Sunteți pe pagina 1din 4
-9- "Q ANALIZK §T UN RXASPUW: GIMITIRULUI. * Prin aceste'rAnduri nu vreau sk deschid anumite rani cicatrizate,ori sé aba} nigte cArbuni de sub cenuga focului care a ars odaté-Wici nu vreau s&.intru in vreo polemic& steril& cu dl Gh.Costea,cu care de altfel sunt’in relafii foarte corecte+in precizarea mea vreau sA arunc 0 raz& do lumin’ asupra unor fapte pe care le-an cunoscut personal,fie in armata najionali,fie in frimdnt&rile din Buends Aires,unde a vAzut lumina zilei, cartea "Garda de Fier" a preotului §tefan . Palaghi&.Bvenimente pe care mulfi dintre noi,direct interesafi,sau simpli spec~ tatori,le credeam uitate. gi clasate.Dar iat& cA nu de’mult,prin Octombrie anul trecut,apare la Madrid o brogur&,cum fnsugi autorul # mumit-o,a diui Gh.Costea, ca raspuns c&rtii preotului Paleghit’,care murise acum 21 de ani.Atat "Garda de Fier",c&t gi brogura dlui Costea,sunt tendentioase,parfiale gi subiective,caci fiecare vyorbegte fn numele unei parpiynu al totalitafii grupériisAutorii inter- preteazi evenimentele prin prism& personalé gi dup& convenienj&.Brogura d—lui Costea nu poate fi o punere la’ punct,sau o polemic&; nofiunea de "raspuns" inc& musi potrivita,cici oui ti rispunde? cuiva care fi poate replic&,care se poate apéra? Rispunde unui mort,care deci nu mai poate lua atitudine.Dl Costea contes— t& autenticitatea celor scrise de périntele,care nar fi fost prezent 1a eveni- mentele descrise ci ar scrie istorie "din auzite"; dar sabia e cu dou& t&iguri, c&ci nici dansul n'a fost martor la toate int@mplirile din diferitele lagire nemfegti,din armata nafional& si,mai ales,la "flerberea" din Buenos aires-gi al Costea gi p&rintele se limiteazd la informatiile dintr'un grup restrans. Pe. pr.Palaghifé l-am cunoscut din vedere,cénd vizita odat&,prin Octombrie 1944,arnata najionald.Peste 5 ani l-am cunosout personal gi destul de bine la Buenos Aires,fie la biserica ortodox4,pe care a deschis-o gi susfinut-o cu pro- priile ‘sale mijloace,fie la el acas&,pe mogia pe care o avea arendata,unde l-an vizitat de cfteva ori. #e dl Costea l-am cunoscut -culmea ironiei!- determinat de curiozitatea pe care mi-a inspirat-o tnsugi pArintele,care odat&é mi-a spus c& "cel.mai de treab’ dintre simigti e Ghif& Costea".Ia vreo 5 ani, dup moartea parintelui,dl.Costea vine la Buenos Aires pentru niste "stréngeri de rénduri", fn urita unor defectiuni din diferite garnizoane cu epicentrul chiar. fn B.Aires. Am,luat-masa cu el,cu Teban si-Romlus §oimu,pe atunci inc& bine vazut de "ei" (pe care-1 cunoscusem la armata nationald,iar cu fratele lui,Traian,cizut f: Rusia,facusem pugedrie in aceeagi celuld la fnchisoarea militard din Timisoara in 1938/39),1a restaurantul Don Camilo din strada 25 de Mayo.la mas& s'au discu- tat numai banalit&{i-Dup& vreo 10 ani ne-am revAzut la Madrid,gi datorité unui aranjament al sku am putut locui vreun an gi jumitate la c&minul din Homero.De atunei ne-am mai-vAzut din cdnd in cand,fie pe le 13 Ianuarie la Majadahcnda, fie- 1a’ vreo, conferin}&,ori cfind imi aduce vreo carte nou apdruta.Cred of e neme. rit s& nu trec cu vederea c& sus{in,modest,"Jara gi dxilul". In ce privegte ofiterii din armata national arestati si impuscati,parintele se apropie,numeric,de adevar-Dl general Platon Chirnoagh,informatorul dlui Costea e foarte departe de realitate.Unui ministru de RAzboi nu-i incumb’, probabil, da— toria de a cunoagte de aproape situafie unui ofiter care conspiré contra guver- nului .ori'Statului,intr'o fard,sA zicem,de m&rimea RomAniei; dar aici e vorba de efectivele unei divizii,in realitate redus& la dov& regimente,si acelea incom- plete ca num&r.In pozifia pe care o ocup& dl general Chirnoagé,de ministry al armatei tn guvernul dela Viena,avea dreptul si obligafia de a fi mai bine infor- mat.Nu gtiu care a fost sfargitul ofiferilor ridicafi din armata national&(in afaré de doi,proveniti din "Tudor Vledimirescu").£i se pot plasa in 3 categorii: i/Ofiferi acuzati de spionaj in favoarea guvernului dela Bucuresti,cari ar fi transmis informatii prin Elvefia: a) un c&pitan Degiu cu tne’ alti doi c&pi tani,fogti ofiteri la un regiment de griniceri din Bucuregti-Pe Degiu 11 cunos cusem fn 1942 la centrul de instrucfie din Lipova(Banat); b) locotenentul de aé- ministrajie Bodea,gi'nu Stdnescu,cum susfine dl gen,Chirnoagi.St&nesou, originar din Gorj,pe c&t stiu fusese cApitan de van&tori de munte; in armata nationals a fost foarte bun prieten cu Orleanu,fostul prefect legionar de Covurlui; 1-an re- fntGlnit in 1949,fntr'o duminick,le biserica ortodoxd.a pkrintelui Palaghi}&; era fmbarcat ca marinar pe un vas american; c) un ofifer de aviatie Popescu,care purta in pérmanen{& ochelari de soare.Cun armata najionalA:nu avea:aviatic,iar fn infanterie nu voia s& intre,l-eu pus ofiter permanent de servici pe.regiment le Kaufholz.4 fost implicat in aceeasi cauzi cu un alt ofifer,Constantin Marcu; ot 4) un c&pitan Imca Popescu(provenit din magistratura nilitari),care ne fines figte interesante conferin}e despre spionaj gi contraspionaj (Mitic& Popa tl imita foarte bine),a. fost acuzat de sepicnaj gi a disp&rut dele Kaufholz. \ Dect un total de 7 ofiferi-acuzagji de spionaj.Nu gtiu-dac& aveau leg&turi Intre ei,sau active fiecare pe cont propriu. ‘ 2/prin Noembrie ne-am pomenit-cu-alfi doi. ofiferi din’"Tudor Vladimiresou", c&zu}i prizonieri fn Rusia,internaji in lagkrul Riazen de, pe. Volga gi intrayt apoi ca voluntari fn fainoasa divizic.Ajungi fn ari dup 23 August, gi dugi din nou pe front,contra Germanilor acun,la Debrejin au o&zut iar prizonteri,de data asta la Nemfiygi au intrat. voluntari in armata najionald.Inainte de a ni se recunoagte gracul avut fn aruata romfnX,noi ofiferii tretuia s& facen un curs, “Lehrgang" cum $i spuneau Germanii.ia corectarea tezelor acestor doi,s'au ob- servat prea multe gregeli de ortografie,fapt de neconceput cu pregitirea unui ofiter,caro trebuie si aibf la bazi bacalaureatuly cum se dideau drept plotes- teni,§tefan Cojocaru iva fntrebat la ce liveu eu fost gi ce profesori-au avut. Din ezitare fn ezitare,pan& la urmi au recunoscut of n'au nicio pregatire,o& nau fost ofiferi tn armata ronfn’,dar ch socoteau o& aici,catn, Rusiaynu 1i se cerea nicio pregitire special&.Fuseser& sergenfi,umul se nunea’ PAndici,oltean cobiliar in Bucuresti,cel&lalt Ierca,gofer ds pilaf la Ploegti.au fost tri- migi fn lagkrul de prizonieri dela Keisersteinbrucks 3/spiridon Negulescu, sublocotenent rezervist dela un reginent. din. Turnu Mi gurele,a fost trimis cu plotonul dela Kaufholz pentru menfinerea.ordinei dup& un bonbardanent american la Budweiss.la fntoarcere 1 s'a ficut perohinitic 51 stau gsit-nigte ceasuri gi talpi de pingele.Acuzat’ de furt,gi ridicat,nu gtiu unde gi cum a terminat-o. Numarul total al celor ridicaji din armata nafionel& ar fi deci de zece.Cat despre Octavian Rogu gi Euil;Popa,c& ar fi avut,dupi pr-Palaghif&,vreun anestec tn afacerea ofiferilor,n’o ored,gi nici n'am auzit s& fi avut ceva dé a face cu arnata nafionala.Chestiunea ofijerflor,destul de delicat#,cred c& ar tretul 18 nurit.Unele persoane din exil gtiu c&te ceva.D1 general are dreptate cfnd spune c& jurisdictia wilitard o aveau Germanii.Mai mare pe acl era un ofijer,nu-i re- in gradul,pe nune Mitlehfufers altul a fost un avocat,Martha,répatriat din 3a- sarabia-Probabil s& gtie cova Gheorghe Gudi,oare a fost comandantul jandarnilor din Kaufholz,gi Petre Popescu, fost ofiger judec&tor la reginentul n° 1,pe fron tul de pe Oder} dar aubii qu fost cu noi,cu ceilalfi ofijeri,le cursul dela Danzig,cand au fost ridieagi dele aufholz coi acuzafi de epiunaj. Palaghifa a deschis biserica romfn& ortodox&. din Beaires,unde a fost ajutat din cand fn cana de preotul Marin Rileanu din Constanfa.Cénd an ajuns eu la BeAires,tn Iunie 1949,funcfionau cele dou% biserici,ortodox’ gi unitk.Bani ca sh pliteasca chiria camerei unde oficia serviciul religios,cAt gi pentru cartea “Garda de Fier",yored c'a avut dela mogia pe care o finea fn arendd — gi nu dele evrei,orl commigti,cun afira& dl Costeasla o ork ou trehul dela gara "Constitu- eion",in afara‘satului Guernica, p&rintele arendase ferna "Ia Primavera" de vreo 250 hectare,cu vreo 170 de vaci gi o cash,can ddr&p&nat&,dela dou’ surori argen— tiniene.Dela acelengi arendase gi Stan lonescu,pe care-l amintegte dl Costea tn cartea sa.?e hogie mai erau aduse'la piscut gi-alte vati,pe care st&pfnii nu le putuser& vinde# la abatoarele din Capital& gi,in agteptarea unui pre} mai bun, plateau parintelui un pesos pe lun§ de cap de vitk,indiferent dack vitele rané— neau_o lund tncheiat{ sau doar c&teva ziles De un proces cu Stan Ionescu n'an auzit fn BeAires,dar cred ch a fost tn Leg&turi cu ferma,pe care Stan tonescu voik s'o ia parintelui.Mena era un spa~ niol c&sAtorit cu o rondne&,pe care l-an cunoscut pe le serbArile ronfnegti.Iuca a fost funcjionar 1a legajia romin& ain Beaires pi zicea ch a fost consul.N’an auzit niciodath.ca preotul Palaghif’ s& fi avut process cu-ei,gi ar fi bine ca @2 Gostea s& spun de ce fel-de procese 2 vorba; ce gtiu e ch pkrintele ou banid seogi de pe mogie’sustinea biserica tn refugiu,— gi pe dogia lui an clinosout trei rom@ni cari‘n'aveau de lucru gi unde locul: erau Aurel Popesou,ou un singur ochi(pe cel&lelt tl pierduse pe front tn Rusia),Constantinescu, baiatul unui ge- neral din Bucuresti,gi unul Preda,fost fn armata nagional&,azi stabilit ! Bra~ zilia pe lings Santos.Pe cfnd Stan Ionescu,fost avocat al legafiel gernane din Buouregti,a dat azil pe mogie inginerulud Opran,fost grad 33 fm masoneria ronfi~ n&,gi unui student Andréescu dela Siviu,care venise clandestin ou un vapor ger— man.Coricluzia s!o tragi fiecare. fs / onan > Gi fiind vorba de. biseric&,voi aminti ¢& pArintele fn 1949 a fost vizionar, precursor al fubrifigArii a@intre Paul VI gi patriarkul Aténagora.El i-a propus preotului unit Dan,cdnd-acesta a sosit°in BeAires(trimis al Vaticanului,la ce- reréa lui Popa Bail gi Gr.Manoiléscu,pentru unigii de sici,fn num’r de vreo,cel nult 8% ‘zic,zece),84-oficieze fmpreuni in biserica unitk,o duninicd unul o duni- *- nic& Altulsca-s& se menfink-unitatea-coloniei romfne; “canoanele Vaticanului mini permit",i-a r&spuns ‘preotul Dan.Nu gtiu dack accleagi eanoane au mai fost valabile la imbr&jigarea dintre Paul VI si atenagora. C& nunta inginerului Nicolau s'ar fi ffout,cum afirmi dl Costea,la biserica ruseasc&,nu gtiu; dar gtiu c& l-am vazut cant&nd tn corul bisericii lui Palaghi- y&,oum a céntat gi fn biserica unit&,ca gi la cen ucraineand ortodoxi,unde preo- tul buéovinean Ariciue oficia pentru romAri,dup& moartéea lui Palaghifi,in limba romfneasc&. Tot fiind vorba de biserick,cred de’cuviingé s& nu tree eu vederea neadevi~ rul susfinut de dl Costea despre consulul Virgil Congtentinesou.In primal rfnd, “nu fusese ednsul,ci vice-consul Ja Paris.Congul fusesé’ unul-Torosian,de origin’ armean pe semne,care s'a intors fn tard pri Iunié 1947,oand'ana Pauker,ca mi- histru Be Externe,a rechemat fn gard pe tofi diplonafii de dinaintea invaziel. la B.hires, Virgil Constantinescu lucra in bldnuri cu alfi macedoneni.Biserica lui 2alaghif’ nta fost condusé de Constantinescu,éare a pregidat doar alegerile unicwlui comitet parohial pe care lea avut-acee bigeric&.°A a fost comunist,cun ai Costea afirai,nu gti; dar duph aceast& regulé detrei simplA,c& tofi cel ce au servit sub comunisti pAn& la rechenare sau destituire du fost comunigti,Con- stantinescu gi aljii cati au representat Roménia fn strein&tate tn timpul scur- tei guvern’ri logionare erat "ipso facto" legionariv.. * C& prinjesa'Ileana n'a intrat in biserica oftodox& a iui Palaghif& si s'a aus la unifi? pdi,c&sAtorit& cu Anton de Habsburg,austriae catolic,era mai aproa- pe de Vatican dec&t de Constantinopol:Dar lon-“oioga,unit,canta apostolul tn bi- serica lui Palaghij& gi nu se ducea la biserica parintelui Dah,pe care-1 acuza e& nu'prea tréia:"ou frica lui. Dumnezeti",.. avea dreptate Mandatu,c% bisericile, in loc s&-i uneasc& pe romfni,li desbind.Re altfel maforitatea covargitoare a celor ce mergeau la biserica unit& erau ortodocgi.Cred of se duceau acolo mai - mult din comoditate,chéi serviciul divin se oficia pe Ja 12(iap duminics, lumea doarme mai mult),pe cfind la cea ortodox& de pildA,din strada Suipacha,unde ofi— cia pr.Ariciue tn romfn%,serviciul tncepea la 9 dimineafa.Scrisoarea celor "2 capi de familie” c&tre Spiscopia romfn& din Detroit,in care se pléing o& n'au preot pe plac, stilul ei prea "ardeleneso'("VA rigim deci s& binevoiti a ne tn- éruma-cetrebue pentru a capita un preot",ete.),indick singur pe ticluitor,a c&rui carte de vizit& de altfel e bine cunoscut&.$i ag ruga pe.dl Gostea s& pu- blice numele celor 27 capi de familie - c&ci sunt mai wult ca sigur c& nici a- tunei c@ni preotul Useriu & deschis biserica. ortodoxd in strada Billinghurst,le Joculescu,niciunul din acei "27 capi de familie" n'a.cercetat acea biserick.Si doar& preotului Ugeriu nu i se mai poate reproga lipsa "fricii de Dumnezeu". Dup& toate-acestea,trebuie s4-i dau dreptate.gi dlui, Costea.E singura dat& cand nu d& cu reteveiul in ap&: atunci cand afirm of Palaghif’ a tipdrit cartes la un evreu.d facut intamplarea ca un evreu,strein de neamul nostru,s aib& in tipografie gi litere ronfinegti-Deci totul era condifionat de litere — gi mu de origina etnick.Dack tipografia o avea un armean,un grec,ori figan de pildi,sigur c& Palaghifa o tip&rea la el. / S& nu’ cread& cineva care citegte aceste rénduri o& eu ag lua apfrarea preo- tului Palaghit&,ori ch l-ag considera ca pe un "rupt din rai".Ceea ce mia deter— ninat s& r&spund dlui Costea © faptul c8 el cade in aceeagi ispith ca Palaghit& gi of a andnat 21 de ani raspunsul.De ce dl Costes n'a venit in Argentina pink ce tréia Palaghip& gi si-i cear& socoteald,ca intre doi noldoveni? Normal 1 lo- gic si-i replici cuiva imediat gi raspicat,cu tot curajul gi nu pandit 1a coti- tur&.0ri' se agtepta ca Garneafa ori Papanace si-gi ard’ degetole scofandu-i cas— tanele din foc! Partea vulnerabild a c&rfii lui Palaghif& ¢ grata de a o serie, surse de infornajie a fost deci deficient{-E1 nu gi-a verificat informafiile.S'a gr&bit s& scric,avand poate presentimentul nor}ii apropiate.Cu un an fnainte de @ muri,gi cfd nimeni nu banuia ci noartea-i st& le pandi,mi-a spus: "Domnule Inverniceanu,pe-aici o si ne cuibarim noi!".A murit de cancer la ficat — gi tn adevar c& s'a cuibérit in’ cimitirul Chacarita din Buenos Airess: is aie = Di Gh.Costea,ca apartenent al unei grupéri politice,trebuia gi are datoria ‘de e cunoagte mai bine anuuifi termeni ai vocabularului politic.MA limitez la termenul de "disident".Dup& parerea dlui Costea,dac& cineva nu recunoaste ca "gef" aceeagi persoand pe care o recunoaste dandul,e disident.«Disident inéeennd ins& ou totul altceva.Disidenj& inseann& ruperea unei organizatii pe chestiuni de. principii gi nu de anbifii personale.0r,in cazul MigeArii Legionare nu ee poate vorbi de diferen}& de principii,ci pur gi simplu de ambipia personalasda nimic justificaté,a cftorva.Cei ce nu mai cred fn sef,nu s'au ab&tut dele linia sau ideia conceput& de creatorul ei.N'au format alt& Migcare,ciau refuzet in~ orederea persoanei pe care n'o cred capabi1% s& duc mai departe ideia,rdmas& orfan& odat& cu disparijia creatorului ¢i.Ce reprogez ew acestora,cari mai sunt inc& in viaf&,e c& au dat prea mult& importan§& persoanei fm oare nu mai cred. Prin diferite ataouri,orale sau scrise,au mentinut un fel de agitatie care facea din cel atacat ori pir&sit nu un presupus culpabil,ci o victink.Cu alte cuvinte au adus api 1a moara “pirdsitului",contribuind fm consecing& ca moara sii mab cine.Nu mi aventurez si dau cifre,dar,dupt pArerea mea,din totalitatea legiona— rilor din exil,majoratatea covargitoare nu aparpine niciunei grupSri,ori vreunui gef-De altfel,unul singur se crede a fi "gef.Tofi sunt legionari,unii mad bunt alfii mai pujin buni,aga cum t&vilugul timpului a-trecut peste ei in decursul acestor 30 de ani de exil,unde destinul ne-a aruncat,si ru pupini dintre noi an fost obligafi s& tréin in medii vitrege gi sk fecem fapi unor circumstanje pe care nu eran pregStiji si le infruntim,dar la care panA tn cele din urni ne-an adaptat.Nimeni fn exil nua dat declaratii de renunjare la cregul lui.Cel cari nu mai credeau fn idee s'au tndeprtat,au disp&rut fn massa pestrifé a neantului. Yar acei cari s'au depirtat de un "gef",l-au p&rasit ne mai crezind fn calité— . file lui ca atares-nu s'au lepdat de crez,de idee,oa si devind "disiden}i",cum a1’ Costea afirm&.iu cred of niciodaté nu este bine ca cineva.s& se atageze de o persoan& care reprezint& 0 idee,ci de ideea ins&gi-Omul e supus prefacerilor tin- pului,e schimb&tor; ideea,permanent4.Un om sau o generajie servegte ideea c&t e de acord cu scopul care a determinat-o; c4nd xuym nu mai poate,nd se mai sinte eapabil,renun$& singur,se elinink prin ftnsegi faptele lui,dar ideea tsi urmeazi drumul,dack e bund; dack-i rea dispare,se wit&,se abandoneaz. Mult& cerneal& gi h@rtie s'au irosit pe seama aga zisei "rebeliuni" din Ie huarie 1941.CA a ficut-o cutare sau cutare,cA a dat ordin cutare,sau a inceput-o ain proprie inijiativd.gi totugi nu s'a lAmurit nimie,e un fel de labirint al regelui Minos.din Creta,unde te pierzi+Rebeliunea a fost un moment de nebanie, ja care am participat tofi cei ce ne simfeam legionari.Prin lipsa noastr& de ma~ turitate ne-am thiat craca de sub picioare.Ne costase atdta s@nge ca si ajungen la o farfmitur’ de guvern,s& gustim din betia "puterii',ca pe urmi s& ne coste mai mult s@nge gi alte suferinge ca si ne debarasim de ca. S& compartm rebeliunea cu-dcu4 contrarevolu}ii de mai t&rziu: a generalului Carlos Ongania tn Argentina gi a colonelului Papadopulos tn Grecia.mbii erau la putére,indirect,ori dispuneau de facilitates manevrei-In calitate de comaa— dant suprem al armatei,(ngania era de fapt pregedintele republicii,avand ca para- van pe José Guido.Hl a dat lovitura fnaintea altei fractiuni nilitare,care voila s& scoat& pe Guido dela putere.Papadopulos a dat lovitura altei fracfiuni mili— tare,care avea pe regele Constantin tn frunte,fiind deci la putere; grupul lui Papadcpulos a oAgtigat partida,iar regele a luat drumul exilului.Dect a ofgtigat partida,fn aubele cazuri,cel ce avea de partea sa forta armati.Ceea ce sta in- tamplat gi cu rebeliunea noastr&.Antonescu avea dé partea sa fora arnatS,— iar noi legionarii,pieraind,cari au putut au luat drumul exilului,iar ceilalfi au infundat pugolriile,agteptand cu mare ner&bdare "reeducarea" dela Aiud gi Sherla. Ti Mircea Izverniceanu