El profita de toate ocaziile
si de toate mijloacele pentru a face atmosfera in contra alia-
tilor, cari nu vor sa -1 ajute pe regent in lupta contra bolse-
vicil or !"
Suhomnilovii $i Protopopovii de ad, in frunte cu minis-
trul comunicatiilor Zefirov, continua a practica deprinderile
protejatilor de odinioard ai ocultei tariste. Ei se imbogatesc
peste nopate, delapidand avutul destinat intretinerii armatei,
intrigheaza si inlatura din preajma regentului pe adevaratii pa-
trioti.. Ametit de putere amiralul se preteaza cu usurinta la ma-
nevrele adulatorilor lipsiti de caracter si de demnitate. Starea
de asediu si cenzura se prelungesc la infinit.
Productia este aproape anihilata. Reforma agrara plute-
ste in nesiguranta. Finantele tariff sunt in suferinta. Banul e de-
valorizat pans la ridicol, transporturile stint desorganizate, con-
flictele intre patroni si muncitori nu mai au sfarsit, spectrul foa-
metei neimpacatul tiran al omenirii", cum ii zicea seful socia-
list Plehanov, se deseneaza amenintator.
Autoritatea de stat e complect sdruncinata. Ura popula-
tiei impotriva regentului venetic", care a transplantat pe pa-
mantul Siberiei odioasele metode de guvernare ale Rusiei Eu-
ropene, se accentuiaza dela o zi la alta. Confesiunile nepravo-
slavnice urmarite cu acel fanatism, care nu ingadue alte cre-
www.dacoromanica.ro
276

dinti, nu admite libertatea de constiinta $i care socoate ca


orice noutate este o nenorocire", de asemenea popoarele alo-
gene, lovite in drepturile for de viata culturala $i nationala,
sunt vrajma$e ale regimului de dictatura.
Voluntarii cecoslovaci, democrati prin firea lor, polonezii
cari sunt bucuro$i ca au scapat de robia tarista, letonii ravni-
tori de independents si ceilalti nu aplauda de toe absolutismul
dela Omsk.
In fata acestor stari de fapt trimisii aliatilor nu mai cred
in izbanda lui Kolciak..
Generalul Janin ran impresionat de cele vazute pe front
refuza sa is asupra sa comanda armatei de operatiuni, lasand-o
regentului. El isi pastreaza numai dreptul de a reprezenta aci
pe comandantul suprem al fortelor aliate. Ii cere doar amiralu-
lui ca on de cote on va lua vreo dispozitie mai importanta in
legatura cu operatiile de pe front sa consulte in prealabil pe $e-
ful misiunii franceze.
In acela$ timp generalul Janin ingadue, in vederea repa-
trierii ce trebuia sa urmeze, retragerea cecoslovacilor de pe
front. Generalul ceh Sirovi, care comanda armatele de Vest $i
care se retrage °data cu voluntarii cecoslovaci, e inlocuit cu
un of iter rus. Generalul Diteriks, fostul sef de stat major al a-
cestor armate, s'a retras intre timp din acest post din cauza de-
selor neintelegeri si frictiuni dintre cecoslovaci $i rusi, cari mai
ales dupd lovitura de stat dela 18 Noemvrie luasera un caracter
cu totul primejdios. Armata de nord-vest (Siberians) e lasata
subt comanda generalului Gaida, trecut in armata rusa (con-
ducatorii cehi suparati pentru acest pas al camaradului for l'au
sters din controalele armatei cecoslovace!).
Sung lasate astfel fata in fata pentru a se maltrata $i ma-
sacra reciproc taberile ruse: armata ro$ie $i armata albs, fie-
care numarand cam 120.000 150.000 soldati, deopotriva de
destrabalati, pe cari cloud divizii europene bine utilate sau cloud
divizii japoneze i-ar risipi fora multa greutate s'ar pune astfel
capat unui masacru ce dainueste de prea multa vreme in dauna
$i spre ru$inea civilizatiei umane.

www.dacoromanica.ro
277

In ajunul Craciunului.

Fiindca armata noastra duce mare lipsa de aparate me-


dicale si de material farmaceutic, incercam o interveatie pe
Tanga consulul general al Statelor Unite, d-1 Harris, care ar
putea sä convinga.' eventual sectiile siberiene ale Crucei rosii a
mericane si pe ale Tinerilor crestini sa ne puna la dispozitie
materialul cu care urmeaza sa aprovizionam spitalul Corpului.
La consulat avem iiorocul sä vedem si pe d-1 Morris, am-
basadorul State ler Unite, trimis de guvernul salt pentru a lua
informatii asupra adevaratei stari de lucruri din Siberia. Ami-
ralul i-a facut o primire din cele mai cordiale. El are speranta
ca dobandeasca din America ajutorul, de care are atata nevoie.
Dar reprezentantul Lumii Noui nu pare deloc impresionat de
potemchiniadele dictatorului siberian. M izbuteste sa vada si
sa cunoasca realitatea. Concluzia: America isi mentine fata de
Rusia punctul de vedere deja fixat, nu se va amesteca in afa-
cerile ei interne..
Ambii reprezentanti ai Americei se grabesc sa le arate
delegatilor voluntarilor toata solicitudinea. D-rul voluntar P.
reuseste sä obtina aproape toate instrumentele si materialul
farmaceutic trebuincios din depozitele aflatoare in trenul sa-
nitar american din Kulomzino.
Dela Consulatul American trecem in palatul urias al cai-
lor ferate, in care acum e instalat Mamie stat major rus (Stay-
ka). De aci se indrumeaza intreaga viata militara, administra-
tive si politica a tinutului de subt stapanirea lui Kolciak (pang
la hotarele Transbaicaliei !).
Portile cladirei diverselor cabinete de lucru stint strajuite
de ofiteri, soldatii de rand neinspirand incredere.
Generalcvartirmeisterul Leontonov ne asigura de intreaga
solicitudinea stavcei. Generalul Stefanov, substitutul ministru-
lui de razboi, si seful resortului de aprovizionare generalul Se-
rebrikov consimt sa ordone telegrafic intendentei din Irkutk ca
aceasta sa continue a livra voluntarilor romani vechea ratie,
care era cu ceva mai mare decat a soldatilor rusi. Iar seful re-
zortului militar al comunicatiilor, ne promite tot asa de bine
voitor ca si ceilalti, ca va transporta cu trenuri speciale pe toti
prizonierii romani si in primul rand pe cei din Petropavlovsk,
www.dacoromanica.ro
278

la Voiennai Gorodok, prizonierii austro-germani de acolo ur-


mand sa fie transportati in alt lager.
Dela Stavka trecem in preseara Craciunului la d-1 Reg-
nault, inaltul comisar al Frantei. Dansul locueste in vagonul cu
care a venit dela Vladivostok. Despre Romania n'are prea multe
informatii. Tot ce tie despre aceasta frumoasa tare, prietind
si aliata a Frantei" a aflat dela regretatul Xenopol, distinsul
ministru al Romaniei la Tokio", a carui moarte premature o
deplange cu toata sinceritatea.
N'are cunostinta dace guvernul roman a declarat razboi
sovietelor, cum afirma presa ruse.
Cu problema Basarabiei nu e la curent. Pus in cunostinta
de cauza inaltul comisar ne promite ca o va discuta cu ami-
ralul Kolciak si va pune toate silintele pentru a-I convinge de
dreptatea noastra.
Problema Banatului asemenea n'o cunoaste. Dupa ce ii
aratam insa ca in Corpul nostru sunt foarte multi banateni cari
nici nu pot visa ca ei sa apartina altui stat decat Romaniei, re-
prezentantul Frantei ne da asigurarea ca va comunica aceasta
guvernului sau.
Fireste, problema Corpului voluntarilor formeaza un ca-
pitol special de lamuriri si discutii, dupd care conversatia luand
sfarsit ne despartim de distinsul reprezentant al Frantei in ter-
menii cei mai cordiali si cu asigurarea din partea domniei sale
Ca voluntarii romani vor avea in d-sa un cald sprijinitor. Iar
ca prim semn al acestei solicitudini ne promite ca va telegrafia
fare intarziere consulului francez din Irkutk, cerandu-i sa ne
inlesneasca prin orice mijloace legatura cu guvernul din Bu-
curesti.
Misiunea noastra luand cu aceasta sfarsit, adjutantul pre-
zidentiei, It. Andreevici, is masuri pentru atasarea vagonului
acesteia la trenul ce avea sa piece in ziva de Craciun spre Ir-
kutk.
. Inainte de plecare doi ofiteri in tinuta de sarbatoare se
prezinta delegatiei voluntarilor romani. Ei ii aduc salutul inal-
tului regent $i asigurarea acestuia ca toate solicitarile facute
la stavka in interesul Corpului vor fi prompt satisfacute!"

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVI.

lanuarie 1919.

Anul nou pe drumul Siberiei.


Voluntarii serbea.za capul de an
Parasind marele oras de pe tarmii Omului $i Irti$ului, ne
adancim din nou in troianele Siberiei $i in umbrele padurilor
seculare ale nesfar$itei lumi de gheata.
In pieptul dealului de dincolo de Novo-Nikolaevsk loco-
motiva gafaie desnadajduita, ea se lupta din greu en nametii
asternuti peste linie. Din vazduhul inecat in negura cad fail
incetare adevarate avalanse de zapada cari ameninta sa in-
mormanteze subt ele carul de foc. Ajutat de o locomotive che-
mata dela Novo-Nicolaevsk aceasta reuseste dupe cateva cea-
suri de sfortari sa se smulga din Vartejul macabru al troiane-
lor de zapada.
In statia Taiga, ale carei contururi se deslu$esc cu greu
din atmosfera de plumb strabatuta de uriase coloane de mat,
ce unesc parnantul cu cerul, gasim una din patrulele avansate
ale Corpului nostru trimise in aceste parti pentru supraveghe-
rea liniei ferate $i pentru adunarea $i transportarea la Irkutk
a prizonierilor romani. Unul din acesti prizonieri e un consa-
tean al celui ce scrie aceste randuri. Desi consideratii de eco-
nomii ne indeamna sä fim zgarciti cu inscrierea voluntarilor,
consateanul N. va fi cu toate acestea primit in corp.
www.dacoromanica.ro
280

Incepand cu regiunea Acinskului, se face tot mai simtita


actiunea partizanilor bolsevici. Ei inainteaza uneori pana a-
proape de calea ferata.
Dinco lo de oral vagonul nostru ramane la un moment dat
pe linie si restul trenului merge inainte. Ce ne-am putea face
singuri in acest ocean de zapada, nu stim! Din norocire garda
reuseste sa opreasca trenul tragand cateva gloante de army
$i sa reataseze vagonul.
La Krasnoiarsk s'au rasculat insisi soldatii lui Kolciak.
Rebelii au stapanit orasul tail) de 24 ceasuri si s'au supus so-
matiunilor voluntarilor italieni, trimisi impotriva lor, numai
dupe ce au aflat ca revolutia dela Omsk a fost inabusita.
Partizanii gramaditi in Valle Kam si Uda au devenit in-
drazneti, mai ales decand au aflat de infrangerea armatei abbe
la Ufa. Ei cred ca in curand frontul intern unit cu cel extern va
lichida stapanirea dela Omsk.
Statia llianka de dincolo de Kansk 'a fost ocupata si sta-
panita cateva zile de partizani si linia ferata deteriorate pe o
distanta de doi km. De aci trenul inainteaza cu grije si pasa-
gerii burghezi veghiaza mereu. Intr'o brosura (Nye Nasi!) ci-
team ca fiinta e numai o aparenta!" Vorba se potriveste aci,
uncle calatorul poate deveni dela un moment la altul un fel de
Uite-I, nu-i !"
Gazetele cari apar in aceste parti dau zilmc relatiile cele
mai ingrijoratoare despre frontul intern.
In noaptea de 31 Decemvrie st. v., trenul stopeazA la can-
tonal Zabitin. Locomotiva e stricata. Aci ne ajunge anul nou
ortodox, 1919. De jur imprejur ne inconjoara tin ocean de za-
pada si un pustiu de nepatruns. Luna infipta in spatiul amutit
de taria gerului straluce urmarind cu fixitatea unui ochiu urias
de cristal aceasta tara a zapezii s'a politistilor`", cum a bo-
tezat-o Lermontov.
Sub razele albe cari lumineaza vagonul (casa noastra
ambulanta!) toti cei pe cari miezul noptii ne gaseste aci inchi-
nam cite -un pahar de vodka, gatita din spirt de ordonanta prie-
tenului P., in cinstea anului nou care incepe si cerem Celui de
Sus sä ne ingadue ca sa ne inmormantam in pamantul Roma-
niei-Mari si nu in nametii Siberiei !
In spre ziva locomotiva fiind reparata trenul isi reia mer-
sul si intram in curand in lumea peste care e stapan absolut
www.dacoromanica.ro
281

Corpul nostru. Patrulele de voluntari romani apar tot mai dese


si incursiunile partizanilor sunt tot mai rare. .
In ziva de anul nou pela amiazi coboram la Voiennai Go-
rodok.

Voluntarii serbeaza anul 1919.


Ca tiva voluntari calari ne insotesc troika cu care intram
in oraselul militar". In fata baracii, in care e instalata popota,
ne asteapta si ne primeste cu caldura romaneasca o splendid
cununa de ofiteri avand in fruntea for pe membrii C. N. R., pe
colonelul Kadlet si pe toti comandantii de unitati. In jurul me-
selor albe din vasta barack parfumata cu mirosul plin de sa-
natate al crengilor de brad cu care sunt impodobiti peretii, se
insiruie peste o suta de ofiteri. Numarul for s'a sporit in tim-
pul absentei noastre cu tinerii sublocotenenti: Zah. Rosca, Al.
Rosca, I. Laza, Oh. Gastean, I. Stroia,-I. Scrofan, Vesp. IVIoI-
dovan, P. Moldovan, Gh. Furtuna, Todor Mprcan, veniti dela
Corpul Voluntarilor din Iasi. Plecati de mutt din tard ei au avut
de luptat cu greutati enorme in trecerea for grin Rusia Sovie-
tick ca si alti voluntari cari au sosit la corp inaintea lor.
Ajunsi pe frontul bolsevic sleiti de puteri, chinuiti de foa-
me si suspectati de Ceka, ace$ti tineri cari se dadeau drept
muncitori avand destinatia la America fura nevoiti sa se inro-
leze in armata rosie si sa astepte aci prilejul potrivit pentru a
trece dincolo la albi si a-si face astfel drum spre resedinta Cor-
pului de voluntari. Prilejul venind, ei se lasara capturati de o
sotnie de cazaci. Dusi in fata comandantului cazacesc dela Orsk
ei fura aruncati in inchisoare si pusi sub paza severa. Erau ba-
nuiti de spionaj si daca norocul nu le-ar fi ajutat, el n'ar mai fi
azi in viaja. 0 telegrams, ratacita printrc alte acte ale Corpu-
lui $i venita dela comandamentul armatei cazacesti de Orsk
intreba daca not asteptam cu adevarat voluntari dela corpul
din Iasi.. In urma raspunsului nostru afirmativ, tinerii bolse-
N ici" fur- adusi la Irkutk de o patrula cazaceasca si astfel ei
an reusit sa se inroleze sanatosi in randul luptatorilor pentru
idealul nostru national.
Cam tot in acela.$ timp au sosit dela Pervaia Recika de
langa Vladivostok vreo treizeci de voluntari sub comanda vi-
gurosilor ofiteri, tinerii I. Draghici, Garbacea si Silviu Rusu.
www.dacoromanica.ro
282

Sunt avantgarda care ajunsa la Vladivostok Inca de asta vara


astepta acolo sosirea corpului pentru a fi transportati pe frontul
francez.
Odata cu acest detasament au sosit dela Vladivostok si
prietenii Victor Branisce, fostul redactor al ziarului Gaz,eta
Transilvaniei", advocatul maramuresean G. Iuga, bucovineanul
Toma si altii, cari fusesera trimisi in Rusia de catre guvernul
roman pentru concentrare de voluntari si pe cari urgia bol-
sevica ii exilase in departata cetate a Extremului Orient, unde
continuara sa propovaduiasca credintele noastre nationale.
In cununa aceasta vie de reprezentanti ai Ardealului, Ba-
natului si Bucovinei avem satisfactia sa numaram si cativa vo-
luntari basarabeni. Sunt deci prezente aci toate provinciile ro-
manesti. Simbolul Romaniei-Mari, dorite de not toti, se ridica
pe acest parnant al suferintei s'al jertfei din mijlocul acelorasi
nesfarsite suferinte si jertfe ca o minunata icoana.
Sa ne inchinam ei, spune presedintele C. N. R. in cuvan-
tarea sa, pentru cei ce au suferit si au murrit, ca not urmasii for
sa avem norocul sa sarbatorim astazi un cap de an care inco-
ronand atati secoli de durere, inseamna Implinirea celui mai
frumos vis si care Incepe o lunga epoca de slava si de progres
pentru poporul roman !"

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVII.

lanuarie 1919.

Preocupari de toata ziva.


Spovedanii la o masa comund. Boboteaza. Caluserul. Invazia parti-
zanilor. Perspective le foametet. Doi trimisi ai comandamentulai francez. Oar-
nizoana Irkulkului. U17 caz cludat. Repatrieri.

Intorsi la Irkutk ne asteapta o multime de lucruri, cari


ti ebuesc rezolvite.
Birourile Comitetului national sunt in neincetata activi-
tate. Din ele se indrumeaza conducerea politica, sociala si or-
ganizatorica a Romanilor din Siberia. D'aci pornesc dispozitiile
privind inchegarea, recrutarea $i selectionarea voluntarilor,
transportarea si concentrarea prizonierilor romani, alimentarea
$i prevederea celor dintai si in parte 5i a celor din urma cu
cele necesare.
In vederea complectarii cadrelor care e adanc simtita, co-
mitetul is masuri pentru infiintarea unei scoale de ofiteri in
Voiennai Gorodok. Deasemenea infiinteaza o scoala de subofi-
teri si face toate sfortarile pentru a pune la dispozitia corpului
materialul, de care are nevoie pentru desavarsirea instructiei
si pentru actitmea ce eventual va fi chemat sa desfasure. Pune
apoi o deosebita grije pentru intarirea $i intensificarea servi-
ciului sanitar. Si nu neglijeaza sa acorde toala atentiunea edu-
catiei voluntarilor. Pentru aceasta infiinteaza sectia culturala,
careia ii da viata cateva elemente insufletite din corp Si mai
ales invatatorii Augustin Sandru, Macarie $i Stoianovici. Ace-
www.dacoromanica.ro
284

sta din urma redacteaza prea interesanta revista umoristica


Cucu. Gazeta Transilvaniei" va fi de acum inainte redactata
$i ingrijita mai mult de redactorul ei Victor Branisce, directo-
rul fiind prea ocupat cu conducerea Corpului voluntarilor. D-1
Branisce va mai avea $i supravegherea sectiei de educatie.
In acela timp Comitetul national are grija ca sa lege $i
sa intretina cat mai stranse legaturi cw conducatorii celorlalte
organizatii nationale, precum ,$i cu reprezentantii tarilor aliate
$i neutre. In intrevederile destul de dese, pe can le avem cu a-
cestia reu$im sä ne castigam increderea reciproca si mai ales
sa-i facem pe prieteni sa inteleaga rostul si inaltele teluri ale
corpului. Consulul Frantei, profesorul Legras ne sta bucuros la
dispozitie pentru a ne pune in legatura cu Bucurestiul, Parisul
si Geneva. D-1 Nach, consulul Angliei ile asigura intre altele ca
va face cunoscut guvernului sau dreptul nostru asupra Basara-
biei. Contrar sustinerilor noastre el crede ca regentul va sfar$i
prin a ne recunoa5te acest drept. Deasemenea ne fagadueste ca
va insista pe langa generalul Knox sa furnizeze voluntarilor e-
chipamente $i munitiile de can au nevoie.
Seful misiunii japoneze instalat intr'un splendid imobil
dintr'o strada principala a Irkutkului, cunoaste foarte bine or-
ganizatia voluntarilor romani, pentru care are numai cuvinte
de lauda. Deasemenea el are spre uimirea noastra cunostinte
solide despre Romania si nu ignoreaza mteresele comune ale
patriei sale cu statul latin asezat la hotarele apusene ale Ru-
siei. Micul i inteligentul Nipon tine, fireste, sa ne lamureasca
ca Japonia nu intelege sä se amestece in afacerile interne ale
Rusiei si ca armata japoneza." a debarcat in Siberia numai pen-
tru asigurarea ordinei, a liberei circulatii pe Transiberian $i pen-
tru a ajuta si proteja in drumul for spre Vladivostok armatele
nationale !...
Reprezentantul Statelor Unite se grabeste sa ne comunice
chiar la inceputul primei intrevederi ca Cara lui a hotark sä
observe o atitudine de perfecta neutralitate fats de Rusia Si ca
armata expeditionara americana s'a retras $i va ramanea in
Vladivostok. Drept aceea el va referi guvernului sau toate ches-
tiunile ce i se supun in legatura cu starile din Siberia, acela
fund singur in masura sä hotarasca.
In imobilul, in care e instalat consulatul American tune-
tioneaza $i un birou de presa, care e condus $i intretinut de
www.dacoromanica.ro
285

catre sucursala Comitetului de Educatie obsteasca infiintat la


Washington prin decretul prezidential dela 14 Apri lie 1917. In
vastele incaperi ale imobilului sunt o multime de carti si bro-
Sufi de propaganda, prin cari Americanii incearca sa raspunda
Si sa combats propaganda lui Trotki, pe care acesta o duce
impotriva Statelor Unite. Deasemenea biroul redacteaza o re-
vista in limba rusa Drujeskoe Slovo" (Cuvant amical), prin
care se sileste sa fac5 cunoscuta America in lumina ei adeva-
rata Si sä infatiseze interesele comune can o leaga de Rusia..
Rezervat la inceput consulul, Idmurit asupra problemelor ro-
manesti si dandu-si seama ca linistea in care el isi poate des-
lasura misiunea o datoreste prezentei Corpului de voluntari ro-
mani, sfarseste prin a se declara prietenul acestora si ne fa-
gadueste ca biroul sau de propaganda va imbratisa si va pleda
cu toata caldura cauza romaneasca.

Spovedanii dela o masa comuna.


Consulul francez L. e rechemat in patrie. Din acest pri-
lej sunt invitati la o masa comuna toti colegii sai din Irkutk,
reprezentantii armatelor nationale si comandantul armatei re-
gionale ruse.
Cu aceasta ocazie fiecare din cei prezenti se grabeste sa
spund o vorba de bine celui ce pleaca.
Raspunzand fiecaruia dintre vorbitori. consulul L. asigura
pe reprezentantul voluntarilor romani ca Franta isi va face la
Conferinta de pace intreaga datoria, cum si-a facut-o dealtfel
intotdeauna fats de sora ei de pe tarmii Dunarii. Poporul Fran-
cez si toti aliatii nu vor uita niciodata ca Verdunul a rezistat
gratie interventiei armatei romane si ca biruinta aliatilor este
si a poporului roman. Intru sustinerea drepturilor Romaniei,
Franta are un argument in plus: concursul pretios pe care vo-
luntarii transilvaneni l'au dat operei aliatilor in Siberia.
Reprezeittantul Republicei cecoslovace, consulul legionar
Blahos luand din nou cuvantul inching pentru Romania-Mare
si pentru stralucita ei armata". Felicita pe voluntarii transit-
vaneni pentru desavarsirea idealului for national $i le adreseaza."
cele mai cordiale multumiri pentru stransa si prieteneasca co-
laborare cu legionarii cecoslovaci, colaborare pe care e sigur
www.dacoromanica.ro
286

ca cele doua armate nationale o vor continua $i dupd ce se vor


reintoarce in patriile for ".
Adjutantul generalului Volkov, guvernatorul general al
Siberiei de Sud-Est $i comandantul armatelor IV Si V ruse in-
tr'o vibranta cuvantare spune ca el a luptat pe frontul roman,
uncle a avut prilejul sa cunoasca de aproape eroizmul ostasului
roman, care desi flamand adeseori $i desbracat a dat cea mai
stralucita dovada de abnegatie, vitejie Si jertfa. Transportat de
frumusetea acestei amintiri, inimosul ofiter inching pentru vo-
luntarii romani, membrii de acum ai armatei romane" $i pen-
tru admirabila Romanie, cu care poporul rus s'a infratit pen-
tru totdeauna prin sangele varsat in comun".
Consulul englez isi arata satisfactia ca victoria aliatilor
a facut posibila desrobirea micilor natiuni $i inching pentru
prosperarea si consolidarea statelor libere $i independente: Ro-
mania, Cecoslovacia si Jugoslavia.
Reprezentantul Danemarcei luand $i dansul Inca °data
cuvantul nu-$i doreste alta fericire decat aceea, pe care i-o da
recunostinta minor de prizonieri romani, cehi, sarbi, slovaci,
astazi partea cea mai mare voluntari, pentru proteguirea ce
li-a acordat.
Dupa cuvantul nostru care raspunde cum se cuvine ace -
stei spontane manifestati de simpatie pentru poporul roman,
reprezentantul Frantei se desparte cu regret de toti cei de fata,
ducand cu sine amintirea unor spovedanii pline de sinceritate
$i duiosie.

Boboteaza.

E un ger cumplit in ziva de Boboteaza. Termometrul s'a


coborat pana la 45 de grade. 0 panza sued, scortoasal im-
panwste atmosfera situandu-se intre cer si pamant ca un pa-
ravan de gheata.
In mica capela din Voennai Gorodok membrii Comitetu-
lui national, toti ofiterii Corpului si o companie de soldati a-
SiFta la sfintirea apei oficiate de preotul voluntar G. R.
Pe aripile albastre ale fumului de tamale gandurile vo-
luntarilor zboara spre bisericutele de acasa, la ale caror altare
maicile indurerate isi plang copiii rataciti prin nametii Siberiei.
Biruinta Regelui nostru asupra celor protivnici darueste
www.dacoromanica.ro
287

si cu crucea to pazeste pe poporul tau!" striga deodata gla-


sul Alin si frumos al preotului oficiant. Ca scuturati de tin cu-
rent electric voluntarii se cutremura, isi tidied semeti capetele,
iruntile li se lumineaza, iar ochii le scapara si se inalta umezi
sprc varful catapeteasmei.
Ei plutesc in splendoarea unei lumi noui. Cea veche s'a
prabusit. Pe deasupra ei si in locul imparatului de pand eri a
reaparut imparatul povestilor lor, craiul visat, Regele Romaniei
Mari.

Calu*erul.

Sectia culturala a corpului aranjeaza in seara acestei zile


o serata cu cantari, teatru si jocuri in marele local al popotei
ofiteresti.
Corul condus de harnicul invatator voluntar Macarie des-
chide productiunea cu Imnul Regal, continual apoi cu Desteap-
ta-te Romane" si alte cantAri invatate acasa dela maiestri can-
tecelor si horelor noastre nationale.
Duna declamatiile si teatrul care reusesc foarte bine, o
splendida ceata de feciori imbracati in portul national isi face
intrarea in said. Muzica intoneaza caluserul. $i'n acordurile ei
cei 25 de feciori repun in scena until din cele mai splendide ta-
blouri ale vietii noastre d'acasa. Spectatorii urmaresc cu res-
piratia suspendata minunata desfasurare a acestei imagini. Nici-
odata caluserul n'a fost jucat mai frumos, mai maestru si mai
desavarsit. Emotionat, conducatorul voluntarilor le spune orga-
nizatorilor acestei festivitati :
Mortii cari au murit pentru ca credinta noastra sa se im-
plineasca VA privesc si ei din marginea mormintelor in care o-
dihnesc. Ei sunt impacati ca prin moartea for v'au putut pre-
t.Y,ati sublima sarbatoare a Invierii.. Si daca e drept ea exists o
intelegere intre gandurile celor cari se iubesc, trebue sa simtiti
ca." in aceasta clips plang de bucurie si parintii vostri !".
Gine oare ar putea pretui valoarea unui popas sufletesc ca
acesta intr'o lume in care sun' mereu uiforul si moartea pan-
deste la toate raspantiile !

www.dacoromanica.ro
288

Invazia partizanilor.

Dela joc si dela gura sobei voluntarii nu arareori sunt ne-


voiti sa imbrace degraba cojoacele grele, sa pund uriasele ca-
ciuli de capra in cap si cu picioarele infundate in cismele de
pasla sä plece prin gerul napraznic impotriva partizanilor cari
dela o vreme $i-au luat indrazneala sa se strecoare in regiunea
noastra. Cate cincizeci de flacai se ingramadesc pe cate o mi-
traliera. Ei pleaca voiosi si hotarati, pe zi si pe noapte, in locuri
necunoscute, pentru a-si face datoria. Unii din ei se intorc si cu
oarecare prazi". Aduc adeseori in chimire Romanovi" gasiti
in casele partizanilor refugiati. Sunt frumoasele hartii cu chi-
pul Ecaterinei sau a lui Alexandru al III-lea, singurele pe cari
mujicii le considers si azi bani veritabili si pe can le-as-
cund cu grije in fulgii pernelor sau in fundul rani.
Spre deosebire insa de trupele albe sau rosii, voluntarii
romani se comports civilizat in expeditiile ce le fac. Atitudinea
for e departe de pilda de aceea a detasamentelor atamanilor
Krasilnikov 5i Annenkov cari nu cruta nici populatia si cari in
expeditiile for se dedau la acte barbare $i la urgii de cari se cu-
tremura toti cei cari au nenorocul sa le fie martori.
Cea mai interesanta expeditie printre alte multe litre-
prinse de voluntari in regiunea lor, este aceea dela Ceremhovo.
Detasamentul avand in fruntea lui pe locot. Ghisa, comandantul
companiei de mitraliere, s'a umplut nu numai de glorie in urma
infrangerii fulgeratoare a marelui numar de partizani concen-
trati acolo, dar si de admiratia tuturor oamenilor de bine.

Perspectiva foametei.
Mizeria generals se accentueaza dela o zi la alta si foa-
metea i i deseneaza sumbrele perspective. Prea putini produc
si toata lumen consuma. Anul trecut parnantul iii cea mai mare
parte a mamas necultivat $i el va ramanea probabil la fel si anul
viitor. Scumpetea a devenit excesiva. Preturile maximale nu le
respects nimeni. Speculantii i$i bat joc de toate decretele si or-
donantele autoritatilor. In Rusia ca in once tars cu regim ab-
solutist totul se poate cumpara. Haosul monetar a intrecut toate
marginile. In Oath' de banul tarist, care se vede tot mai rar $i
www.dacoromanica.ro
In tundra.

.4.

Vapor plecand spre Camciatca.

www.dacoromanica.ro
289

care singur are Inca o valoare, mai circula hartia lui Kerenski,
moneta sovietica, hartia diversilor generali (Dutov, Horvath,
Semenov) si acum de curand $i banul lui Kolciak.
Cei cari reusesc sa ajungd la bani streini cumpard $i im-
porta marfuri din China.. Sunt insa $i acestea foarte scumpe de
oarece importatorii trebuie sa plateasca un bir considerabil lui
Semenov, stapanul Transbaikaliei si bacsisuri iinportante bri-
ganzilor lui pentru transport. Din cand in cand suntem si not
nevoiti, din cauza lipsei care incepe sa se faca tot mai simtita,
sä trimitem vagoanele noastre in China (Mandjuria) pentru a
cumpara de acolo cele necesare $i mai ales Mina. Fireste pe
not ne costa mai putin marfurile importate, dcoarece armatele
nationals sunt scutite de birul catre Semenov $i ostasii lui.

Doi trimi0 ai comandamentului francez.


Cererile din memoriul nostru prezentat comandamentului
suprem aliat se indeplinesc incetul cu incetul. Doi ofiteri din
statul major al acestuia sunt detasati pe langa corpul nostru.
Conducerea $i voluntarii ii primesc cu o fireasca insufletire.
Slujitori statornici ai unei credinte, careia i-au inchinat intreg
rostul vietii lor, voluntarii nu pot avea o mai mare satisfactie
decat aceea de a trai in compania unor camarazi cari fac parte
din armata asa de mult admirata de ei $i cari la randul for tre-
buie sa fie animati de o egala dragoste pentru cauza roma-
neasca.

Garnizoana Irkutkului.
Irkutkul subminat zilnic de agitatiile elementelor nemul-
tamite cu regimul lui Kolciak, devine dela un timp un centru
de amenintare pentru siguranta intregei regiuni. El e puternic
aparat de forta temuta a celor peste sase mii de baionete ro-
manesti cari it tin asediat, dar pentru supravegherea lui mai de
aproape $i pentru garantarea deplina a sigurantei din aceasta
vasta regiune, socotim necesar ca voluntarii sä is in mainile for
garnizoana Irkutkului. Recrutii armatei populare aflatori aci $i
ofiterii ru$i cari se tin numai de petreceri nu inspira nici o in-
credere $i nici o garantie. Insusi comandantul actual al garni-
zoanei generalul Usov $i primarul orasului stint de parerea noa-
www.dacoromanica.ro 19
290

stra. Si avem credinta ca liotararii noastre nu i se va opune


nici generalul Volkov.

Un caz ciudat.
In gara Irkutkului garda noastra intalneste o romanca
venita aci in tovarasia unui prizonier rus tocmai din Maramu-
res. Cazul produce o fireasca agitatie intre voluntari. Pana s-
cum ei credeau ca numai rusoaicele au naravul sa -Si uite bar-
batil Si sa-i substitue cu aystriti !" Si iata ca acelas lucru se
intampla Si cu boresele din Ardeal, cari nu pregeta sa urmeze
pe substituti" pang in Siberia.... De aci incolo voluntarii ur-
maresc cu 0 indoita atentiune pe femeile cu port strain. Multi
se tem sa nu dea peste vreo cunoscuta !...

www.dacoromanica.ro
Repatrieri.
Sunt destul de cunoscute motivele cari au determinat con-
stituirea armatelor nationale in Rusia si in special in Siberia.
Armistifiul dela 11 Noemvrie 1918 a curmat firul acestor orga-
nizatii, suspendand in acelas timp si scopul pentru care erau
facute.
Nimenea nu va contesta importanta mare politica pe care
au avut-o aceste armate pentru idealul natiei din care ele fac
parte. Daca Republica cecoslovaca este astazi o realitate, acea-
sta se datoreste in buna parte legiunilor sale din Rusia. Daca
Polonia a redevenit independents nu putin au contribuit la a-
ceasta $i regimentele ei din Siberia.. Si daca in bazenul Duna-
rean a luat fiinta regatul Sarbilor, Slovenilor si Croatilor nu
trebue sa se uite ca principiul autodeterminarii, in temeiul cd-
ruia s'a inchegat aceasta tars noun, a lost puternic alimentat
de organizatiile militare voluntare sarbo-sloveno-croate. Si in
fine satisfactia noastra este deplina, cad Corpul voluntarilor
romani Transilvaneni, Banateni $i Bucovineni, inchegat in Si-
beria dupa pacea dela Bucuresti, a reusit alaturi de corpul I,
care a luat fiinta la Kiev, sa puna si el o petricica la temelia
autodeterminarii, pe care cu atata truda $i jertfa romaneasca
s'a inaltat maretul edificiu al Romaniei intregite.
De serviciile pe cari armatele nationale le-au facut cauzei
aliate $i sfortarilor de reintronare a ordinei in Rusia, nu mai
socotim necesar a vorbi. Le cunoaste $i le apreciaza toata lu-
mea. Fars concnrsul for frontal armatei populare ruse ar fi lost
de Inuit lichidat. Jar vastul si tot mai indarjitul front intern este
in intregime sustinut si strajuit de ele.
Cum insa aceste armate fac si ele parte din natiile cari
se bucura astazi de libertate si de dreptatea istoriei si cum ele
www.dacoromanica.ro
292

se compun din oameni cari $i-au parasit vetrele de un lung sir


de ani $i pentru ca aceste armate nu pot sa-si prelungeascd se-
derea in Siberia la infinit pentru a sustine aci o cauza care nu
e a for si care din momentul in care Consiliul suprem dela Pa-
ris a declarat ca aliatii nu intelegi sa se amestece in afacerile
interne ale Rusiei, a incetat de a fi si o cauza aliata, corpu-
rile voluntare a$teapta nerabdatoare ceasul repatrierii si cer
guvernelor for ca sa grabeasca infaptuirea acestui act de fi-
reasca dreptate.
Generalul Stefanik inainte de a parasi Rusia li-a promis
voluntarilor cecoslovaci ca vor face Pantile in tara lor. In a-
dastarea indeplinirii acestei fagadueli esaloanele cecoslovace se
insiruie dealungul Siberiei Si stau gata pentru a fi indrumate
sere Vladivostok, unde se va face imbarcarea.
0 parte din armata jugoslava a fost imbarcata pentru
Franta. Voluntarii italieni sunt gata $i ei de plecare.
0 misiune specials poloneza venita de curand organizeaza
pe voluntarii, refugiatii $i numerosii deportati polonezi, aflatori
aci dela revolutiile din 1831 si 1863, pentru repatriere.
Rutenii (Rosini) originari din Galitia vor pleca $i ei.
Numai voluntarii romani sunt copiii nimanui. La telegra-
mele noastre repetate trimise la Paris $i Bucuresti nu primim
niciun raspuns.
In fata acestei situatii, Comitetul national roman hotaraste
trimiterea unei delegatii in tara pentru a raporta guvernului de
la Bucuresti situatia voluntarilor Si pentru a cunoaste hotara-
rea lui.
Modul de alcatuire al delegatiei este supus unei amanun-
tite $i indelungate discutii. Corpul are imperioasa nevoie de
toti ofiterii. Nee deci foarte greu sa ne dispensam de oricare
din ei. Presedintele C. N. R. invitat sa conduca el Insu5i acea-
sta delegatie, refuza, ca'ci prezenta lui in fruntea Corpului e
eclamata de o serie intreaga de chestiuni strans legate cu fi-
inta acestuia.
Dupa o alta examinare a situatiei si a importantei misiu-
nei $i dupa continui staruinte depuse de prietenii sal, presedin-
tele C. N. R. primeste in fine sa conduca delegatia care in afara
de el se compune din camarazii Valer Pocol, fost delegat al
C. N. R. pe langa Consiliul cecoslovac in Ecaterinburg si I.
Toma, fost trimis al guvernului roman in Rusia venit la corp
www.dacoromanica.ro
293

de curand din Vladivostok. Delegatia isi mai ataseaza si pe lo-


cot. invalid L. Gabor, a carui repatriere a decis-o C. N. R.
0 profunda indoialk ingrijorare si malmire ma cuprinde
insa in clipa cand trebue sa ma despart de armata, in al carci
suflet am lasat o build parte din sbuciumul fiintei mele. Stau ne-
hotarat $i in pragul plecarii si ma despart de bunii mei prietini
de munca, de credinte comune si devotament numai dupa ce
am asigurarea ca cei ramasi vor da deplina ascultare loctiito-
rilor si dupa ce acestia fac fagaduiala ca vor pazi cu sfintenie
opera incredintata lor.
Nu-mi pot totus infrana turburarea care ma stapitheste
decat cu gandul ca voi putea reveni pentru ca impreuna cu toti
acesti copii stransi si condusi de not sä ne intoarcem la vetrele
noastre ca sa fim fata cu totii la marele praznic al Dreptatii
neamului.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVIII.

lanuarie-Februarie 1919..

In Extremul Orient.
Irkutk-Vladivostok. -
Baicalul. Tronsbalcalia. Atamanul Semenov. Un oilier Nipon. Pe
drumul Mandjiuriel. Regiunea Amurulul. La Harbin. Prin vulva Malta'
Ussuri. CoIonistil Basarabeni.

Delegatia Corpului voluntarilor acompaniata de adjutan-


tul prezidential It. inginer Andreievici, de cei patru soldati ba-
nateni, garda neinfricosata si credincioasa de totdeauna si de
doua ordonante (Traian Peptea si Iosif Pop) iau loc in vagonul
C. N. R. care se a ta$eaza la acceleratul de Vladivostok in seara
zilei de 26 Ianuarie st. n.
Ne lu'am ramas bun dela prietenii cari ne insotesc la gall
$i pela miezul noptii trenul se pune in mi5care indreptandu-se
spre Extremul Orient.
Cu inima mai indoita ca intotdeauna 5i cu gandurile im-
partite strabatem din nou infinitul care de astalata se dese-
neazil parca mai vast si mai nedeslusit ca oricand.
In zori de zi e5im din cuprinsul Cisbaicaliei 5i intram in
acela din preajma lacului Baical Pribaikal unul din cele
mai frumoase aleituiri ale naturei.
Inainte de 1905 linia ferata nu exista pe aci. Ea se fran-
gea la Listvenisnoie $i de aci trenul era trecut peste lac cu un
www.dacoromanica.ro
295

ferry-boat, lung de o suta de metri, la Misovaia (o distanta de


circa saptezeci kilometri) din partea de est a vastului bazin.
Numeroase tunele sunt semanate pe o bona parte a acestei re-
giuni. Pe frontispiciul de pe intrarea primului sunt sapate cu
litere mari cuvintele simbolice: Spre Oceanul Pacific! Iar pe
partea opusa dinspre Est: Spre Oceanul Atlantic I
Baicalul.

Lacul Baical este al treilea lac mai mare din Rusia (in-
taiul e lacul Caspic, al doilea Aral) si cel mai adanc de pe glo-
bul pamantului. Adancimea lui e pe alocui i de peste un kilo-
metru si jumatate. Acesta este si motivul pentru care apa lui
dulce ramane rnereu foarte rece chiar si in toiul verii.
Baicalul e inghetat acum si peste el s'a asternut un lin-
toliu Bros de zapada. Vreme de aproape cinci luni de zile din
an el doarme sub ghiata.
Apele lui sunt pline cu foarte variate specii de peste, cari
le servesc locuitorilor din aceasta regiune drept sursa de trai.
Geolcgii lamuresc ca lacul Baical nu poate proveni din
ramasitele vreunei marl si sustin ca el ar fi luat nastere in pe-
ricada tertiara prin scufundarea unei uriase partii de pamant.
Baicalul e improspatat si alimentat de apele raului Se-
lenga, care izvoraste din muntii hotarnici ai Mongoliei si care
esind din lac curge spre nord sub numirea de Angara sau Tun-
guzka de sus.
Pe aci Romanul Milescu Spatarul, solul tarului Alexe Ro-
manov, tatal lui Petru cel Mare, a strabatut in secolul al XVII-
lea o parte din drumul sau spre resedinta marelui Han al Chi-
nei, pentru a incheia o conventie comerciala cu acesta.
Din muntii vestici ai lacului izvoraste Lena, al treilea rau
mai mare din Rusia, avand o lungime de 4600 km. si devenit
faimos prin bogatiile de our pe care le contine si cari sunt ex-
ploatate de numeroase intreprinderi miniere.
In Cisbaicalia ca si in tinutul din jurul Baicalului sunt
Inca foarte numeroase formatiuni vulcanice, cari provoaca si
azi puternice cutremure de pamant.
Tar in Kurganele cari se mai vad Inca din distanta in dis-
tanta, cercetatorii nlosi continua a descoperi obiecte de foarte
mare pret: armuri stralucite de ale vechilor capetenii de ostiri
www.dacoromanica.ro
296

cari amintesc bataliile trecute, vase din os de elefant $i alte


obiecte de arta construite din metale pretioase cari abunda in
acest tinut.
Populatia regiunii invecinate cu Mongolia, cari odinioara
inspaimantase cu puterea $i cruzimea ei atatea neamuri si care
astazi vegeteaza $i asteapta sa schimbe, cu ajutorul impasibi-
lului Dalai-Lama, protectoratul chinez cu altul, este alca'tuita in
afara de Rusii cari detin osia Siberiei (tinutul transiberianului),
din foarte numerosi Mongoli, Chinezi $i mai ales Buriati (call
$i ei sunt un fel de Mongoli de religie budista). Acestia se in-
deletnicesc cu agricultura Si mai ales cu vanatul Si pescuitul.

Transbaicalia.

Duna o zi de drum, in care trenul strAbate cele 912 verste


din jurul Baicalului, intram in cuprinsul Tranbaicaliei, care face
parte din vasta gubernie a Amurului din Extremul Orient.
Tinut mai mult muntos $i paduros, Transbaicalia este prea
putin proprie pentru agricultura. In partea de sud-est se 'Malta
muntii Hamar-Deban. Mai spre est se tidied inaltimile Iablonoi,
iar spre sud-est inspre hotarele Mongoliei se vad muntii Dau-
rid s'apoi inaltimile Nercinskului si-si sfarseste hotarele in $in-
ganul Mare adancit in imperiul Chinez. Spre nord-vest $i nord
dela inaltimile Iablonoi se ridica uriasele platouri Vitimsk si
Patomek cu inaltimi pang la 1000 m. 0 bung parte din acesti
munti, cari dainuesc, dupa afirmatiile geologilor, din prima pe-
rioada a formatiunei Aziei, s'au pastrat Inca forma de vulcani
$i nu se tie dad. ei sunt definitiv stinsi. Cutremurele de pa-
mant, cari se manifests in regiune, sunt o proba ca adancurile
acestor munti pot fi Inca active.
Populatia Transbaicaliei asa de vaste, numara abia circa
un milion $i jumatate de suflete. In afara de coloniSti 1.1$i care
ocupa s'aci locurile cele mai bune, ea e compusa din Tunguzi,
Buriati, Iakuti, Chinezi, Mango li, etc. cari au inceput sä de-
prinda $i el agricultura renuntand la viata nomads. Se ocupd
insa $i azi mai ales cu vanatul $i pescuitul.

www.dacoromanica.ro
297

Atamanul Semenov.

Stapdnul de azi al tinutului de dincolo de Baical este td-


narul ataman Semenov.
Nascut la 1890 dintr'o familie de Cazaci sdraci, Semenov
a trecut degraba prin toate gradele militare si astazi este se-
ful infricosatilor Semenovti".
Prime le elemente de cultura si le-a castigat Semenov in
hceul din Cita, capitala Transbaicaliei. Traind in mijlocul di-
verselor neamuri cari populeaza aceasta provincie, el si-a insu-
sit si limbile Tor, vorbind azi cu inlesnire in limba chineza, mon-
gola si buriata ostasilor chinezi, mongoli, buriati, etc. cari ala-
turi de rusi alcatuesc armata lui.
Prima isprav a a lui Semenov, care l'a facut cunoscut in
mijlocul populatiei de aci, a fost executarea in 1911 a unui or-
din militar and, ca ostas intrat de curand in armata, a parcurs
calare o distanta de 350 verste in 26 de ceasuri.
In razboiul mondial s'a distins in randul avantgardelor
ruse pe frontul german, cad pentru ispravile lui a fost decorat
cu Crucea Sf-tului Gheorghe. Dupa catva timp a fost trecut pe
frontul din Caucaz, unde a dat dovada de multa bravura in
deosebi cu ocazia inaintarii armatei ruse spre Mosul.
In anul al doilea al razboiului, Semenov ceru Marelui Car-
tier sa-i ingadue ca sa formeze cateva divizii salbatice" de
Mongoli pe care sa be arunce in contra nemtilor.
Planul fiind aprobat si de tarul Nicolae al II-lea, tdnarul
ofiter cazac pleca. in Dauria pentru a proceda la realizarea lui.
Pe cand lucra cu ravna pentru constituirea acestor divizii,
izbucni revolutia bolsevica. Semenov fara a sta la indoiala isi
conduse armata, pe care reusise sä o adune, in contra bolse-
vicilor Si'n toamna anului 1917 dadu Yana Verhne-Udinsk in-
tdia bane serioasa cu armata rosie. Aceasta incaerare fu cea
dintdi lupta regulata intre albi si rosii.
Astazi atamanul Semenov isi are resedinta la Cita, de
unde secundat de cei doi adjutanti ai sai: baronul Ungern v.
Sternberg (sectorul Dauria) si atamanul Kalmtikov (valea rdului
Usuri) isi dirijeazd cele cateva mii de ostasi sau mai bine de
briganzi risipiti dealungul transiberianului incepand dela Baical,
si cari jefuesc fara mila populatia indigena, semandnd pretutin-
www.dacoromanica.ro
293

deni ura impotriva regimului actual si alimentand nadejdea in


mantuirea bolsevica de maine...
Amiralul Kolciak a facut toate sfortarile pentru a-I deter-
mina pe Semenov ca sa intareasca cu diviziile sale randurile
armatei populare $i sa lupte impotriva armatelor rosii organi-
zate.. I-a promis la inceput situatii inalte, a trecut apoi la ame-
nintari numindu-1 dusman Si tradator al patriei, dar Semenov
a ramas neinduplecat. Toti generalii rusi conducatori de ar-
mate au reculicscut autoritatea suprema a lui Kolciak, numai
atamanul dela Cita refuza s'o faca. Si nu numai atat, dar el sa-
varseste adevarate acte de dusmanie in contra regentului. Oa-
menii lui sechestreaza in Tranbaicalia munitii, echipamente,
provizii si tot ce se expediaza dela Vladivostok sau Sanghai pe
seama armatei populare.
Kolciak cand s'a inapoiat in Rusia se spune ca ar fi fost
invitat de Semenov sa is comanda diviziilor" sale din Dauria
Si sa duca in fruntea for razboiul in contra bolsevicilor. Ami-
ralul, se spune, ar fi refuzat invitatia atamanului cu un larg gest
de dispret, adaogand ca, cu o astfel de adunatura nu se poate
lupta pentru liberarea Rusiei. Acest gest de dispret l'a suparat
asa de mult pe Semenov incat anturajul lui afirma ca nimic nu
I'ar putea convinge sa -1 uite.
Se mai spune apoi ca atamanul din Transbaicalia fiind
un monarhist convins, ar fi propus lui Kolciak lupta pentru res-
taurarea monarhiei. Amiralul ar fi refuzat aceasta propunere,
sustin prietenii lui Semenov, nu pentru ca n'ar fi insufletit si el
de idealul restauratiei, ci pentru ca ar avea el insusi aspiratii
la coroana Rusiei.
Una din cauzele nesupunerii se pare insa ca este $i marea
ambitie si vanitate a atamanului. El se crede mai tare si mai
capabil decat Kolciak. 0 spune adeseori Ca un marinar nu poate
avea pretenti de a conduce armate de uscat si atribuie defec-
tiunile ivite in randurile armatei populare exclusiv incapacitatii
marinarului".
Adevarata si singura cauza reala pentru care comandan-
tul dela Cita refuza o reconciliere cu dictatorul dela Omsk tre-
buie cautata insa altundeva. Semenov e in solda Japonezilor.
El e platit de acestia, armata lui e la dispozitia for si toata si-
tuatia lui atarna de atitudinea comandamnetului japonez si e
pendenta de interesele Japoniei.
www.dacoromanica.ro
299

Kolciak e sustinut de Englezi, Francezi si mai mult sau


mai putin de Americani, ale caror interese nu sunt deloc iden-
tice in Extremul Orient cu ale Japonezilor. Si cata vreme Ja-
ponia al e nevoie de un Rus cal e se preteaza ca sa joace cum ii
canta ea, nu e deloc de mirat cal guvernul nipon pastreaza le-
gaturi normale si cu Kolciak subventionand in acela timp pe
adversarul acestuia. In fapt nu Semenov ci Japonezii au azi sta-
panirea peste gubernia Amurului. Incepand chiar dela prima
statie a Transbaicaliei, patrulele japoneze sunt acelea cari
controleaza linia ferata si cari detin toate firele puterii militare
din aceasta regiune.
La gara Hilok un mititel ofiter nipon Takeo Saito
ne cere sa-I primim in vagonul nostru, avand sa faca un drum
de control al liniei pang la gara Mokson. Vorbeste rau frantu-
zeste, dar bine englezeste. El ne lamureste ca in Transbaicalia
sunt numai 4000 de soldati japonezi si ca ei vor fi in curand
retrasi din Siberia. Desminte svonul dupa care ostasii japonezi
s'ar purta rau cu pcpulatia bastinase. Zambeste insa siret cand
din partea noastra se face observatia ca pamantul Siberiei e
Area vast pentru numarul redus al locuitorilor ei de azi Si e bu-
curos cand constatam ca soldatul japonez, suporta cu usurinta
climatul din regiunile Baicalului, Amurului, Mandjuriei si de pe
coastele oceanului Pacific...
La gara Mokson micul si simpaticul Nipon se desparte
de noi.
In gara Cita alaturi de garda japoneza sunt si cativa Se-
menovti, cari varnuesc" transporturile de pe transiberian si
le retin pe toate cele cu destinatia pentru Kolciak.
Cita e capitala Transbaicaliei, avand circa treizeci mii de
suflete. Dispune de un mare numar de institutii de cultura. Ea
adaposteste, dupa cum am vazut, statul major al lui Semenov
si pe acela al generalului Oba, comandantul diviziei japoneze
din Transbaicalia.
Pe vremea vechiului regim formidabilele cazemate din
Cita adaposteau un mare numar de deportati politici si crimi-
nali comuni. Faimoasa revolutionary Maria Spiridonova a is-
pasit timp de 15 ani Intre zidurile for reci crima de a fi asasi-
nat pe generalul Lujenovski. Dupa izbucnirea revolutiei si la
insistentele ei toate aceste temniti au fost demolate.

www.dacoromanica.ro
300

Pe drumul Mandjuriei.
Dupa razboiul Chino-Japonez (1894), China drept multa-
mita pentru sprijinul acordat de Rusia in modificarea tratatului
de pace dela Simonoseki (1895), cu acela dela Tokio, incheie
cu banca Ruso-Chineza dela Petrograd faimoasa conventie
Cassini, in sensul careia banca (adica Rusia!) primea dreptul
de a subventiona societatea cailor ferate din China Orientals,
constituita in vederea construirii unei linii ferate peste Mand-
juria (1896).
In tirma acestei conventii Rusia abandoneaza construirea
transiberianului pe tarmii Amurului, cum fusese proectat $i cu
care ajunsese pans la Stretensk, si incepe construirea trans-
mandjurianului peste Titicar $i Harbin, pe care cu ajutorul mi-
liardelor imprumutate dela Franta it $i terming in curand
'1897), ducandu-1 pana la Vladivostok.
Dupa pacea dela Portsmouth, Rush fiind opriti de a mai
transporta trupe prin Mandjuria, sunt nevoiti sa continue opera
intrerupta la Stretensk $i sa desavarseasca linia, care se des-
parte la Caransk de transmandjurian. Ea se ridica spre nord-
est, parcurge vasta Intindere de pe tarmul stang al Amurului,
coboara apoi pe Usuri $i se intalneste la Nikolsk-Usurisk cu li-
nia transmandjuriand.
In statia Mandjuria, unde intram in provincia cu acest
nume, o comisie mixta alcatuita din Chinezi, Rusi $i Japonezi
revizueste documentele si bagajele pasagerilor. Aceasta opera-
tic tine exact sapte ore, dela 12 ore pana. la 7 dimineata.

Mandjuria este o vasta provincie cu o intindere de circa


940.000 km. p. La nord ea se margineste cu Amurul, la est se
intinde Wand in valea raului Usuri, la sud-est se reazirna pe
Koreia, iar la sud se hotaraste cu Mongolia sprijinindu-se pe o
parte din Singanul Mare $i atingand o lature din desertul Gobi.
Raul principal care traverseaza aproape intreaga aceasta
provincie dela sud la nord este Sungari, bogat in perle $i pro-
ducator de rod imbelsugat in tinutul, plin de hunguzi (bandit°,
pe care it strabate.
Populatia Mandjuriei numard peste douazeci milioane de
suflete. Grosul ei it alcatuesc Mandjurii, ramura cea mai im-
portanta a trunchiului Tunguzic. Infranti de armatele lui Gen-
www.dacoromanica.ro
gis-Han, intemeietorul imperiului Mongolic la 1211, ei au reu$it
301

sa traiasca liberi dupa prabusirea acestuia. Intrati apoi mai tar-


ziu in legaturi politice cu China, Mandjurii au dat acesteia la
1644 dinastia Mandju, care s'a mentinut stapanitoare peste
destinele vechei imparatii pana la detronarea din 1911, savar-
ita mai ales in urma straduintelor faimosului revolutionar Sun-
iat-Sen. .

In afara de Mandjuri, provincia pe care o strabatern mai


e populata, pe tarmul drept al raului Sungari $i de Tunguzi (te-
mutii vrajmasi de odinioard ai chinezilor!), Golzi, Chinezi, Ja-
pcnezi (peste un milion !), Rusi, Mongoli, etc.
Indigenii dace au adaugat la expresia lor ceva din aspec-
tul vremurilor noui, $'au pastrat in schimb cu o grije deosebita
infatisarea de altadata. Portul de odinioara 11 au si azi si ni-
mic nu i-ar convinge sa-si lepede originalele podoabe, cu cari
isi gatesc corpul. Ei continua alaturi de neamurile asezate mai
tarziu in Mandjuria sä cultive in partite paduroase din nord $i
in muntii $ingani vanatul, economia de vite, iar in sud dealun-
gul stepei transmandjurianului $i pe valea raului Sungai i agri-
cultura.
Fauna Mandjuriei e destul de variata. In padurile si muntii
ei sunt numerosi tigri, ursi, lupi, antilope, etc.
In partite nordice a luat o importanta desvoltare mai ales
in vremile din urma exploatarea. minereurilor aur, argint,
arama, carbune, plumb, etc., can se gasesc in cantitati bo-
gate, iar in partile paduroase a progresat mult industria lem-
nului. .
Agricultura este astazi indeletnicirea principals a popu-
latiei din Mandjuria. Graul, orzul, secara, porumbul, fasolea $i
bumbacul se produc in acest faimos pamant galben (less) chiar
in foarte mari cantitati. Mandjuria e granarul Chinei.
Industria si comertul sunt mai putin desvoltate. Cea din-
tai se reduce la un numar de mori, fabrici de cherestea, de ca-
ramida $i rari intreprinderi de manufacture, iar cel din urma
e practicat mai mult in detaliu de chinezi, rusi si japonezi.
Climatul stepei mandjuriene este cu mult mai potolit de-
cat chiar cel din sudul Siberiei.. Desi iarna e Inca in puterea ei
drumul Mandjuriei afara de acela care duce prin muntii $ingani
nu-i acoperit decat cu o foarte subtire panza de zapada, iar de
la Anda inainte nu mai exista nici aceasta.
In urma revolutiei bolsevice paza militara a iransmadju-
www.dacoromanica.ro
302

rianului a trecut asupra Japonezilor. In locul generalului rus,


care dela Titicar supraveghea cu baionetele corpului dela Dau-
ria aceasta linie ferata si pregdtea planul de ocupatiune a vastei
provincii chineze, se gaseste astazi un general japonez, iar in
forturile de paza ale transmandjurianului sunt instalati soldati
japonezi.

Regiunea Amurului (Priamure).


Regiunea Amurului este alcatuita din valea propriu zisa
a fluviului cu acest nume avand o lungime de 4480 km., din
intinsele ei imprejurimi, din tinutul rdului Usuri, zis si provincia
Maritima Primorskoi Oblast, precum si din partea de
nord a insulei Saha lin )(partea de sud a acesteia a fost cedata
prin pacea dela Portsmouth, Japoniei), Rusii si-au intins do-
minatia peste aceasta regiune, stapdnita inainte de Chinezi, mai
ales subt Alexandru al II-lea.
Populatia din provincia Amurului este astazi in cea mai
mare parte alcatuita din Rusi (Cazaci). Acest f apt isi gaseste
explicatia in avantul, pe care l'a luat procesul de colonizare al
maselor rusesti mai ales dupa construirea transiberianului. Nu-
marul mare al colonistilor ne mai gasind in Siberia de vest si
de mijloc terenuri proprii pentru asezarea lor, au fost nevoiti
sa treaca mai departe si sa se opreasca in Valea Amurului, unde
gaseau tin pdmant manos $1 alte numeroase izvoare de trai..
Pe laugh' Rusi locum in acest tinut si foarte numerosi
colonisti Chinezi, Japonezi 5i indigeni : Mandjuri, Golzi, Oro-
ceni, etc.
Indeletnicirea principals a populatiei este agricultura care
mai ales in sesulPreriaAmurului inferior e foarte desvoltath.
Umezeala prea mare insa provenita dintr'o abundenta extraor-
dinary de ploi in timpul verei, face ca lucrarea pamantului din
aceasta regiune sa se execute cu multa truda si cheltuiala. Agri-
cultorii sunt nevoiti sa construiasca canale pentru scurgerea
apei si sa semene pe pamantul dintre. ele. asezat in forma de
straturi. Din norocire truda nu e zadarnicd, de oarece recolta
este foarte bogata. Din cauza acestei umezeli spicul graului face
un fel de bureti. Painea gdtita din astfel de grau are gust de
alcool si de aceea 1 se zice pdine spirtoasrt" (piannai hleb).
www.dacoromanica.ro
303

In afard de agriculturA, populatia din regiunea Amurului


si mai ales autohtonii se indeletnicesc in mare masura si cu \TA-
natul, pescuitul, cu exploatarea minereurilor si cu industria
lemnului.
Fauna Amurului este foarte bogata si variata, mai bogata
chiar decat aceea a Siberiei. Tigri, leoparzi, faimoasele pisici
de Amur, reni, fazani, etc. se gasesc in mare numar aci..
Flora, mai ales cea din Preria Amurului, Bind mult aju-
tata de climatul binecuvantat al acesteia, este asemenea de o
bogatie si variatie aproape fara egal.
.M.inereurile: carbuncle, feral de calitate excelenta, aurul
si altele abunda si ele. Exploatarea for este insa foarte putin
desvoltata.
Negotul $i industria, cu toate ca Amurul este navigabil, se
gasesc intr'o stare prea putin inaintata.

www.dacoromanica.ro
La Harbin.
In seara zilei de 1 Februarie trenul intra in gara Harbi-
nului.
Din nefericire vagonul nostru s'a defectat pe drum. Una
din osii arde, aproape de Harbin, cu bobotaie. Doua zile cat
dureaza reparaatia trebue sa ramanem aci.
Harbinul este mull din orasele principale ale Mandjuriei.
Industria si comertul lui sunt in plind desvoltare. Nod impor-
tant de cal ferate, in care se incruciseaza drumurile venind din
China cu cele cari vin din Rusia si dinspre Vladivostok, liar-
binul nu este numai un centru comercial si industrial, dar si
un centru politic $i mai ales un punct strategic de mai e pret.
Deaci se indreapta o alta importanta linie ferata, spre Mukden,
capitala Mandjuriei 5i spre faimoasele porturi Port-Arthur si
Talien-Wan sau Dalny de pe coasta orientala a Peninsulei Liao-
Tung...
Asezat pe tarmii raului Sungari, Harbinul si -a adaugat in
timpurile din urma si mai ales pe Ormul drept al acestuia un
vast si modern cal tier european. caruia i se zice Harbinul Nou.
Populatia de aci este destul de pestrita. Ea e alcatuita din Rusi,
Englezi, Americani, Francezi, Belgieni si cateva familii ger-
mane. Japonezii sunt si ei destul de numerosi. Harbinul vechiu
este populat mai ales de Chinezi.
Peste Harbinul de azi falfaie alaturi de culorile rosu, gal-
ben, albastru, alb si negru steagul chinez si soarele rosu
pe campul alb drapelul japonez, caci forta military care
garanteaza ordinea in aceasta regiune si apara interesele tutu-
rora si mai ales ale imperiului Rasaritului de Soare, este ar-
mata japoneza. Steagul rus a disparut. In momentul izbucnirii
evolutiei bolsevice el a fost inlocuit de catre garnizoana ea's-
www.dacoromanica.ro
Na........11=pc. f

r
414
Aj !I J

RS I

+Mg,.

1311 r gl

n
th, -
P,

LO s er,i eea npv .

Vladivostokul.

Portal Vladivostok,
www.dacoromanica.ro
305

culata cu o flamura rosie, dar aceasta a fost degrab.a


rata de politia chinezA ajutata de ostasii.Mikadoului.
Paza orasului o are politia chineza. StApanul ei este MO,
cel putin astazi, comandantul japonez.
In oral sunt si cativa Semenovti" in uniforme cu epoleti
rosii, dar acestia nu mai reprezina o armata rusa 51 cu atat
mai putin statul rus. Sunt miluitii umili ai Japonezilor. Printre
ei s'au ratacit si cativa romani. Un oarecare Jugaru, imbrAcat
lute° eleganta uniforms de jeldvebel", care pretinde ca s'ar
fi nascut la Galati, comanda cativa cazaci ardeleni", avand o
mica panglica tricolord la sapca. Acestia ne spun ca n'au putut
veni la Corpul vcluntarilor, deoarece intre limp li s'au in-
chis drumurile" si cum cu o solda de 100 de ruble pe luna
pot trai mai bine deck cu o rubla in lagArul de prizonieri, ei
au crezut ca nu fac nici o crima daca alaturi de cazaci, de ca-
marazi sarbi, polonezi, cehi, mongoli si chinezi (adeseori hun-
guzi!) se inroleaza $i ei in armata lui Semenov. Jugaru si sotii
hri ne asigura ca in oastea atamanului dela Cita ar fi inrolati
peste dotia sute de cazaci romani".

Ziva de 2 Februarie este zi de sarbAtoare pentru credin-


ciosii lui Confucius. Magazine le in Harbinul vechi sunt inchise.
In dosul usilor zavorite si in strimtul caselor for primitive indi-
genii inmormanteazA, ni-se spune, anul vechi si sArbatoresc pe
cel non dupa un obicei strabun. Bubuit surd de darabana, sunet
ascutit de trambita, glas taraganat de cimpoi si scartait pri-
mitiv de scripca framanta si face O. se cutremure micile cla-
diri invelite cu olane rosii din sumbrele uliti ale orasului de pe
latura stalled a Sungarului.
Inghesuiti in mici carucioare, trase de catari marunti, lo-
cuitorii satelor din apropiere, bArbati si femei, vin $i ei la oral,
uncle veselia e mai mare 5i unde in afara de alte distractii se
inai pusca si cu rachete can se inaltil panA in inaltul Cerului
si can cu graiul for puternic vestesc zeilor de acolo bucuria
.,f iilcr" de pe pamant.
Printre grupurile de oameni can se revarsa pe strazi in
dupA amiaza zilei se amesteca toate soiurile de bresle: mese-
] iasi, negustori, tarani, mandarini 5i cult. Gel mai bogati isi
transports trupurile infasurate cu lungi caftane de matase, stro-
www.dacoromanica.ro 20
306

bite cu flori de toate culorile, in rile.Fe luxoase, trase de cai"


bipezi, cu pieptul si picioarele goale si cari tusesc la fel cu caii
betegi de rapciuga. Oamenii din popor sunt imbracati ca si cei
bogati in haine de sarbatoare: caftane negre, scurte, peste cari
cad pe spate de subt palariutele de satin pletele negre, lungi si
aspre ca parul de cal. Femeile sunt si ele imbricate in haine
,negre, lungi, stropite, la cele mai bogate cu flori cusute din fir
auriu, albastru, alb, rosu, etc. In loc de Warn ele isi poarta
bogatul par negru, pomadat si caltos intr'un fel de scufie care
se terming cu un ciudat mot impodobit cu flori naturale. Multe
din ele si-au schilavit in asa masura picioarele incat in ghetele
uimitor de mici se pare ca nu mai au decat calcaiele. Mei sul for
e instabil, clatinat. Parca ar umbla pe varfuri de bete,
Infatisarea acestor oameni n'are nimic din salbaticia pe
care li-o atribue occidentul civilizat. Din ochii for oblici, dis-
tantati si ascunsi dupa umerii ososi ai fetei se desprind priviri
prietenoase, blande, pline de un fatalism care se impaca deo-
potriva cu raul ca $i cu binele.
Restaurantele $i ceainariile sunt pline cu lume. In marele
restaurant Modern" cu un bogat aranjament oriental, peste
care zbarnaie cativa fluturi" electrici, distreaza publicul o mu-
zica italiana, in care s'a ratacit si violoncelistul Dimitriu, mu-
zicant din Iasi, care de dragul celor patru ofiteri romani pune
la cale si cateva cantece roma.'nesti: Doina ciobanului", Nu
ma abandona", Steluta", etc.
Pentru pazirea si supravegherea ordinei pe land politistii
chinezi circula in oral si patrule japoneze. Chinezii nu iubesc
deloc pe japonezi. Ei cunosc pea bine gandurile de cucerire
ale acestora si au facut prea des cunostinti cu spiritul de into-
leranta cu adevarat prusaca, pe care it practica soldatii japo-
nezi. Cele doua razboaie Chino- si Ruso-Japonez sunt prea
proaspete in amintirea generatiei chineze de astazi si scopurile
Japoniei prea evidente ca republicanii chinezi, iubitori de inde-
pendents si libertate, sa nu urmareasca cu Ingrijorare si osti-
litate pe vitregii frati galbeni de peste mare. Capturarea de Ca-
tre Japonezi a Ciantungului, scapat de curand de Nemti, a um-
plut pe toti Chinezii de o adanca revolts. Aceasta provincie e
cea mai bogata din cele 22 provincii chineze si patria celor doi
marl filozofi nationali: Confucius si Mancius. Aci se inalta si
muntele Taisan, Mecca Chinezilor. ,
www.dacoromanica.ro
307

...Dar Chinezii trebuie sä continue a face... pe chinezii fata


de Prusacii galbeni, caci n'au incotro. Ei insa nu mai sunt pri-
mitivii de alts data. Intelegand valoarea libertatilor cetatenesti
adoratorii Cerului fac sfortari pentru a pregati si forta de care
au nevoie in vederea apararii acestei comori sufletesti. Si re-
publica chineza, plind astazi in toata fiinta ei de spiritul prese-
-dintelui republicei din Canton va birui. Sun- lat -Sen va stapani,
-el sau adeptii lui, si aceasta China de Nord care se va libera
in curand de dictatura sefilor de hunguzi, subt care se gaseste
astazi.
Faimosul zid chinezesc a fost sfaramat de atotputernicia
ideilor de libertate si pe sfaramaturile lui s'a deschis drumul
larg care isi va da la timpul sau roadele binefacatoare.

Prin valea raului Usuri.


A treia zi suntem gata de drum si cu trenul de ora unu
noaptea ne indreptam spre Vladivostok, hotarul Rusiei care a
devenit pentru not aproape o himera. E asa de greu sa-i dai
de margine.
0 telegrams primita dela Dr. Deciu, reprezentantul C.
N. R. in capitala Extremului Orient, ne anunta ca un vapor
va pleca spre Europa la 6 Februarie.
La Pogranicinaia esim din Mandjuria si intram in valea
raului Usuri, tot asa de manoasa, cu fauna variata si flora la
fel de bogata ca aceea a Amurului. Ea e cunoscuta subt numi-
rea meritata de Perla Orientului".
Populatia cazaca, colonizata nu de mult in acest tinut,
.si-a intemeiat gospodarii destul de solide. Agricultura, vanatul,
exploatarea lemnului si a minereurilor precum si pescuitul sunt
principalele ei resurse de trai.
De dincolo de ceata vaii raului Usuri isi inalta culmile
-faimosii munti Sihota Alin, spalati pe panta for orientala de
raul Suitun. Acesti munti, dupa constatarile geologilor, sunt de
o soliditate aproape fail egal. Ei sfideaza loviturile valurilor
puternice ale oceanului, opunand de mii de 'ani o darza rezis-
tenth' incercarilor acestora de a-i sparge.

www.dacoromanica.ro
308

Colonistii basarabeni.
In nazuinta de a rusifica Basarabia $i de a consolida sta-
panirea Rusiei asupra acestei provincii romanesti, guvernul ta-
rist intrebuinta mai ales doua mijloace: Intai convingea pe Ba-
sarabenii, lipsiti dar dornici de pamant ,sa se colonizeze in re-
giunile din Caucaz, Turkestan $i chiar in Siberia $i al doilea
inrola pe tinerii recruti din provincia de dincolo de Prut in re-
gimentele din aceste regiuni indepartate.
Asa se explica ca in jurul Omskului, in gubernia Irkutku-
lui, pe valea Amurului, pe aceea a raului Usuri si in apropierea
Vladivostokului se gasesc Romani basarabeni. In partea de nord
a acestuia mai ales sunt sate intregi, intemeiate de colonistii
adu$i din Basarabia. Astfel satele Chisinovka, Novaia Basara-
bia, Balcinesti, Alexeevka, Dunai, Zambreni, Tei, Lohanesti, etc_
Ei au fost adu$i aci intr'un timp cand pamanturile mai
manoase din Siberia erau deja ocupate de colonistii rusi veniti
mai de vreme. Asezati in tinuturi cu adevarat salbatice, Romd-
nii basarabeni au avut de infruntat multe mizerii pand cand au
reusit sa-si gaseasca necesarele izvoare de trai. Astazi acesti
colonisti moldoveni", cum i$i zic, impreuna cu militarii basa-
rabeni ramasi dupa indeplinirea serviciului militar in aceste-
parti, numara circa treizeci mii suflete. Ei se indeletnicesc mai
ales cu economia de vite si in special cu fabricarea de unt si
bi anza care in Vladivostok este cunoscuta sub numirea de-
moldovanski sar (branza moldoveneasca).
Inmultirea colonistilor si in aceste regiuni, apoi razboiul,.
revolutia $i multe alte mizerii li-au inasprit insa in asa masura
traiul acestor buni frati ai nostri, incat ei ar pleca oricand d'acr
in alte lumi, dar si mai bucuros ar reveni in Basarabia. Cand
si cine oare le va indeplini aceasta dorinta ?
*
In afard de Moldoveni" mai sunt asezati in apropierea
Habarovskului si cateva sute de colonisti cari sunt numiti Ru-
mani". Ei sunt lipoveni, cari pe vremuri trecusera din sudul Ru-
siei in Dcbrcgea. Convinsi sa se intoarca in Rusia, ei au fost
mai tarziu cclonizati pe valea Amurului. Mai toti vorbesc Inca"
bine romaneste si au chiar documente eliberate de autoritati ro-
mane. Indeletnicirea principals a acestor Rumani" e pescuitul_
* * *
www.dacoromanica.ro
309

Incepand cu static Okeanskaia orizontul se largeste si se


lumineaza fara veste. 0 panza alba infinity rasfrange ra-
zele unui soare de primavara intr'o atmosfera prietinoasa. E
-suprafata inghetata a oceanului Pacific. far de pe tarniii gol-
fului Carnal de czar (Zolotoi Rog), ce sfredeleste extremitatea
acestui pamant, se inalta majestuos Vladivostokul, pe deasupra
-caruia sclipesc cupolele aurii ale bisericilor pravoslavnice.
Pe campul de ghiata, subt care stau incatusate apele o-
ceanului, in partea stanga a liniei fearte numeroase carute si
sanii taranesti circula ca pe uscat. Dincolo de acest camp alb
in valea paduroasa dela spatele dealurilor goale trarrsformate
in forturi puternice, se intinde faimoasa Pervaia- Recika cu vas-
tele sale lagare de prizonieri, in care vegeteaza asteptand re-
patrierea mii de prizonieri austro-ungari si germani.
In dupa amiaza zilei de 5 Februarie (ceasul e cu doua ore
inainte MIA de cel dela Irkutk), dupa un drum de 3028 de ver-
ste (dela Irkutk), sosim in fine la Vladivostok. Are deci si Ru-
sia o esire. Dar o clipa avem impresia ca am ajuns la marginea
pamantului !

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIX.

Fevruarie 1919.

Vladivostokul.
Piecarea.
Cladit la 1860 subt domnia lui Alexandru al II-lea ca sa
fie un port comercial aci De tarmul Pacificului si intarit la 1876
pentru a fi si un port militar, o cetate de aparare a intereselor
rusesti, Vladivostokul este astazi unul din orasele marl 5i
infloritoare caruia nu-i lipseste nimic din alcatuirea, prosperi-
tatea si stralucirea marilor orase occidentale. Cladirile lui cu
mai multe etaje, asezate armonic, numeroase institutii de cul-
tura (Academia orientala), frumoasele palate in care sunt in-
stalate autoritatile administrative, comandamentele militare,
justitia, etc., muzeele bogate, observatorul astronomic, palatele
reprezentantilor diplomatici s'ale diverselor sectii ale Crucii
Rosii, instalatiile moderne de bgi, numeroasele band ruse, a-
mericane, japoneze, chineze, engleze $i franceze (insemnam in
special bancile ruso-aziatica, indo-chineza 5i Honkong), palatul
bursei, magazinele luxos asezate si bogat aprovizionate cu mar-
furi, aduse in vremea din urma mai ales din Japonia, teatrele,
cinematografele, varieteurile, etc., strazile largi, curate si bine
randuite, parcurile spatioase si cu grije intretinute, bogata lu
mina electrica, canalizarea modern intocmita fac din Vlaidvos-
tok un oras, in care occidentalii cu cele mai rafinate pretentik
se simt ca la ei acasa.
www.dacoromanica.ro
311

Asezat pe tarmii golfului Petru eel Mare, icuit in acest


unghiu masiv, strajuit de forturile construite pe varful dealu-
rilor plesuve si stancoase, prelungiri ale muntilor Sihoia-Alin,
acest punct extrem din Da Intii Vostok (Extremul Orient) este
un port militar de primul rang. In vastul cuprins al acestui golf
se adapostesc numeroase vapoare comerciale si de razboi. Va-
poarele de razboi ruse sunt astazi subt administratia puterilor
aliate. Numeroasa flotila de razboi de care Rusia dispunea o-
data si care fusese construita pentru a face fata planurilor ei
de expansiune, a fest distrusa la 1904 de f Iota japoneza, co-
mandata de Kamhnura si de atunci ea n'a mai putut fi refacuta.
Miscarea in port acum e cat se poate de anemia Par-
tea cea mai mare a muncitorilor a parasit, dupa revolutie, lu-
crul intrand in numeroasele comitete ce s'au format pe atunci,
iar dupd izgonirea administratiei bolsevice multi dintre ei s'au
i etras cu armatele rosii.
Prin portul Vladivostokului se facea in vremuri normale
legatura nu numai cu strainatatea, dar si cu departatele pro-
t incii ale Rusiei: Insula Sahalin si peninsula Kamciatka precum
si cu tarmii extremi ai Siberiei de Nord-Est. Puternicele va-
poare ale Flotei voluntare Dobrovolceskaia not straba-
teau cu indrazneala gheturile si infruntau cu curaj furtunile ca-
pului de Nord al marii Japoneze si marii de Ohotsk patrunzand
uneori pana in marea de Bering pentru, a incarca bogatele pi o-
duse ale subsolului din insula Sahalin, spre a duce marfuri pe
seama lakutilor si Tunguzilor din muntii Kolainsk, pentru a in-
carca pretioasele blanuri (vulpe alba, neagra si bruna) din
Kamciatka si pentru a aduce d'aci bogata untura de foea, peste
si ursii de mare vanati de colonistii rusi si de indigenii de acolo.
Vladivostokul de azi, dupa inlaturarea comitetului revolu-
tonar sovietic, este al tuturora s'al nimanui. Cieneralul Horvath,
(Neptunul rus, cum i se zice din cauza barbel sale bogate!), a
recunoscut suprematia amiralului Kolciak. De drept orasul e al
Rusilor, dar in fapt el e stapanit de Japonezi generalul Otani
e comandantul fortelor aliate din Extremul Orient, de Ame-
ricani, Englezi, Canadezi, Francezi, etc. E o cetate internatio-
nalizata. Japonia a debarcat in Siberia trei divizii. America are
si ea numeroase trupe. Rivalitatea intre Japonezi si Arnericani
est3 lush' asa de accentuate, incat nu arareori se intampla cioc-
niri intre ostasii Mikadoului s'ai Republicei Nord Americane.
www.dacoromanica.ro
312

Cei cari isi iau mai in serios misiunea $i care-5i fac da-
toria cu o neintrecuta discipline sunt soldatii japonezi. Ameri-
canii observa mai mult o atitudine de expectativa, iar Cana-
dezii Isi tree timpul in distractii $i petreceri zgomotoase.
Toate statele aliate si neutre si-au trimis reprezentantii
lor la Vladivostok. Consulul Norvegian are si protectia supu-
silor romani. (Intr'un timp fusese aci o comisie trimisa de gu-
vernul roman, care avea insarcinarea sä receptioneze $i sa ex-
pedieze in tara materialele de razboi $i efectele militare gra-
madite Si ramase aci din cauza revolutiei bolsevice. Aceasta
comisie, desfiintata azi, avea in fruntea ei pe d-1 Filiti, plecat
nu de mult in tail).
Diplomatii aliati, pe langa sarcina de a reprezenta inte-
resele statelor lor, se amesteca adeseori, oricat ar afirma con-
trariul, si in politica interne ruseasca, cautand Sa inlesneasca
triumful politicei lui Kolciak. Numai Japonezii fac o politica a
lor $i numai a lor. Ei joaca pe doua carti. Slinpatizeaza pe fate
Pe Kolciak, dar sprijinesc in taina, dupe cum am mai aratat, pe
vrajma5u1 acestuia, atamanul Semenov. Nu vor renasterea im-
periului rus de altadata pentru a nu avea concurenta acestuia
in sfortarile de penetratiune ale Japoniei in aceasta regiune si
mai ales in China. Nu doresc insa nici biruinta bol5evismului,
care ar putea ataca ordinea actuala a statului japonez insus. 0
situatie de cat mai indelungata nelamurire a starilor din Rusia
le-ar conveni cu mult mai bine, caci in chipul acesta imperiul
Rasaritului Soarelui scutit de concurenta si rivalitatea unui ye-
cin, care a fast intotdeauna incomod, s'ar putea ocroti si afirma
mai bine interesele sale.
Spionata si urmarita de aproape de Republica Nord Ame-
ricana, de a carui fora se teme, Japonia, care cu concursul lui
Semenov $i a conjuncturilor externe favorabile a putut sa se
instaleze in Transbaicalia, in intreaga Mandjurie $i in o parte
dirt valea Amurului, pentru ajutorul dat lui Kolciak pentru
cel pe care-1 mai pure in vedere, ar dori sä obtina deocamdata,
dela acesta, cel putin insula Saha lin intreaga $i eventual $i o
parte din Kamciatka. Vapoarele Niponului in perspectiva ace-
stor avantagii teritoriale au luat deja contact cu aceste provin-
cii. Produsele lor se gasesc mai curand in Japonia decal in
Rusia.
Presa ruse care se ocupa deocamdata cu suparatoarea in-
www.dacoromanica.ro
313

vitare a partidelor ruse la conferinta de reconciliere colivocata


de aliati pe insula Prinkipo, gaseste destul spatiu pentru a servi
mai mull chiar deck politica ruseasca interesele puterilor can
o platesc $i diversele politici ale acestora.
Plecarea.

Vaporul cu care vom pleca apartine Flotei voluntare ruse.


E un vapor de un tonaj relativ mic (patru mil tone) dar de o
rezistenta incercatd. A fost construit numai in 1918 si de atunci
a strabatut in cdteva randuri primejdioasele drumuri ale marii
Japoneze $i mai ales ale marii de Ohotsk, plina in toate vre-
murile de banchize uriase de ghiata $i bantuita de furtuni pu-
ternice, ducand si aducand marfuri $i pasageri sere $i dela Sa-
halin $i Kamciatka.
Pasaportul ni e gata. El e semnat de aproape toti -repre-
zentantii aliatilor din Vladivostok, Dar din cauza unor magi
furtuni cari bantuie pe marea Japoneza, vaporul Tomsk ace-
sta ii este numele isi amens plecarea pang 1a. 10 Februarie.
Ravagiile furtunei se resimt $i in Vladivostok. In zilele de
6 si 7 Februarie ora$ul scaldat in lumina calda a razelor de
soare, curatat de once urme de zapada parea ca a intrat defi-
nitiv in primavara. Astazi insa in ziva a opta a ultimei luni de
lama Vladivostokul e un adevarat infern. Pare ca insasi te-
meliile i se zgudue subt loviturile furioase ale uraganului care
s'a deslantuit asupra lui. Acoperisele caselor sunt sgaltaite din
incheieturi. Geamurile sunt aruncate la pamant facand un zgo-
mot asurzitor. Coroanele arborilor sunt indoite pane la pamant.
Cei mai tined sunt scosi din radacini $i aruncati la distante
marl. Boabe marl de ghiata lovesc cu putere fetele trecatorilor
surprinsi pe strazi.
Desi asezat pe aceia$ latitudine geografica cu Suhunul de
pe tarmii math Negre $i cu Nizza vecinicei primaveri, Vladi-
voctokul este supus adesea la astfel de schimbari precipitate de
temperaturd, determinate de violenta furtunilor cari se ridica
din marile ghetoase dela Nord.
In ziva a treia la 10 Fevruarie cerul se limpezeste si ul-
tirnele restuti ale furtunei dispar in infinitul oceanului.
Garda transports bagajele in cabinele inchiriate pe
,,Tomsk". Dela Irkutk pritnim o telegrams sernnata de membrii
www.dacoromanica.ro
314

C. N. R. prin care ni se face cunoscut ca in Carp totul e bine..


Pe bordul Tomskului" se fac in dupa amiaza zilei ulti-
mele pregatiri de plecare. Curand Vladivostokul intra in amurg.
Miff de becuri electrice ii dau o infatisare feerica. Golful, pe
care e asezat nu mai e numai un nume, ci un adevarat Corn de
our u: ia$.. Din cerul senin scapara miriade de stele, tot atatea
candele de argint, ale caror lumini se confunda in luciul panzei
de gheata ce ne inconjoard cu reflexul luminilor din port.
Ne despartim cu fireasca induiowe de prietinii Dr. De-
ciu, delegatul C. N. R., locot. Andreievici, energicul si devotatul
nostru adjutant si de cei patru ostasi din credincioasa noastra
garda, tovarasa de toate primejdiile din infernul siberian. La-
crimile cari se schimba in aceasta clipa de catre cei cari pleaca
cu cei cari raman stint cea mai pretioasa dovada a unei legaturi
intemeiate pe sfinte credinte comune. Jumatate din sufletul no-
stru ramane aci si el nu se va linisti decat in clipa and mandra
oaste de Ardeleni, Ba'nateni sff Bucovineni lasata Inca de strafe
in campurile inghetate ale Siberiei va fi puss in slujba tart,
pentru care a luat fiinta si pentru care continua sa sufere si sa
se jertfeasca.
Un suier prelung de sirena urmat de un al doilea, ale ca-
ror acorduri se pierd in forturile de pe dealurile din fata, anunta
plecarea vaporului. Ancora incepe a se ridica pe indelete.. Ru-
deniile si cunoscutii le dau celor cari plead ultimele imbratiseri.
Pe vapor sunt multi refugiati ucrainieni cart s'au hotarat
sä se intoarca in patrie. Cei care raman bocesc nesiguranta si
pustiul in care vor continua sa vegeteze; cei can pleaca nu vdd
decat o nepatrunsa enigma si un mare semn de Intrebare la ca-
patul drumului lor. Au deci si unii si altii aceleasi motive de a-
mrtraciune.
Dupa al treilea suer de sirena puntea care leagd vaporul
de tarm se ridica si Tomskul" se pune in miscare.
Vom mai veni poate aci ca sa imbarcam pe fratii nostri
pentru a-i duce acasa. Dar pana atunci ne despartim cu un sen-
timent de profunda turburare de aceasta imparatie, in care
\ reme de douazeci de luni am trudit, am sufet it si am vazut
mai mult ca in dougzeci de ani.

Prietenii nostri au plecat de pe tarm. Cateva batiste albe


www.dacoromanica.ro
315

mai flutura de acolo in reflexul luminilor din port. Nu e nick-


una pentru noi. Plecam cu sufletul pustiu si ne afundam stin-
gheri in infinitul oceanului, in lumea necunoscutului. Pe cand
insa vaporul se rupe din rada portului, un glas limpede se
inaha de undeva dintr'un vapor invecinat si striga sonor: scias-
livid putt (calatorie fericita) ! E parca glasul constiintei care-51
face loc grin zigzagurile ingrijorate ale fiintei noastre, desem-
nandu-ne farul ce se ridica din neguri 5i lumineaza biruitor la
capatul drumului. Iti multarnim de urare, suflet curat. Ea ni
sc adreseaza $i noua !"

www.dacoromanica.ro
EPILOG
Attar hia morala, rezultata depe urrna unei intense propa-
gande bolsev ice si determinate in mare masura si de lipsa de
pricepere in arta guvernarii a amiralului Kolciak, a sfarsit prin
a da frontului intern din Siberia o amploare, care ameninta in
mod serios siguranta trupelor depe Transiberian.
Acestea furs nevoite sa-si revizuiasca tactica si metodele
de lupta si sa is masuri de o mai darza aparare impotriva par-
tizanilor, cari reusise sa-si creieze in intreaga Siberie puternice
puncte de atac impotriva trupelor de ordine.
Cateva unitati din Coi:pul de voluntari romani, cari ur-
mand datina curenta s'au botezat intre timp legionari, fury tri-
mise dela Irkutk inspre frontul amenintator din Taiga intune-
cata a imparatiei siberiene. Aci pe vasta intindere dintre marile
orase industriale Kansk si Nijne-Udinsk din gubernia Eniseiului
luptand luni de zile cu tot mai numerosii protivnici ai unor vechi
randueli Si infruntand cele mai cumplite mizerii, au reusit sä
inentina intacta legatttra intre trupele nationale 5i sa salveze
libertatea circulatiei pe linia ferata.
Surprinsi in aceste parti de prabusirea frontului antisovie-
tic $i de retragerea precipitate a armatelor guvernamentale,
voluntarii romani s'au vrtzut la un moment dat pusi in situatia
sä apere 5i sa acopere impotriva unei armate biruitoare si de
zeci de on mai numeroasa, retragerea nu numai a trupelor ru-
sesti nationale, dar si scwrgerea armatelor alogene spre Est.
Neuitate vor ramanea in istoria sangeroaselor evenimente
siberiene din aceasta epoca abnegatia, tenacitatea si vitejia cu
care ariergarda celor 5000 de legionari romani a luptat printre
muntii de zapadd $i supt taria napraznicului ger at lentil sibe-
riene pentru a se salva, cu scumpe si neuitate jertfe de singe,
www.dacoromanica.ro
317

pe sine si pe tovarasii sai de arme si mai ales pentru a da stra-


lucirea cumenita unei credinti ce trebuia sa biruie.
Camarazii polonezi au cazut, coplesiti de numarul mare
al sovieticilor. Jugoslavii au fost capturati si ei. Legatura Cu!
cecoslovacii se rupsese, acestia plecand inainte. Ramasi singuri
si rezimati pe fortele proprii, voluntarii romani, reinviind in sit-
fletele lor virtutile stramosilor legionari, au reusit sa infranga
si rezistenta ometilor Siberiei, sa potoleasca si taria gerului si
sa opreased navala diviziilor vrajmase, dobandind asupra lor
biruintele dela Seragul si Kuitun.
Vazand aceasta darza impotrivire, care facea cu neputinta
inaintarea trupelor sovietice, Comandamentul acestora se plea
in fata Romani lor si solicita incheierea unei armistitiu.
Acest armistitiu incheiat pe malurile r aului Oka, deschi-
dea larg drumul unei retrageri pasnice pe seama tuturor volun-
tarilor si facea posibila repatrierea lor.
Cate vreme vor exista generatii din neamul voluntarilor,
vor trebui sa pomeneasca mereu de aceasta mare cinste facuta
natiei lor: intdia inchinare a ormatei sovietice in Mkt cn matei
rotntine si sa nu uite pe martirii jertfiti in gheturile Siberiei pen-
tru dobandirea acestei biruinti.
Este acest act unul din glorioasele fapte, pe care istoria
luptelor pentru Unitatea Nationale trebuie sa-1 retina ca pe until_
din titlurile de glorie ale neamului nostru si ca pe o pretioasa
si elocventa marturie a contributiei, pe care fiii Ardealului au
dat-o, in executarea unei hotai ari supreme, alaturi de fratii
din taxa mama si din alte tinuturi romanesti, pentru infaptuirea
Romaniei intregite.
Amiralul Kolciak, urmarit de o cruda fatalitate, a platit
cu capul incercarea de a teinvia o lume apuca. Moskova rosie
si-a intins stapanirea si asupra Siberiei.
Cul constiinta impacata si cu datoria pe deplin implinita,
voluntarii imbarcati pe vapoarele aliate au plecat din departatul
Vladivostok in primavara anului 1920 spre Pati is cea noua,
careia aveau sa-i fie ei si urmasii lor cetateni credinciosi si stra-
jeri neadormiti.
De ne va fi cu putinta vom da candva seams si de sfor-
tarile in vederea acestei repatrieri si de drumul straba-
tut pans la debarcarea pe minunatul pa'mant al Filgaduintei.

www.dacoromanica.ro
ERATA
La pagina : Lando': In loc de: Sa se citeasca :
In prefata al 16-lea de sus In jos locului locul
67 ,, 5 11 I) 11 sfasiat sfasiat
107 ,, 5 ,, ff SI ' 11 n mosiea moseia
123 ,, 2 " ., 11 f, . conentrat concentrat
249 " 11 ,, ,, 11 ), Sibriei Siberiei
257 ,, 5 ,, 11 11 11 If Snageorzan Sangeorzan,

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.

Prefatil 5

CARTEA I.
Cap. I. lnainte catre Ideal
1. Indemn gi datorie
......... , .
..... 11
9

2. Urmand glasul constiinte i


Cap. U. Spre Capitala rosie .

Cap. III In Moscova bolsevici . . .


......
. .

. .
.

.
. .

.
.

.
. . 15
21
29
Cap. IV. Cum se infitiseazil Moscova astazi ? 60
Cap. V. Primavara
Cap. VI. Conflictul ceco-bolsevic . ......
Cap. VII. Asasinarea Tarului Nicolae al 11-lea .
. . . .
79
82
94
Cap. VIII. Armatele credintelor nationale
Cap. IX. Pe drumul Uralilor . ........ 102
106

CARTEA II.
Cap. I. Corpul al doilea al voluntarilor transilvaneni, banajeni si
bucovineni din Siberia . , .
1 Pactul de alianta cu Cecoslovacii .
. ...
. . 119
124
2. Voluntarii raspund la apel . . 129
Cap. 11. La Ecaterinburg . . . 131
1. Un laca§ sinistru .
Cap. III. Interventia aliatilor
1. Cifre elocvente .
. . .

.......
. . . . .
.
135
143
148
Cap. IV. In slujba adevarata . . . . .
Cap. V. Ploale de guverne . . . .
1. Conferinta de Stat dela Ufa . . .
.

.
...... 150
154
159
Cap. VI. Viata $i stapanire romfineasca in Siberia 162
1. Gazeta Transilvaniei" in Siberia 165
Cap. VII. Nazuinje pentru infaptuirea telului suprem 168
Cap. VIII. Declarajiunea de unire a voluntarilor . . .. 175
1. Vestea Unirii 179

www.dacoromanica.ro
320

Pag.
Cap. IX. Prizonierii nostri . 182
Cap. X. La o sfintire de steag . 185
1. Masacrul marilor duci la Alapaievsk 193
Cap. XI. Ingrijorare 198
Cap XII. Armistitiul . . 201
Cap. XIII. Petropavlovskul . . . 204
Cap. XIV. Reintrarea Rominiei in faXboi . 206
1. Raspunsurile aliatilor 209
Cap. XV. Lovitura de Stat dela Omsk . . . 212
Cap. XVI. Generalul Stefanik . . . . 218
Cap. XVII. Ecouri duioase . . , . . . . . , . 221
Cap. XVIII. Aliatii nu se amesteat In afacerile interne ale Rusiel . 223
Cap. XIX. Pe drumurile Siberiei . . . . . . . . 227
1. Prin Asia de Mijloc . . . 234
2. Pe tarmii Irti§ului . . . . 236
3. Populatia 91 produsele Siberiei Occidentale . 239
Cap. XX. Siberia Centralil . . . . , 243
Cap. XXI. Siberia Orientalii.
C p. XXII. La lrkutk . . . . .
Cap. XXIII. Misiunile aliate in Siberia
.

.
.
. .

. .
.........
.
, 247
251
259
Cap. XXIV. Se Intorc prizonieril 265
Cap. XXV. Capitals teroarel albe . . 271
Cap. XXVI. Anul nou pe drumul Siberiei . . 279
Cap. XXVII. Preocupltri de toad'. ziva . . 283
1. Repatrieri 291
294
1. La Harbin . . .... ..
Cap. XXVIII. In Ex'remul Orient . .
304
310
Cap. XXIX. Vladivostokul . . . .

Epilog ....... . . . 315

www.dacoromanica.ro
OCE 2
an rica
Ala CIA., ARCT,C N
ro
c:-.7
''1 IA

A C
PirROGAAO
C

44.
As.
motcovA reAvepewe
"*. "

leIrSMI
W.*
*Re 19£9
.41 NOR
411.4.* IBERIA 1, Vat
syz AoAsta Its 0 OKHOTSK
SARA
ENTALE Itets
U111.11%

Conlases

101WW4
e e "."..".".,
IAKK ever
wootemar

is e Ir

hatmeors.
rere.
JAC.'
meta rems. (.4,10
AliAG

5.e..

r .. "'
Warne /Z4
Avila AAA
rain /151,

to. Sow,*
r t :CRAM
cut 4..: MON G
Sow,*
0 L I A

P E R
IRECIIC2 ra
ut.s...
A

A FGHAN1STAN
5CARA
OE
G

'we &mat

4:34
571.' ...46A:,:jilZ
:
a
te

TING

mar/41. .." 'Merl/


ow In to. cos M. GALBEla
yrs.

www.dacoromanica.ro ,1,0114

Cthor.
ti

TIP. ROMAUE UNITE


BUCURESTI,
CALEA RA HOVEL 42
Telefon 317,46 *I 35510

PRETUL LEI 100


www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și