Intro Materiale de studiu Variante Modele de subiecte Subiecte rezolvate Dezvoltarea platformei Contact

Maitreyi – caracterizare
Maitrey

de Mircea Eliade

Varianta 1:
   Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de cţiune, losof şi profesor român la Universitatea din Chicago.

Romanul Maitreyi, publicat în 1933, face parte din prima tendinţă, ind un roman modern subiectiv, un roman al
autenticităţii, al experienţei şi un roman exotic.

Romanul este o specie a genului epic în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri,
la care participă un număr mare de personaje şi în care apare un con ict puternic.

Tema romanului este iubirea incompatibila, povestea nefericită trăită de Allan şi Maitreyi amintind de Romeo şi
Julieta sau Tristan şi Isolda.

Titlul este sugestiv în ceea ce priveşte conţinutul discursului narativ. Acesta coincide cu numele personajului
principal feminin, Maitreyi, considerată de critică drept cel mai exotic personaj feminin din literatura română.

Con ictul dintre europeanul Allan şi bengalezul Narendra Sen redă opoziţia dintre libertatea dragostei şi
constrângerile tradiţionale, iar la nivel general, incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizaţii şi
mentalităţi: cea europeană şi cea asiatică. De asemenea romanul prezintă şi un con ict interior. Fire autore exiva,
Allan trăieşte con ictul dintre trăirea internă a iubirii, ca experienţă de nitorie, şi luciditatea autoanalizei.

Incipitul romanului surprinde prin tonalitatea confesiunii, prin sinceritatea povestirii, luciditatea analizei,
autenticitatea întâmplărilor trăite şi consemnate cât şi prin misterul femeii iubite, Maitreyi.

Maitreyi rămâne pentru europeanul raţional o eternă obsesie şi enigmă. Frământările lui Allan pentru a o înţelege
pe Maitreyi fac ca romanul să aibă un nal deschis.

Adolescentă bengaleză, copil şi femeie în acelaşi timp, poetă, preocupată de lozo e, apreciată de cercurile
intelectuale bengaleze, aceasta simbolozează misterul feminităţii. Pompiliu Constantinescu realizează un portret
al fetei în care spune: ”…Maitreyi este o femeie şi un mit; este mai ales un simbol al sacri ciului în iubire, trăind cu
o intensitate şi un farmec de substanţă tare, aromitoare ca înseşi parfumurile orientale”.

Naratorul o caracterizează direct pe protagonistă în mai multe etape ale iubirii dintre cei doi. La început acestuia
nu i se pare frumoasă „cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu buzele cărnoase, cu sânii puternici de fecioară
bengaleză, crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt”, ca mai apoi această impresie să i se schimbe „Maitreyi mi
s-a parut, atunci, mult mai frumoasă …”

Caracterizarea indirectă a fetei se constituie treptat, din faptele, gesturile şi cuvintele ei cât şi din relaţia eroinei cu
celelalte personaje. Astfel, Maitreyi îşi asumă tragedia iubirii, deoarece ea este singura care cunoştea interdicţiile
şi urmările acestei iubiri în lumea sa. Ea îl iniţiază pe Allan în iubire, în cultura orientală şi în sacralitate. Pentru
protagonistă, viaţa este iubire, iar iubirea înseamnă sacri ciu şi rodnicie.
Din punct de vedere compoziţional, romanul are cincisprezece capitole, iar întâmplările sunt relatate la persoana
I, din perspectiva personajului – narator Allan. Construcţia discursului narativ constă în dubla perspectivă
temporală pe care personajul – narator o are asupra evenimentelor: contemporană şi ulterioară.

În concluzie, având în vedere aspectele prezenate ulterior, putem spune că Mircea Eliade creează prin Maitreyi,
unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura română şi totodata cel mai exotic personaj al
literaturii române, un personaj complex capabil de sacri ciu pentru o iubire adevărată.

Varianta 2:
Publicat în 1933, romanul „Maitreyi” este un roman modern subiectiv, de analiză psihologică, un roman al
experienţei şi al autenticităţii dar şi un roman exotic. Modernitatea romanului constă în noutatea prezentării
temei iubirii, ind descrisă o iubire pasională între doi tineri care aparţin unor culturi diferite şi au percepţii
diferite despre dragoste, tocmai de aceea dragostea lor, trăită într-un cadru exotic este incompatibilă, neîmplinită.
Subiectivitatea romanului este reprezentată prin tehnica ei narativă. Romanul este de tipul jurnalului intim, iar
întâmplările sunt povestite din perspectiva subiectivă a personajului-narator, a europeanului Allan. Astfel
naraţiunea este realizată la persoana I, ind mai degrabă o confesiune a autorului devenit personaj-narator.
Evenimentele sunt povestite dintr-o triplă perspectivă narativă şi temporală. O perspectivă narativă este cel din
jurnal, când trăia iubirea, o altă perspectivă asupra evenimentelor este reprezentată de însemnările ulterioare,
notaţiile, adnotările naratorului, oglindind o analiză lucidă asupra trăirilor interioare şi o treia perspectivă este
aceea a naraţiunii propriu-zise, adică povestirea ulterioară a evenimentelor. Perspectiva temporală este şi ea
triplă, existând un timp narat al jurnalului, un timp al naraţiunii ulterioare din adnotaţii şi un timp al naraţiunii
propriu-zise. Neconcordanţa dintre iubirea descrisă în jurnal şi rememorarea acestuia conferă romanului caracter
subiectiv, naraţiunea concentrându-se asupra descrierii vieţii interioare a personajului îndrăgostit.

„Maitreyi” este un roman al experienţei pentru că descrie trăirea intensă a iubirii, ca o experienţă de nitorie, iar
impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente reale din biogra a autorului. Sursa de inspiraţie a
romanului este experienţa trăită de autor în India, în timpul unei călătorii de studiu în Calcutta. Eliade trăieşte o
poveste de dragoste cu ica profesorului Dasgupta, cu Maitreyi. Allan este, astfel, alter-egoul autorului şi este
naratorul-personaj al operei.
Titlul romanului este identic cu numele personajului feminin, Maitreyi, considerată de critică literară cel mai exotic
personaj feminin din literatura română, ind un mit şi un simbol al sacri ciului în iubire. Con ictul se construieşte
pe opoziţia dintre două lumi diferite, cea europeană şi cea asiatică, reprezentată de europeanul Allan şi
bengalezul Narendra Sen. Acest con ict reprezintă opoziţia dintre libertatea iubirii şi constrângerile tradiţionale,
sugerând incompatibilitatea celor două civilizaţii sau mentalităţi reprezentate de tinerii îndrăgostiţi.

Tema romanului ind iubirea, aceasta pentru Allan are semni caţia unei duble iniţieri: una erotică şi una
culturală. Iniţierea rămâne însă la stadiul de experienţă, fără ca personajul să cunoască o transformare
ireversibilă şi profundă. Pentru Maitreyi iubirea oferă iluzia împlinirii cuplului primordial, care trăieşte dincolo de
regulile stricte ale castei, ale religiei, deasupra tuturor legilor şi convenţiilor umane.

Maitreyi, eroina romanului este considerat de critica literară cel mai exotic personaj feminin din literatura
română, ea simbolizând misterul feminităţii. Portretul fetei este realizat în întregime din perspectiva subiectivă a
personajului-narator, al lui Allan, care la un moment dat se îndrăgosteşte de ea. Opiniile asupra Maitreyiei variază
în funcţie de sentimentele lui Allan, care la început îşi neagă sentimentele, a rmând că fata este urâtă, apoi, cu
prilejul vizitei din spital recunoaşte că fata îl fascinează, apoi devine pasionat de gesturile ritualice ale fetei, ca in
nal să se îndrăgostească profund de fată. în plus, Allan prin Maitreyi cunoaşte o altă lume, plină de mister, care îl
vrăjeşte, îl uimeşte. Astfel, fata reprezintă întreaga Indie pentru Allan. Este de asemenea idealul, simbolul
feminităţii pure şi în acelaşi timp şi exotice, ceea ce este sugerat şi prin titlul acestui roman.

Prin caracterizare directă naratorul realizează un portret al fetei, unul schimbător, deoarece fata este văzută în
felurite chipuri, în funcţie de etapele iubirii lor. „Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu buzele
cărnoase şi răsfrânte, cu sânii puternici de fecioară bengalezâ crescută prea plin” sau ,Maitreyi mi s-a părut atunci
mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint, cu şalul asemenea cireşelor
galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii (…) nu izbuteam să înţeleg ce taină
ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi, de mătase, în zâmbetul timid”. Vestimentaţia, chipul, detaliile zice
inocente sau senzuale, gesturile, faptele ei conturează un personaj complex care capătă profunzime şi mister în
mintea îndrăgostitului Allan.

În ceea ce priveşte trăsăturile morale ale fetei, este di cil de xat o trăsătură dominantă a ei, indcă elementul
care îi de neşte personalitatea este misterul, ea ind descrisă din unghiul de vedere al naratorului – personaj pe
măsură ce se îndrăgosteşte de fată. în acest sens sunt sugestive primele întâlniri ale celor doi. Prima dată Maitreyi
i se pare respingătoare, apoi cu prilejul vizitei la familia inginerului Sen este fascinat de fată, apoi la spital se simte
tulburat de prezenţa fetei. După ce se mută în casa superiorului său, Allan, prin Maitreyi cunoaşte mai bine
lumea, viaţa şi gândirea bengaleză şi este atras din ce în ce mai mult de complexitatea su etească a tinerei de 16
ani. Maitreyi se joacă în mod absolut inconştient, fără să ştie ce e reala dragoste, fără să conştientizeze că pentru
ea nu va mai exista cale de întoarcere. La început îl admiră pe tânărul inginer englez, crede că îl iubeşte ca pe un
frate, pentru ca în nal să nu mai poată trăi fără el. Pentru a o cia într-un fel relaţia lor, Maitreyi se logodeşte în
secret cu iubitul ei, rosteşte un jurământ cosmic în faţa pământului, a apei şi a cerului, apoi se dăruieşte şi
trupeşte lui Allan. „unirea noastră a fost poruncită de Cer”. Iubirea ei pasională se sfârşeşte brusc şi tragic: trădată
de Chabu, Maitreyi este pedepsită brutal de tatăl ei. Disperată, încearcă să ia legătura cu Allan, dar este refuzat de
acesta şi ca un semn de răzbunare pentru cele întâmplate se va dărui unui vânzător de fructe.

Atrăgătoare prin naivitatea adolescentină, Maitreyi reprezintă pentru Allan o sursă de mister inepuizabilă, o
atracţie in nită. Inocenţa su etului ei indian este impresionantă: îi povesteşte lui Allan că în copilărie a iubit un
pom cu şapte frunze, apoi a iubit un tânăr care i-a dăruit o coroană de ori într-un templu, apoi s-a legat prin
jurământ de Tagore, de guru-ul său. Este o tânără poetă talentată, preocupată de lozo e şi admirată în cercurile
intelectuale bengaleze. Su et de copil şi femeie senzuală este în acelaşi timp, ceea ce îi conferă complexitate
su etească.

Maitreyi cucereşte prin misterul ei, prin su etul ei „nepătruns şi neînţeles”. Este o inţă pură, inocentă, sensibilă,
dar dragostea îi conferă o pasiune ce nu are limite. Impresionant pentru Allan este acest amestec de nevinovăţie,
senzualitate şi instinctualitate. Deşi luptă din răsputeri pentru a păstra iubirea, este pedepsită aspru, iar
răzbunarea ei este umilă.

Asemenea lui Allan, şi pentru Maitreyi această iubire înseamnă o regăsire de sine, o auto- cunoaştere şi
cunoaşterea unei lumi diferite. Prin persoana ei iubirea capătă dimensiuni mitice, în iubire. Iubirea ei naşte magia,
transmite o aspiraţie spre in nit, spre absolut, este o deschidere spre sacru: „cum te-aş pierde eu pe tine, când tu
eşti soarele meu…”

Cuplul de îndrăgostiţi iese din tiparele obişnuite şi se reintegrează, prin ritualul sacru al iubirii, într-un timp arhaic,
primordial, mitic. Maitreyi este mai mult decât o femeie obişnuită, este un adevărat mit. Deşi destinată unei iubiri
neîmplinite, explicabilă atât prin diferenţa culturală cât şi prin psihologia lor atât de diferită, Allan şi Maitreyi
reprezintă un exemplu al aspiraţiei etern-umane de a atinge mitul fericirii depline prin iubire.

Personajul feminin este gura centrală a romanului şi rămâne o apariţie unică în literatura română prin exotismul
ei, prin spiritul ei complex, prin farmecul ei copilăresc şi senzualitatea feminină, prin capacitatea de dăruire şi de
sacri ciu pentru iubire. Maitreyi pare un personaj de basm, iar poveste de dragoste pe care o trăieşte alături de
Allan capătă dimensiunea unui mit, cel al fericirii prin iubire.

← Ștefan Gheorghidiu – caracterizare Varianta 1 [2009] M1(Rezolvat) →

Leave a Reply
 Your email address will not be published. Required elds are marked *

Comment

Name *

Email *

Website

I'm not a robot

reCAPTCHA
Privacy - Terms

Post Comment

4bac.ro
Îmi place Pag

Fii primul dintre prietenii tăi

căruia îi place asta

Search …

Materii:

Biologie

Anatomie
Biologie Vegetala

Variante 2009 Biologie Vegetala

 Ecologie umana
Genetica

Genetica umana

Chimie

Anorganica
Variante 2009

Organica
Variante 2009

Programa III

Variante 2009

Economie
Variante 2009

Filoso e

Variante 2009

Fizica
Mecanica

Variante 2009
Optica

Varianta 2009

Producerea si utilizarea curentului continuu

Variante 2009

Termodinamica

Variante 2009

Geogra e

Geogra a Europei

Geogra a Romaniei
Variante 2009 Geogra e

Informatica

Limbajul C

Variante 2009 Intensiv (C/C++)

Istorie

Sinteze teoretice

Variante 2008
Variante 2009

Limba Română

Caracterizari
Comentarii

Opere lirice

Variante 2009 Romana

Logica

Variante 2008

Variante 2009

Matematica
M1

Variante 2009 Matematica M1

 M2

Variante 2007 Stiinte ale naturii

Variante 2009 Matematica M2

Variante 2009 Matematica M3

Variante 2009 Pedagogic

Modele de subiecte

2012

2013
2014

2015

Modele de subiecte 2017

Psihologie

Variante 2009

Subiecte 2017