Despre Jorg, i
i pe care-l dureau dintu ¢
O carte ilustrata de Hanna Kiinzel
si Christa Unzner-Fischer
Versiunea in limba romana de
Blanche-Ileana Ionescu
Der Kinderbuchverlag Berlin
Editura Ton Creanga
BucurestiDragi piringi si educatori!
ind cineva a avut de pitimit de pe urma durerilor de dingi, doregte sX-gi crue copiii de
asemenea experienti. Aga cum se cunoaste astizi, dinfii sinitosi au o mare insemnitate
pentru starea de sinitate a intregului organism gi este pe deplin posibil si-i menginem sini
tosi ping laadinci bitrineye, Piringii gi educatorii pot contribui mule casi fie asa. Respectarea
cconsecventi a cinci reguli de baz pentru menginerea sinataqii dingilor este de 0 importanyi
hotiritoare:
1, Si ficinfrintd tendinga sprelicomie. Orice consum de dulciuti ca side biuturidulci duce
Ja formarea, in cavitatea bucali, a unor acizi care in citeva minute ataci smalyul dingilor.
Deaceea: Dulciurile si se consume cit mai rar posibil sin orice caz numai dup mesele prin
cipale. Imediat dupi aceea dingi si fie bine spilagi. Gustirile dulci dintre mese si fie neapirat
evitate, Ele reprezinti un mare pericol pentru dingi. Categoric nici un fel de dulciuri sau de
biuturi dulci seara dup ce s-au spilat dintii!
2. Si se mestece bine mincarea! Mestecatul intensiv reglea2 autocurijirea dingilor gi ajurS
in acelasi timp la masajul gingiilor.
De aceea: Sie consume alimente de consistenfi tare, care necesiti si fie bine mestecate! La
sfirgitul meselor principale si se minince un mir sau o salati de cruditisi. Intre mesele prin-
cipale se recomandi consumarea unor felii de piine cu unt gi brinzi sau lapte. Este reco-
mandabili consumarea eae morcovi, ridichi gi bineingeles fructe. Prijiturile gi
produsele de
5, Ske tnect bine dint dap Satara msl! Sparc superGall«dnglc lnk Meson
printre dingi rescuri de mincare care formeaz depuneri pline de bacterii. Permanenta acyi-
‘une asupra dintilor a bacterillor si acizilor duce inevitabil la formarea cariilor.
De aceea: Si fie spilayi dingii dupa fiecare masi. Intre mese, daci se mininci ceva, cel putin
si se cliteasci bine cavitatea bucali, Dupii consumarea de dulciuri sau prajituri este absolut
necesari o buni curiire a dingilor!
4. S& se spele bine dintii! Copiii trebuie si deprindi de mici tehnica corecti a ingrijirit
dinjilor si sk foloseasci pentru asia o pasti cu fluor.
De aceea: Dati-le sors ae eee: Fa cu ei in fata oglinzii pentru a-i
ajuta si inveye si se cont
GX fac raged bales ete olad est lo] Nex casos acre conti se posse
ajunge ca orice carie si fie depistati si tratati intr-un stadiu incipient.
De aceea: Prevenigi, prin controale periodice anuale formarea carillor dentare si cons
medicul dentist in privinga unor misuri de profilaxic. Inci de la inceput obignuigi copi
cconsidere vizita la dentist drept un lucru necesar si de la sine ingeles. a
nu trebuie si fie speriagi cu descrieri dramatice ale tratamentelor dentare dureroase,
Aceasti carte ilustrat% vrea si vi sjute si folosigi cu eficiengi, in fimilie gi in unitiyle de edu-
‘catie pregcolard, metodele de profilaxie a cariilor dentare si a bolilor de gingie.
‘Hanna Kiinzel
‘Tcl edie’ originale: Hansa Kinz! ~ Christa Unzner Fischer, -Vorn J, det Zshaweh hates
Redactor: Sandu Singer “Tipit in R.D. G,
1SBN973.25-01324(SLES eee Se Stes
Se impreuneaza exact pe muchie dingii
de sus cu cei de jos. Incepind cu partea
stingi, dinsprespate inspre fata, se trece
cu periuga de dingi, de vreo gase ori in
sus si in jos, in migcati circulare, peste
intreaga suprafagi a gingiilor.
“4
Apoi, cu periuga agezatié orizontal, se
|) freaci inainte si inapoi suprafetele cu
care mestecim ale miselelor.
Suprafetele interioare ale dingilor de jos
se curigi la fel, doar c& periuga va fi
indreptati de sus in jos gi apoi se freack
in directie inversa. In principiu, la cura-
sirea dingilor trebuie avut griji si se
porneasci »dinspre rogu inspre alb«,
asta inseamni de la gingie inspre dinte.fn acest fel se va curija suprafata ex-
terioara a dingilor pini la caninul din
dreapta, apoi, incepind cu ultima
misea, se repeti migcarca pini la
caninul din stinga.
Pentru curitirea suprafetelor interioare
ale dintilor desus, se deschide larg gura.
Se ageaza periuja vertical fasi de gingie
sise curiti, de sus in jos, spatiile dintre
dingi.
La sfirgit, si se cliteasci de mai multe
ori gura. Dingii sintcuragi atunci cind se
indepirteazi toate depunerile de pe ei.pre
os
A fost odata un baietel, pe care-l chema Jorg. Pentru ci toata
ziua poftea sd minince tot dulciuri si zabaricale, toata lumea tiDimineata la micul dejun ti plicea cel mai mult sd roada figu-
rine de turta dulce, iar la prinz minca paste indulcite. Daci la
Gind ise dadeau cumva citeva felii de piine cu unt si un mar,
Jorg-Pofticiosul incepea sa urle: »Eu nu maninc asta, vreau
ciocolata! Vreau bomboane! Vreau acadelel«FI a oO a AS
A, . 7
Cu Jorg lucrurile nu stdteau prea bine. Cel mai réu era insa
faptul ca doar rareorise ducea sa se spele pe dinti. Nici gind sa se
spele dupa fiecare masa, nu se spala nici macar inainte de
culcare, cel mult dimineata, cind ti aducea aminte mamica lui.
Fa VaSeara, periuta lui de dinti raminea cel mai adesea uscaté sttrista
in frumosul lui pahar rosu, in timp ce. Jorg sreain pat nepasator
si cu dingii nespalati.CORRE SE SO SS AS SS PRS aa ma EE STB TI
ros
Inainte de culcare, Jorg a mai rontiit inca ceva dulce si iar nu
s-a spalat pe dinti.
See aE
FY
*
hs
bs
re
x
*
*
*
iy
*
A
Fs
esTocmai se culcusise bine in pat, cind deodata, de pe fereastra
sari induntru un omulet mic $i ciudat, Se indrepta ca fulgerul
spre Jorg. Dintr-un salt se cocoya pe plapuma si incepu sa topdie
de zor.
‘
Fs
r
ce
*
"
*
r
*
*Jorg se sperie tare. Omuletul invartea amenintator in mind un
ciocanel minuscul. $i in tot acest timp cinta cu un glas ascutit:
»Hibi, haha, ce bucurie-i pe mine
Cind vid periuga cum fara clintire
Suit bag de uscati, cum nu se cuvine
Hibi, haba, ce bucurie-i pe minel«
$i omulegul vise apoi rautacios. »Curind am sit am o vizuind
caldi, unde am si bat cu ciocinelul cum imi place. Hibi, habal«Jorg isi lua atunci inima-n dingi si-i spuse omuletului: »Ce-ti
pasé tie de periuta mea de dinti? Cine esti tu2« — »O sa facem
cunostinta cit de curinde ti raspunse omulequl. »Manincd doar
mai departe cit mai multe dulciuri, nu te spéla pe dinti si nu te
atinge de periuta.«Tot atit de brusc pe cum aparuse, omuletul se ficu nevazut-
Unde? Jorg-Pofticiosul n-avea nici o idee. El trebuise sé se
incordeze foarte tare ca si-l poata vedea bine pe minusculul
omulet. Siadormi pe data. Cind se trezi dimineata, avea o falca
umflata rau si niste dureri de dinti ingrozitoare.»Hihi« plingea vaitindu-se Jorg, »ce tare ma doare dintelel«...
Mama lui il privi cu atentie si-i spuse: » Asta se intimpla atunci |
cind maninci multe dulciuri si nu te speli pe dingi de cite ori este
nevoie.«»Resturi marunte de prajituri, bomboane sau ciocolata ramin
agatate printre dinti. $i-atunci soseste omuletul care aduce
dureri de dinti. Cu ciocanelul lui loveste intr-una intr-un dinte,
pind cind reuseste si-l gaureasci.Daca nu mergi la timp la dentist, te trezesti ca te dor dintii,
Omuletul care aduce dureri de dingi se cuibéreste din ce in ce
maiadinc in dintele gaurit, care se imbolndveste din cauza asta.
Omutletul se simte in largul lui doar atunci cind gaura din dinte
este asa de mare incit se poate ascunde in ea cu totul.«Cind Jorg-Pofticiosul auzi lucrurile astea, incepu sa se tinguie:
»Omulequl care aduce dureri de dinti a topdit aseara pe patul
meu, l-am vazut!« Mamica lui il linisti zicindu-i: »Hai sd
mergem imediat la dentist. El o sa-l alunge pe omulequl care
aduce dureri de dinti si o sd acopere gaura din dinte. Atunci or
sa-ti treaca si durerile.« »$i atunci omulequl care aduce dureri
de dinti n-o sa mai poata face nimic?« intrebi Jorg. »Daci pe
viitor n-o sa mai maninci atitea dulciuri $i o sd te speli bine pe
dingi, precis ca n-o sd se mai intoarea niciodata. Omuletul care
aduce dureri de dintinu vine decit la copiti care nu se folosesc de
periuja de dinti. El nu poate sa sufere dintii curati.«
8
i
,
:
x
ms
LPM EL.
LTENu mult dupa aceea, Jorg cu mamica lui se aflan in sala de
asteptare a dentistului. Impreuna cu ei mai asteptau gi alti copii
st oameni mari, pind cind erau strigati in cabinetul medicului
de 0 sora prietenoasa. Cind sora a strigat: »Pofticiosule, poftim
induntru!s«, Jorg s-a rusinat tare de acest nume.In cabinet Jorg nu stia de ce sd se minuneze mai inti. O lampa |
mare striilucea puternic. In fata ei se afla fotoliul dentar pentru
pacienti. Dentistul mai avea o seringa cu jet de apa si alta cu jet
de aer.I-a ingaduit lui Jorg sa incerce pe loc cum functioneaza
amindoua. Dupa aceea Pofticiosul a avut voie sd se aseze si pe
fotoliul dentar mobil si medicul I-a lasat sal ridice si sa-1
coboare cind mai sus, cind mai jos. Asta i s-a parut chiar vesel!Jorg aproape ca witase de durerea de dinti. El isi deschise larg
gura pentru ca medicul sa-l poata cauta induntru pe omuletul
cel rau.
Cu 0 oglinda rotunda in care lucrurile mici se vad mari, medicul
s-a nitat la fiecare dinte pe toate partile.A cautat in fiecare coltisor. N-a durat mult si l-a si gasit pe
omuletul care aduce dureri de dingi. Raufacatorului nu i-a mai
folosit nici o ascunzatoare. Cu o frezd, dentistul a scos afara
toate resturile de mincare si toata murdaria din dintele bolnav,
pind cind omuletul care aduce dureri de dinti nu mai stiu in-
cotro s-0 apuce.
y
yi
PRG
=Cind a mai tignit si apa din seringd drept in gaura in care se
instalase, era gata-gata sd se inece. Dentistul a dat drumul la
jetul de aer din cealalta seringd ca sd usuce gaura mare din din-
tele lui Jorg, si atunci omuletul care aduce dureri de dinti a fost
pur si simplu suflat afard de-acolo. Jorg nu l-a mai vazut nicio-
data si nici dintii nu l-au mai durut.ASSL GET CBRLYHYECEASYSLRAV CLASH Ss
Bre 6”
ee cr Kes
2E2SFSEZECF EEE E4CU. ZADe atunci, dulciuri mai maninca doar cind ii da voie mamica
lui. $i imediat se spala pe dinti. De fapt Jorg se spala acum bine
de tot pe dingi dupa fiecare masa. Side doud ori pe an se duce la
dentist ca sé controleze daca totul este in ordine.Jorg este scolar de un an. Nu-i mai zice nimeni Pofticiosul.
Banii pe care-i primeste uneroi in dar, ii pune in pusculita lui in
forma de purcel. Purcelul are ochii veseli si se face din ce in ce
mai greu.
sa
O
®
&
1
a
IS
io
®
1OGO St
SHE
SOSSECHC
EH
eR
S
2 GECind burta lui mare ajunge si se umple, taticul lui Jorgiimai da
niste bani in plus. Si atunci Jorg poate sa-si cumpere trenul elec-
tric pe care si-l doreste de atita vreme.