RESURSELE ENERGETICE-

CARBUNELE

MASTERANT:
BIG (DAVID) ANA-MARIA
 Carbunele
ABSTRACT:

Energia a devenit un factor strategic in politica globala, o componenta vitala si un

factor de cost pentru dezvoltarea economica si progresul societatii in ansamblu, generand
o serie de preocupari majore la nivel mondial. In situatia limitarii resurselor primare de
energie, pentru a se atinge durabilitatea in acest domeniu este nevoie ca energia sa se
produca, sa se furnizeze si sa se consume intr-un mod mai eficient decat pana acum.

ISTORIC:
Cărbunele s-a format în mai multe etape, în lunga istorie a pământului. Cea mai
mare parte a cărbunelui s-a format în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, în era
carboniferă, care a durat 35 milioane de ani, erǎ numită astfel datorită cantităţilor uriaşe
de cărbune care s-au format în acea perioadă.

Cărbunele s-a format din

resturi de copaci vechi şi plante,
printre care şi arbori coada-calului
si arbori-ferigă gigantici (în urmă
cu 400 de milioane de ani feriga
alcătuia adevărate păduri, azi are
între 9000 și 12000 de varietăți .
După moartea lor aceste plante se
scufundau în mlaștină unde fiind
izolate de aerul atmosferic
urmează o serie de procese
anaerobe, în primele faze se
formează turba.
 Prin migrația mărilor aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente, creându-se
temperaturi și presiuni ridicate, care intensifică procesele de încarbonizare, presiunea
elimină apa din turbă astfel ia naștere cărbunele brun(Lignit).

Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei
din cărbunele brun rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifică, huila și în
final antracitul care este în același timp și cărbunele cel mai vechi.

Transformarea lemnului în cărbune a durat mii de ani, iar dovada că tot cărbunele
provine din plante este uşor de văzut. Uneori, urme perfecte de ferigi se găsesc în cărbune
sau modele de scoarţă de copac şi chiar buturugi fosili sunt văzute în cărbune.

Culoarea cărbunelui, neagră-brun, provine de la carbonul pe care îl conţine. De

asemenea, mai conţine şi gaze inflamabile precum azot, oxigen sau hidrogen.

COMPOZITIA CARBUNILOR:

 masa organica, care contine C, H, N, O si S din combinatiile organice;

 masa combustibila ,care contine si S din combinatiile minerale (pirite), care arde
si el, adica tot ce arde - ceea ce nu arde (masa minerala plus umiditatea)
este balastul;
 masa anhidra, care contine si masa minerala, adica tot, mai putin apa;
 masa uscata la aer (masa pentru analiza), care contine si umiditatea de constitutie
si cea higroscopica, compozitie folosita în determinarile de laborator, fiind stabila;
 masa initiala , care contine si umiditatea de îmbibatie, adica compozitia
carbunelui introdus în focare.

Se disting 2 specii principale ( si numeroase varietati ) de carbuni:

Superioara(antracitul, huila si lignitul-care au procent de carbon si putere calorica

mare); antracitul si huila lasa pe o placa de portelan poros o dara neagra.

Inferioara(carbunele brun si turba-care au un procent de carbon si putere

calorica mica) ; lasa pe o placa de
portelan poros o dara cafenie.

TURBA
 Este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 %
carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În
momentul extracției ea conține 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată.

Turba uscată și brichetată se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea

se poate folosi ca material filtrant sau ca îngrășământ.

LIGNITUL

Sunt carbuni proveniti din

incarbonizarea lemnului.

Spre deosebire de carbunii bruni ei

pasteaza inca structura lemnului din care au
provenit.

CARBUNELE BRUN

Carbunele brun este un carbune mai

vechi , din Paleogen. Contine 60 - 78 % carbon
în masa combustibila, iar prin încalzire degaja
multe materii volatile. În momentul extractiei
contine 30 - 45 % umiditate. Se utilizeaza in
general, drept carbuni energeici.

HUILA
Este un carbune vechi,
datand din Cretacic și Jurasic, cu
aspect lucios si mai dur decat
carbunele brun. Conține 75 - 92 %
carbon în masa combustibilă, iar
prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției
conține 1 - 5 % umiditate.
Este utilizata in cantitati mari in abricarea cocsului. Datorita energiei termice
ridicate degajate prin ardere, huila mai poarta numele de aurul negru.

ANTRACITUL
Este cel mai vechi
cărbune, datând din Jurasic, are
aspect dur si stralucitor..
Conține 92 - 98 % carbon în
masa combustibilă, dar aproape
deloc materii volatile, ceea ce îl
face foarte dificil de aprins.
Aprinderea trebuie făcută cu un
combustibil de suport, care să-l
aducă la temperatura de 800 °C,
temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate.
Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică, fiind folosit în industria
chimică la producerea electrozilor.

IN PLALN MONDIAL:
Structura resurselor folosite pentru producerea energiei totale mondiale
Distributia rezervelor de carbune pe continent:
-America de Nord 254432 milioane de tone
-America de Sud 19893 milioane de tone
-Africa 50575 milioane de tone
-Europa 287095 milioane de tone
-Asia 296889 milioane de tone
La inceputul anului 2011, rezervele de carbune din intreaga lume erau de aproxiativ 900
miliarde de tone, din cae 470 miliarde tone carbune superior (antracit si huila) si 420
miliarde de tone carbune inferior (carbune brun si lignit).
Rezervele de carbune din cateva tari ale lumii si raportul –Rezerve/Productie la nivelul anului
2010.
RAPORTUL REZERVA
DE
REZERVA DE CARBUNE PROCENT DIN REZERVA CARBUNE/PRODUCTIE
TARA (milioane de tone) TOTALA (%) (ani)
SUA 246643 27,1 234
FEDERATIA RUSA 157010 17,3 X
CHINA 114500 12,6 48
INDIA 92445 10,2 207
AUSTRALIA 78500 8,6 210
AFRICA DE SUD 48750 5 190
UCRAINA 34153 3,8 424
KAZAKHSTAN 31279 3,4 325
POLONIA 14000 1,5 90
GERMANIA 6739 0,7 34
TOTAL PE GLOB 909064 100 147

Cresterea productiei de globale de carbune in perioada 1998-2008 a dus la reducerea

semnificativa a indicatorului R/P de la 200 la 147 ani.
Folosirea carbunilor in cateva tari ale lumii in anii 1980, 1990, 2000, 2007 si 2008
 ANI
TARA 1980 1990 2000 2007 2008
CHINA 305,1 529,9 667,4 1095,9 1191,3
SUA 388,6 438,1 569 574,2 567,3
INDIA 57,1 107,8 169,1 222 237,7
JAPONIA 57,6 76 99 122 119,1
FEDERATIA RUSA - 8,6 106 111,6 112,5
AFRICA DE SUD 43,5 71,3 81,9 91,9 93,98
GERMANIA 39,6 129,6 84,9 82,1 82,4
POLONIA 101,6 80,2 57,6 55,7 58,4
COREEA DE SUD 13,2 24,5 43 54,8 54,8
AUSTRALIA 26,1 37 48,3 52,5 51,1
TOTAL PE GLOB 1807,4 2237,2 2364,3 2957 3090,1

In perioada 1980-2008 a existat o crestere semnificativa cu aproximativ 71% a

folosirii carbunelui la scara mondiala, consumul total mondial depasind 3 miliarde de
toe(4414.2 milioane toe-tone carbune echivalent).
IN PLAN EUROPEAN:
Structura resurselor energetice folosite in 2010 pentru producerea energiei totale
in tarile Uniunii Europene:

 Europa are suficient carbune pentru a-si acopei principalele nevoi (5% din
rezerva mondiala)
 In Europa celor 27 de tari, se spera ca in viitor, carbunele va acoperii o
cincime din necesitatea de energie primara
 Lignitul si carbunele superior detin un procent de 29% din producerea de
energie electrica a Uniunii Europene
 Polonia – 90% din productia de energie electica, Franta cu doar 5% si
Suedia cu numai 1%.
  Uniunea Europeana preconizeaza ca in 2030 sa produca energia electrica
de care va avea nevoie folosind:
- carbune – 32%
- nuclear – 18%
- gaz natural – 25%
- titei -4.5% si
- surse regenerabile – 20.5%

IN PLAN NATIONAL:
Obiectivul tarii noastre este acoperirea integrala a consumului intern de energie
electrica si termica, in contextul cresterii securitatii energetice a tarii, al dezvoltarii
durabile si al asigurarii unui nivel corespunzator de competitivitate.
Aproximativ 70% din necesarul de energie primara a tarii este asigurat din resurse
interne, in 2010 productia de energie a Romaniei s-a bazat pe combustibili fosili
I. Importanta carbunelui in Romania
- Rezervele de carbune superior din Romania 800 milioane tone
- Resursele de lignit din Romania sunt estimate la circa 1490 mil. tone
(exploatabile in perimetre concesionate – 445 mil. tone)
- In 2010, carbunele superior a fost extras dintr-o singura zona a
Romaniei- Valea Jiului
Oportunitatea carbunelui inferior
- Peste 90% din intreaga rezerva de lignit a Romaniei este cantonata in
zona Olteniei, motiv pentru care acestei zone i se acorda o atentie
deosebita in asigurarea resurselor de carbune ale tarii.
- Principalii beneficiari ai lignitului extras in bazinele miniere din
Oltenia sunt termocentralele Rovinari (cu o distanta de transport a
carbunelui de la locul de extragere de aproximativ 4km), Turceni (cu o
distanta de transport a carbunelui de la locul de extragere de 38km),
Craiova II, Arad, Oradea, Timisoara si Brasov.
- Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic
important insa potentialul utilizabil mult mai mic.
CONCLUZII:

- La scara mondiala carbunele a fost si ramane una din principalele

resurse de energie
- Pe masura ce rezervele de petrol se epuizeaza, e posibil ca ultima
solutie pentru alimentarea omenirii cu energie sa fie carbunele.
- Dezvoltarea tehnologiilor curate atat la extragerea cat si la
valorificarea zacamintelor de carbuni ar putea fi solutia cea mai
buna pentru protectia si rezolvarea in buna parte a problemelor
de mediu.
- Conform analizei resurselor nationale de energie primara, lignitul
reprezinta singurul purtator intern de energie primara care poate
contrbui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru
producerea energiei electrice in urmatoarele 3-4 decenii.
Bibleografie:

1. www.descopera.ro/mari-intrebari/14626412-cum-s-a-format-carbunele
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune
3. https://nadiatvic.wordpress.com/2012/02/03/carbunii/
4. http://www.scritub.com/stiinta/chimie/Carbunele74434.php
5. Barbu, I. ș.a. A doua tinerețe a cărbunilor, Editura Albatros, București, 1986