Sunteți pe pagina 1din 6

RC_decembrie.

qxp 11/24/2016 2:57 PM Page 60

Intervenþii structurale
dupã cutremurele din 10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977,
la bisericile de rit ortodox în România
Mircea MIRONESCU, Adrian Mircea STÃNESCU, Teodor BROTEA,
Radu COMÃNESCU, Daniel PURDEA, Mircea V. STÃNESCU – SC MIRO GRUP SRL

Este cunoscut faptul cã, din cauza condiþiilor naturale, la noi în þarã s-a dezvoltat, în decursul istoriei,
mai mult o “civilizaþie a lemnului” ºi mai puþin “a pietrei”.
Structurile de rezistenþã ale acestor construcþii, din lemn, zidãrie de cãrãmidã, piatrã sau mixtã, piatrã
cu cãrãmidã, cu materiale de calitate medie spre slabã, mai ales la elementele structurale ale construcþiilor
din zonele seismice, au fãcut ca puþine construcþii din epoca în care în Europa apuseanã înflorea
Renaºterea sã dãinuiascã în forma ºi starea originalã, pânã astãzi.
Problemele de restaurare abordate ºtiinþific ºi apoi cu tendinþã de reglementare prin norme ºi mai ales
de intervenþii structurale în cadrul restaurãrii lor au apãrut la mijlocul secolului XX, marcate de Carta de la
Atena 1930 ºi Veneþia 1964.

La noi, reglementãrile privind acþi- Identificând cât mai obiectiv Sunt date exemple de confor-
unile seismice, care au cauzat cele aceste aspecte din trecut, judecân- mare ºi de mecanisme de avariere
mai multe avarii ºi distrugeri ale con- du-le în lumina cunoºtinþelor actuale, ale suprastructurilor ºi fundaþiilor
este bine ca, privind spre viitor, sã acestora la acþiuni seismice pentru
strucþiilor, au apãrut dupã cutremurul
luãm deciziile cele mai potrivite trei biserici din [3], Biserica din
din 10 noiembrie 1940, iar ingineria atunci când intervenim la structurile
seismicã s-a nãscut, la nivel mondial, monument istoric, aºa cum sunt o Borzeºti (1493-1494 - ªtefan cel
în 1956 la Conferinþa mondialã pen- mare parte a bisericilor de rit ortodox Mare, fig. 1), Biserica Mânãstirea
tru aceasta disciplinã, de la Berkely, de la noi din þarã. Cozia (1393 – Mircea cel Bãtrân, fig. 2),
California. Într-un asemenea context Conformarea, alcãtuirea Biserica domneascã de la Târgoviºte
ºi mecanismele de avariere (1583 – Petru Cercel, fig. 3).
nu trebuie sã ne mire cã ce s-a fãcut
la bisericile de rit ortodox din România Bisericile de rit ortodox din lemn,
la noi în þarã în trecut, înainte de Aºa cum apare în referinþele mai ales cele maramureºene, care
1940 dar ºi dupã, poartã amprenta bibliografice [1], [2] ºi [3], din punct au o tipologie caracteristicã, nu sunt
acestor condiþii ºi realitãþi. de vedere funcþional bisericile de rit analizate în aceastã comunicare,
Dupã cutremurul din 4 martie ortodox se încadreazã în categoria afectarea lor la acþiuni seismice nefi-
1977 au fost intensificate abordãrile “construcþii de cult”, iar din punct de
vedere arhitectural structural, în ca- ind semnificativã.
ºtiinþifice ºi cele cu caracter regle- Bisericile din lemn sunt afectate,
tegoria clãdirilor de tip “salã”, biserici
mentat, la intervenþiile structurale creºtine de rit ortodox, cu plan drept- cu preponderenþã, de acþiunea vân-
ºi pentru construcþiile monumente unghiular, treflat sau cruce greacã tului, de atacul biologic al insectelor,
istorice. înscrisã. de factorii de mediu (umiditatea, în

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

60  Revista Construcþiilor  decembrie 2016


RC_decembrie.qxp 11/24/2016 2:57 PM Page 61

principal) de lipsa de durabilitate, adãugaþi dupã cutremurele puter- piatrã mãruntã ºi mortar de var la
mai ales atunci când nu au fost nice; aceºti contraforþi pot fi adãugaþi mijloc (sistemul tristrat).
tratate corespunzãtor rezemãrile ºi la bisericile la care, din împre- În grosimea zidurilor, la baza lor
acestora pe fundaþii. jurãrile cauzate de forma ºarpantei mai ales ºi la partea superioarã a
Schematic ºi rezumativ, confor- ºi a învelitorilor grele, au rezultat golurilor din corpul bisericilor, se pot
marea ºi alcãtuirea bisericilor de rit împingeri ºi deformaþii exagerate ale întâlni centuri de lemn sau platbande
ortodox de la noi din þarã pot fi pereþilor longitudinali. metalice înglobate.
descrise dupã cum urmeazã (vezi ºi Materialele care alcãtuiesc aceastã • IV: Zona IV – infrastructura (fun-
fig. 4): zonã pot fi piatrã cu mortar de var, daþiile) are, în majoritatea cazurilor,
• I: Zona este alcãtuitã din partea piatrã ºi cãrãmidã cu mortar de var, adâncimi cuprinse între 0,80 m ÷
superioarã a turlei sau turlelor, care cãrãmidã cu mortar de var sau mor- 1,50 m, dincolo de adâncimea de
pot fi poziþionate pe naos, pronaos tar, ciment ºi var pentru cele mai noi. îngheþ a amplasamentului. Sunt,
sau exonartex. Aceste elemente În puþine cazuri se pot întâlni pereþi, însã, ºi destule cazuri în care
structurale pot avea forme diferite în cu coji de piatrã sau piatrã ºi aceastã adâncime este mai micã
plan (la exterior: hexagon, octogon cãrãmidã la exterior ºi umpluturi de decât adâncimea de îngheþ.
etc.; la interior rotunde), acoperire
(cu forme diferite de ºarpante ºi
învelitori în Muntenia ºi Moldova ºi
închise la partea superioarã cu bolþi
structurale sau false ºi deschise la
partea de jos în majoritatea cazu-
rilor), sau diferite tipuri de alcãtuire
din diferite materiale (zidãrie de
cãrãmidã cu diferite grosimi ºi forme
sau structurã spaþialã din elemente
de lemn ºi cãrãmidã).
• II: Este zona cuprinsã între
intradosul pãrþii finite a bisericilor ºi
învelitoarea lor. Aceasta include ele-
mentele structurale ale acoperi-
ºurilori bisericilor ºi, de asemenea,
subzona de bazã a turlelor, sau
”butucul” (IIa). Elementele structurale
din aceastã zonã II pot fi, de regulã,
sub formã de arce ºi bolþi cu
ºarpante simple pe scaune de lemn
sau structuri spaþiale sub formã de
ferme din lemn, cu diferite alcãtuiri ºi
forme. Sub zona de bazã IIa, din
zidãrie, sunt forme pãtrate de zidãrie,
rezemate pe arce cu pandantivi pen-
tru racordarea la formele poligonale
ale turlelor.
• III: Este partea de suprastruc-
turã a bisericilor, care face legãtura
între zona structuralã de acoperiº II
ºi partea de infrastructurã – fundaþii.
Aceastã zonã poate avea confor-
mãri ºi alcãtuiri diferite. În cuprinsul
ei pot exista, de regulã, zonele de
altar, naos, pronaos, exonartex ºi
pridvor, cu pãrþi precum cafasul sau
balcoane, pentru cele care sunt ca-
tegorisite cu formã în plan cruce
greacã înscrisã. Bisericile amplasate
în zone seismice au la exterior, în
multe cazuri, contraforþi, de regulã Fig. 4

 Revista Construcþiilor  decembrie 2016 61


RC_decembrie.qxp 11/24/2016 2:57 PM Page 62

Materialele din care sunt execu- fundare a acesteia ºi natura terenu- continuã în zonele de arce ºi bolþi,
tate aceste fundaþii sunt: zidãria, lui de fundare – aproximativ 1,5 Lmax, atât pe direcþia longitudinalã prin
blocurile de piatrã cu mortar de var în care Lmax este cea mai mare mijlocul structurii, cât ºi pe direcþie
sau var ºi ciment, zidãria combinatã dimensiune în plan a bisericii. transversalã, fiind legate de planurile
cu piatrã, dar sunt ºi unele în care Mecanismul de avariere de rupere din pereþi.
liantul folosit a fost cel rezultat din a bisericilor de rit ortodox Avarierile turlelor se pot produce
argilele din zona amplasamentului. În figura 4, în plan ºi elevaþie, prin mai multe feluri de mecanisme,
• V: Terenul de fundare (zona V) este arãtat mecanismul de avariere în funcþie de conformarea ºi alcã-
este terenul situat sub cota terenului a bisericilor de rit ortodox, meca- tuirea acestora, a butucului pe care
natural, la adâncimea fundaþiilor nism pus în evidenþã, din punct de stau sau a felului în care butucul
construcþiilor, inclus în bulbi cu vedere structural, de profesorul este rezemat pe sistemul de arce ºi
dimensiunea medie de cca. 2B, în Alexandru Ciºmigiu [1]. pandantivi sau direct pe elementele
care B este lãþimea tãlpii fundaþiilor. Esenþa acestei modelãri a meca- verticale de contact ale structurii bi-
În timpul acþiunilor seismice zona nismului de avariere structuralã sericii, pentru sistemul de elemente
de interacþiune dinamicã teren-struc- constã în faptul cã planurile de componente de zidãrie. De regulã,
turã aratã sub formã de bulb, cu rupere în pereþii structurali trec prin avarierea sau ruperea ºi prãbuºirea
dimensiuni legate de dimensiunile în golurile de uºi ºi ferestre, pentru turlelor s-a produs deasupra butucu-
plan ale construcþiei, adâncimea de planurile verticale de rupere ºi se lui, dar sunt ºi cazuri în care s-au
produs în butuc.
Pentru turlele din lemn, aºezate
pe elemente de zidãrie sau pe ferme
sau sistem de rezemare cu grinzi din
lemn, mecanismele de avariere sunt
evident diferite ºi ele se manifestã,
cu preponderenþã, în zonele de con-
tact ale elementelor orizontale din
lemn în contact cu pereþii sau pilaºtri
de zidãrie.
Intervenþiile structurale dupã cutremurele
de la 10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977
Este cunoscut faptul cã inter-
venþiile structurale în cunoºtinþã de
cauzã au fost efectuate, la noi în
þarã, la construcþiile existente ºi deci
ºi la biserici, dupã cutremurul din
1940, dar mai ales dupã cel din
1977. Înainte de 1940, în afara inter-
venþiilor controversate fãcute de
André Lecomte de Nouy, au fost
fãcute, în general, lucrãri de reparaþii.
La construcþiile cu valoare de mo-
Foto 1
nument istoric, intervenþiile au fost
fãcute sub egida Comisiei Monu-
mentelor Istorice, care funcþioneazã
la noi începând cu anul 1892, cu o
întrerupere în perioada 1948-1990,
pânã astãzi.
Intervenþiile au fost fãcute por-
nind de la nivelul de cunoºtinþe al
perioadei respective, cu tehnicile ºi
materialele avute la dispoziþie în
acea perioadã. Astfel, s-a intervenit,
în perioada dintre cele douã
cutremure mari din 1940 ºi 1977, în
general prin repararea ºi consoli-
darea turlelor, prin introducerea de
tiranþi metalici, prin subzidiri ºi
Fig. 5: Consolidare cu reþea de bare înglobate cãmãºuieli.

62  Revista Construcþiilor  decembrie 2016


RC_decembrie.qxp 11/24/2016 3:31 PM Page 63

Aºa cum s-a mai spus, dupã


1956 pe plan mondial, la noi dupã
1963, atunci când a apãrut primul
normativ pentru protecþie la cutre-
mure a construcþiilor, au fost fãcute
ºi primele modelãri ºi evaluãri prin
calcul pentru construcþiile monument
istoric, inclusiv pentru bisericile de rit
ortodox.
Profesorul Alexandru Ciºmigiu
[1] a pus în evidenþã pentru biseri-
cile de rit ortodox mecanismul de
Fig. 6
rupere cauzat de acþiunile combi-
nate, cutremur ºi gravitaþie, ºi a sta-
La cazul pe care îl dãm de exem- Este de subliniat ºi faptul cã, pen- bilit un concept de consolidare a
plu, respectiv Biserica Kretzulescu, tru aceastã bisericã, cu ocazia inter- acestora. Conceptul prevedea o
la care am intervenit dupã cutremu- venþiilor amintite, s-a fãcut un proiect reþea spaþialã din elemente verticale
rul din 1977, dupã cutremurul din complet, avizat de Ministerul Culturii, ºi orizontale din beton armat, plasate
1940 interveniserã douã personal- în vederea izolãrii bazei (fig. 6), la nivelul fundaþiilor înglobate în
itãþi cunoscute, arhitectul Balº ºi proiect care, din pãcate, nu s-a rea- pereþii bisericilor, a turlelor ºi la
profesorul A. Beleº. lizat, mai ales din cauza inerþiei con- nivelul podului.
În cadrul lucrãrilor de restaurare siliului parohial.
întreprinse dupã cutremurul din Evaluarea analiticã, prin calcul,
1940 la biserica Kretzulescu, în zonele a situaþiei existente
pereþilor avariaþi de cutremure s-au ºi justificarea intervenþiilor structurale
introdus în pereþii de zidãrie profile Este cunoscut faptul cã, pânã la
metalice pentru refacerea legãturilor cutremurul din 10 noiembrie 1940,
iar pãrþile rezidite pentru turle le-a conformarea, dimensionarea ºi alcã-
aºezat pe o reþea de grinzi din beton tuirea structuralã s-au bazat mai
armat, rezemate pe pereþii struc- mult pe intuiþie ºi experienþe ºi mai
turali ai bisericii. Pentru turle s-a puþin pe cunoºtinþe ºi calcule
executat o reþea de elemente verti- inginereºti.
cale ºi orizontale în dreptul feres- Pentru douã treimi din teritoriul
trelor din beton armat. þãrii noastre, care înseamnã zone cu
Intervenþiile noastre dupã cutremurul seismicitate ridicatã, evaluãrile situ-
din 1977 la Biserica Kretzulescu au aþiei existente ºi intervenþiile struc- Fig. 7
constat din: legarea reþelei existente turale s-au fãcut fãrã a
de grinzi de la baza turlelor, reþea fi luatã în considerare
executatã la intervenþia precedentã, acþiunea seismicã.
de centuri noi realizate la partea Modelãrile fizice ºi
superioarã a bisericii, din refacerea evaluãrile prin calcul se
riglelor de cuplare, complet avariate, fãceau preponderent
ale turlelor, din construirea unui sis- pentru acþiunile statice,
tem de elemente din b.a. în planul gravitaþionale, bazate
pridvorului ºi din legarea acestuia de pe determinarea unor
reþeaua de centuri de la partea eforturi normate sec-
superioarã a bisericii. Au fost, de þionale necesare, com-
asemenea, injectate fisurile, au fost parate cu eforturile
introduse bare orizontale în gãuri capabile rezultate din
forate în zona de la partea supe- valori obþinute prin
rioarã a bisericii ºi a fost executatã o luarea în considerare a
reþea de gãuri în zig-zag, umplute cu rezistenþelor admisibile
material hidrofug, pentru a asigura ºi cel mult, cu rare
hidroizolaþia orizontalã (Foto 1). excepþii, la acþiuni ale
Au fost introduse bare din oþel vântului sau cutremuru-
orizontale înglobate în gãuri forate la lui, exprimate ca forþe
partea superioarã a pereþilor struc- echivalente acþionând
turali (fig. 5). lateral. Fig. 8: Model bielã - tirant

 Revista Construcþiilor  decembrie 2016 63


RC_decembrie.qxp 11/24/2016 2:57 PM Page 64

Sistemul de intervenþii structurale reþete ºi îndrumãri tehnologice de La determinarea forþei statice late-
propus conþinea, mai întâi, repara- realizare. Intervenþiile restabileau, rale echivalente au fost luate în consi-
þiile structurale executate sub formã în primul rând, rigiditatea ele- derare valori ale acceleraþiei de bazã
de injectãri, matãri, reþeseri, pentru mentelor ºi în micã mãsurã, rezis- a amplasamentului ag = 0,10 ÷ 0,30g,
care profesorul A. Ciºmigiu [1] a dat tenþa lor. cu amplificãrile dinamice în funcþie
de rigiditatea globalã a construcþiilor,
exprimate prin perioada fundamen-
talã de oscilaþie, prin coeficientul de
amplificare dinamicã β = 2,50 ÷ 2,75
pentru corpul bisericilor ºi β = 5,0
pentru turle.
La aceºti doi coeficienþi s-au
adãugat coeficientul de reducere a
forþei tãietoare de bazã, cu modul
sau modurile de vibraþie luate în
considerare, pentru modul funda-
mental în general ε = 0,50 ÷ 0,90 ºi
factorul de reducere datoritã redundan-
þei ºi a ductilitãþii Φ = 1/q = 0,4 ÷ 0,65.
Pentru construcþiile cu valoare
de monument istoric a fost luat în
considerare coeficientul de amplifi-
care a forþei echivalente cu valoare
γ = 1,2 ÷ 1,4.
Pentru calculul capacitãþilor de
rezistenþã a elementelor se foloseau
rezistenþe admisibile ale materialelor
Fig. 9: Macromodele pentru elemente structurale din zidãrie sau rezistenþe caracteristice, cu coe-
ficienþi parþiali de siguranþã ~1,2.
Pentru zonele seismice din
România, în afara celor din Transil-
vania, un mod de abordare foarte
condensat pentru evaluarea prin cal-
cul la acþiuni seismice, cel propus de
prof. A. Ciºmigiu în [1], putea fi apli-
cat cu succes la evaluarea inter-
venþiilor sub formã de carcasã
spaþialã alcãtuitã din elemente de
beton armat (fig. 7).
Modelele propuse de noi în [4] ºi
[5], incluse parþial ºi în [2], au presu-
pus posibilitatea luãrii în considerare
a caracteristicilor dinamice ale con-
strucþiilor ºi a mecanismelor de
rupere, cu interpretarea energeticã a
rãspunsului construcþiilor la acþiunea
seismicã.
Trebuie subliniat cã modelele noi
propuse, bielã-tirant (fig. 8), macro-
modelãrile (fig. 9 - 10), ca ºi micro-
modelãrile cu elemente finite, cu legi
constitutive cât mai apropiate de ca-
racteristicile materialelor ºi ale efor-
turilor, în corelare cu deformaþiile de
la stadiul incipient de solicitare pânã
la stadiul final de rupere (colaps), fac
posibilã, în stadiul actual, o mai
Fig. 10: Macromodele pentru elemente ºi structuri din b.a. bunã apropiere de fenomenele ºi

64  Revista Construcþiilor  decembrie 2016


RC_decembrie.qxp 11/24/2016 2:57 PM Page 65

explicaþiile acestora, ale acþiunilor Trebuie subliniat cã, pe lângã BIBLIOGRAFIE


luate în considerare pentru con- tehnicile, tehnologiile ºi evaluãrile 1) Monografie – Prof. Alexandru
strucþiile ºi structurile existente, prin calcul tot mai perfecþionate pen- Ciºmigiu, ed. Monitorul Oficial;
inclusiv pentru cazul bisericilor de rit tru repararea ºi consolidarea struc- 2) Metodologie pentru evaluarea
ortodox. turilor monumentelor istorice ºi deci riscului ºi propunerile de intervenþie
ÎN LOC DE CONCLUZII, ºi bisericilor de rit ortodox, inginerii
la structurile construcþiilor monu-
ÎNVÃÞÃMINTE PENTRU VIITOR mente istorice în cadrul lucrãrilor de
constructori trebuie sã þinã seama ºi
Intervenþiile structurale la construc- restaurare ale acestora – MP 025-04;
de problema izolãrii hidrofuge ºi 3) Reglementare – ”Identificarea,
þiile existente, dupã cutremurele din
10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977, termice a construcþiilor, respectiv ter- inventarierea ºi completarea fiºei
s-au efectuat cu mijloacele ºi moizolarea podurilor bisericilor, pre- tehnice pentru lucrãrile de intervenþii
cunoºtinþele existente în perioadele cum ºi hidroizolarea cu diverse în primã urgenþã la construcþiile
respective, cu un plus de calitate tehnici a bazei pereþilor structurali. monumente istorice, vulnerabile la
datorat atât echipelor, cât mai ales Cea mai bunã ºi eficientã metodã acþiuni seismice ºi care prezintã
liderilor echipelor care au participat rãmâne, în momentul de faþã, izo- pericol public” – Faza 1, Capitol 1.1
la aceste intervenþii, pentru bisericile larea bazei, atât din punct de vedere – Patologie ºi Tipologii, INMI,
de rit ortodox. structural global, cât ºi din punct de Bucureºti, 2003;
Amintim câþiva dintre aceºtia: vedere al hidroizolãrii. 4) Intervenþii structurale pe baza
prof. A. Beleº, ing. L. Cora, prof. A. În rest, intervenþiile structurale principiilor de restaurare reflectate în
Ciºmigiu, ing. E. Þiþaru, ing. C. reglementarea armonizatã cerinþelor
trebuie sã fie fãcute cu respect cât
Pavelescu, ing. L. Spoialã, prof. ing. ICOMOS ºi SREN, M. Mironescu ºi
mai mare pentru monumentele
M. Criºan. alþii, Revista AICPS 4/2014;
Generaþia actualã are la îndemânã istorice respective, cu metode cât 5) Reactualizãri ale problemelor
mult mai multe mijloace. Trebuie sã mai apropiate de cerinþele funda- legate de evaluãrile prin calcul ºi
punã, însã, mai mult suflet, pentru mentale ale doctrinelor de restau- intervenþiile structurale la construcþii
cã acest aspect este deficitar în rare ºi sã lãsãm, mai bine, pentru existente cu structuri de zidãrie
comparaþie cu perioada generaþiilor viitor rezolvãrile cât mai apropiate de nearmatã, M. Mironescu ºi alþii,
precedente. soluþiile optime sau maximale. Revista AICPS 4/2013.