Universitatea” L

ucian Blaga”Sibiu

Facultatea
S.A.I.A.P.M.

Specializarea
I.M.A.P.A.

Anul al-III-
lea

PROIECT

Potenţialul turistic al Mãrginimii

Sibiului
Motto: "Cãlãtor grãbit într-o lume poate
fãrã rost, opreşte-te puţin" Constantin Noica
 -2011-

De ce Marginimea Sibiului ?

Asa cum stiti, Marginimea Sibiului reprezinta o zona

cu un potential turistic foarte mare, atat pentru Romania, cat
si pentru judetul Sibiu. Cea mai mare parte a satelor din
zona Marginimii Sibiului au pastrat puternice traditii
spirituale si etno-folclorice, dand acestor comunitati o
fizionomie aparte.
Cadrul geografic incantator, puritatea naturii si a
oamenilor, accesibilitatea locurilor, bogatia si diversitatea
patrimoniului cultural, fac din Marginimea Sibiului o zona cu
un mare potential turistic.

Cu timpul, Marginimea Sibiului a devenit un punct

important al turismului rural romanesc, aici dezvoltandu-
se numeroase pensiuni care va pot oferi conditiile necesare
petrecerii unui sejur de neuitat. Admosfera tipic taraneasca,
pastrarea intacta a traditiilor si obiceiurilor, ospitalitatea
satenilor si posibilitatea relaxarii sau drumetiilor in muntii din
imprejurimi maresc atractivitatea pentru aceste locuri.

Intr-o acceptiune mai restransa, Marginimea Sibiului

este teritoriul din fostul Ducat al Amlasului, avand drept
nucleu satele din jurul cetatii Salgo, dintre care cel mai
reprezentativ era Salistea (Magna Villa Valachicalis), fost
sediul scaunului cu acelasi nume.

Sunt asezari vechi cu o populatie majoritara romana.

Cea mai veche este Rasinari din 1204, urmata de Talmaciu
1318, Orlat 1322 si Saliste 1354. Aceasta zona este
caracterizata prin cresterea oilor, pastoritul fiind o traditie de
secole pe aceste locuri in special in satele din zona nord
vestica. Cea mai veche biserica pictata se gaseste la Saliste
din 1674 urmata de biserica de lemn din Poiana Sibiului,
1771, si cea din Talmacel din 1776.
Pictura de icoane pe sticla este un obicei vechi pastrat in

2
marginime de 200 de ani.

Chiar daca unele aspecte exterioare ale caselor

tradeaza interferenta intre cultura romaneasca si cea
germana, arhitectura taraneasca ramane tributara
principiilor de organizare a spatiului de locuit specifice
populatiei romanesti.
Desi progresiv constructiile moderne le inlocuiesc pe
cele vechi traditionale, atmosfera ramane neschimbata.
Localnicii continua sa poarte zi de zi straiele traditionale,
costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in
negru si alb si pastrate la loc de cinste sunt purtate cu
mandrie de sarbatori, mestesugurile mostenite din mosi
stramosi sunt practicate cu succes si azi.
Satele din aceasta regiune au dat culturii romane si
universale nume mari printre care Emil Cioran, Octavian
Goga, si, fapt demn de remarcat, 6 academicieni romani sunt
originari din Saliste.

Pe aceste meleaguri exista o serie de obiective care

contureaza istoria , traditia si obiceiurile Marginimii : biserici
vechi, muzee (Muzeul de la Sibiel - cea mai mare colectie de
icoane pe sticla din Europa, Muzeul satesc din Rasinari -
cuprinde piese uzuale din ceramica, mobilier pictat, obiecte
gospodaresti si mestesugaresti, Muzeul din Gales – colectie
de costume populare, Muzeul parohiei Ortodoxe – cuprinde
obiecte si carti vechi de cult si Muzeul Culturii Salistene –
documente, carti, fotografii), case memoriale si cunstructii
traditionale taranesti.
Alte obiective turistice din zona : Cetatea Scurta din Orlat
(construita in 1317), Moara de hartie din Orlat ( 1524 – cea
mai veche din S-E Europei), Casa de copii din Orlat ( 1921 –
3
cea mai veche din Romania), Cetatea Dacica de langa
Tilisca, Biserica cetate din Cristian (1495), Biserica fortificata
de la Dobarca (sec. XIII) si Cetatea de la Calnic (1250).

Printre obiceiurile specifice marginimii, cele mai

importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna.
Astfel 'Colindatul feciorilor' si 'ceata Junilor' sunt doua dintre
cele mai apreciate de orice vizitator. Dansurile specifice
marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii, braul
sau sarba lui Ghiboi. Costumul traditional popular din
marginime este usor de recunoscut prin combinatia alb-
negru.
Satele din marginime stau marturie identitatii culturale a
romanilor pe aceste meleaguri. Din negura timpurilor, aceste
populatii de oieri au construit case de brad cu acoperisuri
inalte de sindrila, au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii
si a pieilor.

„Sălişte este salonul Ardealului” – Octavian Goga

Orasul Sãliste
Este situat in Depresiunea Salistei, in sud-vestul
judetului, la 21 Km vest distanta de Municipiul Sibiu si la 30
de km de orasul Sebes din judetul Alba, in zona dealurilor
submontane ale Muntilor Cibin.

Pozitia localitatii Saliste, la interferenta dintre doua

unitatii de relief cu caractere diferite – Muntii Cindrelului si
Podisul Transilvaniei - a permis dezvoltarea de timpuriu a
unei vieti economice intense, locuitorii acestor plaiuri stiind
sa foloseasca cu pricepere si chibzuinta atat resursele
oferite de munte, cat si terenurile de panta lina, cu solurile
roditoare si clima mai blanda din zona depresionara.

4
 Vatra satului se intinde chiar pe zona de contact
dintre munte si depresiune, la altitudini cuprinse intre 525-
600 m. Mosia Orasului Saliste se intinde atat in depresiune
cat si in zona montana, pe partea nordica a Muntilor Cindrel
si chiar in Muntii Lotrului.

Cel mai mare si mai organizat sat din Marginimea

Sibiului Orasul Saliste - cunoscut mult timp sub numele de
"Marele Sat al Romanilor" (Magna Villa Valachicalis), unanim
recunoscut ca veritabil centru cultural al tuturor marginenilor
in vechiul Scaun al Salistei si mult inainte din Ducatul
Amlasului, a dat tarii multi oameni de cultura de valoare. Se
spune ca din orasul Saliste provin cei mai mulţi academicieni
din Romania. Muzeul Culturii Salistene din localitate este un
tribut adus numerosilor oameni de cultura care s-au nascut
in aceasta localitate: Ioan Moga, Onisifor Ghibu, D.D. Roşca,
Dionisie Romano. Salistea este centrul economic, cultural si
spiritual al Marginimii Sibiului.

Obiectivele turistice ale Orasului Saliste

Muzeul Culturii Salistene
A fost infiintat in anul 1976 cu prilejul primei editii a
"Intalnirii Fiilor satului".
O camera este dedicat personalitatilor academice care
isi au obarsia in Saliste: Dionisie Romano, Axente Baciu, D.
D. Rosca, Ioan Lupas, Ionel Banciu, Mircea Banciu, Onisifor
Ghibu, Andrei Otetea si Mircea Sandulescu.

5
Biserica ortodoxa “ Inaltarea Domnului”

Muzeul de icoane pe sticla “ Zosim Oancea”

Muzeul Pr. Zosim Oancea din Sibiel gǎzduieşte cea mai

mare expoziţie de icoane pe sticlǎ din Transilvania existentǎ
astǎzi, o splendoare de creativitate artisticǎ de inspiraţie
religioasǎ nǎscutǎ din bogǎţia tradiţiei creştine ortodoxe şi din
fantezia pictorilor ţǎrani români.

Fuziune unicǎ a tradiţiilor orientale cu tehnicile

occidentale, icoanele pe sticlǎ cunosc o mare înflorire în
aceastǎ regiune a României în primele decenii ale secolului al
XVIII-lea, atingând culmea dezvoltǎrii între 1750 şi sfârşitul
anilor 1800, ajungând aproape sǎ se stingǎ apoi între cele
douǎ rǎzboaie mondiale.

Constituitǎ cu începere din anul 1969, operǎ a pǎrintelui

Zosim Oancea şi a comunitǎţii din Sibiel, bucurându-se şi de
susţinerea unor instituţii şi donatori privaţi români şi strǎini,
colecţia acestui muzeu prezintǎ, prin cele 600 de exponate,
principalele tipuri de icoane pe sticlǎ, împreunǎ cu opere ale
câtorva dintre cei mai importanţi pictori de icoane (atunci
când aceştia sunt cunoscuţi).

6
Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi
Mondial
Troita este amplasata in Piata Eroilor din Saliste si a fost
dezvelita in anul 1933.
Monumentul este numai din lemn si are o inaltime de 4 m,
fiind ridicat din initiativa “Societii Cultul Eroilor”.
In fata Troitei pe o placa sta scris: „Ridicata in al treilea an al
domniei M.S. Regelui Carol al II-lea, pentru cinstirea eroilor
intregirii neamului“.

Biserica Eroilor din Foltea din Siliste

Inaltata intre anii 1922-1923, din initiativa
Mitropolitului Ardealului Dr. N. Balan, la staruintele
Protopopului Dr. D. Bacia si inginerilor D. Marcu, Ilie Martin,
precum si ale epitropului D. Ghiboiajin, folosindu-se donatiile
locuitorilor Salistei.
Biserica este construita din materiale ca piatra si lemn, iar
in interior este decorata cu icoane si picturi murale.
In asezamantul monahal sunt inscrise numele a 25 eroi
romani cazuti pe frontul austriac, intre anii 1914-1919,
precum si numele a 32 eroi romani, cazuti pe frontul roman,
intre anii 1916-1919.

7
 Comuna Tilişca
Este situata la 26 km de municipiul Sibiu, pe
drumul judetean DJ 106 E. Situata intru-un peisaj de munte
si inconjurata de dealuri cu paduri intinse, cu fanate si
pasuni, Tilisca este o asezare de tip aglomerat, ca mare
parte a ajezarilor din Marginime. Vatra satului este asezata la
o altitudine de aproximativ 630 m si se intide de-a lungul a
doua paraie de munte izvorand din directii opuse: Lunca si
Valea sau Tiliscuta – care se intalnesc in mijlocul satului, in
„Gruiul Bisericii” si formeaza Raul Negru.

Tilisca este resedinta comunei cu acelasi nume, care

mai are in componenta un singur sat – Rodul, localitate situata la
distanta de 8 km fata de Tilisca, pe drumul ce duce spre Poiana
Sibiului.

Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” Casa

traditionala din Tilisca

Cetatea Dacica Tilisca

Cetatea Dacica de la Tilisca se afla pe dealul
Catanas ( 720 m ), fiind realizata din piatra. Cetatea a fost
identificata sub ruinele cetatii medievale din sec al XVI-lea si
s-a stabilit ca ea dateaza din sec. II î.e.n., fiind fortificata de
un val de pamant si stranca. Cetatea Dacica de langa Tilisca
se spune ca a fost ridicata insusi de Burebista. Cetatea

8
originala a fost distrusa, ulterior fiind inclusa in cele doua
cetati medievale ale Tiliscai.

Comuna Jina
Este situata in sud - vestul judetului, la limita cu judetul
Alba.

Jina este una din cele mai pitoresti comune de

munte, avand spre sud si vest privelisti spre Carpatii
Meridionali, iar spre nord, un orizont larg deschis spre Muntii
Apuseni si Podisul Transilvaniei. Spre deosebire de alte
comune de munte, Jina este o asezare compacta, cu case
care formeaza fronturi aproape continue la strada, si nu are
sate apartinatoare. Vatra satului se afla in partea de nord,
comuna fiind asezata pe sapte coline, incat nu se poate
observa in totalitate din nici un loc.

Obiectivele turistice ale comunei Jina

Biserica "Buna Vestire"
Construita in 1782, pictata in 1802 de Vasile Munteanu
din Laz. Biserica a fost zidita de credinciosii satului intre anii
1795 – 1796, pe locul unui fost cimitir, pe Uliţa Mare si este
cunoscuta sub numele de Biserica Veche. Este construita din
piatra, caramida si acoperita cu tigla, in stil bizantin, in
forma de corabie cu doua cupole din caramida, sprijinita pe
suporti masivi din caramida intre tinda si naos, naos si altar.
Biserica a fost declarata monument istoric sub codul SB-II-m-
B-12409, fiind situata în Jina, pe str. Dealului la nr. 297.

Biserica "Sf. Arhangheli

Construita in 1939 , pictata în 1980 de Ioan Cazila.
Cunoscuta sub numele de Biserica Noua, a fost zidita intre
anii 1937 – 1939 cu stradania preotului Pompiliu Acelenescu
si a credinciosilor. Dupa al doilea razboi mondial a fost

9
tencuita de catre Ghidu si Ioan Cazila din Sibiu. Biserica a
fost construita in stil bizantin, avand doua turle si o cupola.

Pintenii din Coasta Jinei

Monument al naturii cu valoare geologica situat pe
malul raului Lihoi, afluent al Sebesului, in amonte de
localitatea Dobra.
Pintenii din Coasta Jinei sunt un grup de stanci izolate,
realizate din sisturi cristaline. Stancile sunt localizate intr-o
padure de fag si marginesc vechiul drum al ciobanilor spre
pasunile alpine din Muntii Cindrel si Sebes.

Masa Jidovului La Grumaji

Monument natural cu valoare geologica.
Situat la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului
Sebes.
Monument natural cu valoare geologica este situata la cca
10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebes in aval
de lacul de acumulare Taul Bistrei. „Masa Jidovului”
reprezinta o stanca izolata formata din sisturi cristaline
inaltata cu cca 5 m deasupra peretelui abrupt de pe malul
stancos al Sebesului, stanca asemanatoare unei mese.

10
 Rãsinari
Comuna Rasinari este situata la 12 km de
municipiul Sibiu sud-vest de acesta, la poalele muntilor
Cindrel, în directia statiunii Paltinis, sau spatiul rural
Marginimea Sibiului . Comuna este legata de oras printr-o
linie de tramvai care traverseaza si Padurea Dumbrava.

Este o asezare reprezentativa pentru portul si

obiceiurile populare specifice din Marginimea Sibiului. Una
din indeletnicirile locuitorilor a fost si culesul rasinii de brad,
arbore care creste pe culmile muntilor inconjuratori, De aicea
si toponimul localitatii, Rasinari.

Obiective turistice : Casa memorială Octavian Goga,

Casa filozofului Emil Cioran, Biserica veche "Sfânta
Paraschiva", Mausoleul Andrei Şaguna, Monumentul
Eroilor din Răşinari, Biserica "Sfânta Treime", Casa
Episcopală, Centrul de Informare Turistică, Turism montan.
Obiective importante sunt troitele vechi si valoroase din
Rasinari si hotarele sale Evenimente locale : Festivalul
Brânzei şi al Ţuicii, Zilele Emil Cioran, Octavian Goga,
Andrei Şaguna.re sunt specifice spatiului Marginimea
Sibiului.
11
 VIATA, CA OBICEI DE SARBATOARE
Cele mai importante obiceiuri ale marginenilor se
redescopera cu prilejul sarbatorilor de iarna. Sunt unice “
Colindatul feciorilor” si “ Ceata junilor”. Intre dansuri, cele
barbatesti precum Calusarii, Braul si Sarba, nu au nici ele
pereche. Sarbatorile tin 12 zile, din Ajunul Craciunului pana
la celebrarea Sfantului Ion, are se petrece pe 7 ianuarie.
Colindul, obicei din cele mai vechi la toti romanii, se
porneste in Marginimea Sibiului cu copii si isi desfasoara
spectacolul mai departe cu cetele de flacai, care infatiseaza
craii in toate zilele. In a patra zi de Craciun, are loc o mare
adunare: tinerii din asezarile Marginimii, ba chiar din judetele
apropiate, precum Alba, Brasov, Valcea, se intalnesc in piata
din Saliste si se prind in hora unirii.

Lasata Secului sau intrarea in Postul Pastelui este

marcata prin aprinderea unor fouri pe coastele dealurilor din
apropierea satelor. Pe 23 aprilie este sabatorit Sangeorzul, o
traditie inchinata primaverii regeneratoare, vietii.
Sanzienele, un alt obicei dintre cele mai stravechi, care s-a
pastrat intr-o frumusete nealterata de ritmurile moderne, se
12
petrec pe 24 iunie. Si sa nu uitam ca ne aflam in imparatia
oierilor: tunsul mieilor se face pe 20 iulie, de Sfantul Ilie, iar
de 1 august este ziua ursului, Macovei, zi de post. La nunta,
se impodobesc cu dragoste portile caselor in care locuiesc
tinerii miri, iar cand vine momentul potrivit se inchide
drumul nuntasilor. Numai mirele si cel ales sa le fie
insurateilor nas, insotiti de un stralucitor si vesel alai de
feciori, merg in petit la mireasa.

Costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in

negru si alb sunt purtate cu mandrie de sarbatori iar
mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate
cu succes si azi. Inca din cele mai vechi timpuri, aceste
populatii de oieri au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii si
a pieilor.

Bibliografie

www.marginimea-sibiului.ro

www.infopensiuni.ro/sibiu-si-marginimea-sibiului

www.turism.sibiu.ro
www.comuna-rasinari.info/monografii-rasinari

www.ruraltourism.ro

13
14