Sunteți pe pagina 1din 9

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

TRANSPARENȚĂ DECIZIONALĂ
PROIECT ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

STUDENTĂ: Toader Laura-Ionela-Cătălina


SPECIALIZARE: Sociologie
SERIA II, GRUPA 4, AN 2

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Introducere:

Am ales să realizez o cercetare despre Transarență decizională din cauza faptului că


lipsa acesteia a dus la încrederea scăzută a societății în importanța actelor normative. Aplicarea
principiului transparenței duce la respectarea legilor și a statului. Acest principiu are ca scop
întreținerea unor relații pozitive între stat și societate, în care societatea respectă și aplică legile
aprobate de stat. Legea transparenței decizionale oferă ocazia publicului la participarea în
procesul de elaborare a reglementărilor dar și să participe la luarea deciziilor.

Studiul asupra transparenței decizionale va fi unul calitativ, tema încadrându-se în


sociologia organizațiilor. Am ales aceasta temă pentru realizarea cercetării, pornind de la
întrebările Cum se răsfrâng deciziile luate de conducerea țării asupra poporului? Care sunt
avantajele și dezavantajele transparenței decizionale și cum s-a schimbat România de la
implementarea legii?

Prezentarea cadrului teoretic:

Legea transparenței decizionale 52/2003 în administrația publică a fost republicată în


2013 „Prezenta lege stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea
transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau
numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în
raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.”(Art.1.
alineatul 1) [1] Legea are scopul de a sporii gradul de responsabilitate a administrației publice
față de cetățean, de a stimula participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor
administrative și să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice .
Există 3 principii care stau la baza acestei legi:” informarea în prealabil, consultarea cetățenilor
și a asociațiilor legal constituite și participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor
administrative” . (Art. 2.)[2]

Există beneficii ale acestei legi atât pentru administrația publică cât și pentru beneficiarii
reglementărilor:

a. „Pentru administrația publică:


 obţine în mod gratuit informaţii suplimentare cu privire la sectoarele de activitate
care urmează să fie afectate de reglementările propuse;

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
• explică necesitatea reglementărilor propuse;

• înlătură problemele de implementare a reglementărilor datorate necunoaşterii


acestora de
către destinatari;
• înlătură problemele de implementare datorate deficienţelor de redactare ale
reglementărilor;
• câştigă încrederea opiniei publice.
b. Pentru beneficiarii reglementărilor:
 iau cunoştinţă de proiectele de reglementări propuse de administraţia publică;

• îşi exprimă punctele de vedere cu privire la aceste proiectele;

• îşi adaptează activitatea din timp la cerinţele care urmează a fi introduse. “ [3]

Lipsa transparenţei „decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare,


conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa
consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o
accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în
România. De asemenea un alt efect al lipsei transparenţei decizionale în administraţia publică
poate fi şi este în tara noastra, apariţia fenomenului de corupţie. Standardele de transparenţă în
sectorul public, în sistemul administrativ trebuie accentuate. Transparenţa constituie una din
premisele combaterii corupţiei.”[4]

Într-o versiune considerată clasică, corupţia presupune „comportamentul care deviază


de la sarcinile formale ale unui rol public (electiv sau numit) pentru obţinerea unor câştiguri de
stare sau de statut, de interes privat (personal, familial, al clicii personale” .[5] Tot aşa, în definiţia
lui Mushtaq Khan corupţia se vădeşte în „comportamentul care deviază de la regulile formale

ghidând acţiunile cuiva aflat într-o poziţie de autoritate publică din cauza unor motive cu aspect
privat cum ar fi bunăstarea, puterea sau statutul.”[6] Similar, corupţia a mai fost descrisă ca
tranzacţia între actorii sectorului privat şi cei ai sectorului public prin intermediul căreia bunurile
colective sunt convertite ilegitim şi ilegal în venituri private.[7]

.
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Stadiul actual al cunoașterii temei:

În prezent, transparența decizională reprezintă o lege esențială de a cărei implementare


depinde practicarea unei guvernări deschise. În anul 2016, Ministerul pentru Consultare Publică
și Dialog Civic (MCPDC) a elaborat un Ghid practic privind transparența decizională .
“Documentul include experiențele de consultare publică privind adoptarea actelor normative
sesizate în primele șase luni de guvernare. Astfel, ministrul de resort Violeta Alexandru a anunțat
finalizarea și distribuirea la peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale din țară, precum și
tuturor ministerelor a Ghidului practic Consultarea Publică Eficientă la nivelul Administrației
Centrale și Locale – pentru aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică.”[8]

Studiu de caz realizat în România:

Un studiu realizat de SAR în legătură cu legea transparenței decizionale a scos la iveală


faptul că autoritățile au mari dificultăți în ceea ce privește respectarea ei. “De cele mai multe ori,
autoritățile publice se limitează să aplice minimal și formal prevederile legii.”[9]

Conforn studiului SAR legea transparenței decizionale se poate numi în continuare o lege
nouă, o lege care încă nu are rezultatele așteptate. ”Cetățenii și ONG-urile sunt încă, foarte puțin
familiarizați cu drepturile pe care le conferă L52/2003 și nu le utilizează frecvent și în totalitate.
În majoritatea cazurilor se limitează la etapa de informare sau, informare și depunerea unei
opinii, fără a urmări mai departe procesul până la adoptarea actului normativ, cu solicitare de
minute ale dezbaterilor, ale ședințelor publice, solicitări de justificări a nepreluării opiniilor sau,
în caz de nerespectare a legii, de atacare în contengios administrativ, etc.”[10]

“Evaluarea aplicării L52/2003 - Secțiunea 1 - Dispoziții privind participarea la procesul de


elaborare a actelor normative.

În acest capitol s-a analizat modul în care autoritațile publice investigate au interacționat cu
cetățenii și asociațiile legal constituite în participarea la procesul de elaborare a actelor
normative.

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Fig1. Transparența. Nivel national

Se constată că din totalul actelor normative adoptate la nivelul anului 2013, în număr de 15.107,
doar 2.985 au fost supuse consultării publice reprezentând un procent de 19.8%, primăriile având
procentul cumulat cel mai ridicat de 30%, urmat de ministere cu un procent cumulat de 24,1%.

La nivelul anului 2014, dintr-un număr total de 17.858 acte normative adoptate doar 2.721 au
fost supuse consultării publice representând un procent de 15,2%, primăriile fiind la nivel de
aproape egalitate cu ministerele, înregistrând procentul cumulat 18,5%.

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Top 1. Transparența. Autorităti central

Din date reiese că cele mai active ministere în ambii ani au fost Ministerul Culturii, Ministerul
Transporturilor și Ministerul Finanțelor Publice, acestea dezbătând un număr de propuneri cel
puțin egal cu numărul actelor normative adoptate, semn că cel puțin o parte a propunerilor
dezbătute nu au fost și adoptate.

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Fig.7 Dezbateri publice la nivel regional

La nivel regional se constată foarte puține dezbateri publice organizate pe parcursul unui an
calendaristic, ceea ce conduce la concluzia că nu s-a conștientizat, de către nici o parte interesată,
valoarea adaugată pe care o produce un asemenea tip de eveniment. Sunt situații în care în cadrul
dezbaterilor publice organizate nu s-a înregistrat nici un participant. Se presupune că dezbaterea
publică a fost organizată, din proprie initiațivă, de către o autoritate publică. Lipsa participării
poate conduce la o promovare defectuoasă a evenimentului și/sau la neîncrederea cetățenilor că
pot produce modificări în proiectele de acte normative.

Sunt situații în care deși au fost organizate puține dezbateri pe an, participarea a fost masivă din
partea cetățenilor. Regiunile care se evidentiază sunt Regiunea Sud prin categoria Consiliilor
Judetene, Regiunea Sud Est prin categoria primării, Regiunea Vest prin categoria primării.” [11]

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Metodologie:

Din punct de vedere metodologic, am ales metoda calitativă precum chestionarul,


deoarece, potrivit sociologului S. Chelcea ” Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și,
corespunzator, un instrument de investigare constând dintr- un ansamblu de întrebări scrise și,
eventual imagini grafice,ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii
de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce
urmează a fi inregistrate în scris. Deci, succesiune de întrebari sau imagini fixate în scris,
grafic,combinarea este logică dar și psihologică.”[12]

Documentându-mă despre Transparența decizională și întrebându-mă dacă această lege


este aplicată atât în orașele mari cât și în cele mici sau localități, am decis să realizez o cercetare
în orașul meu natal, Amara, județul Ialomița. Am pregătit pentru cetățenii acestui orășel , o serie
de întrebări cu variante de răspuns dar și cu răspuns liber . Am realizat un chestionar de 15 (7
întrebări închise, 8 întrebări deschise) întrebări bazat pe tema aleasă de mine în realizarea
cercetării. Subiecții erau cuprinși între vârstele 20-45 de ani. Am chestionat 50 de subiecți , 25 de
femei și 25 de barbați, aleși aleatoriu de pe stradă. Cercetarea a durat două zile, o zi a fost
rezervată bărbaților iar urmatoarea zi a fost destinată femeilor . Subiecții au fost întrebați dacă au
aflat de legea transparenței decizionale, dacă în oraș, primarul împreună cu subordonații săi
aplică această lege și au avut de ales dacă să ofere un răspuns ales de mine sau un răspuns
detaliat propriu, bazat pe exemple. Pe langă întrebările chestionarului, subiecții au oferit și detalii
ale desfășurării activității domnului primar, efortul depus de dânsul pentru bunăstarea și
înțelegerea cu oamenii săi pe care-i conduce.

Răspunsurile obținute de la subiecți au fost analizate și am ajuns la concluzia că în


orașul Amara, județul Ialomița legea Transparenței decizionale este respectată atât de primarul
orașului cât și de subordonații acestuia.

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Bibliografie:
[1]
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/52-2003.php
[2]
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/52-2003.php
[3]
https://www.transparency.org.ro/publicatii/ghiduri/TransparentaDecizionalaAPL.pdf (pag.7)
[4]
Alistar, Victor, Transparenţa decizională în administraţia publică, Bucureşti, 2005, Institutul
Naţional de Administraţie, (p. 32)

J.S. Nye, Corruption and Political Development, în „American Political Science Review”, vol.
[5]

61, 1967, nr. 2, p. 417.


[6]
Preluată şi citată de autorii cărţii menţionate la nota 24, din M. Khan, A Tipology of Corrupt
Transaction in Developing Countries. „IDS Bulletin”, vol. 8, nr. 5, 1996.
[7]
În A. Heidenhaimer, M. Johnston, V.T. Le Vine, Political Corruption. A Handbook. New
Brunswick, Transaction Publishers, 1989.
[8]
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/ghid-practic-privind-transparenta-decizionala-a499/
[9]
S. Chelcea, 1975, p. 140, Dictionarul de Sociologie, Zamfir siVlasceanu
[9]
http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2016/02/Studiu_SAR_AA_aplicare-L52-
transparenta-decizionala.pdf (pag 17/20)
[10]
http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2016/02/Studiu_SAR_AA_aplicare-L52-
transparenta-decizionala.pdf (pag. 18)

[11]
http://www.romaniacurata.ro/wp-
content/uploads/2016/02/Studiu_SAR_AA_aplicare-L52-transparenta-
decizionala.pdf (pag.7-14)
[12]
S. Chelcea, 1975, p. 140, Dictionarul de Sociologie, Zamfir siVlasceanu

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI