Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA $1 SIBERIA
Anii 1918 -1919
IN CAPITALA SOVIETELOR.
.1
V 0 L. III
1`
BUCURE $T1
Tipografiile Romane Unite, Rahovei, 42
www.dacoromanica.ro
1932
LI
SLY.1" h400.&- / a>' 7---C'g"---,'-r.
1- J41,11
: C''1~", ,V''S/-2.:.,
In Rusia §i Siberia
VOLUMUL III.
iNCHINATA:
Martirilor cari au luptat qi
au murit pentru a ne cla o fume
mai bung.
www.dacoromanica.ro
VOICU NIT ESOU
DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA SI SIBERIA
ANII 1918 1919
IN CAPITALA SOVIETELOR.
CREDINTELE DIN SIBERIA.
AA
'NOW' 'Mb/
1 9 3 2
BUCURE*TI ::: TIPOGRAFIILE ROMANE UNITE ::: RAHOVEI, 42
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Velzusem Moscova sub regimul lui Kerenski. Era inteo
nepotolitd frdmdntare. Revolutia din Februarie nu reusise fined
sec niveleze a$ezdrile dintre cele cloud lumi, cea noidi $1 cea
veche. Adunarea National& dirijatd la inceput de cuviintal mes-
tesugit al generalisimului in uniformd de soldat, avea set esueze
pentru ca furtuna deslantuitd din suteranele Rusiel tariste sit'
impingd aceastd tars pe drumul $1 spre tintele impuse de po-
runcile implacabile ale destinului.
Pe tronul lui Ivan cel groaznic s'a asezat Lenin cu ,,dru-
jina" lui.
Tarul alb a Post inlocuit cu (arid rout.
Asprei dietaturi de dreapta i s'a substituit dictatura de
stiinga, brutala intolerantcl a mesianismului sovietic.
0 experiento de proportii uriase, plinii de necunoscute, s'a
inceput si nimeni nu sae cum 4 cand va lua sfdrsit.
In locului duhului de nebiruitil revoltd a miicelarului Minin,
pietele Ceratii sfinte surd strdbeitute de trupuri resemnate ea
dose la tdiere.
Stranepotii fidelilor lui Alexandra Hui nu an nici o fd-
reima din fanatica vrajmosie a strcimosilor iinpotriva strainilor
instalati in cetatea lui George Dolgoruki.
Scapat din aceastd vasty criptd, spiritul nostril isi recds-
tigd inviorarea in utmost era de idealism carat at armatei de
voluntari, can in tovardsia legiunilor aliate isi afirmil pe pd-
marital Siberiei nemiirginite vointa neclintitd de infdptuire a
idealului nostril national.
Mcinati de indemnuri mostenite dela streimosi, ei pitrcisesc
de blind vole ciimpurile de prizonieri, .se despart de cei cu cari
n'au avut credinte comune si se inroleazd in ostirea care vit
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
CARTEA I-a.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
lndemn i datorie.
lata pentru ce chiar 51 in aceasta Rusie resemnata, in-
franta nu atat de dusmanii din afara cat mai mult de dus-
manii interni si desonorata de pretinsi conducatori, straini de
sufletul ei, se gasesc mii si mii de oameni, ale caror inimi bat
in ritmul aspiratiilor celor cari mor pentru triumful vietii. Ei
sunt cunoscuti sub numirea generics de voluntari.
Kievul, vechea cetate a Sfantului Vladimir, fusese catva
timp centrul in care pulzase nazuintele acestor oameni. Dor-
nici de a se inchina la altarul unei credinti comune si de a teai
ei si urmasii for intr'o lume mai libera si mai dreapta : fii Ar-
dealului, ai Banatului, ai Bucovinei, ai Boemiei $i Slovaciei, ai
Poloniei si Jugoslaviei $i toti cei protivnici tiraniei celor tari
au imbracat uniforme de luptatori, pe cari sunt hotariti sa
le pastreze pang and dreptul, biruitor, va semna pacea pen-
tru toti.
Din Kiev, Ardelenii au plecat pentru a nu se amesteca in
certurile dintre bolsevicii lui Muraviev $i ceilalti rusi. Unii s'au
asezat in orasele de pe Volga, altii pe tarmii Donului, 51 cativa
s'au adancit in tinuturile de pe Ob si Enisei. Nici unul insa nu
pare impacat cu soarta. Fiecare voluntar simte ca are Inca de
indeplinit o datorie. Vulcanul, ale carui valvatai se rasfrang
pans in valurile Volgei si'n gheturile Siberiei, ii atrage cu 0
irezistibila putere magnetics intr'acolo.
*
* *
Dinspre Odesa au venit $1 s'au oprit la Samara pentru a
gasi aci un popas s'un codru de paine cateva franturi din
faimoasa divizie sarba, care s'a umplut de glorie pe frontul
dobrogean. Soldatii sunt instalati in baracile fostilor prizo-
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
Un apel.
Feciorii romani, risipiti pe meleagurile Rusiei, primesc in
curand urmatoarea scrisoare, tiparita de noi inteo tipografie
dintr'un esalon ceh Si avand acest con tinut :
APEL
titre prizonierii Romani.
Fratilor !
www.dacoromanica.ro
Urmand glasul constiintei.
Dela o vreme incoace, prizonierii originari din Germania
$i Austro-Ungaria se ridica din lagarele, in care au stat dela
revolutia bolsevica benevol, din sate si prase si se indreapta
catre farile lor. Gari le si trenurile sunt pline cu .,aystriti" (aus
triaci), $i hermaneti" (nemti), can se duc acasa.
Dela guvernele Puterilor centrale a venit porunca ca toti
ostasii acestora, ajunsi prizonieri in Rusia, sä fie trimisi in
farile for de origins. Agenti risipiti grin toate centrele mai de
seams, executa de zor aceasta porunca.' si'n munca for sunt
sarguitor ajutati de autoritatile sovietice.
Dorul de case.
Urmatori insarcinarii ce ne-am luat fats de confstiinta
noastra, not ne fixam de obicei in Odle mai marl, unde ati-
nem calea drumetilor manati catre casa.
Munca ni e grea $i sfortarile incoronate, deocamdata, de
prea putine succese. Oameni, can stau ad, in tarn streina si
departata, de ani de zile, chinuiti de dorul celor de acasa; pri-
zonieri intrati ad tineri $i acum imbatraniti de munca la care
au fost pusi in minele de fier si de ca.'rbuni, nu usor pot fi ca-
pacitati sa renunte la copii, la nevasta on la parintii cu care
vor putea sä se intalneasca in curand.
Sd-i mai vad odata, s'apoi pot muri !", ne spun cei
mai multi cand staruim sa le aratam ca vor fi dui din nou
pe frontul vrajmas si condamnati sa moara pentru o cAza
strains.
www.dacoromanica.ro
16
Postul de comanda.
Refugiatii.
www.dacoromanica.ro
17
Ne trebue un salvus
conductus.
Dela o vreme, propaganda noastra se izbeste de greutati
pe cari nu le mai putem infrange. Autoritatile sovietice ne-au
simtit 5i ne urmaresc. In nurneroasele comitete din orase, dela
tarn, din fabrici si din lagare se inmultesc mereu membrii re-
crutati dintre prizonierii nemti si unguri. Insasi militia popu-
tail Norodnaia militia. infiintata de curand de Trotki,
comisarul fazboiului, e Mina cu unguri, de ale caror injuraturi
rasuna strazile si gara Samarei. Ei ne fac imposibila actiunea.
Suntem deci nevoiti sa facem toate sfotarile pentru a ne
aproviziona fiecare cu un salvus conductus, fara de care nu ne
mai putem misca. Cum insa Sovietul local ne-a declarat os-
tatici, fireste ca in calitate de Romani nu putem esi din oral
5i nici nu putem ajunge la documentele de care avem neapa-
rata nevoie. Si aceste documente nu le putem °Nine decat la
Moscova. Numai comisarii poporului le pot da.
Cehii, ca intotdeauna, ne stau si de astadata in ajutor. Ei
au imprumutat rganizatia beAsevica, au adoptat datini si ati-
tudini ,,tovarasesti". Gradati sau nu, se agraesc intre dansii cu
orba trate" (bratze). Acest fapt i-a crutat de multe mizerii si
li-a usurat mult marsul spre Vladivostok. Cativa ofiteri dela un
esalon, ale carui vagoane impodobite cu chipurile Sfantului Ven-
ceslav, Ion Hus, T. Masaryk $1 altii, sunt zilnic admirate de nu-
merosi spectatori, se ofera sä ne insoteasca la guvernatorul
www.dacoromanica.ro
19
Lichidarea anarhiSilor.
Guvernatorul este insa ocupat intens cu lichidarea anar-
histilor, cari incep sa devina o reala primejdie pentru soviete.
Invocand concursul pe care l'au dat in miscarile de strada din
Julie anul trecut, si mai ales in lovitura din Octombtie, anar-
histii pretind, fie conducerea in unele soviete, fie impartirea
pe din doua a acestei conduceri sau mai bine intaietate on
parte egala la jaf. Ei isi au cluburile lor, birouri, garzi negre
(ciornaia cvardia), staturi majore si comitete proprii. Iar pe
localurile lor, falfaie steagul negru, pe care sta scris, cu litere
marl, albe : Anarhia !
De cand consiliul superior al economiei nationale a insti-
tuit in orasele cu o populatie mai mare de 10.000 locuitori fai-
moasele comitete de taxare avand insarcinarea sa controleze
magazinele negustoresti, sä verifice cheltuelile, sa fixeze pre-
turtle diverselor articole, sä stabileasca beneficiul 5i sa is ma-
suri ca magazinele sa fie aprovizionate cu msarfuri in contul
proprietarilor", tovarasii anarhisti se socot la largul lor.
Dandu-se drept comitete de taxare, ei patrund adeseori in ziva
mare in magazinele mai bogate, din cari rechizitioneaza" ce
le place si amenintand cu revolverele despoaie pe proprietari
de incasarile acute. Cei jefuiti n'au cui se adresa pentru apa-
rare. Ei suporta resemnati deposedarea. 0 cat de mica opu-
nere sau o protestare i-ar putea priva de libertate sau chiar de
viata.
Deasupra camerei mele din Saratovskaia ulita e instalat,
la etaj, unul din comitetele anarhiste. Mernbrii lui? Ce figuri!
Progenituri sinistre ale Rusiei tinere de odinioara, fioroase o-
drasle ale acelor .,oameni noui", ametiti de tamaia neantului
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 11.
Aprilie-Mai 1918.
lurile la rasarit pans departe peste vastele stepe, iar sere apus-
unindu-se cu apele Samarcei, inconjoara orasul din toate par-
tile, dandu-i infatisarea unei insule ce pluteste in ocean. Linia
ferata pare un 5arge urias, aruncat peste acest clopot surd de
ape, pe spinarea caruia se rostogoleste nepasator ca pe o ca-
rare a neantului minunata creatiune a lui Stephenson.
Din mijlocul acestui treamat de ape, pe insma care rd-
mane tot mai mult in urma se inalta ca o alcatuire de cristal,
catedrala Samarei, feeric luminata. E Joia Mare a Pasti lot; *i
acolo se citesc cele douasprezece evanghelii...
Peste undele neastamparate se sbuciuma in vazduhul sur
al serii de atatea on ascultatul clopot al pompoasei catedrale.
El e spovedania dureroasa a Celui ce maine se va sfarsi De
Cruce !
Mesecinici.
Descentralizare 1"
La lumina unui opait in vagonul nostru de clasa III-a, fa-
mas nespalat si necuratat dela instalarea regimului sovietic,
pentruca sa intareasca vorba lui Lermontov ca Rusia nu se
spare, cativa mesecinici joaca carti.
Categoria aceasta de oameni, can duc faina cu sacul la
Moscova, s'a sporit inspaimantator de o vreme incoace.
Bolsevicii au fost apucati de o adevarata manie de repu-
blicanizare. Ei nu se multumesc numai cu marea republics a
sovietelor, ci se silesc sa dea fiinta la cat mai multe republici,
fie in cadrul acesteia, fie independente, asa cum cred ei ca le
ingaduie circulara lui Stalin. Toate tinuturile infatisand mai
mult sau mai putin o unitate economics s'apoi insasi orasele,
districtele si volostele sunt transformate in republici. E ceva
din infrigurarea, care cuprinsese pe stramosii slavi dupa moar-
tea lui Iaroslav cel Mare. Zeci de principate luara atunci fiinta
in regiunile Kievului si Novgorodului. Sute de republici sunt
astazi in formate in vasta si infinita Rusie bo-sevica. Fiecare
soviet e un guvern al republicii respective. Cerealele si alte
soiuri de provizii putrezesc in gall 5i in magazii. Nimeni nu le
poate trece dintr'o g-ubernie intr'alta, dintr'o republics in alta!
Puterea centred se risipeste astfel in negura sgomotoasa
a acestor sateliti, cars se straduesc sa scape din magnetul el.
www.dacoromanica.ro
23
Kulaki gi Bedniaki.
www.dacoromanica.ro
25
Revolutie de sclavi.
La gari, trenul poposeste ca deobicei mult. Locomotiva e
deteriorate sau n'are combustibil. Si'n vremea asta norodul,
care n'are ce face acasa se aduna ad sa afle noutati.
E aceeas lume de totdeauna. Tarani, cu adanci traditii de
crestini krestianini, cum i-au numit tatarii, caci el singuri
rezistase descrestinarii, in timp ce multi boieri rusi adoptase
religia si obiceiurile tataresti in vremea tatarscinei (stapani-
rea tatarilor). Sunt urmasii acelor tarani, pe can odinioard
Teodor Ivanovici, fiul lui Ivan cel Groaznic ii legase de glie
(Krepostnoe pravo) si pe care justitia tribunalul Tarani-
lor ii trata adeseori cu vergi; descendentii sclavilor (robi),
a caror vanzare o reglementase ucazul lui Petru cel Mare si
pe cari Ecaterina a II-a ii oprea sa se planga in contra stapa-
nilor, acestia putand sa-i ucida fare judecata, del ei erau ,,lu-
crul", proprietatea" lar. Liberati si improprietariti in parte
de Alexandru al II-lea, ei sunt astazi aceea ce erau boerii de
altadata $i mai mult decat atat: principalul element de alca-
tuire a nouei asezari de stat in Rusia. Ei nu stiu ce-i asta, cad
nimeni nu i-a invatat sa 5tie. Pricep insa si fac tot ceeace nu
trebuia sa ingaduie si nici sa face cei ce i-au precedat in scau-
nul de stapani ai Rusiei. Si fireste ii intrec. Caci robii de eri
fac. opera de razbunare si in pornirea for se folosesc de mij-
loacele pe cari le au la indemana. Revolutia for asa cum se
desfasoara azi e revolutie de sclavi, la fel cu acelea ale fai-
mosilor condotieri cazaci, Stenko Razin, Emilian Pugacev si
altele de mai tarziu. Timpul poate o va califica altfel, caci de
sigur multe din furiile ei de azi se vor uita. Niciodata insa su-
flete civilizate nu vor putea fi de acord cu scopurile ei si
nu vor putea, mai ales aproba mijloacele, de cari face uz pen-
tru a realiza aceste scopuri.
Si totusi... nimeni nu i-ar putea crede pe oamenii astia ca-
pabili de salbaticii. Gesturile for sunt greoae, fetele asezate $1
vorba blanda. Indrumati pe drumul cel bun, ei, vrajmasi in-
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL HI.
Mai 1918.
In Moscova bol§evica.
Doi sorb! din divizia Dobrogeana. Comunistii" Rom6ni. Conferinfa
Jul Bela Kun. R6tacirl. Un judecator de instructie ". Tucinistii din Kremlin
In Plata Rosie. Ciudafenii. Tricolorul. Consulul Romania Prieteni refugiali.
Colonia Rom 6n6. La sediul Internalionalei. De vorba cu Francezii. Supra-
stopanul. Trace Mefislo.
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
Comunitii" Romani.
Dupd multa dibuire ajung in fine in ulita Moroseika. Ad,
dupa informatiile luate din Gazeta Taranilor", e incartiruit
Comitetul comunistilor Romani".
0 casa mare cu etaj se inalta in fata mea. Intru la in-
tamplare. Credeam ca" tkul" roman va fi instalat in vreo ca-
mera dosnica. Cineva ma lamureste insa ea tovarasii ro-
mani" locuesc in apartamentul dela etaj. 0 iau pe scara prin-
cipals si ajuns sus, bat la usä. Un glas dinduntru ma invita
cu energie sa intru. De cum deschid, in fata mea se infa-
tiseaza spatiul larg si luminos al unei camere calde si prie-
tenoase. In mijlocul ei sta intinsa si incarcata cu bunatati, o
masa vasta, la care stau doi barbati, o femeie si doi sau trei
copii. Unul dintre barbati, de cum ma vede, se repede sere
mine si ma intampina cu vadita emotie. E tandrul Pescaru, pe
care l'am cunoscut acum cativa ani la Blaj. A ramas aceias
figura subtire, gingase si °Mita, pe care am cunoscut-o atunci
si in glasul lui surprind aceeas mladiere teologica, cu care ma
familiarizasem in timpul de doi ani, cat am stat in mica Roma
a Romani lor ardeleni. Nimic nu-mi probeaza ca smeritul bid-
jean s'ar fi transformat in bolsevic.
Grabit de parca ar vrea sa scape de ceva, el imi prezinta
pe celalalt barbat. E tovarasul" Henegalpresedintele" co-
mitetului comunistilor romani. Asia da ! Are o indiscutabila
infatisare de bolsevic... E de loc din satul Lancram de Tanga
Sebes. A venit la Moscova acum 15 ani si a trait aci Wand la
revolutie muncind Intr'o tipografie. S'a insurat nu de mult si
are si copii.
Comitetul Romani lor comunisti" e compus din ei doi si
un al treilea, tovarasul" Guiu, care e absent. Acesta si Pes-
caru au fost membri ai Corpului Voluntarilor din Kiev, de
unde au plecat dupd invazia bolsevicilor lui Muraviev.
Pribegi in haosul rusesc, ei si-au batut multa vreme ca-
pul sa gaseasca firul Ariadnei, cu ajutorul caruia sa iasa de
aci. Nici unul insa nu era Tezeu. Iar Ariadna devenise o Spi-
ridonova oarecare. Biruiti de pustiul in care se gaseau si
infranti de nevoi, cari cunt asa de generale si mai voind sa
impace si materia cu... spiritul, ei au descoperit ca drept a
avut imparatul Vespasian cand a constatat ca banul nu mi-
www.dacoromanica.ro
32
mijloacele".
Facand ei ce-au facut atatia altii, iatd-i astazi in acea-
$i
sta casd spatioasa, rechizitionata de sovietul Moscovei pe
seama lor, stand ticniti la caldurd, avand tot ce be trebue si
ospdtandu-se la o masa bogat aprovizionatd, la care aduc a-
tatia si de pe care mat-auca asa de putini...
Cei doi bolsevici" socot, probabil, ca musafirul proaspdt
venit, le va imita pilda. Numarul for va spori astfel cu unul.
$i'n plus acesta va duce 5i munca. Va redacta Gazeta" si va
face politica comitetulul. Ce usurare! Dar pe fata lui Pescaru,
apar din cand in cand pete rosii. El II cunoaste pe noul venit,
i-ar vorbi, dar ceva ii ineaca glasul. N'are indfazneald. S'a
rAmas om cinstit. Celdlalt priveste lucrurile mai simplist. Calm,
acesta se porneste sa ,,explice" din jiltul sau noului venit, teo-
lui Marx si noua asezare a Rusiei. Se simte Insd cd. nu
rifle
crede nici el in ce spune, pentruca nu pricepe nici pe Marx,
nici pe Lenin, nici pe tovardsii acestuia.
Pescaru intervine :
,,Iti aduci poate aminte de Bela Kun? Scria la Secolul al
XX-lea! Astazi tine o conferintd. Nu vrei sd-1 asculti?".
Primesc si ma indreptez cu ambii Jovarasi" romani sere
sala, unde va vorbi seful bolsevicilor tinguri.
rtri =Vis .
qi
I. "":"
were
";:e
Zr_tizgazr,, 1
qrtr,t. gi4
.6 -0
.4er
'Alociam.Moscou. 24' 7.
Kpioaut C.XOutklb C WIXA,71.10. Menerty t lloaxpocomy.
Place Rouge et monument de Minim, et ?quaky.
t ,
. &se '44'
7
Rataciri.
Dupa conferinta, presedintele ,,comitetului bolsevic ro-
man" se indreapta spre casa, iar musafirul dela Samara, ra-
mane cu Pescaru.
Silos din fire, acesta pastreaza catva timp o penibila ta-
cere. Fata lui, chinuita de framantari launtrice, trece printr'o
ciudata variatie de culori.
Dupa dibuiri continui si incercari repetate, el reuseste sa
dea fir gt aiului. Incepe cu desfiintarea Corpului Voluntarilor
dela Kiev, dupa ocuparea acestuia de catre trupele rosii,. Arata
apoi cum o parte din voluntari au luat-o spre tars $i cum altii
de tearna nemtilor, cari s'apropiau, s'au indreptat spre Rasa-
nit, adancindu-se in infinitul rusesc. Printre acestia din urma
se gasea si dansul impreund ell prietenul sau V. G. Ratacind
in neant $i vazand ca o intoarcere in tars nu mai e pentru mo-
ment posibila $i ca idealul national, fatal va suferi o intarziere,
ei s'au hotdrit sä vina la Moscova, unde credeau ca -si vor pu-
tea face rost de o bucata de paine.
Ajunsi in capitala rosie, ei au aflat aci lucruri triste. Nu-
merosi refugiati roman' acuzati de vrajmasie impotriva Ru-
siei $i a sovietelor, zaceau in temnitele bolsevice. Tezaurul Ro-
maniei era in primejdie. Comisarii hotariserd sa-1 intrebuin-
teze pentru scopuri de propaganda. Rakovski luase din el deja
vreo cloud milioane. Aliatii pate ca voiau sa abandoneze Ro-
mania. In toata lumea muncitorii erau in miscare. Glasul a-
cestora se ridica tot mai accentuat impotriva razboiului. Alte
mijloace trebuiau deci gasite $i a noun tactics trebuia pusd la
cale pentru salvarea Romaniei $i pentru realizarea idealului
national al Romanilor.
Tata motivele, cart i-au determinat, continua P.. sä se duca
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
In Plata Rode.
Ceata e in fine risipita de razele primavaratice ale soare-
lui. In reflexul acestora se intinde spatioasa si splendida, fal-
moasa Plata Ro$ie. Ea isi poarta fiorosul nume din vremea lui
Ivan eel Groaznic, care aci punea sa fie ucisi Novgorodienii
iubitori de libertate si Moscovitii protivnici tiraniei lui, (san-
ghinarul tar cerea preotilor sa se roage pentru sufletele vic-
timelor sale!) $i din vremea lui Petru eel Mare, care tot
aci poruncea sa fie executati, in fata lumii, cei condamnati la
moarte.
In mijlocul vastei piete se inalta vechea si bogata biserica
www.dacoromanica.ro
41
Ciudatenii.
Dela biserica ma indrept spre consulatul roman. In drum
insa daa peste o alta baraca. Alaturi de bronzul lui Minin ci-
neva sta incatusat... in scanduri. E figura lui Pojarski, printul
www.dacoromanica.ro
42
Tricolorul.
Consulul Romaniei.
Sunt in capul stradelei Ma/di Snamenktii pereulok. RA-
man ad, tintuit locului cateva clipe. Un steag mare isi flu-
tura cele trei culori ale sale albastru, galben, rosu la
poarta unei cladiri resedinta consulului roman din fundul
stradelei! Ochii mi se sbat ca prinsi in magnetul unei hipnoze.
Pasesc rar, inaintez Incet, cu grije ca nu cumva sa dispara
vedenia. Cand sunt Tanga steag fata inii arde ca focal si inima
sta sa-mi sara dela loc. Strada e pustie, nimeni nu-mi poate
profana cucernicia. Mana mi se inalta mecanic si tremuranda
prinde coltul drept al steagului, it strange nervos si-I duce in-
cet sere inima.
Am senzatia ca-mi imbratisez tam.. Rosul asta e cald si
curat ca sangele ei !
* * *
Prieteni refugia*
In frumosul parc din fata teatrului principal boloi teatr
un public numeros, uniform in imbracaminte, dar diferen-
tiat in atitudini si gesturi respira bucuros caldura binefaca-
toare a unui superb soare de primilvara. Privind din departare
aceasta lume am o clipa senzatia ca ea e o imensa masa de
jnanechine. Lipsita de aspectul obi$nuit al unei societati libere,
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
La sediul Internationalei.
In vastul hotel Dresden, rechizitionat de autoritatile so-
vietice, sunt instalate numeroasele birouri ale diferitelor sectii
comuniste, facand parte din internationala bolseviea.
www.dacoromanica.ro
98
De vorba cu Francezii.
Misiunea franceza isi are resedinta intr'un foarte modest
local din stradela Denejinii Pereulok.
La intrare un tanar cu alure de militar, imbracat civil --
o santinela civila ma supune unui interogator sumar si dupa
ce ma explic imi permite sa intro.
Cladirea pare a fi fost un birou de stare civila. Toate per-
soanele de aci cunt militari. Nimeni insa nu poarta uniforma.
Generalul Lavergne, seful misiunii, e plecat la Vologda. Ci-
neva ma conduce pe niste coridoare vechi intr'o camera din
fund. Aci dau de un cunoscut. La vederea musafirului, el se ri-
dica dela birou si face un larg gest de mirare. E colonelul B.,
cu care ne-am cunoscut la Samara si care eel dintaiu ne-a a-
nuntat ca voluntarii dela Iasi se gasesc in imposibilitate de a
trece in Franta.
Ca sa-mi probeze ca n'a uitat nimic, el se grabeste sa ma
asigure, dupa ce trece clipa de fireasca surprindere, ea me-
moriul redactat de noi si care privea actiunea de organizare
a voluntarilor romani, I-a transmis Noulens, ministrul
Frantei. Regreta insa ca documentele promise si de cari a-
yearn neaparata nevoie pentru a ne face propaganda, nu ni
le-a putut obtine.
,,Raporturile noastre cu comisarii -stint foarte rele. Traci
e suparat foc pe noi de cand a aparut cuuoscutul interviev al
]ui Noulens. in care acesta vorbea Fara menajamente de gu-
vernul sovietelor".
Justificarea d-lui colonel e un simplu act de complezenta.
Noi stiam ca localarii din Kremlin vad in francezi piedica
neinvins in definitivarea pacii dela Brest.
II asiguram insa, ca bolsevicii romani" stint pe cale de
a ne obtine documentele necesare.
Loctiitorul generalului L., face din i'ou figura mirata. Rade
insa din tcata inima cand afla ca acesti bolsevici" secundeaz
puternic actiunea noastra.
In afara de noi doi mai e prezenta 5i o a treia persoana-
colonettil... {al carui nume imi scapa). Toti trei discutiim for-
www.dacoromanica.ro 4
50
Supra-Stapanul.
Trece Mefisto.
Kremlinul este uriasa forts atractiva a Moscovei.
Bolsevicii nostri" insists sa mergem in cetate, unde vom
putea sta de vorba $i cu comisarii cari, spun ei. stint oameni
superiori, bine intentionati si sinceri".
Marturisesc ca daca m'as gasi numai intamplator in ca-
pitala rosie, n'as refuza invitatia. Dar pentruca am convinge-
rea ca misiunea noastra si opera inceputa ar putea suferi sau
chiar ar putea fi expuse la mari greutati si primejdii sunt ne-
voit sa refuz vizita la Kremlin.
Totusi intr'o dimineata ma pomenesc aproape de Poarta
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
Mai 1918.
Cum se infatieaza
Moscova astazi ?
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
Lipsa de credit.
Creditul e inexistent.
Bancile particulare au lost desfiintate. Lichidarea for
merge foarte incet si cu marl pierderi pentru stat si cetateni.
Depozitele aflatoare aci tree, sub pretextul de sechestrare, in
bung parte in buzunarele tovarasilor" cari le admlnistreaza.
liartiile de valoare sunt anulate. Datoriile statului, interne
si externe. fiind si ele anulate, inceteaza once posibilitati de
tranzactii cu bonurile reprezentand valori de stat.
Banal Poporului plateste cecuri fora ca acestea sa aib5
undeva vieo acoperire. La furnizeaza in acelas timp stocuri e-
norme de bilete de banca comisarilor poporului fara nici o ga-
rantie.
Tezaurul tipareste si lanseaza zilnic pe plata bilete de
banca lard a avea acoperirea metalled legala. Aurul, declarat
prin decretul dela 18 Ianuarie 1918 al Consiliului superior e-
conomic national monopol de stat $i adunat prin constrangere
dela particulari si instituitii private, pe alocuri chiar din bi-
serici, trebueste trimis in Germania pentru a achita datoria de
cease miliarde marci aur, contractata prin tratatul dela Brest.
Putinul care ramane in casele de fier ale Bancii Poporului nu
poate nici pe departe garanta formidabilul stoc de bacnote c-
ruise do aceasta.
Banal in Rusia de azi are aceias intima valoare ca si viata
omului!
Gaud comisarii au deciS suprimarea bancilor particulare,
confiscarea avutului individual Si colectiv si trecerea tuturot
acestor bogatii, cari valorau miliarde, in administrarea Brined
Poporului, ei iii faceau marl iluzii. Tezaurul trebuia sa dis-
puna de rezerve considerabile si piata sa abunde de numerar.
Ori acesta e astazi mai redus ca oricand $i lumea se plange
de mizerie ca niciodata panic acum. Cei ce au un ban de prisos,
urmeaza vechiul obicei rus: it ascund. Nimeni nu-1 mai de
pune la banca, deli comisarii printr'un decret proaspat au a-
sigurat pe depunatori, ca von putea dispune liber de surnele
depose.
Impozite nu mai plateste nimeni. Decretele comisarilor
impun, e adevarat pe burghezi la fel de fel de impozite progre-
sive ordinare" $i extraordinare" (vezi manifestul lui Marx
www.dacoromanica.ro
64
cooperatia e
Unul din mijloacele cari au contribuit la consolidarea cre-
ditului in satele rusesti $i in genere la prosperarea economics
a Rusiei, in ()rase ca si la tall, a fost cooperatia. Larg prate-
jatil de stat, ea si-a inceput activitatea cam prin anii 1880. Td-
ranii au adoptat mai ales modelul cooperatiei de Credit (Rail-
feisen si Schultze-Delitch) dar s'au imprietenit cu timpul, ala-
turi de oraseni, $i cu modelul furnizat de pionierii din Rosdal:
cooperativa de consum, precum $i cu cea de productie.
In timpul din ut ma numarul acestor cooperative s'a ridi-
cat pcma la cilia de 40.000, iar la Moscova luase Bluth' inc5 la
1887 Centrala Cooperativelor Centrosoiuz care a devenit
una din cele mai puternice Si mai infloritoare in Europa.
Comisarii poporului calauziti mereu de teoriile lui Marx,
Kira a, tine seama daca acesta ar fi convenit s5 le aplice in
bloc si intent] timp determinat, iau si fats de cooperatie, pe
care o considera ca Iliad o institutie burgheza, atitudine ostila.
Ea e pusa sub controlul agentilor sovietici $i dupa catva timp
acestia facand ,,cuvenita" selectiune din punct de vedere so-
vietic, propun nationalizarea sau municipalizarea cooperative-
lor mai marl dela Grilse, iar cele dela sate sunt date pe maim
,.comitetelor saracilor", cari avand nutnai de luat $i nimic de
dat se grAbesc sa eatuiascil numeroase din cele mai inflori-
toare cooperative satesti.
In plus efectele decretelor privitoare la monopolizarea im-
portului, exportului, comertului exterior. etc. se resfrang, fire-
$te, $i asupra cooperatiei.
Un decret de suprimare a acestei institutii, de-o atat de
mare valoare economics, nu s'a dat inc5. Ea insa a intrat sub
regimul rosu in aceia$ laza de anemiare ca intreg sistemul e-
conomic dinaintea punerii in practic5 a nefastelor experiente
sovietice.
www.dacoromanica.ro
67
Biurocralia e permanents.
Printul Miesciersky spunea candva : Rusia nu e sfasiata
numai de vampirul care se chiama Intelighenta, ci ea e roasa si
de vampirul, care se numeste Binrocratie".
Rusia reactionary ca si Rusia democratica" pare a fi sor-
tita sa sufere fara posibilitati de vindecare de acest flagel, care
se chiama biurocratie.
Toata lumea vrea slujbe. Toti partizanii regimului, toata
clientela stoarsa si epuizata de privatiunile trecute, toti cari
n'au lost, dar pretind a fi comttnisti, toti cei ce au fost si sunt
dezertorii tuturor credintelor si oricine s'a gasit intr'o ceata
rebels sau intr'o ariergarda, tooth' aceasta dezordonata massy
de tovarasi", toti idealistii" lenesi, dusmani ai muncii si toti
lacomii ca si toti flamanzii cer sä fie intretinuti de stat.
Biurocratia Republicei sovietice a devenit o plagii cti mull
mai mare decat aceia din timpul regimului tarist. Numarul
slujbasilor sovietici, in cea mai mare parte ignoranti, prejudi-
liosi, dezardonati si lenesi. dar foarte pretentiosi si lipsiti de
orice constiinta in serviciu, tinde sa se ridice la cifre fantastice.
Si'n plus iau fiinta atatea comitete, comisii, sectiuni, subsecti-
uni, etc., etc., cari si ele se inratiseaza ca functiuni nou create
s'ai caror nutnerosi membii sunt asemenea slujbasi ai Statului.
Avutiile tarii, banii si toate prodttsele sale tree prin maim
acestor infinit de multe batalioane de slujbasi, cari consuma
mult, asa de mult, incat numai foarte putin, atata cat vor ei,
mai ramatie pc searna altora.
'Fara de dictatura astazi ca si odinioara, Rusia n'a intrat
deloc in ritmul marilor democratii. Slujbasii sovietici ca si cei
taristi nu sunt pentru public, ci publicul pentru ei. Orice plan-
zere, orice cerere a cetateanului fie ea cat de dreapta, aluneci
pe sub ochiul ignorant, neglijent si dur at slujbasului si cade
in costa de hartii netrebnice sau e aruncata la arhivii, uncle
ramane inmormantata de veci. Si daca se gaseste cite un ma-
niac care tine sä ajunga la o rezolvire a cererii, trebue sä fie
rnereu pe drumuri, merest in birouri, precum si sa is masuri
pentru a face fats tuturor gesturilor obicinuite si bricaror sur-
prize.
www.dacoromanica.ro
68
Noua administratie".
Cat priveste administratia bolsevica am aratat Si cu alts
ocazie felul cum e organizata. Pretutindeni sunt instalate so-
vietele. Ele sunt singure indrumatoare a vietii orasenesti $i
sate$ti. Majoritatea membrilor acestor soviete, eel putin as-
tazi, sunt oameni nepregatiti, adeseori neseriosi. Iar in frun-
tea for sau a diverselor comisariate sunt numiti cei mai gura-
livi, cei mai sireti $i cei cari au pumnui mai vartos. Este astfel
prea obicinuit ca in sovietele chiar guberniale sa se aleaga co-
misari al Instructiei Pub lice simpli absolventi a trei sau patru
clase liceale (tariarul Ceskolov, gub. Orel) $i comisari ai SA-
natatii tarani de rand, cari poate au oarecare dexteritate in
prescrierea leacurilor babesti.
A disparut vecia de altadata cu sfetnicii ei maturi, Chib-
zuiti $i cu pre$edintele infatisand chintesenta intelepciuniI na-
turale. Toate hotaririle se luau in acea adunare a batranilor,
dupa Malta $i serioasa cumpanire, cu unanimitate, asa cum ii
indruma traditia vechiului drept slay. Astazi in ,,consiliile de-
putatilor, muncitorilor, soldatilor $i taranilor" e galagie multa
$i prea adeseori hotaririle sunt ale celor mai taxi sau mai buni
de gura.
Continuitatea de drept in activitatea sovietelor nu e prin
mimic garantata. Mandate le membrilor pot fi °nand revocate
de alegatori $i detinatorii for inlocuiti cli noui alesi.
Spiritul de class.
Calauziti in toata actiunea for de spiritul luptei de clash',
comisarii se straduesc sa introduca acest spirit pretutindeni $i
sa raspunda prin aceasta atitudine metodelor de guvernare ale-
regimurilor de alts data, cari $i ele, spun sovieticii, se calau-
zeau de spiritul de class.
In scolile cladite din belsug de catre Petru eel Mare, Eli-
sabeta Petrovna, Ecaterina a II-a, Alexandru I $i Alexandni
al II-lea, nu erau primiti fii claselor de jos, copiii taranilor $1 ai
mesterilor modesti. Astazi stint primiti acestia $i sunt exclusi
pruncii ,,burjuilor".
Vechea si faimoasa universitate din Moscova, creatiunea
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
73
Copiii nimanui.
Sfasietor de trista este si soarta unor fiinte, cari n'au pa-
catuit nimic si cari nu pot avea nici o raspundere nici pentru
ce a fost li nici pentru ce e azi. Sunt numerosii copii, ramasi
fara parinti, cari au pierit in razboi sau in revolutie. Abando-
nati de toata lumea, neputand gasi data sunt de s'ange but-
ghez, o bucata de paine nici la mesele societatilor de ajutorare,
acesti nefericiti sunt siliti sa traiasca din eel-sit sau din van-
7ari de jurnale, on din furt. Sunt adevarati copii ai nimanui.
Palizi, cu ochii chinuiti de friguri, sdrentosi si flamanzi ei va-
gabondeaza pe stfazile capitalei ro$ii svarliti in ghiarele fata-
litatii si sortiti sa intretina viu microbul destramarii sociale Si
al abizului moral, in care se adanceste mereu Rusia.
Printre parintii unora au lost $1 persoane cari pe vremea
tarilor trecuse prin puscariile acestora sau prin Siberia pen.-
truca propovaduiau revolutia, iar acuma sub revolutie" s'au
starlit de glontul gardistului row pentruca au combatut acea-
sta... revolutie, contrary tuturor liberfatilor visate.
Vis ai realitate.
Paine *1 distractiti.
Panem et circenses! Rusul joaca cazaceasca" chiar cand
,tie ea sub picioarele lui se gaseste un vulcan.
Painea o cauta cu inversunare. Si daca n'o gaseste, pen-
truca producatorul refuza sa i-o dea pe pretul maximal, nu se
opreste de a alerga sa se impartaseasca cu nectarul, pe care
i-1 poate da painea spirituals, arta.
Opera, teatrele nationalizate (municipalizate) si ele, ci-
riematografele si toate localurile de spectacole sunt pline de
lume.
La opera si la teatrele principale locuile se angajeaza cu
zile Inainte.
Mergem si not unde gasim locuri.
In teatrul Neslobnia" se joaca piesa Vraghi" de Artiba-
sev pe care am vazut-o si la Lugansk.
In Hudojestvennai" vedem pentru intaia oars jucandu-se
in patria ei piesa Na Dnye" Azilul de noapte de Ma-
xim Gorki.
Mizetia eroilor deaci nu mai priveste insa, cel putin pentru
un moment, pe proletarii de pans eri. Acestia ocupa cele mai
bune locuri din teatru si au fete multumite. Mizeria este astazi
intreaga a celor can ocupa sfiosi scaunele din urma, a bur-
ghezilor.
E o ciudata inversare de situatii. Cat vor mai dainui a-
ceste start pans la'normalizare?" Cand oare cei cart azi sunt
cei dintai vor deveni burghezi veritabili si cat timp le va tre-
bui celorlalti pans cand vor proceda la organizari de sindicate
muncitoresti?
www.dacoromanica.ro
76
Documente justificative.
Convocarea unei conferinte.
Vremea plecarii pare a a sosit. 0 saptamand am pribe-
git in Moscova bolsevica. Bolsevicii nostril' ne-au achizitio-
nat documentele, de care avem nevoie. Unele sunt semnate de
Cicerin, noul comisar al Externelor, succesorul lui Trotki, tre-
cut Ia razboi. Aceste documente ne garanteaza libera circula-
lie in intreaga Rusie (svohodnoie prodvijenie cerez Rosii").
Altele stint semnate de comisarul dela Comunicatii. Prin
ele ,sunt invitate toate comitetele revolutionare sa dea tot con-
cursul cetateanului... membru al Partidulni Revolutionar Tran-
silvdnean, pe cable ferate, sa-i inlesneascii calatoria gratuita 51
sa faca tot ce le sta in putinta ca numitul cetacean sa ajunga
cat mai degraba Ia destinatie".
In preseara plecarii avem o ultima consfatuire la Goiania
.Romana". Dupa ce se examineaza Inca ()data situatia din toate
laturile, toti cei de fats cad de acord ca pe ziva de 5 lunie sa
fie convocata o conferinta a tuturor voluntarilor aflatori in
Rusia, in care se vor lua deciziuni privind atitudinea acestora
www.dacoromanica.ro
77
R aims bun.
La 11 Mai (st. n.) avand drept bagaj cateva carti de-ale
lui Tolstoi, cumparate foarte scump dela un anticar, plec din
gara Riazan (Riazanski vogzal) apucand acelas drum pe care
am venit.
Moscova, pe care nu stiu dad. o voi mai vedea vreodata,
se adanceste incet, Incet in negura. Si'n sfarsit se pierd in
haos si turlele Kremlinului cu majestuosul, dar asa de tacutul
si tristul turn al lui Ivan cel Mare.
Bogatele straluciri ale unui trecut de mare glorie dispar
subt lespedea sumbra, pe care cativa strigoi o arunca peste ele
si de sub care cine ar putea spune and vor esi din nou la lu-
mina ?
Anemicul tren sovietic strabate gafaind Intinderile nes-
farsite si umbrite de padurile seculare ale Nordului Rusiei. Va-
goanele murdare, luminate in lungile si inspaimantatoarele
nopti de saracacioasele opaite, par niste azile de noapte. Co-
sul pieptului se sbuciuma subt asprimea fumului de mahorca
si subt greutatea miasmelor, care se desprind din trupurile
nespalate si aruncate deavalma pe band si pe podelele vagoa-
nelor.
Incepand dela statia Kriaj trenul se inalta si aluneca din
nou pe facia ingusta de fier asvarlita pe oceanul de ape revar-
sate din Samarka si Volga.
far dupd trei zile si trei nopti de drum plictisitor, in care
n'avem decat o distractie : rozgovorul (vorbaria) fAra sfarsit
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
Mai 1918.
Primavara.
Ne viziteazel ceki0ii. brim mizerie *1 datorie.
www.dacoromanica.ro
80
Balci in Samara.
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
ec
CAPITOLUL VI.
Mai-lunie 1918.
Conflictul ceho-bol§evic
Pretenflile lui Mirbach. Greutoli cu bo4evicif. Ostilltatea prIzonierllor
austro-germani. Von Taube. Alte pierderi. 11n ordin fatal. Congresul dela
Celiabinsk. Incderarite cu fbo4evicil. Liberarea Samarel. Consecvenfa mul-
limit. AcItunea antittolsevicd se lorgeste. Pentru ref acerea frontulut rus.
Succesele antibo4evicllor. Asasinarea tut Mirbach. Ceartd Mire antisovietici
Greutati cu
bolvevicii.
Un ordin fatal.
Cicerin, comisarul afacerilor streine, ceru printr'o dispo-
zitie telegrafica ca voluntarii sa abandoneze marsul spre Vla-
divostoc yi sa se indrumeze spre Arhanghelsk.
Dispozitia fu data, dupa cum se afirma, la cererea gu-
vernului englez si ea fu aprobata si de misiunea military Iran-
ceza, precum si de Noulens, ambasadorul Frantei, refugiat la
Vologda.
Sovietele, precum si guvernele celor doua tari aliate au,
se spune, interesul sä apere linia ferata, precum $i porturile
Murmansk si Arhanghelsk impotriva Germaniei, care inten-
ttoneaza sa puns mina pe ele.
www.dacoromanica.ro
85
Incaerarile cu bo4evicii.
Colegiul militar fixeaza ziva de 27 Mai and Cehii aveau
sa inceapa ostilitatile cu trupele rosii pe toata linia. Capitanul
Gaida, care e la Novo-Nikolaevsk, da cel dintai atacul, infringe
degraba rezistenta garzli rosii locale, alcatuita mai ales din
prizonierii austro-germani $i pune stapanire pe oras. Ariergarda
corpului, care se gasea la Penza, deli foarte incercata pe urma
pierderilor dela Basmaci, desarmeaza $i ea cu usurinta militia
populara din acest oras, captureaza cloud tunuri, mai multe mi-
traliere $i un bogat stoc de munitiuni, dupd care pleaca pentru
a face legatura cu celelalte trupe. Kuznetkul nu opune nici o
rezistenta. Sazranul rezista catva timp, dar in cele din urma
cedeazd si el.
Grupul lui Gaida ocupd dupa" lupte, in unele centre destul
de serioase, aproape toate orasele pang la Irkutk. Numai Om-
skul si Krasnoiarskul mai rezista.
Din nefericire, telegramele cifrate nu trec dincolo de Ma-
riinsk. Asa ca voluntarii aflatori in regiunea Irkutk-ului si spre
est de acesta, ignoreaza cu totul hotaririle congresului dela Ce-
liabinsk. Ei nu sunt la curent decat cu informatiile, pe cari le
furnizeaza sovietele. Astfel acestea le transmit o telegrama ca
provenind din partea profesorului Maxa si prin care loctiitorul
lui Masaryk le cerea sa predea armele sovietelor. Trei esa-
loane sunt atacate de garzile rosii in gara Irkutk si nu sunt la-
sate sa piece mai departe decat numai dupa interventia con-
sulilor american si francez si dupa ce predau sovietului o parte
din arme.
Abia catre sfarsitul lui Mai afla Cehoslovacii de dincolo
de Irkutk de hotaririle congresului dela Celiabinsk $i de eve-
nimentele intamplate pe linia Penza-Irkutk.
Gravitatea situatiei se accentuiaza dela o zi la alta. Trotki,
comisarul razboiului, cere ca voluntarii cehi sa predea imediat
armele si invita sovietele sa-i desarmeze rata intarziere. So-
matiunea conchide: Toti ofiterii cehi, asupra ca'rora se vor gasi
www.dacoromanica.ro
88
Liberarea Samarei.
Odata cu incheierea discutiilor dela Marinsk se spune ca
s'ar fi propus $i un armistitiu pana la 10 Iunie. Ceco-slovacii
continua insa operatiile. Esaloanele, cari pana mai deunazi se
gaseau in Samara, precum $i cele cari veneau dinspre Sazran,
ajutate puternic de tuttnero$i Rusi antibolsevici si profitand de
faptul ca Sovietul nu dispunea iit afara de o pred slaba gard5
rosie, compusa mai ales din prizonieri maghiati, de alte forte
militare reusesc, cu pertul a douazeci $i opt de morti, Sa puna
stapanire $i pe acest mare oras depe Volga (8 Iunie n.).
Inainte de caderea Samarei, Trotki insus, alarmat, venise
aci pentru a organiza rezistenta. Vazand insa ca aceasta nu se
poate organiza numai cu stare de asediu $i cu inchiderea burghe-
zilor, tomisarul bolsevic ridica stdcul de our aflator in cassa
Weil de stat, hartiile de Valoare, at-11Iva seereta. etc. si escortat
de un deta$ament de soldati letoni se indreapta di tin vatibr tie
Volga spre Kazan.
www.dacoromanica.ro
89
Consecventa multimii.
Succesele antibol*evice.
Lovitura Ceco-slovacilor si a elementelor antibolsevice a
reusit pentru simplul motiv ca. Sovietele nu aveau o armata.
Dupd pacea dela Brest, armata rusa a fost in intregime demo-
bilizata si trimisai la vatrai. Surprinsi de acest eveniment, care
poate sa aiba consecinte incalculabile pentru regimul sovietic si
trebuind sa faca fata cu orice pret imprejurarilor, comisarii $i
in special Trotki procedeaza de zor la organizarea armatei ro-
sii si trimit in graba cateva unitati spre Volga, sub comanda
faimosului colonel Muraviev.
Armata perpulard insa, alcatuita mai ales din elemente in-
telectuale, din burghezimea si din ostasii cari au luat parte in
razboi, intarita si cu cazacii din oastea atamanului Dutov, venit
de curand din spre Orenburg si animata de duhul de unire sa-
cra, care intervenise intre toate partidele, face fata cu succes
atacurilor armatei rosii si reuseste sä cucereasca $i alte centre
importante ca Stavropolea, Simbirskul si mai apoi chiar Kaza-
nul din mainile Sovietelor.
Contrarevolutionarii" mai sunt favorizati si de un alt fapt
important. In tabara sovietelor e mare neintelegere. Socialre-
volutionarii de stanga, cari colaborasera la guvern cu bolsevicii
pang la pacea dela Brest, sunt profund nemultumiti cu politica
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.
Julie 1918.
Asasinarea Tarului
Nicolae al II-lea
Deportarea la Tobolsk.
Cum insa sfarsitul ralzboiului nu se putea prevedca, iar
agitatiile impotriva familiei imperiale si din cauza prezentei a-
cesteia in raza Petrogradului nu mai incetau, guvernul Provi-
zoriu lila in luna Julie 1917 hotarirea de a deporta pe tar $i fa-
milia sa inteo localitate din Siberia, la Tobolsk, unde framan-
tarile revolutionare erau Inca inexistente.
Hotararea aceasta fu executatal abia in luna viitoare. La
14 August tarul impreund cu familia sa tarina Alexandra
Feodorovna, tareviciul Alexe, cele 4 fiice: Olga, Tatiana, Maria
si Anastasia, cu un numar de servitori $i cu cativa devotati,
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
Un trimis al Tk-ului.
In jumatatea a doua a lunei Apri lie sosi la Tobolsk, ve-
nind dela Moskova, un personaj care avea misiunea sa gra-
www.dacoromanica.ro 7
98
Confirmarea asasinatului.
Cand deodath." stirea de acum o lung se raspandeste din
nou in sanul populatiei ruse. Opinia publica infrigurata asteapta
si de astadata desmintirea. In locul ei vine insa confirmarea
faptului. 0 radiograma, pornita la 19 ullie st. n. dela Moskova,
vesteste lumii ca ex-farul a lost executat in noaptea de 1617
Julie st. n., din vointa poporului, la Ekaterinburg, $i ca farina
si fiat s'du au lost transportati in loc sigur !"
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
Julie 1918.
A rmata romaneasca.
In noua sivatie de spirit si'n imprejurarile schimbate vo-
luntarii romani, atati cat se gasesc astazi in regiunea dela Est
de Volga, se hotarasc sa-si revizuiasca si ei planul de ac-
tiune. Ca si Cecoslovacii, sefii for si-au propus sa recruteze cat
mai multi voluntari din sanul pizonierilor romani transilvaneni,
banateni si bucovineni, pe cari sa-i transporte pe frontul fran-
cez si sä retina cu toate mijloacele in Rusia pe prizonierii ro-
mani, impiedicandu-i sa piece acasa pentru a nu ingrosa ran-
durile armatelor vrajmase.
Romania tradata de Rusia sovieticii, fusese constransa :s1
incheie pace cu Puterile centrale. Ea n'a renuntat insa la idea-
Jul sau national. Transilvania, Banatul si Bucovina it voiesc si
ele. Fit for deaci s'au simtit 5i se simt datori de a face tot pa-
sibilul pentru a se pune in slujba acestui ideal si a contri-
bui la infaptuirea lui. Pentru cazul reconstituirii frontului ori-
ental, care trebuie sa clued la desmembrarea Austro-Ungariei,
sunt obligati sa fie si ei prezenti pe acest front.
Numerosi voluntari romani, adunati de propagandistii re-
fugiati dela Kiev, se gasesc in Corpul cecoslovac si iau chiar
parte la luptele, pe cari acesta le era en garzile rosii.
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
Pe drumul Uralilor
Sate *i orate. Mo $a lui Aksakou. Ufa. Ochiuri de apa. In defileul Ura-
lilor. Uzinele dela Zla least. Obeliscul lui Alexandru. Granite dinIre Europa
ql Asia. Uralii, ceniura. In Siberia. Rascolnicii.
www.dacoromanica.ro
109
Ufa.
Ochiuri de apa.
Dela Ufa linia ferata inainteaza o bucata de vreme pc
tarmul Rau ha Alb. Calatorul are astfel prilejul sa admire nume-
roasele vai tejuri ochiuri de apa cari se formeaza dealun-
gul acestui fluviu si cari sfredelesc pe alocuri apa papa la a-
dancimi de 8 10 stanjeni. Aceste ochiuri" sunt provocate,
spun geologii, de massele de aluminiu si ghips cari se gasesc
in albia raului.
Nu departe de static aka se vad urmele unei ferme mo-
del, care pe cat se spune, era una din cele mai de seams in
Rusia, dar care a fost distrusa si impartita de catre bolsevici.
Regiunea aceasta este cunoscuta si pentru marea produc-
tie de ceapa, cultivate de colonisti si bastinasi. Cantitati enor-
me de ceapa se transports deaci in guberniile vecine $i mai
deprtrtate.
In defileul Uralilor.
Gal a Ma-Balagvskaia e punctul despartitor intre regiu-
nea muntoasa a Uralilor si stepa. Deaci inainte trenul, inain-
thud pe malul raului Sim, limpede ca cristalul, infra in ferme-
catorul defileu al muntilor Urali, cari sunt manctria si until
din cele mai bogate izvoare de bogatie ale Rusiei.
De mai bine de un an n'am mai vazut munti. In tot acest
timp mi-am trudit viata in pustia de stepa, subt ueigatoarea
arsita a soarelui sau in bataia crivatului si a avalanselor de o-
mi2ti on in vuetul ametitor al orasului migator de suflete. S'a-
cum iata-ma revenit in lumea identica cu aceea, in care m'ain
nascut, in lumea brazilor si stejarilor datatori de sanatate, a
paraielor cu apa curata, a florilor parfumate si a minunatelor
concerte de pasari.
Uralii sunt Carpatii nostri. Si raul asta Sim care a-
www.dacoromanica.ro
ill
Uralii century.
Uralii inseampa pe tatareste century ". Ei au fost cuno-
scuti din vremuri vechi de atre Rusi. Dupa incursiunea facuta
www.dacoromanica.ro 8
114
www.dacoromanica.ro
115
In Siberia. Rascolnicii.
Cu valea raului Atlian se terming defileul Uralilor 5i ca-
lea ferata intra in stepa infinita a Aziei.
Pe malurile raului Mias se intinde marea comuna avand
acelas nume. Populatia acesteia numard aproape 25.000 de su-
flete. Majoritatea locuitorilor sunt Rascolnici, vechi credinciosi
(staraie veri). E stiut ca in urma Reformei Patriarhului Nikon,
orgoliosul fiu de Oran, de sub Romanovul Alexe Mihailovici,
multi din credinciosii rusi au refuzat sa accepte corectarile fA-
cute in textele cartilor sfinte intrebuintate de biserica. Acesti
fanatici ortodocsi cereau ca textele sä ramana neatinse pas-
trand intacte toate greselile, unele grosolane chiar, cari se
strecurasera cu ocazia traducerii for in slavona. Reforma fi-
ind aprobata de tar si ratificata si de un consiliu bisericesc,
tinut la Moscova, potrivnicii ei au fost declarati schismatici si
tratati in consecinta cu toata rigoarea. Aproape cloud veacuri
si jumatate rascolnicii au fost persecutati si chinuiti pentru
indaratnicia, cu care tineau la vechile ritualii si texte biseri-
cesti. Foarte multi alt fost ucisi, deportati, siliti sä fuga in Carl
',treine sau sa se refugieze in paduri si'n pustiurile imperiului
pentru a-si ridica acolo o casa de rugAciuni. Petru cel Mare
li obligase sa poarte un costum distinct si sa plateasca de doua
on darea de cap. Elisabeta Petrovna a fost cea mai neindurata
in prigonirea rascolnicilor. Casatoriile for nu erau recunoscute
legale, iar copiii rezultati din astfel de casatorii erau consi-
dci ati ilegitimi. Nici un schismatic" nu mai era ingaduit sa
locuiasca in regiunea Moscovei. Din patruzeci de mii de ras-
colnici, cati erau pe atunci, numartil tor, in urma persecutiilor
c umplite fu i edus la cinci mii. Petru al III-lea, care crescuse in
civilizatia apusului, credea ca trebue sa fie mai ingaduitor. Pe
cei fugiti in streinatate el ii chema acasa si be oferi parniinturi,
mai ales in Siberia, pentru colonizare. Multi din locuitorii rusi
de azi, asezati in satele siberiene, coboara din acesti colonisti.
Consideratii de ordin fiscal, mai mult decat altceva, obligara
in sfarsit guvernul lui Nicolae al II-lea, cu toata opozitia Stan-
tidal Sinod, sa puna carat persecutiilor neomenoase, la care
erau supusi rascolnicii. Rescriptul imperial dela 1904 ii declara
egali in drepturi cu pravoslavnicii.
Darjli sectari ai Miasului, oricat de refractari ar fi inoirilor
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
CARTEA II-a.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
Pactul de alianta cu Cecoslovacii.
Voluntarii ceco-slovaci au, dupa cum am vazut, drept
organ de conducere, organizare si executiva, Consiliul national
pentru Rusia, instituit la inceput de profesorul Masaryk s'apoi
numit $i ales de diverse sfaturi ale Corpului. Pe land consiliu
Cehii mai au si un fel de parlament redus Rada identic
ca atributii si rosturi cu Conferinta noastra nationals. Ambele
aceste organisme conducatoare ale Ceco-slovacilor isi au re-
sedinta la Ecaterinburg.
Conducatorii Ceco-slovacilor vazand staruinta Romani lor
si hotararea neclintita a acestora de a avea o armata a for si
de a sta en once pret pe picior de egalitate cu reprezentantii
altor natii din Austro-Ungaria, si mai vazand 5i unanimitatea
Cu care Conferinta dela Celiabinsk a dat fiinta acestei vointi,
pe care, spre bucuria noastra, o sprijineste puternic $i unicul
reprezentant al armatei franceze aflator in Celiabinsk, maiorul
G. din rnisiunea military franceza, sfarsese grin a recunoaste
otaririle Conferintei noastre 5i convin sa discute cu exponen-
i,ii acesteia Incheierea unui pact de alianta. Rada deleaga pe
until din membrii shi, d-1 I. Orsag, insarcinandu-1 sa discute en
voluntarii romani conditiile acestui pact. Slovac de origins, bun
cunoscator al istoriei noastre 5'al luptatorilor romani din Ar-
deal si vorbind perfect limba romaneased, d-1 Orszag este de
acord cu not din primul moment.
Din norocire pentru cauza comuna, in conducerea Cor-
pului ceco- slovac gasim si alti oameni cari ne cunosc Inca de
acasa $i cari isi dau seama de importanta unui pact de alianta
intre not si ei. Astfel intaiul vice-presedinte al Consiliului ceco-
slovac si substitutul profesorului Masaryk, Bogdan Pav lu, cu
care stam de vorba in mai multe randuri, este si dansul pentru
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
Voluntarii raspund la apel.
Abia s'a injghebat organizatia dela Celiabinst si in sanul
prizonierilor romani din Rusia se produce o vie miscare. Rag
masi intacti sufleteste cu toata anarhia pe care au Vazut-o si
in care au trait atata vreme, plugarii Ardealului se grabesc
sa-si urrneze conducatorii. La un Apel, lansat la 15 August (ziva
intrarii Romaniei in razboi), de Comitetul national catre prime
zonierii nostri, acestia raspund fara zabava, pornind din de-
partari uriase spre resedinta Corpului.
Cuvintele din apel :
Dreptatea e cu noi... Nu de aceia s'a varsat atata sange
omenesc ca sa invinga tirania... Nu pentru aceia au curs atatea
lacrimi, ca sa stapaneasca iar apasatorii popoarelor... A venif
vremea rasplatii... Austro-Ungaria, aceasta imparatie cladita Pe
minciuna si sustinuta din jaf, va trebui sa se darame sub lour
turile zecrutatoare ale natiilor, pe cari aceasta pas5re de prada
le tine de lieacuri in ghiarele ei", sunt insus ecoul sufletului
acestor vrednici plugari.
Iar porunca care se indreapta catre ei prin acelas apel :
Niciun Roman sa nu lipseasca din Corp... Un singur cuvant sä
va stapaneasca: Toti la Celiabinsk, in Corpul VolunO-lor Ro-
mani!" este indeninul, care porneste din rezorturnc curate
ale fiintei for ins isi. Flamura dela Celiabinsk este acelas steag
al nadejdii de mantuire, sub ale carui cute obladuitoare se in-
siruiau pe campuri de bataie streine, umplandu-le de ardtea on
cu lacrirnile for nevinovate, on sfarsindu-se cu capul asezat pe
culorile lui ca re un sfant talisman".
Voluntarii nou sositi raman deocamdata la Celiabinsk.
Cei recrutati de catre propagandistii veniti dela Kiev si delegatii
guvernului roman vor fi concentrati mai tarziu aci. Pima atunci
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IL
August 1918.
La Ecaterinburg.
A fost suprimata Intreagalamilie Imperial&
www.dacoromanica.ro
Un Facets sinistru.
In centrul orasului, la poalele unei coline din partea nord-
estica a Ecaterinburgului $i la incrucisarea pietei Vosnesenski
cu stradela avand aceia$ numire, se vede o casa alba cu etaj,
proprietatea gospodarului Nicolae Ipatiev, inconjurata de un
zaplaz inalt, de scanduri. E celebra cash', in care a lost internat
tarul Nicolae al II-lea cu familia sa dupa aducerea for dela
Tobolsk $i in care prizonierii imperiali $i -au gasit sfarsitul.
Din cauza gardului de scanduri s'a pantei pe care e ase-
nth% parterul casei abia se vede. Familia imperials a fost in-
stalata la etaj. Executarea ei s'a facut intr'o camera obscura
din subsol.
Din cercetarile facute asupra acestui macel de catre ju-
decatorii de instructie Nametkin $i Serghiev, precum $i din a-
celea intreprinse de autoritatile administrative $1 militare dupa
ocuparea Ecaterinburgului de armatele nationale (25 Julie st. n.)
insemnam cele ce urmeaza.
Sovietul regional de Ural primind pe captivii imperiali
tarul, Carina $i Maria Nicolaevna din mainile lui Jako-
Nlieu, i-a internat in aceias zi, 30 Aprilie, in casa lui Nicolae
Ipatiev. Tot aci au fost instalati, la 23 Mai, tareviciul Alexe cu
surorile sale Olga, Tatiana $i Anastasia. Din anturajul care in-
sotise familia imperials au lost lasati cu aceasta Doctorul Bot-
kin, ingrijitoarea A. Demidova, un bucatar $i vreo doi lachei
Ceilalti, parte au fost inchisi in temnita comuna din localitate
printul Dolgoruki, generalul Tatisev, contesa Hendrikov $i
altii, parte au fost lasati liberi, cu conditia insa de a pleca
din gubernia Permului. Numai doctorul Detevenko, medicul ta-
reviciului, a fost lasat in Ecaterinburg.
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
August 1918.
Interventia aliatilor.
Debarcarea dela Vladivostok fi Arhanghelsk. Modificarea planului
initial. Lipsa de holartire. Cifre elocvente. Tovardsi de acelea*1 credin /e.
citi, can n'au alt pacat decat ca s'au nascut, inroseste pamiintul
rus. Cumplitul regizor al mortii, Djerzirrski, presedintele Cekei
panruse, ajutat de fiorosul Peters si secundati amandoi de Pe-
trovski, comisarul Internelor, arunca in doliu mii si mii de fa-
nnin, nefacand nici o deosebire Intre burghezi si socialisti. Cine
nu e comunist e dusmanul regimului si deci treble sa dispara.
$i daca vrajma5ii directi nu sunt gasiti, platesc pentru, ei cu
capul for rudeniile. Iar dela o vreme raspunderea se intinde si
asupra vecinilor, asupra satului intreg si a tuturor celor din
breasla vinovatului". Sistemul 'ostatici/or este practicat cu fu-
rie. Mii de nevinovati sunt ridicati dela caminele for si condam-
nati sa chezasuiasca cu capul for pe contrarevolutionari".
Este de prisos sa mai aratam ca in aceasta situatie o in-
lerventie a unor forte din afard ar putea pune cu usurinta capat
acestei barbarii, inlaturand cosmarul care chinueste gandirea
=aria. Dona divizii de Niponi ar fi prea suficiente peutru a
arunca in neant regimul row.
Lipsa de hotarare.
Dar din nefericire aliatii nu s'au fixat Inca asupra unei
interventii qerloase. Unii dintre el socot ca aceasta intenentie
trebue sä se margineasca la salvarea armatei ceco-slovace si
ca acest scop, odata atins, orice amestec in afacerile interne
ale Rusiei trebue sa inceteze. Englezii 5i Francezii avand tot
interesul de a face sa reinvie frontul oriental $i dandu-si seama
ca o Rusie anarhizata va fi o continua amenintare pentru or-
dinea din statele apusene, sunt pentru o hnediata si efectiva in-
terventie. Dar prinsi cum sunt pe frontul occidental, ei -nu an
nici trupele si nici materialul de razboi necesar pentru acest
scop. Unitatile debarcate pe coasta Murmanului sunt mult prea
reduse pentru a incepe o ofensiva si pentru a realiza legatura
cu trupele antibolsevice din nord -estul Rusiei, de care le des-
parte o distanta de peste 1000 km. Ele sunt nevoite sa ratnana
deocamdata pe loc $i sa se margineasca la apararea celor doua
porturi ruse de pe malul marii Inghetate, la protejarea mate-
rialului de razboi aflator acolo si la preintampinarea unui even-
tual atac ce ar putea veni din partea Germaniei. Japonezii dis-
pun $i de trope si de material de razboi suficient. Guvernul de
la Tokio ar interveni bucuros Niponii au doara atatea inte-
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
Cifre elocvente.
TovaraV de acelea9i credinte.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
August-Septemvrie 1918.
In inspectie
Intr'un drum de cercetare a modului cum se organizeaza
-si mai ales a felului cum voluntarii inteleg sä-si faca datoria,
ii gasim pe o bung parte a transiberianului facandu-si slujba cu
o intelegere care nu lass nimic de dorit.
Ne create sufletul cand in garile rusesti gasim stapanind
uniformele romanesti si dealungul unei bune portiuni a liniei fe-
rate pe bravul voluntar supraveghind cu indaratnicie si prein-
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
Septenzwie 19IS.
Ploaie de guverne
Duma Siberian& Guvernul Vologodski. Independenla Siberiei. 0:memo!
Uralilor. Guvernul dela Samara. Atamanul Dutov. Guvernul Ciaikovski.
Guvernul a toald Rusia". Programele de guvernameint. Conferinta de stat
dela Ufa. Alegerea Directoriului. IVe tntoarcem fn Siberia.
www.dacoromanica.ro
155
Guvernul Vologodski.
Dupa discutii de catva timp, autonomistii reusira sä con-
vinga pe membrii acestui guvern sa -Si dea demisia Si sä con-
stitue impreuna un guvern provizoriu al Siberiei. Acest guvern
fu alcatuit din 6 ministri avand in fruntea for ca presedinte pe
Petre Vologodski, un cunoscut intelectual siberian, neinfeodat
in partide, dar imparta'sind o ideologie destul de avansata de-
mocratica.
In manifestul publicat la 30 Iunio, guvernul spune ca -Si va
da toata silinta sä consolideze Siberia ca parte integranta a re-
publicei ruse Si ca va respecta fara sovaire libertatile publice,
dandu-Si silinta sa impuna tuturor ordinea intemeiata pe o cat
mai larga democratie. Cere totodata concursul tuturor cetate-
nilor fara deosebire de partide, clase Si nationalitate si carora
le e scumpa libertatea Siberiei, intru desavarsirea grelei sale
opere.
www.dacoromanica.ro
156
Independenta Siberiei.
Abia la cateva zile dupa pubilcarea acestui manifest, in 4
Julie, guvernul siberian surprinde lumea cu o declaratie in ade-
var senzationala.
El proclama simplu $i pur independenta Siberiei. Si acea-
sta pentru motivul ca imperiul rus nu mai exists, intrucat o
parte a teritoriilor acestuia e ocupata de Puterile austro-ger-
mane, iar alta de uzurpatorii suveranitatii poporului rus, de bol-
sevici". Drept consecinta a acestui fapt, singur guvernul pro-
vizoriu si Duma provinciala", continua declaratia, vor avea
dreptul sa indrumeze destinele Siberiei si nimeni altcineva nu
va putea reprezenta si angaja aceasta tail".
Dar in aceias declaratie, pentru motive usor de inteies,
guvernul Vologodski adauga ca nu considers Siberia rupta
pentru totdeauna de Rusia". Increzator in renasterea impe-
riului rus` , el e convins ca dupa realizarea acestei tinte su-
preme, cele cloud Constituante, a Rusiei 5i a Siberiei, vor sta-
bill de cornun acord raporturile constitutionale dintre cele doua
tari !"
Granitele Siberiei autonorne se Intind deocamdata numai
pana la Baikal, intrucat in Transbaikalia e stapan faimosul a-
taman Semenov, iar in regiunea Vladivostokului isi disputa su-
prematia cateva formatiuni ministeriale obscure.
Programele de guvernamint.
In ce priveste programele de guvernamant, aproape toate
aceste guverne se pretind cala'uzite de principii democratice.
Stint aderente ale Constituantei $i fac promisiunea ca dupa in-
laturarea uzurpatorilor suveranitatii nationale" vor preda pu-
terea inaltului asezamant constitutional, singurul in drept sa ho-
tarasca de soarta Rusiei.
De reforma agrard nici unul din aceste guverne nu inte-
lege sa se atinga. Toate recunosc actuala stare de fapt si toate
o lash' in sarcina Constituantei, care va trebui s'o reglementeze
definitiv.
Deasemenea in manifestele pe cari le lanseaza, aceste in-
jghebari guvernamentale, se declara partizane ale proprietatii
si initiativei narticulare, ale societatilor de credit -- controlate
de Stat, ale cooperatiei si colaborarii capitalului strain. In-
treprinderile, uzinele, fabricile, declara ele, vor fi resti-
tuite proprietarilor dela care au fost luate, dar se va introduce
controlul Statului in ce priveste productivitatea si maximul de
beneficii ale acestora. Se va introduce deasemenea monopolul
spirtului.
Privitor la regimul administrativ, guvernele acestea de-
clara in unison ca suet pentru autonomia comunala, judeteana
5i regionals, dand cetatenilor de ambe sexe libertatea de a-si
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
Conferinta de stat dela Ufa.
Infrangerea armatelor nationale pe frontul de pe Volga,
caderea Kazanului si cumplitele patimiri ale refugiatilor, eva-
cuarea Simbirskului, a Stavropolei, Sazranului, agonia Sama-
rei, intensificarea atacurilor de Care bandele rosii pe frontul
intern, indrazneala tot mai accentuate ca si inmultirea acestora
fae numeroasele guverne din Rusia 5i Siberia sa inteleaga ca
fard o strangere a randurilor 5i fare organizarea unei puteri
centrale si crearea unui front unitar de lupta, roadele obtinute
pant acum cu atatea jertfe se vor risipi.
0 conferinta avand aceasta misiune e convocata pe ziva
'de 10 Septemvrie la Ufa.
Participa la ea delegatii tuturor guvernelor in functiune
din Rusia liberate de regimul sovietic, reprezentantii tuturor
partidelor anti-bolsevice s'ai tuturor curentelor si paturilor so-
dale, Lleasemenea delegatii tuturor neamurilor alogene din Ru-
sia, Siberia, Urali si Turkestan.
Conferinta prezidata.' de faimosul Cernov, refugiat si el din
Rusia sovietica, se prelungeste insa la infinit. Rusii sunt lungi
la vorba. Chiar daca ar arde casa deasupra lor, ei trebue sa
spuna tot ce au de spus. Unii sunt pentru o noua alegere a Con-
-stituantei, ea avand sa desemneze Puterea centrala; altii cer
ca Insas conferinta sä aleaga guvernul si acesta sal fie raspun-
zator fate de conferinta, ea urmand sä se mai intruneasca din
Band' in cand pentru a controla activitatea puterii executive.
Cadetii sunt pentru dictatura civila, iar cercurile financiare si
comerciale pledeaza pentru dictatura militara.
Alegerea Directoriului.
Sfatul dela Ufa ameninta sa se termine cu un fiasco, asa
cum s'au mai terminat si alte conferinte de soiul acesta (cea
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro ii
CAPITOLUL VI.
Septemvrie 1918.
Viata §i stapanire
romaneasca In Siberia
Ora e ruse In main! romIlnesti. Gazeta Transilvaniei" in Siberia.
Regimentul Huria. Goarna volUnlarilor.
www.dacoromanica.ro
Gazeta Transilvaniei in Siberia.
Disparuta sau incaputa acasa pe maini nelegiuite, Gazeta
Transilvaniei" -reapare redactata la Celiabinsk si tiparita inteo
tipografie ceco-slovaca la Ecaterinburg, ca monitor 51 organ de
propaganda al voluntarilor roman! din Siberia.
Sub titlul de mai sus iata cum isi anunta venerabilul or-
gan national reaparitia pe indepartatul pamant al Siberiei :
Cui i-ar fi putut trece vreodata grin and acest lucru ?
Cine ar fi putut banui ca aceasta gazeta se va ridica candva din
tintirimul ardelean ca sa apara pe pamantul Rusiei?! Care ochi
de Roman i5i poate stapani lacrimile, vazandu-se dintr'odata in
Etta acestei icoane desprinsa din pamantul nostru ?
Vreme de 79 de ani ea a fost lumina casutelor noastre
din Ardeal si izvorul tariei si al nadejdilor noastre. Urmaritil
mereu de ochiul neadormit at jandarmilor si procurorilor un-
guri, ea nu s'a clatinat nici o clipa in cursul indelungatei sale
vieti. Pe trupul ei n'a suferit nici o pata. A fost cinstita si dreapta
ca insus sufletul neamului nostru. Cei care au scris-o s'au lasat
mai degraba batjocuriti 51 inchisi in temnitele unguresti, dar
din credintele for nici o slova n'au cedat.
Acum ea reapare in Celiabinsk ! .
www.dacoromanica.ro
CAPI1 OLUL VII.
Septemvrie-Octomvrie 1918.
Dalai raspunsuri.
Directoriul, mutat intre timp dela Ufa la Omsk, ne ras-
punde la adresa noastra urmatoarele :
Directoriul trimite calduroase multumiri Comitetului na-
tional roman in Rusia pentru salutul sau si-si exprima cu pu-
tere credinta ca poporul roman si rus, legate printr'o prietenie
straveche, luptand cot la cot, i5i vor tealiza deodata idealurile
comune 5i vor imparti bucuria triumfului asupra dusmanului
comun".
Iar cu ceva mai inainte guvernul Uralilor prin presedin-
tele sau P. Ivanov ne raspunde astfel :
Ouvernul Uralilor va multumeste calduros pentru salutul
Dv. cordial Si impartaseste increderea Dv. in afirmarea si con-
solidarea prieteniei dintre poporul rus Si cel roman".
www.dacoromanica.ro
172
N. Avksenteiev *i voluntarii.
Nicolae Avksenteiev, presedintele Directoriului, e mereu pe
drumuri. El vrea sa cunoasca si sa incurajeze pe toti. La Pe-
tropavlovsk trece in revista batalioanele romanesti. Impresio-
nat de tinuta ostaseasca si demna a acestora si informat de toate
marile servicii, pe cari le-au adus si le aduc Romanii cauzei li-
bertatii ruse, el le adreseaza tin cuvant plin de insufletire, pe
care it incheie astfel :
,,...Va ramanea neuitata pentru not prezenta voluntarilor
tomani in Rusia si nu vom neglija sa ne amintim ca reinvierea
noastra se leaga in mod puternic si de concursul ce ne-au dat
acesti voluntari. Recunostinta noastra va fi vecinica si Romanii
vor putea conta oricand pe democratia rusa pentru desavarsi-
rca aspiratiilor for rationale... ".
Prietenia Ceho-Romans.
Recuncasterea Consiliului national ceco-slovac ca organ
.tiprem politic si executiv, precum si recunoasterea oficiala a
armatelor voluntare ceco-slovace de catre toti aliatii ca armata
nationals a poporului ceco-slovac este serbata cu mare insu-
fletire de catre prietenii nostri.
Din acest prilej presedintele Comitetului national roman
adreseaza Consiliului national ceco-slovac, sectia rusa, urma-
toarea adresa telegrafica :
Luand curiostinta de recunoasterea Consiliului national
ceco-slovac de catre toti aliatii, ca organ suprem politic si exe-
cutiv al poporului ceco-slovac si al armatei ceco-slovace ca ar-
mata nationals si aliata, ne permitem sä va adresam in numele
Comitetului national roman in Rusia si al Corpului voluntarilor
romani sincerele noastre felicitari. Succesele Dv. ne bucura
deopotriva. Ele stint intaiul si puternicul pas inainte pentru des-
memtrarea Austro-Ungariei. Lupta noastra comuna va desa-
varsi acest lel".
Comitetul national cecoslovac ne da acest raspuns :
In numele poporului cecoslovac in Rusia va aducem sin-
cerele noastre multumiri pentru felicitarile transmise. Accen-
tuam ea succesele obtinute le consideram ca succese comune
ale popoarelor slave si romane, cari au suferit pang acum im-
www.dacoromanica.ro
173
Y. M. C. A.
Dela o vreme apar in regiunea liberata de stapanii ea bol-
sevica misionarii Asociatiei tinerilor crestini, sectia americana
(Y. M. C. A.). Ei stau cu entuziasm la dispozitia organizatiilor
de voluntari si armatei populare. Trenurile for ambulante ve-
nite dela Vladivostok sunt incarcate cu provizii si manufactura
din belsug. Sectia dela Celiabinsk infiinteaza in cazarma noa-
stra o cantina, pe care o aprovizioneaza cu tot soiul de colo-
niale, pe cari le vinde voluntarilor cu preturi foarte reduse. Sala
do lectura e aprovizionata de aceasta asociatie cu numeroase re-
viste cuprinzand ilustratii din razboi $i infdtisand in chipuri su-
gestive tragicul universalei incaerari. Deasemenea aranjeaza si
un cinematograf. Feciorii romani au astfel prilejul sa-si odih-
neasca trupul trudit de sfortarile si campaniile de zile si sapta-
mani in fata panzelor vii ale unui cinematograf variat.
Dela un timp insa supravegherea noastra asupra acestui
cinematograf ca si asupra brosurilor de propaganda ce dsitribue
Asociatia americana, trebuie sa devina mai severa, deoarece
membrii ei par a fi deopotriva prieteni cu bolsevicii, ca Si cu vo-
luntarii.
www.dacoromanica.ro
174
AdevAratii misionari
Dar cea mai buna propaganda ni-a fac totu$ ai nostri. Prin
ei Corpul voluntarilor romant capata consistenta $i telul lui se
afirma stralucind nu numai in lumea de aci, dar $i peste hota-
rele ei cu frumusetea unei aureole, pe care nimic nu o poate
egala.
Intr'o dimineata rece de toamna, cand razele de soare
sunt nevoite sä dea brumei, ce impanze$te atmosfera, o build
parte din belsugul aurului lor, trei tineri cu fetele supte de obo-
seal6 si ochii mistuiti de flacara frigurilor, se infatiseazil in fata
noastra. Trupul for infasurat in costume de panza pe jurnatate
zdrentuite, tremura de frig. Sunt ofiterii voluntari D. Baleanu,
Octavian Moga si S. Ghisa. Ei au plecat de cateva luni de zile
dela Iasi $i strabAtand tot calvarul Rusiei sovietice, unde s'au
dat drept muncitori romani cu destinatie spre America, au a-
juns in sfarsit aci la resedinta Corpului, spre care ii purta ne-
biruita for credinta.
Cata bucurie ne pricinueste sosirea acestor crainici ai ta-
rn, de care ne despart departari uriase 5i cu cats iubire ii pri-
inim, e de prisos sa o mai spunem.
www.dacoromanica.ro
CAPI FOLUL VIII
Octoinvrie 1918.
Invierea Ardealului.
Ardealul se misca si el. Nici-unul din neamurile impard-
tiei habsburgice n'a fost mai chinuit, mai batjocorit si mai cal-
cat in picioare ca poporul roman. Ca si Cehii, ca si Sarbii, Ita-
lienii, Slovacii, etc., nici el nu vrea sa mai creada in minciuna
imparateascd. Ceasul eel mare a sunat si pentru el.
Wilson, arbitrul libertatilor umane, nu si-a spus Inca cu-
N,nntul privitor la Romanii din monarhia habsburgicd. El a fa-
gaduit libertate Alsacienilor, Cecoslovacilor, Italienilor, Croa-
tilor si SloN enilor, dar nu si-a pronuntat Inca mesajul asteptat
de milioanele de Romani.
Cele cinci mil de voluntari, luptatori pe pamantul strain
dintre Volga si Petropavlovsk, se agita. Mintile for suet fra-
mantate de puterea ceasului hotarator. Tot sufletul le e sta-
Panit de imaginea Ardealului. Iar din inimile for se desprinde
puternic si chinuitor ecoul strigdtului de mantuire al maicelor
Inlacramate s'aI copiilor ramasi fard parinti....
Stapani pe Omantul, pe care se gasesc si liberi de a-si
spune cuvantul, voluntarii Siberiei isi dau seama de datoria, la
care ii chiama istoria.
In seara zilei de 16/29 Octomvrie 1918, goarnele ceior trei
garnizoane romanesti din Celiabirisk, Kurgan si Petropavlovsk
isi indreapta chemarea de metal catre fiii Ardealului.
Voluntarii in uniforme de campanie, cu armele la umeri
si dripelele de matase in fruntea lor, se concentreazd in curtile
cazarmilor din cele trei centre ruse, ca sa proclame suprema
vointa, plebiscitul spontan al Ardealului.
www.dacoromanica.ro
-" 1".. T.
DECLARATIE:
Noi voluntarii romani originari din monarhia Austro-
Ungara, organizati in Corpul Voluntarilor Romani Transilva-
neni $i Bucovineni, cu misiunea de a continua lupta pang la
sfar$it alaturi de armatele aliate impotriva Puterilor Centrale,
drept raspuns la IVianifestul Imparatului Carol, declaram si pro-
clamam toate provinciile romanesti: Transilvania, Banatul, Cri-
$ana, Maramure$ul $i Bucovina din Monarhia austro-ungara
desfacute de catre aceasta imparatie si realipite la regatul fiber
roman, cu care din acest moment ele alcatuesc un Stat unitar,
liber si independent, iar locuitorii acestor provincii se declara
cetateni ai Romaniei Mari.
Aceasta este dorinta $i vointa neclintita a Romani lor de
pretutindeni, sari acasa la ei neputand vorbi liber, Isi afirma
gandul for prin glasul voluntarilor din Rusia, Italia, Franta si
America.
Marii nostri aliati au recunoscut in momentul intrarii Ro-
maniei in razboi idealul politic al Romani lor. Pacea Romaniei
n'a fost deck o fatala $i dureroasa suspendare de arme. Actul
dela Bucure$ti incheiat cu Puterile Centrale e un produs al silei
i imprejura'rilor vitrege, rezultate din pacea dela Brest.
Aliatii au refuzat sa recunoasca acest act. Angajamentul
for $i-a pastrat deci intreaga taria. Declaratiunea, pe care o fac
voluntarii romani se reazima pe acest angajament ramas in-
treg in picioare. El e valabil nu numai pentru cetatenii regatului
roman, ci si pentru Romanii din Austro-Ungaria. El a fost con-
sfintit prin sangele a sute de mii de ostasi romani, printre cari
numerosi flacai transilvaneni $i bucovineni cazuti pe campul de
onoare pentru idealul for $i pentru cauza aliatilor.
Neclintita e convingerea noastra ca marile Puteri aliate,
cari au recunoscut independenta Cecoslovacilor si revendicarile
nationale ale Iugoslavilor, vor da aprobarea for si Declaratiei
noastre, pentru ca in sfarsit sa dispara din Europa vulcanul me-
reu in fierbere: Austro-Ungaria, furnizoare de material uman
www.dacoromanica.ro 12
178
www.dacoromanica.ro
Vestirea Unirei.
Omagiul voluntarilor care
Regele tuturor Romani lor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
Prizonierii notri.
Dinspre Volga 1 in aproape zilnic transporturi de prizo-
nieri austro-germani. Ei sunt ridicati din campurile aflatoare
in zona de operatiuni Si expediati in campurile din Siberia. In-
fatisarea acestor oameni e din cele mai triste. Ei stint sortiti sa
ispaseasca in acest tragic Pohod na Sibir" nu numai pacatele
celor care i-au trimis in macelul de pe fronturi, dar Si incon-
stienta acelora dintre fratii for cari in Rusia Rosie au ridicat
armele impotriva armatelor nationale.
In aceste jalnice convoiuri umane stint Si numerosi prizo-
nieri de nationalitate romana. Ei cer sa fie inrolati in corpul de-
voluntari. Numarul acestora a crescut insa peste asteptare Si
lipsa de provizii Si echipamente se face tot mai simtita, asa In-
cat conducerea corpului e nevoita sa fie cat mai sgarcita in ac-
ceptarea Si cat mai scrupuloasa in selectionarea lor.
Cum insa organizatia romaneasca crede ca are datoria
sa se ingrijeasca, cum am mai aratat, Si de acesti desmosteniti
ai soartei, ea se trudeste sa gaseasca, de acord cu autoritatile
ruse Si cu conducerea corpului cecoslovac, cea mai bung solutie
pentru deslegarea acestei dificile probleme.
In Siberia sunt numeroase campuri de prizonieri, peste
cincizeci. Cele mai bine randuite, daca un astfel de termen poate
fi intrebuintat in legatura cu lagarele din Rusia, sunt in Kurgan,
Tiumen, Tobolsk, Novo-Nicolaevsk, Omsk, Tomsk, Mariinsk,
Acinsk, Krasnoyarsk, Kansk, Irkutk, Semipalatinsk, Bisk, Bar-
naul, Barabinsk, Pavlodar, etc.; iar in Transbaicalia la: Beni-
zovka, Cita, Stretensk, Nikolsk-Usurisk Si altele.
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X.
Noemvrie 1918.
La o sfintire de steag.
Un banchet. De vorba cu amiralul Kolciak. Imnuri de slava.. Un glas
discordant. Un om nervos. Idea lul Croat nor. Masacrul marilor duct la Ala-
pai eusk. Ru*ii Mt& Margaritarul libertalii.
Un banchet. De vorba cu
amiralul Kolciak.
Dupa defilarea trupelor, invitatii se aduna la banchetul dat
in onoarea for de Duma oraseneasca.
Printre acesti invitati se gaseste un om, caruia i-se cid de
toata lumea o atentiune speciala. E amiralul Kolciak. Acest om,
o spun foarte multi, e predestiiiat sa joace un rol deoscbit in
desfasurarea evenimentelor din Siberia. Socotim deci ca e bine
sa stam de vorba cu el si sa descifram din sufletul lui aceea ce
ne intereseaza. El isi arata marea admiratie pentru armata si
poporul roman Si e fericit ca pe pamantul Siberiei se organi-
zeaza un corp de voluntari romani.
www.dacoromanica.ro
1.87
Imnuri de slava.
Seria toastelor o deschide D-rul Pateidl, vicepresedintele
Consiliului National Cecoslovac, care inchina pentru Republica
Cecoslovaca si presedintele ei, profesorul Masaryk. Deaseme-
nea exprima fata de aliati toata gratitudinea poporului Ceco-
slovac.
Colonelul Gord, reprezentantul armatei engleze, inchina
pentru Cecoslovaci.
Dupa aceasta se ridica statura mijlocie a amiralului Kol-
ciak. Toate privirile sunt indreptate asupra acestui om cu mus-
tata rasa, cu nasul acvilin, cu fata brazdata de lira ce insem-
neaza energie si cu ochi ce reflecteaza straluciri, pe can multi
le-au uitat. Cand se ridica, o parte din meseni aplauda via si
cu intentii, pe cari nu toata lumea le intelege. Majoritatea in-
vitatilor se multumeste priveasca si sal -1 asculte.
Glasul lui limpede, de bariton, rasund in vastul 5i linistitul
cuprins al salii ca un ecou pornit din alta lume. El pare talma-
citorul unor nazuinti ce 1111-$1 mai pot gasi locul in cadrul vre-
milor de azi. De aceea numai foarte putini '11 aproba.
Amiralul inchina pentru Republica Cecoslovaca, careia ii
fagadueste protectia Rusiei renascute si adreseaza un adevarat
imn de slava.' aliatflor si mai ales Englezilor, cu al caror concurs
www.dacoromanica.ro
188
Cuvinte sincere.
Seful sectiei militare a Consiliului National Cecoslovac,
capitanul Medek, inching in cuvinte inaripate (vorbitorul e Si
tin fin poet!) pentru Corpul voluntarilor romani $i pentru rea-
lizarea idealului national al Ardelenilor".
Presedintele Comitetului National Roman multumeste ta-
narului reprezentant al aliatilor cecoslovaci pentru salutul a-
dresat Romanilor Si inching pentru Republica Cecoslovaca, pen-
tru alianta ce va trebui sa urmeze in mod firesc intre cele cloud
tali Romania intregita in hotarele ei nationale Si Cecoslova-
cia. Exprima apoi toata gratitudinea poporului roman marilor
aliati pentru concursul dat la realizarea idealului national al
Romani lor.
,,...Acum cand se apropie judecata din urma, incheie gla-
sul care talmaceste vointa romaneasca, democratiile occiden-
tale ca Si democratic rusa sunt datoare sa recunoasca dreptul
poporului roman la integralitatea idealului sau national, justifi-
www.dacoromanica.ro
189
Un om nervos,
Kolciak e nervos.
Chemat de cei cart continua a visa gloria de altadata a
imperiului rus din insula Ceylon, unde plecase dupe ce credea
ca nu mai are rost guvernul a toata Rusia" din Peking, al ca-
rui membru fusese, el a venit in Siberia. Dar nu pentru a fi tin
instrument util in mainile unui guvern democratic care urma-
reste inlaturarea regimurilor absolutiste, ci pe cat se pare pen-
www.dacoromanica.ro
190
Idealul Croatilor.
Desi slavi $i desi candva vor ii alcatuit un singur trap,
Croatii s'au despartit in decursul vremii de fratii lor din rega-
tul sarb si gratie imprejurarilor deosebite, in care s'au desvol-
tat, el difera astazi ca mentalitate, ca structure sufleteasca, ca
nazuinti de viitor Si ca preocupari politice de supusii lui Petre
Karagheorgiievici.
Dupa banchet, seful voluntarilor croato-sloveni se indreaP-
ta sere noi si pe tin ton aspru si enervat ne intreaba :
Spuneti drept, Transilvanenii vor sincer unirea cu rega-
tul Roman ?"
Acesta e idealul lor!" i-se raspunde din partea roma-
neasca.
Ha! Ma mir !"
SA nu to miri deloc! Daca not ne-am constituit in corp
de voluntari, am facut-o pentru a nu lasa pacea dela Bucuresti
in picioare $i pentru a arata lumii intregi ca Transilvanenii vor
deopotriva ca si fratii lor din Regat, unirea tuturor Romanilor
intr'un singur stat !"
Croatii au alte nazuinti. Cand am vorbit la banchet, eu
am talmacit in mod sincer credinta lor. Am tinut sa le atrag
aliatilor atentia ca noi nu vrem o contopire a poporului croat
cu poporul sarb si mai putin o infeudare a noastra in regatul
sarb: Noi nu putem accepta, numai de dragul comunitatii de
rasa, ca din independenti ce am fost sa devenim sclavii Sar-
bilor, mult inferiori in culture noua !..."
Glasul lui B. e tot mai nervos. Dupa un scurt popas el
continua :
Idea lul nostru politic este Republica federativg sudslava,
in care am dori sa-i vedem $i pe Bulgari.... Niciodata Croatii
catolici nu vor accepta stapanirea, jugul sarbilor ortodocsi si
inculti. Preferim acestora cu mult mai mult pe Bulgari... Ori
sa ramanem cum suntem, o Croatie autonoma in cadrele Aus-
tro-Ungariei... Si daca totusi aliatii vor hotari altfel, Europa
va avea prilejul sa fie martora unor lv-' _ din cele mai inver-
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
.1 ".
71 _-
eit) IR K Y LV
L
(F
Ni'ip-1+:911111110I ,
id a. -Mr FYI
c $47 r.
. r
.
.477
c
^ cohNv
I
sr.e. Ye a
°
.0.011111/.4 =
±
010
www.dacoromanica.ro
Masacrul marilor duci la Alapaievsk.
Drumul spre palatul, in care isi are sediul Consiliul Na-
tional Cecoslovac duce prin fata sinistrului lacas, in care tarul
Nicolae al II-lea, sotia si cei cinci copii ai lui au fost asasinati
de oamenii sovietului regional.
Nu de mult aflasem ca in afard de familia tarului, un nu-
mar de marl duci internati in oraselul Alapaievsk din districtul
Verhoturia, gubernia Perm, au fost asasinati la ordinul aceluias
soviet. Svonul era prea vag, datele precise lipseau.
Politia si justitia se gasesc insa astazi, dupa cercetari cari
dureaza de cateva saptamani, in posesia urmatoarelcr date pre-
cise.
In jumatatea a doua a lunei Mai 1918 marii duci Sergiu
Mihailovici, Vladimir Pavlovici Paley, Igor, Constantin si Ivan
Constantinovici, marea ducesa Elisabeta Feodorovna. sora tari-
nei si printesa Elena Petrovna, fiica regelui Petru al Serbiei si
sotia printului Ivan Constantinovici, au fost internati intr'o scoala
dela marginea orasehtlui Alapaievsk.
Spre sfarsitul lunei Septemvrie, acest oral a cazut in mai-
nile armatei nationale siberiene.
Scoala, in care fusesera internati marii duci era acum
pustie. In noaptea de 17/18 Julie, la 24 de ceasuri dupa asasina-
rea tarului si a familiei sale, o banda de cekisti a ridicat pe pri-
zonieri si sub pretextul ca se apropie armata populard nationale,
ei au fost duci inspre uzina dela Verhne-Siniacici. In drum insa
ei au fost aruncati in putul unei mine parasite, nu departe de
Alapaievsk. Trupurile for fiind gasite si scoase din acest put,
un examen medical a stabilit ca nefericitii print' au fost aruncati
vii in grota parasite si ca ei s'au sfarsit aci asfixiati. Numai ma-
rele duce Sergiu Mihailovici fusese omorat de un glonte de re-
13
www.dacoromanica.ro
194
volver tras asupra lui de unul din banditi $i cadavrul lui aruncat
in put.
Dintre cei internati n'a scapat cu viata decat sotia lui Ivan
Constantinovici, Elena Petrovna, care parasise Alapaievskul in
lunie Si plecase la Ecaterinburg pentru a obtine dela sovietul
regional o autorizatie, en care sa poata pleca la Petrograd ca
sa-si vaza copiii ramasi acolo.
Pe pieptul marei ducese Elisabeta Feodorovna, adversara
ireconciliabila a lui Rasputin, s'a gasit o mica icoana daruita ei
de tar.
Icoana infatisa chipul lui Isus.
Catva timp exilatii imperiali au fost paziti de o garda de
muncitori rusi si mai tarziu de prizonieri austro-ungari, cari,
dupd spusele martorilor, ii tratau cu o necrutatoare brutalitate.
In zilele din urma a aparut in scoala in care erau internati banda
de cekisti, care aveau insarcinarea de a-i asasina.
Din documentele gasite si mai ales din telegramele des-
coperite la pasta locals si la cea din Ecaterinburg, s'a stabilit
in mod neIndoios ca asasinarea s'a facut din ordinul sovietului
regional de Urali si dupa planul facut de acesta, executat de ea-
tre delegatul lui, comisarul Saharov. Aceiasi comparsi fiorosi
Chaia Golosciakin, Iacob Jurovski, Jelinski, Bieloborodov,
ccnduca tori $i inembrii ai sovietului de Urali si ai Cekei, an
indrumat si macelul dela Alapaievsk. Iar ei au procedat a5a,
dupa cum probeaza o serie intreaga de dovezi, la ordinul Co-
mitetului Central executiv (Tk.) si mai ales al presedintelui a-
cestuia Iacob Sverdlov.
0 comparatie Intre felul cum a decurs suprimarea tarului,
a sotiei si copiilor lui si acela, in care s'a desfa$urat drama de
la Alapaievsk, este concludenta. Aceias simulare a unui atac ce
se pretindea ca pregateste rapirea prizonierilor din casa lui :pa-
tiev ca si a acelora din scoala dela Alapaievsk. Aceias pretinsa
indepartare a for pentru a se inconjura atacul contrarevolutio-
uar"; aceias metoda de executare, aceleasi telegrame si publi-
catii ale sovietelor pentru a induce lumea in eroare... Totul pro-
beaza ca in suprimarea familiei imperiale s'a procedat dupa un
plan unitar, dinainte chibzuit $i indrumat de o vointa centrala.
Care a fost rolul Nemtilor in aceasta masacrare fara sea-
man in istorie? Unii pretiud ca ei ar fi Intreprins oarecari pasi
pentru salvarea nefericitilor prizonieri imperiali. Din documen-
www.dacoromanica.ro
195
-tele gasite, din cercetarile facute pand acum si din logka fap-
-telor nu rezulta insa ca aceasta interventie s'ar fi produs. Mai
-degraba se poate crede ca Nemtii vazand evenimentele din Si-
beria si informati de planul aliatilor de a reface in Rusia frontul
impotriva Austro- Germanilor si de rolul pe care l'ar putea juca
tarul intr'o astfel de combinatie, nu s'au opus la executarea ho-
tarini de suprimare a acestuia.
Se pare insa totus, si rezulta aceasta din oarecari docu-
mente descoperite de judecatorul Sergiev dela tribunalul din
Ecaterinburg, care instrueste aceasta afacere, ca Nemtii daca
n'au intervenit pentru salvarea tarului, au depus totus uncle
insistence pentru liberarea duceselor de singe german. Boise-
vicii insa n'au crutat nici o odrasla imperials incaputa pe mai-
nele lor. Iar sefii dela Moscova, can declarau fatis ca tarul a
fost suprimat in numele si prin vointa poporului rus", au con-
tinuat sa se scuture de once alte raspunderi, mistificand cu in-
drazneala realitatea.
In legatura cu macelul dela Alapaievsk se discuta si soarta
lui Mihail Alexandrovici Romanov, marele duce, care era sä
fie proclamat tar dupa abdicarea lui Nicolae al 1I-lea.
El fusese deportat dela Gacina Inca in Februarie 1918 la
Perm. Cand internatilor dela Alapaievsk li s'a aplicat un regim
mai sever, acesta era motivat cu pretextul ca.' Mihail Alexan-
drovici ar fi disparut din Perm. Ce insemna aceasta dispari-
tie" a inteles degraba toata lumea. Ziarele au dat in vileag a-
sasinarea marelui duce.
Rurii uita.
Ajunsi in fata lacasului sinistru, inchis in acelas zaplaz
za'branic de cloth' ca $i acum doua luni, picioarele se misca"
mai greu, respiratia incetineaza, pare ca ne iniibusim...
www.dacoromanica.ro
196
Marg5ritarul libertatii.
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL Xl.
Noembrie 1918.
Ingrijorare.
Regruparea uolunlarilor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.
Noemvrie 1918.
Arm istitiul.
Telegrafia fara fir impartaseste omenirii de pe intreg glo-
but pamantesc vestea emotionanta, pe care nici o stire n'o poate
egala in importanta si maretie. Germania si aliatele ei au Ca-
pitulat si au cerut armistitiu, pe care aliatii l'au acordat in ziva
de 11 Noemvrie.
Cei patru ani de macel fail pereche in istoria popoarelor
au heat sfarsit.
Deschanel, presedintele camerel franceze, slavind biruinta
armatelor aliate, spune in legatura cu armistitiul, ca ()data cu
Franta si-au desavarsit idealul national si Sarbii si Italienii si
Cehii si Romanii...".
In fata evenimentului chemat sa insemne mai mult decat
o epoca si o viata noua, orice muritor apartinand acestor po-
poare se poate socoti mare numai prin faptul ea a ajuns sä fie
martorul acestor marete zile.
Calauzit de o fireasca datorie, Comitetul national roman,
talmacitorul insufletirii unanime care a cuprins pe voluntari, a-
dreseaza reprezentantilor din Rusia ai aliatilor urmatoarele
telegrame de felicitare :
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII.
Petropavlovskul.
A$ezat in gubernia Akmolinsk din Asia de Mijloc, pe tar-
mii raului Isim, ce-$i revarsa apele peste vastele $i manoasele
stepe din Tinutul Circhizilor" Kirgiski Kral, Petropa-
vlovskul pare un uria$ bazar oriental, ale carui contururi azi
abia se vad de sub nametii cari l'au inundat.
Populatiunea lui, numarand aproape o suta de mii de su-
ilete, e alcatuita in majoritate din circhizi, tatari, rusi, sarti Si
altii. Indeletnicirea principals a acestora e comertul si indus-
tria. Un mare avant a luat in special industria de piele. Boxul
$i $evroul sunt produsele foarte fine si rentabile ale numeroa-
selor fabrici de piele de aci.
Populatia dela Para se ocupa in deosebi cu agricultura.
Pamantul din aceasta regiune face parte din bogatul cernozioin
rusesc si produce mai ales grau, crz, hemei $i porumb.
Mari intinderi din acest pamant care-si sfarseste hotarul
in departatele za'ri ale muntilor Tian-San, sunt intrebuintate ca
pasuni. Circhizii cultiva unele din cele mai alese rase de vite
cornute, cai, camile, oi, etc.
Hrana principals a populatiunei de ad e carnea de oaie
$i de cal, comasul, branza $i pasatul cu lapte. Iar religia ei este
cea musulmana. BAstinasii tin si azi la vechiul obicei de a merge
din timp in timp la Samarkand, orasul for slant, pentru a im-
prumuta de acolo tarie pe seama unei credinte, la care continua
ss tins cu fanatism.
Rascrucea, pe care a lost asezat Petropavlovskul, e din
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV.
www.dacoromanica.ro
20B
www.dacoromanica.ro
R aspunsurile aliatilor.
Reprezentantii din Siberia ai aliatilor felicitati de Coi put
voluntarilor cu ocazia armistitiului, raspund conducerii acestuia
fara intarziere $i in termeni pe care socotim de bine sa-i reti-
nem. lata aceste raspunsuri :
Consulul general al Frantei din Omsk, presedintelui
Comitetului national roman din Rusia :
Va multumesc de urarile ce binevoiti a-mi adi esa in nu-
mele Corpului voluntarilor romani Transilvaneni Si Bucovineni,
precum si in numele Comitetului national roman in Rusia. Franta
este fericita ca a triumfat, deoarece victoria ei este a tuturor
popoarelor mari $i mid. Omagiile Dv. le oi transmite guver-
nului francee . Nettement.
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV.
Noemvrie 1918.
www.dacoromanica.ro
213
ORDONANTA
a Consiliului de ministri :
DECRET
Avand in vedere grava situatie a tarii si imperioasa ne-
cesitate de a concentra intreaga putere suprema in mainile
unei singure persoane, Consiliul de ministri hotaraste sa incre-
dinteze exercitarea puterii supreme de stat, in mod provizoriu,
amiralului Alexandru Vasilievici Kolciak, acordandu-i titlul de
malt Regent (Verhovnai Pravitel !)
(ss) Vologodski, presedintele consiliului de ministri si
ceilalti).
°data cu publicarea acestui Decret apare Si urmatorul
www.dacoromanica.ro
219
STATUT
Asupra organizarii Puterii de stat povizoii din Rusia,
alciituit de Consiliul de mini$tri.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI.
Decemvrie 1918.
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
GAPITOLUL XVII.
Decemvrie 1918.
Ecouri duioase.
Hotarele crediniei noastre
In sfarsit presa vorbeste si de Romani din Ardeal. Un
Consiliu national revolutionar a luat fiintal... Acesta s'a procla-
mat organul conducator al ardelenilor urmarind desfacei ea
Transilvaniei de Ungaria si alipirea ei la Romania._
Ziarul Zaria" din Omsk sub titlul Socialistii romani din
Ungaria doresc unirea cu Romania", publica urmatoarea tire :
Gazeta Nepszava, organul central al socialistilor unguri
inegistreaza urmatorul comunicat: Social-democratii romani
din Ungaria declara ca ei doresc sa activeze in stransa legatura
cu Consiliul national roman din Ungaria si Transilvania in ve-
derea independentei definitive a poporului roman si pentru uni-
rea tuturor romanilor intr'un singur stat".
Comunicatul acesta face impresie. Hotarirea social-demo-
cratilor romani e viu comentata. Si cum opinia publica de ac!
ca ip alte atatea taxi e stapanita in majoritatea ei de ideologia
socialista, nazuintele spre o viata libera ale romanilor ardeleni
si vointa acestora de a alcatui impieuna cu Romania un stat na-
tional castiga mutt in simpatia opiniei publice mondiale prin ho-
tardrea socialistilor romani.
Telegrama prin care comunicam emigrantilor romani la
Berna" Declaratia noastra de libertate si unire dela 16/29 Oc-
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
APrroLut. XVIII.
Aliatii nu se amestec in
afacerile interne ale Rusiei.
Frontal de pe Volga.
www.dacoromanica.ro
CAPiTOLUL XIX.
Decent vi ze 1918.
Pe drumul Siberiei.
Tara lui Raspunn. Prin Azia de mipoc. Pe tormii Irli. ului. R edinta
Jul Kolciak. Trenul reintra in Siberia, Populalia qi produsele Siberiei Gad-
&Wale. Transibeiianul.
www.dacoromanica.ro
Prin Azia. de Mijloc.
Par asind Petropavlovskul, trenul iese din $esul Sibcriei de
Vest $i inainteaza pe o facie de taro ce apartine Aziei de Mijky:-.
Si care se sfarseste abia dincolo de Omsk.
Tinutul Aziei de Mijloc, atat cat ii apartine Rusiei, are o
intindere de circa patru milioane km. p. El cuprinde in hdta-
rele sale :
1) Vasta taro a Circhizilor, Kirgizki krai cu regiunile
Uralului, Turgaisk, Akmolinsk $i Semipalatinsk ; 2) Turkestanul
cu provinciile din jurul lacului Caspic, Sar-Dariiiisk. Samarkand,
fergansk $i Semirecensk; $1 3) faille vasale J(iva si Buchara.
Thiutul se sfarseste in crestele Tian-Sanilor.
Partea Nord-Vestica a Aziei de Mijloc e mai malt 5esoasa.
Numai platoul Ustiurt dintre lacurile Kaspic $i Aral $i rodnicul
finut al Circhizilor semanat cu dealuri si coline intrerup uni-
formitatea plana si plina de lacuri sarate a acestei regiuni.
Esind din stepa 1$imului Isimskaia step bogata in
pamant roditor si in paduri de ses, calatorul se adanceste in
infinitul mut, pustiu 51 asternut cu enorme valuri de nisip al
Turkestanului (Turanului). Viata se pare ca trece p'aci numai
primavara. 0 vegetatie hogatil apare pentru un scurt time pe
uncle fasii ale acestui pustiu slujind ca locuri de pasune pentru
cirezile de vite $i turmele de of ale Circhizilor si ca ada'post
pentru fiarele salbatice (tigri, sacali, lupi, etc.).
In vremurile de totala uscaciune apar insa pe marginile
raurilor cari strabat incete $i line acest infinit parnant ca 'tor
atatea popasuri de salvare ale drumetilor desnadajduiti numa-
roasele ooze, cari udate artificial prin canale sapate de indigeni,
devin singurele resurse de trai ale acestora.
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
Pe tarmii irtiwlui.
Reeclinta lui Kolciak.
La Petropavlovsk se urea in trenul nostru $i fostul coman-
dant al orasului, It. C. Vaida. Plecand trupele noastre de aci
rolul lui a incetat. Cetatenii Petropavlovskului nu vor uita ins&
ca cetatea for a fast administrate in anul Domnului 1918 de un
ofiter roman $i in arhivele ei generatiile viitoare vor citi ca ea
a lost stapanith' in acest an, ca $1 cetatile Celiabinskului $i Kur-
ganului, cu vastele for tinuturi inconjuratoare de voluntarii ro-
man!.
Alvia Irtisului e acum tin larg $i infinit drum de ghiat6.
Ape le lui pornesc din Altaii mongolici. Taie o intinsa parte din
stepele Aziei do Mijloc, strabat mai bine de jumatate din sesul
Sberiei de Vest si se varsg in Ob.
Pe turmii Irtisului a dat brigandul cazac Ermak Timofe-
levici primele Itipte cu indigenii Siberiei (in majoritate Mari!)
$1 in urma biruintelor de ad a ocupat Sibirul, resedinta ha-
-nului Kucium.
Dela acest oras sau dela apa Sibirka, pe ale carei maluri
a fost asezat, isi trage numele Siberia.
Dupe cucerirea Siberiei, care pe atunci era cunoscuta nu-
mai pang la His $i apol pans la Ob, indraznetul Ermak incer-
cand, spun legenda, sa. treaca Irtisul, asa cum era incins cu
platosa pe care 1-o da'ruise tarul sau Ivan cel Groaznic, a fost
tarat in adancut apelor de greutatea plato$ei $1 inmormantat in
alvia peste care avea sä se *lice candva o lume noun.
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
Popula(ia i produsele Siberiei Occidentale.
Transiberianul.
Surprinzatoarea afirmare a Japoniei incepand cu anul re-
volutiei 1868 si ravna ei de a se aseza printre marile puteri mon-
diale prin extinderea granitelor sale insulare in spre imperiul
Cerului; formidabila putere a Angliei, care dupa razboiul opiu-
lui cu China tindea sa se largeasca peste Indii debordand in
largul Mongoliei 51 in campurile Chine': nazuintele Americei de
a deschide largi portile imperiului chinez indemnara." pe condu-
16
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX.
Siberia Central&
Obul. Refugia Prin umbra Altai lor. Vales &Melilla'.
seu novelele lui Cehov, scriitorul, care $i-a pastrat intact bo-
gatul suflet de taran; Mama" (Maty) lui Gorki, originar $i el
din familie de tarani; revista Ruskoie Bogatsvo a lui Korolenko,
cuprinzand sugestivele note de calatorie din Delta Dunarii, cu
cea mai frumoasa descriere a doinei $i a ciobanilor nostri; im-
presionantele Istorisiri ale unui turist siberian" de acelas au-
tor $i chinuitoarele Amintiri din Casa mortilor" de Dostoievski.
CM deosebire intre scrisul original rusesc $i traducerea
lui! Puternic, sugestiv originalul, $tearsa si Vara viatd tradu-
cerea.
Pe valea Eniseiului padurile se mai raresc, ochiul ca lato-
rului revede iaras azurul cerului si o simpatica dara de lumina
patrunde printre secularii copaci ai Taigei, adapostitori odini-
oara ai Tatari lor razboinici.
Raul Enisei strabate intreaga gubernia cu acelas nume.
El are aproape aceias lungime ca si Obul. Izvord$te din Saianii
Estici si dupd ce 1$i urmeaza catva time cursul formand si 0
multime de cataracte, ajuns in ses Isi scurge calm hogatele
mase de apa inaintand aproape paralel $i pe aceeas linie dreapta
cu Obul spre Oceanul Inghetat, in care se varsa.
Vara e $i el strabatut de vapoare can insa nu pot trece
grin golful dela Nord spre mare, iar iarna se transforms, ca si
tovarasul saw in acelas admirabil drum de smile.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXI
Siberia Orientals.
. Populalia §i bogoliile Siberlei Orien tale. Pohod na Sibir.
Pohod na Sibir.
Din luminisul vaii Eniseiului trenul reintrd in umbrele pa-
durilor din Siberia Orientals.
PustiuL $i intunericul, asprimea climatului $i intreagd stral-
nicia acestei lumi nu ne sunt strain. Le-am vazut $i le-am sim-
tit in paginele sobre si strangdtoare de inimi ale scriitorilor rusi
de pe cand eram copii. Trecand p'aci revedem in toata cruzimea
for conturarile turburatoare din Pohod na Sibir" $i retriiim chi-
nuitoarea tragedie din Casa Mortilor".
Pe acest drum, prin aceste tinuturi mute erau purtati Si
impinsi odinioard de cnutul cazacese deportatii spre indepar-
tatele cazemate din cetdtile cliidite pe maluri de ape inghetate
sau sprc iurtele Iakutilor din vecinic inghetatul platou al Si-
briei de Nord.
Incepand cu Decembristii, continuand cu rdsculatii dela
1831 s'apoi cu membrii societatii Petrasevski (1848), printre
cari se ratacise $i plapandul Dostoievski, cu revoltatil anului
1860, cu infrantii revolutiei poloneze dela 1863, cu reprezentan-
tii Zemstvelor $i ai Dumelor, cu anatemizatii ortodoxiei, cu vic-
timele rascoalelor din 1905 etc., an de an sute $i mii de scrii-
tori, gazetari, profesori, avocati, medici, ingineri, filozofi, sa-
vanti, studenti, apartinand faimoasei intetighente ruse $i cari
nu marturiseau numai doctrinele nihiliste sau social-revolutio-
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXII.
Decemvrie 1918.
La Irkutk.
Primal examen. Iln rdspuns al generalulut Stefanik. Capita la Siber lei
de Rlisarit. Servicille si trupa C. V. R. A bea si a bate. Pasori coldtoare
Puterea soaptei. Voienndi Gorodok. tin sad al mortis.
www.dacoromanica.ro
Capitals Siberiei de Est.
Intemeiat la 1652 pe fortul cazacesc din locul in care se
gaseste astazi gara, Irkutkul era destinat ca aci la revarsarea
vaii Irkut in raul Angara, sa le serveasca cuceritorilor rusi de
pe atunci drept cel mai potrivit punct strategic in acest pustiu
salbatic aflator la mii de vcrste de capitala imperiului $i mai
apoi ca centru de comert si legatura culturald intre Azia cuce-
rita Si Rusia europeana.
Cladit din case de lemn, Irkutkul a cazut de multe on
prada incendiilor cari se incingeau in codrii din imprejurime.
In 1879 el a fost prefacut in intregime in cenuse. Recladirea
dupd acest dezastru s'a facut in conformitate cu un regulament
special alcatuit de autoritatea comunala. Astazi Irkutkul este un
oras cu desavarsire modern $1 cu infatisare de urbe occiden-
tals. Strazile sunt largi, drepte $i canalizate. 0 intensa lumina
electrica le lumineaza". Magazine le sunt cladite in stil euro-
pean. In galantarele for largi, luxoase sunt oranduite cu gust
blanurile fine siberiene alaturi de acelea aduse din Kamciatka,
matasurile chineze si japoneze, hijuterii de aur, plating $i argint
impodobite cu splendidele pietre scumpe desgropate din bcgatii
munti al Aziei.
Centru puternic religios, Irkutkul si-a purtat in cursul
vremii grin numerosii sai misionari pang sus in adancimile in-
tunecoase ale nordului $i in departarile sudului arid credinta
ortodoxa. Vechea institutie episcopala d'aci a dat bisericii pra-
voslavnice pe sfantul Inochentie. Dar astazi alaturi de cele 18
biserici ortodoxe se 'Malta in Irkutk $i cloud.' temple straine,
unul romano-catolic $1 unul protestant.
Numeroase sunt $1 institutiile de cultural' can impodobesc
lrkutkul. Teatrul comunal, opera, ateneul popular, muzeul cu-
www.dacoromanica.ro
254
Serviciile trupa C. V. R.
A bea 0 a bate,
Pasari calatoare.
Ofiterii aflatori aei sau sunt slujbasi prin diferite birouri
mihtare sau ofiteri de front veniti in concediu, obtinut pe mo-
tive neserioase, sau in fine simpli uniformati fara vreo indelet-
nicire avuabild. Restaurantele rasuna de galagia lor. Petrec ca
in vremuri bune $i beau pang ploud" (pei poka piotsa!), izbesc,
dupa obiceiul stramosesc, paharele de podele si limbile for in-
calcite inoada uneori accentele lui Boje Taria Hrani! (Doamne
pazeste pe tar), sau turburati de taria vinului s'a vodcei striga
furiosi: Bei jidov, spasai Rosiu!" (Da-i ovreiului la cap ca sä
scapi Rusia!).
Fireste Ca vinul si vodca sunt mai scumpe ca alta data.
Si oricati bani noui ar fi emis Kolciak, pungile seaca dela o
vreme. In cazuri de acestea cheflii fugiti dela front au la inde-
mana un expedient. Trec in Transbaicalia, la Semenov, stapa-
nul ei si vrajmasul lui Kolciak. El plateste solda cu iene.
Semenov e numit de lumea de aci Brigandul din Tu-
cino", dupa numele celui de al doilea Dimitrie, pretinsul fiu al
lui Ivan cel Groaznic care se intitula tar", avandu-si curtea si
oastea in satul Tucino de langa Moskova Si care refuza sa re-
cunoasca pe tarul Vasile Ciuiski, instalat in Kremlin.
Fireste ca si oameni de ai lui Semenov satui de stapanul
for si de aventurile din Extremul Orient tree in tabara lui Kol-
ciak.
Celor ce schimba astfel stapanul lumea le zice, dupa ve-
chea porecla din epoca, mai putin poate turbure decat cea de
azi: Pereleti (Oiseaux pasageres = pasari calatoare) !
www.dacoromanica.ro
256
Puter ea *oaptei.
Voiennai Gorodok.
La o distanta de trei verste de Irkutk se gaseste micul
orasel militar" asezat pe malul stang al Angarei in apropierea
apei Irkut. El e o alcatuire din cateva cazarmi de zid $1 un mare
numar de baraci spatioase construite in timpul razboiului ruso-
japonez (1904), in care erau cantonate trupele de rezerva tri-
mise din Rusia europeana.
Aci in aceste cladiri de lemn sunt instalate cele doua re-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIII.
Decenwrie 1918.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIV.
Se intoro prizonierii.
Credinle statornice. Pentre Banat. Masacrarea cetor flood". Impre-
shle cornandantalai.
Credit* statornice,
Intfun vagon asezat nu departe de al nostru avem feri-
cirea sa regasim pe vechiul prietin Ianciveski, fostul director
al agentiei Vestnik" in Cara noastra. Refugiat 5i el aci cu fa-
milia sa dela Samara continua sa-si tipareasca la mica tipo-
grafie ce o are in vagon modestul, dar vigurosul sail ziar Res-
publikanet".
La intreharea noastra cum ii merge, el ne raspunde zam-
bind :
Daca l'as boteza Monarhistul", poate ca ar merge mai
bine. Ar fi pe placul domnilor dela Omsk !"
Ianciveski a ramas acelas democrat convins, partizan al
Rusiei federative, vrajmas al dictaturei fie ea de dreapta sail
de stanga si porneasca de sus sau de jos.. Ucrainian de origins
el e un insufletit partizan al principiului de autodeterminare,
eel mai de seams produs al razboiului, singurul care poate jus-
tifica valurile de sange care s'au varsat si ca sincer admirator
al poporului roman si cinstitor al dreptatii lui, nu-i contesta a-
cestuia dreptul asupra Basarabiei.
Devotat iubitor de pace, ca de altcum mai toti Rusii, el
crede ca numai atunci va avea lumea pace, cand Rusia va intra
5i ea in fagasul linistei, cand peste tarii rosii de azi: Lenin,
Trotki. etc. si tari albi ca: Kolciak, Denikin, Semenov, Iudenici,
etc. vor fi ridicati la carma tarii reprezentantii adevarati ai po-
porului rus si in deosebi ai taranimii ruse, cinstitori sinceri ai
liberta'tilor publice si indrumatori leali ai destinelor rusesti.
Odata cu aceste discutii de ordin general si cari privesc
chestiuni desigur de mare importanta, am placerea sä mai aflu
dela Ianciveski ca voluntarii romani an lasat pretutindeni cele
www.dacoromanica.ro
268
Pentru- Banat.
Impresiile comandantului..
Dupa irei zile comandantul trupelor nationale se intoarce
din inspectia ce a facut-o pe front. Impresiile dansului despre
armatele ruse nu sunt de loc bune. Desi armata de nord-vest
pusa recent subt comanda tanarului general ceh Gaida, un ofi-
ter inzestrat cu distinse aptitudini militare, a repurtat un rasu-
nator succes ocupand Permul, totusi parerea celor ce au, Va.-
zut-o de apioape este cat se poate de pesimista. Aceasta armata
ca $i aceea care opereaza la Vest $i care a pierdut de curand
Ufa, este in plind desorganizare si anarhie. Unitati intregi se
predau bolsevicilor $i goluri uriase se produc in diverse puncte
ale frontului cari pot primejdui la un moment dat intreaga ar-
mata lui Kolciak.
Pus in cunostinta cu realitatea situatiei de' pe front, ge-
neralul Janin pleaca la Omsk pentru a discuta cu regentul ma-
surile ce urmeaza a se lua in lumina constatarilor $1 observa-
tiilor facute la fata locului.
Tar not dupa ce primim Inca odata asigurarea din partea
misiunei ea" s'au Si dat dispozitii pentru executarea unor puncte
mai urgente din memoriul nostru, socotindu-ne misiunea inche-
iata, parasim Cu primul tren Celiabinskul.
In vagonul nostru is loc si prietenul V. P., delegatul C.
N. R. pe Tanga Consiliul National Cecoslovac. Dansul e reche-
mat la Irkutk, intrucat misiunea sa pe Tanga aliatii nostri ceco-
slovaci e terminata.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXV.
www.dacoromanica.ro
1
Amiralul Kolciak.
ir A
"IA
www.dacoromanica.ro
273
aliafilor.
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
277
In ajunul Craciunului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVI.
lanuarie 1919.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVII.
lanuarie 1919.
Boboteaza.
Calu*erul.
www.dacoromanica.ro
288
Invazia partizanilor.
Perspectiva foametei.
Mizeria generals se accentueaza dela o zi la alta si foa-
metea i i deseneaza sumbrele perspective. Prea putini produc
si toata lumen consuma. Anul trecut parnantul iii cea mai mare
parte a mamas necultivat $i el va ramanea probabil la fel si anul
viitor. Scumpetea a devenit excesiva. Preturile maximale nu le
respects nimeni. Speculantii i$i bat joc de toate decretele si or-
donantele autoritatilor. In Rusia ca in once tars cu regim ab-
solutist totul se poate cumpara. Haosul monetar a intrecut toate
marginile. In Oath' de banul tarist, care se vede tot mai rar $i
www.dacoromanica.ro
In tundra.
.4.
www.dacoromanica.ro
289
care singur are Inca o valoare, mai circula hartia lui Kerenski,
moneta sovietica, hartia diversilor generali (Dutov, Horvath,
Semenov) si acum de curand $i banul lui Kolciak.
Cei cari reusesc sa ajungd la bani streini cumpard $i im-
porta marfuri din China.. Sunt insa $i acestea foarte scumpe de
oarece importatorii trebuie sa plateasca un bir considerabil lui
Semenov, stapanul Transbaikaliei si bacsisuri iinportante bri-
ganzilor lui pentru transport. Din cand in cand suntem si not
nevoiti, din cauza lipsei care incepe sa se faca tot mai simtita,
sä trimitem vagoanele noastre in China (Mandjuria) pentru a
cumpara de acolo cele necesare $i mai ales Mina. Fireste pe
not ne costa mai putin marfurile importate, dcoarece armatele
nationals sunt scutite de birul catre Semenov $i ostasii lui.
Garnizoana Irkutkului.
Irkutkul subminat zilnic de agitatiile elementelor nemul-
tamite cu regimul lui Kolciak, devine dela un timp un centru
de amenintare pentru siguranta intregei regiuni. El e puternic
aparat de forta temuta a celor peste sase mii de baionete ro-
manesti cari it tin asediat, dar pentru supravegherea lui mai de
aproape $i pentru garantarea deplina a sigurantei din aceasta
vasta regiune, socotim necesar ca voluntarii sä is in mainile for
garnizoana Irkutkului. Recrutii armatei populare aflatori aci $i
ofiterii ru$i cari se tin numai de petreceri nu inspira nici o in-
credere $i nici o garantie. Insusi comandantul actual al garni-
zoanei generalul Usov $i primarul orasului stint de parerea noa-
www.dacoromanica.ro 19
290
Un caz ciudat.
In gara Irkutkului garda noastra intalneste o romanca
venita aci in tovarasia unui prizonier rus tocmai din Maramu-
res. Cazul produce o fireasca agitatie intre voluntari. Pana s-
cum ei credeau ca numai rusoaicele au naravul sa -Si uite bar-
batil Si sa-i substitue cu aystriti !" Si iata ca acelas lucru se
intampla Si cu boresele din Ardeal, cari nu pregeta sa urmeze
pe substituti" pang in Siberia.... De aci incolo voluntarii ur-
maresc cu 0 indoita atentiune pe femeile cu port strain. Multi
se tem sa nu dea peste vreo cunoscuta !...
www.dacoromanica.ro
Repatrieri.
Sunt destul de cunoscute motivele cari au determinat con-
stituirea armatelor nationale in Rusia si in special in Siberia.
Armistifiul dela 11 Noemvrie 1918 a curmat firul acestor orga-
nizatii, suspendand in acelas timp si scopul pentru care erau
facute.
Nimenea nu va contesta importanta mare politica pe care
au avut-o aceste armate pentru idealul natiei din care ele fac
parte. Daca Republica cecoslovaca este astazi o realitate, acea-
sta se datoreste in buna parte legiunilor sale din Rusia. Daca
Polonia a redevenit independents nu putin au contribuit la a-
ceasta $i regimentele ei din Siberia.. Si daca in bazenul Duna-
rean a luat fiinta regatul Sarbilor, Slovenilor si Croatilor nu
trebue sa se uite ca principiul autodeterminarii, in temeiul cd-
ruia s'a inchegat aceasta tars noun, a lost puternic alimentat
de organizatiile militare voluntare sarbo-sloveno-croate. Si in
fine satisfactia noastra este deplina, cad Corpul voluntarilor
romani Transilvaneni, Banateni $i Bucovineni, inchegat in Si-
beria dupa pacea dela Bucuresti, a reusit alaturi de corpul I,
care a luat fiinta la Kiev, sa puna si el o petricica la temelia
autodeterminarii, pe care cu atata truda $i jertfa romaneasca
s'a inaltat maretul edificiu al Romaniei intregite.
De serviciile pe cari armatele nationale le-au facut cauzei
aliate $i sfortarilor de reintronare a ordinei in Rusia, nu mai
socotim necesar a vorbi. Le cunoaste $i le apreciaza toata lu-
mea. Fars concnrsul for frontal armatei populare ruse ar fi lost
de Inuit lichidat. Jar vastul si tot mai indarjitul front intern este
in intregime sustinut si strajuit de ele.
Cum insa aceste armate fac si ele parte din natiile cari
se bucura astazi de libertate si de dreptatea istoriei si cum ele
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVIII.
lanuarie-Februarie 1919..
In Extremul Orient.
Irkutk-Vladivostok. -
Baicalul. Tronsbalcalia. Atamanul Semenov. Un oilier Nipon. Pe
drumul Mandjiuriel. Regiunea Amurulul. La Harbin. Prin vulva Malta'
Ussuri. CoIonistil Basarabeni.
Lacul Baical este al treilea lac mai mare din Rusia (in-
taiul e lacul Caspic, al doilea Aral) si cel mai adanc de pe glo-
bul pamantului. Adancimea lui e pe alocui i de peste un kilo-
metru si jumatate. Acesta este si motivul pentru care apa lui
dulce ramane rnereu foarte rece chiar si in toiul verii.
Baicalul e inghetat acum si peste el s'a asternut un lin-
toliu Bros de zapada. Vreme de aproape cinci luni de zile din
an el doarme sub ghiata.
Apele lui sunt pline cu foarte variate specii de peste, cari
le servesc locuitorilor din aceasta regiune drept sursa de trai.
Geolcgii lamuresc ca lacul Baical nu poate proveni din
ramasitele vreunei marl si sustin ca el ar fi luat nastere in pe-
ricada tertiara prin scufundarea unei uriase partii de pamant.
Baicalul e improspatat si alimentat de apele raului Se-
lenga, care izvoraste din muntii hotarnici ai Mongoliei si care
esind din lac curge spre nord sub numirea de Angara sau Tun-
guzka de sus.
Pe aci Romanul Milescu Spatarul, solul tarului Alexe Ro-
manov, tatal lui Petru cel Mare, a strabatut in secolul al XVII-
lea o parte din drumul sau spre resedinta marelui Han al Chi-
nei, pentru a incheia o conventie comerciala cu acesta.
Din muntii vestici ai lacului izvoraste Lena, al treilea rau
mai mare din Rusia, avand o lungime de 4600 km. si devenit
faimos prin bogatiile de our pe care le contine si cari sunt ex-
ploatate de numeroase intreprinderi miniere.
In Cisbaicalia ca si in tinutul din jurul Baicalului sunt
Inca foarte numeroase formatiuni vulcanice, cari provoaca si
azi puternice cutremure de pamant.
Tar in Kurganele cari se mai vad Inca din distanta in dis-
tanta, cercetatorii nlosi continua a descoperi obiecte de foarte
mare pret: armuri stralucite de ale vechilor capetenii de ostiri
www.dacoromanica.ro
296
Transbaicalia.
www.dacoromanica.ro
297
Atamanul Semenov.
www.dacoromanica.ro
300
Pe drumul Mandjuriei.
Dupa razboiul Chino-Japonez (1894), China drept multa-
mita pentru sprijinul acordat de Rusia in modificarea tratatului
de pace dela Simonoseki (1895), cu acela dela Tokio, incheie
cu banca Ruso-Chineza dela Petrograd faimoasa conventie
Cassini, in sensul careia banca (adica Rusia!) primea dreptul
de a subventiona societatea cailor ferate din China Orientals,
constituita in vederea construirii unei linii ferate peste Mand-
juria (1896).
In tirma acestei conventii Rusia abandoneaza construirea
transiberianului pe tarmii Amurului, cum fusese proectat $i cu
care ajunsese pans la Stretensk, si incepe construirea trans-
mandjurianului peste Titicar $i Harbin, pe care cu ajutorul mi-
liardelor imprumutate dela Franta it $i terming in curand
'1897), ducandu-1 pana la Vladivostok.
Dupa pacea dela Portsmouth, Rush fiind opriti de a mai
transporta trupe prin Mandjuria, sunt nevoiti sa continue opera
intrerupta la Stretensk $i sa desavarseasca linia, care se des-
parte la Caransk de transmandjurian. Ea se ridica spre nord-
est, parcurge vasta Intindere de pe tarmul stang al Amurului,
coboara apoi pe Usuri $i se intalneste la Nikolsk-Usurisk cu li-
nia transmandjuriand.
In statia Mandjuria, unde intram in provincia cu acest
nume, o comisie mixta alcatuita din Chinezi, Rusi $i Japonezi
revizueste documentele si bagajele pasagerilor. Aceasta opera-
tic tine exact sapte ore, dela 12 ore pana. la 7 dimineata.
www.dacoromanica.ro
La Harbin.
In seara zilei de 1 Februarie trenul intra in gara Harbi-
nului.
Din nefericire vagonul nostru s'a defectat pe drum. Una
din osii arde, aproape de Harbin, cu bobotaie. Doua zile cat
dureaza reparaatia trebue sa ramanem aci.
Harbinul este mull din orasele principale ale Mandjuriei.
Industria si comertul lui sunt in plind desvoltare. Nod impor-
tant de cal ferate, in care se incruciseaza drumurile venind din
China cu cele cari vin din Rusia si dinspre Vladivostok, liar-
binul nu este numai un centru comercial si industrial, dar si
un centru politic $i mai ales un punct strategic de mai e pret.
Deaci se indreapta o alta importanta linie ferata, spre Mukden,
capitala Mandjuriei 5i spre faimoasele porturi Port-Arthur si
Talien-Wan sau Dalny de pe coasta orientala a Peninsulei Liao-
Tung...
Asezat pe tarmii raului Sungari, Harbinul si -a adaugat in
timpurile din urma si mai ales pe Ormul drept al acestuia un
vast si modern cal tier european. caruia i se zice Harbinul Nou.
Populatia de aci este destul de pestrita. Ea e alcatuita din Rusi,
Englezi, Americani, Francezi, Belgieni si cateva familii ger-
mane. Japonezii sunt si ei destul de numerosi. Harbinul vechiu
este populat mai ales de Chinezi.
Peste Harbinul de azi falfaie alaturi de culorile rosu, gal-
ben, albastru, alb si negru steagul chinez si soarele rosu
pe campul alb drapelul japonez, caci forta military care
garanteaza ordinea in aceasta regiune si apara interesele tutu-
rora si mai ales ale imperiului Rasaritului de Soare, este ar-
mata japoneza. Steagul rus a disparut. In momentul izbucnirii
evolutiei bolsevice el a fost inlocuit de catre garnizoana ea's-
www.dacoromanica.ro
Na........11=pc. f
r
414
Aj !I J
RS I
+Mg,.
1311 r gl
n
th, -
P,
Vladivostokul.
Portal Vladivostok,
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
308
Colonistii basarabeni.
In nazuinta de a rusifica Basarabia $i de a consolida sta-
panirea Rusiei asupra acestei provincii romanesti, guvernul ta-
rist intrebuinta mai ales doua mijloace: Intai convingea pe Ba-
sarabenii, lipsiti dar dornici de pamant ,sa se colonizeze in re-
giunile din Caucaz, Turkestan $i chiar in Siberia $i al doilea
inrola pe tinerii recruti din provincia de dincolo de Prut in re-
gimentele din aceste regiuni indepartate.
Asa se explica ca in jurul Omskului, in gubernia Irkutku-
lui, pe valea Amurului, pe aceea a raului Usuri si in apropierea
Vladivostokului se gasesc Romani basarabeni. In partea de nord
a acestuia mai ales sunt sate intregi, intemeiate de colonistii
adu$i din Basarabia. Astfel satele Chisinovka, Novaia Basara-
bia, Balcinesti, Alexeevka, Dunai, Zambreni, Tei, Lohanesti, etc_
Ei au fost adu$i aci intr'un timp cand pamanturile mai
manoase din Siberia erau deja ocupate de colonistii rusi veniti
mai de vreme. Asezati in tinuturi cu adevarat salbatice, Romd-
nii basarabeni au avut de infruntat multe mizerii pand cand au
reusit sa-si gaseasca necesarele izvoare de trai. Astazi acesti
colonisti moldoveni", cum i$i zic, impreuna cu militarii basa-
rabeni ramasi dupa indeplinirea serviciului militar in aceste-
parti, numara circa treizeci mii suflete. Ei se indeletnicesc mai
ales cu economia de vite si in special cu fabricarea de unt si
bi anza care in Vladivostok este cunoscuta sub numirea de-
moldovanski sar (branza moldoveneasca).
Inmultirea colonistilor si in aceste regiuni, apoi razboiul,.
revolutia $i multe alte mizerii li-au inasprit insa in asa masura
traiul acestor buni frati ai nostri, incat ei ar pleca oricand d'acr
in alte lumi, dar si mai bucuros ar reveni in Basarabia. Cand
si cine oare le va indeplini aceasta dorinta ?
*
In afard de Moldoveni" mai sunt asezati in apropierea
Habarovskului si cateva sute de colonisti cari sunt numiti Ru-
mani". Ei sunt lipoveni, cari pe vremuri trecusera din sudul Ru-
siei in Dcbrcgea. Convinsi sa se intoarca in Rusia, ei au fost
mai tarziu cclonizati pe valea Amurului. Mai toti vorbesc Inca"
bine romaneste si au chiar documente eliberate de autoritati ro-
mane. Indeletnicirea principals a acestor Rumani" e pescuitul_
* * *
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIX.
Fevruarie 1919.
Vladivostokul.
Piecarea.
Cladit la 1860 subt domnia lui Alexandru al II-lea ca sa
fie un port comercial aci De tarmul Pacificului si intarit la 1876
pentru a fi si un port militar, o cetate de aparare a intereselor
rusesti, Vladivostokul este astazi unul din orasele marl 5i
infloritoare caruia nu-i lipseste nimic din alcatuirea, prosperi-
tatea si stralucirea marilor orase occidentale. Cladirile lui cu
mai multe etaje, asezate armonic, numeroase institutii de cul-
tura (Academia orientala), frumoasele palate in care sunt in-
stalate autoritatile administrative, comandamentele militare,
justitia, etc., muzeele bogate, observatorul astronomic, palatele
reprezentantilor diplomatici s'ale diverselor sectii ale Crucii
Rosii, instalatiile moderne de bgi, numeroasele band ruse, a-
mericane, japoneze, chineze, engleze $i franceze (insemnam in
special bancile ruso-aziatica, indo-chineza 5i Honkong), palatul
bursei, magazinele luxos asezate si bogat aprovizionate cu mar-
furi, aduse in vremea din urma mai ales din Japonia, teatrele,
cinematografele, varieteurile, etc., strazile largi, curate si bine
randuite, parcurile spatioase si cu grije intretinute, bogata lu
mina electrica, canalizarea modern intocmita fac din Vlaidvos-
tok un oras, in care occidentalii cu cele mai rafinate pretentik
se simt ca la ei acasa.
www.dacoromanica.ro
311
Cei cari isi iau mai in serios misiunea $i care-5i fac da-
toria cu o neintrecuta discipline sunt soldatii japonezi. Ameri-
canii observa mai mult o atitudine de expectativa, iar Cana-
dezii Isi tree timpul in distractii $i petreceri zgomotoase.
Toate statele aliate si neutre si-au trimis reprezentantii
lor la Vladivostok. Consulul Norvegian are si protectia supu-
silor romani. (Intr'un timp fusese aci o comisie trimisa de gu-
vernul roman, care avea insarcinarea sä receptioneze $i sa ex-
pedieze in tara materialele de razboi $i efectele militare gra-
madite Si ramase aci din cauza revolutiei bolsevice. Aceasta
comisie, desfiintata azi, avea in fruntea ei pe d-1 Filiti, plecat
nu de mult in tail).
Diplomatii aliati, pe langa sarcina de a reprezenta inte-
resele statelor lor, se amesteca adeseori, oricat ar afirma con-
trariul, si in politica interne ruseasca, cautand Sa inlesneasca
triumful politicei lui Kolciak. Numai Japonezii fac o politica a
lor $i numai a lor. Ei joaca pe doua carti. Slinpatizeaza pe fate
Pe Kolciak, dar sprijinesc in taina, dupe cum am mai aratat, pe
vrajma5u1 acestuia, atamanul Semenov. Nu vor renasterea im-
periului rus de altadata pentru a nu avea concurenta acestuia
in sfortarile de penetratiune ale Japoniei in aceasta regiune si
mai ales in China. Nu doresc insa nici biruinta bol5evismului,
care ar putea ataca ordinea actuala a statului japonez insus. 0
situatie de cat mai indelungata nelamurire a starilor din Rusia
le-ar conveni cu mult mai bine, caci in chipul acesta imperiul
Rasaritului Soarelui scutit de concurenta si rivalitatea unui ye-
cin, care a fast intotdeauna incomod, s'ar putea ocroti si afirma
mai bine interesele sale.
Spionata si urmarita de aproape de Republica Nord Ame-
ricana, de a carui fora se teme, Japonia, care cu concursul lui
Semenov $i a conjuncturilor externe favorabile a putut sa se
instaleze in Transbaicalia, in intreaga Mandjurie $i in o parte
dirt valea Amurului, pentru ajutorul dat lui Kolciak pentru
cel pe care-1 mai pure in vedere, ar dori sä obtina deocamdata,
dela acesta, cel putin insula Saha lin intreaga $i eventual $i o
parte din Kamciatka. Vapoarele Niponului in perspectiva ace-
stor avantagii teritoriale au luat deja contact cu aceste provin-
cii. Produsele lor se gasesc mai curand in Japonia decal in
Rusia.
Presa ruse care se ocupa deocamdata cu suparatoarea in-
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
EPILOG
Attar hia morala, rezultata depe urrna unei intense propa-
gande bolsev ice si determinate in mare masura si de lipsa de
pricepere in arta guvernarii a amiralului Kolciak, a sfarsit prin
a da frontului intern din Siberia o amploare, care ameninta in
mod serios siguranta trupelor depe Transiberian.
Acestea furs nevoite sa-si revizuiasca tactica si metodele
de lupta si sa is masuri de o mai darza aparare impotriva par-
tizanilor, cari reusise sa-si creieze in intreaga Siberie puternice
puncte de atac impotriva trupelor de ordine.
Cateva unitati din Coi:pul de voluntari romani, cari ur-
mand datina curenta s'au botezat intre timp legionari, fury tri-
mise dela Irkutk inspre frontul amenintator din Taiga intune-
cata a imparatiei siberiene. Aci pe vasta intindere dintre marile
orase industriale Kansk si Nijne-Udinsk din gubernia Eniseiului
luptand luni de zile cu tot mai numerosii protivnici ai unor vechi
randueli Si infruntand cele mai cumplite mizerii, au reusit sä
inentina intacta legatttra intre trupele nationale 5i sa salveze
libertatea circulatiei pe linia ferata.
Surprinsi in aceste parti de prabusirea frontului antisovie-
tic $i de retragerea precipitate a armatelor guvernamentale,
voluntarii romani s'au vrtzut la un moment dat pusi in situatia
sä apere 5i sa acopere impotriva unei armate biruitoare si de
zeci de on mai numeroasa, retragerea nu numai a trupelor ru-
sesti nationale, dar si scwrgerea armatelor alogene spre Est.
Neuitate vor ramanea in istoria sangeroaselor evenimente
siberiene din aceasta epoca abnegatia, tenacitatea si vitejia cu
care ariergarda celor 5000 de legionari romani a luptat printre
muntii de zapadd $i supt taria napraznicului ger at lentil sibe-
riene pentru a se salva, cu scumpe si neuitate jertfe de singe,
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
ERATA
La pagina : Lando': In loc de: Sa se citeasca :
In prefata al 16-lea de sus In jos locului locul
67 ,, 5 11 I) 11 sfasiat sfasiat
107 ,, 5 ,, ff SI ' 11 n mosiea moseia
123 ,, 2 " ., 11 f, . conentrat concentrat
249 " 11 ,, ,, 11 ), Sibriei Siberiei
257 ,, 5 ,, 11 11 11 If Snageorzan Sangeorzan,
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Prefatil 5
CARTEA I.
Cap. I. lnainte catre Ideal
1. Indemn gi datorie
......... , .
..... 11
9
. .
.
.
. .
.
.
.
. . 15
21
29
Cap. IV. Cum se infitiseazil Moscova astazi ? 60
Cap. V. Primavara
Cap. VI. Conflictul ceco-bolsevic . ......
Cap. VII. Asasinarea Tarului Nicolae al 11-lea .
. . . .
79
82
94
Cap. VIII. Armatele credintelor nationale
Cap. IX. Pe drumul Uralilor . ........ 102
106
CARTEA II.
Cap. I. Corpul al doilea al voluntarilor transilvaneni, banajeni si
bucovineni din Siberia . , .
1 Pactul de alianta cu Cecoslovacii .
. ...
. . 119
124
2. Voluntarii raspund la apel . . 129
Cap. 11. La Ecaterinburg . . . 131
1. Un laca§ sinistru .
Cap. III. Interventia aliatilor
1. Cifre elocvente .
. . .
.......
. . . . .
.
135
143
148
Cap. IV. In slujba adevarata . . . . .
Cap. V. Ploale de guverne . . . .
1. Conferinta de Stat dela Ufa . . .
.
.
...... 150
154
159
Cap. VI. Viata $i stapanire romfineasca in Siberia 162
1. Gazeta Transilvaniei" in Siberia 165
Cap. VII. Nazuinje pentru infaptuirea telului suprem 168
Cap. VIII. Declarajiunea de unire a voluntarilor . . .. 175
1. Vestea Unirii 179
www.dacoromanica.ro
320
Pag.
Cap. IX. Prizonierii nostri . 182
Cap. X. La o sfintire de steag . 185
1. Masacrul marilor duci la Alapaievsk 193
Cap. XI. Ingrijorare 198
Cap XII. Armistitiul . . 201
Cap. XIII. Petropavlovskul . . . 204
Cap. XIV. Reintrarea Rominiei in faXboi . 206
1. Raspunsurile aliatilor 209
Cap. XV. Lovitura de Stat dela Omsk . . . 212
Cap. XVI. Generalul Stefanik . . . . 218
Cap. XVII. Ecouri duioase . . , . . . . . , . 221
Cap. XVIII. Aliatii nu se amesteat In afacerile interne ale Rusiel . 223
Cap. XIX. Pe drumurile Siberiei . . . . . . . . 227
1. Prin Asia de Mijloc . . . 234
2. Pe tarmii Irti§ului . . . . 236
3. Populatia 91 produsele Siberiei Occidentale . 239
Cap. XX. Siberia Centralil . . . . , 243
Cap. XXI. Siberia Orientalii.
C p. XXII. La lrkutk . . . . .
Cap. XXIII. Misiunile aliate in Siberia
.
.
.
. .
. .
.........
.
, 247
251
259
Cap. XXIV. Se Intorc prizonieril 265
Cap. XXV. Capitals teroarel albe . . 271
Cap. XXVI. Anul nou pe drumul Siberiei . . 279
Cap. XXVII. Preocupltri de toad'. ziva . . 283
1. Repatrieri 291
294
1. La Harbin . . .... ..
Cap. XXVIII. In Ex'remul Orient . .
304
310
Cap. XXIX. Vladivostokul . . . .
www.dacoromanica.ro
OCE 2
an rica
Ala CIA., ARCT,C N
ro
c:-.7
''1 IA
A C
PirROGAAO
C
44.
As.
motcovA reAvepewe
"*. "
leIrSMI
W.*
*Re 19£9
.41 NOR
411.4.* IBERIA 1, Vat
syz AoAsta Its 0 OKHOTSK
SARA
ENTALE Itets
U111.11%
Conlases
101WW4
e e "."..".".,
IAKK ever
wootemar
is e Ir
hatmeors.
rere.
JAC.'
meta rems. (.4,10
AliAG
5.e..
r .. "'
Warne /Z4
Avila AAA
rain /151,
to. Sow,*
r t :CRAM
cut 4..: MON G
Sow,*
0 L I A
P E R
IRECIIC2 ra
ut.s...
A
A FGHAN1STAN
5CARA
OE
G
'we &mat
4:34
571.' ...46A:,:jilZ
:
a
te
TING
www.dacoromanica.ro ,1,0114
Cthor.
ti