Sunteți pe pagina 1din 10

INSTI TUTUL CENTRAL DE CERCETARE,

PROIECTARE ~I DmECTlVARE IN CONSTRUC'fll .


Daoul executiv

DECIZIA Nr. 162

din 22 deceulbrie 1981

PRIVIN D APROBAREA ,,INSTRUCTIUNILOR T ERN ICE


PENTRU CONTROLUL CALlTATII BETO~ULUI LA '
CO NSTRCCTII tN GROPATE PRlN METODA CAROTAJ ULUI
. SONIC" IlN DICATIV : C 200-81

Avind in vedere art.S litera d din Decretul nr.170/1976, pen­


tru organizarea ~i functionarea Institutului central de cercetare,
proicctarc ~i directivare in constructii, avizul CTE nr.53/1980
~i referatul nr.9632 din 28 .xn .1973 al Directiei directivare, nor­
m e, normatiYe , prescriptii,
Biroul Executi v al C::msiliului stiintific al Institutului cen­
tral de cercetare, proiectare ~i dir~ctiv~re in constructii emi te
urmatoarca

DECIZIE:

1. Se aproba ,,Instructiunile tehnic e p entru controlul cali­


tatii betonului la constructii ingropate prin metoda carotajului
50ni,: " aVlnd indicativul C 200-81 . . .
2. Instructiunile d.e la punctul 1 intra in vigoare la dara
publidirii in Buletillul Constrl1cti ilor.
Normele aprobate prin preunta decizie se vor publica in Bu­
l etiul1l Constructiilor ~ i in colectia: de normative ~i instructhmi .
P RE~ED I NTELE BIROULUI EXECUTIV
DIRE CTOR GENERAL,

Ing. VALERIU CRISTESCU

:3
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE, INSTRUCfIUNI TEHNICE PENTRU CONTRO­

~I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII
LUL CALITATII BETONULUI IN CONSTRUC­
Indicativ:

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII


TIl INGROPATE, PRIN METODA CAROTA­ C 206-81
$1 ECONOMIA CONSTRUCTIlLOR
lULUI SONIC

1. DOMEiNIU DE APLICARE

1.1. PrezenteIe instructiuni tehnice se aplicii la controlul ne­


distructiv al caliHitii betonului in masa constructii1or ingropate
in teren, ce au 0 singudi fata accesibila, de tipul peretilor mulati,
baretelor, coloanelor, pilotilor forati etc. prin metoda carotaju­
lui sonic.
INSTRUCTIUNI TEHNICE
1.2. Metoda presupune luarea deciziei de examinare nedis­
PENTRU CONTROLUL CALITA'fII BETONULUI
tructiva a elementului inaintea turnarii sale ~i pregatirea cores­
LA CONSTRUCTII INGROPATE,
punzatoare a elemen tulu i pen tru con trolul nedistructiv.
1.3. Metoda carotajului sonic se bazeaza pe urmarirea pro­
PRIN METODA CAROTAJULUI SONIC
pagarii impulsurilor ultrasonice intre un emitator ~i un receptor
C 200-81 de ultrasunete, ce se deplaseaza in in teriorul elemen tului.
. 1.4. Metoda de control permite stabilirea existentei unor de­
fecte in turnarea betonului de tipul: incluziunilor de pamint, stra­
turilor de beton amestecat cu bentoniHi, funduri de foraj necura­
tate, rosturi de turnare, fisuri, goluri etc.
Ea permite identificarea adincimii la care se afla fundul ele­
mentului ingropat.
De asemenea, cu ajutorul metodei se poate determina modu­
luI de elasticitate dinamic al betonului din element.
Elaborate de: Cu ajutoruI incerciirilor prin carotaj sonic, combinate cu in­
INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII cercari c1asice ultrasonice, pe epruvete, se poate determina rezis­
$1 ECONOMIA CONSTRUC'TIlLOR _ INCERC- tenia betonului din lucrare, inc1usiv variatia sa pe ina1timea eIe­
mentului.
Director Adj. ~tiintific: dr. ing. Romulus Constantinescu
Colectiv de elaborare: dr. ing-. loan Facaoaru Aprobate
de INSTITUTUL
ing. Gheorghe Stamate Elaborate de : CENTRAL DE
INSTITUTUL DE CERCETARIIN CONSTRUC­ CERCETARE,
PROIECTARE $1
TIt $1 ECONOMIA CONSTRUC'fIILOR DIRECTIVARE IN
btdrumator de specialitate: - INCERC ­ CONS'IRUC'fII
CU decizia nr. 162
ICCPDC: ing. Nico)ae Sache]arescu din 22.XII.1981.

\ 5

I
terizea z ret eta betonului turnat ~i, de asemenea, dad este pos 1
l.S. "l\letoda poate fi aplicata elementelor din b eton simplu, bil ; un anumar de ccrpuri de proba (cuburi de 14 cm latura) din
betolJ armat sau beton precomprimat, eu conditia evitarii zonelor betonul turnat, de ordinul a 3 bucati. Aceste date ~i epru,'ete Slnt
de influ enta a armaturilor asupra rezultatelor masuratorilor. folosit e in determinarea relatiei de transformare , ·iteza de pro­
1.6. Adincimea maxima ce poate fiexplorata. In constructiile pagare-rezisten ta la compresi une .
debeton ~i beton annat cu aparatura realizata in tara este de SO m. 2.7. Determinarea modulu lui de elasticitate dinamic presu­
1.7. P regatirile necesare aplid.rii metodei constau in fixarea pune cunoa~terea sau estimarea greutatii specifice aparente ~i a
unor tuburi metalice sau de masa plastid., inchise ctan~ ~i fixate coeficientul ui poisson dinamic al betonul ui examinat.
de carcasa de arma tura a elementului. Aceste tuburi trebui e sa 2.8. in afara datelo r cantitative, legate de masurarea tim­
i
permita glisarea libera a palpatorilor acustici folositi la explora­ pulu de propagare, anumite informat ii calitative, indeoseb In
rea elementului . i
problemele de defectoscopie, se pot obtine prin observarea ampli­
1.8. Grosimea de beton maxima ce poate fi explorata cu aju­ tudinii semnalulu i receptionat.
torul aparaturii realizata 1n tara este de cca 2,00 m pentru beton
marca m edie (B 200).
1.9. Prin extindere, metoda poate fi aplicata ~i la examina­ 3. AP ARATURA DE I NCERCARE
tea rocilor de gauri de foraj tubate sau n etubat e pentru determi­
narea caracteristicilor elasto-dinamice (viteza de propagare lon­ 3.1. Aparatura de incercare este consti tui til. din tr-un betono­
gitudinala, modul de elasticitate dinamic etc) ale acestora. scop cu tub catodic ~i afi~aj digital al rezultatului masuratorilor ,
adaptata pentru masuratori de carotaj sonic.
/ 3.2, Betonoscopul pentru carotaj sonic este alcatuit din:
2. PRI NCIPIUL METODEI a) bloc electronic de excitare, amplificare ~i masurare a

2.1. Metoda consta in masurarea timpului de propagare ne­ tim:pului;


b) palpator emitator cu cordon;
cesar unui impuls ultrasonic de unde longitudinale pentru a stra­ c) palpator receptor cu cordon.
ba te, prin b eton, distau ta in tre emi tator ~i receptor. 3.3. Ulocul electronic de excitare, amplificare ~i masurare a
2.2. Tehnica de examinare este 0 tehnica de imersie ce folo­ timpulu i prezinta urmatoarele caracteri stici:
se~te ca lichid de imersie, apa. Ea limiteazi domeniul de temp e­ a) caracteristici de excitare adaptate eIhitatoarelor magneto­
raturi in aplicarea metodei intre 0° ~i 80°C . ui
strictive de tip ferita;
b) posibilitati de amplificare in trept e a semnalul recep­
2.3. P alpatorii emitator ~i receptor sint polarizati radial,
astfel incH energia emisa. In plan orizontal este aceea~i pe toate tionat de minimum 100 dB;
dinictii Ie planului. , c) posibilitati de ffiasurare a timpului de propagare de mini­
2.4. D in timpul de propagare IDasurat se obtin informatii mumd)999 [.I.s;
fie in legafura cu marimea defectului int erpus intre emitator ~i preciz i
ia de masurare a timpulu de propagare de ± (1
receptor, fie in lega tura. cu vi teza de propagare ce caracterizeaza div. e)
+ scarl de timp de 100 f-ls; 200 f-ls; 500 f-ls ~i 1000 tJ-s;
0,1 tJ-s);
f) posibilitati de afi~are a rezultatelor cu minimum 3 digiti;
betonul din element.
2 .5. P e baza vitezei de propagare a undelor longitudi nale se
poate calcula modulul de elasticitate dinamic al betonului sau g) domeniul de functionare definit intrelimitele:
rezistenta betonului la compresiune. _ temperaturi 0 ... +50°C
2.6. In vederea detenninarii rezistentei betonului la com­ _ umiditat i relati ve 0 ... 90%
presiune, din lucrare, este necesar sa se ob ~ ina datele ce carac­ 7
6

7
;-::::::;:::::au
h) alimentarea la ret ea (-....220 V) sau la bat erie (c.c. = 24 V)
dupa dorinta; autonomie de functionare la ba terie minimum 6 4. PREGA TIREA INCERCARII
ore continuu.
3.4. Palpa torul emi ta tor este caracteriza t prin urinatoarele 4.1. Nominalizarea elementelor fngropate ce se Incearca prin
performan te : metoda carotajului sonic se face de proiectant, cu consultarea exe­
cutantului Incercarii, fn functie de urmatorii factori:
a) pal pa tor de tip magnetostricti v cu em isi e radiala;
a) nivelul de solicitare al elementului;
b) rezistent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari;
b) caracteristicile terenului ;
c) diametrul exterior al palpatorului sub 48 mm; c) gradul de asigurare ceru t; .
d) frecventa proprie a palpatorului de SO sau 100 kHz. d) tehnicitatea ~antierului executant ;
Pentru distante mari prima frecventa este recomandabila. e) tehnologiile de sapare sau de turnare folosite;
e) lungi m ea cablului de alimentare, minimum SO m; f) caracteristicile geometrice ~i de armare ale elementelor.
f) gradarea cablului de alimen tare din ]0 fn 10 cm pentru . :\"umarul elementelor fn cer cate trebui e 5a fie ,de cel putin
stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din metru fn metru a S%, dar In mod obi~nuit se situeaza rntre 10-2So, ~. In cazul un or
cotelor cu placute; obiective de importanta majora, ~i in alte cazuri ju stif icat e, el
g) greutatea volumetric5. aparenta a palpatorului superioara poate sa ajunga la SO% sau chiar sa depa~easca acest pro cent.­
limitei 1,S kgjdm 3 . 4.2. Elementele prestabilite a fi incercate, vor avea prevazute
3. S. Palpatorul receptor este caracteriza t prin urma toarel e prin proiect, tuburile pentru executarea carotajului sonic precum
performan te : ~i locurile ~ i modurile d e fixare ale acestora de carcasa de arma­
tura.
a) palpator de tip piezoelectric cu sens ibilitate radiala (sfe­
ric sau cilindric); In '\'ederea stabilirii acestor pozitii proi ectan tul va lua lega­
b) r ez istent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari; tura cu executan tul inccrcarilor .
c) diametrul exterior al palpatorului sub 40 mm; 4.3. Tuburil e pentru executarea carotaju lui sonic pot fi me­
talice (din otel) sau din mase plasti ce (din PVC). Tuburil e meta­
d) frecven ta proprie a pal pa torul u i de SO sau 100 kHz;
lice sint preferate din pricina robustetei lor. Ele pot fi luate la
Pentru distante mari prima fr ecvenp. este recomandabila. nevoie In calculul sectiunii de armare a elementului.
e) lungimea cablului de transmisie a semnalului minimum 4.4. Diametrul interior liber al tubului va fi de minimum
SO m;
S2 mm pentru tuburi filetate ~ i de 60 mm pentru tuburi sudate,
f) gradarea r ablului de alimentare din 10 fn 10 cm pentru
iar cel maxim 70 mm . Diametr ii mai mici nu asigura glisarea
stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din m etru fn metru a
palpatorilor, iar diametrii mai mari detcrmina (fori prea mari
cotclor cu placute: in masuratori, datorita variatiei pozitiei palpatorului in tub.
g) greutatea volumetrica aparenta a palpatorului superioara 4.S. In vederea asigurarii lungimii necesare, tuburile se pot
limitei ] ,S kgjdm 3 .
fmbina fie prin Infiletare ~i etan~q.re cu cilti, fie prin sudura. La
3.6. Indeosebi pentru adln cim ile mari este bine ca palpatorii
Imbinarea prin sudura se va urmari aUt r ea lizarea unei suduri
~i cablele aferente sa fie prevazute cuderulatoare de cablu ~i fixa­
etan~e, cit ~i evitar ea realizarii sudurilor patrunse la radacina, ce
toare de pal pa tor independen te. obtureaza 0 parte din sect iunea tubului. P en tru diminuarea unui
Este util ca aceste derulatoare-fixatoare sa fie prevazute cu asemenea risc, la tuburile imbinate prin sudura se recomanda ca
contator de ture care sa poata. verifica adincimea de lansare a diametrul interior minim al tubului sa fie de 60 mm.
palpatorului. 4.6. Tuburil e se inchid etan~, la cele doua capete, cu capace ,
infiletate sau sudate. La elementele executate In terenuri r elativ
8
- ....
9
moi, se recomanda ca capacul de fund ~a a iba 0 dimensi une de
minimum 150 x ISO mm, pentru a ('\"ita patrunderea armaturilor
~i tuburilor In stratul de baza.

®"
4.7. Tuburile se fixeaza de carcasa de armatura prin puncta­
re cu sudura sau cu ajutorul unor bride de strlngere. Distanta Intre
. doua punct e de fixare nu trebuie ~a depa~easca. I m. ...,
La manevrarea carcasei de arma tura cu tu burile fixat e, se ~

\'a avea grija ~a nu se transmita ~ocuri carcasei care ~a duca 1a


ruperea lcgaturilcr sau strlmbarea tuburilor:

~"
4.S. Locul de amplasare a tuburilor In el ement va avea In
\'eclere defectele ce se urm rlresc a fi detectate, evitarea armaturi­
lor paralele cu directia de propagare ~i efortul material ce poate
fi afectat exami narii unui element. In fig. 1 (A ~ i B) se dau difc­
tite posibilitati de amplasare a tuburil or in examin area coloane­
lcr ~i baretelor.
La amplasarea tuburilor se \'a avea in \'edere t chnolcgia de
~
turnare a elementului , tehnologia de sapare a gropii ~ i distanta Q)

~ j
maxima admisa intre tuburi pentru a obtine un semnal receptio­
nat clar: Executantul lmpreuna cu labo ratorul de incercari vor
. (;
~
analiza masurile necesare pentru asigurarea unei distante cons­ ~ ... 1
G->IIVII §!Ii
. tante intre tubu ri ~ i a gli sarii libere a palpatorilor in tuburi. ~ u t..<::C)-.,
~
4.9. Capacul superior al tubului se va realiza de preferinta
~
demontabil pentru a asigu ra un acces u~or ~i posibilitatea de rein­
chidere a tubului. ~
4.10. Lungimea tuburilor de examinare va clepa~i cu 40 ... 50cm
')
nivelul armaturi lor , pentru a asigura 0 identificare u~oara a

© '"
acestora la suprafata elemen tului .

4.11. Pe timpul bctonarii se va acorda atentia necesara evi­


tarii oricarei loviri a tuburilor cu pllnia cle turnare. Asemenea
lovituri pot duce la strlmbarea tuburilor impiediclncl atH glisa­
rea palpatorilor cit ~i masurarea corec ta a distantelor emitator­
receptor.

5. EXECUTAREA INCERCARII

5.1. I ncerdirile prin metoda caro tajulu i sonic pot fi facut e


dupa 0 intarire suficienta a betonului , care sa penn ita propaga­
rea impulsurilor ul trasonice in tre emitator ~i receptor. Lim i ta
inferioara de timp depinde de conditiile de intarire ~i de distanta

10
II
emip.tor-receptor. Pcntru conditii normale, Se poate admite, in
mod ,acoperitor, ca limita inferioara vIrst a de 3 zile. In mod normallntre 10 ~i 25 cm. D istante mai mari de 25 cm pot
In cazul Incercarilor ce urmeaza a fi comparate' cu marca duce la ignorarca unui defect de dezvoltare preferential plana,
betonului este indicat ca el c sa se faca 1a virste alebetonului apro­ iar distante mai mici de 10 cm presupun lungirea excesiva a tim­
piat e de 28 zile.
pului necesar pentru examinarea unui elEmenL
5.2 . Se identifica elem entele ~i tuburil e In care urmeaza a fi 5.11. lVIasura torile se fac de regula In plane orizon tale para­
facute lncercarile ~i se asigura 0 notare uniforma a acestora In COn­ lele. La nevo ie, pentru deteetarea unor defecte cu orientare lncli­
cordanta cu proieetul lucrarii.
nata se pot organiza ~i masuratori In planul acestor defecte sau,
5.3. Se deschid capacele superioare ale tuburi10r ~i se asigura ceea ce este mai rar necesar, masuratori perpendiculare pe planul
alinierea la aceea$i coUi a gurilor superioare ale tuburilor prin acestora (fisuri).
taiere cu sudura . Daca tuburile slnt filetat e, se traseaza cu un 5.12. inain te de incep erca masuratorilor , se face a~a numi ta
furtun 0 cota unica de referinta, fata de care se noteaza cota gurii corectie de zero a citirilor. Ea ccnsta din introducerea intr-ul1
tuburilor.
vas c~ apa a doua tronsoane scurte, lipite, din tuburile de inves­
5.4. Se lntocme~te 0 schita a el ementului pe care vor figura:
tigare. in interiorul acestor tronsoane se introduc palpatorii ~i
a) amplasarea ~i numerotarca tuburilor ;
cu ajutorul butonu1ui reglaj de zero al aparatului se incearca adu­
b) distanta Intre tuburi;
cerea la zero a citirilor corespunzatoare semnalului receptionat in
c) cota gurii tUburilor In raport cu suprafata betonului; aceasta situatie. Daca acest lucru nu este posibil se aduce butonu1
d) cota Suprafetei betonului In raport cu cota terenului ; reglaj de zero in pozi tia extrema , corespunzatoare extragerii ma­
e) orientarea elementului; xime de timp ~i restul ccrectiei de timp se cite~te la potentio­
f) identificarea elementului. m etrul masuratorii de timp.
5.5. Se verifica posibilitat ea de glisare libera a palpatorilor Aceasta corectie sup1imentara urmeaza a fi scazuta ulterior
In tuburi cu ajutorul unor spioni cilindrici de lungimeminima din toate masuratorile de timp de propagare efeetuate pe elemenL
1 = 120 mm ~i de diametru SO mm. In timpul operatiilor de veri­ Corectia de zero in fis este practic independen ta de scara de
ficare se ya evita lansarea brusca a spionilor pe tub, ceea ce ar timp pe care se lucreaza.
putea duce la Intepenirea acestora. Se va adopta 0 procedura de In timpul masuratorilor curente, butonul corectiei de zero
COborire lina a spionu1ui In lung ul tubului.
·nu trebui e mi~caL
5.6. Se umplu cu apa tuburile ~i se verifica m entincrea unui 5 .13. 0 masuratoare curenta consUi din Inregistrarea tim­
nivel constant al apei l'n tuburi.
pu1ui de propagare masurat 1a 0 anumita cota, notata ~i ea In car­
5.7. Se bran~eaza aparatura de lncercare la baterie sau la
netul de lnregistrare.
r etea , dupa caz, ~i se a corda un timp de cca 10 minut e pentru
in finalul lncerciirii unui element se obtin doua coloane de
indilzirea aparatului.
date, una indicind cota la care s-a facut m~suratoarea 9i alta,
5.8. Se amplaseaza la gura fiecarui tub palpatorul CU cablu,
valoarea bruta a timpului de propagare masurat, ambele coloanc
opcratorul Incepe explorarea p e verticala prin masuratori, in plan
sub denumirea elementului pe care s-au facut Incercarile ~i a pe­
orizontal, a calitatii betonului dintre tuburi.
rechii de tuburi Intre care s-au facut masuratorile.
5.9 . Masuratorile pot fi Incepute fie de la partca superioara rn
5.14. registrul lncercarii trebuie Inscrise urmatoarel e:
fie de la partea inferioara a tubului . Ultima solutie apare prefe­ data lncercarii;
rata pentru exactitatea stabilirii fundului tubului.
denumirea elementului lncercat;
5.10. D istanta Intre doua masuratori este variabila l'n func­ schita de amplasare a tuburi10r e1ementu1ui, conform pet.
tie de precizia ce~uta la examinarea fiecarui clement. Ea variaza 5.4 ;

12
valoarea corectiei de zero, conform pcL5 .12 ;

n
t.

rezulta te1e masuratori10r dirccte , conform pct. 5.13 ;

da ta turnari i elemen tului fncerca t ;


R elati a (3) este indep enden ta de lnclinarea tuburilor m edia­
campozitia betonu1ui Incercat ~i marca de proiect;
ne ~i da val~ri mai cert e , d e~ i mai putin detailate, privind calic
conditii1e de turnare (sub n oro i bentonitic etc).
tat ea betonului la 0 anumita cota.
6.4. Armaturileparal ele cu direc tia de lncercare pot exer­
ci ta 0 anumi t a infl uentaasupra rezulta telor ma sura torilor, con­
6. P RE LlTRAREA SI I NTE RPRETAREA RE ZU LTATELOR ducind la valori ale timpului de propaga re masurat m a i mari
' I NCERCARII dedt cele real e . 0 asem enea influ enta. dopinde de ra por tul dintre
v iteza de propagare In beton ~ i cea din armatura, fiind cu aUt
6 . 1. Prima etapa a prel uCTari i rezul ta telor consta fn det e'r­ mai puternica cu elt acest raport este mai mic,
minarea timpilo r , de propagare corespunz~ltori
exclusi v p rop a­ Nu slnt de a~ tept a t influ ent e puternice asupra rezultatului
gar ii prin be ton. In a cest scop, din timpii de propagare totali, . masuratorilor atJt In timp cit : .
citip direct la apa rat, trebui e scazut timpul de propagare cores­
pun za t or propagarii prin tuburi sau cor eqia de zero, det erminate _a ~ 1
(4)
conform pre v ederi10r p u netu1ui 5.12. Lbcl "" -:;­

t oet = t lot - to (1)


In care "a" este distanta eea mai scurta de la trai eetori a impul su­
lui la bara d e armatur3..
Va lorile lui "to" depind de po ziti a reglajului de ze ro al apa­

ratu1ui, de diamctrul tuburi10r, de natura ~ i g rosimea peretilor


Vitezele de propagare masura te in situ, Intr-un punet "i",
a cestora. Val orile curente ale lui " to " sfnt cuprinse Intre 7 ... 15 ,u.s.
care difera cu m ai mult de 10% fat a de v iteza medie 1n zona cu­
renta, deci care satisface conditia:
6.2 . A doua etaya a prelucrari10r o. constituie calculul vit e­
zelor de propagare. In aces t scop se ap lic a re1 a tla: Vi> 1,1 V m c (5)
-
VL - ­
L bet
In care prin ,,v,,,," se Intel ege v iteza medie 1n zona fa r{l defeete,
tb el (2)­ . pot fi susp eeta te de a include influent e ale armaturii .
In care: Loel - di stanta minima fntre emitator
rna i prin beton ;
~i r ecep tor nu In gene ral v iteze individuale ce d epa~ esc limita

tOd - timpu1 de propagare prin b eton ded us conform Vi> 4700 m/s (6)
! c1a t i ei (1). ,
includ influente ale armaturii ~i trebuie eliminate.
6.3, In unele cazuri "L ort ", ce se maso a ra la suprafat a e1e-.
mentului , nu este acc1C\~i cu "Loet" din m asa elem entului din Verificarea includerii , Intr-un punet d e masurare, a influ en­
cauZa pozi tiilor Inclina te ale tu burilo r m edian e d e caro ta j, insu­ t elor arm a turii poate fi facuUi ~i cuajutorul comparari i r ezult a­
ficient t elor cu dat ele de proiect , mai ales daea distanta dintre doua sec­
IB j) de bine fi xa te de carcasa
. de armatura (fig. 1B g, 1B h,
tiuni su cces ive reprez inta un submultiplu al distantelor dintre
In acest e cazuri de tu buri a1 ini a te r ela tia (2) p oa t e fi In10­ etr ieri, elemente paralcl e cu directia d e propagare. In asem e­
cuita, la fi ecare cota, printr-o re1atie echival enta de forma: n ea cazuri prezenta unei anumite periodicitati In aparitia rezul­
tatclor suspecte este un indiciu al influ ent ei armaturii asup ra tim­
VL = !: L bcl (3) pilor de propagare masura ti, .
~ tbd 6.5. Transformarea \"i tezelor de propagare masura t e in rez is­
~i
In care termenul su ma de la numara tor numitor Insumeaza spa­
tiile ~i timpii masuratorilo r la aceea~ i co ta.
tent e al e b etonului la cornpresi un e poate fi fa cuG pe una din ur­
rna toarel e cai :
]·1
a) cunoscfnd compozitia ~i maturitatea betonului lncer ca t ;

15
b) dispunind de corp uri de proba din betollul tncercat; tructiv determinindu-sc rezistenia betonului la ccmpresiune din
c) folosind atit ccmpozitia cunoscuta, cit ~i corpurile de pro­ epruveta.
M existente. Se calculeaza cu ajutorul curbei de transform are a betonului
6.6. Procedura determinarii rezistentei betonului din lucra­ standard (C t = 1,00), conform Instructiunilcr tehnice C.26-72,
re, atunci dnd compozitia sa este (unos(uta, este unnatoar\;;a: rezistenta ccrespunzatoare vitezei de propagare masurate (R~I).
Se calculeaza raportul:
a) se listeaza factorii de compozitie care determina forma re­
latiei de transformare viteza-rezistenta ~i anume: C:~P. c. (8)
tipul cimentului; R~I
dozajul de dment; care determina 'coeficientul total de influenta cc caractcrizcaza
natura agregatului; betonul din cpru\'eta "i".
dimensiunea maxima a agregatului; Valoarea medie a coeficientului total experimental pentru
fractiunea de fin (0-1 mm) a agregatului; betonul din cele "k" epurvcte se determina cu rclatia:
- existanta unor adaosuri;
- maturitatea betonului; C~XP .c.

- umiditatea betonului. (9)
k
b) se determina coeficientii parpali de influenta corespun­ Coefidentul total de influenta ce caracterizeaza bctonul din
zatori fiecarui parametru al compozitiei, conform prevederilor lucrare se determina cu relatia:
din Instructiunile tehnice C.26-72 "Incercarea betonului prin me­ qzP = Cu .qZP. c.
tode ultrasonice de impuls." (10)
c) se calculeaza coeficientul total de influenta caracteristic in care: - coeficientul total de influenta al umidita~ii be­
betonului, pe baza coeficientilor partiali de influenta ai fiecarui tonului din lucrare, are In vedere diferentele de umi­
factor de compozitie, conform relatiei: ditate dintre betonul din epruveta ~i cel din lucrare.
C~omp = Cc ,Ca .Ca . .Cp ,C .C,. 6.9. Precizia determinarii rezistentei betonului din lucrare,
m conform metodologiei descrise la punctul 6.8, se estimeaza la eca.
d) se determina curba de transformare viteza-rezistenta COn­
± (15 ... 20)% ~i depinde ~i ea de experienta conduditorului In­
form prevederilor din Instructiunile tehnice C.26-72, in functie
cercarii.
de valoarea calculata a coefidentului total de influenta (qom p )
6.10. tn cazul in care este cunoscuta aUt ccmpozitia betonu­
cu rela tia (7).

lui de incercat, ~i garantata existenta corpurilor de proba, se apli­


e) SL' calculeaza rezistentele corespunzatoare fiecarei viteze

masurate. ca. aUt metodologia des~risa la pumtul 6.6, 'U ajutorul carda
se determina coeficientul total de influenta. al compozitiei
6.7. Precizia determiniirii rezistentei betonului tn lucrare, "qom" conform relatiei (7), cit ~i cea descri£a la punctul 6.8, eu
conform metodologiei descrise la punctul 6.6., de un cadru cu ajutorul direia se determina coeficientul total de influenta expe~
experient;1, trebuie estimata la cca +(20...25)%, in cazul exis­ rimental .. qIP u , conform relatiei (
tentei unor informatii corecte privind compozitia betonului din Se compara. cei doi coeficienti de influenta cu ajutorul rela­
lucrare ~i a poziticnarii corecte a tuburilor de investigare. tiei:
6.8. In cazul existentei unor corpuri de proba, cub uri de 14 I C1 0mp c1IP I ( 11)
sau 20 em laturii, aceste elemente se inceardi nedistructiv, deter­
minindu-se viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice ~i dis­ qIP

16 17
t.

Daca valoarea raportului dat de relatia (II) estc mai mica c) strat curent de slaba rezistenta, proven it din nesincroni­
de 10 % , se considera acordul celor doua cai de determinar e per­ zarea vitczci de turnare cu \·itcza de ridicare a pilni ei, ceea ce
fect ~i se poate conta pe 0 precizie ridicata in deteiminarca rC7.is­ duce la prindHea in ma::a betonului a l:nui strat de noroi bento­
tent ei betonului.
nitic, din intreruperea turn5.rilor sau din folos irea unui beton nc­
J Daca valoarea raportului dat de r elatia (II) es te cuprins in­ corespunzator.
tre 10 ... 25%, acordul celor doua cai de det cnninare a rezistentei d) lo virea malurilor gropii de fundatie, ceea ce duce la pra­
betonului din lucrare se considcra satisfacator, iar relatiil e de cal­ bu~irea locala a acestora ~i amestecarea terenului cu betonul.
cuI \'or folosi drept valoare a coef icientului total de infIuenta \'a­
loarea medic:

(f;" efom + err" 7. PRE YEDERI F INALE


I
2
(12 )
7.1. Echipa minima necesara pentru controlul nedistructiv
Dadi \'"loarea ra portul ui da t de rela tia (11) depa~e~te 25%, al calitat ii betonului in constructiile ingropate din b et on sau
oe constata un dezacord intre cele doua di de determinare a coe­ beton armat prin metoda carotajului sonic este format a din 3 per­
ficientului total de influenta ~i tr ebuie efectuata 0 analiza pentru soanc:
iden tificarea ~i el iminarea valorilor erona te.
un inginer, conducator al incercarii ~i operator al apara­

6.11. Precizia determin arii rezistentei betonului din lucrare turii de masura, responsabil de cu legerea tuturor datelor

dnd exista conditiile necesare prevazute 'de Instructiunile tehnice ~i prel ucrarea lor ;

C.26-72 (epru\'ete ~i compozitie cunoscuta) este de regula cuprinsa doua cadre cu pregatire medie pentru verificarea tuburi­

intre ± 10 ... 15 %. lor de glisare ~ i glisarea palpatorilor, precum ~i pentru

6.12. Rezultatele incercarilor se reprezinta sub forma unor aIte masuratori auxiliare.

grafice ce au in ordonata cota la care s-a facut masuratoar ea ne­ Echipcle de incercare apartin unui institut de cercetare.
distru ' tiva ~i in absci ~a - viteza de propagare masurata sau re­ 7.2. Pe timpul lucrarilor pe ~antier \'or fi respectate normele
zistenta la compresiune determinata la cota respect iva. de tehnica a securitatii muncii valabile in incinta santierului si
6.13. Zonele continind defecte locale se identifica ca zonele cele specifice lucruIui' cu aparatura electrica. Echip~ de incerca~e
in care au loc scaderi' pronuntate ale vitcze i de propagare care se va fi asistata de un delegat al ~antierului, care pe linga
situeaza la val~ri sub 0,85 din viteza medie in zona curenta, fara operatiunile de identificare ~i interventie n ecesare, va unnari ~i
defecte, a baretei. Aceste scaderi au loc cu 0 anumita continuitate rcspectarea acestor norme, inclusiv prin coordonarea diferitelor
a curbei vitezei, iar zona defecta trebu ie considerata ca incepind lucr5.ri paralcle.
eel putin din domeniul in care curba de varia ti e a vitezei pc adln­ 7.3. Aparatura de incercare va trebui verificata periodic aUt
cime se indepart eaza de la valorilc curente Inregistrate in zonele pentru asigurarea functionarii, cit ~i pcntru asigurarea corectitu­
fara defecte. dinii valorilor masurate.
6.14. Tipurile curentc de defecte intllnite la examinarea cons­ 7.4. La incheierea incercarilor, exccutantul cerceiarii ela­
tructiilor ingropate turnate sub noroi bentonitic sfnt, in ordinea boreaza un referat cu concluzii care va contine :
frecven tei, urma toarele :
comanda ~i contractul in baza carora au fost facut e incer­
a) strat de suprafata contaminat, de slaba rezistenta, prove­ cariIe;
nind din amestecarea be tonului cu noroiul bentonitic;
nuinarul si identificarea elementelor examinate;
b) strat de fund de slaba rezistenta, provoca t dill blocarea descri erea' tehnicii de lncercare inclusiv schema de incer­
unei perne de mil pe fundul elementului; defectul provine din care, valoarea coeficientului total de influenta utilizat la trans­
necuratirea fundului gropii;
formar ea vi teza-rezisten ta; ,
18
HI
- adi'ncimile maxime identificate ~i adlncimile maxime ex­
plorate cu ultrasunete ale fiecarui element;
rezisteniele betonului in sectiunile examinate sub forma
unor grafice de variatie a rezistentei betonului pe in1Htimea ba­
retei;

- defecte constatate;

propuneri de remediere.

7.5. Decizia privind modul de solutionare a defectiunilor


constatate apartine proiectantului, care va tine seama In luarea
ei de propunerile sau recomandarile laboratorului de specialitate
care a facut cercetarile In teren.
7.6. Dupa incheierea cercetarilor indusi" insu~irea ~i defi­ CUPRINStJ.
nitivarea solutiilor de remediere se va realiza golirea tuburilor
de glisare de apa ~i umplerea lor cu mortar de ciment.
7.7. Controlul calitil.tii lucrarilor prin metoda carotajulu 1. Domeniu de utilizarc 5
sonic se poate face de echipe specializate ale INOERC sau ale 2. Principiul metodei 6
altor unWiti de cercetare de specialitate.
3. Aparatura de incercare 7
7.8. In caz de dubiu asupra rezultate10r obtinute se va apela
pe baza de comanda, la contraexpertiza ICCPDC-IKCERC. 4. Pregatirea incercarii "
9
5. Executarea incercarii 10

6. Prelucrarea llli interpretarea rezultatelor incercarii l'I


7. Prevederi finale . 19