DESCOPERITORI DE NOI SPAŢII ŞI CULTURI

ÎNTRE SECOLELE XV-XIX

COMPETENŢE SPECIFICE:
*1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi
multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese
istorice;
*2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru
identificarea şi realizarea unor scopuri comune;
*3.1. Compararea surselor istorice în vederea
stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei
conţinută de acestea;
*4.2.Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-
formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice
studiate.
Puncte de vedere asupra
colonialismului, în sec. al XIX-lea
“Deschiderea în faţa civilizaţiei a singurei zone din lume în care
aceasta nu este încă prezentă, înlăturarea tenebrelor ce acoperă
populaţii întregi, reprezintă o cruciadă demnă de acest secol al
progresului. Trebuie să fixăm stindardul civilizaţiei în pământul
Africii şi să luptăm împotriva comerţului cu sclavi negri”.
(regele Belgiei, Leopold al II-lea, discurs, 1876)
“Nu există un drept al naţiunilor zise superioare faţă de cel al
naţiunilor inferioare. Să nu încercăm să ascundem violenţa sub
numele ipocrit de civilizaţie. Să nu vorbim de drept şi de misiune.
Cucerirea despre care vorbiţi este un abuz de forţă al civilizaţiei
ştiinţifice asupra civilizaţiei rudimentare, în profitul pretinsului
civilizator. Vorbind astfel de civilizaţie înseamnă să adăugăm
violenţei, ipocrizia”. (Georges Clemenceau, discurs, 1885)

“Dacă englezii vorbesc de o Greater Britain [o
Britanie mai mare], francezii despre o Nouvelle
France [Noua Franţă], noi avem , de asemenea,
dreptul la o Germanie mai mare. Eu nu înţeleg prin
aceasta că noi vrem să facem cuceriri, ci că
pretindem să dezvoltăm paşnic comerţul nostru şi
să înmulţim punctele sale de sprijin”.
(împăratul german Wilhelm II, discurs, 1899
“O naţiune acţionează precum un singur individ:ea are o misiune de îndeplinit
şi noi nu putem să ne abandonăm misiunea faţă de popoarele aflate sub
protecţia noastră. Doar dominaţia noastră poate asigura pacea, securitatea şi
bunăstarea pentru atâţia dintre nefericiţii care nu au cunoscut niciodată
aceste binefaceri. Îndeplinindu-ne opera civilizatoare noi ne îndeplinim
misiunea naţională, pentru binele veşnic al popoarelor aflate sub sceptrul
nostru imperial”. (Joseph Chamberlain, discurs, 1895)
 Marile descoperiri geografice, din secolele XV-XVI, au fost rezultatul expediţiilor prin intermediul cărora
europenii au cunoscut noi spaţii şi culturi. Aceste prime descoperiri, iniţiate de portughezi şi spanioli, au fost
continuate de alţi europeni în secolele care au urmat.

a. politice: f. religioase:
 sfârşitul Războiului de 100 de ani;  evanghelizarea populaţiilor
 terminarea Reconquistei; necreştine.
 centralizarea statelor vest-europene;
 cucerirea Constantinopolului de către
turci şi, în consecinţă, ocuparea Mării
Mediterane.
e. ştiinţifice:
Cauze  progrese în domeniul
cartografiei, geografiei,
b.economice: navigaţiei.
 nevoia de metale preţioase
(aur şi argint);
 creşterea preţului la
mirodenii; d. tehnice:
 căutarea de noi trasee  perfecţionarea vaselor şi a
comerciale către patria
c. sociale: instrumentelor folosite de
 creşterea demografică din
mirodeniilor (India). marinari.
Europa la mijlocul sec. al XIV-lea.
 Afanasie Nikitin

Marile descoperiri geografice

au fost pregătite de:
 călătoriile veneţianului
Marco Polo către China(1271);
 călătoria arabului Ibn
Battuta în Orientul Apropiat şi
Mijlociu, dar şi în Ţările
Marco Polo Române (sec.XIV);
 călătoria rusului Afanasie
Nikitin spre India (1469).

Ibn Battuta
a) Cele realizate de  1455 - descoperirea Insulei Capului Verde (în vestul Africii);
portughezi:  1487-1488 – călătoria lui Bartolomeo Diaz până la Capul Bunei Speranţe;
 1497 – Vasco da Gama deschide portughezilor drumul spre India;
 1500 – Alvarez Cabral descoperă Brazilia.
b) Cele realizate de  1492-1504 – cele patru expediţii
spanioli: ale lui Cristofor Columb, în urma
cărora a descoperit continentul nord-
american;
 1519-1522 – Fernando Magellan
realizează prima circumnavigaţie
(înconjur al lumii exclusiv pe calea apei)
din istorie;
 1521 – Hernando Cortes cucereşte
Imperiul Aztec;
 1532-1533 – Francesco Pizzaro
cucereşte Imperiul Incaş.

 John Cabot ajunge ,între 1497-1498, în nord-estul Americii;

 Francis Drake realizează, între 1577-1580, o călătorie
Cristoforîn jurul lumii;
Columb
Fernando Magellan  Henry Hudson a explorat golful care îi poartă numele, în 1610;
c) Cele realizate de englezi:  James Cook a explorat regiunile antarctice (1768-1775) şi a descoperit
strâmtoarea care-i poartă numele;
 David Livingstone explorează Africa Centrală şi de Est şi descoperă
Cascada Victoria (1855);
 Henry Stanley pleacă în Africa pe urmele lui Livingstone şi identifică
unul din izvoarele Nilului;
 Robert Peary atinge, în 1909, Polul Nord.
  1594-1597 – Willem Barents explorează insulele Spitzbergen,
d)Cele realizate de olandezi: Novaia Zemlea şi dă numele unei mări;
 1642-1644 – Abel Tasman descoperă Noua Zeelandă, Tazmania şi
sudul Australiei.

e) Cele realizate de francezi:  1534-1542 – Jacques Cartier cercetează Golful Sf.Laurenţiu.

f) Cele realizate de danezi:  1727-1728: Vitus Bering descoperă strâmtoarea care separă Asia
de America.

Sociale :
 ascensiunea burgheziei ;
 distrugerea civilizaţiilor
precolumbiene.
Consecinþele marilor
descoperiri geografice

a) economice:
 stabilirea de noi rute comerciale;
 formarea imperiilor coloniale;
 afluxul de metale preţioase a determinat
diminuarea puterii de cumpărare a monedei,
ajungându-se la creşterea preţurilor (“revoluţia
preţurilor”);
 mondializarea economiei (“economia-univers”);
 Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii;
 aducerea de noi plante în Europa ( porumb,
cartof, fasole, tomate, tutun).
Studiu de caz:
Călători străini despre civilizaţia din
spaţiul românesc în Evul Mediu şi la
începuturile modernităţii
 Interesul pentru călătorie s-a manifestat atât în
timpul Renaşterii şi al marilor descoperiri geografice,
cât şi începând cu secolul al XVIII-lea.
 Prin intermediul călătoriei, oamenii:
 au explorat noi spaţii;
 au regăsit mărturii ale civilizaţiilor trecute;
 şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre alte lumi;
c) Politice:
 statele monarhice vest-
europene evoluează spre absolutism.
d) Ideologice:
 lărgirea orizontului de cunoaştere;
 transferul între civilizaţii.
 Călătorii străini se pot clasifica în câteva
categorii:
a) călători erudiţi (cronicari, secretari particulari ai
diferiţilor domnitori români, agenţi diplomatici în
Principate);
b) călători captivi;
c) aventurieri;
d) misionari;
e) militari.
 Toţi aceştia au lăsat o documentare de primă
importanţă referitoare la trecutul şi imaginea
reflectată de Ţările Române . Lucrările scrise de
călătorii străini dau informaţii variate privind unele
aspecte geografice, schimburile comerciale, înfăţişarea
satelor şi a oraşelor româneşti, moravuri, viaţă de
curte etc.
 Exemple de
călători străini:
Secolul al XV-lea:
 italianul Antonio Bonfini (
trăieşte la curtea regelui Ungariei,
Matei Corvin);
 cronicarul bizantin Laonic
Secolul al XVI-lea :
 maghiarul Anton Verancsics descrie cultura, moravurile românilor în
lucrarea “De situ Transylvaniae Moldaviae et Transalpinae”;
 germanul Baltazar Walter, care descrie bătălia de la Călugăreni;
 genovezul Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel, descrie Ţara
Româneasca în “Memorial de călătorie” , consemnând aventurile şi drumurile sale
alături de Petru Cercel;
 sasul Georg Reicherstorffer, autorul unei descrieri a Moldovei şi a
Transilvaniei.
 Secolul al XVII-lea:
 otomanul Evliya Celebi descrie Timişoara;
 Nicolo Barsi, Conrad Jacob Hildebrandt, William Lithgow şi Edward
Brown accentuează ideea latinităţii limbii române şi originea comună a
moldovenilor, transilvănenilor şi muntenilor;
 Paul de Alep, cleric ortodox din Siria, călătoreşte prin Ţările Române şi
consemnează realităţile întâlnite;
 italianul Marco Bandinus va trăi la curtea lui Vasile Lupu, domnul
Moldovei.

Secolul al XVIII-lea:
 italianul Anton Maria del Chiaro relatează despre Ţara Secolul al XIX-lea:
Românească şi capitala sa, Bucureşti;  francezul Leon Hugonnet şi
 contele francez Alexandre d’Hauterive , în calitate de secretar belgianul Laveleye scriu în relatările lor
general al domnului fanariot Alexandru Mavrocordat, descrie realităţile despre realităţile din România modernă.
întâlnite în Moldova;
 englezii Jeremy Bentham, James Dallaway, John Sibthorp
vizitează Ţara Românească;
 francezul Saint-Marc Girardin descrie călătoria sa prin Muntenia
în “Journal des Debats”; 2. Explicaţi de ce aceste călătorii devin o
 consulul francez Billecocq, împreună cu Charles Doussault şi preocupare după jumătatea secolului al
Michel Bouquet publică “Albumul moldo-valah”; în această lucrare se XV-lea şi nu mai devreme.
sugera puterilor occidentale să reflecteze serios asupra situaţiei politice a
Principatelor Române care reprezentau , în opinia sa, cheia echilibrului
european şi o condiţie de bază a menţinerii integrităţii Imperiului
Otoman.
 3.Formulaţi atuurile pe care le aveau
Portugalia şi Spania şi care le-au permis să
deţină iniţiativa călătoriilor. Credeţi că
Ţările Române puteau susţine astfel de
proiecte?

Temă 4.Sunteţi de acord cu afirmaţia “la nivelul imaginarului , europenii

trebuie să redefinească în permanenţă imaginea celuilalt, în care văd
1.Argumentaţi interesul manifestat de uneori barbarul feroce, iar alteori <bunul sălbatic>. De partea cealaltă,
europeni pentru călătorii şi descoperiri indigenii văd în europeni cuceritorii fără srupule, care le-au adus
geografice. Pentru a vă susţine părerea , sclavia, bolile, exploatarea; foarte puţini văd un aspect pozitiv rezultat
folosiţi şi cunoştinţele de geografie, din convertirea la creştinism. Cele două imagini, concurente, dar şi
psihologie, filosofie , religie. complementare, stau şi astăzi la baza multor conflicte şi probleme care
trebuie rezolvate”? Formulaţi răspunsul folosind cunoştinţele despre
istoria secolelor XIX-XX.
5. Analizaţi comparativ cauzele şi consecinţele 6. Analizând documentele de la pag. 20-21 din
călătoriilor din secolul al XVI-lea în spaţiul manual (M.Stan, C.Vornicu, Editura
extraeuropean şi în cel românesc. Explicaţi Niculescu), elaboraţi un eseu de 150-200 de
asemănările şi deosebirile constatate. cuvinte cu titlul “Imaginea românilor şi a
spaţiului românesc văzută de călătorii
străini” în care să evidenţiaţi: principalele
aspecte (economice, politice, de civilizaţie)
relatate de documente, asemănările şi
deosebirile dintre informaţiile oferite de
acestea, credibilitatea şi validitatea surselor
în raport cu evenimentele descrise.
 Bibliografie:
1. Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, Ed. Eminescu,
Buc., 1981
2. Favier,J., Marile descoperiri geografice, de la Alexandru
Macedon la Magellan, Bucureşti, Ed. Artemis, 2002
3. Murgescu, Bogdan (coord), Istoria lumii în texte, Ed.Teora,
Bucureşti, 1999
4. I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu, O.Oşanu,
R.Stoica, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura
Gimnasium, 2007
5. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed.
Corint, 2007
6. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a,
Editura Niculescu, 2007
7. www. wikipedia. ro