Sunteți pe pagina 1din 6

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

(OCDE)

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă un


forum internaţional de dezbatere prin intermediul căruia 30 de guverne cooperează
pentru identificarea celor mai adecvate soluţii la provocările economice şi sociale ale
globalizării. Obiectivul central al OCDE îl constituie dezvoltarea economică,
consolidarea sistemelor de piaţă şi extinderea comerţului liber.

OCDE a fost fondat în 1961, de 20 de state, cărora începând din 1964 li s-au alăturat
alţi 10 parteneri, dintre care ultimul îl reprezintă Republica Slovacă, admisă în anul
2000. Mai exact, OCDE a fost creeat pe structura Organizaţiei pentru Cooperare
Economică Europeană (OCEE), care data din anul 1947 şi avea rolul de a administra
ajutorul american şi canadian în cadrul Planului Marshall pentru reconstrucţia Europei
după Cel de al Doilea Război Mondial.

Ţările membre OCDE sunt: Australia, Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă,
Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia,
Japonia, Coreea, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia,
Portugalia, Republica Slovacă, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, Statele
Unite ale Americii.

În prezent, statele membre OCDE deţin peste 70% din producţia şi comerţul mondial cu
bunuri şi servicii şi peste 90% din volumul investiţiilor străine directe la nivel mondial.

Sediul OCDE este la Paris. Bugetul pe anul 2007 este de 340 milioane €.

Structura organizatorică OCDE cuprinde :

• Consiliul OCDE, ca organism OCDE de coordonare, constituit din reprezentanţii


ţărilor membre şi ai Comisiei Europene, al cărui rol este de a imprima direcţiile
strategice de acţiune.

• Secretariatul OCDE care elaborează analize şi propuneri.

1
• Comitetele OCDE dedicate dezbaterilor. Discuţiile din cadrul comitetelor OCDE
stau uneori la baza negocierilor prin care ţările OCDE stabilesc regulile
cooperării internaţionale.

Secretarul General OCDE este Angel Gurria.

Misiunea OCDE este definită în articolul 1 al Conventiei OCDE şi constă în:

• Sprijinirea creşterii economice


• Stimularea ocupării
• Creşterea standardelor de viaţă
• Menţinerea stabilităţii financiare
• Asistarea dezvoltării economice în alte ţări
• Contribuţia la creşterea comerţului mondial

Instrumentele de lucru ale OCDE sunt rezoluţiile, declaraţiile, recomandările şi


codurile de conduită.

De peste 40 de ani, OCDE reprezintă una dintre cele mai importante surse de date
statistice şi socio-economice. Simultan cu acţiunea de colectare a datelor, OCDE
monitorizează evoluţiile în dinamică şi face prognoze în domenii precum comerţ,
mediu, agricultură, tehnologie, fiscalitate etc. De asemenea, OCDE este unul din cei
mai mari editori mondiali în domeniul economiei şi politicii publice.

O prioritate actuală OCDE o reprezintă procesul de extindere a organizaţiei, conform


strategiei aprobate în anul 2004, “Strategia pentru Extindere şi Colaborare cu Statele
Nemembre OCDE”, cunoscută sub denumirea de Raportul Noboru. În mai 2007, ţările
membre OCDE au invitat la discuţii pentru obţinerea calităţii de membru al Organizaţiei,
următoarele ţări: Chile, Estonia, Israel, Rusia şi Slovenia, având în vedere totodată
pentru o etapă ulterioară ţări precum Brazilia, China, India, Indonesia şi Africa de Sud.
Obţinerea calităţii de ţară membră OCDE nu reprezintă un demers automat accesibil
ţărilor candidate, ţările membre OCDE decizând în cadrul Consiliului dacă o ţară va fi
invitată în cadrul Organizaţiei şi în ce condiţii.

În afara celor 30 de ţări membre OCDE, această organizaţie a stabilit relaţii de schimb
de expertiză şi opinii cu peste 100 de alte ţări şi economii, precum şi relaţii de
cooperare cu peste 70 dintre acestea. Relaţiile OCDE cu ţări nemembre ale

2
Organizaţiei sunt în responsabilitatea Centrului pentru Cooperare cu Ţări
Nemembre OCDE.

Iniţiativele regionale includ Europa, Caucaz şi Asia Centrală, Asia, America Latină,
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, precum şi Africa de Vest. Sprijinul acordat
economiilor în curs de tranziţie din Europa Centrală şi de Est beneficiază de programul
special „Sprijin pentru Îmbunătăţirea Guvernării şi Administrării” (SIGMA), derulat
în colaborare cu Uniunea Europeană.

OCDE a dezvoltat de asemenea relaţii strânse cu societatea civilă prin intermediul


Comitetului Consultativ de Afaceri şi Industrii al OCDE (BIAC) şi al Comitetului
Consultativ al Sindicatelor al OCDE (TUAC).

OCDE are relaţii oficiale şi cu alte Organizaţii şi Organisme Internaţionale, precum:


Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură, Fondul
Monetar Internaţional, Banca Mondială, Agenţia Internaţională a Energiei Atomice şi
alte organisme ale Naţiunilor Unite.

RELAŢIA ROMÂNIEI CU OCDE

Pe data de 28 aprilie 2004 Guvernul României a transmis oficial candidatura


României de aderare la OCDE, ca urmare a progreselor realizate în racordarea
României la activitatea acestei organizaţii. Ulterior depunerii candidaturii României s-a
înregistrat o intensificare a colaborării României cu OCDE, precum şi a demersului de
asimilare a întregului acquis OCDE.

Unul din principalele puncte de reper ale politicii externe ale României îl constituie
demersul de dezvoltare şi intensificare a relaţiilor cu OCDE pentru realizarea admiterii
României în structurile de lucru OCDE, acest obiectiv fiind inclus în Programul de
Guvernare 2005-2008.

România a semnat cu OCDE un număr de trei Acorduri cadru:

• Declaraţia privind cooperarea în domeniul dezvoltării durabile industriale

3
• Declaraţia privind cooperarea în domeniul luptei împotriva corupţiei

• Declaraţia privind înfiinţarea Centrului Român de Informare şi Documentare


OCDE la Bucureşti. În mai 2005 a fost inaugurat oficial Centrul Român de
Informare şi Documentare OCDE (CRID) din cadrul Institutului de Economie
Naţională al Academiei Române, fiind completat cu un punct de informare si
documentare OCDE, care funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Centrul CRID îşi propune să asigure accesul la documentele şi publicaţiile
elaborate de OCDE şi să devină principala interfaţă între experţii români şi
OCDE.

România participă în următoarele structuri de lucru ale OCDE:

A. ÎN CALITATE DE MEMBRU:

¾ Centrul de Dezvoltare DEV/OCDE, din 30 martie 2004. Centrul de Dezvoltare


(DEV) beneficiază de principiul autonomiei de selecţie a programelor pe care le
derulează, obiectivul său principal fiind colaborarea cu parteneri nemembri OCDE
pentru susţinerea politicilor din domeniul dezvoltării. Începând cu 2007, România
contribuie financiar la proiectul DEV al Raportului economic pentru regiunile Marea
Neagră şi Asia Centrală (BSECAO), ca parte a Programului de Lucru DEV/OCDE
pentru perioada 2007-2008. Acest raport, care urmează a fi lansat în anul 2008,
urmăreşte monitorizarea sistematică, precum şi evaluarea performanţei economice şi a
politicilor corelate acesteia din regiunile Marea Neagră şi Asia Centrală, furnizând analize
comparative între ţări în scopul facilitării diseminării informaţiilor şi a dialogului dintre
factorii de decizie.

¾ Programul de Dezvoltare Economică Locală (LEED) al OCDE. La Consiliul


OCDE din 16 decembrie 2004, România a fost admisă ca membru cu drepturi depline
în cadrul Programului LEED. Acest program a fost creat în anul 1982, la iniţiativa
Franţei şi Italiei, pentru dezvoltarea şi stimularea forţei de muncă la nivel local. În
prezent, din structura sa de lucru fac parte 28 de ţări membre din Europa şi din afara
acesteia, la care se adaugă Comisia Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Iniţiativa Central-Europeană) şi Banca de
Dezvoltare Inter-Americană. Din 1994, programul LEED face parte din Serviciul de
Dezvoltare Teritorială OCDE, constituind totodată un pilon important al Centrului pentru
Antreprenoriat, IMM-uri şi Dezvoltare Locală, lansat de OCDE în anul 2004 şi din care

4
România face parte din anul 2005. Misiunea programului LEED consistă în
îmbunătăţirea calităţii politicii publice din domeniul economic, social şi al pieţei forţei de
muncă la nivel local. Datorită demersurilor României pe lângă conducerea Programului
LEED, precum şi a implicării în susţinerea locală a proiectelor acestuia, Centrul LEED
pentru Dezvoltare Locală de la Trento, unul dintre cele două centre regionale LEED,
creat în 2003 şi dedicat coordonării zonei Europei Centrale şi de Sud-Est, a selectat
România ca ţară din Europa de Sud - Est pentru participarea în anul 2005 la Studiul
LEED privind Politicile de Integrare a Forţei de Muncă şi Dezvoltare Economică -
derulat în parteneriat cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi la
Studiul privind Antreprenoriatul feminin în România - derulat în parteneriat cu
Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. De asemenea,
în vederea consolidării cooperării în cadrul LEED/OCDE, România, prin intermediul
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi a Ministerului pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, a organizat în
iunie 2007 reuniunea Comitetului Director al Programului LEED, precum şi
Conferinţa Internaţională cu tema "Întreprinderi sociale". Scopul Conferinţei a fost
de a informa asupra avantajelor pe care le oferă acest tip de activitate pentru finanţare.
Antreprenoriatul social aplică principiile de business pentru rezolvarea unor probleme
sociale, creând o structură de dezvoltare şi nu o dependenţă imediată. Întreprinderile
sociale creează locuri de muncă, în general, pentru persoane cu venituri mici sau aflate
în dificultate.

¾ Comitetul Oţelului, din 27 octombrie 2005.

¾ Declaraţia pentru Investiţii Internaţionale şi Companii multinaţionale


(DCIIM) din cadrul Comitetului pentru Investiţii, aderarea având loc în aprilie 2005.
Declaraţia reprezintă unul din codurile strategice de liberalizare urmărite de organizaţie
ca etapă obligatoriu de parcurs pentru examinarea oricărei ţări candidate, viitoare
membră a OCDE. În mai 2005, s-a deschis oficial Punctul Naţional de Contact, în
cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, organism înfiinţat în vederea aplicării
Ghidului OCDE pentru Întreprinderi Multinaţionale, în conformitate cu statutul
României de ţară aderantă la Declaraţie.

5
B. CU STATUT DE OBSERVATOR

¾ Grupul de lucru al Comitetului pentru Construcţii Navale.

¾ Comitetul pentru Dreptul Nuclear din cadrul Agenţiei pentru Energia Nucleară.

¾ Schema II a Comitetului pentru Agricultură (Sistemele OCDE de certificare a


seminţelor furajere, a cerealelor, a sfeclei de zahăr, a seminţelor de legume şi
Regimul OCDE de aplicare a normelor internaţionale pentru legume şi fructe).

¾ Comitetul Transporturilor Maritime.

¾ Comitetul pentru Concurenţă. Statutul, dobândit în 2005, este acordat pentru


o perioadă de doi ani, până la sfârşitul anului 2007.

¾ Comitetul Turismului.

¾ Grupul de Lucru pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, statutul de observator


al României fiind obţinut în 2007.

S-ar putea să vă placă și