Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Educației și Științei al Republicii Moldova

Universitatea Tenică a Moldovei

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul: “Arhitectura”

PROIECT DE CURS

La disciplina: “Transporturi, Trafic și Circulație Urbană”

Tema: “MAGISTRALĂ ORĂȘENEASCĂ DE INTERES DE CARTIER”

Efectuat: st. ARH-133

Brasoveanu Victoria

Verificat: lector superior

Zestrea P

Chișinău, 2017
1. Date generale
1. Plan traseu cu relieful reprezentat prin curbe de nivel cu echidistanța de 1m. Lungimea
traseului de 700m.
2. Intensitatea circulației transportului și a pietonilor.

Nr. Categoria transportului Nr. de 𝐾𝑡𝑟 Intensitatea


autoturisme convențională

1 Autoturisme 180 1.0 180

2 Camioane Q˂3t 90 1.5 135

3 Camioane Q=(3-5)t 75 2.0 150

4 Autobuze 20 2.5 50

5 Troleibuze 60 3.0 180

6 Autotrenuri 28 4.0 112

7 Motociclete 64 0.5 32

8 Bicicletă 380 0.2 76

∑ = 915

3. Date suplimentare:

Pietoni 4100/7700

Distanța dintre intersecții: 𝐿𝑖𝑛𝑡 = 500m

𝛷=0.58 coeficient de ardere a roții automobilului cu suprafața părții carosabile;

𝑡𝑟𝑜ș𝑢 = 26durata timpului fazei roșii (s);

𝑡𝑔𝑎𝑙𝑏𝑒𝑛 = 16 durata timpului fazei galbene (s);

4. Componența proiectului
1. Plan traseu sc.1:1000
2. Profil longitudinal 𝑠𝑐𝑜𝑟 1:1000 𝑠𝑐𝑣𝑒𝑟 1:100
3. 2 Profile transversale sc 1:200
4. Plan intersecție sc 1:1000
5. Memoriu explicative cu calculi necesare

1
1. SUL- străzi locale urbane; asigură circulația locală a pietonilor și a transportului.

În dependență de categoria stăzilor există parametric de caracterizare fizică și geometrică a


lor:

a. viteza de circulație recomandată;


b. declivitatea longitudinală maximal admisibilă;
c. numărul minimal necesar de benzi de circulație;
d. lățimea unei benzi de circulație;
e. lățimea minimală a trotuarului.

2.Proiectarea profilurilor longitudinale

Numim profil longitudinal al străzii urbane reprezentarea traseului străzii pe un plan


vertical, care trece prin axa traseului și caracterizează cotele de relief și de proiect la traseul dat
declivitățile de sectoare și elementele curbelor verticale pe traseul dat. Se îndeplinește in scara
orizontală a traseului și se recomandă ca scara verticală să fie de 10 ori mai mare decît scara
orizontălă.

Ordinea proiectării profilului longitudinal:

1.Se examinează teritoriul presupus al traseului străzii, determinînd direcția optimală a


traseului proiectat, din punct de vedere al caracteristicii reliefului (valorile declivităților și orientarea
traseului). La etapa initială, forma traseului este o linie frîntă, cu sectoare drept liniare. Pentru
asigurarea continuității vitezelor înalte, în dependență de categoria străzii proiectate, este necar să
ținem cont de necesitatea obligatorie de înscriere a unui sector drept liniar între două sectoare
curbilinii de sens opus.

Indicii 𝑉𝑚𝑎𝑥 𝐷𝑒𝑐𝑙𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎%0 n 𝑏𝑡𝑟 𝑏𝑡𝑟𝑡


Categoria străzii (m) (m)

MCVM 100 40 4(3) 3.75 -

MOIO 80 50 4(3) 3.75 7.5 (6.0)

MOIC 60 60 3(2) 3.5-3.75 6.0 (4.5)

SUL 20-60 70-80 1-2 3-3.5 1.5-3.0

2.După stabilirea liniei traseului, se fixează pichetele la distanta de 50 m (poate fi și 20, 40,
50 sau 100m în funcție de complicitatea reliefului )și se calculează cotele existente (negre) ale
punctelor de pichet.

2
3.După cotele calculate se proiectează profilul longitudinal existent în scară vertical de 10
ori mai mare decît scara orizontală. Se determină sectoarele cu declivități constant reieșind din
cerințele valorilor pasului de proiectare.

4.Conform scopului si cerințelor de proiectare se calculează declivitatea pe primul sector :


𝑖𝑒= ∆ H/L (%).În funcție de direcția declivităților se calculează valorile cotelor roșii ale pichetelor și ale
altor puncte caracteristice de traseu. Astfel, captăm cota reală a punctelor de frîngere a declivităților.
(𝐻𝑘 ; 𝐻𝑘 ) 𝐻𝑛= 𝐻(𝑛−1) ± ( 𝐿(𝑛−1) ∗ 𝑖1

5.Analogic calculăm declivitățile și cotele roșii pentru următoarele sectoare drept liniare cu
declivitate constantă.

6.În punctele de frîngere a declivităților cu valori mari ale diferențelor declivităților și cu


scopul asigurării siguranței și continuității circulației cu viteze înalte, cît și pentru micșorarea
loviturilor dinamice ale automobilelor, se înscriu curbe vertical convexe sau concave. Se calculează
cotele de proiect ale pichetelor pe direcția traseului curbiliniu.

7.Se calculeaza cotele de execuție ale pichetelor de traseu.


Razele curbelor verticale a profilului longitudinal.

Categoria străzii ∆𝑖 Raza (m)


(𝑖1− 𝑖2 )
convexe concave

1.MCVM 5 10000 2000

2.MOIO 7 6000 1500

3.MOIC 10 4000 1000

4.SUL 15 2000 500

3
Calculul profilului longitudinal

1. Calculul cotelor negre


8
𝐻1𝑁 = 27 𝐻9𝑁 = 12 + 21 = 12.38
10
𝐻2𝑁 = 26 + 60 = 26.166 𝑁 23
𝐻10 = 14 + 83 = 14.27
8
𝐻3𝑁 = 23 + 25 = 23.32 𝑁 73
𝐻11 = 14 + 83 = 14.87
10
𝐻4𝑁 = 18 + 15 = 18.66 𝑁
𝐻12
20
= 17 + 40 = 17.5
112
𝐻5𝑁 = 16 + 145 = 16.77 𝑁
𝐻13
30
= 18 + 57 = 18.52
62
𝐻6𝑁 = 16 + 145 = 16.42 𝑁 23
𝐻14 = 19 + 43 = 19.53
12
𝐻7𝑁 = 16.00 + 145 = 16.08 𝑁 30
𝐻15 = 20 + 48 = 20.625
12
𝐻8𝑁 = 14 + 34 = 14.35 𝑁
𝐻16 = 23

2. Calculul cotelor rosii .


Δℎ 27−12
𝑖1 = L = =0.038
394

𝐻1𝑅 = 25

𝐻2𝑅 = 25 − 50 ∗ 13/394 = 23.36

𝐻3𝑅 = 25 − 100 ∗ 13/394 = 21.7


13
𝐻4𝑅 = 25 − 150 ∗ 394 = 20.05

13
𝐻5𝑅 = 25 − 200 ∗ 394 = 18.40

13
𝐻6𝑅 = 25 − 250 ∗ 394 = 16.75

13
𝐻7𝑅 = 25 − 300 ∗ 394 = 15.10

13
𝐻8𝑅 = 25 − 350 ∗ 394 = 13.45

∆ℎ 23−12
𝑖2 = = = 0.03 = 0.030
𝐿 356

11
.𝐻9𝑅 = 12 + 6 ∗ 356 = 12.18

4
𝑅 11
𝐻10 = 12 + 56 ∗ 356 = 13.7

𝑅
11
𝐻11 = 12 + 106 ∗ = 15.275
356

𝑅
11
𝐻12 = 12 + 156 ∗ = 16.82
356

𝑅
11
𝐻13 = 12 + 206 ∗ = 18.36
356

𝑅
11
𝐻14 = 12 + 256 ∗ = 19.91
356

𝑅
11
𝐻15 = 12 + 306 ∗ = 21.45
356
𝑅
𝐻16 = 23

3. Înscrierea curbei vertical.

𝑅∗(𝑖1 +𝑖2 ) 1000∗(0.038+0.030) 𝑇2 342


𝑇= = = 34 m 𝐷 = 2𝑅 = 2∗1000 = 0.278
2 2

Unde: R- raza curbii;

T- distanța de la punctul de frângere până la începutul curbei;

D- distanța de la punctul de frângere până la începutul curbei;

∆𝑖 = (𝑖1 + 𝑖2 ) − diferența algebrică a valorilor declivităților în punctul de frângere al lor.

4. Calculul cotelor de proiect ale pichetelor de pe traseul curb liniar:

𝑥2
𝑦 = 2𝑅

Unde: y- distanța de la linia roșie a traseului până la curbă;

x- distanța de la vertical pichetului până la începutul curbei.

62
𝑦9 = 2∗1000 = 0.018

Corectarea valorilor cotelor roșii în spațiul curbiliniar:


𝐻𝑛𝑐 = 𝐻𝑛𝑅 − 𝑦
𝐻9𝑐 = 𝐻9𝑅 − 𝑦9 = 12.81 + 0.018 = 12.828

5
5. Calculul cotelor de execuție.

𝐻1𝑒𝑥 = 𝐻1𝑅 − 𝐻1𝑁 = 25 − 27 = −2

𝐻2𝑒𝑥 = 𝐻2𝑅 − 𝐻2𝑁 = 23.366 − 26.166 =-2.8

𝐻3𝑒𝑥 = 𝐻3𝑅 − 𝐻3𝑁 = 21.7 − 23.32 =-1.62

𝐻4𝑒𝑥 = 𝐻4𝑅 − 𝐻4𝑁 = 20.05 − 18.66 =1.39

𝐻5𝑒𝑥 = 𝐻5𝑅 − 𝐻5𝑁 = 18.4 − 16.77 =1.63

𝐻6𝑒𝑥 = 𝐻6𝑅 − 𝐻6𝑁 = 16.75 − 16.42=0.33

𝐻7𝑒𝑥 = 𝐻7𝑅 − 𝐻7𝑁 = 15.1 − 16.08 =-1.7

𝐻8𝑒𝑥 = 𝐻8𝑅 − 𝐻8𝑁 = 13.45 − 14.35 =-0.9

𝐻9𝑒𝑥 = 𝐻9𝑅 − 𝐻9𝑁 = 12.81 − 12.38 = 0.43


𝑒𝑥 𝑅 𝑁
𝐻10 = 𝐻10 − 𝐻10 = 13.7 − 14.27 =-0.57
𝑒𝑥 𝑅 𝑁
𝐻11 = 𝐻11 − 𝐻11 = 15.27 − 14.87 =0.4
𝑒𝑥 𝑅 𝑁
𝐻12 = 𝐻12 − 𝐻12 = 16.82 − 17.5 =-0.68
𝑒𝑥 𝑅 𝑁
𝐻13 = 𝐻13 − 𝐻13 = 18.36 − 18.52 =-0.016
𝑒𝑥 𝑅 𝑁
𝐻14 = 𝐻14 − 𝐻14 = 19.91 − 19.53 = 0.38,
𝑒𝑥 𝑅 𝑁
𝐻15 = 𝐻15 − 𝐻15 = 21.45 − 20.625 =0.825

𝐻𝑘𝑒𝑥 = 𝐻𝑘𝑅 − 𝐻𝑘𝑁1 = 23 − 23 = 0.00

Suma cotelor de execuție:

∑𝐻 𝑒𝑥 = 0.00 − 2.8 − 1.62 + 1.39 + 1.63 + 0.33 − 1.7 − 0.9 + 0.43 − 0.57 + 0.4 − 0.68
− 0.016 + 0.38 + 0.825 = −2.901

6
3.Proiectarea profilurilor transversale

Numim profil transversal reprezentarea traseului străzii pe un plan vertical ce


trece perpendicular pe axa străzii şi a tuturor elementelor sale.

Elementele principale ale străzii sunt:

- partea carosabilă
- trotuarele
- fîşii verzi de izolare a trotuarelor şi sensurilor de circulaţie
- bordurile etc.

1. Calculul capacitatii unei benzi de circulaţie :


S
N1 
ld
Unde : N - Valoarea teoretica a capacitatii unei benzi

S - Distanta parcursa de automobil timp de 1 ora cu viteza respectiva


S  V  T =60000 m

ld – gabarit dinamic

ld  l1  l2  l3  l4

l1 – lungimea automobilului(conventional este de 5m)

l2 – distanta parcursa de automobil in timpul de reactionare al soferului la


necesitatea de frinare

l2 =V∙tr=16,7m/s  1,5sec=25 m

tr – timpul de reactionare(1.5sec.)

l3 – distanta parcursa de automobil din momentul frinarii pina la oprire

V2 16.7 2
l3    26.2529
2  g   ie  2  9.80.58  0.038

g- acceleratia caderii libere (9.8 m/sec.)

 -coeficientul de aderare al rotilor automobilului (0.53)

7
ie - valoarea declivitatii longitudinale maximale pe sectoarele proiectate

l4- distanta de siguranta intre doua automobile(3m)

Deci avem:
60000 60000
N1    1066 aut / ora
5  25  26.252  3 56.25

2. Coeficientul de micşorare al capacitatii unei benzi la intersecţii

Lint 500
K int  2 2
  0.44
V V 16.7 16.7 2
2
Lint    t *V 500    29 *16.7
2a 2b 3 4

Unde : Lint - distanta intre intersectii

a- acceleratia automobilului(1.5m/sec.)

b – deceleratia automobilului(2m/sec.)

t - durata medie de timp de asteptare a automobilului in fata semaforului

t r  2t gal. 26  2 *16
t    29
2 2

Unde : tr – durata fazei rosii a semaforului

tgal.- durata fazei galbene a semaforului

3. Valoarea reală a capacităţii unei benzi :

N 1r =N1 · kint

N1r  1066  0.44  470 aut / h

4.Calculăm numărul necesar al benzilor de circulaţie:


A
n
N1r

unde:

8
 A - fluxul de automobile pentru perspectiva
915
deci avem: n   1.946
470

Conform acestui rezultat primin numarul real al benzilor de circulatie reiesind din
calculul numarului conventional:
n  3benzi

1. Intensitatea circulaţiei pietonilor

1. Trotuare obisnuite in lungul terenurilor verzi sau construite obisnuit, pentru ele
capacitatea este de: 𝑁1𝑝 =1000 p/h.
2. Trotuare alaturate magazinelor, cinematografelor, teatrelor, etc. pentru ele norma
este de: 𝑁2𝑝 =700-800 p/h.
Latimea unei fisii de circulatie a pietonilor. b=0.75
Avind marimea fluxului de pietoni, pe fiecare din trotuare va fi:
∑𝐴′𝑝
𝑛1 = 𝑁𝑝′
=915/470 𝑛1 =1.94= 3 benzi
𝑏1 = 𝑛1 × 0.75 𝑏1 =3 × 0.75 𝑏1 =2.25 m

9
Analizam schema intersectiilor magistralelor determinam directiile de circulatie rutiera

Circulatia poate avea loc din partea de- Sud spre Nord si Vest

-Est spre Vest si Nord

-Nord spre Vest si Sud

- Vest la Est si Sud

Dezavantaje petnru schema circulatiei rutiere :

Nu pot fi efectuate circulatia din partea de – Sud spre Est

-Est spre Sud

- Nord spre Est

- Vest spre Nord

Pentru inbunatatirea nivelului de acesibilitate a intersectiei putem propune o adaugare de


elemente pentru intoarcere, sau putem adauga o intersectie cu sens giratoriu.

10