GAZE PERFECTE – TRANSFORMARI SI SCHIMB DE ENERGIE

1. O cantitate de aer, care ocupă un volum de 1 m3, la presiunea de 1 bar şi

temperatura de 50 °C, este supusă următoarelor transformări succesive:
încălzire izocoră până la presiunea de 5 bar; încălzire izobară până la
temperatura de 1746°C; destindere izotermă până când aerul ocupă un
volum de 2,5 m3; răcire izocoră până la presiunea iniţială de 1 bar.
Să se determine:
a) Parametrii p, V, T, la sfârşitul fiecărei transformări şi să se reprezinte
evoluţiile aerului în diagrama dinamică;
b) Schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul, precum şi
variaţia energiei interne şi a entalpiei aerului, în cursul fiecărei
transformări şi în total.
Se dau următoarele mărimi caracteristici:
- căldura specifică a aerului la presiune constanta cp=1000 J/kg K şi
- constanta de gaz perfect R=287 J/kg K.

Rezolvare:
a) Parametrii p, V, T, la sfârşitul celor patru transformări pe care le suferă cantitatea
de aer, aflată iniţial la p1 = 1 bar = 105 Pa, V1= 1 m3 şi T1 = 50 + 273,15 = 323,15
K,
Se determină în ordinea în care se succed:
(1-2) - încălzire izocoră până la presiunea p2 = 5 bar = 5•105 Pa.
Volumul V2 = V1 = 1 m3, iar temperatura se calculează astfel:
p1 p2 p2 5  105
  T2  T1  323,15  1615,75K
T1 T2 p1 1  105
(2-3) încălzire izobară până la temperatura T3 = 1746 + 273,15 = 2019,15 K.
Presiunea p3 = p2 = 5•105 Pa, iar volumul se află din relaţia:
V2 V3 T 2019,15
  V3  3 V2  1  1,25m 3
T2 T3 T2 1615,75
(3 – 4) destindere izotermă până când aerul ocupă un volum V4 =2,5 m3

1
 Temperatura T4 = T3 = 2019,15 K, iar presiunea se calculează astfel:
V3 1,25
p3V3  p 4V4  p 4  p3  5  10 5  2,5  10 5 Pa
V4 2,5
(4 -5) răcire izocoră până la presiunea p5 = 1 bar
Volumul V5 = V4 = 2,5 m3, iar temperatura se află din relaţia:
p 4 p5 p 1  10 5
  T5  5 T4  2019,15  808K
T4 T5 p4 2,5  10 5
Pentru aceste valori ale mărimilor de stare, în diagrama p – V se reprezintă grafic
procesele:

p [bar]

5 2 3

2,5 4

1 5
1

1 1,25 2,5 V [m3]

b) Calculul schimburilor de energie care au loc în fiecare din transformările de stare

şi în total, se face presupunând căldura specifică a aerului la presiune constantă
cp=1000 J/kg K, iar căldura specifică a aerului la volum constant
cv = cp – R = 1000 – 287 = 713 J/kgK=0,713kJ/kgK
Masa se calculează din ecuaţia de stare pentru starea iniţială:

2
 p1V1 10 5  1
p1V1  mRT1  m    1,08kg
RT1 287  323,15
Schimburile de energie se calculează astfel:
- pentru transformarea (1-2) - încălzire izocoră:
L12= 0
Q12 = ∆U12 = mcv∆T= mcv(T2-T1) = 1,08•0,713 (1615,75-323,15)=995,35 kJ
∆H12 = mcp∆T= mcp(T2-T1)= 1,08•1 (1615,75-323,15)=1396 kJ

- pentru transformarea (2-3) încălzire izobară:932,63

L23= p2∆V= p2(V3-V2)= 5•105(1,25-1)=125 kJ
Q23 = ∆H23 = mcp∆T= mcp(T3-T2) = 1,08•1 (2019,15-1615,75)=435,67 kJ
∆U23 = Q23 - L23 = 435,67 – 125 = 310,67 kJ

- pentru transformarea (3 – 4) destindere izotermă:

∆U34 = mcv∆T=0
p3 5  10 5
L34 = Q34 = p3V3 ln  5  10 5  1,25 ln  433,21 kJ
p4 2,5  10 5
∆H34 = mcp∆T=0

- pentru transformarea (4 -5) răcire izocoră:

L45= 0
Q45 = ∆U45 = mcv∆T= mcv(T5-T4) = 1,08•0,713 (808-2019,15)= - 932,63 kJ
∆H45 = mcp∆T= mcp(T5-T4) = 1,08•1 (808-2019,15)= - 1308 kJ

Schimbul de energie total cu exteriorul, rezulta:

Q12345 = Q12 + Q23 + Q34 + Q45 = 995,35 + 435,67 + 433,21 +(- 932,63) = 891,6 kJ
L12345 = L12 + L23 + L34 + L45 = 0 + 125 + 433,21 + 0 = 558,21 kJ
Variatia totala a energiei interne a aerului care evolueaza de la starea 1 la starea 5 este
urmatoarea:
∆U 15 = ∆U 12 + ∆U 23 +∆U 34 + ∆U 45 = 995,35 + 310,67 + 0 +(- 932,63) = 373, 39 kJ
Variatia entalpiei aerului care evolueaza de la starea 1 la starea 5 este urmatoarea:

3
∆H 15 = ∆H12 + ∆H 23 +∆H34 + ∆H 45 = 1396 + 435,67 + 0 + (- 1308) = 523,67 kJ

4
2. Intr-un cilindru cu volumul de 1 m 3, inchis cu un piston mobil, se
gaseste o cantitate de aer, aflat initial la temperatura de 55 °F si presiunea
de 1,1 bar., care este supus urmatoarelor transformari sucesive:
comprimare la temperatura constanta pana la presiunea de 3 bar, incalzire
la volum constant pana la temperatura de 392 °F si destindere adiabatica
pana la presiunea de 1,22 bar.
Se da caldura specifica a aerului cp=1,000 kJ/kg K si R=0,287 kJ/kg
K,

Să se determine:
c) Parametrii p, V, T, la sfârşitul fiecărei transformări şi să se
reprezinte evoluţiile aerului în diagrama dinamică;
d) Schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul, precum
şi variaţia energiei interne şi a entalpiei aerului, în cursul
fiecărei transformări şi în t1,1 otal.
Se dau următoarele mărimi caracteristici:
- căldura specifică a aerului la presiune constanta c p=1000 J/kg K,
- constanta de gaz perfect R=287 J/kg K,
- exponentul transformarii adiabate k=1.4.
Rezolvare:
a) Parametrii p, V, T, la sfârşitul celor patru transformări pe care le suferă
cantitatea de aer, aflată iniţial la p 1 = 1,1 bar = 1,1•105 Pa, V1= 1 m3 şi

T1  t1C  273,15 
5
t F  32  273,15  5 55  32  273,15  285,92K
9 9
Se determină în ordinea în care se succed:

(1-2) comprimare la temperatura constanta pana la presiunea p2=3 bar=3•105 Pa

T2 = T1 = 285,92 K, iar volumul se calculează astfel:
p1 1,1  105
p1V1  p2V2  V2  V1  1  0,37m3
p2 3  10 5

(2-3) incalzire la volum constant pana la temperatura:

T3  392 F  t3  C  273,15 
5
9
t  F  32  273,15  392  32  273,15  473,15K
5
9
Volumul V3= V2=0,37 m3, iar presiunea se află din relaţia:

5
 p2 p3 T 473,15
  p3  3 p2  3  105  4,96  105 Pa
T2 T3 T2 285,92
(3-4) destindere adiabatica pana la presiunea p 4=1,22 bar = 1,22•105 Pa

Pentru a afla cei doi parametrii necunoscuti, V4 si T4, se scrie ecuatia

transformarii adiabatice pentru cele doua stari:

p3 k p 4,96  105 3
p3V3k  p4V4k  V4k  V3  V4  V3 k 3  0,371, 4  1m
p4 p4 1,22  105
k 1 k 1 1, 4 1
T3  V4  V   0,37 
   T4  T3  3   473,15   317,89 K
T4  V3   V4   1 

Pentru aceste valori ale mărimilor de stare, în diagrama p – V se reprezintă grafic

procesele:

p [bar]

3
4,96

3
2
4
1,22

1,1 1

0,37 1 V [m3]

6
 b) Calculul schimburilor de energie care au loc în fiecare din transformările
de stare şi în total, se face presupunând căldura specifică a aerului la
presiune constantă cp=1000 J/kg K, iar căldura specifică a aerului la volum
constant
cv = cp – R = 1000 – 287 = 713 J/kgK=0,713kJ/kgK
Masa se calculează din ecuaţia de stare pentru starea iniţială:
p1V1 1,1  105  1
p1V1  mRT1  m    1,34kg
RT1 287  285,92
Schimburile de energie se calculează astfel:
- pentru transformarea (1-2) comprimare la temperatura constanta:
∆U12 = mcv∆T=0
p1 1,1  105
L12 = Q12 = p1V1 ln  1,1  105  1ln  -110,36 kJ
p2 3  105
∆H12 = mcp∆T=0

- pentru transformarea (2-3) incalzire la volum constant:

L23= 0
Q23 = ∆U23 = mcv∆T= mcv(T3-T2) = 1,34•0,713 (473,15-285,92)= 178,88 kJ
∆H23 = mcp∆T= mcp(T3-T2) = 1,34•1 (473,15-285,92)= 250,88 kJ

- pentru transformarea (3-4) destindere adiabatica:

Q34= 0
p3V3  p4V4 4,96  105  0,37  1,22  105  1
L34    153,8kJ
k 1 1,4  1
∆U34 = mcv∆T= mcv(T4-T3) = -L34 = - 153,8 kJ
∆H34 = mcp∆T= mcp(T4-T3) = 1,34•1•(317,89-473,15)= -208,04 kJ

Schimbul de energie total cu exteriorul, rezulta:

Q1234 = Q12 + Q23 + Q34 = (-110,36) + 178,88 + 0 = 68,52 kJ
L1234 = L12 + L23 + L34 = (-110,36) + 0+153,8 = 43,44 kJ

7
Variatia totala a energiei interne a aerului care evolueaza de la starea 1 la starea
4 este urmatoarea:
∆U 14 = ∆U 12 + ∆U 23 +∆U 34 = 0 + 178,88 + (- 153,8) = 25,08 kJ
Variatia entalpiei aerului care evolueaza de la starea 1 la starea 5 este
urmatoarea:
∆H 14 = ∆H12 + ∆H 23 +∆H34 = 0 + 250,88 + (-208,04) = 42,84 kJ