2016

Dioda semiconductoare
Laborator 2
Determinarea principalilor parametri ai diodelor semiconductoare, trasarea
caracteristicii curent-tensiune pentru polarizare directă și inversă precum și
studiul comportării lor în circuitele elementare.

Mihaela-Elisabeta LUNGOCI, Ana-Cosmina POPESCU, Raluca-Elena RADU

Fac. De Automatică și Calculatoare, UPB
10/30/2016
 Dioda semiconductoare

EXERCIȚIUL 1 – RIDICAREA CARACTERISTICILOR DIRECTE

I(mA) UDioda1 UDioda3 UDioda4 UZener
ULED (V)
UD (V) (1N4148) (V) (1N6267) (V) (1N4007) (V) (BZX55C2V4) (V)
0.1 0.398 0.562 0.492 0.61 1.14
0.2 0.462 0.579 0.517 0.646 1.522
0.5 0.542 0.603 0.558 0.695 2.601
1 0.605 0.621 0.59 0.732 4.121
2 0.652 0.643 0.63 0.756 5.176
5 0.702 0.665 0.668 0.782 6.92
10 0.744 0.682 0.697 0.804 8.45

În tabelul de mai sus sunt prezentate caracteristicile directe pentru 3 diode

de Si și dioda Zener. În continuare sunt realizate graficele dependenței curent-
tensiune pentru fiecare diodă.
Din grafice putem observa o creștere abruptă a curbei, după valoarea de
0,7V a tensiunii. Acest lucru confirmă trecerea curentului electric prin diodă
numai dacă tensiunea de polarizare este mai mare decât o tensiune minimă,
tensiunea de deschidere a diodei, în cazul nostru această valoare fiind intre 0,6 -
0,7(V).

Dependența curent-tensiune Dioda1

12

10

I (mA) 6

0
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
UDioda1 (V)

1
 Dependența curent-tensiune Dioda3
12

10

I (mA) 6

0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
UDioda3 (V)

Dependența curent-tensiune Dioda4

12

10

I (mA) 6

0
0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75
UDioda4 (V)

2
 Dependența curent-tensiune Dioda Zener
12

10

I (mA) 6

0
0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85
UZener (V)

Dependența curent-tensiune LED

12

10

I (mA) 6

0
0 2 4 6 8 10
ULED (V)

EXERCIȚIUL 2 – TRASAREA CARACTERISTICII STATICE LA SCARĂ

SEMILOGARITMICĂ

Pentru rezolvarea acestui exercițiu am realizat un grafic cu valorile

masurate ale tensiunii de la exerc1 și valorile logaritmate ale intensității.
Intersecția dreptei de regresie cu axa Oy reprezintă curentul de saturație (I0) iar
panta dreptei de regresie, reprezintă γ, definit de relația:

3
 I0 = -3,348(mA) γ = 5,7

Dioda1
1.5

1
y = 5.7089x - 3.3479

0.5

lg(I) (mA) 0
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
-0.5

-1

-1.5
UDioda1 (V)

I0 = -10.217 γ = 16.422

Dioda3
1.5

1 y = 16.422x - 10.217

0.5

lg(I) (mA) 0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
-0.5

-1

-1.5
UDioda3 (V)

4
 I0 = -5.627 γ = 9.486

Dioda4
1.5

1 y = 9.4863x - 5.6267

0.5

lg(I) (mA) 0
0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75
-0.5

-1

-1.5
UDioda4 (V)

I0 = -7.233 γ = 10.077

Dioda Zener
1.5

1
y = 10.077x - 7.2335
0.5

lg(I) (mA) 0
0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85
-0.5

-1

-1.5
UZener (V)

5
 I0 = -1.115 γ = 0.261

LED
1.5

1 y = 0.2608x - 1.115

0.5

lg(I) (mA) 0
0 2 4 6 8 10
-0.5

-1

-1.5
ULED (V)

EXERCIȚIUL 3 – DETERMINAREA PUNCTULUI STATIC DE FUNCȚIONARE (PSF)

Atunci când utilizarea diodei duce la un regim static de funcționare,

caracteristicile sale respectă următoarea ecuație: . Din punct de vedere grafic
aceasta este asociată cu o funcție de gradul I, y=ax+b, unde a = -R, b = E.

3.1 METODA GRAFO -ANALITICĂ

Dându-se de la laborator valorile , am calculat intersecțiile dreptei

statice de funcționare cu axa Ox (E, 0) corespunzător P1(5, 0) și cu axa Oy (0, E/R)
corespunzător P2(0, 5[mA]). În continuare, preluând graficele de la primul exercițiu am
adăugat dreapta statică de funcționare (folosind cele doua puncte de mai sus P1, P2).
Apoi pentru a determina punctul de intersecție al celor două drepte, am citit valorile
mai jos folosind funcția zoom in :D.

6
 Dioda1 - PSF(0,7; 4,3)
PSF Dioda1
12
10
8
I (mA) 6
4
2
0
0.3 0.5 0.7 0.9 1.1 1.3 1.5 1.7 1.9 2.1 2.3 2.5 2.7 2.9 3.1 3.3 3.5 3.7 3.9 4.1 4.3 4.5 4.7 4.9 5.1 5.3
UDioda1 (V)

Dioda3 - PSF(0,64; 4,3)

PSF Dioda3
12
10
8
I (mA) 6
4
2
0
0.5 0.7 0.9 1.1 1.3 1.5 1.7 1.9 2.1 2.3 2.5 2.7 2.9 3.1 3.3 3.5 3.7 3.9 4.1 4.3 4.5 4.7 4.9 5.1 5.3
UDioda3 (V)

Dioda4 - PSF(0,645; 4,4)

PSF Dioda4
12
10
8
I (mA) 6
4
2
0
0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2 2.4 2.6 2.8 3 3.2 3.4 3.6 3.8 4 4.2 4.4 4.6 4.8 5 5.2 5.4
UDioda4 (V)

7
 Dioda Zener - PSF(0,78; 4,2)
PSF Dioda Zener
12
10
8
I (mA) 6
4
2
0
0.550.750.951.151.351.551.751.952.152.352.552.752.953.153.353.553.753.954.154.354.554.754.955.155.35
UZener (V)

Led - PSF(4,7; 0,9)

PSF LED
12
10
8
I (mA) 6
4
2
0
0 0.4 0.8 1.2 1.6 2 2.4 2.8 3.2 3.6 4 4.4 4.8 5.2 5.6 6 6.4 6.8 7.2 7.6 8 8.4 8.8 9.2
ULED (V)

Dioda1 Dioda Zener Dioda3 Dioda4 Led

ID (mA) 4.3 4.2 4.3 4.4 0.9
UD (V) 0.7 0.78 0.64 0.645 4.7

3.2 MĂSURAREA ID ȘI UD
Dioda1 Dioda Zener Dioda3 Dioda4 Led
ID (mA) 4.3 4.2 4.4 4.3 1.05
UD (V) 0.693 0.778 0.661 0.662 3.357

Putem observa că datele măsurate și cele calculate sunt extraordinar de apropiate mai
puțin în cazul ledului.

8
EXERCIȚIUL 5 - CARACTERISTICA INVERSĂ A DIODEI ZENER

Am variat tensiunea furnizată de sursă între 3-20 V, o parte din aceasta s-a pierdut pe
rezistență, iar în funcție de current am măsurat tensiunea ce cade pe diodă. Din figura
montajului putem observa că dioda este conectată invers adică anodul său este
conectat la minusul sursei, iar catodul său la plusul sursei. Din această cauză valorile
obținute sunt negative.

Alim. (V)
Măsurăt. 1 5.1 10.3 15 20.1
I(mA) -0.011 -2.8 -7.7 -8 -13
U(V) -1.058 -2.247 -2.589 -2.762 -2.895

Obținând aceste caracteristici inverse ale diodei Zener am adăugat cadranul III la graficul
precedent (exercițiul 1).

Caracteristicile inversă și directă Dioda Zener

15
10
5
I (mA) 0
-3 -2.5 -2 -1.5 -1 -0.5 -5 0 0.5 1

-10
-15
UZener (V)

Observăm apropierea curbei roșii de axa Ox, fapt ce confirmă caracteristica diodei de a
nu lăsa curentul să treacă atunci cand este montată invers.

9
EXERCIȚIUL 6 – REDRESORUL BIALTERNANȚĂ
La laborator am lucrat cu un redresor bialternanță ce conținea 4 diode, iar in
montaj am conectat pe rând două condensatoare de dimensiuni diferite (220 uF, 10uF).
Valoarea eficace a tensiunii semnalului am setat-o la 10V Pick-Pick, în condițiile în care
frecvența generatorului a fost de 50Hz.
Datele obținute au fost următoarele:

Condensator1 – 220uF Condensator2 – 10uF

Amplit. de intrare (V) 8,7 9,45
Amplit. de ieșire (V) 3,047 2,79

10
 Amplitudinea semnalului de ieșire este de două ori mai mică decât amplitudinea
semnalului de intrare deoarece, în timpul unei perioade, alternativ, două diode
funcționează, iar două sunt blocate; condensatoarele se încarcă pierzându-se astfel
jumătate din energia semnalului de intrare.

După cum se observă în ultima pereche de poze, fluctuația semnalului de ieșire

este mai mică, atunci când este conectat în circuit condensatorul mai mare (220 uF).

11