Alimentația corectă

Sănătatea e mai scumpă decît toate. Și, într-adevăr, uneori chiar și cei mai bogați oameni din
lume suferă de boli incurabile. Iar 80% din aceste boli pot fi prevenite cu o alimentație
corectă. Apropo, alimentația corectă păstrează sănătatea
noastră.

În urma cercetărilor savanții au constatat că sănătatea omului cu

20 % depinde de eriditate, cu 7-10 % depinde de posibilitățile de
îngrijire a sănătății, iar cu 50 % depinde de modul de viață al
oamului.
De aceea, se spune că cel mai principal lucru este să păstrăm
sănătatea. Indiferent că suntem la cură de slăbire, că suntem
vegetarieni sau că suntem gurmanzi trebuie să oferim corpului
nostru surse de energie. Alimentația corectă nu este o dietă, este
modul de viață.
Alimentația corectă presupune respectarea unor reguli. Nu
avem voie să exagerăm cu ceva (cum ar fi dulciurile) și nici să
excludem altceva (cum ar fi grăsimile). Asta fiindcă dezechilibrele slăbesc organismul și în timp
chiar îl îmbolnăvesc.

1) Un regim alimentar sănătos presupune consumul unei diversităţi

de alimente, asociate corect pe parcursul unei zile, nicidecum doar o
singură grupă alimentară. Problema apare atunci cînd organismul nu
primeşte substanţele nutritive pe care le ia dintr-un regim alimentar
variat. Atunci cînd consumi cîteva zile doar o singură grupă de
alimente, organismul tău nu primeşte toţi nutrienţii. De aceea, trebuie
să urmărim astfel de diete doar 2-3 zile.
2) Nu mîncați repede. Atunci cînd mîncăm, informația despre
săturare ajunje în creier peste cîtva timp. De aceea nu trebuie să ne
grăbim, trebuie să amestecăm bine mîncarea.
3) De a respecta regim alimentar sănătos. Mai bine să mănînci mai puțin, dar mai des, decît de
două ori, însă foarte mult, ceea ce poate afecta nu doar figura, ci și sănătatea Dumneavoastră.
Alimentația regulată la o anumită oră contribuie la pofta de mîncare
și procesul degestiv.
4) Organismul uman are nevoie de proteine, grăsimi, glucide,
substanțe biologice active – vitamine și minerale.
Proteinele intră în componența tuturor celulelor, iau parte la
formarea unor fermenți și intervin în desfășurarea tuturor proceselor
vitale în organism. Proteinele alimentare se împart în 2 categorii:
proteinele din ou, carne, lapte, pește și proteinele din cereale și
legume uscate.
Glucidele constituie o sursă importantă de energie în organism. Ele
se împart în trei categorii:
zahăr (zahăr, produse de patiserie, speciile dulci de fructe și pomușoare), celuloză( sfeclă, morcov,
nap, coaja cerealieră) și amidon (pîine, crupe, cartofi) .
Vitaminele și mineralele sunt necesare pentru creșterea și dezvoltarea normală a oaselor,
sistemului nervos, mușchilor, sîngelui, hormonilor și enzimelor.
Mereu trebuie să avem grijă de sănătatea noastră. De aceea, cumpărînd produse alimentare,
alegeți produsele sănătoase care vor îmbogăți organismul Dvs cu substanțe necesare.
 Modul sănătos de viață
Întotdeauna mulţi dintre noi (oamenii) nu atrag atenţia asupra multor lucruri atît de mici,
elementare, dar cu un rol foarte important în viaţa cotidiană, drept exemplu, am putea lua modul de
a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne informa…
Exista unele stări care ne pot direcţiona foarte uşor spre o stare de boală cum ar fi: alimentaţia
dezechilibrata, stresul psihic cu întregul cortegiu de boli pe care acestea le direcţionează: obezitate,
boli cardiovasculare, cancer, etc. Pentru combaterea acestor boli trebuie sa adoptam un mod sănătos
de viaţă. Acest mod de viaţă sănătos include: alimentaţie sănătoasa, exerciţiu fizic, respectarea
ritmului de somn-veghe, comportamente preventive, vizite medicale regulate, utilizarea centurii de
siguranţa,etc.).
Sănătatea omului se formează sub influenta factorilor interdependenţi naturali şi social-economici.
Aceştia sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de munca, alimentare, de trai.
Influenţa factorilor naturali şi sociali este interconexată, adică dezvoltarea industriei, transportului,
oraşelor exercită influenta asupra componentelor naturale a apei, aerului, solului, iar factorii
naturali se răsfrâng asupra caracterului alimentării şi condiţiilor de viaţă a populaţiei, asupra
dezvoltării industriei, alegerea locului de trai, etc.
Factorul esenţial ce determina sănătatea omului constituie modul lui de viata. În această noţiune
intra regimul corect de muncă, odihna, alimentarea raţională, menţinerea la nivel cuvenit a
activităţii fizice, călirea, respectarea regulilor de igiena individuală, renunţarea la deprinderile
cotidiene dăunătoare, priceperea de a menţine echilibrul neuro-emoţional în situaţii conflictuale.
Sănătatea este starea deplinei bunăstări fizice, spirituale şi sociale, dar nu numai lipsa bolilor.
Formarea modului sănătos de viaţă nu se limitează doar la propaganda sau la anumite forme de
activitate medico-sociali. Modul sănătos de viata este determinat de toate aspectele si manifestările
societarii. Pentru consolidarea modului sănătos de viata este necesara concentrarea eforturilor
asupra depăşirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia,
alimentarea neraţionala, relaţiile conflictuale.
Modul sănătos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca el realizeaza cel mai
preţios mod de profilaxie – profilaxia iniţiala a bolilor ce preîntâmpina aparitia lor, extinde
diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos poate fi educat mai usor. Este un
fapt general cunoscut. Lui I se formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare, el se
adapteaza mai usor la schimbul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate.
Sanatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei, a vointei
puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale.
Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena este stiinta care se ocupa cu
promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie de
conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe aspecte
care incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor,
alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena
gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei ),
terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor
profesionale si a accidentelor), sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu apa si alimente,
prevenirea raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale,
controlul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala – recunoasterea factorilor psihologici si
emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.
Principii ale unei alimentatii sanatoase
Alimentatia reprezinta un obicei necesar supravietuirii, dar, in acelasi timp, atit de periculos daca
este realizata in mod necorespunzator . In acest sens, sa ne amintim un proverb egiptean care
spune : ” Jumatate din ceea ce maninci te ajuta sa traiesti; cealalta jumatate, îl ajută pe doctorul tău
să traiasca” . Trebuie, astfel, sa intelegem ca in farfuria din fata noastra se ascunde atit secretul
tineretii si sanatatii, cit si demonul imbatrinirii si imbolnavirilor.
In ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva intrebari: Ce? Cit? si Cind mincam? La
primele doua intrebari trebuie sa raspundem astfel, incit sa asiguram un aport cantitativ (necesar
caloric) si calitativ (principii nutritive) adecvat fiecare personae. Trebuie intotdeauna asigurat un
echilibru intre glucide, lipide, proteine(denumiti macronutrienti, vitamine, saruri minerale). Surse
de glucide sunt reprezentate de: cereale si produse di cereale(faina, piinea, malaiul, pastele fainoase,
grisul, orezul, etc.), legumele fructele, zaharul si produsele zaharoase. Lipidele vegetale sunt
uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar cele animale sunt untul, smintina, frisca, untura,
galbenusul de ou, cascavalul.
Alimentatia trebuie sa fie combinata in partiegale cu proteine vegetale din cereale( orez, pine, paste
fainoase, legume) si proteine animale (carne, lapte, brinza, oua).
Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincam? Este recomandat sa ne asiguram 3 mese principale
si 2 gustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese trebuie sa fie : dimineata – 15-20%, la amiaza
– 40-45%, seara – 15-20% si cite 10% la gustari. Se recomanda respectarea orelor fixe de masa si
evitarea “ciugulelilor” interprandale pentru a respecta fiziologia digestive; ultima masa se va lua cu
2-3 ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.
Redam, mai jos, cantitatile necesare pentru a fi consummate zilnic din fiecare grupa alimentara. Sa
nu uitam ca necesarul variaza de la individ la individ in functie de virsta, inaltime, stare de
nutritie(normoponderal, supraponderal, obezitate), diverse boli, sex, conditii fiziologice, sarcina,
lactatie), dar si la acelasi individ in functie de activitatea fizica efectuata.
1. Piine, cereale, orez, paste fainoase: 6-11 portii/zi, 1 portie=1 felie de piine, ½ cana cereale, orez,
paste fierte;
2. Legume 3-5 portii/zi. Se recomanda proaspete: 1 portie= ½ cana vegetale proaspete sau fierte, 1
cartof mijlociu;
3. Fructe 2-4 portii/zi. Se recomanda sa fie consummate proaspete: 1 portie-1 fruct mediu;
4. Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii. 1 portie= 100g carne sau 1 ou;
5. Lapte , iaurt, brinza; 2-3 portii/zi. 1 portie = 1 cana de lapte sau iaurt.
Deosebit de importante sunt si produsele alimentare de protectie : pestele oceanic, cerealele
germinate, produsele fermentate lactic, n special, iaurtul (asigura protectia in afectiuni
cardiovasculare, neoplasm). De asemenea , se recomanda, un aport zilnic de 25-35 g
fibrealimentare. Surse pentru acestea sunt ovas, legume, orez, griu, mere, citrice, capsuni, fructe.
Importanta acestora rezida tocmai din faptul ca o dieta cu continut adecvat de fibre se asociaza cu o
incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat (prin reducerea
absorbtieiglucidelor) si a cancerului de colon (se reduce expunerea colonului la produsii nocivi
care-l traverseazaprin reducerea concentratiei acrestora si a duratei tranzitului). Cantitatea de
sare(clorura de sodium) recomandabila inr-o alimentatie rationala este de 4-6g/zi, desi frecvent se
fac abuzuri. O alimentatie rationala cu toate principiile nutritive va adduce si un aport adecvat de
vitamine, suplimentele de vitamine nefiind necesare in conditiile unei alimentatii rationale.
Consumul zilnic de lichide se recomanda se fie in jur de 1500 ml si sub forma de apa, ceaiuri,
sucuri, lapte, supe, la care se adauga, cel putin, 600-700 ml apa din alimente. Prelucrarea termica a
alimentelorare un rol important. Astfel, se recomanda prepararea alimentelor prin fierbere,
inabusire, coacere si nu prin prajirea la grasimi. Fructele si legumele se recomanda a fi consumate
preponderant proaspete. Trebuie sa evitam produsele care, in exces luate, pot dauna grav sanatatii:
grasimile, dulciurile, alimentele fast-food si bauturile racoritoare. Totodata, trebuie de evitat
consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici, poate avea efecte favorabile in anumite
circumstante, in cantitati mari poate avea consecinte devastatoare asupra sanatatii fizice si psihice a
fiecaruia.
Importanta exercitiului fizic
Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina scaderea ponderala cu mentinerea
musculaturii; reduce obezitatea abdominala, reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2 si a
bolilor cardio-vasculare; mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice ; reduce valorile
tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala cu valori moderat crescute: creste tonusul si forta
musculara, mobilitatea articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da sens si calitate vietii,
combate stresul.
Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze regulat ( de 4-5 ori/saptamina), se
recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe jos rapid, dans,
ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe
musculare( inot, tennis, gimnastica, jogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea
masei adipoase. O atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a activitatii fizice, se impune
la cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii.
Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului (nervozitate, neliniste,
tensiune), determninata de un eveniment negativ. Multe personae ajung sa aiba excese alimentare ca
modalitate de a face fata situatiilor de stres. Consumul de alimente este folosit ca mijloc de abatere
a atentiei de la anumite probleme, de relaxare si destindere.
Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare , trebuie dezvoltate abilitati
specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare,
practicarea exercitiilor fizice, cautarea sprijinului la cei din jur, identificarea activitatilor placute,
relazante si practicarea lor periodica, identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de
recompense, psihoterapie.
Importanta unui somn odihnitor
Somnul normal are rol in reflectarea metaboloica (durata somnului este direct proportionala cu rata
metabolismului), in conservarea energieie si in consolidarea amnezica. Pentru desfasurarea unei
activitati fizice si psihice normale, sunt necesare 8 ore de somn pe zi, cu respectarea ritmului somn-
veghe.
Si acum, citeva practice de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea mama:
1. Spalarea frecventa a corpului; a miinilor, in special, iar dupa folosirea toaletei – obligatoriu,
intotdeauna.
2. Spalarea dintilor (igiena orala) macare de 2 ori/zi, daca nu dupa fiecare data cind maninci.
3. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.
4. Spalarea frecventa a miinilor si picioarelor.
5. Spalarea urechilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul auditiv.
6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa.
7. Pastrarea curateniei hainelor
8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma).
9. evitarea mincatului cu miinile murdare.
10. Acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu miina…gindeste-te cum
ar fi sa stranute cineva in miina si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti stringe maina in semn de salut…)
11. Evitarea bagatului degetelor in nas.
12. Evitarea atingerii fetei cu miinile murdare.
13. Evitarea rontairii unghilor.
14. Evitarea lingerie degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire.
15. Pastrarea curatenieie zonei de locuit.
Concluzii
Toate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate, de aceea
trebuie acordata o atentie deosebita implementarii si respectarii la nivelul intregii populatii a
masurilor de optimizare a modului de viata. Ca motivatie interioara pentru a mentine un mod de
viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca : “Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este
nimic!”