Sunteți pe pagina 1din 21

Specializare: C.E.P.A.

UTILAJE ȘI APARATURĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

UTILAJE PENTRU AMESTECARE CU


DISPOZITIVE ROTATIVE

1
UTILAJE PENTRU AMESTECARE CU DISPOZITIVE
ROTATIVE

Amestecător cu braţe.

Amestecător tip ancoră

Amestecător tip elice.

Amestecător tip turbină disc

Amestecător tip Impeller

2
UTILAJE PENTRU AMESTECARE CU DISPOZITIVE ROTATIVE

1. Generalităţi..............................................................................................4
2. Factorii care influenteaza si caracterizeaza procesul de amestecare
......................................................................................................................5
2.1. Starea materialului.....................................................................5
2.2. Aparatul in care se desfasoara operatia .................................6
2.3. Cantitatea de material................................................................6
2.4. Durata operatiei..........................................................................6
3. Tipuri de amestecătoare...................................................................................7
3.1. Amestecătoare cu braţe.............................................................7
3.2. Amestecătoare tip ancoră..........................................................8
3.3. Amestecătoare tip elice..............................................................9
3.4. Amestecătoare tip turbină disc..................................................10
3.5. Amestecătoare tip Impeller........................................................11
3.6. Amestecătoare cu paletă............................................................11
3.7. Amestecător tip cadru................................................................12
3 8. Amplasarea dispozitivelor de amestecare...............................13
3.9. Malaxoare....................................................................................16

Bibliografie............................................................................................19

3
1. Generalităţi
Amestecarea este o operaţie de omogenizare a două sau mai multor
substanţe cu scopul obţinerii aceleiaşi compoziţii (omogenizare mecanică) sau/şi
a aceleiaşi temperaturi (omogenizare termică) în întregul volum ocupat de
substanţe.
Pentru a se obţine o amestecare eficace este necesară realizarea în toate
punctele substanţelor ce urmează a fi amestecate, a unor gradienţi de viteză
mari. Rezultă că eficienţa amestecării este influenţată de gradul de turbulenţă şi
de viteza de circulaţie (apreciată prin durata necesară întregii cantităţi de material
să treacă printr-o suprafaţă dată).
În aparatele destinate realizării proceselor de amestecare, mediul primeşte
energie suplimentară, care este folosită pentru omogenizare. Pentru aceasta se
pot utiliza mai multe metode, cum ar fi: mecanice, prin barbotare, cu jet,
electromagnetice etc. Dintre acestea cele mai răspândite sunt metodele
mecanice, care se realizează prin acţiunea amestecătorului asupra mediului de
amestecat.
Amestecarea (ca fază distinctă) se efectuează în utilaje speciale. În cazul
în care dispozitivul are drept scop doar menţinerea în timp a unei dispersii,
acesta mai este numit şi agitator. Dacă substanţele amestecate au vâscozităţi
foarte mari, utilajul corespunzător pentru amestecare se numeşte malaxor.
Procesul de amestecare poate fi continuu sau discontinuu şi poate avea
loc la presiune atmosferică, sub presiune sau sub depresiune.
În general dispozitivele de amestecare rotative se introduc într-un recipient
în care se aduc substanţele ce urmează a fi amestecate. Un astfel de utilaj
pentru amestecare se prezintă în figura 1.
Construcţia utilajului, numărul şi dispunerea amestecătoarelor se stabilesc
în funcţie de particularităţile procesului de amestecare şi de vâscozitatea
substanţelor amestecate.

4
Fig. 1. Utilaj pentru amestecare:
1 – motoreductor; 2 – suport; 3 – gură de verificare; 4 – capac; 5 – arbore; 6 – flanşă;
7 - garnitură; 8 – amestecător; 9 – corp recipient; 10 – corp manta; 11 – lagăr de fund;
12 – suport; 13 – racord evacuare condensat; 14 – racord de golire; 15 – fund manta; 16 –
fund recipient; 17 – placă deflectoare; 18 –racord pentru intrarea agentului termic; 19 –
racord alimentare; 20 – dispozitiv de etanşare.

2.Factorii care influenteaza si caracterizeaza procesul de amestecare

Din categoria factorilor care influenteaza si caracterizeaza procesul de


amestecare se pot lua in considerare urmatorii:
- starea materialului de prelucrat
- aparatul in care se efectueaza procesul
- cantitatea sau debitul de material
- durata operatiei

2.1.Starea materialului.
Sistemele supuse amestecarii sunt fie fluide, fie constituite din particule
solide. Sub aspectul realizarii procesului de amestecare fluidele pot fi newtoniene
gaze si lichide sau nenowtoniene unele lichide si pastele. Proprietatile prin care
influentiaza fluidele newtoniene sunt : densitatea, vascozitatea, difuziunea
solubilitatea reciproca.
Proprietatile prin care influentiaza fluidele nenwtoniene sunt: densitatea si
vascozitatea manifestala de cele mai multe ori prin consistenta si coeziune
mare.Din punct de vedere hidrodinamic, amestecarea consta in realizarea unei
miscari de cele mai multe ori turbulenta. In sisteme fluide newtoniene, turbulenta
se obtine prin realizarea unei convectii fortate care la randul sau se realizeaza
printr-o miscare eficienta a fluidului.Vascozitatea de turbulenta nu este o
constanta pentru un fluid la o temperatura data, ci variaza in functie de marimea

5
gradientului de viteza, pornind de la valori mici la perete pana la valori relative
ridicate in centrul curentului. Deoarece vascozitatea lichidelor scade cu cresterea
temperaturii, odata cu cresterea temperaturii deci, se imbunatatesc conditiile de
agitare. Pe aceste considerente, in practica, daca tehnologia permite acest lucru,
agitarea lichidelor se face la cald.
Materialele pulverulente, ca de exemplu: faina, sunt caracterizate prin
consistenta si coeziune slabe sau uneori sunt lipsite de consistenta. Dar din
cauza frecarilor dintre particule apar deseori forte de coeziune importante cu
influenta considerabila asupra mersului si eficientei, amestecarii.
Materialele plastice sau pastoase, ca de exemplu: aluatul, diferitele
paste de carne, sunt caracterizate prin consistenta si forte de coeziune
considerabile.
2.2. Aparatul in care se desfasoara operatia
Influentiaza modul de realizare a acesteia prin forma si dimensiunile sale.
De asemenea, forma si pozitia dispozitivului de amestecare fata de axul
aparatului sunt de o deosebita importanta la amestecare. Organul de amestecare
trebuie sa initieze in cat mai multe puncte ale aparatului amestecari intense
locale si sa mentina in suspensie straturi limita cat mai subtiri care sa produca o
turbulenta pronuntata a intregului continut din vas. Curentii ce se formeaza in
aparat trebuie sa atraga mereu noi cantitati de material in zona dispozitivului de
agitare, astfel incat operatia sa se desfasoare cu eficacitate maxima.
In multe cazuri asperitatile existente pe peretii aparatului in care se
executa amestecarea influenteaza in mare masura modul de realizare a acesteia,
in sens pozitiv, insa cu consum de energie mai ridicat.
2.3.Cantitatea de material ce se prelucreaza poate sa influenteze mai
multi factori ai operatiei printre care: durata amestecarii, eficacitatea. In cazul in
care se prelucreaza cantitati mari de materiale, sunt necesare, in mod
corespunzator, aparate de dimensiuni mari, dispozitive mari de amestecare. Pe
de alta parte, pentru a obtine o eficacitate ridicata a operatiei se impune ca
materialul sa fie prelucrat un timp mai indelungat. De multe ori este mai rational
sa se construiasca mai multe aparate de dimensiuni mai mici decat un aparat
mare, imbunatatindu-se astfel o serie de indici functionali.
2.4. Durata operatiei
Are influenta in primul rand asupra consumului de energie. Acest
parametru, de regula, se stabileste pe cale de experiment pe aparatul original
sau prin prelucrarea datelor obtinute pe modele de laborator. Pentru ca operatia
sa decurga cat mai economic este necesar ca agitatorul sa lucreze in astfel de
conditii incat rezultatul necesar al amestecarii sa se obtina in timpul cel mai scurt.
La aprecierea consumului de energie trebuie sa se ia in considerare consumul
total pe durata necesara obtinerii rezultatului scontat. Astfel se impune
determinarea duratei minime de amestecare. Acesta depinde in afara de tipul de
agitator, de diametru acestuia, de turatie precum si de proprietatile lichidului
adica de densitate si vascozitatea lui. In cazul in care componentii au diferente
mari de densitate hotaratoare va fi influenta acestuia parametru.

Eficacitatea amestecarii.
Una dintre problemele cele mai dificile ale tehnicii amestecarii o constituie
stabilirea unui criteriu care sa caracterizeze calitatea amestecarii intr-un sistem
dat (eficacitatea amestecarii). Cand amestecarea este folosita ca operatie

6
auxiliara se poate aprecia eficacitatea acesteia dupa efectul tehnologic din
operatia principala. In alte cazuri insa este greu de stabilit acest indiciu.
Din aceasta cauza s-au propus o serie de metode din care amintim:
a )metoda bazata pe masurarea concentratiei in diverse puncte in cazul
a doua lichide insolubile reciproc.
b) metoda bazata pe folosirea substantelor colorate;
c) metoda gradientului de temperatura;
d) metoda conductibilitatii electrice;
e) metoda bazata pe masurarea caldurii de dizolvare;
f ) metoda bazata pe masurarea diferentei de densitate;
g) metoda atomilor marcati;
h) metoda elementului indicator.

3. Tipuri de amestecătoare
Amestecătoarele sunt destinate transmiterii energiei mecanice de la
elementele dinamice ale utilajului către mediul amestecat.
Tipul amestecătorului se alege în primul rând în funcţie de procesul
tehnologic urmărit. Această operaţie este complexă, având în vedere problemele
multiple ce apar în obţinerea unui spectru de curgere optim şi asigurarea unui
timp redus de amestecare. Majoritatea proceselor de amestecare în mediu lichid
se realizează cu amestecătoare standardizate: cu braţe, tip ancoră, tip paletă, tip
cadru, tip elice, tip Impeller, tip dispersor etc. Pentru cazuri deosebite de
amestecare s-au proiectat tipuri specifice de amestecătoare.
3.1. Amestecătoare cu braţe
Aceste amestecătoare se utilizează la: reacţii chimice, transfer termic,
dizolvare, omogenizare, realizarea de suspensii uşoare. Se caracterizează prin
viteză periferică maximă de 3,5 m/s la o turaţie cuprinsă între 8-160 rot/min.
Vâscozitatea dinamică a fluidului se impune a fi mai mică de 20 Pa.s.
0
Pe un arbore se pot monta 1-4 amestecătoare, alternativ la 90 unul faţă
de celălalt (v. fig. 1), vertical sau înclinate faţă de verticală, cu un unghi de (30-
0
45) .
Amestecătorul cu braţe poate fi folosit în vase prevăzute cu sau fără
şicane.
Direcţia de curgere a fluidului în primul caz este preponderent verticală, iar
în cel de al doilea circumferenţială. Grosimea şicanelor nu depăşeşte 12 mm, ea
alegându-se în general egală cu grosimea peretelui recipientului.

7
În figura 2 se prezintă forma unui amestecător cu braţe standardizat
(STAS 10591-76). În practică grosimea braţelor amestecătorului (s) se adoptă s
= 0,1 h şi se verifică la încovoiere.

Fig. 2. Amestecător cu braţe.

3.2. Amestecătoare tip ancoră


Se recomandă pentru reacţii chimice pentru lichide cu vâscozităţi medii
şi mari, transfer de căldură, dizolvări, omogenizări, preparări de suspensii medii
şi grele, cristalizări. Pot fi folosite la viteze periferice de max. de 3 m/s şi la turaţii
cuprinse între 3,5-100 rot/min.
Aceste amestecătoare se utilizează în vase fără şicane (fig. 3), direcţia de
curgere a mediului de lucru fiind circumferenţială. Se recomandă utilizarea lor în
recipiente cu diametrul interior mai mic de 2800 mm.
Dimensiunile constructive recomandate sunt: da=(0,88-0,98)D; h1=0,01da;
h=(0,5-0,6) da; H=D; s1=(0,06-0,08)da; s2=0,85 da.
Pentru recipiente cu D > 1200 mm se recomandă utilizarea ancorei duble.
În figura 4 se prezintă forma unui amestecător tip ancoră standardizat.
Grosimea s se adoptă din relaţia s=0,1s1, fiind necesară verificarea braţului

amestecătorului la solicitări compuse (încovoiere şi torsiune).

8
Fig. 3. Amestecător tip ancoră.

Fig. 4. Forma unui amestecător tip ancoră standardizat.

Când braţele amestecătorului nu îndeplinesc condiţia de rezistenţă


mecanică, acestea se rigidizează cu nervuri.
3.3. Amestecătoare tip elice
Amestecătoarele tip elice (fig. 5) se recomandă pentru: reacţii chimice
pentru lichide cu vâscozităţi mici şi medii, dizolvări, omogenizări, preparări de
suspensii uşoare, dispersii de gaze, emulsii. Viteza periferică maximă este de
12,6 m/s, la turaţii cuprinse între 100-1500 rot/min.
Aceste amestecătoare se pot utiliza în vase cu sau fără şicane, direcţia de
curgere a fluidului fiind în primul caz preponderent verticală, iar în cel de al doilea
circumferenţială. Dimensiunile constructive recomandate sunt: d a=(0,28-0,35)D;
h1=1,5 da; h=0,8da; H=D.

9
Fig. 5. Amestecător tip elice.

3.4. Amestecătoare tip turbină disc


Amestecătorul tip turbină disc (fig. 6) se utilizează în diverse domenii
cum ar fi: reacţii chimice pentru lichide cu vâscozităţi mici şi medii, transfer de
căldură, dizolvări, omogenizări, preparări de suspensii uşoare, dispersii de gaze,
emulsii, absorbţii de gaze.

Fig. 6. Amestecător tip turbină disc: 1 – butuc; 2 - disc; 3 – palete; 4 – ştift filetat.

Se recomandă pentru operaţii în cursul cărora are loc variaţia vâscozităţii


mediului de lucru. Viteza periferică maximă este de 8,4 m/s la o turaţie cuprinsă
între 100-1500 rot/min. şi o vâscozitate dinamică a fluidului mai mică de 20 Pa.s.
Se poate folosi în vase cu şi fără şicane. Direcţia de curgere a fluidului
este preponderent verticală cu componentă circumferenţială în cazul folosirii

10
şicanelor şi preponderent circumferenţială cu componentă verticală în cazul în
care nu se utilizează şicane. Dimensiunile şicanelor sunt cele prezentate la
amestecătorul cu braţe.

3.5. Amestecătoare tip Impeller


Domeniile de utilizare sunt: reacţii chimice, transfer termic, dizolvare,
omogenizare, preparare de suspensii, absorbţie, adsorbţie, dispersii. Se
foloseşte la viteze periferice de maxim 10,6 m/s, turaţii cuprinse între 20-630
rot/min şi vâscozităţi dinamice ale fluidului de curgere mai mici de 20 Pa.s.
Direcţia de curgere a mediului de lucru este verticală. Aceste amestecătoare se
execută în două variante: nedemontabile (fig. 7) şi demontabile. Amestecătoarele
tip Impeller se folosesc numai la recipiente prevăzute cu spărgătoare de vârtej.
În afara acestor amestecătoare standardizate în practică se întâlnesc şi
alte tipuri produse de diferite firme. Dintre acestea amintim amestecătoarele:
MIG, INTERMIG, tip dispersor, tip melc, tip cadru, tip paletă, cu bandă elicoidală,
etc

Fig. 7. Amestecător tip Impeller.

3.6. Amestecătoare cu paletă


Amestecătorul cu paletă (fig. 8) se poate folosi pentru transfer de
căldură, omogenizări, reacţii chimice pentru lichide cu vâscozităţi medii şi mici,
preparări de suspensii uşoare. Viteza periferică maximă 1,9 m/s. Se foloseşte cu
sau fără şicane.
În cazul folosirii şicanelor direcţia de curgere este preponderent verticală,
iar când nu se folosesc şicane, preponderent circumferenţială. Uneori pentru

11
creşterea randamentului amestecării se pot folosi palete prevăzute cu găuri.
Viteza periferică maximă este de 1,9 m/s, în gama de turaţii cuprinsă între 20-100
rot/min. Dimensiunile constructive recomandate sunt: da=(0,5-0,53)D; h1=0,4 da;
h=da; H=D

Fig. 8. Amestecător cu paletă.

3.7 Amestecător tip cadru


Acest amestecător (fig. 9) se poate folosi pentru dizolvări, preparări
de suspensii uşoare, amestecuri de lichide cu vâscozităţi mici şi medii.

Fig. 9. Amestecător tip cadru.


Tabelul 1

Recomandări pentru alegerea amestecătoarelor în funcţie de scopul operaţiei de


amestecare
Scopul operaţiei Tip amestecător Tip de aparat Regim
hidrodinamic
- Amestecarea - cu paletă cu şicane vertical
sistemelor cu 2 braţe cu /fără şicane
eterogene solid- - cu 3 braţe

12
lichid în scopul: emailate Turbulent
-obţinerii - cu braţe
suspensiilor; înclinate
- dizolvării; - cu 3 braţe cu tub central de
- agitării eficace în - cu 6 braţe circulaţie
reactoare chimice - tip elice
- lent tip şnec, cu /fără tub Laminar
elicoidal, ancoră central de
emailată circulaţie

Pentru volume mari se recomandă numai dacă vâscozitatea dinamică este


mai mică de 0,1 Pa.s. Se foloseşte cu sau fără şicane.
Dimensiunile constructive recomandate sunt: da=(0,5-0,7)D; h1=(0,1-0,14)
da; h=(0,8-1,5)da; H=(1-1,5)D; s=0,1 da. În tabelul 1 se prezintă câteva
recomandări pentru alegerea amestecătoarelor în funcţie de scopul operaţiei de
amestecare.

3.8. Amplasarea dispozitivelor de amestecare


În recipientele verticale, dispozitivele de amestecare se amplasează
centric (fig. 10) sau excentric. Cele excentrice se pot amplasa la partea
superioară (fig. 10 a), sau la partea inferioară (fig. 10 b). De asemenea ele se pot
amplasa orizontal prin suprafaţa laterală a recipientului. La recipientele sferice
amestecătoarele se amplasează de regulă radial, prin partea inferioară.
Dispozitivele de amestecare introduse pe la partea inferioară a recipientelor au
arborii mai scurţi şi sunt deci mai rigide.
În rezervoarele de mare capacitate se introduc mai multe dispozitive de
amestecare în diverse variante, cum ar fi: pe la partea superioară, unul central şi
altele echidistante faţă de centru sau numai pe o circumferinţă la o anumită
distanţă faţă de centru.

Fig. 10. Amplasarea dispozitivelor de amestecare în recipientele verticale.

13
În cazul fermentatoarelor de dimensiuni mari pot fi utilizate dispozitive de
amestecare cu mai multe amestecătoare acţionate pe la partea inferioară (fig.
11).
Mişcarea se transmite de la motorul (1) prin cuplajul (3) şi reductorul (2), la
amestecătoarele (4). În acest caz la capătul inferior al arborelui se prevede un
lagăr limitator de săgeată (5), care poate fi fixat de exemplu, prin intermediul a
trei tiranţi de peretele lateral al recipientului.

Fig. 11. Amestecătoare acţionate pe la partea inferioară.

Pentru amestecarea pastelor, cremelor, a unor suspensii, precum şi pentru


producerea unor emulsii (care se formează cu uşurinţă din componentele lor) se
recurge la dispozitive de amestecare cu mişcare planetară (fig. 12).
Arborele cu amestecătoare se roteşte în jurul axei proprii cu turaţia n 2 şi în

jurul axei recipientului cu turaţia n1. Arborele (4) este prevăzut cu un amestecător

tip ramă, care raclează peretele recipientului. Tot în acest scop se utilizează
rama (5), profilată după interiorul recipientului şi care se roteşte cu turaţia n1.

Tot ansamblul interior se sprijină pe lagărul de fund (8). Arborele (4)


primeşte mişcarea de la motorul (1) prin intermediul reductorului (2) şi al
transmisiei (3). Recipientul mai este prevăzut cu gura de vizitare (6), robinetul de
golire (9) şi suporturile laterale (7).

14
Fig. 12. Dispozitive de amestecare cu mişcare planetară.

În rezervoarele sau recipientele verticale de mare capacitate, dispozitivele


de amestecare pot fi amplasate orizontal, la diferite niveluri, unul deasupra
celuilalt (fig. 13 a). Această variantă este dezavantajoasă deoarece fiecare
arbore trece prin peretele recipientului la ambele capete, ceea ce înseamnă un
număr relativ mare de locuri de etanşat.

Fig. 13. Dispozitivele de amestecare dispuse în recipientele verticale de mare capacitate .

În varianta din figura 13.b arborii cu amestecătoare de tip elice sunt


0
orizontali, coplanari, în consolă şi montaţi sub un unghi α=(7-10) faţă de
diametrul care trece prin punctul în care axa arborelui străpunge peretele
recipientului. Asemenea dispunere a amestecătoarelor se poate întâlni la
amestecarea cantităţilor mari de lichide cu vâscozitate mică.

15
3.9. Malaxoare
Malaxoarele sunt amestecătoarele spacial destinate omogenizării
maselor consistente, păstoase, sau realizării unor operați speciale (de exemplu
baterea smântânii în vederea separării fazelor grăsime-apă și malaxarea untului
obținut pentru eliminarea fazei apoase - zara).
În figura 14 este prezentat un malaxor pentru unt și tipurile de valțuri cu
cilindrii canelați (care lucrează în cuvele malaxoarelor).
Malaxorul MCT-600 (pentru aluat sau paste consistente) are cuva dotată
cu manta dublă, mecanism de basculare și capac. Alte malaxoare pentru aluaturi
consistente sau paste (în induslria preparatelor de carne) folosesc o cuvă de
formă specială și două brațe malaxoare cu geometrie specială, care se rotesc în
sens de întâmpinare; cuva este rabatabilă, fiind prevazută cu un sistern de
basculare.
În figura 15 se prezintă acest tip de malaxor și diferitele forme de brațe
rotative malaxoare.

Fig. 14. Malaxorul pentru unt cu funcționare discontinuă;


a - vedere generală: 1 - tambur; 2 - capac; 3 – valț pentru malaxarea untului;
4 - cadru de susținere; 5 - cutia de vileze; 6 – roți de antrenare;

16
Fig. 15. Malaxor pentru aluat sau paste consistente: 1 - cuvă; 2 - ax; 3 – braț; b)-diferite
forme ale brațelor malaxoare; c) malaxorul de carne sub vid MACAVID-400.

Pentru frământarea aluaturilor de panificație se folosesc malaxoare cu


cuvă în mișcare de rotație și dispozitiv de malaxare cu brațe, cu ancoră, sau cu
spirală (fig. 16, 17, 18). Cuvele acestor malaxoare sunt montate pe o platformă
mobilă, fiind detașabile, deoarece în industria panificației fermentarea aluatului
are loc în aceleași cuve în care s-a realizat și malaxarea.

Fig. 16. Malaxor pentru panificație: 1 - cuvă mobilă: 2 - pivot: 3 - platformă de transport;
4- roată melcată: 5-ax cu brațe malaxoare;

17
Fig. 17. Framantator de aluat FA OLT-300:1 - batiu cu sistem de acționare; 2 – brațe
malaxoare; 3 – cuvă mobilă; 4 – platform de transport; 5 – pârghie de manevră.

Fig. 18. Frământător de alual FA UTALIM-300S:1 - batiu cu sistem de acționare; 2 - ax


spiralat; 3 - cuvă mobilă; 4 - platformă de transport; 5 - pârghie de manevră.

Caracteristicile tehnice ale malaxoarelor de aluat cu capacitate cuvelor de


200, 300 si 500 I sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Caracteristicile tehnice ale malaxoarelor de aluat
Caracteristici MA-200 MA-300 FAL-300 FAL- MA -500
300T
Capacitatea cuvei, l 200 300 300 300 500
Putere instalată, kW 2,8 3 2,2 2,2 5,5
Durata de frământare, 8-10 8-10 8-10 8-10 8-10
min.
Masa șarjei, kg 350-400 350-400 350-400 350-400 350-400
Masa netă, kg 1000 755 465 555 910

18
Aceste malaxoare se pot folosi și în industria cărnii sau a brânzeturilor.
Pentru unități de panificație care produc o sortimentație variată, se folosesc
malaxoare cu brațe, sau spirală rotativă. Caracteristicile lor tehnice sunt
prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3
Caracteristici tehnice ale frământătoarelor de aluat cu brațe rotative, sau cu braț spiralat
Caracteristici FA OLT 300 FA UTALIM-300S
Capacitatea cuvei, l 300 300
Putere instalată, kW 3 7,8/9,9
Durata de frământare, min. 5-8 3-7
Turația cuvei, rot/min 8 9-18
Turația brațului, rot/min 25 46-92
Masa șarjei, kg 200-240 200-240
Masa netă, kg 896 1672

Bibliografie

1. Aldea, M. Cazane de abur şi recipienţi sub presiune. Îndrumar. Bucureşti:


Editura tehnică, 1982.
2. Banu, C., ş.a. Manualul inginerului de industrie alimentară. Vol.I. Bucureşti:
Editura tehnică, 1998.
3. Banu, C., ş.a. Manualul inginerului de industrie alimentară. Vol.I. Bucureşti:
Editura tehnică, 2002.
3. Banu, C., ş.a. Manualul inginerului de industrie alimentară. Vol.II. Bucureşti:
Editura tehnică, 1999.
5. Bănescu, A., ş.a. Sistematizarea calculelor aparatelor în industria chimică.
Bucureşti: Editura tehnică, 1977.
6. Birger, I.A., ş.a. Rascet na procinosti detalei maşin. Spravocinik. Moskva: Iz.
Maşinostroenie, 1979.
7. Blume, D., Igner, K.H. Schrauben Vademecum. 8. Auflage, 1991
8. Cioclov, D.D. Recipienţi sub presiune. Bucureşti: Editura Academiei, 1983.
9. Crudu, I., ş.a. Recipiente şi aparate tubulare. Atlas. Date de proiectare. Galaţi:
Universitatea “Dunărea de Jos”, 1983.
10. Crudu, I., ş.a. - Recipiente şi aparate tubulare. Atlas. Date de proiectare.
Ediţia II-a, vol.I. Galaţi: Universitatea “Dunărea de Jos”, 1994.
11. Elizarov, D.P. Napreajenia po flanţevom soedinenii paroprovoda vâsokih
parametrov pri progreve. Teploenerghetica. Nr.4, 1960.
12. Gafiţeanu, M., ş.a. Organe de maşini. vol.I. Bucureşti: Editura tehnică, 1987.
13.Ioancea, L., ş.a. Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară. Bucureşti:
Editura Ceres, 1986.
14. Jâşcanu, M., ş.a. Supape de siguranţă pentru recipiente sub presiune. Galaţi:
Universitatea “Dunărea de Jos”, 1993.
15. Jinescu, V. V. Utilaj tehnologic pentru industrii de proces. vol. 3. Bucureşti:
Editura tehnică, 1988.
16. Jinescu, V. V. - Utilaj tehnologic pentru industrii de proces. vol. 4. Bucureşti:
Editura tehnică, 1989.

19
17. Jinescu, V.V., ş.a. Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare.
Bucureşti: Universitatea “Politehnica”, 1993.
18. Jinescu, V.V. Aparate de tip coloană. Bucureşti: Editura tehnică, 1978.
19. Köhler, Rögnitz. Maschinenteile. Teil I, II. Stutgart: B.G. Teubner, 1981.
20. Leca, A., ş.a. Conducte pentru agenţi termici. Îndreptar. Bucureşti: Editura
tehnică, 1986.
21. Moraru, C., ș.a. Tehnologia și utilajul morăritului și crupelor, Univ. Galați,
1988.
22. Orlov, P.I. Fundamentals of Maschine design. Vol.2. Moskau: Mir
Publischers, 1976.
23. Panţuru, D. Proiectarea utilajului din industria alimentară. vol.I. Galaţi:
Universitatea “Dunărea de Jos”, 1980.
24. Panţuru, D. Recipienţi şi aparate tubulare. Exemple de calcul mecanic. Galaţi:
Universitatea “Dunărea de Jos”, 1990.
25. Panţuru, D., ş.a. Procese hidrodinamice şi utilaje specifice. vol. I. Galaţi:
Universitatea “Dunărea de Jos”, 1995.
26. Panţuru, D., ş.a. Material documentar pentru proiectarea instalaţiilor de
proces din industria alimentară. vol.I. Galaţi: Universitatea “Dunărea de Jos”,
1995.
27. Pavel, A. Elemente de inginerie mecanică. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1981
28. Pavel, A., ş.a. Protecţia antiexplozivă a instalaţiilor tehnologice. vol.I.
Bucureşti: Editura tehnică, 1989.
29. Pavel, A., ş.a. Aparate de tip coloană. Indrumător de proiect de an. Ploieşti,
1980.
30. Pavelescu, D., ş.a. Organe de maşini. Vol.I. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1985.
31. Popa, B. Schimbătoare de căldură industriale. Bucureşti: Editura tehnică,
1977.
32.http://www.novapan.ro/produse/echipamente/panificatie/malaxoare/malaxoare
-de-capacitate-mica-71
33.https://www.bizoo.ro/produse/malaxoare-aluat/start-0/10/
34.http://www.riado.ro/produse.php?categorie=Utilaje%20pentru%20industria%2
0alimentara&subcategorie=3
35.http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Factorii-care-
influenteaza-si-74674.php
36.https://www.bizoo.ro/firma/colinamatadorimpex/vanzare/32918/malaxoare-
aluat-kemper-diosna-boku

20
21