Sunteți pe pagina 1din 9
DEZVOLTAREA CREATIVITATI ADOLESCENTILOR In sens larg, creativitatea se referd la potentialul de care dispune 0 persoand pentru a desfisura o activitate creatoare. Activitatea creatoare este una dintre formele fundamentale ale activitatii omului (alte forme find jocul, invajarea, munca si comunicarea). Se deosebeste de celelalte forme de activitate umana prin caracteristicile produselor in care se concretizeazai gi prin procesualitatea psihicd ce fi este caracteristica. Produsele activitatii creatoare intrunesc o serie de atribute specifice: noutate, originalitate, ingeniozitate, utilitate $i valoare sociala. Din punctul de vedere al structurilor psihologice implicate, creativitatea este 0 dimensiune integrala a personalititii subiectului creativ: presupune imaginatie, dar nu se reduce la procesele imaginative; implica inteligenfé, dar nu orice persoand inteligenta este si creatoare; resupune motivatie si voini, dar nu poate fi explicat doar prin aceste aspecte etc. Ca proces, creativitatea este legatd de rezolvarea de probleme, complicati insi de faptul persoana creatoare este cea care descoper’ noi probleme, pentru care nu existi o strategie rezolutiva, cici problema nu poate fi incadratt intr-o clas cunoscutA anterior. Natura i structura activitifii creatoare: etape, niveluri, structuri factorial a. Btape Analizati ca proces, creativitatea apare ca un ansamblu de activitafi psihice a caror desfiisurare cunoaste patru stadii majore: a) pregitirea; (b) incubatia ; (c) iluminarea; d) verificarea (Wallas, 1921). In stadiul de pregatire persoana constientizeaza cerinjele esentiale ale problemei, emite diferite ipoteze, studiazat interrelatiile diverselor ipoteze si teoreme care {in de problema. Uneori asemenea reflectii preliminare se desfisoara de-a lungul a mai multor ani. Faptul ci de cele mai multe ori solufia creatoare nu vine imediat a condus la ideca unui stadiu de incubaie, in care peroana, negisind pe moment solujia, igi scoate problema dintre Preocuparile sale constiente si igi indreapti atentia in alta parte; procesele de cdutare continu ‘nsi la nivelul gandirii subconstiente, dar tocmai absenja controlului constient face posibile noi combinafii ale ideilor si noi puncte de vedere. In mod neasteptat, solutia poate apzirea, intr-un moment de inspiratic (iluminarea) Ideea ou apiiruté trebuie testat (verificarea) in mod constient, prin confruntare cu realitatea gi cu ‘exigentele problemei. b. Nivelurile creativititi (tipuri de creativitate) In functie de potentialul unei persoane de a realiza produse creative, cu caracteristici de genul celor anterior amintite, se vorbeste de diferite niveluri ale creativitii (A.L. Taylor): a.creativitatea expresivi se concretizeaz in asocieri neobignuite, neasteptate al unor sau idei existente, chiar daci asemenea asocieri mintale, cu caracter inedit si insolit, nu se finalizeaza in realizarea unor obiecte noi, ci mai degraba in exprimar lbere si spontane ale persoanei. De exemplu, in desenele copiilor creativitatea se exprima prin originalitatea asocierii ‘unor lucruri care, in mod obisnuit, apartin unor domenii atat de diferite, incét putine persoane s- ar gindi c& ar exista ceva care s& le apropie. In aprecierea creativitafii unor asemenea copii conteaza asadar originalitatea asociatiilor de imagini si idei care stau la baza creatiilor lor, mai putin noutatea produsului cu care se concretizeazi. Creativitatea de acest tip poate fi stimulata ‘nc’ de la varstele prescolarititi, prin organizarea unor jocuri de creajie, incurajarea copiilor in a realiza desene libere, povestiri din imaginatie, intr-o atmosferd de libertate gi de abfinere de la observatia critica. b.creativitatea productiva se referd la situatiile in care subiectul reuseste si ajung’ la redescoperirea unui lucru deja cunoscut de alii pe 0 cale personali. De exemplu, elevii pot redescoperi la scoalt, prin efort personal, adevaruri de mult cunoscute. Noua este doar tehnica de lucru prin care subiectul ajunge si realizeze ceva cunoscut, de exemplu, 0 cale personalai de rezolvare a unei probleme. In scoala, creativitatea de acest tip este stimulata prin incurajarea metodelor de invajare prin descoperire si prin initierea elevilor in utilizarca unor tehnici creative. c.creativitatea inovativa se finalizeazA prin produse al cliror grad de noutate este doar Partial. Inovatorul, de obicei, modifica o parte component a unui produs existent, lsandu-le neschimbate pe celelalte. De pildi, imbundtifeste manerul unei unclte, fiiri s& modifice celelalte part. dcreativitatea inventiva conduce la produse integral noi, realizate insi prin recombinarea intr-o maniera originala a unor parti componente care inaintea invenfiei erau deja ‘cunoscute, Inventatorul utilizeazi de exemplu componente electronice existente anterior inventiei sale pentru a realiza un montaj electronic inedit, cu efecte functionale inexistente pani atunci. Parfile componente existau, nu insd in imbinarea functionala conceputi de inventator. e.creativitatea emergent se manifest la oamenii de geniu si se finalizeaz& in produse care sunt de natur& si revolujioneze domenii intregi ale cunoasterii sau ale viefii sociale ( de cexemplu, teoria relativitsti, geometriile neeuclidiene eto.) Problema nivelurilor creativititii sugereaz4 cA in orice fiinfa uman& exist& un potential creativ, mai mare sau mai mic, la un nivel sau altul de dezvoltare si in aceste conditii, devin Justificate intenfiile pedagogice actuale de a stimula prin educatie creativitatea. C&ci dacd potentialul creativ ar fi doar un atribut divin al unui infim numir de oameni geniali, atunci reocuparile contemporane de a-I dezvolta prin educafie in mase ar fi iluzori . Structura factorial a creativitatii Creativitatea pare a fi influenjati de dou mari categorii de insusiri psihice caracteristice ale subiectului creativ, numite factori ai creativitati © factori instrumentali (operationali sau cognitivi); © factori vectoriali ( noncognitivi, de sustinere, energetici, de orientare). Este vorba despre insusiri psihice care pot fi intdlnite foarte frecvent la persoanele creative si din acest motiv ele caracterizeaz personalitatea creatoare (diagnoza creativititii se realizeazi prin referire la aceste insusiri) 1) Factorii instrumentali (cognitivi) Cei mai importanti factori instrumental divergenta, inteligenta, imaginatia si motivatia GANDIREA DIVERGENTA se refera la tendinja subiectului creativ de a gandi la mai multe solufii alternative ale unei probleme, firé a-si concentra toate eforturile de c&utare in directia unei unice solutii. © asemenea géndire se caracterizeazA prin urmitoarele proprietii (Guilford, LP., 1956): © flexibilitatea, exprimata prin capacitatea subiectului de a-si restructura cu ugurinf4 mersul gindirii, in functie de realitatea constatati; tendinja de a analiza problema din mai multe perspective, variate sistematic, din mai multe puncte de vedere; uneori este denumita capacitate de redefinire cici implic& o reconsiderare a semnificatiei lucrurilor si capacitatea creativitijii sunt considerafi a fi: gandirea de a le folosi in scopuri si modalititi cu totul noi, deosebite de cele uzuale; opusul flexibilitgii este rigiditatea, dificultatea de a reconsidera situafiile analizate, de a schimba perspectiva de analiza, de a-si revizui pirerile preconcepute; © productivitatea, coneretizatd in capacitatea subiectului de a emite un mare numar de idei creative; istoria stiintelor, artelor poate oferi numeroase exemple de creatori care impresioneaz prin multitudinea contributiilor lor la dezvoltarea domeniilor asupra cirora s- au aplecat, dar si de oameni care au rimas in memoria umanitafii prin o singura descoperire sau creatie notabil; si unii gi ceilalfi au fost persoane creative, dar deosebite intre ele sub aspectul produetivitati; © originalitatea este exprimata de orientarea dominanta a gindirii cAtre solutii care nu au mai fost concepute de alte persoane, cite idei la care nu s-a mai gindit nimeni; alteori poate lua forma unor asocieri mintale intre lucruri care par a fi de neasociat; are un caracter “statistic”: de exemplu, 0 idee poate fi originald in raport cu ceea ce géndese cei mai multi levi dintr-o clasi despre un anumit lucru, dar poate fi lipsité de originalitate dac& este raportata a frecvenfa cu care apare ea intr-un grup uman mai amplu, ca de exemplu populafia scolard a unei fari; * fluiditatea se exprima in usuringa cu care un subiect trece de la o etapa la alta a cercetirilor ‘sale, de la un aspect la altul; exist, de exemplu, o fluiditate verbal care se concretizeaz in ccapacitatea de a expune coerent aspecte diverse ale domeniului la care se face referinf, asa cum exista o fluiditate ideativa care se referi la usurinja cu care se inlnfuie ideile ca lurmare a unor capacititi deductive si inductive deosebite; fluiditatea exprima, in esenti, apiditatea si coerenfa desftigurailor logice, inductive si deductive ale subiectului: * claborarea se referd la caracterul detaliat al proiectelor; unii subiecti creativi au capacitatea de a oferi, de la bun inceput, solufii bogate in detalii, alfii de a schita doar idea de solufionare, urméind ca detaliile sa fie precizate ulterior. it fata de probleme exprimatit in rapiditatea cu care subicctul creativ sesizeazs, contradictii, inadvertenfe, greseli, probleme, acolo unde celorlalji oameni li se pare cd totul este normal. INTELIGENTA este aspectul performantial al gindirii si se referd la capacitatea subiectului de a rezolva cu rapiditate probleme dificile. Dificultatea problemelor se refera la faptul c& informatiile disponibile in vederea solufionairii lor sunt minime. Din acest motiv s-a spus despre inteligenti ci este capacitatea de a extrage dintr-un minimum de informajie un ‘maximum de profit. Unii cercetitori au evidentiat ci scorurile foarte inalte obfinute la testele de inteligenté nu coreleaza intotdeauna cu cele obtinute la testele de creativitate (Getzel, J.W; Jackson, P.W, 1962). S- a creat impresia ci un nivel foarte inalt nivel de inteligenta se asociaza cu un spirit critic atat de pronunfat, inet uneori subiectul respinge toate ipotezele care nu fi apar de la inceput in acord cu gindirea sa critica si astfel subiectul este tentat si amane la nesfarsit materializarea unor idei, in numele unui perfectionism exagerat. Aceasta nu inseamn ‘ns cA o persoand foarte inteligent nu poate fi creativa. Sub 0 anumiti limita a nivelului de inteligenté creativitatea nu devine posibila. Aceasté limit a nivelului de inteligenfa necesar& pentru desfisurarea unei activititi creatoare, se referd la valori care depigesc media. Inteligenta, este © conditie necesara, dar nu suficients. In general s-a constatat ci persoanele inteligente rezolva cu usuringi probleme dificile, in vreme ce persoanele creative descopera (formuleazs) probleme noi, pe care apoi le rezolva,