Sunteți pe pagina 1din 5

3.

Determinarea lucrului mecanic produs

În urma parcurgerii cursului de Termotehnică şi a şedinţei numărul II a cursului de Instalaţii de


Forţă cu Abur şi Gaze, se vor folosi următoarele relaţii, avându-se în vedere transformările de pe
parcursul ciclului motorului cu ardere mixtă:
; ;

- ;

- ;

- .
Lucrul mecanic efectuat pe parcursul unui ciclu se determină cu relaţia:

4. Determinarea randamentului termic al ciclului

5. Determinarea presiunii medii pe ciclu

6. Calculul caldarinei recuperatoare

Pentru o mai mare uşurinţă a calculelor, vom considera o schemă de principiu a unei instalaţii de
caldarină recuperatoare, prezentate în figura de mai jos:
Figura 2 – Schema de principiu a unei instalaţii de caldarină recuperatoare

Pe parcursul mersului de calcul, întrucât urmează să se efectueze şi calculul unui sistem răcitor,
se va considera că instalaţia este realizată din două schimbătoare de căldură, şi anume Economizor şi
Vaporizator (Sistem Fierbător).

6.1. Calculul vaporizatorului


- Căldurile molare a gazelor la o presiune constantă se determină pe baza consultării tabelelor şi
diagramelor puse la dispoziţie pe platforma ADL sau din bibliografia recomandată (Tabele şi diagrame
termodinamice – Kuzman Raznjevic, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978).
- Se ia în considerare valoarea temperaturii gazelor de ardere, determinată pentru punctul 5 al ciclului
teoretic cu ardere mixtă.
- Se vor determina următorii parametri:

; ; ; ;

- Căldura molară medie la presiune constantă a gazelor de ardere se determină cu următoarea formulă:

- Calculul debitului masic de gaze de ardere ce trec prin vaporizator:

- Se estimează randamentul termic al caldarinei ca fiind cuprins în intervalul 0,87 … 0,96;


- Se consideră temperatura de intrare a apei în sistemul vaporizator ca fiind egală cu temperatura de
saturaţie: ;
- Pe baza titlului aburului, precizat în datele iniţiale ale proiectului şi având în vedere ca presiunea de la
intrare în vaporizator este presiunea de supraalimentare, pe baza diagramei h-s a aburului, se obţine
căldura cedată de gaz la transferul de căldură:

- Se are în vedere faptul că transformarea apei pe perioada parcurgerii vaporizatorului este o


transformare izotermă, în acest fel, temperatura de ieşire din vaporizator fiind cunoscută;
- Se transformă, în continuare, unităţile de măsură pentru temperatură în Sistemul Internaţional:
;

- Pe baza relaţiei de definire a randamentului termic, se determină căldura cedată pe parcursul ciclului:

- Avându-se în vedere principiile subliniate în timpul cursurilor şi în reprezentarea schematică a


instalaţiei de caldarină recuperatoare, se va considera că temperatura gazelor de intrare în vaporizator
este temperatura de ieşire a gazelor de ardere din motor:
;
- În situaţia de faţă, temperatura de ieşire a gazelor din vaporizator este necunoscută; aceasta va rezulta
în urma efectuării următorului calcul:
- se consideră că apa la ieşire din economizor are următoarea temperatură:

- temperatura de saturaţie a apei pentru presiunea prescrisă în datele iniţiale ale proiectului
(Culegere de probleme de termotehnică – Bazil Popa, Anexa XXXI);
- temperatura de evacuare a gazelor de ardere se va determina cu următoarea formulă:

- Se va considera că vaporizatorul este un schimbător de căldură în contracurent, cu randamentul


cuprins între 0,9 … 0,97
- după construirea diagramei temperatură – suprafaţă, se va trece la determinarea parametrilor
necesari pentru calcularea :
a) vaporizator în echicurent b) vaporizator în contracurent

c) schimbător de căldură în echicurent d) schimbător de căldură în contracurent


Figura 3. – Construcţia diagramei Temperatură – Suprafaţă pentru diferite schimbătoare de căldură

La modul general, determinarea şi se face în baza următoarelor consideraţii:

, pentru schimbătoarele de căldură în echicurent;

, pentru schimbătoarele de căldură în contracurent.

În relaţiile de mai jos, se efectuează determinarea elementelor de calcul al pentru


situaţia sistemului vaporizator considerat în proiect.