Sunteți pe pagina 1din 26
7. Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 7.1 Teoremele comutatie! 7/2. Metode de analiza in domeniul timp a clrcultelor electrice 7.3, Metode de analiza in domeniul frecvens, Numim regim tranzitoru trecerea unui sistom de la o stare stabila la o alts stare stabla. Cele doud sti stable se mai numese gi regimuri permanente, ‘Analiza cicuitelor electric in rogim tranztori este posi {In domeniul tino (reprezentare directa a maim functe de timp) prin urmatoarele metode! a) motoda directs b) avariabiloior de stare ¢) metoda réspunsull ranetoru la excitaje reapts {in domenia! recventa (uiizeaza reprezenti simbolce ale functilor) prin wrmatoarele metodsle: ') aplicarea transtormatel Fourier(metoda spectral) b) apicarea transformatel Laplace (metoda operationala) . 7.1 Tooremele comutatie! in circutele ce conjn Bobine si condansaloare Yecerea de la un regim permanent la un alt regim nu are loc instantaneu deoarece, in regimur lfente energla Jnmagazinala in e&mpul electromagnetic al crouitului are valor dierita. Orice varale a fenergiet ini-un interval presupune 0 variale a puter sursel conform relajel AW, atin =. paca tre Ps He rea de la 0 stare la alta stare are loc instantaneu (At =0) putorea sursei arf infnta ceea ce nu este posibl practic ize 7.1.1 Teoroma a comutatiel S4 consideram o bobina careia | se aplica o tensiune. Din legea inductel lectromagnetice se deduce tensiunea la bornele bobine! ideale Tn baza cateia se de caleulaaza flvul magnetic u, - 22> 9-[ f sat-f ios Deoarece tensiunes ut) este integrable rezuié. ca fuxul este 0 funato continua gin momentuiniial 1-00, kul este 0(0)-010,) Analzind Ivers daca thn @ a” 1 seconinuy atin: tensianea la borele bobine tnd la infin Pu pos fc). Cond ‘Flux magnetic nu poate tece brs de a ovaloare fina al valoare fits 2° in citouitole tniare relatia de dopendenta flux -curent este @=Li sin consecinja curentu nt-o bobind linia nu variaza tn sal. 7A.2 Alla teoremé a comutatio! Energia electrics inmagazinala intr-un condensator este data de rolatia 1a c Variaja acestel energi reprezinté pulerea instantanee la bornele Condensatorului.Curentul prin condensator este defint de relatia i= . Daca sarcina 9 ar varia in salt curentul prin condensator ar aveavaloare infnts, coea ce nu este posibl fii. ‘Conelue Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 170 1° Sarcina ¢ (0)+ fi este o funcie continu si nu vaiaza in salt 2° Pentru circuits lniare, dependenja sarciné- tensiune este data de relatia {9-Cu gi, in consecings,tensiunea pe un condensator nu variaza tn salt (lensiunea este funofe continua. 7.2. Metode de an: Pentru analiza in domeniul timp ale cituitelor electrice fn regim tranzitor se i2a in domeniul timp a circuitelor electrice aplia: 4. metoda directa pentru cirouitela de ordinul |g I 2: metoda variabilelor da stare pent crcuite de ordin mal mare sau egal cu I 7.2.1 Metoda directs de analiza a circultelor de ordinul ! Daca circuitu electric supus analizei confine un singur element conservativ| (ceactv) ecuatia caracterstica ce desera ain punct de vadere matematic comportarea Creululul este o aouale dlerenyala de ordinul ‘Circulate de ordinul | pot f RC, ALL serie sau paralel. Acaste circulte pot fi sub exolalie propria sau imoropvia, Réspuneu! sislemulut sub excilale proorie poarlé rhumele de elspune natural ‘Cicuiul asta sub excitaie propre daca din ecuata dferentiala de ordinu! | pe care o salistace rspunsul,impunand condiile de regim permanent, acesta (rBspunsul) Sse poate determina direct din exctaje. In continuare sunt prezentate tabelat coutela de ordinul ln regim de excita propre: Cirevile RC ‘Apleand —Teorema de transformare a. surselor de tensiune tn surse de curent fal de bornele condensatorulu! Girevite R— L, Aplicind teorema_ de cy transformare a. surselor a de tensiune in surse de urent fata de bornele & 3 bobinel is Capitolul 7. Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 171 Ra & Ecuatile de pul 2+ yi ile de pul ey sunt ecualiide ordinul | regim de excita propre. Dacd se anvieazd varaia tn timp 2-0 se objine regimul permanent iar ragounsul are aceeagi forma de varalle cu excttaliayit)=x(). Raspunsul y(t), egal cu excita x(), este rispunsul natural pentru circultele In regim do exctais propio. Sa’ analizam tspureu! natural pentru raul RG cunosodnd tncdrcarea continua a condensatorul cu tensiunea ur de la zero la tensiunea E (1ig.7-1). Prasupunnd condensatorul tncdroat cu tensiunea E tn caz de scurciculare a cieutblul RC se oblne ecuaia ce deserie descavcarea unui condensstor In concli Iniale_nenule (Uc(0)=£) Un+Uc=0, relaijo echivalents cu Risus=D. Curontul de Aescarcare inlocut in ecuatia prezentata conduce la ecuaia diferentalé de ordinul wy, reMe.y a Ue Py tara " Eeualia caractariated a cilerenjalel de ordin | este ACpr1=0 iar soluia aro forma: U,=Ae"'=Ae™ - cy A constanté co se determina dn coneiileiijale si anume la t=0, tonsiunoa ce Incarca condonsatoru esto Uc=Uci=E=A. Aceastd Gonsian Iriocité In ecvaja tensiuni co dosorie descércarea“condensaforui conduce la U,=Ee%, relaie ce desore evoluja tonsiuni pe condensator la descarcare La incdrcarea condensatorului in condi inijale mule tensiune a oicutul este neomogens: RoE, Uc=Uyy+Ucy unde Ur ~reprezinté sola ecvatisi omogene iar Us -soluja impusa de excita. in regim permanent pent crcultul anaizat (excite Ine) UrrE iar solua ecvatiel omogene are forma U.=Ac" =Ae™*. Aste! se abjne U.=Ae "+E Constanta de integrare din rola prezeniaté se determina din impunerea condor ine! anume: )-0 ecuayia in 5 admite solu de forma: Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 172 la t=0, tonsiunea ce tncarca condensatorul este nul Us=0 rezultind ast constanta de integrate AXE. Se determina astiel evolutia In timp a tensiuni de Incdreare a condensatorulul U, =E(-e") cu roprezentarea grafic cin fi.7.3: Metoda clasica de rezolvare a acestor ecuaji consts tn rezolvarea ecuatia lomogene. Soluia gasité da un proces liber de anulare (stingere) denumité soluiie de ragim liber yu). La soluja general a ecvatiei omogene se adaugé o soluie panculara a" ecuajoi neomogene. Aga se objine solulia genarala a ecuatel Reomogene. din care, cu o alegore adecvaté a constantoi se obline soluia corespunzatoare condifjilor inijale date. Dacd este vorba de cicuite cu exctatie Consiantd sau xctalie sinusoidal, se obline imediat solula partculard. Soluia gonerald se exprima deci yit=yest) 9 Observatie: _1° Soluia ecuatie! omogene este datoraté energiei Inmagazinate in elamentul reactiv.inotdeauna limy.(t)=0, cu yo— solute de reaim liber (a ecuatsi omogene) 7.2.1.4 Solujia generala a ecuatilor diferentiale de ordinul | a Soluia este denumita componentd de regim liber. Aceasta soluje Tnlocuité tn ecuatia iferenjala conduce la urmatoarea forma: tpAc" + Ae" =0 sau (sp+l}Ae" =0 Decarece Ac" £0 (find solute), atunci relaja xp+1=0, se numeste ecuatia caracteritio’ a ecuatelditerenyiale de ordinul Impunand condiile inijale la 10, y(t) = y(0}, rezuta evolutia tm tmp 2 componente! de regim liber y, =y(0)-e redata tn graficul din fg.7.4 1. Ecuatile de ordinul lomogene 0 admit solu de forma: x ome mene 2. Constanta de timp ¢ reprezni&timpul dupa care raspunsul Tg atinge valoarea de regm permanent daca ar avea accoas! vteza de variage cu cea ain momontu inal Ea reprzintstmput ideal de aingore a raspuneulu' permanent daca Taspuneul ar avea acoeagi vite de variaje eu cea cin moment ial rSspune ea) Réspunsulehreuituli tn momentul tr este HO) 2 9379 se) coea ca conduce la urmatoarea obsowaje cd dup tat somnalul rispuns are ampltudinearedusé de oor =y0}e" =) Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 173 De foarto multe ot doim 88 astimam care este timpult dupa care rBspunsul y(t) are valoarea © din valoarea initial y(0). in aceasta situatiei: y(t = yoy rezultind LO eM 91, 0-tin2 sau te-tine cu en 2 moon yO) yO) “ 8 are valoarea cuprinss ine 0g 1 (Ocr UneUent, dar '= UE. ai cM, «B, Sia confrm xr protrateariaror et UseUoAUay6U Uy = Ae Use impusd de excita avand valoarea Ucs-E. Rezut sto: UcteAe +E Impunérs conde inijale gi anume la. t=0, Ust)-UclO}=A+E = AcUcI0)- s@ obtine evolu In imp a tensiuni a bornele condensatoruil Ue(0)=(Ue(0)-Fe P+ Ueto} sv “no Exempul2 “ ‘Circuit FC exctiat in ca eu et cos2nt0t, w=10” conduce la urmatoarea ccunje stants «SLU, «E,sot, SOMA aco eesti este do fra Us=Uni+Urp cu Us =Ae lar Usp ~ solute a ecuatlel In regim permanent sinusoidal Deducem soluja ecuatia ciferentale In regim permanent sinusoidal prin roprezentarea E In complex a acoleiasi ecuati objinand juRCU, + U ” PI 81 ecuapi obtinand Wen He Rezolvarea ‘complex conducs ls: 1 ou a2 Tejarc ~*~ relate ochivalonts cu U, sau restrnsa sub forma: Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 176 nn ee Re Wow ‘Trost din planul comps in domenil tmp solutia este: Ee ) Uy (0= RefRe™.U,} Es — coon —artgo) Wien wd " Soluia general a ecuatiel neomogene este: cos(ot—arctgar) fimo Impunéind condiile inal si anume la t=0, Uctt)=Uo(0}+5V rezult valoarea constantei de intograre A U@=A coslaergor), A=Uel0)- via) costae) ete Arles ce scaebr o ‘tata ne tl ’ 474 Considerand tensiunea pe condensator U: varalie in timp a acestela esto redata in igura 7.7 a Be peorare cere oan tensiune de festa, forma do 2. Circuit derivator RC ° a E Rl] up de variation timp a acesteia este redata tn figura 7.70, Goneraiizarea constantel de timp pentru orice retea de ordinul 1 Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 17 Constanta de timp pentru refele AC este r=RC respectiv r=L/R pentru orice rejea AL 7.2.1.4 Determinarea solutiel generale a rogimulul tranzitoriu in circultele de ‘ordinul Ice confin surse dependente Exempt ‘Cheuitul din figura 7.9 functioneaz® cu Tniverupatorul k inchs. La momentul 10 se deschide. Sa so trasoze variaja tonsiunil vl) de pe rezistonta de 1K. ') In rogim permanent (Inainto de descarcaro) stablim tonsiunea Uc(0} co ‘cared condensator ozoWvaro: Potentalul Vs este impus de sursa rozuttand i, =-T+==0.5ma Aplicnd T2K pe ochiul 2 obtiner: webdi a0, vyeh405=0 Fy, (0) =¥i-Ven5-(-2V}=7V ») in regim tranztoriu, la deschiderea Intrerupstorulyik, ctcutul echivalent ero) oper we “OW Ge [lewd “Tonsiunea ls bomele condensatorulu este: er vepfiot= Lf a lO} c&reia Tl corespunde ecvatia Joubert —u,(0)+u, <4 (ae Urmarim in continuare s& asociem fa de bomele condensatorulu incéreat cu tensianea Un 0 rzistent echivaert.agreuluy (9.710) in aceasta situale putom exprima comod curentul de doscarcare al Form elailor UfO}-UstUaa, Uy, = Ry Ce Rez condensatorulu conform relailor-UclO)-UerUs,Uyy,=Ry "CE. Rezut Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 178 Impunerea condiilor lait (togim permanent) conduc a Ue=9, Ue Curentul de descarcare este dat de relajia ince ncu,,.[4¢ ra be") constantei de timp a circuitulu tn solujia de mai sus conduce la urmatoarea relaio a Bees R ccurentului de descdrcare i Jn prezentarea anterioara avem de rezolvat problema determinari rezistentel fchivalente. asociate circuitulu. Pentru determinarea acesteia avem posibitates alimentari cicuitului de la 0 sursa independent exteroara, in absenta laturi Condensatorululincareat, caz in care reisterta echivalenta este: 1/10), +, <0 af 210i, 45% Toni, +4, -i, 94, =5%, Ka Bs in baza acesteirezolvarl curentul de descareare al condensatorululrespectv tensuneg a bornle eaten ae a “own OK, wes, eT k Ley Vaoara inate do comutare tonsil pe easton de tha rezuta dn aplicarea teoremei ll Kirchhotf vedict=0=> ve. 19-22. ov 7.2.2 Metoda variabilelor de stare 7.22.4 Eouatile de stare Metoda variablelor de stare este 0 metodé de calcul avantajoasa atét pentru irculele liniare, et gi pentru cole neliniare. Metoda const in introducerea varablllor do stare - tensiurile condensatoarelor si curenti bobinelor (marimile co nu variaza in sal) - pe baza unui sistam de ecuapi dfereniale de ordinul I pentru care se exprima soluja cu ajutorul funcfilor de matrice. Avaniajele principale ale metodei consist in faplul 08 matoda ia in considerare simplu condifile inijale, se programeaza ugor pe calculatoarale numerice si poate fi genaralizaté pentru orice circuit. ‘Ca examplu se considera un clr osoliant sere fara perder, circult cérula i) Alu corespund ecuatile: CM a4; 1 P e a Innotaia matrieala ecusfle se sori: a8 © wi LR “TT Aceast expresie esto un caz particular al ecuatiei aiferentiale matriceale et i scl cxosoor Ab so rumose main de vari 2 satis ispecies vsou doa Sls ss ete sas Ste sbsna son P21) Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 179 7.2.2.2 Schema structurala de calcul a regimulul tranzitoriu pentru ecuatile ordinul Ecuatia difereniala pe care o satisiace crcutul RL sau RC este de ordinul 1 Fy=xt), avind solujia y=y(oe% Be yercy, avand soiaia y=yoe% ot cevidentaza componentele réspunsului dacs este exprimata sub urmatoarea forms ) cu forma: epaye%ar, soto oo \ Weed Yoo Ecuatia citerenialé de ordinul | poate fi scris& sub forma ecuajei de stare astel Implementarea acestei ecuatii pe un calculator necesita urmatoarea schema structural “oly f } fp schema ce se iijalizeaza prin y(0) adio& pentru t-0, y-y(0) Rezolvarea aceste’ ecuali implica cunoasterea valor iniale (0). Raspunsul y este variabila de state (u: sau i.) c8ea ce confirma Inca odaia cA bobina sau Condensatorul este complet defiit de valailéL sl (0) respectivC si sl) 7.2.2.3 Raspunsul circultelor liniare de ordinul I Presupunem of in circuit exista elementa reactive de ambele pur, at&t L eat 1 ©. Studil acestor croute poate fi redus la studi ecuaja’ saistdcute de evcultul LC serie, respeativ ALC paralel ‘A. Marini de stare ale creultelor de odin ') ALC serie excial In tensiune eC gyetoy EA ‘plicnd In cicuitul din figura 7-12 toorema Il Kirchhoff se objine eovatia In tensiune e()= Ritu, Alegénd variabla de stare tensiunea pe condensator Uc a, prin impunerea conaitjo! de conextune i, = Cs =i, =i, rezut eq=Reie. a Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 180 Raw, 1, eo a La Le Le Rezolvarea implicd cunoasterea ucl0) si = Tensiunea initald a =o condensatorului u(0) este cunoscuta dar derivata acesteia nu este explicit cunoscuté a, ‘Aceasta este determinatd din curertul inal prin bobind ast! 0) =0 ¢ Daca se aloge variabilé de stare curentu din bobina i, (i, =i, CE) ecuatia pe care osalistace aces! curen se objne deriv ecvaliaensuntor ‘ a Iimparped prin rezuts RezoWvarea implied ai cunoasterea (0) si o@ k-o ') Circuit RLC paralel considerdnd gruparea paralel ALC in care olementele reactive prozns concise, cin apeaog tgermel | Kchhof rezut ewecoy He conduce la: a wip tt 1, a RE dt LC" Uslzarea tensiuni condensatorulu! dept vatiabla de stare u, necest® defines Urmatoareecuati (dervarea rela eurenflor din teorema I Kchhof a, 8 -t ecuatie in care variabila de stare este curentul prin bobina Teen bila de stare este curentul prin bob Capitolul 7. Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 181 RE a 9. Soin cule! rate moana a ect do ovdina Ecuala gonerald a cicuitelor de ordinul 1 este? +2.G0,% Haiy uate objinuté pe baza urmatoarelor nota R eo! pio R fata, se eo i ie Dact presuounem vasa de stare de forma y=Aet, soliie nen a ecuaiei —lleronjale, ecuajacaracterstecd este curadacinie: py =(-828 1}, yb +2%0,+a3 Matomate, daca 1. &1 atunci, p, = +2ho,p+ oi In acest caz (ps, pz « R) solutia ecvatial omogene este aperiodics, (9.7.14) in exprimare matomatcd avem soluia y,()=A"+A,6"", In care constantele so Aetormin’ din condi nae si anume: ayion a ss) YO=A,+A, { yc0)+5, {voy + 2 20" Planul ecusfii Pi pe a t Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 182 Parametrul 2-18 1 R < Fe eprint ata cu Ze=R@ taco atenuari, Factorul de caltate al cicuitului este ca rata atonuari exprimati functie de acesta 88 ie 2. Dace fet atuncl EP ‘o- Solujia ecuafei croutuui esto tn acest caz se objine regimul aperiodic erie tn care repeezentata in 9.7.15, YC +E DE™ = C46, wo) PT fons 3. Daca bet, tunel 0, =,(yi-E*) iar radacinte sunt: 7. = $0, }0, =-a2j0, Unde: «-coefciont de amortzare gi uy ~ pseudopulsato. Soluta ecuatiei este (9.7.16): y=Ae™ cos.) Ps at Panu eovsi 2-0 exe €: eat de strc cede dnt tie ae ie ne coi 8 tartan oni droile do axing soporte co etsa arama aubieSode ele a Stare Cte Uti Sata beeen a ireontnons arplfctsvanstomaan seta Gorenje de rn un st do dcd soos Oona “ ei) a Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 183 Variabliele de stare us gj, 2% inact n eouala de mal sus conde & i den ston — (am, oe rearanjate sub forma: "© Ri, tu, =) 1 2b on oped put ope Ry 4 forma fy tants do timp (de tran. D. Schema stucturals de calcul atagatd ecvatilor de ordi If 2d, Me sar7 Aplicarea meted! variabilelor de stare in citcuitele ce contin suse dependente Exompliicdm motoda varabilolor de stare pe crcutul din fig.7.18, Mérimile de stare sunt curenji prin bobine gi tensiunile de ta bomele condensatoarsior. In ccullele ce contin surse dependents, sistemul ecuailor de stare trebuie completa cu relalia de dependent introdusa de sursa comandala. in screrea sistemului de ecuali sursa dependenta se traleaza ca una indepencenta. Sistemul de cua alagalcicuitlu din ig. 7-18 este: Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 184 7.3. Metode de analiza in domeniul frecventa 7.3.1 Metoda operationala (a transtormatei Laplace) Find dato functo variabla {noted pe portuni pent 150, ce saistace inogaltatea [(o|< Ae" cu 0:90 port tt (craste mai lent deca o exponenjals), 20 dofinostetransformata Laplace (sau agnea Laplace) prin rela: Fp) = Lyre) freee Lunde: - F(o) ~funcfle de variabid complexd, p=osio (o>6 pentru a croste mai lent ca ‘exponential Functa f(t) se numeste functie original iar Fip)functie imagine ‘A. Broprotailtranstormatoi Laplace 1. Linaritare Lorie) + B20] =o Lirco}+8 Liew] oF) + Bai) 2. Teorema valor ets prot jane poestco Siggy 3. Transformata Laplace a dervatel = jatte,. vou’, Rezutté u ww cunotatile (fe): Sen fpe* > 00) Foy [MOE F peer DS | peer af ate 1 F(e) =p) Ami) 10.) iy0| Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 185 us] rn Fp) £0.) Le laprini-pvo-e 4. Transformata Laplace a integral Ujrova]-j feowlera U roa] 5. Teorema intarzeri Litas fea -aerar= feinyer a= fertane rae s-2 substitu +1 lar dtedt Lia-al=e"F@) 6. Teorema ateruéri Lletiylefemetnetar=friye ra =Fip+2) 7. Teorema asemanarii . s)= frye Ha =f. Pay = Lf 2 Liran|=fetne Fax fs Pa z{2) 2. GCaleulul ranstormatel Laplace a prinipalelor semnale ulilzale in slectrotebnicd ‘Sursele de curent continuy sunt, tn general, multiply al functeltreapta uniter, funcje prezentaté In fg 7.19. © —}__- Aeon n,m euro aie: wo = (°°. Ea pone fi considerata conform relatiel hi if), limita une tune ramps ft) (9.7.20) Modeland functia ramp prin relatia urmatoare: orene 1 entry tao, £¢)=2. dee POMtU tO, F(O=E Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 186 10) in intervalul (e 2) funoya 1) poate fi aproximata print-o dreapta de ecuatie )-at+b. Constantelo a gi b se pot determina cin conditile la limita, ast 0, tea =F 2 i tedefit)=L-asb>a viet eft 1 anc: y= Beroadft 2 1c="EE. Gata acestei funeji se rumeste impuis untar SLE; pentry 0 ee e046. Notim 3% rs ae ims unde: Mectee . Supratata oe dotorminaté de impulsul unitar, de latime 2c gl indllime 1/2e, are ava unitate. La limits Impulsul unitar are reprezentarea din fig.721, tnsd,fizie, aria trabule s8 se conserve, moti” pentw care [0)W'=1. Transtrmata Laplace a impulslui_ untar Lisio]= faye rar 1. Transtormata Laplace @ impulsului treapta ed ai Lenco] = fente"et se obfine ain formula de integrare prin pat (wvyauv'suy, unde se noteazé uscht) si v=£. Inlocuind P rezutfio72? L [onic] 3. Transformata Laplace a functie!sinusoidale ft}=yasinat. Substituind: sna: 2 obline transformata Laplace a funci: Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 187 Ly. sinot]= edt = fle jy, mya Je. 15 a Pie Lp. sinorjote(—1 1) Ye ptiomipm ia) y, 2 ty, 2 25 PH Rip rey Lp, sine ‘Similar so objine transformata Laplace a functei casinusoidale: jy ette™)yaf 1, 1) —_).y, Ly. cosan]= Ly, To \p-i@ . Determinarea functil original cunoscind transtormata Laplace (Teoremel 1) Teorema deriva eeperat| = fl-recake tat = Lf wren] § gyn deo-4] 2) Teorema integra friner-L (operayia inversa derivaril) 2) Teorema Mein ~ Fourie f= Foerap o> os 4) Teorema Heaviside acd Fip)= 2) unde py radcinile numitoruui sunt reale gi cistincte atunci = Gy ude si functia imagine poate fi descompusa ast! Reh Qi) PP PP PH Pio.) tim oop 2D ery Hinp-p 22 = Pe) fim = FROG) POPE QUT PP Rezuta uncia imagine deforma p)= 5 corespunzitoar ete: £¢)= SPP aw une La Dac nuit are dc ule pod func imagine poste 6 descompued in Ps, WP Pw Costin afr simple pent dine menue se caleulez sar iar costo basa hula Se eoteming, ed ela frachi simple asta: Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 188 Po) PO ‘Cojinem tn acest mod funcja imagine de forma Pp) PQ QO) Fe avind tuncfia orignal data de oxprosia PO PH 1Q (PO PA eta ono ° fea PO ey _MOD ge QO RQ 7.3.2 Aplicarea transtormatel Laplace in analiza regimurilor tranzitor ale circuitelor electrice Analizam In continuare comportarea elementelor simple de circuit tn regim tranzitoru determinand pentru fiecare element ecuatia in domeriul imagine gi schema operationala asoctata 7.8.2.1 Transformata Laplace a elementelor simple de circult 2. Reziston! . @ Ecvala_dn_domeniul timp uli wy somite umatoarea imagine opera oral “a “al lis Lfara]= Liao] =r Leo] = very rep) fora ; uw % Defrim in domentul imagine 1 i) AP) impedanta operajonala a elementuul dipolar, impedanja operational a razistorull fe: 2,4 11) este: Z,(9)-R. lnversa acestela Yip) 10. go numegte admitan ” e Zip) Vip) * " operajionala >. Bobina ideals ® i 4 . eu srtii() «| = ‘| od i) Lo) jo 77 Aplicind transtormata Laplace reais ie) ibis tfc rau Ja, 1 Use) tes Ui) fecuatia in domaniul imagine pentru o bobina idealé ip) Bue) pot opp pe cu Zon Yo). sehen operand tan esl operon ete . 1) i vo 2 Qa Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 189 Din ecuafa th torsune a bobinel Lid) =Li,)A0)*[ dpi dervare ai a operajjonala si schema atagata (ig 7.25). rezuté 1415, (0)8)+0,(0). Trecdnd In domenisl imagine se objine ecuatia PLI(p)=LL,, =U, (0) ie) Eyal UL EL, r ofp Yup ro) Up nLip)-Uh, 2y(6)-eL Observatie Ecualiel Joubert etusazi, prin aplicarea transformatel Laplane conduce la urmatcares megine personals ¢ ceva E)CUp2pNIph ¢. Bobina euplaté magnetic . webs lage Loe oe Esti EL.10 Fa =SL (0) -suma tensiunior condi nial Schema operatonala echivalenta a bobinelor cuplate magnetic esto: mie zig) Rbk (ai (op 3! rarer 4. Gondensatorul es, © AE Ecuatitor ain domeniul timp su u=Afiogitas, prin aplicarea transformatel Laplace, le corespund urmatoarele ecuati operational 1) =C1pU.()~ B61 Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 190 2. Ly gy +e Lip) = PCU,(p)-CU,(0) =U) Tn aplicarea transformatei Laplace pentru elementele reactive trebuie determinate condiile infjale inainte de comutare. tensiune operatonala ‘surentoperational| Z{p).laversa impedantei operatonale este admitanta operational. 2° aportul se numeste impedanta operationala , Aplicarea transformatel Laplace unui dpol ce admite echemé echivalent et. Serie ott Ecvatia tensiune-curent la borne dipolulul este rar Stiga . Lio Aplcdnd transformata Laplace rezults cue UM)=HpIR + pL Faves ep) = WIR + PL Up) -to{ Rens) +4 U0) Ecuatia Joubert atagata aipoluui este: Ey +U(p)=Zellp) ev Zip) =Repb+— 7e 2, Paral Eevalel curenttansiune a dlpolull u FR Ling & cwue(o) a, Bet fated foro iy aplcandvi vansformata Laplace, conduce la urmétoarearlaie operational Ui, I Lys cipt—a.1, relate ce poate firestrinsa in forma Fe LU tO tl alae ce po Capitolul 7. Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 191 Ecualia Joubert tn curent a unel laturi are forma: admte umitoare imagine operational: Limi]: 191, + Ideticnd fora opeaenalé a ecuael Joubert cu ecu operajona a circutului rezuta: IeUY+l, ou 1, =2—CU, a 7.3.2.2 Aplicarea transformatel Laplace in analiza circultelor ce confin surse independente ‘So considera circuit din Fgura 7.27 oe functioneaza cu sursa de curent sursa de torsiune find scurercutata. La momantul t > 0 se cupleaza sursa de tensiune © (@ =5V}. Sa se determine variajia in timp a tensivnlv de pe rezstenta 1K2. (e=5¥, varia in timp a ensign y de pe nt Rezolvarea citcutulul implica determinarea conditior inale pentru clomentele reactive. Valosile marimilor de stare. (0) gi u.(0)rezulté din functionarea Inala t <0 a cireutulu in regimul stafonar. (t < 0) elomentele reactive sunt Thlocuite prin comporamertulor nc. iar cteutul are umatoazea conigurate t v ae yoy Determinarea conditilor iniale necesita rezolvarea crcutull in figura 7.28. In acest sens aplicam metoda reduceri crcutulu! la dipol echivalent, Aplicénd divizorl de curent oblinem —curenful inal ce parcurge-bobina Tensinea ce Inerecondensatorl pote consigerst e tensunea de pe rezstoja de TKR, to tanunoa de. po revetenia do. ¢KB) objdnd R,=25-422V, 0 0)ig RAI E Ccuncscand conde inate repezertandvie pn suse se obine cicutul de anaizat,fi729), eet anazat n reg Vanco pr asada agin certs 2.0 sL4a2v Adrian A. Adascalijei: Electrotehnica 192 Fares In rezolvarea circutulul se apica metoda potentialolor nodale rezutat al aplicari teoremel Kirchhoff | n nodul v; sive ist mi ti, thy =O Rezolvand sisterul de ecusti rezut: 2p" H12p+75 funcjiei original se deduce r&décinile Descompunerea In racjil simple a expresiel potenyjalulul operational, necesita determinarea a tei costicieny PP =P) P=Py Rezultat al caleulelor matematica deducem urmatoar PO... ¢, «7 a Tippy Ie inocuina oxprosia potential ‘operational se objine variatia in domeniul timp potenjaiului ve rezultat al aplicari’ transformatei Laplace inverse Capitolul 7, Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare 193 : relaje —echivalenta cu 7.3.23. Aplicarea transformatei Laplace in circuitele ce contin surse dependente ‘Se considera pentru exempiiicare crcuitul ain figura 7.30 ce functioneaza cu Intrerupatorul k (space) deschis. in momentult > 0 este suntatarezistenja de 20. Sa se dbtermine varia in timp a curentulisursei de 8. F f oReL Fa.7.90 Pentru rezolvare trebule s& determindm condiile inilale ale crcultulul, circuit considerate 0 (19.731) 1 J = . Tone — core ff ven Aplicarea teoremel | Kirchhot! in circuitul din figura 7.91 conduce la 2426 gn care rozuti: v, =2¥ 7 Condit iniale sunt = vel V5 few io) 3A ‘Schema operational. a cicuituluifinfnd cont de relafile evorter=05 ; W222 devine 73 Adrian A. Adascalitei: Electrotehnica 194 . oA Laos ase s Eliminand v,(s) $e obfine imaginea operational a curentulu: So 424 5496 1) +4848) din care deducem varata in domeniul tmp a acestuia Ut >0)=3.[4 +410 -e cosi2e+ 16157) A