Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Lucrul individual la Dreptul Penal

Raport
Tema:Pedepse aplicabile persoanei
juridice.

A efectuat: Cumurciuc Vadim

Grupa 220
A verificat: Gurev Dorina

Chişinau 2014
Cuprins
I.Intoducere
II.Conceptul de persoana juridica
III.Pedepse aplicabile persoanei juridice in RM
IV. Analiza comparativa a pedepselor aplicabile persoanelor juridice in alte
state

V.Aspecte privind perfectionarea raspunderii penale a persoanelor juridice in

Codul penal al RM

VI.Studiu de caz

VII.Concluzii

VIII.Bibliografie
I.Introducere

Actualitatea temei: Tema referatului este o tema actuala deoarece raspunderea

persoanelor juridice a fost si este o tema cercetata dar in acelasi timp o tema importanta
atit pentru doctrina cat si pentru legislatie.Problema raspunderii persoanei juridice si in
prezent este relatata din mai multe aspecte, si in prezent sunt legislatii care admit si sunt
legislatii care nu prevad raspunderea persoanei juridice.Astfel exista atat argumente pro
cat si contra raspunderii persoanelor juridice.La fel si felurile pedepselor difera de la un
stat la stat.De aceea consider ca tema este actuala,deoarece sociatatea este in evolutie,iar
schimbarile din societate conditioneaza si adoptarea unor norme ce ar coincide realitatii.

Scopul lucrarii:Scopul lucrarii este de a evidentia ce pedepse sunt aplicate persoanelor

juridice atit in RM cit si in alte state.Care sunt conditile ca persoanele juridice sa fie
trase la raspundere penala.De asemenea am vrut sa evidentiem ca legislatie penala ar
putea fi modificata prin introducerea si altor pedepse pentru persoanele juridice,astfel ar
fi posibil marirea eficacitatii pedepselor,ceea ce ar duce la garantarea ordinii de drept si
securitatii persoanelor.Prin acest referat am incercat sa propun schimbarile necesare
pentru modificarea Codului Penal,ce ar duce la consolidarea institutiei raspunderii
penale a persoanelor juridice.

Structura si caracteristicile lucrarii:Lucrarea este compusa din opt capitole:

I.Intoducere care cuprinde esenta si structura lucrarii,II.Conceptul de persoana juridica
unde am relatat evolutia acestei institutii a raspunderii penale a persoanelor
juridice,III.Pedepse aplicabile persoanei juridice in RM unde am relatat pedepsele
aplicabile persoanei juridice conform Codului penal al RM,IV. Analiza comparativa a
pedepselor aplicabile persoanelor juridice in alte state,unde am incercat sa evidentiez
statele care nu admit raspunderea penala a persoanelor juridice cit si pedepse aplicate
persoanelor juridice in alte state.
V.Aspecte privind perfectionarea raspunderii penale a persoanelor juridice in Codul penal al
RM,unde am propus modificari cit si introducerea unor noi norme in Codul penal,VI.Studiu
de caz contine un caz de infractiune savirsita de o persoana juridica.VII.Concluzii la tema
cercetata,VIII.Bibliografie- surse utilizate.

Metodele cercetarii:In cercetarea efectuata am utilizat mai multe metode,dintre care

metoda logica,deoarece ideile intr-o lucare trebuie sa fie consecutive,bine
gindite.Deasemenea am utilizat metode ca inductia,deductia,analiza,sinteza.Metoda
comparativa la evidentierea pedepselor aplicabile persoanelor juridice in Rm si in alte
state.De asemenea am utilizat metoda istorica la relatarea evolutiei conceptului
persoanei juridice si raspunderii acesteia.
II.Conceptul de persoana juridica

Cuvantul persoana in limbajul juridic semnifica subiect de drept,adica o persoana capabila de

a avea drepturi proprii si obligatii ce i se impun,iar personalitatea juridica este aptitudinea de a
fi titular activ si pasiv de drepturi.Astfel soarta de a fi dotat cu personalitate juridica inseamna
a fi titular activ si pasiv de drepturi si de a fi protejat ca subiect de drept.

In doctrina rusa de exemplu,persoana juridica este definita ca un grup organizat recunoscut

de stat in calitate de subiect de drept care poseda patrimoniu si care raspunde cu acest
patrimoniu pentru obligatiile asumate.

Termenul de persoana juridica a fost obiectul unor numeroase controvesre intre juristi.Pentru
unii termenul de persoana morala este mai potrivit pentru a desemna natura distincta a entitatii
colective de fiinta umana,pentru altii mai potrivit ar fi termenul de persoana fictiva,iar altii
prefera termenul de persoana juridica deoarece cuprinde personalitatea juridica proprie
omului si cea relativa la grupuri.Totusi doctrina a adoptat unanim in termenul de persoana
juridica in toate ramurile de drept.

Chestiunea privind persoana juridica este una dintre cele mai primordiale cercetata de-a
lungul timpului.Scopul acestor cercetari este de a constata daca persoanele juridice exista
realmente din punct de vedere juridic sau este doar o fictiune.

Persoana juridica ca si persoana fizica este un subiect de drept,doar ca asupra persoanei

juridice au fost ridicate anumite probleme sau dubii.A recunoaste calitatea de subiect s-a
dovedit a fi dificil si anevoios,dar aceasta a jucat un rol important in solutionarea chestiunii
raspunderii penale a persoanelor juridice.

Raspunderea penala a persoanelor juridice nu este o problema noua,ea gasindu-si originile in

dreptul antic,dupa care revine la sfirsitul sec al XIX-le,in atentia doctrinei penale
europene,pentru ca astazi sa ajunga una dintre cele mai centrale ale demersurilor stiintifice si
legislative.Studiul evolutiei a cestei institutii este in masura sa sustina ideea ca raspunderea
penala apersoanelor juridice este in acord cu principiile fundamentale ale dreptului penal,cu
natura insasi a persoanelor juridice si este justificata de necesitati de ordin socio-
economic.Problema de a sti daca persoana juridica isi poate vedea angajata raspunderea
penala,in considerarea actiunilor sau inactiunilor sale,a constituit subiectul unei dispute care a
marcat doctrina penala pe toata durata ultimului secol.Raspunderea penala a constituit tema in
cadrul unor colocvii internatioanle,studii,articole,monogarfii,intre partizanii si adversarii
acestei idei.

Argumentele invocate pentru a exclude raspunderea persoanelor juridice sunt:incapacitatea lor

de actiune,lipsa capacitatii de vinovatie,adica lipsa de constiinta si imposibilitatea de a
exprima vointa proprie,persoana nu are posibilitatea de a suferi in urma aplicarii pedepsei,de a
simnti efectele sale negative.

Contraargumentele celor ce sustin introducerea raspunderii penale a persoanelor juridice

sunt:numarul in crestere al infractiunilor comise de persoane juridice si ineficacitatea
pedepselor aplicate doar persoanelor fizice.Toate acestea prejudiciaza atit particularii cit si
sociatatea in intregime.

In RM,atit in doctrina cit si in legislatie este sustinuta teoria realitatii persoanei juridice careia
i se atribuie calitati de subiect de drept.Acestea sunt specificate in art 55 Cod civil al RM care
evidentiaza ca persoana juridica este „o organizatie care are un patrimoniu propriu distinct si
raspunde pentru obligatiile sale cu acel patrimoniu,poate sa dobindeasca si sa exercite in
nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale,sa-si asume obligatii,poate fi
reclamant si pirit in instanta de judecata”.In rezultat daca are capacitatea de a actiona,poate
savirsii si infractiuni,in rezultat este admisa raspunderea persoanelor juridice.

II.Pedepse aplicabile persoanei juridice

Problema sanctiunilor mereu a fost in centrul discutiei referitoare la raspunderea penala a

persoanelor juridice,mai ales in epoca cind pedeapsa privativa de libertate,atit pe termen sau
pe viata,purta daca nu un caracter exclusiv,atunci dominant.Prin acest argument dezvoltat inca
in secolul al XIX-lea se pretindea ca natura si functiile pedepsei presupun in mod necesar si
exclusivitate aplicarea ei unei fiinte din carne si singe.Insa acest argument n-a fost
convingator,deoarece exista desigur pedepse care pot fi aplicate doar persoanelor fizice,ca de
exemplu privatiunea de libertate,dar sunt si altele,care pot afecta drepturile,patrimoniul sau
reputatia persoanei,care pot fi aplicate atit persoanelor juridice cit si persoanelor fizice.

Astfel legiutorul nostru a replementat atit in Codul penal din 1961,cit si in noul cod un sir de
pedepse alternative privatiunii de libertate,aplicabile ambelor subiecte in cauza.

Art 63 din Codul penal al Republicii Moldova stabileste trei categorii de pedepse aplicabile
persoanelor juridice,si anume amenda(numai in calitate de pedeapsa principala),privarea de
dreptul de a exercita o anumita activitate si lichidarea persoanei juridice(in calitate de
pedepse principale si complimentare).Trebuie de remarcat faptul ca primele doua categorii de
pedepse sunt succceptibile de aplicat in toate cazurile cind infractiunea este imputabila
persoanei juridice.Restrictii sunt stabilite doar in legatura cu cazul lichidarii persoanei
juridice,aceasta se aplica in conformitate cu art 74 Cod penal,in cazul in care instanta de
judecata constata ca gravitatea infractiunii savirsite face imposibila pastrarea unei atare
persoane juridice si prelungirea activitatii ei.

Aceasta gama restrinsa a cercului de pedepse aplicabile persoanei juridice transforma

sarcina individualizarii pedepsei pusa in fata judecatorului,intr-o chestiune extrem de
dificila.Astfel in cosecinta,daca pentru persoanele fizice vectorul se orienteaza spre
tratamentul social al delicventei(munca neremunerata in folosul comunitatii,retragerea
gradului militar,a unui titlu special ect),pentru persoanele juridice asistam la repunerea in
prectica sau la reabilitarea sanctiunii pure si dure ce afecteaza existenta acesteia(lichidarea
persoanei juridice) fie activitatea sau patrimoniul.
 Amenda este o pedeapsa care se aplica doar ca pedeapsa pricipala conform alin.2 art 63 din
Codul penal,iar datorita simplitatii aplicarii practice,autorii ii rezerva si rolul de baza in
sanctionarea persoanelor juridice in scopul curmarii delicventei lor.Amenda fiind o pedeapsa
pecuniara constituie o atentare directa la patrimoniul persoanei juridice.In urma aplicarii
acestei pedepse,persoana juridica devine debitor cu o suma anumita de bani,care insaraceste
patrimoniul sau.Articolul 64 alin.(4) al Codului penal preevede un cuantum al amenzii
aplicabil persoanei juridice,in limitele de la 500 la 10000 unitati conventionale,care este
stabilita in functie de caracterul si graviatea infractiunii savirsite,de marimea daunei
cauzate,luindu-se in considerare situatia economico-financiara a persoanei juridice.Asfel in
functie de situatia economico-financiara a persoanei juridice judecatorul poate manevra cu
cuantumul amenzii.Numai practica va permite a cunoaste cu exactitate elementele ce vor fi
luate in seama la aprecierea situatiei economico-financiare care va influenta marimea amenzii.

Totodata codul prevede la alin.(4) art 64,ca in caz de eschivare cu rea-credinta a persoanei
juridice de la achitarea amenzii fixate,instanta poate sa inlociuasca suma neachitata a amenzii
prin urmarirea patrimoniului persoanei juridice.

Astfel amenda intruneste mai multe merite,deoarece practic aplicarea ei nu necesita

cheltuieli de administrare,spre deoasebire de alte pedepse cum ar fi lichidarea persoanei
juridice,plus la toate chiar daca exista anumite cheltuieli acestea sunt puse pe seama
condamnatilor.Amenda mai are un avantaj traditional direct legat de natura persoanei
juridice,astfel conform teoriei preventiei,un infractor calculeaza avantajele si dezavantajele
conformarii cu legea,astfel penalitatile aplicabile trebuie sa fie suficient de mari pentru a
convinge un eventual delicvent de a nu pasi pe calea criminla.Majoritatea infractiunilor
persoanelor juridice au o motivatie financiara,iar cea mai mare amenintare pentru o persoana
juridica este pierderea profitului,deoarece asemenea pierdere loveste in scopul esential iar
amenda astfel detine potentialul unui factor preventiv.Mai mult ca atit,amenda poate
determina entitatea condamnata sa disciplineze sau sa elibereze din functie responsabilii,are
au pus persoana juridica in pericolul legii,astfel sanctiunea aplicata avind rol de filtru al
resurselor umane in cadrul persoanei juridice.Insa in acelasi timp nivelul amenzii nu trebuie
sa fie exagerat ci sa corespunda daunelor provocate.

Legea penala nu reglementeaza un momnet si anume momentul pin ala care va putea fi
pronuntata si execuata pedeapsa cu amenda.Totusi interpretind codul penal,amenda poate fi
pronuntata si incasata pina la incheierea procesului de lichidare,astfel apare riscul de a fi
angajati intr-un fel de cursa de viteza salariatii persoanei juridice,statul precum si alti terti
creditori,dat fiind faptul ca aceasta limita se cumuleaza cu prescriptia executarii pedepsei
penale.

Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate este o a doua pedeapsa aplicabila

persoanei juridice,care poate fi aplicata atit ca pedeapsa principala cit si
complimentara.conform art 73,Cod penal,privarea de dreptul de a exercita o anumita activiate
consta in stabilirea unei intredictii de a incheia anumite tranzactii,de a emite actiuni sau alte
titluri de valoare,de a primi subventii,inlesniri si alte avantaje de stat sau de a exercita alte
activitati.Scopul acestei pedepse deasemenea atenteaza la patrimoniul persoanei
juridice.Observam de asemenea ca snactiunea data contine in sine de fapt doua pedepse
diferite.Primirea de subventii,inlesniri si alte avantaje de la statin realitate nu constituie o
activitate a persoanei juridice.Genul concret de activitate este prevazut in statutul persoanei
juridice,pe cind subventiile si inlesnirile sunt mai degraba niste acte din partea statului,ce pot
insoti aceasta activitae in baza unor acte normative.Activitatea persoanei ce eventual poate fi
interzisa si subventiile,inlesnirile sau alte avantaje acordate de stat constituie obiectul diferitor
subiecte de drept,care se afla pe pozitii opuse in relatiile juridice si respectiv sunt de natura
diferita.Astfel in urma celor relatate mai sus,ar fi mai rezonabil a separa aceasta sanctiune in
doua pedepse aparte.

De asemenea trebuie sa ne referim si la caracterul interdictiei invocate in art 73,Cod penal si

anume aceasta interdictie se refera la persoana juridica si nu la membrii sai sau
conducatorilor,acestia putind crea o noua persoana juridica,cu conditia daca ei insesi persoanl
n-au fost condamnati.Un alt aspect este ca interdictia priveste atit vechile activitati,ce urmeaza
a fi stopate cit si cele noi,care nu mai pot fi intreprinse.

La alin.(2) art 73 al codului penal este prevazuta ca privarea de dreptul de a exercita o

anumita activiate poate fi limitata la un anumit teritoriu sau la o anumita perioada a anului si
se stabileste pe un termen de pina la 5 ani sau pe un termen nelimitat.Aceasta expresie este
echivalenta cu interzicerea cu titlu definitiv a activitatii in cauza.Daca interzicerea temporara
a unei activitati afecteaza in primul rind patrimoniul,atunci interzicerea exercitariidiercte sau
indirecte a unei sau a mai multor activitati cu titlu definitiv sau pentru o durata de 5 ani poate
duce cel mai des,in ptractica,la dizolvarea persoanei juridice,care nu este in interesul
economiei in intregime.

In literatura de specialitate se considera ca aceasta pedeapsa nu poate fi aplicata persoanelor

juridice de drept public pentru a asigura pastrarea continiutatii acestora.aceasta restrictie este
expres prevazuta in codurile penale a le Belgiei si Frantei.

Interdictia poate sa se extinda asupra unui anumit teritoriu sau sa prevada o anumita perioada
a anului.Atfel acest gen de limitare mai mult corespunde masurilor de siguranta,care au drept
scop inlaturarea unei stari de pericol si se orienteaza spre viitor,din care considerente ar trebui
transferta in aceasta categorie de cosecinte penale,succeptibila de a fi aplicata persoanei
juridice.Din pacate codul penal nu specifica careva masuri de siguranta aplicabile exclusiv
persoanei juridice,luind drept exemplu institutia pedepsei penale,acestea ar contribui mult la
evitarea unei confuzii in distingerea acestorinstitutii diferite ale dreptului penal.

Lichidarea persoanei juridice este treia pedeapsa aplicabila persoanei juridice prevazuta de
Codul penal.Conform art 74,lichidarea persoanei juridice consta in dizolvarea acesteia cu
survenirea consecintelor prevazute de legislatia civila.Doctrinarii sunt de parere ca sintagma
„lichidarea persoanei juridice”ar trebui inlocuita cu alta si anume „dizolvarea persoanei
juridice”,deoarece anume aceasta din urma,conform Codului civil,deschide procedura de
lichidare,in cadrul careia sunt satisfacute cerintele patrimoniale ale creditorilor,se incaseaza
amenzile,inclusiv cele impuse in caliatate de pedeapsa penala,se impart intre fondatori
bunurile ramase.In urma incheierii procedurilor ce urmeaza dizolvarea,are loc lichidarea
persoanei juridice ce se soldeaza cu iradierea acesteia din registrul inregistrarii acestor
subiecte de drept.Acestea ar trebui sa fie „consecintelor prevazute de legislatia civila”despre
care este vorba in art 74,deoarece ar fi incorect si contrar legislatiei civile a condamna
persoana juridica direct la lichidare,fara a tine cont de interesele salariatilor,creditorilor si ale
insusi statului in luarea unei astfel de decizii.

Pedeapsa in cauza este echivalentul „pedepsei capitale”si reperzinta sanctiunea cea mai
grava,motiv pentru care aceasta pedeapsa a persoanelor juridice ar trebui sa fie aplicata in
cazuri relativ exceptioanle.De aceea regula stabilita in alin.(2) art 74 al Codului
penal,confrom careia „lichidarea persaonei juridice se stabileste in cazul in acre instanta de
judecata constata gravitatea infractiunii savirsite face imposibila pastrarea unei atare persoane
juridice,si prelungirea activitatii ei.”,este prea liberala si necesita a fi mai restrinsa.Este
necesar a stabili alte criterii ce ar restringe cercul de aplicare a acestei pedepse,deoarece ea nu
este benefica societatii in intregime,ea provoaca disponibilizarea salariatilor si cresterea
somajului;tertele persoane vor suferii in urma unei eventuale cresteri a preturilor ca rezultat al
micsorarii concurentei,deoarece acest prestator de servicii sau marfuri este scos de pe
piata,din afaceri si desigur de suferit are si statul,in urma neincasarii impozitelor pe venit de la
persoana juridica lichidata si persoanelor juridice disponibilizate,platindu-le chiar si
compensatii pentru somaj.

De aceea legislatorul insusi ar trebui sa stabileasca anumite restrictii in aplicarea acestei

pedepse,ca de exemplu in Codul penal francez este specificat ca „ldizolvarea se aplica cind
persoana juridica a fost creata sa...deturnata de la obiectulsau pentru a comite fapate
incriminate”.

Prin ipoteza in virtutea careia persoana juridica poate fi lichidata este cazul cind ea a fost
creata pentru a comite infractiuni,desi cind insasi existenta persoanei juridice este
frauduloasa.In acest context,va trebui de retinut activiatea reala a persoanei juridice,si nu
scopul ei legal declarat al crearii sale.Este vorba de o analiza de fapt,careia i se vor opune
argumente de drept.Cu certitudine nu va trebui de demonstrat ca activitatea ilegaal era unica
intentia a fondatorilor persoanei juridice.

In aceasta ipoteza,crearea persoanei juridice corespunde cu manifestarea vointei de a facilita

comiterea infractiunilor,iar aplicarea acestei pedepse ar exclude o posibila crearea a persoanei
juridice,care ar permite persoanelor fizice sa comita infractiuni fara a fi pedepsite.

O alta ipoteza cind poate fi retinuta aplicarea pedepsei este cazul in acre persoana juridica a
fost deturnata de la obiectul sau pentru a comite infractiuni.Aceasta presupune ca obiectul
determinat licit nu este respectat,cel putin partial,fiind schimbat si redictionat spre activitate
criminala.

IV.Analiza comparativa a pedepselor aplicabile persoanelor juridice in alte state

Daca e sa ne referim la legislatia din Romania,atunci pedepsele aplicate persoanelor juridice

conform art 59 Cod penal,sunt ca pedeapsa principala amenda,iar ca pedepse complementare
sunt dizolvarea persoanei juridice,suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei
juridice de la un an pina la 3 ani,interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice
pe o durata de la un an la 5 ani,interzicerea accesului la unele resurse financiare pe o durata de
la un an la 5 ani,afisarea hotaririi de condamnarea sau afisarea ei in Monitorul Oficial al
Romaniei,prin presa sau prin mijloace de comunicare audiovizuala.Aceste pedepse pot fi
aplicate cumulativ,partial sau integral.

In Franta de exemplu pe linga pedepsele aplicate in RM este aplicata si pedeapsa cu afisarea

sau publicarea sentintei.Art 131-135 al Codului penal francez prevede si reglementeaza
afisarea deciziei,judecatorul putind sa ordone cind legea autorizeaza acest fapt difuzarea
sentintei integrale sau doar a unui mic comunicat ce ar informa publicul.Difuzarea se face prin
intermediul Jurnalului oficial,fie prin alte organe de presa,fie prin servicii de comunicare
audiovizuala,toate aceste masuri sunt puse in sarcina condamnatului,insa cuantumul lor nu
poate depasi limita maxima a amenzii.

In Belgia de exemplu pe linga pedepsele aplicate persoanelor juridice in Rm se mai aplica si

interzicerea de a desfasura o activitate de tine de obiectul social,aceasta poate fi temporara sau
definitiva,iar aceasta pedeapsa trebuie prevazuta expres in partea speciala.De asemenea
conform Codului penal al Belgiei se aplica ca pedeapsa si inchiderea unuia sau mai multor
stabilimente ale persoanei juridice si aceasta daca e prevazuta de partea speciala si anume se
vor inchide acele stabilimente in care s-a comis infractiunea.Inchiderea poate fi temporara sau
definitiva.O alta pedeapsa este ca si in Franta si Romania difuzarea si publicarea deciziei
judiciare.

Dar sunt state in care raspunderea penala a persoanelor juride nu este acceptata.Sistemul de
drept penal german exclude raspunderea penala a persoanei juridice adoptand astfel teoria
fictiunii persoanei juridice in ceea ce priveste raportul de raspundere penala. Printr-o decizie a
Curtii Constitutionale din 25/10/1956 culpabilitatea ca baza a raspunderii penale a fost
considerata valoare constitutionala, iar persoana morala fiind o fictiune a dreptului lipsita de
constiinta si vointa nu poate prin urmare sa raspunda penal.

Constitutia Italiei a dat o interpretare restrictiva principiului personalitatii raspunderii penale

tot pe baza teoriei fictiunii persoanelor juridice si a respins ideea de angajare a raspunderii
penale a acestora stipuland in art. 27 : raspunderea penala este personala.

In Elvetia legislatia nu contine dispozitii exprese cu referitoare la temeiul angajarii

raspunderii penale sau la raspunderea persoanei morale dar prin interpretarea a doua articole
din Codul Penal, (Art. 172 si 326) se ajunge indirect la solutia inadmisibilitatii raspunderii
penale a persoanei juridice. Astfel, pentru infractiunile comise in intreprinderi, vor raspunde
penal doar organele de conducere, eventual membrii, colaboratorii sau dirigentii, gestionarii
de fapt.

Politica penala a legiuitorului rus are in vedere imposibilitatea angajarii raspunderii penale a
persoanei morale. Sub influenta noilor realitati politice care au marcat regiunea in 1998 a fost
adoptata insa o lege care ii permite judecatorului sa dispuna dizolvarea unei persoane juridice
care a desfasurat actiuni teroriste sau in privinta careia exista indicii serioase ca urmareste un
asemenea obiectiv. Cu toate acestea legislatiile mentionate nu ignora pericolul social pe care
il determina desfasurarea unor activitati ilicite prin intermediul persoanelor juridice. Mijloace
de drept penal, civil sau comercial compenseaza responsabilitatea penala a persoanei juridice.
Astfel persoana morala poate fi considerata ca garant pentru plata amenzii la care a fost
condamnat reprezentantul sau, poate sa fie dizolvata sau sa ii fie suspendata activitatea, poate
sa suporte sechestru asupra bunurilor sale la fel cum poate fi controlata repetat etc.

Conform Recomandării Consiliului Europei nr. 18/1988 sunt stabilite următoarele sancțiuni
care se pot aplica persoanei juridice:

-avertisment și mustrare;

-decizia declarativă de responsabilitate cu dispensa de sancțiune;

-confiscarea bunurilor utilizate la comiterea infracțiunilor sau reprezentînd cîștiguri rezultate

din activitatea ilicită;

-decăderea din dreptul de a contracta cu statul sau de a beneficia de utilități publice;

-interdicția de a face publicitatea pentru mărfuri sau servicii;

-retragerea autorizațiilor;

-destituirea membrilor conducerii;

-plasarea provizorie a întreprinderii sub autoritatea unui administrator desemnat de justiție;

-închiderea întreprinderii;

-despăgubirea victimei;

-repunerea în situația anterioară săvîrșirii faptei;

-publicarea deiziei prin care sa aplicat o masura sau o sanctiune

In urma acestei analize a pedepselor aplicate atit in Codul penal al RM cit si in alte state
observam ca in alte state numarul felurilor pedepselor aplicate persoanelor juridice este mai
mare si ar fi necesar ca si in legislatia noastra sa fie introduse pedepse ca publicarea si
difuzarea sentintei penale.De asemenea condamnarea la efectuarea unei prestari,execuatrea
unui lucru ar putea fi nu mai putin social-util ci ar putea avea un efect preventiv mai mare
decit amenda sau interzicerea exercitarii unei anumite activitati.

De exemplu lucrarile in folosul comunitatii pot asigura persoanei juridice posibilitatea de a

corecta cosecintele infractiunii comise si in acelasi timp poate constitui un mijloc de
substituire a unei amenzii extrem de mari,care nu poate fi platita,deoarece este superioara
activelor persoanei juridice.Totusi aceasta pedeapsa poate duce si in acelasi timp la cresterea
reputatiei condamnatului,persoana juridica ar putea fi asociata cu cele mai inalte standarte
etice.

De asemenea ar fi necesar introducerea pedepsei ce consta in difuzarea sau publicarea

sentintei de condamnare,deoarece reputatia este un patrimoniu valoros pentru persoanele
juridice. Aceasta pedeapsa putind atrage diminuarea clientelei,distrugerea credibilitatii si chiar
descurajarea altor persoane juridice de a adopta o conduita infractionala.

Astfel cred ca prin introducerea in legislatia penala a pedepselor dezonatorii cum sunt
publicarea si difuzarea sentintei ar constitui un adevarat instrument de combatere a
criminalitatii persoanelor juridice.

V.Aspecte privind perfectionarea raspunderii penale a persoanelor juridice in Codul penal

al RM

In candrul acestui capitol voi relata anume ce prevederi ar fi necesar de inclus in Codul penal
pentru o mai buna afirmare si eficacitate a isntitutiei raspunderii persoanei juridice.

Astfel ar fi just de prevazut raspunderea penala nu numai persoanelor juridice propriu-

zise,dar si altor subiecte colective de drept,carora legea nu le confera o asemenea
calitate,adica a grupurilor care nu au personaliate juridica.In acest context ar oportun de
mentionat „sunt asimilate persoanelor juridice si alte subiecte de drept,ce nu poseda
personalitate juridica,dar pot evolua in instanta de judecata pentru apararea drepturilor
sale”.Aceasta ar completa normele din cadrul raspunderii penale a persoanelor
juridice,deoarece aceste grupuri chiar daca nu au personalitate juridica pot comite infractiuni
si astfel legea devine ineficienta in garantarea ordinii de drept.In acelasi timp aceasta
diferentiere favorizeaza concurenta neloiala,deoarece pentru o activitate similara unele
persoane pot fi pedepsite,altele nu.

De asemenea legea ar trebui sa prevada expres pedepsele ce nu pot fi aplicate persoanelor

juridice de drept public si anume dizolvarea sau interzicerea de a exercita o anumita activitate
ce tine de indeplinirea serviciului public.

In scopul largirii eficacitatii institutiei in cauza ar fi oportun largirea cercului de persoane,ale

caror actiuni pot angaja raspunderea penala a persoanelor juridice,astfel el sa cuprinda nu doar
organe si persoane ce efectuiaza functii de dirijare,dar si alte organe sau reprezentati ai
persoanei juridice.

De asemenea ar fi benefic largirea cercului de infractiuni pentru a caror comitere ar fi

angajata raspunderea penala a persoanelor juridice.

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei de asemena pot fi formulate in adresa
persoanelor juridice,ca de exemplu luarea tuturor masurilor rezonabile de precautie necesare
pentru evitarea sau prevenirea riscului sau rezultatului socialmente periculor sau cazul in care
persoana juridica este unica victima a faptelor agentilor sai,care au actionat contrar politicii
persoanei juridice.

La stabilirea pedepsei pot fi luate in consideratie un sir de circumstante atenuante sau

agravante,care ar duce la individualizarea pedepsei.
Ca circumstante atenuante pot fi:

-existenta in cadrul persoanei juridice a unui program de stimulare a unui comportament in

conformitate cu legea,program de prevenire,depistare a faptului savirsirii unei infractiuni

-cooperarea cu autoritatile in vederea descoperirii infractiunii

-comportamentul anterior al persoanei juridice cu privire la raportarea sau autodenuntarea

infractiunilor savirsite

Ca circumstante agravante pot fi invocate:

-recidiva,adica comportamentul criminal anterior

-participarea organelor de conducere la savirsirea infractiunii

-crearea obstacolelor in depistarea infractiunii

VI.Studiu de caz

Prin sentinta Judecatoriei Centru, mun.Chisinau din 05.05.2010,persoana juridica SRL

„Doina” cu sediul in orasul Straseni,strada Traian 9.apartamentul 1,inregistrata la 19.11.1992
in Registrul de Stat al intreprinderilor si organizatiilor la Camera inregistrarii de stat cu
nr.unic de identificare si codul fiscal(IDNO)100460004300

A fost recunoscuta culpabila in comiterea infractiunii prevazute la art.362/1 alin.2 lit.(b) Cod
penal al RM,stabilindu-i pedeapsa penala sub forma de amenda in marime de 2000 de unitati
coventionale-40000 lei,cu lichidarea persoanei juridice SRL „Doina”

La inregistrare firma a declarat ca genuri de activitate ale intreprinderii transporturi cu

autobuze,activitati ale birourilor si serviciilor de consultatii juridice,fabricarea constructiilor
din otel,activiati ale agentiilor de voiaj si ale ghizilor,alte transporturi de calatori.

Astfel in perioada lunilor martie-iunie 2008,firma SRL „Doina”,actionind contrar actelor de

constituire si scopurilor declarate la fondare,prin actiunile nemijlocite ale directorului Tulbur
Stefan,care fiind persoana imputernicita cu functii de conducere a persoanei juridice
respective,a actionat din numele acesteia si sub pretextul desfasurarii unei activitati statutare a
organizat, in scopul obtinerii directe a unui folos financiar in suma de 4000 euro, intrarea,
sederea si tranzitarea ilegala pe teritoriul Portugaliei a lui Sevciuc Alexandru si pe teritoriul
Germaniei a lui Bors Vasile, prin tranzitarea Ungariei.

Tulbur Stefan urmarind scopul oragnizarii migratiei ilegale a cetatenilor Sevciuc Alexandru si
Bors Vasile si obtinerii directe a unui folos financiar de 4000 euro,a confectionat din numele
SRL „Doina” certificate in acre erau introduse date false precum ca acestea activeaza in
cadrul firmei.Tot aceasta firma a organizat in scopul obtinerii a 2000 euro,intrarea,sederea si
tranzitarea ilegala pe teritoriul Portugaliei a lui Verebcean Ion, prin tranzitarea teritoriului
Lituaniei.
 Astfel observam ca perosanei juridice SRL „Doina” i s-a aplicat pedeapsa principala amenda
in valoare de 2000 unitati conventionale ceea ce este echivalent a 40000lei si pedeapsa cu
lichidarea persoanei juridice.Aceste pedepse sunt prevazute la alin.2 art.3621 a Codului
Penal.De asemenea observam ca infractiunea savirsita este pedepsita si cu lichidarea
persoanei juridice,aceasta fiind cea mai aspra pedeapsa aplicata persoanelor juridice,ceea ce
denota gravitatea infractiunii savirsite de SRL „Doina”.
VII.Concluzii

In urma cercetarilor efectuate am observat sa institutia raspunderii penale a persoanelor

juridice este o problema controversata si aceasta nu este reglementata in toate statele.

Totusi ar trebui sa luam in consideratie ca persoanele juridice constituie niste realitati

juridice, deoarece rolul lor in societatea a crescut mult si putem considera ca acestea sunt niste
fictiuni atita timp cit au capacitatea de a actiona,ele pot savirsi si infractiuni. Astfel
recunoscind calitatea aceasta, ele ar putea ramane nepedepsite, ceea ce ar duce la existenta
unor infractiuni fara a fi pedepsite, fara a exista responsabil pentru ele, ceea ce contravine
scopului legii penale.

Astfel argumentele invocate de adversarii principiului responsabilitatii persoanelor juridice

au devenit incompatibile cu exigentele cotidiene ale societatii de azi. Ar trebui sa luam in
consideratie faptul ca infractiunile comise de persoanele juridice reprezinta un atare pericol si
asta deoarece persaonele juridice spre deosebire de cele fizice dispun de mijloace sporite care
pot ameninta ordinea publica, iar uneori ele insele sunt folosite in calitate de atare mijloace.

Efectele angajarii raspunderii penale a persoanelor juridice consta in faptul ca ea:

-permite realizarea scopurilor politicii penale

-asigura respectarea principiilor dreptului penal care nu permit sanctionarea nevinovatilor

pentru infractiunea savirsita in grup

-garanteaza libertatea grupurilor insesi fata de abuzurile indivizilor,adica va fi tras la

raspundere autorul real al infractiunii-persoanele fizice delicvente ascunse in sinul persoanei
juridice

-contribuie la realizarea echilibrului intre libertatea acordata acestor grupuri si rolul pe care
ele trebuie sa-l joace in viata economica si sociala

-constituie unul din mecanismele cele mai eficiente de lupta cu criminalitatea organizata.

Astfel consider ca problema pedepselor penale a persoanelor juridice vor ocupa un rol
imporatant in dreptul penal,deoarece rolul persoanelor juridice in societate este in permanenta
evolutie.De asemenea numarul felurilor pedepselor va creste pentru consolidarea acestei
institutii,deoarece dupa cum am observat persoanelor juridice li se pot aplica diferite
pedepse,legislatia noastra reglementind doar trei din ele.
VIII. Bibliografie:

1. Codul Penal al R.M.

2. Codul Civil al RM
3. Mariana Grama,Alina Șavga,Stela Botnaru, Vladimir Grosu-Manual de Drept Penal-
Partea Generală, Chișinău,2012
4. Grosu Vladimir,Problematica răspunderii penale a persoanelor juridice şi a altor
subiecte colective de drept : Teză Chisinau 2003
5. Traian Dima- Manualul de Drept penal-partea generală,București
6. Augustin Ungureanu-Manualul de Drept Penal-Partea Generală,Editura Lumina Lex
București
7. Maria Zolyneak, Maria loana Michinici, Drept penal, Parteagenerală, Editura
Chemarea, laşi, 1999
8. Gh. Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu - Drept Penal - ParteaGenerală - Ed. Europa Nova,
Bucureşti, 1997
9. http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Elemente-de-drept-comparat65426.php
10. http://dorin.ciuncan.com/documentare/raspunderea-penala-a-persoanei-juridice/
11. http://ro.scribd.com/doc/92004560/Persoana-juridica-raport
12. http://www.ujm.md/?p=1066