Sunteți pe pagina 1din 1

Postmodernismul s-a declanșat în literatura română în a doua jumătate a anilor șaizeci și continuă să

existe până în zilele noastre. Problematica delimitării acestui curent, recunoscut pentru dificultatea
de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată
sincron, anume modernismul. În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să continue
direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor
interesați de o estetică nouă, de avangardă. De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la
sfârșitul anilor optzeci în mod subteran, materializându-se în activitatea mai multor grupuri și
cenacluri literare. Din 1990, s-au publicat multe dintre operele cenzurate în deceniile anterioare;
noile creații reflectă direct schimbarea regimului politic în România către unul permisiv.

S-a remarcat la noi în mod deosebit generația deceniului nouă, reprezentații ei fiind porecliți
„optzeciști”. Dintre cele mai cunoscute nume, îi amintim pe:

prozatorii: Ioan Mihai Cochinescu, Gheorghe Crăciun, Răzvan Petrescu, Ștefan Agopian, Sorin Preda,
Mircea Cărtărescu, Cristian Teodorescu, Ioan Lăcustă, Nicolae Iliescu, George Cușnarencu, Mircea
Daneliuc, Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu, Stelian Tănase, Adriana Bittel, Vasile
Andru, Florin Șlapac, Alexandru Vlad, Adrian Oțoiu, Daniel Vighi, Horia Dulvac, Nicolae Stan, Șerban
Tomșa

poeții: Elena Ștefoi, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Nichita Danilov, Romulus Bucur,
Florin Iaru, Matei Vișniec, Alexandru Mușina, Magdalena Ghica, Mariana Marin, Mariana Codruț, Ion
Mureșan, Petruț Pârvescu, Mircea Bârsilă, Ioan Es. Pop, Mihail Gălățanu, Călin Vlasie, Cristian
Popescu, Simona Popescu, Marcel Tolcea, Daniel Pișcu, Liviu Antonesei, Mircea Cărtărescu, Horia
Gârbea, Marian Drăghici, Paul Vinicius, Paul Aretzu, Adrian Alui Gheorghe, Eugen Bunaru Costel
Stancu Angela Nache Mamier,Ioan Pop Barassovia.