Anusca Proiect Foraj

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
PROIECTAREA PROGRAMULUI DE
CONSTRUCTIE AL UNEI SONDE IN FORAJ PE
STRUCTURA BARBUNCEȘTI
Prof. coordonator:
Conf.univ.dr.ing. Maria Petre Student: Sandu Ana-Maria
Specializarea: Inginerie de Petrol si Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20105
2018
PROIECT
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. Geologia structurii

1.1. Situarea geografica si istoria zacamantului..........................................5
1.2. Litologia si tectonica ...........................................................................6
1.3. Proprietatile rocilor intalnite in foraj ..................................................8
1.4. Variatia gradientilor presiunii din pori, presiunii fluidului de foraj si presiunii de
fisurare in functie de adancimea sondei ............................8
1.5. Dificultăți în foraj..............................
Capitolul 2. Stabilirea programului de construcție al sondei proiectate

2.1. Stabilirea numarului de coloane de tubare și a adâncimilor de fixare
2.2. Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj ........................11
Capitolul 3. Calculul de rezistență al garniturii de foraj

3.1. Stabilirea diametrelor prăjinilor de foraj și prăjinilor grele
3.2. Stabilirea lungimilor ansamblului prăjinilor de foraj și a prăjinilor grele
3.3. Calculul de rezistenta propriu-zis pentru intervalul forat corespunzător
coloanei de exploatare....
Capitolul 4. Fluide de foraj
4.1. Tipuri de fluide de foraj .................................................................57

4.2. Proprietatile fluidelor de foraj .......................................................58
4.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj...............59
4.4. Calculul cantitatilor de materiale utilizate pentru preparea si pomparea fluidului
de foraj ....................................................................61
2
Capitolul 5. Tubarea sondei
5.1. Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj ................................65
5.2. Calculul de rezistenta al colonei intermediare ..............................70
5.3. Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare ...........................76
Capitolul 6. Cimentarea coloanelor de tubare
6.1. Cimentarea coloanei de ancoraj ...................................................91

6.2. Cimentarea coloanei intermediare ...............................................96
6.3. Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent .................103
Anexe
Concluzii
Bibliografie
3
Introducere
Dezvoltarea societatii umane a fost si este dependenta de resursele naturale (apa

potabila si industriala, combustibili fosili, hidrocarburi, carbuni, minereuri). Plasarea
acestora in scoarta terestra, la adancimi nu intotdeauna accesibile, a impus gasirea unor
solutii pentru identificarea si exploatarea lor.
S-au dezvoltat, astfel, de-a lungul istoriei, tehnicile si tehnologiile de foraj.
Astazi, lucrarile de foraj sunt folosite in mai multe domenii: cercetare geologica,
extractie de petrol si gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrari miniere
(puturi, gauri de ventilatie), cercetari geotehnice.
Sonda este o constructie miniera speciala, de forma cilindrica, verticala sau
inclinata, caracterizata printr-un raport mare intre lungime(adancime) si diametru,
executata cu instalatii speciale. Deschiderea de forma cilindrica, fara consolidare cu
burlane, se numeste gaura de sonda. Partea superioara a unei sonde se numeste gura
sondei, iar partea inferioara, talpa sondei . Gaura de sonda este delimitata lateral de
peretele gaurii de sonda.
Forajul cuprinde un complex de lucrari de traversare, consolidare si izolare a rocilor
traversate, necesar executarii unei sonde. Este o operatie de dislocare a rocilor si de
evacuare la suprafata a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea se executa cu ajutorul instalatiilor de foraj. Functie de scopul urmarit,
instalatiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalatii grele de foraj) si
instalatii de foraj de mica andacime (sondeze sau instalatii usoare de foraj).
Dislocarea rocii in talpa sondei se executa cu instrumente speciale. Scopul executarii
forajului impune modul in care se face dislocarea rocii in talpa sondei. Pentru forajele
de cercetare, care urmaresc obtinerea unor esantioane, dislocarea in talpa sondei se face
circular, cu ajutorul unui instrument cap de carotiera. In acest caz, vorbim de carotajul
mecanic. Daca dislocarea in talpa este circulara, completa, instrumentul de dislocare se
numeste sapa.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prajinilor de
foraj), iar detritusul este scos la suprafata de fluidul de foraj.
Datele initiale de proiect sunt:
 Adancimea sondei, H=3275 m ;

 Diametru exterior al coloanei de exploatare, De=5 ½ inch .
4
Capitolul I. Geologia structurii
1.1. Stratigrafia și litologia
Bazinul de sedimentare aparține zonei de acumulare a molasei Carpatice,

subîmpărțită la rândul ei în molasa inferioară și superioară.
Molasa inferioară a avut ca sursă de alimentare materialul terigen din aria
carpatică în cea superioară. Materialul depus este diversificat, frecvent întâlnindu-se
depozite grosiere ( conglomerate-gresii ) până la ( argile-mărnoase ) cărora li se adaugă
cărbuni, tufuri.
Succesiunea stratigrafică tronsonată este constituită din formațiuni de vârsta
Miocen, Pliocen.
În cadrul formațiunilor Pliocene au fost semnalate intervale poros permeabile,
care alternează cu complexe de roci pelitice ( marnoase și argiloase ) cu rol protector.
Meoțianul este dezvoltat în general în facies nisipos, fiind constituit dintr-o alternanță
de gresii, nisipuri marnoase și marne. Grosimea variază în limite largi ca urmare a unei
sedimentări condensate în unele zone ale bazinului. Ponțianul este dezvoltat în facies
marnos. Dacianul este constituit în general din nisipuri și gresii separate de intercalații
marnoase. Grosimea variază în limite largi. În zona Cutelor Diapire este legat în
zăcăminte de hidrocarburi.
Levantinul are în bază un pachet marnos după care o serie nisipoasă. Uneori,
aceste nisipuri conțin acumulări de șisturi și gaze.
1.2. Tectonica
Structura Bărbuncești face parte din zona subcarpatică a Cutelor Diapire,

aliniamentul sudic, la care sare nu s-a găsit până în prezent în axa Berca-Bărbuncești-
Ceptura-Urlați-Chițorani-Valea Orhei. Formațiunile mio-pliocene din această zonă
formează cute anticlinale și sinclinale normale, asimetrice și faliate, mai accentuate
treptat spre sud, datorită diminuării forțelor orogenetice combinate de deformările
5
cutelor diapire. Astfel, la nord sunt prezente cute faliate cu flancul sudic căzut:
Copăceni-Câmpina-Bărbuncești. La sud de acesta se dezvoltă cute diapire tipice: Băicoi-
Țintea-Moreni, la care sarea apare la suprafață.
Urmează cute de sare rămasă la adâncime Filipești de Pădure-Bucșani-Aricești și

mai la sud cute la care sarea nu s-a găsit până în prezent în axul lor: Mărgineni-Boldești-
Ceptura-Berca.
1.3. Istoricul forajului, completării și punerii în producție
Pentru atingerea obiectivelor productive în cadrum formațiunilor de vârstă

Meoțian și Ponțian, sondele forate pe structură au avut programul de producție, de
construcție în funcție de adâncimea obiectivului și necesitatea tehnică de a închide
complexele gazeifere.
Pe structura Bărbuncești au fost săpate sonde cu următorul program de
contrucție:
a) Sonde cu două coloane:
 Coloana de ancoraj, cu diametrul exterior de 10 ¾ in și 9 5/8 , tubată la 950 m
și cimentată la zi;
 Coloana de exploatare, cu diametrul de 5 1/2 in ( 6 5/8 ) fixată la cca 2500 m și
cimentată la un nivel de 450 m;
b) Sonde cu trei coloane:

 Coloana de ancoraj, cu diametrul exterior de 13 3/8 in ( 12 ¾ in) tubată la
500 m și cimentată la zi;
 Coloana intermediară, cu diametrul exterior de 9 5/8 in ( 8 5/8 in ), fixată la
cca 2500 m și cimentată la 400 m;
 Coloana de exploatare, cu diametrul de 5 1/2 in, fixată la adâncimea finală
peste 3100 m și cimentată la cca 1300 m.
6
Înclinarea mare a stratelor a fost cauza tendinței naturale de deviere foarte
accentuate, fapt ce a condus la dese corectări ale găurii de sondă.
Sondele au fost puse în exploatare prin perforarea intervalelor de interes cu

perforaturi cu jet, iar pornirea sondelor s-a făcut prin înlocuirea fluidelor cu apă sărată
și pistonare.
Deschiderea complexelor productive s-a facut neselectiv, sonda devenind o
cale de comunicație a diverselor nisipuri saturate, nisipuri cu presiuni și proprietăți de
curgere diferite.
În prima fază a exploatării, pornirea sondelor s-a făcut fără dificultăți, sondele
pornind selectiv eruptiv.
În complexele meoțiene la care sondele au prezentat lipsa de flux, s-au efectuat
operații de acidizare cu volume de soluții acide, cuprinse între 4-10 m3.
În afară de acidizări, ponderea cea mai ridicată ca operație de stimulare au
avut-o tratamentele cu condens, cu tensioactiv, tratamente, proiectate să dizolve
depunerile organice din perforaturi și din zona învecinată sondei.
Sistemul de extracție actual este gaz-lift, pompajul și erupția naturală ( sonde
de gaze ).
1.4. Dificultati in foraj
 Pierderi de apa circulatie si viituri de apa in Levantin si Dacian;

 Formarea de gauri cheie si strangeri de gaura in Sarmatian si Pontian;
 Eventuale manifestari de gaze in Meotian si Sarmatian;
 Pierderi de circulatie si strangeri de gaura in Helvetian;
 Manifestari de gaze, ape sarate si daramari de gaura in Helvetian.
7
Fig.1.1. Gradienti de presiune si fisurare estimati pe structura Bărbuncești
8
Capitolul 2. Stabilirea programului de construcție al
sondei proiectate
2.1. Stabilirea numărului de coloane de tubare și a adâncimilor de

fixare
În urma analizei figurii 1.1 în care sunt reprezentați gradienții de presiune în

funcție de adâncime, rezultă un număr de trei coloane, cu următoarele adâncimi de
fixare :
 Coloana de ancoraj, Ha=500 m ;
 Coloana intermediară, Hi=2000 m ;
 Coloana de exploatare, He=3275 m ;
2.2. Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj
Diametrul coloanei de exploatare se stabileste în funcție de debitul de fluid

așteptat, de diametrul echipamentelor de extracție și a celor de intervenție, de modul de
echipare a zonei productive.
Diametrele celorlalte coloane, respectiv ale sapelor aferente, se stabilesc prin așa
numita metodă de jos în sus. Această metodă are în vedere jocul radial, ẟ, respectiv rația
de tubare care trebuie să fie suficient de mare pentru introducerea fără dificultăți a
coloanei, respectiv pentru o cimentare corespunzătoare a spațiului inelar.
Ds − Dm
δ= ;
2
Ds − Dm δ
R= = ;
2Ds Ds
Unde:
- Ds este diametrul sondei ;
- -Dm este diametrul peste mufă al burlanului ;
Fig. 2.1. Stabilirea diametrelor coloanei ;
9
Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația:
Ds = Dm + 2 ∙ δ ;
Iar diametrul interior al coloanei , Di , se stabilește cu
ajutorul relației :
Di = D′s + 2 ∙ a ;
În care : - D′s - Diametrul sapei standardizat ;
Fig 2.2. Stabilirea diametrelor sapelor; - a - jocul radial dintre sapă și

interiorul coloanei :
a = 3 − 5 mm (sape cu role și diamante);
a = 5 − 8 mm (sape cu lame);
a = 2 − 4 mm ; (în calculele ce vor
urma, se va folosi valoarea a=2 mm )
Astfel, în cele ce urmează, se vor face calculele de alegere a coloanelor, respectiv de

alegere a sapelor pentru cele trei coloane aferente sondei.
Pentru coloana de exploatare:
1
De = 5 ⁄2 inch ;
De = 139,7 mm ;
Dme = 153,7 mm ;
δe = 12 mm ;
Diametrul sapei de foraj in cazul coloanei de exploatare este:
Dse = Dme + 2 ∙ δe = 153,7 + 2 ∙ 12 = 177,7 mm ;
In urma acestui calcul, se alege diametrul sapei de foraj standardizat :
3⁄
Dse = 6 4 inch = 171,5 mm ;
δe Dse − Dme 171,5 − 153,7
Re = = = = 0,051 ∈ [0,05 … 0,1];
Dse 2 ∙ Dse 2 ∙ 171,5
Pentru coloana intermediara:
Dii = Dse + 2 ∙ a = 171,5 + 2 ∙ 2 = 175,5 mm ;

Se alege conform calculelor efectuate :
Dii = 190,8 mm > Dse ;
5
Di = 8 ⁄8 inch = 219,1 mm ;
Dmi = 244,5 mm ;
δi = 22 mm ;
10
Diametrul sapei de foraj in cazul coloanei intermediare este :
Dsi = Dmi + 2 ∙ δi = 244,5 + 2 ∙ 22 = 288,5 mm ;
5⁄
Dsi = 11 8 inch = 295,0 mm ;
δi Dsi − Dmi 295 − 244,5
Ri = = = = 0,085 ∈ [0,05 … 0,1];
Dsi 2 ∙ Dsi 2 ∙ 295
Pentru coloana de ancoraj :
Dia = Dsi + 2 ∙ a = 295 + 2 ∙ 2 = 299 mm ;

Se alege conform calculelor efectuate :
Dia = 316,6 mm > Dsa ;
3
Da = 13 ⁄8 inch = 339,7 mm ;
Dma = 365,1 mm ;
δa = 38 mm ;
Diametrul sapei de foraj in cazul coloanei intermediare este :
Dsa = Dma + 2 ∙ δa = 365,1 + 2 ∙ 38 = 441,1 mm ;
1⁄
Dsa = 17 2 inch = 444,5 mm ;
δa Dsa − Dma 444,5 − 365,1
Ra = = = = 0,089 ∈ [0,05 … 0,1];
Dsa 2 ∙ Dsa 2 ∙ 444,5
Tipul Interval Diametrul Diametru Diametrul Diametrul Ratia de

coloanelor tubat exterior al l peste interior al sapelor, tubare,
coloanei mufa, coloanei, Ds R
Dm Di
m-m inch mm mm mm inch mm
Ancoraj 0-500 133/8 339,7 365,1 316,6 171/2 444,5 0,089
Intermediara 0-2000 85/8 219,1 244,5 190,8 115/8 295 0,085
Exploatare 0-3275 51/2 139,7 153,7 118,6 63/4 171,5 0,051
Tabelul 1. Diametrele coloanelor de burlane si ale sapelor de foraj ;
11
Fig.2.3. Schema de tubare (Diametrele interioare ale coloanelor si diametrele sapelor)
a structurii Bărbuncești
12
Capitolul 3. Calculul de rezistență al garniturii de foraj
Garnitura de foraj reprezinta o succesiune de componente care realizeaza legatura

intre elementul de dislocare (sapa/capul de carotiera) si instalatia propriu-zisa de foraj.
In componenta ei intra ca elemente de baza:
 Prajina de antrenare ;
 Prajini de foraj ;
 Prajini intermediare (prajini de foraj cu pereti grosi) ;
 Prajini grele;
 Reductii si racorduri de legatura ;
 Stabilizatori ;
Prajina de antrenare reprezinta o teava cu interiorul circular si exteriorul profilat.

Aceasta preia miscarea de rotatie de la masa rotativa si o transmite prin intermediul
garniturii sapei de foraj. Prajinile de antrenare pot fi patrate sau hexagonale (profil
exterior), iar interiorul este circular. Are lungimea totala de circa 12 m, iar portiunea de
antrenare profilata este de aproximativ 11 m. Atat prajinile cu profil patrat, cat si cele cu
profil hexagonal au muchiile usor rotunjite.
Prajinile de foraj sunt tevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capat cu

cep si la celalalt cu mufa, spre a se asigura imbinarea dintre ele.
O prajina de foraj are in compozitie trei elemente de baza: corpul sau teava prajinii
prevazuta la un cap cu cep, iar la celalalt cu mufa.
Prajinile intermediare sunt prajini de foraj cu peretii grosi, avand diametrul

nominal identic cu cel al prajinilor de foraj, dar grosimea de perete mult mai mare, de
pana la 30 mm. In plus, ele sunt prevazute cu o ingrosare suplimentara la mijloc, cu
diametrul intermediar intre cel al prajinilor si al racordurilor. In acest fel se evita
frecarea corpului prajinii cu peretii sondei si se diminueaza solicitarea la incovoiere.
Prajinile grele sunt tevi cu peretii relativ grosi (20-100 mm) si au ca rol principal
asigurarea apasarii pe sapa. Rolul prajinilor grele este esential in cadrul garniturii,
intrucat ele conditioneaza in primul rand utilizarea in bune conditii a dispozitivului de
dislocare. In plus, ele trebuie sa raspunda si unor conditii legate de diametrul gaurii de
sonda, pierderile minimale de sarcina, facilitatile privind mentenanta si transportul,
rezistenta la flambaj, rigiditatea.
13
Solicitarile garniturii de foraj
Majoritatea solicitarilor la care este supasa o garnitura de foraj aruun caracter

variabil in general, solicitarile sunt mai accentuate pe masura cresterii adancimii,
respectiv atunci cand apar zone curbate. Sunt situatii in care garnitura este supusa la
solicitari dinamice de soc, de exemplu, in cazul caderii garniturii pe o anumita inaltime,
in cazul desprinderii, prin bataie cu geala .
Exista si situatii insa, cand se manifesta cu precadere solicitarile statice (forajul cu
motoare submersate).
Principalele solictari la care este supusa garnitura de foraj sunt :

 Tractiune ;
 Torsiune ;
 Presiune exterioara ;
 Presiune interioara ;
 Solicitari combinate ( tractiune+torsiune,
tractiune+presiune ) ;
Atunci cand sonda este curbata ori cand isi pierde in timpul lucrului exhilibrul
stabil, garnitura de foraj va fi supusa la incovoiere.
Tractiunea
Garnitura de foraj este supusa la tractiune in urmatoarele situatii:
1. Greutatea proprie a prajinilor ;
2. Greutatea ansamblurilor introduse in gaura de sonda ;
3. Fortele de frecare cu fluidul, respectiv cu peretii gaurii de sonda ;
4. Fortele de intertie din timpul manevrei ;
5. Fortele de presiune care apar la circulatia fluidului de foraj ;
6. Forta suplimentara de tractiune in cazul unei garnituri prinse ;
Solicitarea de torsiune
Garnitura este solicitata la torsiune in cursul proceselor de foraj si carotaj la frezarea
dopurilor de ciment, in cazul unor instrumentatii.
Presiunea exterioara
Cazul cel mai defavorabil al solicitarii la presiune exterioara ar fi acela in care
garnitura ar fi goala la interior. Astfel de situatii limita pot sa apara atunci cand orificiile
sapei s-au infundat la introducerea garniturii, ori cand deasupra sapei s-a montat un
ventil de retinere, iar garnitura nu a fost umpluta.
Un alt caz ar fi acela in care noroiul din sonda este gazeificat, spatiul inelar este
inchis, iar in timpul evacuarii gazelor, presiunea din exteriorul garniturii este mai mare
decat cea din interiorul ei.
14
Presiunea interioara
Solicitarea la presiune interioara poate sa apara atunci cand se incearca obtinerea
circulatiei intr-o sonda cu garnitura prinsa sau infundata la cimentarea sub presiune a
unui strat.
Solicitarea la incovoiere
Garnitura de foraj este solicitata la incovoiere atunci cand sonda este curbata, atunci
cand este scoasa din starea de echilibru stabil, ori atunci cand este supusa unor vibratii
trasnversale.
In urmatoarele subcapitole vor fi prezentate calculele de rezistenta ale coloanelor ce

alcatuiesc garnitura de foraj utilizata in forajul sondei pe Structura Bărbuncești.
15
3.1. Stabilirea diametrelor prăjinilor de foraj și prăjinilor grele
Coloana de ancoraj
Dsa = 444,5 mm ;
Diametrul exterior al prajinilor grele, Dga , este :
Dga ≤ Dsa − 1 inch = 444,5 − 25,4 = 419,1 mm ;
Se alege din STAS :

Dga = 11 𝑖𝑛ℎ = 279, 4 mm ;
dig = 76,2 𝑚𝑚 ;
q g = 444,5 kg⁄m ;
In functie de diametrul sapei, se alege si diametrul exterior al prajinilor de foraj, Dpa :
1
Dpa = 5 ⁄2 = 139,7 mm ;
t = 9,17 mm ;
q p = 32,59 kg⁄m ;
Coloana intermediara
Dsi = 295 mm ;
Diametrul exterior al prajinilor grele, Dgi , este :
Dgi ≤ Dsi − 1 inch = 295 − 25,4 = 269,6 mm ;
Se alege din STAS :

Dgi = 10 inch = 254 mm ;
dig = 76,2 mm ;
q g = 362 kg⁄m ;
In functie de diametrul sapei, se alege si diametrul exterior al prajinilor de foraj, Dpi :

1⁄
Dpi = 5 inch = 139,7 mm ;
2
t = 9,17 mm ;
q p = 32,59 kg⁄m ;
16
Coloana de exploatare
𝐷𝑠𝑒 = 171,5 𝑚𝑚 ;
Diametrul exterior al prajinilor grele, Dge, este :
Dge ≤ 𝐷𝑠𝑒 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 171,5 − 25,4 = 146,1 𝑚𝑚 ;
Se alege din STAS :

Dge = 6 inch = 152,4 mm ;
dig = 57,2 mm ;
q g = 123,1 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
In functie de diametrul sapei, se alege si diametrul exterior al prajinilor de foraj, Dpe:
1
Dpe = 3 ⁄2 inch = 88,9 mm ;
t = 9,35 mm
q p = 19,79 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
17
3.2. Stabilirea lungimilor ansamblului prăjinilor de foraj și a prăjinilor
grele
Coloana de ancoraj
Lungimea garniturii de prajini grele, lga=50 m ;

Lungimea garniturii de foraj, Lpa , este :
Lpa = Ha − lga = 500 − 50 = 450 m ;
Coloana intermediara
Lungimea garniturii de prajini grele, lgi=125 m ;

Lungimea garniturii de foraj, Lpi , este :
Lpi = Hi − lgi = 2000 − 125 = 1875 m ;
Coloana de exploatare
Lungimea garniturii de prajini grele, lge=200 m ;

Lungimea garniturii de foraj, Lpe , este :
Lpe = He − lge = 3275 − 200 = 3075 m ;
18
3.3. Calculul de rezistenta propriu-zis pentru intervalul forat
corespunzator intervalului forat pentru coloana de
exploatare
Extragere fara circulatie:
Fig. 3.1. Solicitarile garniturii de foraj corespunzatoare

intervalului forat pentru coloana de exploatare, extragere fara circulatie ;
1. Intindere si compresiune, σz :
Sectiunea 1-1 (Intindere ):
Gp + Gg − Fp1 + Fp2 + Ff + Fi
σz1−1 = ;
Ap
Ff = s ∙ (Gp + Gg );
𝜌𝑛
−𝐹𝑝1 + 𝐹𝑝2 = − ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 );
𝜌𝑜
aextr
Fi = ∙ (Gp + Gg );
g
19
De unde rezulta ca :
ρ a
(Gp + Gg ) ∙ (1 − ρn + s + extr
o g )
σz1−1 = ;
Ap
π π
Ap = ∙ (D2p − d2ip ) = ∙ (0,08892 − 0,07022 ) = 0,002336 m2 ;
4 4
Unde : Ff – Forta de frecare ;
Fp1, Fp2 - Forte de presiune ;
Fi - Forta de inertie ;
Gg - Greutatea prajinilor grele ;
Gp - Greutatea prajinilor de foraj ;
s - coeficient de frecare, s=0,1 ;
aextr - acceleratia la extragerea garniturii, ae=0,3 m/s2 ;
ρn - Densitatea fluidului de foraj ; ρn = 1350 kg⁄m2 ;
ρo - Densitatea otelului, ρo = 7850 kg⁄m3 ;
Ap - Aria prajinilor de foraj ;
Greutatea prajinilor grele:

Gg = q g ∙ lg ∙ g = 123,1 ∙ 200 ∙ 9,81 = 241522 N ;
Greutatea prajinilor de foraj:
Gp = q p ∙ lp ∙ g = 19,79 ∙ 3075 ∙ 9,81 = 596980 N ;
1350 0,3
(596980 + 241522) ∙ (1 − + 0,1 + 9,81)
7850
σz1−1 = ;
0,002336
σz1−1 = 343,98 N⁄mm2 ;
Sectiunea 2-2 (Compresiune):
Fp1 ρn ∙ g ∙ H ∙ Ag
σz2−2 = − =− = −ρn ∙ g ∙ H = −1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 ;
Ag Ag
σz2−2 = −43,37 N ;
Ag- Aria prajinilor grele:
π π
Ag = ∙ (D2g − d2ig ) = ∙ (0,15242 − 0,05722 ) = 0,015671 m2 ;
4 4
20
2. Torsiunea, τ:
Atat pentru sectiunea 1-1, cat si pentru sectiunea 2-2 :
τ=0
3. Incovoierea, σinc:
Atat pentru sectiunea 1-1, cat si pentru sectiunea 2-2:
σinc = 0
4. Tensiunea axiala, σax :

Sectiunea 1-1 :
σax1−1 = σz1−1 − σinc = 343,98 − 0 = 343,98 N⁄mm2 ;
Sectiunea 2-2 :
𝜎𝑎𝑥2−2 = 𝜎𝑧2−2 − 𝜎𝑖𝑛𝑐 = −43,37 − 0 = −43,37 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
5. Tensiunea tangentiala (σt) si radiala (σr) :
Formula lui Lamme :

ri2 ∙ pi − re2 ∙ pe ri2 ∙ re2 ∙ (pi − pe )
σt,r = ± 2 ;
re2 − ri2 r ∙ (re2 − ri2 )
di
Unde : ri - Raza interioara ; ri = ;
2
de
re - Raza exterioara ; re = ;
2
r - Distata radiala a punctului considerat
pi – presiunea interioara ;
pe - presiunea exterioara ;
Fig.3.2. Distributia presiunilor interioare σt - Tensiunea tangentiala ;
si exterioare in gaura de sonda ; σr - Tensiunea radiala ;
Sectiunea 1-1 :
pe=0 ;
pi=0 ;
σt1-1= σr1-1=0 ;
Sectiunea 2-2 :
pe = pi = pn = ρn ∙ g ∙ H = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 = 43,37 bar ;
σt2−2 = −pn = −ρn ∙ g ∙ H = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 ∙ 10−1 = −43,37 N⁄mm2 ;
σr2−2 = −pn = −ρn ∙ g ∙ H = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 ∙ 10−1 = −43,37 N⁄mm2 ;
21
6. Tensiunile principale :
Sectiunea 1-1 :
σ1 = σr1−1 = 0 ;
σax1−1 + σt1−1 σax1−1 − σt1−1 2 2
σ2 = + √( ) + τ1−1 ;
2 2
343,97 + 0 343,97 − 0 2
σ2 = √
+ ( ) + 02 = 343,97 N⁄mm2 ;
2 2
σax1−1 + σt1−1 σax1−1 − σt1−1 2 2

σ3 = − √( ) + τ1−1 ;
2 2
343,97 + 0 343,97 − 0 2
σ3 = − √( ) + 02 = 0 ;
2 2
Sectiunea 2-2 :
σ1 = σr2−2 = −43,37 N⁄mm2 ;
σax2−2 + σt2−2 σax2−2 − σt2−2 2
σ2 = + √( ) + τ22−2 ;
2 2
−43,37 − 43,37 −43,37 + 43,37 2

σ2 = √
+ ( ) + 02 = −43,37 N⁄mm2 ;
2 2
σax2−2 + σt2−2 σax2−2 − σt2−2 2

σ3 = − √( ) + τ22−2 ;
2 2
−43,37 − 43,37 −43,37 + 43,37 2

σ3 = √
− ( ) + 02 = −43,37 N⁄mm2 ;
2 2
7. Tensiunea echivalenta :
1
σech = √ ∙ [(σ1 − σ2 )2 + (σ2 − σ3 )2 + (σ3 − σ1 )2 ] ;
2
Sectiunea 1-1 :
1
𝜎𝑒𝑐ℎ1−1 = √ ∙ [(0 − 343,97)2 + (343,97 − 0)2 + (0 − 0)2 ];
2
σech1−1 = 343,97 N⁄mm2 ;
22
Sectiunea 2-2 :
1
σech2−2 = √ ∙ [(−43,37 + 43,37)2 + (−43,37 + 43,37)2 + (−43,37 + 43,37)2 ] ;
2
σech2−2 = 0 N⁄mm2 ;
In timpul forajului :
Fig. 3.3. Solicitarile garniturii de foraj corespunzatoare

intervalului forat pentru coloana de exploatare, in timpul forajului ;
23
1. Intindere si compresiune, σz :
Sectiunea 1-1 (Intindere ) :
Gp + Gg − Fp1 + Fp2 − Gs + Fp3

σz1−1 = ;
Ap
1 ρn
Gs = ∙ lg ∙ q g ∙ g ∙ (1 − ) ;
cs ρo
ρn
−Fp1 + Fp2 = − ∙ (Gp + Gg );
ρo
π
Fp3 = Aip ∙ pinc = ∙ d2ip ∙ pinc ;
4
pinc - presiunea la incarcator ; pinc= 180 bar ;
π π
Aip - Aria interioara a prajinilor de foraj; Aip = 4 ∙ d2ip = 4 ∙ 0,007022 =
Aip = 0,00387 m2
De unde rezulta ca :
ρ
(Gp + Gg ) ∙ (1 − ρn ) − Gs + Fp3
o
σz1−1 = ;
Ap
π π
Ap = ∙ (D2p − d2ip ) = ∙ (0,08892 − 0,07022 ) = 0,002336 m2 ;
4 4
1 1350
Gs = ∙ 200 ∙ 123,1 ∙ 9,81 ∙ (1 − ) = 133324 kN ;
1,5 7850
π
Fp3 = ∙ 0,007022 ∙ 180 ∙ 105 = 69668,5 k𝑁
4
Unde : Fp1, Fp2 , Fp3- Forte de presiune ;
Gg - Greutatea prajinilor grele ;
Gp - Greutatea prajinilor de foraj ;
cs- coeficient de siguranta, cs-=1,5 ;
ρn - Densitatea fluidului de foraj ; ρn = 1350 kg⁄m2 ;
ρo - Densitatea otelului, ρo = 7850 kg⁄m3 ;
Ap - Aria prajinilor de foraj ;
Greutatea prajinilor grele :

Gg = q g ∙ lg ∙ g = 123,1 ∙ 200 ∙ 9,81 = 241522 N ;
Greutatea prajinilor de foraj:
Gp = q p ∙ lp ∙ g = 19,79 ∙ 3075 ∙ 9,81 = 596980 N ;
1350
(596980 + 241522) ∙ (1 − ) − 133324 + 69668,5
𝜎𝑧1−1 = 7850 ;
0,002336
σz1−1 = 269,88 N⁄mm2 ;
24
Sectiunea 2-2 (Compresiune) :
Gs + Fp1 Gs + (ρn ∙ g ∙ H ∙ Ag )
σz2−2 = − =−
Ag Ag
(133324 + 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 ∙ 0,015671)
σz2−2 =− ;
0,010097
σz2−2 = −34,86 N⁄mm2 ;
Ag- Aria prajinilor grele:

π π
Ag = ∙ (D2g − d2ig ) = ∙ (0,15242 − 0,05722 ) = 0,015671 m2 ;
4 4
2. Torsiunea, τ :
Sectiunea 1-1:
Mm
τ1−1 = τm = ;
Wpp
Mm = Ms + Mrg + Mrp ;
Ms = Msp ∙ Gs ;
Pgf Pgf
Mrg + Mrp = = ;
ω 2πn
Unde :
- Mm - momentul la masa rotativa ;
- Wpp - Modulul polar al prajinilor de foraj ;
π D4p − d4ip π 0,08894 − 0,07024
Wpp = ∙( )= ∙( ) = 0,084 ∙ 10−3 m3 ;
16 Dp 16 0,0889
- Ms - Momentul la sapa ;
- Msp - Momentul specific la sapa ; Msp=10 N∙m/kN ;
- Mrg - Momentul de rotire al prajinilor grele ;
- Mrp - Momentul de rotire al prajinilor de foraj ;
- ω - viteza unghiulara ; ω = 2 ∙ π ∙ n ;
- n - turatia ; n=100 rot/min=1,67 rot/s ;
- Pgf - Puterea de rotire a garniturii de foraj ;
-
Pgf = c ∙ (D2g ∙ lg + D2p ∙ Lp ) ∙ n1,7 ∙ ρn ;
Pgf = 2 ∙ 10−7 ∙ (0,15242 ∙ 200 + 0,08892 ∙ 3075) ∙ 1001,7 ∙ 1350 ;
Pgf = 98,162 kW ;
- c - coeficient care tine seama de inclinarea sondei ; c=(2....5) ∙10-7 ;
Ms = Msp ∙ Gs = 10 ∙ 89,19 = 891,9 N ∙ m ;
Pgf Pgf 98,162
Mrg + Mrp = = = = 9375,54 N ∙ m ;
ω 2πn 2 ∙ π ∙ 1,67
25
Mm = Ms + Mrg + Mrp = 1330 + 9375,54 = 10705,54 N ∙ m ;
Mm 10705,54
τ1−1 = τm = = = 12,69 N⁄mm2 ;
Wpp 0,084 ∙ 10−3
Sectiunea 2-2:
Ms 1330
τ2−2 = τs = = = 1,95 N⁄mm2 ;
Wpg 681
- Ms - Momentul la sapa ;
- Msp - Momentul specific la sapa ; Msp=10 N∙m/kN ;
Ms = Msp ∙ Gs = 10 ∙ 133 = 1330 N ∙ m ;
- Wpg - Modulul polar al prajinilor grele ;
π D4g − d4ig π 0,15244 − 0,05724
Wpg = ∙( )= ∙( ) = 681 m3 ;
16 Dg 16 0,1524
3. Incovoierea, σinc :
Atat pentru sectiunea 1-1, cat si pentru sectiunea 2-2 :
σinc = 0 ;
4. Tensiunea axiala, σax :
Sectiunea 1-1 :
σax1−1 = 𝜎𝑧1−1 − 𝜎𝑖𝑛𝑐 = 269,88 − 0 = 269,88 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Sectiunea 2-2 :
σax2−2 = σz2−2 − σinc = −34,86 − 0 = −34,86 N⁄mm2 ;
26
5. Tensiunea tangengiala ( σt ) si radiala ( σr ) :
Formula lui Lamme :

ri2 ∙ pi − re2 ∙ pe ri2 ∙ re2 ∙ (pi − pe )
σt,r = ± 2 ;
re2 − ri2 r ∙ (re2 − ri2 )
di
Unde : ri - Raza interioara ; ri = ;
2
𝑑𝑒
re - Raza exterioara ; 𝑟𝑒 = ;
2
r - Distata radiala a punctului
considerat
pi – presiunea interioara ;
pe - presiunea exterioara ;
Fig.3.4. Distributia presiunilor interioare σt - Tensiunea tangentiala ;
si interioare in gaura de sonda ; σr - Tensiunea radiala ;
Sectiunea 1-1 :
pe=0 ;
pi=pinc=180 bar ;
dip 0,0702
ri = = = 0,0351 m ;
2 2
Dp 0,0889
re = = = 0,0445 m ;
2 2
La r=ri :
re2 + ri2 0,04452 + 0,03512
σt1−1 = 2 ∙ p i = ∙ 180 ∙ 105 = 77,27 N⁄mm2 ;
(re − ri2 ) (0,04452 − 0,03512 )
ri2 − re2
σr1−1 = 2 2 ∙ pi = −pi = −18 N⁄mm2 ;
(re − ri )
La r=re :
2 ∙ ri2 2 ∙ 0,03512
σt1−1 = 2 ∙p = ∙ 180 ∙ 105 = 5,92 N⁄mm2 ;
(re − ri2 ) i (0,04452 − 0,03512 )
σr1−1 = 0 ;
Sectiunea 2-2 :
pe = ρn ∙ g ∙ H = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 = 43,37 N⁄mm2 ;

pi = ps + ρn ∙ g ∙ H = 8 + 43,37 = 51,37 N⁄mm2 ;
27
ps = 8 N⁄mm2 ;
dig 0,0572
ri = = = 0,0286 m ;
2 2
Dg 0,1524
re = = = 0,0762 m ;
2 2
La r=ri :
ri2 ∙ pi − re2 ∙ pe re2 (pi − pe )
σt2−2 = + ;
(re2 − ri2 ) (re2 − ri2 )
(28,62 ∙ 51,37 − 76,22 ∙ 43,37) + 76,22 ∙ (51,37 − 43,37)
σt2−2 = ;
(76,22 − 28,62 )
σt2−2 = −32,74 N⁄mm2 ;
ri2 ∙ pi − re2 ∙ pe re2 (pi − pe )

σr2−2 = − ;
(re2 − ri2 ) (re2 − ri2 )
(28,62 ∙ 51,37 − 76,22 ∙ 43,37) − 76,22 ∙ (51,37 − 43,37)

σr2−2 = ;
(76,22 − 28,62 )
σr2−2 = −51,37 N⁄mm2 ;
La r=re :
ri2 ∙ pi − re2 ∙ pe ri2 (pi − pe )
σt2−2 = + ;
(re2 − ri2 ) (re2 − ri2 )
(28,62 ∙ 51,37 − 76,22 ∙ 43,37) + 28,62 ∙ (51,37 − 43,37)

σt2−2 = ;
(76,22 − 28,62 )
σt2−2 = −40,74 N⁄mm2 ;
ri2 ∙ pi − re2 ∙ pe ri2 (pi − pe )

σr2−2 = − ;
(re2 − ri2 ) (re2 − ri2 )
(28,62 ∙ 51,37 − 76,22 ∙ 43,37) − 28,62 ∙ (51,37 − 43,37)

σr2−2 = ;
(76,22 − 28,62 )
σr2−2 = −43,37 N⁄mm2 ;
28
6. Tensiunile principale :
Sectiunea 1-1 :
σ1 = σr1−1 = −18 N⁄mm2 ;
σax1−1 + σt1−1 σax1−1 − σt1−1 2 2
σ2 = + √( ) + τ1−1 ;
2 2
269,88 + 77,27 269,88 − 77,27 2

σ2 = √
+ ( ) + 12,692 = 270,71 N⁄mm2 ;
2 2
σax1−1 + σt1−1 σax1−1 − σt1−1 2 2

σ3 = − √( ) + τ1−1 ;
2 2
269,88 + 77,27 269,88 − 77,27 2

σ3 = √
− ( ) + 12,692 = 76,43 N⁄mm2 ;
2 2
Sectiunea 2-2 :
σ1 = σr2−2 = −51,37 N⁄mm2 ;
σax2−2 + σt2−2 σax2−2 − σt2−2 2
σ2 = + √( ) + τ22−2 ;
2 2
−34,86 − 40,74 −34,86 + 40,74 2

σ2 = + √( ) + 1,952 = −34,27 N⁄mm2 ;
2 2
σax2−2 + σt2−2 σax2−2 − σt2−2 2

σ3 = − √( ) + τ22−2 ;
2 2
−34,86 − 40,74 −34,86 + 40,74 2

σ3 = √
− ( ) + 1,952 = −41,32 N⁄mm2 ;
2 2
7. Tensiunea echivalenta :
𝟏
𝛔𝐞𝐜𝐡 = √ ∙ [(𝛔𝟏 − 𝛔𝟐 )𝟐 + (𝛔𝟐 − 𝛔𝟑 )𝟐 + (𝛔𝟑 − 𝛔𝟏 )𝟐 ] ;
𝟐
Sectiunea 1-1 :
1
σech1−1 = √ ∙ [(−18 − 270,71)2 + (270,71 − 76,43)2 + (76,43 + 18)2 ];
2
σech1−1 = 254,96 N⁄mm2 ;
29
Sectiunea 2-2 :
1
σech2−2 = √ ∙ [(−51,37 + 34,27)2 + (−34,27 + 41,32)2 + (−41,32 + 51,37)2 ] ;
2
σech2−2 = 14,88 N⁄mm2 ;
Solicitarea garniturii de foraj Extragere fara In timpul forajului

circulatie
N/mm2 1-1 2-2 1-1 2-2
Intindere si compresiune, σz 343,98 -43,37 269,88 -34,86
Torsiunea(rasucirea), Ꞇ 0 0 12,69 1,95
Incovoiere, σinc 0 0 0 0
Tensiunea axiala, σax 343,98 -43,37 269,88 -34,86
Tensiunile tangentiale (σt) 0 -43,37 77,27 5,92 -32,74 -40,74
Tensiunile radiale (σr) 0 -43,37 -18 0 -51,37 -43,37
Tensiuni principale σ1 0 -43,37 -18 -51,37

σ2 343,98 -43,37 270,71 -34,27
σ3 0 -43,37 76,43 -41,32
Tensiunile echivalente, σech 343,98 0 254,96 14,88

Tabel 2. Valorile tensiunilor exercitate asupra garniturii de foraj, corespunzatoare invervalului forat
pentru coloana de exploatare ;
Alegerea otelului pentru garnitura de foraj :
In urma calculelor efectuate, rezulta ca tensiunea maxima care se exercita asupra

garniturii de foraj, se intalneste in sectiunea 2-3, in timpul extragerii fara circulatie.
Clasa de rezistenta Rp0,2

- N/mm2
D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724
S-135 931
V-150 1055
U-170 1170
Tabel 3. Tipurile de otel utilizate si valorile limitelor de curgere ale acestora ;
30
σechmax = 343,98 N⁄mm2 ;
R p0,2
σechmax ≤ σad = ;
cs
cs = 1,5 ;
R p0,2 ≥ cs ∙ σechmax = 1,5 ∙ 343,98 ;
R p0,2 ≥ 515,97 N⁄mm2 ;

Din aceste calcule, si folosind Tabelul 3. , se va alege un otel cu o valoare a limitei de
curgere mai mare de 773,53 N/mm2 . Pentru aceasta, se va alege otelul cu clasa de
rezistenta E , avand Rp0,2=517 N/mm2 .
31
Capitolul 4. Fluide de foraj
Fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri principale:

Hidrodinamic. Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particulele de roca
dislocata de pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate.
Hidrostatic. Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, el impiedica surparea
rocilor slab consolidate si patrunderea nedorita in sonda a fluidelor din formatiunile
traversate.
De colmatare. Datorita diferentei de presiune sonda-straturi, in dreptul rocilor
permeabile se depune prin filtrare o turta din particule solide, care consolideaza
pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta de
colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de burlane si rocile din
pereti, diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.
De racire si lubrifiere. Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale
elementului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role si lagarele motoarelor de
fund.
Motrice. Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafata la motorul aflat
deasupra sapei.
Informativ. Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si asupra fluidelor din porii lor.
In anumite situatii, fluidul de foraj poate indeplinii si alte atributii: plasarea
pastei de ciment in spatiul ce urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de
instrumentatie, degajarea garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare
intre coloana de exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.
Fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate;
- sa-si pastreze proprietatile, in limite acceptabile, la contaminare;
- sa-si mentina insusirile tehnologice la temperaturile si presiunile ridicate ce vor
fi intalnite in sonde si la variatiile lor din circuit;
32
- sa permita investigarea geofizica a rocilor si fluidelor continute in porii lor;
- sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului de sonda;
- sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul intreruperilor
de circulatie;
- sa conserve permeabilitatea straturilor productive deschise;
- sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele
freatice;
- sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;
- sa permita sau chiar sa favorizeze obtinerea de viteze de avansare a sapei cat
mai mari;
- sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar pomparea
lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.
Este imposibil sa se incerce prepararea unui fluid care sa raspunda la toate aceste
conditii si atributii. Pentru o anumita situatie concreta se alege fluidul cel mai
convenabil.
33
4.1. Tipuri de fluide de foraj
Fluidele de foraj dispersate au la baza sistemul dispersat apa-argila. Constituite

din materiale ieftine si usor de procurat, ele poseda practic toate insusirile necesare
forajului. De aceea, sunt cele mai raspandite fluide de circulatie.
Ele sunt preparate la suprafata din argile bentonitice, uneori activate, cu bune
proprietati coloidale, dar inglobeaza si particule argiloase sau inerte din rocile
traversate. Prin urmare, aceste fluide, nu sunt doar dispersate, ci si dispersive.
Fluidele inhibitive au la baza tot sistemul apa-argila,dar rolul principal in
asigurarea stabilitatii sistemului si imprimarea unu puternic caracter inhibitiv mediului
apos este indeplinit de adaosul de electroliti,polimeri de protectie ,substante
tensioactive,anumiti fluidizanti,substante hidrofobizate etc.
Fluidele de foraj inhibitive previn sau intarzie,umflarea si dispersarea rocilor
argiloase si in acelasi timp prezinta inertie mare la contaminanti clasici de tipul
argilelor,electrolitilor si temperaturilor ridicate.Se folosesc la traversarea intervalelor
mari ne marne si argile sensibile la apa,pentru reducerea dificulatatilor de foraj generate
de contactul roca-fluid.
Fluidule albe este o prima varianta a fluidelor pe baza de calciu, care s-a folosit
in practica,concentratia optima a ionilor de calciu din filtrat situandu-se intre 100-200
mg/l si un pH intre 8-11.
Se prepara dintr-o argila cu randament ridicat la care se adauga:un fluidizant
clasic si un antifiltrant.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mica sau egala cu 1200 kg/m3 se considera
noroaie de foraj naturale, alcatuite din apa si argila.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mare de 1200 kg/m3 se considera noroaie de
foraj ingreunate cu barita .
Pentru : ρn = (1201 … . .1350) kg⁄m3 , se considera ρninitial = 1200 kg⁄m3 ;

ρn = (1351 … . .1600) kg⁄m3 , se considera ρninitial = 1150 kg⁄m3 ;
ρn > 1600 kg⁄m3 , se considera ρninitial = 1130 kg⁄m3 ;
34
4.2. Proprietatile fluidelor de foraj
Interval Tipul Densitatea Tensiunea Vascozitate Filtratul Turta, T pH

forat noroiului fludului dinamica de a dinamica, ,F
de foraj, forfecare, τ 0 ηp
ρn
m-m - kg/m3 N/m2 cP cm3 mm -
τ 0min=1,8 ηpmin=6
0-500 Natural 1180 13,4 3 7
τ 0max=12,5 ηpmax=14
500- Dispersat 1250 ηpmax=16 13,8 3,2 8
τ 0max=11,5
2000
2000- Dispersat 1350 τ 0max=10,5 ηpmax=18 14 3,4 9
3275
Tabel 6. Principalele proprietati ale fluidelor de foraj utilizate la saparea sondei si valorile lor
35
4.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj
Intervalul 0-500 m, corespunzator coloanei de ancoraj:
Fig.4.1. Volumul obtinut prin saparea intervalului

corespunzator coloanei de ancoraj
Volumul obtinuit prin forarea intervalului corespunzator coloanei de ancoraj este :

π π
Vsd = ∙ D2sa ∙ Ha = ∙ 0,44452 ∙ 500 = 77,585 m3 ;
4 4
Volumul de noroi necesar saparii intervalului corespunzator coloanei de ancoraj este :
Vna = Vsd + Vrez = 2 ∙ Vsd = 2 ∙ 77,585 = 155,17 m3 ;
Vrez - Volumul de rezerva ; Vrez = Vsd ;
Intervalul 500-2000 m, corespunzator coloanei intermediare:

corespunzator coloanei intermediare;
36
Diametrul interior mediu al coloanei de ancoraj , Diam, se calculeaza cu relatia :
𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝑡𝑚𝑖𝑛
Dia = Da − 2 ∙ = 339,7 − 2 ∙ 10,72 = 318,26 mm
2
Volumul obtinuit prin forarea intervalului corespunzator coloanei intermediare este :

π π
Vsd = [ ∙ D2iam ∙ Ha + ∙ D2si ∙ (Hi − Ha )]
4 4
π π
Vsd = [ ∙ 0,31822 ∙ 500 + ∙ 0,2952 ∙ (2000 − 500)] = 142,285 m3 ;
4 4
Volumul de noroi necesar saparii intervalului corespunzator coloanei intermediare

este :
Vni = Vsd + Vrez = 2 ∙ Vsd = 2 ∙ 142,285 = 284,57 m3 ;
Vrez - Volumul de rezerva ; Vrez = Vsd ;
Intervalul 2000-3275 m, corespunzator coloanei de exploatare :

corespunzator coloanei de exploatare ;
37
Diametrul interior mediu al coloanei intermediare , Diim, se calculeaza cu relatia :
𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝑡𝑚𝑖𝑛
Dii = Di − 2 ∙ = 244,5 − 2 ∙ 10,88 = 222,74 mm
2
Volumul obtinuit prin forarea intervalului corespunzator coloanei de exploatare este :

π π
Vsd = [ ∙ D2ii ∙ Hi + ∙ D2se ∙ (H − Hi )]
4 4
π π
Vsd = [ ∙ 0,22272 ∙ 2000 + ∙ 0,17152 ∙ (3275 − 2000)] = 107,355 m3 ;
4 4
Volumul de noroi necesar saparii intervalului corespunzator coloanei de exploatare

este :
Vne = Vsd + Vrez = 2 ∙ Vsd = 2 ∙ 107,355 = 214,71 m3 ;
38
4.4. Calculul cantitatilor de materiale necesare prepararii si
pomparii fluidelor de foraj
Intervalul 0-500 m, corespunzator coloanei de ancoraj, Noroi Natural, ρna=1180

kg/m3:
Va + Varg = Vna
{ ;
Va ∙ ρa + Varg ∙ ρarg = Vna ∙ ρna
Va ∙ ρa − Varg ∙ ρa + Varg ∙ ρarg = Vna ∙ ρna ;
ρna − ρa 1180 − 1000

Varg = ∙ Vna = ∙ 155,17 = 18,62 m3 argila ;
ρarg − ρa 2500 − 1000
marg = ρarg ∙ Varg = 2500 ∙ 18,62 = 46,55 kg argila ;
Vapa = Vna − Varg = 155,17 − 18,62 = 136,55 m3 apa ;
Unde :
- ρarg - Densitatea argilei ; ρarg = 2500 kg⁄m3 ;
- ρa - Densitatea apei ; ρa = 1000 kg⁄m3 ;
- Va - Volumul de apa ;
- Varg - Volumul de argila ;
- ρna – Densitatea noroiului folosit pentru saparea intervalului coloanei de ancoraj ;
ρna = 1180 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- marg - Masa de argila ;
- Vna - Volumul de noroi corespunzator coloanei de ancoraj ;
Intervalul 500-2000 m, corespunzator coloanei intermediare, Noroi Ingreuiat,

ρni=1250 kg/m3 :
Vni = Vinitial + Vb
{ ;
Vni ∙ ρni = Vinitial ∙ ρninitial + Vb ∙ ρb
ρni − ρninitial 1250 − 1200

Vb = ∙ Vni = ∙ 284,57 = 4,90 m3 barita ;
ρb − ρninitial 4100 − 1200
mb = ρb ∙ Vb = 4100 ∙ 4,90 = 20,09 kg ;
Vninitial = Vni − Vb = 284,57 − 4,90 = 279,67 m3 noroi initial ;
39
ρninitial − ρa 1200 − 1000
Varg = ∙ Vninitial = ∙ 279,67 = 37,28 m3 argila ;
ρarg − ρa 2500 − 1000
Va = Vninitial − Varg = 279,67 − 37,28 = 242,39 m3 apa ;
Unde :
- Vb - Volumul de barita ;
- Vninitial – Volumul initial de noroi format din apa si argila ;
- ρni - Densitatea noroiului folosit pentru saparea intervalului coloanei
intermediare;
ρni = 1250 kg⁄m3 ;
- ρninitial - Densitatea initiala a noroiului format din apa si argila ;
ρninitial = 1200 kg⁄m3 ;
- ρb - Densitatea baritei ; ρn = 4100 kg⁄m3 ;
- mb – Masa de barita ;
- Vni - Volumul de noroi corespunzator coloanei intermediare ;
Intervalul 2000-3275 m, corespunzator coloanei de exploatare, Noroi Dispersat,

ρne=1350 kg/m3 :
Vni = Vinitial + Vb
{ ;
Vni ∙ ρni = Vinitial ∙ ρninitial + Vb ∙ ρb
ρni − ρninitial 1350 − 1200

Vb = ∙ Vni = ∙ 214,71 = 11,10 m3 barita ;
ρb − ρninitial 4100 − 1200
mb = ρb ∙ Vb = 4100 ∙ 11,10 = 45,51 kg ;
Vninitial = Vni − Vb = 214,71 − 11,1 = 203,61 m3 noroi initial ;
ρninitial − ρa 1200 − 1000

Varg = ∙ Vninitial = ∙ 203,61 = 27,14 m3 argila ;
ρarg − ρa 2500 − 1000
40
Va = Vninitial − Varg = 203,61 − 27,14 = 176,47 m3 apa ;
Unde :
- Vb - Volumul de barita ;
- Vninitial – Volumul initial de noroi format din apa si argila ;
- ρni - Densitatea noroiului folosit pentru saparea intervalului coloanei
intermediare;
ρne = 1350 kg⁄m3 ;
- ρninitial - Densitatea initiala a noroiului format din apa si argila ;
ρninitial = 1200 kg⁄m3 ;
- ρb - Densitatea baritei ; ρn = 4100 kg⁄m3 ;
- mb – Masa de barita ;
- Vni - Volumul de noroi corespunzator coloanei intermediare ;
41
Capitolul 5. Tubarea sondei
O gaura de sonda forata in scoarta terestra perturba echilibrul natural al acesteia din
urma, mai ales daca este vorba de roci precum nisipurile, pietrisurile, roci fisurate,
marne hidratabile, sare gema. Apar fenomene de instabilitate a gaurii de sonda in
timpul forajului, fiind astfel nevoie de un program de constructie care sa ofere o
siguranta maxima in exploatare.
Programul de constructie al sondei cuprinde o serie de date legate de diametrele

gaurii de sonda, numarul de coloane si invervalul de tubare, sapele de foraj utilizate,
grosimea peretelui, calitatea imbinarii si tipul coloanelor de tubare, garniturile de foraj
utilizate, etc. .
Coloana de ancoraj :
Lungimea acesteia poate sa varieze de la cateva zeci, pana la 2000 m. Diametrul
acesteia variaza cel mai adesea intre 103/4 inch si 20 inch.
Scopul coloanei de ancoraj este :
1. Inchiderea formatiunilor slab consolidate ;
2. Sustinerea coloanelor urmatoare ;
3. Amplasarea prevenitoarelor de eruptie .
Coloana intermediara :
Serveste la inchiderea formatiunilor cu presiuni mari, la izolarea zonelor cu pierderi

de circulatie, izolarea zonelor cu dificultati de foraj, la izolarea masivelor de sare, etc. .
Coloana de exploatare :
Serveste la exploatarea propriu-zisa a sondei sau exploatarea selectiva a stratelor sau

realizarea unor operatiuni de imbunatatire a productivitatii sondelor, precum fisurari,
acidizari. Diametrul coloanei de exploatare variaza intre 41/2 inch si 65/8 inch.
42
5.1. Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj
Inainte de inceperea calculului, sunt necesare cateva date :

 Diametrul interior al coloanei de ancoraj :
3⁄
Da = 13 8 inch = 339,7 mm ;
 Adancimea coloanei de ancoraj :
Ha = 500 m;
 Adancimea coloanei intermediare :
Hi = 2000 m;
 Densitatea fludului de foraj necesar sapararii intervalului corespuzantor coloanei
de ancoraj:
ρna = 1180 kg⁄m3 ;
intermediare:
ρni = 1250 kg⁄m3 ;
 Densitatea echivalenta de fisurare corespunzatoare coloanei de ancoraj :
ρechfis,a = 1710 kg⁄m3 ;
Presiunea din pori :

ppi = ρni ∙ g ∙ Hi = 1250 ∙ 9,81 ∙ 2000 ∙ 10−5 ;
ppi = 245,25 bar ;
Fig.5.1 Calculul presiunii de fisurare

corespunzatoare coloanei de ancoraj;
43
Presiunea de fisurare :
pfisa = (ρfisech,a + 100) ∙ g ∙ Ha = (1710 + 100) ∙ 9,81 ∙ 500 ∙ 10−5 ;
pfisa = 88,78 bar ;
Presiunea interioara (Sonda inchisa si plina cu gaze) :
Densitatea apei mineralizate :

ρam = 1050 kg⁄m3 ;
Densitatea gazelor :
ρg = 200 kg⁄m3 ;
Fig.5.2. Calculul presiuni interioare ;
1. La gura sondei :
pi1 = pc = pfisa − ρg ∙ g ∙ Ha = 88,78 − 200 ∙ 9,81 ∙ 500 ∙ 10−5 ;
pi1 = 78,97 bar ;
pe1 = 0 ;
∆pi1 = pi1 − pe1 = 78,97 − 0 = 78,97 bar ;
2. La siul coloanei :
pi2 = pfisa = 88,78 bar ;
pea = ρam ∙ g ∙ Ha = 1050 ∙ 9,81 ∙ 500 ∙ 10−5 = 51,50 bar ;
∆pi2 = pi2 − pe2 = 88,78 − 51,50 = 37,28 bar ;
44
Fig. 5.3. Variatia presiunii interioare in cazul coloanei de ancoraj;
In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile presiunii de spargere (psp), ale presiunii
de turtire( pt), ale rezistentei la tractiune a imbinarii (Fs) , necesare calculului de
rezistenta .
Diam. Otelul Imbinarea t q A psp pia pt pea Fs Fsa

Col.
in - - mm kg/m m2 bar bar bar Bar kN kN
9,65 81,10 0,010 188 150,4 78 74,28 2200 1257,14
133/8 J-55 S 10,92 90,78 0,011 213 170,4 106 100,95 2647 1512,57
12,19 101,2 0,012 238 190,4 134 127,61 3003 1716
Tabel 7. Rezistenta burlanelor de tubare in cazul coloanei de 13 3/8 inch ;
Unde :
psp
- pia – presiunea interioara admisibila : pia = ; csp – coeficient de spargere ;
csp
pt
- pea - presiunea exterioara admisibila : pea = ; ct - coeficient de turtire ;
ct
Fs
- Fsa – Rezistenta admisibila la tractiune a imbinarii : Fsa = ; cs – coeficient de
cs
turtire ;
Ca urmare a calcului presiunii interioare in cazul coloanei de ancoraj, din Tabelul 6 se

va folosi prima grosime de perete, t=9,65 mm, cu valorile parametrilor aferente, urmand
a se verifica aceasta alegere prin realizarea calculelor corespunzatoare presiunii
exterioare si tractiunii , lungimea tronsonului fiind egala cu adancimea coloanei,
l=Ha=500 m .
45
Presiunea exterioara (Golire totala) :
Fig. 5.4. Calculul presiunii exterioare ;
Pentru calculul presiunii exterioare, se considera coloana goala in interior.
1. La gura sondei :
pe1 = 0 ;
pi1 = 0 ;
∆pe1 = pe1 − pi1 = 0 ;
pe2 = ρna ∙ g ∙ Ha = 1180 ∙ 9,81 ∙ 500 ∙ 10−5 = 57,87 bar ;
pi2 = 0 ;
∆pe2 = pe2 − pi2 = 57,87 − 0 = 57,87 bar ;
Fig. 5.5. Variatia presiunii exterioare in cazul coloanei de ancoraj;
46
Verificarea la tractiune:
Greutatea coloanei in aer :
G = q ∙ g ∙ Ha = 81,10 ∙ 9,81 ∙ 500 ∙ 10−3 = 405,5 kN ;
Greutatea coloanei in noroi :
ρna 1180
G′ = G ∙ (1 − ) = 405,5 ∙ (1 − ) = 344,67 kN ;
ρo 7850
Fsa > G > G′ ; 1257,14 kN > 405,5 kN > 344,67 kN ;
Rezulta, in urma calculelor de mai sus, ca grosimea de perete, cu valorile parametrilor

aferente, se verifica la presiune exterioara si tractiune .
Presiunea corectata :
Forta axiala :
Fax = G′ = 344,67 kN ;
Limita de curgere a otelului J-55 :
R p0,2 = 379 N⁄mm2 ;
2
Fax Fax
pcor = pea ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
344,6 ∙ 103 344,6 ∙ 103
pcor = 74,28 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,01 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,01 ∙ 379 ∙ 106
pcor = 69,26 bar ;
pcor = 69,26 bar > ∆pe2 = 35,316 bar ;
47
5.2. Calculul de rezistenta al coloanei intermediare

 Diametrul exterior al coloanei intermediare :
Di = 85/8 inch = 219,1 mm ;
 Adancimea coloanei de intermediare :
Hi = 2000 m;
 Adancimea coloanei de exploatare :
H = He = 3275 m;
intermediare :
ρni = 1250 kg⁄m3 ;
de exploatare :
ρne = 1350 kg⁄m3 ;
 Densitatea echivalenta de fisurare corespunzatoare coloanei intermediare :
ρechfis,i = 1880 kg⁄m3 ;
 Densitatea apei mineralizate :
ρam = 1050 kg⁄m3 ;
 Densitatea gazelor :
ρg = 300 kg⁄m3 ;
ppe = ρne ∙ g ∙ H = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 ∙ 10−5 ;

ppe = 433,72 bar ;
Fig. 5.6. Calculul presiunii din pori,

cazul coloanei intermediare ;
48
Presiunea de fisurare :
pfisi = (ρfisech,i + 100) ∙ g ∙ Hi = (1880 + 100) ∙ 9,81 ∙ 2000 ∙ 10−5 ;
pfisi = 388,47 bar ;
Presiunea interioara (Sonda inchisa si plina cu gaze) :
Fig.5.7. Calculul presiunii interioare, cazul coloanei intermediare ;
1. La gura sondei :
pi1 = pc = pfisi − ρg ∙ g ∙ Hi = 388,47 − 300 ∙ 9,81 ∙ 2000 ∙ 10−5 ;
pi1 = 329,61 bar ;
pe1 = 0 ;
∆pi1 = pc = pi1 − pe1 = 329,61 − 0 = 329,61 bar ;
pi2 = pfisi = 388,47 bar ;
pea = ρam ∙ g ∙ Hi = 1050 ∙ 9,81 ∙ 2000 ∙ 10−5 = 206,01 bar ;
∆pi2 = pi2 − pe2 = 388,47 − 206,01 = 182,46 bar ;
49
Fig. 5.8. Calculul presiunii interioare pentru coloana intermediara,
cazul „Dop de gaze la talpa „ ;
Diam. Otelul Imbinarea t q A psp pia pt pea Fs Fsa

Col.
L 8,94 47,62 0,00187 271 216,8 174 165,7 1855 1060
J-55 L 10,16 53,57 0,00212 308 246,4 238 226,6 2162 1235,4
10,16 53,57 0,00212 447 357,6 283 269,52 3060 1748,57
11,43 59,53 0,00237 503 402,4 381 362,87 3505 2002,85
85/8 N-80 L 12,70 65,48 0,00262 560 448 479 456,19 3946 2254,85
14,15 72,92 0,00290 623 498,4 591 562,85 4435 2534,28
Tabel 8 . Rezistenta burlanelor de tubare in cazul coloanei de 85/8 inch ;
Fig. 5.9. Variatia presiunii interioare in cazul coloanei intermediare ;
50
Unde :
𝑝𝑠𝑝
- pia – presiunea interioara admisibila : 𝑝𝑖𝑎 = ; csp – coeficient de spargere ;
𝑐𝑠𝑝
𝑝𝑡
- pea - presiunea exterioara admisibila : 𝑝𝑒𝑎 = ; ct - coeficient de turtire ;
𝑐𝑡
𝐹
- Fsa – Rezistenta admisbila la tractiune a imbinarii : 𝐹𝑠𝑎 = 𝑐𝑠 ; cs – coeficient de
𝑠
turtire ;
pia1− ∆pi2 (216,8−182,46)·105

l1 = = = 466,74 m
g·(ρam− ρg ) 9,81·(1050−300)
pia2− pia1 (246,4−216,8)·105

l2 = = = 402,31 m
g·(ρam− ρg ) 9,81·(1050−300)
∆pi1 −pia2 (329,61−246,4)·105

l1 = = = 1130,95 m
g·(ρam− ρg ) 9,81·(1050−300)
Ca urmare a calcului presiunii interioare in cazul coloanei de ancoraj, din Tabelul 8 se

va folosi prima grosime de perete,t=10,16 mm, cu valorile parametrilor aferente,
urmand a se verifica aceasta alegere prin realizarea calculelor corespunzatoare presiunii
exterioare si tractiunii , lungimea tronsonului fiind egala cu adancimea coloanei
intermediare, l=Hi=2000 m .
Presiunea exterioara (golire partiala) :
ρne − ρam 1350 − 1050

Hg = ∙H= ∙ 3275 = 727,7 m ;
ρne 1350
Fig. 5.10. Calculul presiunii exterioare

in cazul coloanei intermediare ;
51
1. La gura sondei :
pe1 = 0 ;
pi1 = 0 ;
∆pe1 = pe1 − pi1 = 0 ;
2. La gura sondei :
pe2 = ρni ∙ g ∙ Hg = 1250 ∙ 9,81 ∙ 727,7 ∙ 10−5 = 89,23 bar ;

pi2 = 0 ;
∆pe2 = pe2 − pi2 = 89,23 − 0 = 89,23 bar ;
3. La adancimea „Hg” :
pe3 = ρni ∙ g ∙ Hi = 1250 ∙ 9,81 ∙ 2000 ∙ 105 = 245,25bar ;

pi3 = ρne ∙ g ∙ (Hi − Hg ) = 1350 ∙ 9,81 ∙ (2000 − 727,7) ;
pi3 = 76,76 bar ;
Fig. 5.11. Variatia presiunii exterioare in cazul coloanei intermediare ;
In urma calculelor efectuate mai sus, rezulta ca grosimea de perete aleasa, se verifica
la presiune exterioara .
52
Verificarea la tractiune :
Greutatea coloanei in aer :
G = q ∙ g ∙ Hi =
= (53,57 ∙ 9,81 ∙ 1130,95 + 53,57 ∙ 9,81 ∙ 402,31 + 47,62 ∙ 9,81 ∙ 466,74) ∙ 10−3 =
= 1023,8 kN ;
Fsa = 1748,57 kN > G = 1051,04 kN ;
Rezulta ca grosimea de perete, cu valorile parametrilor aferente, se verifica la

tractiune .
Forta axiala :
ρni
Fax = G ∙ (1 − ) − ρni ∙ g ∙ (Hi − l1 ) ∙ A1=
ρo
1250
= 218,03 ∙ (1 − ) − 1250 ∙ 9,81 ∙ (2000 − 466,74) ∙ 0,00187
7850
= −39676,08 kN ;
2
Fax Fax
pcor = pea ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
39676,08 −39676,08
pcor = 216,8 ∙ [ + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,00187 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,00187 ∙ 379 ∙ 106
pcor = 222,61 bar ;
pcor = 222,61 bar > ∆pe3 = 49,33 bar ;
Diametrul interior :
t1 ∙ l1 + t 2 ∙ l2 + t 3 ∙ l3 8,94 ∙ 466,74 + 10,16 ∙ 402,31 + 10,16 ∙ 1130,95

tm = = =
l1 + l2 + l3 2000
= 9,87 mm ;
Dii = Di − 2 ∙ t = 219,1 − 2 ∙ 9,87 = 199,36 mm ;
53
5.3. Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare

 Diametrul exterior al coloanei intermediare :
De = 51/2 inch = 139,7 mm ;
 Adancimea coloanei de exploatare :
H = He = 3275 m;
de exploatare :
ρne = 1350 kg⁄m3 ;
 Densitatea apei mineralizate :
ρam = 1050 kg⁄m3 ;
 Densitatea gazelor :
ρg = 300 kg⁄m3 ;
Fig. 5.12. Calculul presiunii din pori pentru coloana de exploatare ;
54
ppe = ρne ∙ g ∙ H = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3275 ∙ 10−5 = 433,72 bar ;
Presiunea la capul coloanei :
pc = ppe − ρg ∙ g ∙ H = 433,72 − 300 ∙ 9,81 ∙ 3275 ∙ 10−5 = 337,33 bar ;
pcsiu = ppe = 433,72 bar ;
Diam. Otelul Imbina t q A psp pia pt pea Fs Fsa

Col. rea
6,98 23,07 0,00291 331,6 265,3 278,5 273,8 965 551
J-55 L 7,72 25,30 0,003201 366,8 293,5 338,5 322,4 1099 628
51/2 7,72 25,30 0,003201 533,7 427,0 433,0 412,4 1548 885
N-80 L 9,17 29,76 0,00376 633,6 506,9 608,8 579,8 1904 1088
10,54 34,23 0,004277 681,2 545,0 769,5 732,9 2333 1333
P-110 L 10,54 34,23 0,004277 900,5 725,4 1002,5 954,8 2860 1634
Tabel 9. Rezistenta burlanelor de tubare in cazul coloanei de 51/2 inch ;
Coloana de exploatare este supusa solicitarilor combinate de presiune exterioara si

tractiune . Pentru aflarea lungimilor tronsoanelor, se vor folosi grosimile de perete din
Tabelul 9, prin calculul adancimilor pana la care pot fi folosite grosimile de perete
utilizate, si prin calculul la tractiune al diferitelor tronsoane supuse in special la aceasta
solicitare.
Fig. 5.12. Solicitarile combinate la care este supusa coloana de exploatare, precum si lungimie
tronsoanelor rezultate in urma calculelor ;
55
Tronsonul 1 :
pea1 = 560 bar > psiu = 433,72 bar ;
t1 = 9,17 mm, N − 80 ;
t 2 = 7,72 mm, N − 80 ;
Limita de curgere a otelului N − 80 :
R p0,2 = 551 N⁄mm2 ;
Presiunea admisibila a grosimii de perete t1 = 9,17 mm :
pea1 = 579,8 bar ;
pea2 = 412,4 bar ;
pea2 412,4 ∙ 105

H2 = = = 3113,9 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l1 = H − H2 = 3275 − 3113,9 = 161,1 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H2 ∙ A2 ;
ρo
ρne
Fax = q1 ∙ l1 ∙ g ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H2 ∙ A2 ;
ρo
1350
Fax = 29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 3113,9 ∙ 0,003201 ;
7850
Fax = −93023,62 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea2 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
93023,62 −93023,62
pcor2 = 412,4 ∙ [ √
+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 551 ∙ 106 2 ∙ 0,003201 ∙ 551 ∙ 106
pcor2 = 422,84 bar ;

56
peH2 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3113,9 ∙ 10−5 = 412,3 bar
pcor2 > peH2
Rezulta ca lungimea tronsonului 1 este :
𝐥𝟏 = 𝟏𝟔𝟏, 𝟏 𝐦 ;
Verificarea tronsonului 1 la presiune interioara :
∆piH2 = pc + ρg ∙ g ∙ H2 − ρam ∙ g ∙ H2 = pc − (ρam − ρg ) ∙ g ∙ H2 ;
∆piH2 = 337,33 − (1050 − 300) ∙ 9,81 ∙ 3113,9 ∙ 10−5 = 108,22 bar ;
∆piH2 < pia2 = 427,0 – Tronsonul 1 se verifica la presiune interioara ;
Verificarea tronsonului 1 la tractiune :

G1 = q1 ∙ l1 ∙ g = 29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 ∙ 10−3 = 47,03 kN ;
Fsa2 = 885 kN > G1 – Tronsonul 1 se verifica la tractiune ;
Tronsonul 2:
t 2 = 7,72 mm, N − 80 ;
t 3 = 7,72 mm, J − 55 ;
R p0,2 = 379 N⁄mm2 ;
pea2 = 412,4 bar ;
Presiunea admisibila a grosimii de perete t3 = 7,72mm :
pea3 = 322,4 bar ;
57
pea3 322,4 ∙ 105
H3 = = = 2434,4 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l2 = H − l1 − H3 = 3275 − 161,1 − 2434,4 = 679,5 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
ρne
Fax = (q1 ∙ l1 ∙ g + q 2 ∙ l2 ∙ g) ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 679,5 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 2434,4 ∙ 0,00320 ;
7850
Fax = 75388 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea3 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
75388 75388
pcor3 = 322,4 ∙ [− √
6+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 10 2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106
pcor3 = 311,91 bar ;
peH3 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2434,4 ∙ 10−5 = 322,39 bar
pcor3 < peH3
In urma acestui rezultat, se va recalcula lungimea tronsonului 2, urmand aceiasi pasi

ca mai sus si se va repeta calculul pana cand presiunea corectata va fi mai mare decat
presiunea exterioara corespunzatoare adancimii H3 .
Se recalculeaza H3 :
pcor3 311,91 ∙ 105

H3rec1 = = = 2355,19 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l2 = H − l1 − H3 = 3275 − 161,1 − 2355,19 = 758,71 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 758,71 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 2355,19 ∙ 0,00320 ;
7850
58
Fax = 95024,3 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea3 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
95024,3 95024,3
pcor3 = 322,4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106
pcor3 = 309,03 bar ;
peH3 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2355,19 ∙ 10−5 = 311,9 bar
pcor3 < peH3
pcor3 309,03 ∙ 105

H3rec2 = = = 2333,4 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l2 = H − l1 − H3 = 3275 − 161,1 − 2333,4 = 780,5 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 780,5 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 2333,4 ∙ 0,00320 ;
7850
Fax = 100426,1 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea3 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
100426,1 100426,1
pcor3 = 322,4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106
pcor3 = 308,22 bar ;
peH3 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2333,4 ∙ 10−5 = 309,02 bar
pcor3 < peH3
59
pcor3 308,22 ∙ 105

H3rec3 = = = 2327,3 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l2 = H − l1 − H3 = 3275 − 161,1 − 2327,3 = 786,6 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 786,6 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 2327,3 ∙ 0,00320 ;
7850
Fax = 101938,3 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea3 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
101938,3 101938,3
pcor3 = 322,4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106
pcor3 = 308,0 bar ;
peH3 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2327,3 ∙ 10−5 = 308,21 bar
pcor3 < peH3
pcor3 308,0 ∙ 105

H3rec4 = = = 2325,6 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l2 = H − l1 − H3 = 3275 − 161,1 − 2325,6 = 788,3 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 788,3 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 2325,6 ∙ 0,00320 ;
7850
60
Fax = 102359,8 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea3 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
102359,8 102359,8
pcor3 = 322,4 ∙ [− √
6+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 10 2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106
pcor3 = 307,93 bar ;
peH3 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2325,6 ∙ 10−5 = 307,99 bar
pcor3 < peH3
pcor3 307,93 ∙ 105

H3rec5 = = = 2324,9 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l2 = H − l1 − H3 = 3275 − 161,1 − 2324,9 = 789 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H3 ∙ A3 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81 ∙ 2324,9 ∙ 0,00320 ;
7850
Fax = 102533,35 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea3 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
102533,35 102533,35
pcor3 = 322,4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,003201 ∙ 379 ∙ 106
pcor3 = 307,91 bar ;
peH3 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2324,9 ∙ 10−5 = 307,89 bar
pcor3 > peH3
61
Pe baza calculelor efectuate , rezulta ca lungimea tronsonului 1 este :
𝐥𝟐 = 𝟕𝟖𝟗 𝐦 ;
∆piH3 = 337,33 − (1050 − 300) ∙ 9,81 ∙ 2324,9 ∙ 10−5 = 166,27 bar ;
∆piH3 < pia3 – Tronsonul 2 se verifica la presiune interioara ;

G2 = q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,3 ∙ 789 ∙ 9,81) ∙ 10−3 = 242,85 kN ;
Tronsonul 3 :
t 3 = 7,72 mm, J − 55 ;
t 4 = 6,98 mm, J − 55 ;
R p0,2 = 379 N⁄mm2 ;
pea3 = 322,4 bar ;
pea4 = 273,8 bar ;
pea4 273,8 ∙ 105

H4 = = = 2067,42 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H4 = 3275 − 161,1 − 789 − 2067,42 = 257,48 m ;
62
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
Fax = (q1 ∙ l1 ∙ g + q 2 ∙ l2 ∙ g + q 3 ∙ l3 ∙ g) ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 257,48) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 2067,42 ∙ 0,00291 ;
Fax = 174330,8 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
174330,8 174330,8
pcor4 = 273,8 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 249,58 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 2067,42 ∙ 10−5 = 273,79 bar
pcor4 < peH4
In urma acestui rezultat, se va recalcula lungimea tronsonului 3, urmand aceiasi pasi

ca mai sus si se va repeta calculul pana cand presiunea corectata va fi mai mare decat
presiunea exterioara corespunzatoare adancimii H3 .
pea4 249,58 ∙ 105

H4rec1 = = = 1883,9 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1883,9 = 441 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 441) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1883,9 ∙ 0,00291 ;
Fax = 219118,6 N ;
63
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
219118,6 219118,6
pcor4 = 273,8 ∙ [− √
6+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 10 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 242,51 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1883,9 ∙ 10−5 = 249,49 bar
pcor4 < peH4
Se recalculeaza 𝐻4 :
pea4 242,51 ∙ 105

H4 = = = 1831,08 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1831,08 = 493,82 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 493,82) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1831,08 ∙ 0,00291 ;
Fax = 232009,3 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
232009,3 232009,3
pcor4 = 273,8 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 240,41 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1831,08 ∙ 10−5 = 242,49 bar
pcor4 < peH4
64
Se recalculeaza 𝐻4
pea4 240,41 ∙ 105
H4 = = = 1815,3 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1815,3 = 509,6 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 509,6) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1815,3 ∙ 0,00291 ;
Fax = 235860,4 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
235860,4 235860,4
pcor4 = 273,8 ∙ [− √
6+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 10 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 239,78 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1815,3 ∙ 10−5 = 240,4 bar
pcor4 < peH4
pea4 239,78 ∙ 105

H4 = = = 1810,5 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1810,5 = 514,4 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 514,4) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1810,5 ∙ 0,00291 ;
65
Fax = 237031,8 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
237031,8 237031,8
pcor4 = 273,8 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 239,59 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1810,5 ∙ 10−5 = 239,74 bar
pcor4 < peH4
pea4 239,59 ∙ 105
H4 = = = 1809,11 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1809,11 = 515,79 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 515,79) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1809,11 ∙ 0,00291 ;
Fax = 237371,07 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
237371,07 237371,07
pcor4 = 273,8 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 239,53 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1809,11 ∙ 10−5 = 239,58 bar
pcor4 < peH4
66
pea4 239,53 ∙ 105
H4 = = = 1808,66 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1808,66 = 516,24 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 516,24) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1808,66 ∙ 0,00291 ;
Fax = 237480,89 N ;
2
Fax Fax
pcor4 = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
237480,89 237480,89
pcor4 = 273,8 ∙ [− √
6+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 10 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 239,51 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1808,66 ∙ 10−5 = 239,52 bar
pcor4 < peH4
pea4 239,51 ∙ 105
H4 = = = 1808,43 m ;
ρne ∙ g 1350 ∙ 9,81
l3 = H − l1 − l2 − H3 = 3275 − 161,1 − 789 − 1808,43 = 516,47 m ;
ρne
Fax = G ∙ (1 − ) − ρne ∙ g ∙ H4 ∙ A4 ;
ρo
ρne
ρo
1350
Fax = (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,30 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25.3 ∙ 9,81 ∙ 516,47) ∙ (1 − ) − 1350 ∙ 9,81
7850
∙ 1808,43 ∙ 0,00291 ;
67
Fax = 237537,02 N ;
2
Fax Fax
pcor = pea4 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ A ∙ R p0,2 2 ∙ A ∙ R p0,2
2
237537,02 237537,02
pcor4 = 273,8 ∙ [− √
6+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 10 2 ∙ 0,00291 ∙ 379 ∙ 106
pcor4 = 239,5 bar ;
peH4 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 1808,43 ∙ 10−5 = 239,49 bar
pcor4 > peH4
𝐥𝟑 = 𝟓𝟏𝟔, 𝟒𝟕 𝐦 ;
∆piH4 = 337,33 − (1050 − 300) ∙ 9,81 ∙ 1808,43 ∙ 10−5 = 204,27 bar ;
∆piH4 < pia4 – Tronsonul 3 se verifica la presiune interioara ;

G3 = q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g + q3 ∙ l3 ∙ g
= (29,76 ∙ 161,1 ∙ 9,81 + 25,3 ∙ 789 ∙ 9,81 + 25,3 ∙ 9,81 ∙ 516,47) ∙ 10−3 = 371,04kN ;
Lungimea urmatoarelor tronsoane va fi determinata pe baza calculului rezultat in

urma solicitarii de tractiune .
68
Tronsonul 4 :
t 5 = 7,72 mm, J − 55 ;
Fsa5 = q1 ∙ l1 ∙ g + q 2 ∙ l2 ∙ g + q 3 ∙ l3 ∙ g + q 4 ∙ l4 ∙ g;
Fsa5 − g ∙ ∑3i=1 q i li
l4 = ;
q4 ∙ g
628000 − 9,81 ∙ (29,76 ∙ 161,1 + 25,3 ∙ 789 + 25,3 ∙ 516,47)

l4 = ;
25,3 ∙ 9,81
𝐥𝟒 = 𝟏𝟎𝟑𝟓, 𝟑𝟏 𝐦 ;
Fsa5 = 628 kN
Gcol = q1 ∙ l1 ∙ g + q 2 ∙ l2 ∙ g + q 3 ∙ l3 ∙ g + q 4 ∙ l4 ∙ g;
Gcol = 29,76 ∙ 161,1 + 25,3 ∙ 789 + 25,3 ∙ 516,47 + 25,3 ∙ 1035,31

Gcol = 627,99
Fsa5 > Gcol
Tronsonul 5 :
t 6 = 7,72 mm, N − 80;
Fsa6 = q1 ∙ l1 ∙ g + q 2 ∙ l2 ∙ g + q 3 ∙ l3 ∙ g + q 4 ∙ l4 ∙ g;
Fsa4 − g ∙ ∑3i=1 q i li
l5 = ;
q5 ∙ g
885000 − 9,81 ∙ (29,76 ∙ 161,1 + 25,3 ∙ 789 + 25,3 ∙ 516,47 + 25,3 ∙ 1035,31)
l5 = ;
25,3 ∙ 9,81
l5 = 1035,49 m ;
l5 = 3275 − 161,1 − 789 − 516,47 − 1035,31 = 773,12 m ;
𝐥𝟓 = 𝟕𝟕𝟒, 𝟏𝟐 𝐦 ;
Fsa6 = 885kN
Gcol = q1 ∙ l1 ∙ g + q 2 ∙ l2 ∙ g + q 3 ∙ l3 ∙ g + q 4 ∙ l4 ∙ g + q 5 ∙ l5 ∙ g;
69
Gcol = 29,76 ∙ 161,1 + 25,3 ∙ 789 + 25,3 ∙ 516,47 + 25,3 ∙ 1035,31 + 25,3 ∙ 774,12
Gcol = 820,12
Fsa6 > Gcol
Diametrul interior :
Die = De − 2 ∙ t med = 139,7 − 2 ∙ 7,79 = 124,12 mm ;
∑4i=1 li ∙ t i
t med = ;
∑4i=1 li
161,1 ∙ 9,17 + 789 ∙ 7,72 + 516,47 ∙ 7,72 + 1035,31 ∙ 7,72 + 774,12 ∙ 7,72
t med =
3275
= 7,79 mm ;
70
Capitolul 6. Cimentarea coloanelor de tubare
Stabilirea metodelor de cimentare

Cimentarea sondelor se executa in urmatoarele scopuri principale :
- Imbunatatirea consolidarii prin tubare ;
- Impiedicarea circulatiei nedorite a fluidelor din spatele coloanei ;
- Transmiterea sarcinilor axiale ale coloanei catre masivul de roci, in urma
aderentei sistemului coloana-ciment-strat ;
- Protejarea exteriorului burlanelor de actiunea agresiva a apelor subterane
mineralizate ;
Cu alte cuvinte, o cimentare reusita inseamna o buna rezistenta mecanica si o buna

etansare a pietrei de ciment din spatiul inelar (mai exact spus : inelul de ciment trebuie
sa fie unform, rezistent, impermeabil, aderent atat la burlane cat si la rocile din jur).
Cimentarile efectuate imediat dupa tubare se numesc cimentari primare, iar cele de
remediere se numesc cimentari secundare. La acestea trebuie adaugate unele cimentari
speciale si dopurile de ciment .
Ca metoda de cimentare, se va utiliza cimentarea cu dopuri (normala ).
Metoda cimentarii cu dopuri este, la ora actuala, cea mai des utilizata. Ea se aplica in
cazul cimentarii coloanelor intregi, pe toata lungimea acestora sau doar pe un anumit
interval (de la capatul inferior, spre suprafata) .
Aceasta metoda presupune utilizarea a doua dopuri: unul se lanseaza inainte, iar al
doilea dupa pomparea laptelui de ciment. Primul este un dop cu membrana (membrana
se sparge in momentul cand dopul ajunge pe niplul cu valva, la o diferenta de presiune
de 15-20 bar), iar al doilea, dop masiv. Ele sunt fabricate dintr-un material usor frezabil.
In figura 6.1. este prezentata, simplificat, schema cimentarii cu doua dopuri .
Pentru prevenirea contaminarii pastei de ciment cu fluid de foraj si pentru
indepartarea cat mai buna, din spatiul inelar, a noroiului de catre pasta de ciment, dupa
lansarea primului dop, se plaseaza un fluid de separare intre paste de ciment si fluidul
din sonda (volumul acestui dop de fluid corespunde unei inaltimi, in spatiul inelar, de
150-200 m). Hotarat lucru : spre a favoriza deplasarea unui fluid de catre altul in spatiul
inelar trebuie „ajustati” anumiti precum densitatea, reologia si viteza de curgere .
71
Ca fluide de separare se folosesc : apa simpla, solutii saline, solutii acide sau bazice,
apa cu detergenti si dispersanti, fluide separatoare pe baza de petrol, suspensii, fluide
tampon.
Cum, in majoritatea cazurilor, pasta de ciment are densitatea mai mare decat cea a
fluidului de refulare, ea tinde sa revina in coloana. Fenomenul este impiedicat, pe de o
parte, de valva siului, iar pe de alta parte (pentru siguranta) de valva niplului montata
cu doua, trei burlane mai sus (pentru cazul inaltimilor mici de cimentare, niplul cu
72
valva este inlocuit cu un simplu inel de retinere a dopurilor separatoare, numit si placa
opritoare).
Dupa ce pasta de ciment s-a intarit, pentru continuarea forajului aferent urmatoarei
coloane - dopurile, valva niplului de retinere, cimentul aflat dedesubtul ei si sabotul
coloanei cu valva lui- vor fi frezate cu ajutorul unei sape cu role (cel mai adesea) .
Totusi, cimentarea cu doua dopuri prezinta doua dezavantaje semnificative :

 Durata mare a operatiei (dupa pasta se pompeaza si noroiul de refulare) si
presiunea ridicata de la sfarsitul cimentarii (diferenta de densitate pasta de
ciment – fluid de foraj ). Este si motivul pentru care, adeseori, se folosesc doua
tipuri de pasta : una, fara adaosuri, in partea inferioara (unde este nevoie de o
rezistenta ridicata), iar mai sus o pasta cu densitate mai redusa, care sa asigure
doar o buna etansare (zisa de „umplutura”) .
 In cazul unor strate cu gaze, se recomanda, adesea, o cimentare intarziata
(metoda orginala romaneasca). In esenta, este vorba de o cimentare cu doua
dopuri, condusa in asa fel incat durata operatiei sa coincida cu timpul admisibil
de inceput de priza. Dupa oprirea pomparii, pasta de ciment prizeaza foarte
repede, formandu-se o masa omogena ce nu va permite migrarea gazelor .
73
6.1. Cimentarea coloanei de ancoraj
1. Adancimea de cimentare, Hc :
Fig.6.2. Adancimea de cimentare ;
Hc = Ha = 500 m;
2. Densitatea pastei de ciment, ρp :
𝛒𝐩 = 𝟏𝟖𝟎𝟎 𝐤𝐠⁄𝐦𝟑 ;
3. Volumul pastei de ciment, Vp :
π π
Vp = Ac ∙ Hc + Ai ∙ h = ∙ (hcav ∙ D2sa − D2a ) ∙ Hc + ∙ D2ia ∙ h ;
4 4
Unde :
- h - inaltimea de cimentare in interiorul coloanei ; h = 20 … . 30 m ;

Se alege : h = 20 m ;
- hcav=h1 - neregularitatile gaurii de sonda ; hcav = 1,2 ;
π π
Vp = ∙ (1,2 ∙ 0,44452 − 0,33972 ) ∙ 500 + ∙ 0,32042 ∙ 20 = 49,4 m3 ;
4 4
4. Volumul fluidului de refulare, Vn :
π
Vn = h2 ∙ Ai ∙ (Ha − h) = h2 ∙ ∙ D2ia ∙ (Ha − h);
4
π 2 (500
Vn = 1,03 ∙ ∙ 0,3204 ∙ − 20) = 39,86 m3 ;
4
h2-coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj ; h2 = 1,03 ;
74
5. Canitatile de materiale :
ρp ≥ (1700 … .1930) kg⁄m3 − pasta normala (apa + ciment);

- Cantitatile unitare :
va + vc = 1 m3 pasta ciment
{ ;
va ∙ ρa + vc ∙ ρc = 1 ∙ ρp
va = 1 − vC ;
ρa − vc ∙ ρa + vc ∙ ρc = ρp ;
ρp − ρa 1800 − 1000
vc = = = 0,37 m3 ciment⁄1 kg pasta ;
ρc − ρa 3150 − 1000
va = 1 − 0,37 = 0,63 m3 apa⁄1 kg pasta ;
- Masa unitara de ciment ;

mc = vc ∙ ρc = 0,37 ∙ 3150 = 1165,5 kg ciment ;
ρc = Densitatea cimentului = 3150 kg⁄m3 ;
- Masa totala de ciment :
Mc = h3 ∙ mc ∙ Vp = 1,05 ∙ 1165,5 ∙ 49,4 = 60454,4 kg ;
- Volumul de apa :
Va = h3 ∙ va ∙ Vp = 1,05 ∙ 0,63 ∙ 49,4 = 32,67 m3 ;
h3 − coeficient de pierderi de ciment si apa ; h3 = 1,05 ;
6. Numarul de autocontainere :
Mc 60454,4
nac = = = 5,49 ;
Mac 11 000
Se alege nac = 6 autocontainere ;
Mac = Masa unui autocontainer = 10 t, 11 t sau 12 t ;
Se alege Mac = 11t = 11 000 kg ;
75
7. Numarul de agregate de ciment :
nac 6
nagr = + 1 = + 1 = 4 agregate ;
2 2
8. Presiuni de pompare :
Se va reprezenta grafic presiunea de pompare in functie de volumul de pasta pentru

fiecare etapa din cadrul cimentarii, reprezentare denumita grafic de cimentare .
pp - presiune de pompare ;
pp = pc + pd ;
pc – presiunea in sistemul de circulatie ;
pc = 0,012 ∙ Ha + 16 = 0,012 ∙ 500 + 16 = 22 bar ;
pd – presiunea diferentiala datorata densitatii ;
π 2 π
Vintcol = Ai ∙ Ha = ∙ Dia ∙ Ha = ∙ 0, 32042 ∙ 500 = 40,31 m3 ;
4 4
Rezulta ca : Vp > Vintcol ;
a) Incepe pomparea pastei de ciment :
V1 = 0 ;
pp1 = pc + pd1 = 22 bar ;
hd = 0 ;
pd1 = 0 ;
Punctul 1 din grafic are coordonatele : (0 ; 22) .
Fig. 6.3. Inceputul pomparii pastei de ciment ;
76
b) Pasta de ciment ajunge la siu :
V2 = Vintcol = 40,31 m2 ;
pp2 = pc + pd2 ;
pp2 = pc + (ρna − ρp ) ∙ g ∙ Ha ;
pp2 = 22 + (1180 − 1800) ∙ 9.81 ∙ 500 ∙ 10−5
pp2 = 22 − 30,41 = −8,41bar ;
Fig. 6.4. Pasta de ciment ajunge la siu ;
Punctul 2 din grafic are coordonatele : (40,31 ; -8,41) .
c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment :
Fig. 6.5. Sfarsitul pomparii pastei de ciment ;
Vp = Ai ∙ Ha + Ac ∙ x ;
π
Vp − Ai ∙ Ha Vp − 4 ∙ (Dia 2 ∙ Ha )
x= =π ;
Ac ∙ (hcav ∙ D2 − D2 )
sa a
4
π
49,4 − 4 ∙ (0,32042 ∙ 500)
x=π = 95,1 m ;
∙ (1,2 ∙ 0,44452 − 0,33972 )
4
V3 = Vp = 49,4 m3 ;
pp3 = pc + pd3 = pC + (ρna − ρp ) ∙ g ∙ (Ha − x);
pp3 = 22 + (1180 − 1800) ∙ 9,81 ∙ (500 − 95,1) ∙ 10−5 = −2,62 bar ;
77
d) Sfarsitul operatiei de cimentare :
Fig.6.6. Sfarsitul cimentarii coloanei de ancoraj;
V4 = Vp + Vn = 49,4 + 39,86 = 89,26 m3 ;
pp4 = pmax = pc + (ρp − ρna ) ∙ g ∙ (Hc − h);
pp4 = 22 + (1800 − 1180) ∙ 9,81 ∙ (500 − 200) ∙ 10−5 = 51,19 bar ;
Punctul 4 din grafic are coordonatele : (89,26 ; 51,19) .
Reprezentand grafic punctele 1, 2, 3 si 4, se obtine graficul de cimentare din figura

6.7 .
Fig.6.7. Graficul de cimentare ;
78
9. Alegerea agregatelor de cimentare :
A.C.-350, dpist = 115 mm ;
Viteza Presiunea agregatului, Debitului agregatului,

pa Qa
- bar l/min
I 210 372
II 110 700
III 60 1265
Tabel 10. Caracteristicile agregatului ;
10. Durata operatiei de cimentare :
Vp + Vn (49,4 + 39,86) ∙ 103

Tc = + Td = + 15 = 70,56 + 15
QIII
a 1265
= 85,56 min ≅ 86 min ;
Unde Td este timpul necesar spalarii liniilor, schimbariii legaturilor, lansarii celui
de-al doilea dop, operatii executate inainte de a pompa noroiul de refulare .
11. Timpul de pompabilitate :
Tpmin = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 70,56 = 128,34 min ≅ 129 min ;

Tpmax = 1,5 ∙ Tpmin = 1,5 ∙ 128,34 = 193,5 ≅ 194 min ;
79
6.2. Cimentarea coloanei intermediare
Fig.6.8. Cimentarea coloanei intermediare ;
1. Adancimea de cimentare :
Hc = Hi − Ha + 100 m = 2000 − 500 + 100 = 1600 m ;
2. Densitatea pastei de ciment :

ρpmin < ρp < ρpmax ;
ρpmin = ρni + (100 … . 300) kg⁄m3 ;
ρpmin = 1250 + 300 = 1550 kg⁄m3 ;
Fig.6.9. Calculul densitatii de fisurare ;
pfisHi = гfis Hi ∙ Hi = ρpfis ∙ g ∙ HC + ρni ∙ g ∙ (Hi − HC );
80
pfisHi = 0,1710 ∙ 2000 = 342 bar ;
гfis Hi ∙ Hi − ρni ∙ g ∙ (Hi − HC ) 342 ∙ 105 − 1250 ∙ 9,81 ∙ 400

ρpfis = = ;
g ∙ Hc 9,81 ∙ 1400
(342 − 49,05) ∙ 105

ρpfis = = 1866 kg⁄m3 ;
9,81 ∙ 1600
ρpmax = ρpfis − 200 kg⁄m3 = 1866 − 100 = 1766 kg⁄m3 ;
𝟏𝟓𝟓𝟎 < 𝛒𝐩 < 𝟏𝟕𝟔𝟔 ;
In urma calcului de mai sus, se alege : 𝛒𝐩 = 𝟏𝟕𝟔𝟎 𝐤𝐠⁄𝐦𝟑 ;

π π
Vp = Ac ∙ Hc + Ai ∙ h = ∙ (hcav ∙ D2si − D2i ) ∙ Hc + ∙ D2ii ∙ (Hi − h) ;
4 4
Unde :
- h - inaltimea de cimentare in interiorul coloanei ; h = 20 … . 30 m ;

Se alege : h = 20 m ;
- hcav=h1 - neregularitatile gaurii de sonda ; hcav = 1,2 ;
π π
Vp = ∙ (1,20 ∙ 0,2952 − 0,21912 ) ∙ 1600 + ∙ 0,199362 ∙ 20 ;
4 4
Vp = 71,52 m3 ;
4. Volumul fluidului de refulare, Vn :
π
Vn = h2 ∙ Ai ∙ (Hi − h) = h2 ∙ ∙ D2ii ∙ (Hai − h);
4
π
Vn = 1,03 ∙ ∙ 0.199362 ∙ (2000 − 20) = 63,66 m3 ;
4
h2-coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj ; h2 = 1,03 ;
5. Cantitatile de materiale :
Cum densitatea pastei aparitne intervalului [1700 ; 1930], pasta e una normala,
formata din apa si ciment .
81
- Cantitatile unitare :
v + vc = 1 m3 pasta ciment
{ a ;
va ∙ ρa + vc ∙ ρc = 1 ∙ ρp
va = 1 − vC ;
ρa − vc ∙ ρa + vc ∙ ρc = ρp ;
ρp − ρa 1760 − 1000
vc = = = 0,35 m3 ciment⁄1 kg pasta ;
ρc − ρa 3150 − 1000
va = 1 − 0,35 = 0,65 m3 apa⁄1 kg pasta ;
- Masa unitara de ciment ;

mc = vc ∙ ρc = 0,35 ∙ 3150 = 1102,5 kg ciment ;
ρc = Densitatea cimentului = 3150 kg⁄m3 ;
- Masa totala de ciment :
Mc = h3 ∙ mc ∙ Vp = 1,05 ∙ 1102,5 ∙ 71,52 = 82793,34 kg ;
- Volumul de apa :
Va = h3 ∙ va ∙ Vp = 1,05 ∙ 0,65 ∙ 71,52 = 48,81 m3 ;
h3 − coeficient de pierderi de ciment si apa ; h3 = 1,05 ;
Mc 82793,34
nac = = = 6,89 ;
Mac 12 000
Se alege nac = 7 autocontainere ;
82
7. Numarul de agregate de ciment :
nac 7
nagr = + 1 = + 1 = 4,5 = 5 agregate ;
2 2
8. Presiuni de pompare :
Se va reprezenta grafic presiunea de pompare in functie de volumul de pasta pentru

fiecare etapa din cadrul cimentarii, reprezentare denumita grafic de cimentare .
pp - presiune de pompare ;
pp = pc + pd ;
pc – presiunea in sistemul de circulatie ;
pc = 0,012 ∙ Hi + 16 = 0,012 ∙ 2000 + 16 = 40 bar ;
pd – presiunea diferentiala datorata densitatii ;
π 2 π
Vintcol = Ai ∙ Hi = ∙ Dii ∙ Hi = ∙ 0, 199362 ∙ 2000 = 62,43 m3 ;
4 4
Rezulta ca : Vp > Vintcol ;
a) Incepe pomparea pastei de ciment :
V1 = 0 ;
pp1 = pc + pd1 = pc = 40 bar ;
hd1 = 0 ; pd1 = 0 ;
Punctul 1 din grafic are coordonatele (0 ; 40) .
Fig.6.10. Incepe pomparea pastei de ciment ;
83
b) Pasta de ciment ajunge la siu :
V2 = Vintcol = 62,43 m3 ;
pp2 = pc + pd2 = pc + (ρn − ρp ) ∙ g ∙ Hi ;
pp2 = 40 + (1250 − 1760) ∙ 9,81 ∙ 2000 ∙ 10−5 ;
pp2 = −60,06 bar ;
Punctul 2 din grafic are coordonatele

(62,43 ; -60,06) .
Fig.6.11. Pasta de ciment ajunge la siu ;
c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment :

Vp = Ai ∙ Hi + Ac ∙ x ;
π
Vp − Ai ∙ Hi Vp − 4 ∙ (Dii 2 ∙ Hi )
x= =π ;
Ac ∙ (hcav ∙ D2
− D2
)
4 si i
π
71,52 − 4 ∙ (0,199362 ∙ 2000)
x= π = 205,11 m ;
∙ (1,2 ∙ 0,2952 − 0,21912 )
4
V3 = Vp = 71,52 m3 ;
pp3 = pc + pd3 = pC + (ρni − ρp ) ∙ g ∙ (Hi − x);
pp3 = 40 + (1250 − 1760) ∙ 9,81 ∙ (2000 − 205,11) ∙ 10−5 = −49,8 bar ;
84
d) Sfarsitul operatiei de cimentare :
Fig.6.13. Sfarsitul cimentarii coloanei intermediare ;
V4 = Vp + Vn = 71,52 + 63,66 = 135,17 m3 ;
pp4 = pmax = pc + (ρp − ρni ) ∙ g ∙ (Hc − h);
pp4 = 40 + (1760 − 1250) ∙ 9,81 ∙ 1580 ∙ 10−5 = 119,04 bar ;
Punctul 4 din grafic are coordonatele : (135,17 ; 119,04) .
Reprezentand grafic punctele 1, 2, 3 si 4, se obtine graficul de cimentare din figura

6.14.
Fig.6.14. Graficul de cimentare corespunzator coloanei intermediare ;
85
9. Alegerea agregatelor de cimentare :
A.C.-350, dpist = 115 mm ;
Viteza Presiunea agregatului, Debitului agregatului,

pa Qa
- bar l/min
I 210 372
II 110 700
III 60 1265
Tabel 10. Caracteristicile agregatului ;
V60 (Vp + Vn ) − V60

Tc = + + Td ;
QIII
a QIIa
96 ∙ 103 [(62,64 + 51,429) − 96)] ∙ 103

Tc = + + 15 ;
1265 700
Tc = 76 + 26 + 15 = 117 min ;
Din grafic a rezultat ca pentru valoarea de 60 de bar a presiunii, poate fi pompat un

volum egal cu : 𝐕𝟔𝟎 = 𝟗𝟔 𝐦𝟑 .
Unde Td este timpul necesar spalarii liniilor, schimbarii legaturilor, lansarii celui
de-al doilea dop, operatii executate inainte de a pompa noroiul de refulare .
11. Timpul de pompabilitate :
Tpmin = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 117 = 175,5 min ≅ 173 min ;

Tpmax = 1,5 ∙ Tpmin = 1,5 ∙ 176 = 264 min ;
86
6.3. Cimentarea coloanei de exploatare
Pentru a putea incepe calculul, sunt necesare cateva date :
 Diametrul coloanei de exploatare, De :

1⁄
De = 5 2 inch = 139,7 mm ;
 Grosimea de perete corespunzatoare coloanei de exploatare, te :

t e = 7,79 mm ;
 Adancimea sondei, H :
H = He = 3275 m ;
 Diametru sapei corespunzatoare coloanei de exploatare, Dse :
Dse = 171,5 mm ;
 Diametrul interior mediu al coloanei intermediare :
Diim = 199,36 mm ;
 Coeficientul de cavernometrie, k1=kcav :
k1 = k cav = 1,20 ;
 Inaltimea inelului de retinere a dopurilor (sau a niplului cu valva pe care se

opresc dopurile) fata de siul coloanei, h :
h = 20 m ;
 Adancimea stratului cu gradientul presiunii minim, Hs :
Hs = 3075 m ;
 Gradientul de fisurare minim, гfis :

гfis = 2 bar⁄10 m ;
 Densitatea fluidului de foraj corespunzator coloanei de exploatare :

ρne = 1 350 kg⁄m3 ;
 Tensiunea dinamica de forfecare, τ 0 :

τ0 = 5 N⁄m2 ;
 Vascozitatea plastica, ηp :
ηp = 15 cP = 15 ∙ 10−3 N ∙ s⁄m2 ;
87
Fig.6.15. Cimentarea coloanei de exploatare ;
1. Adancimea de cimentare :
Hc = H − Hi + 200 m = 3275 − 2000 + 200 = 1475 m ;
2. Densitatea pastei de ciment si proprietatile reologice ale pastei :

ρpmin < ρp < ρpmax ;
ρpmn = ρn + (100 … . .300) kg⁄m3 = 1350 + 300 = 1650 kg⁄m3 ;
pfis = ρpfis ∙ g ∙ [Hs − (H − Hc )] + ρn ∙ g ∙ (H − Hc ) = гfis ∙ Hs ;
88
гfis ∙ Hs − ρne ∙ g ∙ (H − Hs )
ρpfis = ;
g ∙ [Hs − (H − HC )]
0,2 ∙ 3075 ∙ 105 − 1350 ∙ 9.81 ∙ (3275 − 3075)

ρpfis = ;
9,81 ∙ [3075 − (3275 − 1475)]
ρpfis = 4705,18 kg⁄m3 ;
ρpmax = ρpfis − 200 kg⁄m3 = 4705,18 − 200 = 4505,18 kg⁄m3 ;
𝟏𝟔𝟓𝟎 < 𝛒𝐩 < 𝟒𝟓𝟎𝟓, 𝟏𝟖 ;
Se alege 𝛒𝐩 = 𝟏𝟖𝟎𝟎 𝐤𝐠⁄𝐦𝟑 ;
Pentru tipul de Ciment-𝐒𝟐 − 𝐑𝐒 se vor calcula urmatoarele:

-vascozitatea plastica a pastei: ƞpp = 316,01 ∙ ρp − 522,85 = 316,01 ∙ 1,8 − 522,85 = 46 cP =
ƞpp = 46 · 10−3 N · s/m²;
-tensiunea tangentiala a pastei: τ0p = 213,08 ∙ ρp − 370,19 = 213,08 ∙ 1,8 − 370,19 = 14 N/m² ;
Pentru tipul de Ciment-𝐒𝟏 − 𝐑𝐒 se vor calcula urmatoarele:
-vascozitatea plastica a pastei: ƞp = 1,20 ∙ ƞpn = 1,20 ∙ 15 · 10−3 = 18 · 10−3 N · s/m²;
-tensiunea tangentiala a pastei: τ0 = 1,30 ∙ τo n = 1,30 · 5 = 6,5 N/m²;

Vp = Aen ∙ (H − Hi ) + Aet ∙ [He − (H − Hi )] + Ai ∙ h ;
π
Aen = ∙ (D2g − D2e ) ;
4
Dg - Diametrul mediu al gaurii de sonda, determinat prin planimetrarea cavernometriei
efectuate inainte de tubarea coloanei ;
Dg = √k1 ∙ Ds = √1,2 ∙ 171,5 = 187,87 mm ;

π
Aen = ∙ (0,187872 − 0,13972 ) = 0,0124 m2 ;
4
π π
Aet = ∙ (D2iim − D2e ) = ∙ (0,199362 − 0,13972 ) = 0,0158 m2 ;
4 4
Vp = 0,0124 ∙ (3275 − 2000) + 0,0158 ∙ [1475 − (3275 − 2000)] + 0,012 ∙ 20 ;
Vp = 19,21 m3 ;
89
4. Cantitatile de materiale :
-Unitare-
va + vc = 1
{v ∙ ρ + v ∙ ρ = 1 ∙ ρ ;
a a c c p
ρp − ρa 1800 − 1000
vc = = = 0,372 m3 ciment⁄1 m3 pasta ;
ρc − ρa 3150 − 1000
va = 1 − vc = 1 − 0,372 = 0,628 m3 apa⁄1 m3 pasta ;
-Masa unitara de ciment-
q c = vc ∙ ρc = 0,372 ∙ 3150 = 1171,8 kg ciment⁄1 m3 pasta ciment ;
q c ≈ 1172 kg ciment⁄1 m3 pasta ciment ;
-Totale-
k2=1,05 ; k2 - Coeficient de pierderi de ciment ;
Masa totala de ciment :
MC = k 2 ∙ q c ∙ Vp = 1,05 ∙ 1172 ∙ 19,21 = 23639,82 kg ciment ;
Volumul total de apa :
Va = k 2 ∙ va ∙ Vp = 1,05 ∙ 0,628 ∙ 19,21 = 12,66 m3 apa ;
Mc 23639,82
nac = = = 1,96 ;
Mac 12 000
nac = 2 autocontainere ;
6. Volumul dopului separator cu o inaltime in spatiul inelar de 200 m :

Vs = Aet ∙ hs = 0,0158 ∙ 200 = 3,16 m3 ;
Vs = Aen ∙ hC = 0,0124 ∙ 200 = 2,48 m3 ;
Densitatea fluidului separator, ρs :
ρn < ρs < ρp ;
90
1350 < ρs < 1800 ;
Se alege ρs = 1600 kg⁄m3 ;
Vascozitatea plastica a fluidului separator, ηps :
ηps = 25 cP = 25 ∙ 10−3 N ∙ s⁄m2 ;
Tensiunea dinamica de forfecare a fluduilui separator, Ꞇ os :
Ꞇ0s = 5 N⁄m2 ;
7. Volumul fluidului de refulare :

k 3 = 1,03 ; k3 – Coeficient de compresibilitate al noroiului ;
Vnr = k 3 ∙ Ai ∙ (H − h) = 1,03 ∙ 0,0124 ∙ (3275 − 20) = 40,56 m3 ;
8. Volumul interior al coloanei :

Vicol = Ai ∙ H = 0,0124 ∙ 3275 = 39,62 m3 ;
Vicol > Vp ;
9. Debitul de pasta si debitul de noroi :

Debitul de pasta, Qp :
Agregate de cimentare, ACF-700, dp=100 mm cu randamentul volumic , ηv = 80 % .
Viteza Qagr Qagrreal pa

- l/min l/min bar
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120
Tabel 11. Caracteristicile agregatelului de cimentare, ACF-700 ;
602,4
Qagrreal = 602,4 l⁄min = = 10,04 l⁄s ≈ 10 l⁄s ;
60
Doua autocontainere la un agregat de cimentare ,
Qp
nagr = = 2;
Qagrreal
91
Qp = 2 ∙ Qagrreal = 2 ∙ 10 = 20 l⁄s ;
𝐐𝐩 = 𝟐𝟎 𝐥⁄𝐬 ;
Debitul de noroi, Qn :
Pentru ca pasta este asimilata cu un fluid binghamian, se calculeaza numarul

Hedstrom, He, in spatiul inelar.
2
τ0p ∙ (Dg − D) ∙ ρp 14 ∙ (0,18787 − 0,1397)2 ∙ 1800
He = = = 27 633,6 ;
η2pp (46 ∙ 10−3 )2
Cu ajutorul numarului Hedstrom si al graficului din figura 6.16 se stabileste numarul

Reynolds.
Fig.6.16. Tranzitia de la curgerea laminara la cea turbulenta pentru fluidele Bingham in spatiul inelar ;
Recr = 4 400 ;
ηpp ∙ Recr 46 ∙ 10−3 ∙ 4400

vcr = = ;
(Dg − D) ∙ ρp (0,18787 − 0,1397) ∙ 1800
vcr = 2,33 m⁄s ;
Qn = Qcr = Aen ∙ vcr = 0,0124 ∙ 2,33 = 0,02889 m3 ⁄s ;
𝐐𝐧 = 𝟐𝟖, 𝟖𝟗 𝐥⁄𝐬 − 𝐜𝐮𝐫𝐠𝐞𝐫𝐞 𝐭𝐮𝐫𝐛𝐮𝐥𝐞𝐧𝐭𝐚 ;
92
Se admite :
𝐕𝐬 = 𝟑, 𝟏𝟔 𝐦𝟑 ; 𝐐𝐬 = 𝟏𝟎 𝐥⁄𝐬 ; (Un Agregat) ;
𝐕𝐩 = 𝟏𝟗, 𝟐𝟏 𝐦𝟑 ; 𝐐𝐩 = 𝟐𝟎 𝐥⁄𝐬 ; (Doua agregate) ;
𝐕𝐧 = 𝟒𝟎, 𝟓𝟔 𝐦𝟑 ; 𝐐𝐧 = 𝟐𝟖, 𝟖𝟗 𝐥⁄𝐬 ;
Pentru a stabili presiunea in diversele puncte ale circuitului, se va folosi formula

Darcy-Weissbach :
v2 l
∆p = ʎ ∙ ∙ ∙ρ;
2 dech
Unde :
- ʎ - coeficient de rezistenta hidraulica, ʎ = ʎ(Re ; Bi);
- Re – Numarul Reynolds,
v ∙ dech ∙ ρ
Re = ;
ηp
- Bi - Numarul Bingham ,
τ0 ∙ dech
Bi = ;
v ∙ ηp
- dech – Diametrul echivalent ;
10. Viteza de curgere :
Interior :
 Pasta :
Qp 20 ∙ 10−3
vip = = = 1,652 m⁄s ;
Ai 0,012
 Fluid separator :
Qs 10 ∙ 10−3
vis = = = 0,826 m⁄s ;
Ai 0,012
 Fluid de refulare :
Qn 28,89 ∙ 10−3
vin = = = 2,38 m⁄s ;
Ai 0,012
Aria exterioara medie, Aemed, se calculeaza cu relatia :
Aen ∙ (H − Hi ) + Aet ∙ Hi 0,0124 ∙ (3275 − 2000) + 0,0158 ∙ 2000

Aemed = = ;
H 3275
Aemed = 0,0144 m2 ;
93
Diametrul exterior mediu, Demed :
Dg ∙ (H − Hi ) + Diim ∙ Hi 0,188 ∙ (3275 − 2000) + 0,200 ∙ 2000

Demed = = ;
H 3275
Demed = 0,196m ;
Demed − De = 0,196 − 0,1397 = 0,056 m ;
Exterior :
 Pasta :
Qp 20 ∙ 10−3
vep = = = 1,388 m⁄s ;
Aemed 0,0144
Qs 10 ∙ 10−3
ves = = = 0,694 m⁄s ;
Aemed 0,0144
Qn 28,89 ∙ 10−3
ven = = = 2,006 m⁄s ;
Aemed 0,0144
11. Presiunea la manifold :
pm = 0,7 + 10 ∙ ρ ∙ Q2 ;
 Pasta :
2
20 ∙ 10−3
pmp = 0,7 + 10 ∙ ρp ∙ Q2p = 0,7 + 10 ∙ 1800 ∙ ( ) = 2,5 bar ;
2
2
10 ∙ 10−3
pms = 0,7 + 10 ∙ ρs ∙ Q2s = 0,7 + 10 ∙ 1600 ∙ ( ) = 1,1 bar ;
2
2
28,89 ∙ 10−3
pmn = 0,7 + 10 ∙ ρn ∙ Q2n = 0,7 + 10 ∙ 1350 ∙ ( ) = 3,51 bar ;
2
Observatie : Debitul se imparte la doi pentru ca se folosesc doua conducte

colectoare pana la capul de cimentare .
94
Debitul l/s 10 20 28,89
Spatiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0,826 0,694 1,652 1,388 2,38 2,006
Re 9226 3373 18452 6746 26583 9750
Fluid de
Bi 50,08 25,96 25,04 12,98 17,39 8,98
foraj
Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Laminar
ʎ 0,061 0,1 0,018 0,037 0,022 0,018
pm 1,03 2,05 3,51
Re 6561 2399 13121 4797 18903 6933
Fluid Bi 42,07 21,79 21,04 10,9 14,6 7,54
separat
or Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Laminar
ʎ 0,078 0,16 0,027 0,048 0,023 0,025
pm 1,1 2,3 4,03

Re 10251 3748 20502 7496 29536 10833
Pasta de Bi 54,26 28,09 27,13 14,05 18,82 9,73
ciment
Regim Turbulent Laminar Turbulent Laminar Turbulent Turbulent
ʎ 0,055 0,12 0,015 0,035 0,02 0,02
pm 1,15 2,5 4,45

Tabel 12. Caracteristicile fluidelor ;
12. Etapele operatiei de cimentare :
I. Incepe pomparea fluidului separator :
Q1 = 10 l⁄s ;
ln = 3275 m ;
ls = lp = 0 ;
hn = 3275 m ;
hs = hp = 0 ;
𝐕𝟏 = 𝟎 ;
Fig.6.17. Incepe pomparea fluidului separator ;
95
pp1 = pc1 + pd1 + pm1s ;
pm1s = 1,1 bar ;
pd1 = 0 ;
pc1 = pc1int + pc1ext ;
2
vin ln 0,8262 3275
pc1int = ʎ∙ ∙ ∙ ρ = 0,061 ∙ ∙ ∙ 1350 = 7,41 bar ;
2 Die n 2 0,12412
2
ven hn 0,6942 3275
pc1ext = ʎ ∙ ∙ ∙ ρn = 0,1 ∙ ∙ ∙ 1350 = 19,01 bar ;
2 Demed − Die 2 0,056
𝐩𝐩𝟏 = 𝟕, 𝟒𝟏 + 𝟏𝟗, 𝟎𝟏 + 𝟏, 𝟏 = 𝟐𝟕, 𝟓𝟐 𝐛𝐚𝐫 ;
pcapulcoloanei1 = pp1 − pm1s = 27,52 − 1,1 = 26,42 bar ;

2
ven Hs
pfis1 = p′fis1 + p′′ = ρn ∙ g ∙ Hs + ʎextr ∙ ∙ ∙ρ ;
fis1
2 Demed − D n
0,6942 3075
pfis1 = (1 350 ∙ 9,81 ∙ 3075 ∙ 10−5 ) + (0,1 ∙ ∙ ∙ 1 350 ∙ 10−5 ) ;
2 0,056
pfis1 = 425,08 bar ;
Punctul 1 din graficul de cimentare are coordonatele : (0 ; 27,52) .
II. Sfarsitul pomparii fludului separator :
𝐕𝟐 = 𝐕𝐬 = 𝟑, 𝟏𝟔 𝐦𝟑 ;
Q2 = 10 l⁄s ;
Vs 3,16
ls = = = 264 m ;
Ai 0,012
ln = H − ls = 3275 − 264 = 3011 m ;
lp = 0 ;
hn = 3275 m ;
hs = hp = 0 ;
Fig. 6.18. Sfarsitul pomparii fluidului separator ;
96
pp2 = pc2 + pd2 + pm2s ;
pm2s = pm1s = 1,1 bar ;
2 2
vis ls vin ln
pc2int = ʎints ∙ ∙ ∙ ρs + ʎintn ∙ ∙ ∙ρ ;
2 Die 2 Die n
0,8262 2642 0,8262 3011

pc2int = 0,078 ∙ ∙ ∙ 1600 ∙ 10−5 + 0,061 ∙ ∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 ;
2 0,12412 2 0,12412
pc2int = 7,72 bar ;
2
ven hn 0,6942 3275
pc2ext = ʎextn ∙ ∙ ∙ ρn = 0,1 ∙ ∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 = 19,01 bar ;
2 Demed − De 2 0,056
pd2 = (ρn − ρs ) ∙ g ∙ ls = (1350 − 1600) ∙ 9.81 ∙ 264 ∙ 10−5 = −5,82 bar ;
𝐩𝐩𝟐 = 𝟕, 𝟕𝟐 + 𝟏𝟗, 𝟎𝟏 − 𝟓, 𝟖𝟐 + 𝟏, 𝟏 = 𝟐𝟐, 𝟎𝟏 𝐛𝐚𝐫 ;
pcapulcoloanei2 = pp2 − pm2s = 22,01 − 1,1 = 20,91 bar ;
pfis2 = pfis2 = 425,08 bar ;
Punctul 2 din graficul de cimentare are coordonatele : (3,16 ; 22,01) .
III. Incepe pomparea pastei de ciment :
𝐕𝟑 = 𝐕𝐬 = 𝟑, 𝟏𝟔 𝐦𝟑 ;
Q3 = 20 l⁄s ;
ln = 3011 m ;
ls = 264 m ;
lp = 0 ;
hn = 3275 m ;
hp = hs = 0 ;
Fig. 6.19. Inceputul pomparii pastei de ciment
97
pp3 = pc3 + pd3 + pm3p ;
pd3 = pd2 = −5,82 bar ;
pm3p = 2,5 bar ;
2 2 2
vis ls vin ln ven hn
pc3 = (ʎints ∙ ∙ ∙ ρs + ʎintn ∙ ∙ ∙ ρn ) + ʎextn ∙ ∙ ∙ρ ;
2 Die 2 Die 2 Demed − De n
1,6522 264 1,6522 3011

pc3 = [(0,027 ∙ ∙ ∙ 1600 + 0,018 ∙ ∙ ∙ 1350) ∙ 10−5
2 0,12412 2 0,12412
2
1,388 3275
+ (0,037 ∙ ∙ ∙ 1350) ∙ 10−5 ] ;
2 0,056
pc3 = 37,43 bar ;
𝐩𝐩𝟑 = 𝟑𝟕, 𝟒𝟑 − 𝟓, 𝟖𝟐 + 𝟐, 𝟓 = 𝟑𝟒, 𝟏𝟏 𝐛𝐚𝐫 ;
pcapulcoloanei3 = pp3 − pm3p = 31,61 bar ;
2
ven Hs
pfis3 = ρn ∙ g ∙ Hs + ʎextn ∙ ∙ ∙ρ ;
2 Demed − De n
−5 )
1,3882 3075
pfis3 = (1350 ∙ 9,81 ∙ 3075 ∙ 10 + (0,037 ∙ ∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 ) ;
2 0,056
pfis3 = 433,65 bar ;
98
IV. Sfarsitul pomparii pastei de ciment :
𝐕𝟒 = 𝐕𝐩 + 𝐕𝐬 = 𝟏𝟗, 𝟐𝟏 + 𝟑, 𝟏𝟔 = 𝟐𝟐, 𝟑𝟕 𝐦𝟑 ;
Q4 = 20 l⁄s ;
ls = 264 m ;
Vp 19,21
lp = = = 1601 m ;
Ai 0,012
ln = 3275 − 264 − 1601 = 1410 m ;
hn = 3275 m ;
hp = hs = 0 ;
pp4 = pc4 + pd4 + pm4p ;
pm4p = pm3p = 2,5 bar ;
pd4 = (ρn − ρp ) ∙ g ∙ lp + (ρn − ρs ) ∙ g ∙ ls ;
pd4 = (1350 − 1800) ∙ 9,81 ∙ 1601 ∙ 10−5 + (1350 − 1600) ∙ 9,81 ∙ 264 ∙ 10−5 ;
pd4 = −77,15 bar ;
2 2 2 2
vip lp vis ls vin ln ven
pc4 = (ʎintp ∙ ∙ ∙ ρp + ʎints ∙ ∙ ∙ ρs + ʎintn ∙ ∙ ∙ ρn ) + ʎextn ∙
2 Die 2 Die 2 Die 2
hn
∙ ∙ρ ;
Demed − De n
1,6522 1601 1,6522 264 1,6522

pc4 = [(0,015 ∙ ∙ ∙ 1800 + 0,027 ∙ ∙ ∙ 1600 + 0,018 ∙
2 0,12412 2 0,12412 2
1410 1,3882 3275
∙ ∙ 1350) ∙ 10−5 + (0,037 ∙ ∙ ∙ 1350) ∙ 10−5 ] ;
0,12412 2 0,056
99
pc4 = 37,91 bar ;
𝐩𝐩𝟒 = 𝟑𝟕, 𝟗𝟏 − 𝟕𝟕, 𝟏𝟓 + 𝟐, 𝟓 = −𝟑𝟔, 𝟕𝟒 𝐛𝐚𝐫 ;
pcapulcoloanei4 = pc4 + pd4 = 37,91 − 77,15 = −39,24 bar ;
pfis4 = pfis3 = 433,65 bar ;
V. Incepe pomparea noroiului de refulare :
𝐕𝟓 = 𝐕𝟒 = 𝐕𝐩 + 𝐕𝐬 = 𝟐𝟐, 𝟑𝟕 𝐦𝟑 ;
Q5 = 28,89 l⁄s ;
lp = 1601 m ;
ln = 1410 m ;
hn = 3275 m ;
hp = hs = 0 ;
Fig.6.21. Inceputul pomparii noroiului de refulare ;
pp5 = pc5 + pd5 + pm5n ;

pm5n = 3,51 bar ;
pd5 = pd4 = −77,15 bar ;
2 2 2 2
vip lp vis ls vin ln ven
pc5 = (ʎintp ∙ ∙ ∙ ρp + ʎints ∙ ∙ ∙ ρs + ʎintn ∙ ∙ ∙ ρn ) + ʎextn ∙
2 Die 2 Die 2 Die 2
hn
∙ ∙ρ ;
Demed − De n
2,382 1601 2,382 264 2,382
pc5 = [(0,02 ∙ ∙ ∙ 1800 ∙ 10−5 + 0,023 ∙ ∙ ∙ 1600 ∙ 10−5 + 0,022 ∙
2 0,12412 2 0,12412 2
2
1410 2,006 3275
∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 ) + 0,018 ∙ ∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 ] ;
0,12412 2 0,056
100
pc5 = 53,51 bar ;
𝐩𝐩𝟓 = 𝟓𝟑, 𝟓𝟏 − 𝟕𝟕, 𝟏𝟓 + 𝟑, 𝟓𝟏 = −𝟐𝟎, 𝟏𝟑 𝐛𝐚𝐫 ;
𝐩𝐩𝟓 = 𝟑, 𝟓𝟏 𝐛𝐚𝐫 ;
2
ven hn
pfis5 = ρn ∙ g ∙ Hs + ʎextn ∙ ∙ ∙ρ ;
2 Demed − D n
2,0062 3075
pfis5 = 1350 ∙ 9,81 ∙ 3075 ∙ 10−5 + 0,018 ∙ ∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 ;
2 0,056
pfis5 = 434,08 bar ;
VI. Pasta de ciment ajunge la siu :
𝐕𝟔 = 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐜𝐨𝐥 = 𝟑𝟗, 𝟔𝟐 𝐦𝟑 ;
Q6 = 28,89 l⁄s ;
lp = 1601 m ;
ln = 3275 − 1601 = 1674 m ;
ls = 0 ;
Vs 3,16
hs = = = 200 m ;
Aemed 0,0144
hn = 3275 − 200 = 3075 m ;
hp = 0 ;
Fig. 6.22. Pasta de ciment ajunge la siu ;
pp6 = pc6 + pd6 + pm6n ;
pm6n = 3,51 bar ;
pd6 = (ρs − ρp ) ∙ g ∙ hs + (ρn − ρp ) ∙ g ∙ (lp − hs ) ;
101
pd6 = (1600 − 1800) ∙ 9,81 ∙ 200 ∙ 10−5 + (1350 − 1800) ∙ 9,81 ∙ (1601 − 200) ∙ 10−5 ;
pd6 = −65,77 bar ;
2 2
vin ln vip lp
pc6 = (ʎintn ∙ ∙ ∙ ρn + ʎintp ∙ ∙ ∙ρ )
2 Die 2 Die p
2 2
ves hs ven ln
+ (ʎexts ∙ ∙ ∙ ρs + ʎextn ∙ ∙ ∙ρ ) ;
2 Demed − De 2 Demed − De n
2,382 1674 2,382 1601
pc6 = [(0,022 ∙ ∙ ∙ 1350 + 0,02 ∙ ∙ ∙ 1800) ∙ 10−5
2 0,12412 2 0,12412
2,0062 200 2,0062 3075
+ (0,025 ∙ ∙ ∙ 1600 + 0,018 ∙ ∙ ∙ 1350 ∙ 10−5 )] ;
2 0,056 2 0,056
pc6 = 54,21 bar ;
𝐩𝐩𝟔 = 𝟓𝟒, 𝟐𝟏 − 𝟔𝟓, 𝟕𝟕 + 𝟑, 𝟓𝟏 = −𝟖, 𝟎𝟓 𝐛𝐚𝐫 ;
𝐩𝐩𝟔 = 𝟑, 𝟓𝟏 𝐛𝐚𝐫 ;

pfis6 = pfis5 = 434,08 bar ;
VII. Sfarsitul operatiei de cimentare :
V7 = Vp + Vs + Vn = 19,21 + 3,16 + 40,56

𝐕𝟕 = 𝟔𝟐, 𝟗𝟑 𝐦𝟑 ;
Q7 = 28,89 l⁄s ;
ln = 3255 m ;
lp = h = 20 m ;
ls = 0 ;
hs = 264 m ;
hn = 1600 m ;
hp = hc = 1475 m ;
Fig. 6.23. Sfarsitul operatiei de cimentare ;
102
pp7 = pc7 + pd7 + pm7n ;
pm7n = 3,51 bar ;
pd7 = (ρp − ρn ) ∙ g ∙ (Hc − h) + (ρs − ρn ) ∙ g ∙ hs ;
pd7 = (1800 − 1350) ∙ 9,81 ∙ (1350 − 20) ∙ 10−5 + (1600 − 1350) ∙ 9,81 ∙ 200 ∙ 10−5 ;
pd7 = 63,61 bar ;
2 2
vin ln vip lp
pc7 = (ʎintn ∙ ∙ ∙ ρn + ʎintp ∙ ∙ ∙ρ )
2 Die 2 Die p
2 2 2
vep hp ves hS ven
+ (ʎextp ∙ ∙ ∙ ρ + ʎexts ∙ ∙ ∙ ρ + ʎextn ∙
2 Demed − De p 2 Demed − De s 2
hn
∙ ∙ρ ) ;
Demed − De n
2,382 3255 2,382 20
pc7 = [(0,022 ∙ ∙ ∙ 1350 + 0,02 ∙ ∙ ∙ 1800) ∙ 10−5
2 0,12412 2 0,12412
2,0062 1400 2,0062 200
+ (0,02 ∙ ∙ ∙ 1800 + 0,025 ∙ ∙ ∙ 1600 + 0,018
2 0,057 2 0,056
2,0062 1600
∙ ∙ ∙ 1350) ∙ 10−5 ] ;
2 0,056
pc7 = 57,17 bar ;
𝐩𝐩𝟕 = 𝟓𝟕, 𝟏𝟕 + 𝟔𝟑, 𝟔𝟏 + 𝟑, 𝟓𝟏 = 𝟏𝟐𝟒, 𝟐𝟗 𝐛𝐚𝐫 ;
pcapulcoloanei = pc7 + pm7n = 57,17 + 63,61 = 120,78 bar ;
2 2
vep Hc − 200 ves
pfis7 = ρn ∙ g ∙ (Hc − 200) + ρs ∙ g ∙ hS + ρn ∙ g ∙ hn + ʎextp ∙ ∙ ∙ ρ + ʎexts ∙
2 Demed − De p 2
2
hs ven hn
∙ ∙ ρs + ʎextn ∙ ∙ ∙ρ ;
Demed − De 2 Demed − De n
103
2,0062
pfis7 = (1800 ∙ 9,81 ∙ (1475 − 200) + 1600 ∙ 9,81 ∙ 200 + 1350 ∙ 9,81 ∙ 1600 + 0,02 ∙
2
1475 − 200 2,0062 200 2,0062 1600
∙ ∙ 1800 + 0,025 ∙ ∙ ∙ 1600 + 0,018 ∙ ∙
0,056 2 0,056 2 0,056
∙ 1350) ∙ 10−5 ;
pfis7 = 501,76 bar ;
Toate datele obtinute in urma calculelor efectuate in cele sapte etape corespunzatoare
cimentarii vor fi cuantificate in tabelul 13 .
Lungimi de fluide Presiunea
Momentul Debitu Interior Exterior
l ln ls lp hn hs hp pp pcapcol pfis
- l/s m m m m m m bar bar bar
1.Incepe 10 3275 0 0 3275 0 0 27,52 26,42 425,08
pomparea
fluidului
separator
2.Sfarsitul 10 3011 264 0 3275 0 0 22,01 20,91 425,08
pomparii
fluidului
separator
3.Incepe 20 3011 264 0 3275 0 0 34,11 31,61 433,65
pomparea
pastei de
ciment
4.Sfarsitul 20 1410 264 1601 3275 0 0 2,5 0 433,65
pomparii
pastei de
ciment
5.Incepe 28,89 1410 264 1601 3275 0 0 3,51 0 434,08
pomparea
noroiului
de refulare
6. Pasta de 28,89 1674 0 1601 3075 200 0 3,51 0 434,08
ciment
ajunge la
siu
7.Sfarsitul 28,89 3255 0 20 1600 200 1475 124,29 120,78 501,76
operatiei
de
cimentare
Tabel 13. Etapele operatiei de cimentare ;
104
Vp Vn 19,21 40,56
Tc = + + 15 min = + + 15 ;
Qp Qn 20 ∙ 10−3 ∙ 60 28,89 ∙ 10−3 ∙ 60
Tc = 54,4 min ;
Tc = 55 min ;
Vs 3,16
T-s = = = 5,26 min ≈ 6 min;
Qs 10 ∙ 10−3 ∙ 60
Tc = 55 + 6 = 61 min ;
Tpmin = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 61 = 91,5 min ≈ 92 min ;
Tpmax = 1,5 ∙ Tpmin = 1,5 ∙ 91,5 = 137,25 min ≈ 138 min ;
14. Graficele de variatie a debitului, a presiunii de pompare si a presiunii din

dreptul stratului fisurabil :
Reprezentand grafic punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, , de la subcpuctul 12, se obtine

graficul din figura 6.24 .
Fig.6.24. Variatia presiunii de pompare ;
105
Fig.6.25. Variatia debitului de pompare ;
Fig.6.26. Variatia presiunii din dreptul stratului fisurabil ;
Din figura 6.26 se observa ca atunci cand pasta trece deasupra stratului fisurabil,
presiunea in dreptul lui nu atinge presiunea de fisurare, astfel ca se poate mentine
debitul de pompare la valoarea de 30 l/s .
106
Anexe
Diametrul exterior al coloanei, Diametrul Grosimi de Diametrul

De peste mufa, perete interior al
Dm coloanei, Di
inch mm mm mm mm
5 127 141,3 5,39 115,8
9,19 108,6
51/2 139,7 153,7 6,20 127,3
10,54 118,6
65/8 168,8 187,7 7,32 153,6
12,06 144,2
7 177,8 187,7 EL 5,87 166,1
13,72 150,4
75/8 193,7 215,9 7,62 178,4
12,7 168,3
85/8 219,1 244,5 6,71 205,7
14,15 190,8
95/8 244,5 269,9 7,92 228,7
13,84 216,8
103/4 273 298,5 7,09 258,9
12,57 247,9
113/4 298,5 323,8 8,46 281,5
12,42 273,6
123/4 323,9 351,0 9, 00 305,8
12,00 299,8
133/8 339,7 365,1 8,38 323,0
13,06 316,6
16 406,4 431,8 9,58 387,4
12,57 381,3
185/8 473,1 508,0 11,05 451,0
14,30 444,5
20 508,0 533,4 11,13 485,7
16,13 479,7
Tabel 1. Diametrul coloanelor ;
107
Ds Ds Ds Ds Ds Ds
in mm in mm in mm
53/8 136,1 71/2 190,5 12 304,8
55/8 142,9 83/8 212,7 121/4 311,2
53/4 146,1 81/2 215,9 143/4 374,7
6 152,1 83/4 222,3 151/2 393,7
61/4 158,8 95/8 244,5 171/2 444,5
61/2 165,1 97/8 250,8 581
63/4 171,5 105/8 269,9 622,3
73/8 187,3 115/8 295 660
Tabel 2. Diametrul sapelor din catalog ;
D, inch 41/2...5 51/2....65/ 7....77/8 85/8...95/ 103/4....113/ 123/4...143/4 16......20

8 8 4
ẟ, mm 7-10 10-15 15-20 20-25 25-35 35-40 40-60

Tabel 3. Jocurile radiale, ẟ ;
Diametrul exterior al prajinilor grele, Diametrul interior Masa unitara, qg

Dh al prajinilor grele,
dig
inch mm kg/m
31/8 79,4 38,1 32,6
31/2 88,9 38,1 39,8
41/8 104,8 50,2 51,8
43/4 120,7 50,2 73,8
5 127,0 57,2 79,3
6 152,4 57,2 123,1
6 1/4 158,8 57,2 135,2
61/2 165,1 57,2 147,9
63/4 171,5 57,2 161,1
7 177,8 57,2 174,8
71/4 184,2 71,5 177,6
73/4 196,9 71,5 207,4
8 203,2 71,5 223,1
8 1/4 209,6 71,5 239,2
9 228,6 71,5 290,7
9 1/2 241,3 76,2 323,2
93/4 247,0 76,2 342,3
10 254,0 76,2 362,0
11 279,4 76,2 444,5
Tabel 4. Prainile grele ;
108
Diametrul exterior al prejinilor de foraj, Grosimea de Masa unitara, qp
Dp perete, t
inch mm mm kg/m
31/2 88,9 9,35 19,79
4 101,6 8,38 20,83
4 1/2 114,3 8,56 24,7
5 127,0 9,19 29,02
5 1/2 139,7 9,17 32,59
6 5/8 168,3 8,38 37,50
Tabel 5.Prajinile de foraj ;
Diametrul mm 135...175 175...200 200...250 250...400 >400

sapei, Ds
Diametrul inch 31/2 4;41/2 41/2;5 5;51/2 51/2;65/8
prajinii de
foraj, Dp
Tabel 6. Alegerea prajinilor de foraj ;
109
Concluzii
Proiectul de semestru la “Forajul Sondelor” este unul dintre cele mai importate
proiecte realizate de viitorii absolventi ai Facultatii de Ingineria Petrolului si Gazelor.
Prin intermediul acestui proiect, sunt parcurse atat cunostinte importante referitoare la
modalitatile de alegere a fludului de foraj in functie de gradientii de presiune
corespunzatori anumitor structuri, la modalitatile de alegere a diametrului coloanelor,
sapelor si garniturii de foraj, utilizate pentru saparea si tubarea sondei. Pe langa acestea,
proiectul contine si calcule de rezistenta al garniturii de foraj, calcule de rezistenta a
coloanelor de tubare, dar si etapele urmarite in cimentarea sondei, ultimul pas in
programul de constructie al unei sonde.
Acest proiect joaca un rol hotarator in formarea viitorului inginer, punand la punct
informatiile dobandite la cursul de “Forajul Sondelor”, curs esential pentru orice viitor
inginer petrolist.
Importanta acestui proiect reiese si din faptul ca propune o abordare cat mai aproape
de practica a notiunilor parcuse, modul de abordare al fiecarui capitolul cat si
algortimul de calcul propun o mai mare atentie asupra tuturor informatiilor utilizate. Pe
langa toate aceste lucruri, proiectul mai contine si mici dificultati care pun la incercare
gandirea si iscusinta studentului in solutionarea cat mai buna a problemelor, acesta
fiind un nou aspect ce apropie studentul de problemele intalnite in practica.
In concluzie pot spune ca proiectul de semestru la “Forajul Sondelor” are un impact

semnificativ asupra formarii studentului Facultatii de Ingineria Petrolului si Gazelor ca
viitor inginer, avand un rol de necontestat in fundamentarea aptitudinilor viitorilor
ingineri.
110
Bibliografie
1. Macovei, N., - Tubarea si cimentarea sondelor, Editura Universitatii din

Ploiesti, Ploiesti, 1998 ;
2. Macovei, N., - Fluide de foraj si cimenturi de sonda, Editura Universitatii

din Ploiesti, Ploiesti, 1993 ;
3.Avram, L., - Elemente de tehnologia forarii sondelor, Editura

Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, Ploiesti, 2011 ;
111

Limbă

Anusca Proiect Foraj

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anusca Proiect Foraj

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

CAPITOLUL 1. Geologia structurii

Capitolul 2. Stabilirea programului de construcție al sondei proiectate

Capitolul 3. Calculul de rezistență al garniturii de foraj

Capitolul 4. Fluide de foraj

4.1. Tipuri de fluide de foraj .................................................................57

Capitolul 6. Cimentarea coloanelor de tubare

6.1. Cimentarea coloanei de ancoraj ...................................................91

Dezvoltarea societatii umane a fost si este dependenta de resursele naturale (apa

Datele initiale de proiect sunt:

 Adancimea sondei, H=3275 m ;

1.1. Stratigrafia și litologia

Bazinul de sedimentare aparține zonei de acumulare a molasei Carpatice,

Structura Bărbuncești face parte din zona subcarpatică a Cutelor Diapire,

Urmează cute de sare rămasă la adâncime Filipești de Pădure-Bucșani-Aricești și

1.3. Istoricul forajului, completării și punerii în producție

Pentru atingerea obiectivelor productive în cadrum formațiunilor de vârstă

b) Sonde cu trei coloane:

Sondele au fost puse în exploatare prin perforarea intervalelor de interes cu

1.4. Dificultati in foraj

 Pierderi de apa circulatie si viituri de apa in Levantin si Dacian;

2.1. Stabilirea numărului de coloane de tubare și a adâncimilor de

În urma analizei figurii 1.1 în care sunt reprezentați gradienții de presiune în

2.2. Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Diametrul coloanei de exploatare se stabileste în funcție de debitul de fluid

Fig. 2.1. Stabilirea diametrelor coloanei ;

Fig 2.2. Stabilirea diametrelor sapelor; - a - jocul radial dintre sapă și

Astfel, în cele ce urmează, se vor face calculele de alegere a coloanelor, respectiv de

Pentru coloana de exploatare:

Pentru coloana intermediara:

Dii = Dse + 2 ∙ a = 171,5 + 2 ∙ 2 = 175,5 mm ;

Pentru coloana de ancoraj :

Dia = Dsi + 2 ∙ a = 295 + 2 ∙ 2 = 299 mm ;

Tipul Interval Diametrul Diametru Diametrul Diametrul Ratia de

Garnitura de foraj reprezinta o succesiune de componente care realizeaza legatura

In componenta ei intra ca elemente de baza:

Prajina de antrenare reprezinta o teava cu interiorul circular si exteriorul profilat.

Prajinile de foraj sunt tevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capat cu

Prajinile intermediare sunt prajini de foraj cu peretii grosi, avand diametrul

Majoritatea solicitarilor la care este supasa o garnitura de foraj aruun caracter

Principalele solictari la care este supusa garnitura de foraj sunt :

In urmatoarele subcapitole vor fi prezentate calculele de rezistenta ale coloanelor ce

Diametrul exterior al prajinilor grele, Dga , este :

Dga ≤ Dsa − 1 inch = 444,5 − 25,4 = 419,1 mm ;

Se alege din STAS :

Diametrul exterior al prajinilor grele, Dgi , este :

Dgi ≤ Dsi − 1 inch = 295 − 25,4 = 269,6 mm ;

Se alege din STAS :

In functie de diametrul sapei, se alege si diametrul exterior al prajinilor de foraj, Dpi :

Diametrul exterior al prajinilor grele, Dge, este :

Dge ≤ 𝐷𝑠𝑒 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 171,5 − 25,4 = 146,1 𝑚𝑚 ;

Se alege din STAS :

Lungimea garniturii de prajini grele, lga=50 m ;

Lungimea garniturii de prajini grele, lgi=125 m ;

Lungimea garniturii de prajini grele, lge=200 m ;

Extragere fara circulatie:

Fig. 3.1. Solicitarile garniturii de foraj corespunzatoare

Sectiunea 1-1 (Intindere ):

Greutatea prajinilor grele:

Sectiunea 2-2 (Compresiune):

Ag- Aria prajinilor grele: