Sunteți pe pagina 1din 9
PE URMELE LUI ION CREANGA ‘OAMENIT §1 LOCURILE ’ Inte'o concenirare de iarnd pe zona », ne-am intAlnit : - {in drum cu Humulestit gi am rimas acolo. Sat vechi de ‘ees, sAlisluit pe valea Ozanei, eu bititura in Tirgul ‘Neamfului gi cu celilalt capi rivlgit departe pe deal, de unde fncepe si se zireasei valea Moldovei. Iarna lung fi primivara mai tirzie cu dows, tei siptimini decdt la fs, zivorigte oamenii in casi, trage gluga de zipada : peste marginea stresinlor, fumegi ceturi greoaie din padu- : tile apropiate, prinde sloiuri la Fantini si poduri, ingheatS Blrlele peste care se croiesc deedreptul partii elite maha- lalele Targului. Oamenii si copacii, casele yi ulijele par ayezate la locul lor de cind lumea. Nimic nu se schimbi: nici vorba, nici straiel, nici obiceiurile. Total pare randuit dup o preconceputi hotirie. Aceasta este starea lucru- tilor dela munte. Aicieteritatea a pus piatri de temelie. [Numai chipul cel vremelnic al oamenilor este alt. Cei ‘mai tineri au Tuat locul celor bitrdni si s'eu scurs astfel pe Gril Wt veo Sook peri pad a cel dati Cas c ‘Smfrindie trlieseoare pe aci si cine le mai fine seama? é Fapt neindoielnc este ci fetele sunt ochioase, cu paul negra gi obraii rumenit, bune de guri dar si aprinse la cy NICOLA Rost lreabi. Nu este deci de mirae,e8 Nic al lui Stefan al Petei sa Indrigostit tare de una din aceste Smirindie, «0 spate de copild agers la mint si asa de silitoare, de intresea mai pe tofi biti gi din carte, dar si din nebuni ». Cu Bidita Vasile gi cu Smicindiga Incep Amintirile din copilirc, fi alaturea de ei pigese si ali, Fipturi fiurite fn zodia faputui, oameni dints’o bucatl. In aceasti umani- tate rural’ nu sunt nici pe departe chipuri zugravite imaginayic, ci oameni foarte obigauiti si natural, de 0 realitate curenté, care prelungeste existenja prin toate decenile. Cine va avea ribdatea si cerceteze actele de stare civil, va gisi oameni mul cu numele Oslobanu, chear lun sat din apropiere, se ce numejte Oglobeni. Multi vesini din partea locului au chear nume ciudate si pocte, apro- pierea dintre nume gi pronume este haze, de pared cel ‘care giseau numele vroiau sisi bati joc de pruncit din covatd. Cand Ion Creangi vorbeste de Vasile Tandur de Popa Oslobanu, de Mos Chiorpee Ciubotarul, de Trisnea, Mos Bodringd, de Mogorogea virul siu, si de attia. alti, acestia sunt oameni ca tofi ceili si fi intlim gi astzi asemenea. Ton Creangi n'a selcfionat aceste exemplar, ‘ci numai le-a cules din lumea in care traia, -Ele au venit dela sine prin concursul imprejuraior, gi Jocul lor bine statornicit mu este alt decit acela finat e- fintiv de Ton Creangi. Intre nunie si personalitatea omului "a petrecut o contopire trainic; omul a fuzionat cu isp vile sale. Nu poate fi inchipuit altfl. Acestfapt de necon- testati evidentd si putere de sugestic, mu este un artic literar, cfutat gi studiat, ci gine de un sim special de pet- eptie a ralitsii, de insiyipsihologia oamenilor din aceste DDESTINUL IDILOR 239 Jocuri, In viaja de toate zilele, in Intdmplarile curente, ‘oamenii sunt aja dupi cum fi zugriveste Ton Creangi. Ereditatea povestitorului de partea mamei ine din spita unui neam de pliesi din Pipirig; din partea tailui din vana rizigeasci a Humulestilor si este inedreatd eu fapte din domeniul inteleetului i al umorului, Se vede de ici ef Ton Creangi nu era un exemplar risicit la intim- plare pe linia genealogicd, ci crescut organic din tupina VAnjoasi a familie. Virtyile lui de povestitor nu rimin, prin urmare, singulare, ea un miracol al natuii, fenomen cu fotul neasteptat i de netnfles, ci tsi plsese explicatia in singele mostenit. Smaranda, mama lui lon Creangi, era o femeie gospodini, vrednicd si priceputl in toate inde- letmiinle casei; dela dinsa se trage invagitura iui Ton ‘Creangi pe care il diduse la gcoald gi vroia sil vad. ajuns edt mai departe. Odati cu el, Invijase gi ea a serie gi a citi, gi aceasti legiturd sufleteascX dintre mamd sifu este semmifcatvat pnd la ultima Timitd cunoscutd a destinului creditar. Dac ne ridicim la bunicul David Creangi din Pipirig, tatil Smarandei, vom isi aceeasi dragoste de slove. In vremea lui isi diduse si el biel la yoald, David Creangi si Smaranda au consfatuit gospoddreste, cu mult inje- Tepeiune, si dup asta au tvimis pe Ton mai departe. In Amintri, Yon Creangl nit infatiga24 cheat eu vorbele lui ‘Dar cartea ii aduce si oarecare mingliere, Eu si. nu fi fHlut a citi, de mult as fi innebunit, cite am avut pe eapul meu... Baietol vid cl are ginere de minte; yi numai dupa sat MCOLAE Rost povesteascd znoave gi aneedote i era clutat si prefuit pentru aceasta. Ton Creangi aflase in cl, pe ling fratele litajile si filosofia, dar Ia adincit ca nimeni alta in zonele misterioase ale inimii, acolo unde vibra acceasi coarda Petriarhalé, cu ecouri melopeice spre dealurle mpl a0 MicoLAt Rost dutte ale Moldovei. Mihai Eminescu descoperse in Ton Creangi pe invijitorul copilor si al «multora din cei mari»; tL ascutase povestind si rimdsese fermecat de cali- tiie limbi, de chipul miestrit al stiului. © alt lume mijea din opera Iui fon Creangi. © lume cunoscutl si de Mihai Eminescu in copilirie, cfnd, visitor si romantic, se lisa vrijit de bazmele batelnilor din sat. Lao ulcicd de lut cu vin de Cotnari, mincind udaturé ca mimiligh dintr'un hirb de ceaun, s'a intirit pritenia dintre Ton Creangi gi Mihai Eminescu. Cat de departe erau ei atunci de rizhunirile police care fi vor atinge pe amfndoi, cit de departe erau de mediul aristocratic sl Junimii si de Jumea din jurude, se vede si din faptul c& amndorora le plicea si hoinireascA noaptea prin imprejurimile Tagului, {in edutarea unei eragme, loc nimerit de spovedanie sufle- teased si de mirtarisie tainied a gindurlor. Prietenia dintre cei doi scritori are sensuri de adinci Ingelegere psihologicl. Se intruchipa in aceasth pritenie © predestinare miraculoasi, 0 contopire dint doi ova%eni care vedeau in aceayi fel viafa si aduceau, in destinul lor frdint de nipasta origeneasei a intelectului falsifcat, 0 ale perspectva, izvorité din bazm si legends, din balada si strimoyeasci evocare, gi deschisi citre luminie clas cismului. Atonei s'a frit fermecitoarea poveste a unei prietenit ideale. La Junimea veneau impreund; elt a tinut cconvieiuirea in bojdeuca din Ticiu erau nedespirfiti. Ton ‘Creanpi seria Moy Nichifor Cofearul si Mihai Eminescu Doina. Unul era imbatat de voluptatea rustcl, in celilat izbueneau vuleanic sentimentele najionaliste. Cand ispri- veau de scris gi de citt, © pomeau razna peste dealuri: DEsTINUL IDEN a din vale se auzea zgomotul surd al oragului, Sodoma. si Gomors, Targil Cuculu, fi iscodirea calomnioas& a min- junit eta muti, Talanga turmelor la plscut punea un ‘contra punct acestei simfoni feerice, ‘Cind Mihai Eminescu s'a strimutat la, Bucurest CCreangi a rimas singur la Tag, acesta it serie: « Bide Mihai, nu pot si uit acele nopfi albe, end hoindream prin Ciric si Aroneanu, fri pic de ginduri rele... Vino, fate Mihai, vino, cici fAr8 tine sunt stn». Zilele negre ale Iui fon Creangi au fnceput dupa boala Tui Miai Emi nescu. Se legase Intre ei 0 pretenie prea mult omeneascl, trliserd ceasuri de ideali Injelegere, se potriveau la. gin uri si aveau acelagi singe moldovenesc in care doinea ‘raja unfior si clocotal rlurilor. Cand vestea mort i Mihai Eminescu (15 Tunie 1889) a pétruns la Iasi, Ton CCreangi a intrat in agonia moral. Peste citeva fun la 431 Decemvrie 1889 moare gi el. Cum ar fi putut oare supra- iui prietenului sku ? Astfl se implineste un destin ome- nese gi literar im strigitul de durere al singuratitii. [Ne amintim uncori ce spunea Giovanni Papini despre Danie: pentru a inelege, prtindea el, trebue i artist, catolic $i florentin: lati o afirmare gravl, categorie, ris- picath parch pentra a zmulge pe Dante liteaturil un ack apliclm aceasti concepfie lui Yon Creangh si Angercém a vedea in el un artist, un fran gi un moldovean, Ccarncterzarea prin aceste trei cuvinte nu fagiduie nicio NICOLE Rost ‘mpotrivie. Jon Creangl este intradevr un artis al colo- tilor locale, al pitorescuui, al frazei bogate in surprize, {in aminunte; al stiului descriptiv gi direct. EL povesteste aja cum ar vorbi. Prin firea sa, prin sensibiltate, prin corizontul intelectual, prin obiceiuri este un ran, gi nu dintre cei cheaburi sau pretentiosi, sau din categoria mir- inasilor, cu vorbe origenesti i puriri de tirgovet, ci un {iran autentic, crescut dn mijlocul mediului rural, cu toate atributele de veacuri ale fine sale sufletyti si fizice. In Ton Creangs se ogindeste prototipul firanuluirizes, septic i ironic, batjocoritor chear, mAndru de {rani lui pe care © poarta cu ostentaie, refractar transplant in. mediul turban, in sfirit, 0 Migurd exotica si bizard pentru lumea mpestrtatt a tiegusior. ‘Aminunte savurdase din purtirile in societatea ieyand Adeverese cu prisosint acest fapt. [on Creangl este excluziv ‘un moldovean, om blind si irtitor, preface mania in bat- jocort si nu se last tart de meschiniria practic a vii: Sexualismul lui Ton Creangi este incl o fata spiritlui ‘moldovenesc. Nu este insi yorba nici deo sexualitate frenetct si brutald, de 0 vulgaritate anced, de un Aaturalism fiziologic, ci de o voluptate gigalnicd si isco- itoare, aga dup cum 0 insinueazi cu siretenie Moy Nichfor Cofcarul. ‘Limba lui Ton Creangi este moldovencascd; si mu limba Iiterara a cérturarilor, ci limba vorbité @ poporului. O mba saturatd de expresii savuroase, de cuvinte plastce, care prin 0 insigi stimegte rasul cici prea se potriveste luerurilor 1 situayilor, prea este lipsiti de abstractiun, fixind imagi- ‘afia ereatoare & poporului pe conturul palpabil. Ficcare esmuL weltot sao ‘cuvint este o imagine in sine, parci ar fi o fotografie @ lunor sensu auditive si tactile. Glosariul lui AL. Vasiiu G.T. Kirileanu, Ia edie lui Ton Creangi, este oilu- Strare savuroasi a felului de a simi al unui popor. Geniul creator al flranilor moldoveni se revarsi spumos in aceste ceuvinte sau construc de limba. Vorbirea eurenté se dove- deste mai bogath decit cea litera La sfarsitul secoluui al XDXIea, cind arta literaré nizuia atte intelectualizare gi urbanizare,cind cuvintele se modelau dup nofiuni de circulajiune universald, Ton Creangi se pune deacurmeziqul, se Impotriveste acest fel de expri- ‘mare i intoarce drumul edtre arta poporulu, cruda si sincerd, flirt subtiitii psihologice gi artic iterare. Ade- Humulesti; din graiul oamenilor batrdni a cules el povesti- file, gi in flul lor chibzuit si pe indelet, cum se ayezau la vorbi, a descoperit darul descrieri. La clicile lungi de fami, cind limbile se desleagi si sporovaiala nu mai are hat, povestile se fin una de alta, imaginatia scormoneste noi inthmplisi intr’o curgere molcoms, cirmuitd fird ‘grab, si firul ntrerupt dup& miezul nop este reluat a si moldove- nisl Tui Ton Creangk sunt doul realitii prea autentice Pentru a putea afl toate fnelesurile pe un plan universal, ‘Totusi, universlismul Iui Yon Creangi exist. tn insigi ddemonstrafia faptului cd valorile literate sunt expresit ale seniului etnic, si prin arta Iu, prin personaj gi miestita fnchipuire, 1 vedem mart dincolo de fardnie si moldovee Este surprinzitor inst ci pentru 6 categorie de cittori si chear de literati, limba lui fon Creangs, moldovenismele sale sunt privite eu oarecare curiozitae. Aceastd. limba Dogati a fost totusi folosta de un neam de eitturari i : de seritori: este limba tui Mihai Eminescu si a lui B. P, : Hiasdeu, a lui Calistrat Hogas si M. Sadoveano, deci trebuie : fnjeleast si prefuiti. Dac Ton Creangi a fost mai moldo- . vvean decit celati, dacd regionalismul lui este mai pro- ‘nunfat, si totusi a izbutit si fie un mare artis, aceasta ‘nseamni ci particuarismol etnic este 0 valoare fn sine, ireia nu-itrebuia haina conventional gi uniform a limbii Ooficisle. Ton Creangi n’a fost academician si nu este ni academic. In mijlocul povestsii se enun{i proverbe, infelepciuni Poporane, vorbe care pentru fecare moldovean fnseamnd © filosofie practic a vei; bunul sim si observatianea directi in coreatiune cu traiul de toate ilele, Astfel se petrece 0 trecere nevizut dela existenja concretd a oame- nilor Ia povestea zugrivit literar, Cind citesti bundoard Soacra cu tel nurori, nici nu bagi de seamd cl este 0 pove- - gproape umand a ntimplirilor, aga init. partciparea cite SOOKE ee Te pe ee DDESTINUL IDLO ot ‘sire inchipuitt, clei gindul este furat de concretizarea torului este direct f8r8 putinja de a Intrevedea fctunea ‘av contribufia imaginaie. In Capra cu tel ezl, duyminin Gintre cumtrul lup, hapsin si perfid, si mama capré, este fidoma confictlui dintre o biath viduv& si lacomal celi- batar imbitrinit in rele. Capra gi lupul se umanizeazi de pared ar fi chear oameni din Humleti, fpturi inzestrate cu Virtuti si defecte omenesti- Cit de irealk pare la prima nfitisare povestiren Danlld Prepeleac, atit de verosimil se ‘aratk tipul prostinacului gugublf, tn diferiele lui ipostaze. Lucrusile merg astfel pind la un punct, cnd Dinilé se fntdineste cu Dracul, De aici intrim in domeninl fantezi Dar Dinilé Prepeleac rimine cum rimine de altfel si Stan Pafitul saw Ivan Turbined, exemplare din viata rurald in care fabulosul se amestock cu realitatea, Dact facem absiractie de Dumnezeu si de Sfantul Petru, enti inafara viefi concrete, oare Iupta cu moartea, circia fi pune « Paso, vidma, na turbinca 1, nu are ceva din revolta fireascd a omului impotriva morti, din nesSjioasa dorintt de a infrunta fatalitaten ? Ivan Turbine8 era un rus, un om lft, care gi efuta un rost in fume, i dack Ml privim sub fceasth infiigare, numele lui consacrat de blagoslovita ‘urbincd ni se pare prea vrednic de miraculoase fntilnire cou Dumnezeu gi eu Sfintul Petru, Vrem si spunem chear ch aceste chipuri sfinte se umanizeazi in viata Tui, gi acest “fapt au este tocmai atat din domeniul fanteziiatita vreme cet poporul nu gi poate inchipui altfl pe Dumnezeu, ect in felurtele lui ftruchipéri omenesti. Duct finem seama de superstitile, de éresurile si datinele poporului rom, Intlnres cu Dumnezeu cste dacd nu fireascd, ricum posibilf. Celealte personaje “de proporti colo. sels, cum ar fi Gell, Ochilf, Pisir-Lati Setilt, Fuiminsilt sau Sfarm-Piatr gi StrdmbicLemne, sunt de aceepi_dimensune eu Pit-Frumos.Fiul Epel sau cu Harap Alb. Poporul mireste personlitatea ero lor sti pant la inijimee fantasiod fiptutlor mito- 1 Iuftor, si sci se intrevede.partiiparea acestor”figur Yegendare la durrile umilnele i iblnzile provocate de conflcte umane, Armonia dintre fond gi formé este ovirtute prea evident {in opera tui Ton Creangt, si aceasttcaltate i subliniazd slascismul. Oamenit sunt’ vi, caactriatisufletete ria roprile lor euvinte, Teese © viath liberi, epicureics, Senin si pind de voiosi. Toy sunt simpatii si comun ‘atv; tof au o clidurl untick pe care nu 0 pot sn. Jeni necazuile si durerie. Povesile iui Ton ‘Creaneh un fond optinist si dnamic; puteri miraculoase scabo- tite din leendara existent eroilor popular insulejesc acjunea lor. Cadrul de lumind i cuceritoareasenintae, Pitoreseu viu colorat al haturii di relefuripronunate, este care adic, ca o und de mister, fidul necigheuit al viet. Uni eri au o existent dubl, de intistare gi nBdeje, de Infringere i izbindd, un patos cavalerese i poartl Prin isprivi Indrdznefe pnd eind izbutese sh cucercascd Iuerul dort. Harap Alb, F-Franas, e ptt eu edly ot ut, ef sunt purttort unui destin subim, al bine gi frumosulu. Ascasa este Insii conceptia fosotict a popo- ‘ali, tradiiatuelard © uni sing colective,oglinds ere. Dar adincul omenese al firei le pogoard.printre ” dine are ale folclo- Bee ee pee a ee ee es fo a eet ee ee Ss sc ce tea Na ct a RIITORTI ROMANI CONTEMPORANT NICOLAE ROSU DESTINUL IDEILLOR nk 43 er wosrtoncr onciat 9. armnntuR sEaTULCT ‘nermcts