UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA de AGRICULTURA

Prof. Coordonator Horia Ciocan

PROIECT
MANAGEMENT IN AGRICULTURA

Student Manta Danut Vasile

Grupa 1405

- 2018 -
 Tema proiectului

Se va întocmi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru

exploataţia S.C. Ene și Nicu Potecă S.R.L, din localitatea Cochirleanca, judeţul
Buzău, pe baza următoarelor elemente:

1. Condiţii naturale:
- temperatura medie anuală 10-11C;
- precipitaţii medii anuale 456 mm;
- tipul de sol dominant (textura, panta) Cernoziom cu textura
glomerulara,grauntoasa si o panta de 1-2%

2. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului:

- suprafaţa totală 320 ha ( 100%);
- teren agricol 320 ha ( 100%);
- teren arabil 2320 ha ( 100%);
o din care irigat 0 ha ( 0%);
- păşuni naturale 0 ha ( 0%);
- fâneţe naturale 0 ha ( 0%);
- livezi 0 ha ( 0%);
- vii 0 ha ( 0%);
- teren neproductiv 0 ha ( 0%).
 Scurtă descriere a societății
Înființată în anul 1999, S.C. Ene și Nicu Potecă S.R.L este o societate ce are
ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole. În primii 6 ani de
activitate, suprafata agricola cultivată era de 200 ha, toate lucrarile executându-
se cu 3 tractoare Universal 650. Până în anul 2017, suprafața cultivată s-a extins
până la valoarea de 320 ha, ceea ce a adus la achiziționarea de utilaje moderne.

 Masini si utilaje agricole disponibile :

 Tractor FENDT 240 V
 Tractor Case IH MX180 MAGNUM
 Combina JOHN DEERE 254
 Disc MA/AG M32 l=3,75m
 Combinator kverneland comb 6m
 PLUG kverneland 4
 Freza 3.5 m
 Semanatoare vaderstad rapid 4m
 Semanatoare gaspardo 8
 Amazone 2000 18-20m
 MET-1200, 12m
 Masina de fertilizat prin imprastiere
 Masina de fertilizat pe randuri
Numar de angajati : 4, din care – Managerul exploatatiei
-Contabilul
- 2 mecanizatori

Clădiri: Sediul firmei 2500 m2

Depozit 4800 m2
Parcare 1000 m2

Reprezentaţi schema exploataţiei agricole

Grâu Orz

Sediu firma

Porumb
Rapiță
Asolament 4 ani:

Sola Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4

1 Porumb Grau Floarea Rapita
soarelui
2 Grau Floarea rapita porumb
soarelui
3 Floarea rapita porumb grau
soarelui
4 Rapita porumb grau Floarea
soarelui

3. Structura culturilor din anul precedent:

Nr Denumirea culturii Suprafaţa Suprafaţa
crt (ha) (%)
1. Grau 105 25
2. Orz 105 25
3. Porumb 105 25
4. Rapiță 105 25
Total arabil 420 100

4. Producţiile medii la hectar realizate în ultimii 3 – 5 ani:

 kg/ ha
Nr Denumirea Producţia realizată în anii Producţia
crt culturii 2013 2014 2015 2016 2017 programată
1 Grâu 5000 4500 4000 5000 6000 6000 kg
kg kg kg kg kg
2 Orz 4000 3500 3000 4000 5000 5000 kg
kg kg kg kg kg
3 Porumb 8000 7500 8500 8000 9000 9000 kg
kg kg kg kg kg
4 Rapiță 2000 1500 2000 1400 1900 2000 kg
kg kg kg kg kg

LIVRAREA PRODUCŢIEI
 Nr Cantitate Preţ Valoare totală
Produs
crt (t) (lei / t) (lei)
1 Grâu 6 700 4200

2 5 800 4000
Orz
3 Porumb 9 700 6300

4 Rapiță 2 2000 4000

4
3
2
1
Nr. crt

Orz
CULTURA

Grâu

Rapiță
Porumb

50
70
100
100
Suprafaţa

La produsul principal

2800
5000
9000
6000

-
-
-
(kg/ha)

La produsul secundar
Prod.medie

2500

140
350
900
600
La produsul principal
(t)

-
-
-
250
La produsul secundar
Prod.totală

Materii prime şi materiale (lei)

1700
1750
1800
1750
Lucrări mecanice proprii (lei)

1300
1300
1350

1300
-
-
-
-
Lucrări şi servicii executate de terţi (lei)

80

43,2
49,6
43,2
Salarii (lei)

Contribuţie pentru asigurări sociale, fondul de şomaj, impozit (lei)

1160

626,4
719,2
626,4

0
0
0

8500 Cheltuieli de aprovizionare (lei)

1225
1800
1750
0

6,4
2,8

8,88

Cheltuieli directe (lei)

11928
17142
24957
25382
PRODUCŢIA VEGETALĂ ŞI COSTURILE

43
60
06
90

Cheltuieli indirecte comune (lei)

15021,
21587,
31428,
31962,

26
08
93
81

Cheltuieli totale (lei)

149329,
214604,
312428,
317745,

Din care cheltuieli ptr produsul princ. (lei)

74664
15022
31242
29074

63,134
285,67
8,9291
5,8072

525
259
929
807

Cheltuieli pe hectar (lei/ha)

2986,58
3065,77
3124,28
3177,45

Costul de producţie (lei/t)

3759
4517
3255
6345

1066,6
613,15
347,14
484,57
REZULTATE FINANCIARE PE PRODUSE
Fisa tehnologica GRAU
Fisa tehnologica PORUMB
Fisa tehnologica ORZ
Fisa tehnologica RAPITA
 Memoriu justificativ

Din punctul meu de vedere, tehnologia aplicata in aceasta ferma este una dintre cele mai bune tehnologii
aplicata in arealul localitatii Jijila , privind conditiile pedoclimatice. Bineinteles ca aceste costuri variaza de la an la an in
functie de necesitati si obiectivul planificat.
Datorita rezultatului economico financiar pozitiv , exploataita merge pe profit an de an in ultimul
inregistrandu-se suma de 994108,08.

In urma aplicarii dozelor corespunzatoare de ingrasaminte complexe NPK , de Azotat de amoniu si a

tratamentelor folosite , productia tinde anual spre a se imbunatati , de aceea si profitul pe ha s-a ridicat spre 1022 lei la
cultura de grau, 1307 lei la rapita, 3175 lei la proumb si 934 lei la orz.
Avem ca si obiective pentru viitor in primul rand extinderea exploatatiei agricole anual cu cel putin 10% prin
luarea in arenda a unor terenuri din arealul localitatii noastre , momentan de cumparat neincapand vorba , de si oamenii
vand chiar si in ziua de azi terenuri cu preturi foarte mari, din acest motiv este foarte dificil sa discuti cu acestia . Marirea
fermei ar atrage dupa sine bineinteles un profit mai marei care ne va permite sa modernizam parcul de utilaje , poate si
deschiderea unor depozite in care sa putem depozita pe timpul iernii recoltele , pana cand pretul va fi unul cat mai mare.
Utilajele noi cu o capacitate mai mare de efectuare a lucrarilor agricole ne va permite sa terminam lucrarile intr-un
interval mai scurt de timp , dandu-ne posibilitatea sa mai facem si altceva pe langa agricultura.
Pentru a valorifica cat mai bine si productia secundara, in ferma ar trebui sa ne axam si pe partea zootehnica, de
crestere a animalelor, astfel am creste profitul prin faptul ca nu am fi obligati sa cumparam furaje pentru animale.
Petru inceput o sa achizitionam 50 de oi si cateva vaci de lapte pentru a ne da seama care dintre acestea pot aduce
un profit mai mare si daca ferma poate intretine animalele cu furaje proprii.
Va trebui sa adaugam in lista de culturi si lucerna fiind destul de buna in furajarea animalelor.
 Tehnologia de cultura a porumbului

PORUMBUL Zea mays (L), Familia Gramineae

Amplasarea culturii
Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textură şi reacţie, dar trebuie evitate solurile extreme. Bune premergătoare
pentru porumb sunt leguminoasele perene, cerealele paioase, inul, cânepa, sfecla pentru zahăr, cartoful etc. Deşi suportă monocultura, nu este
indicată cultivarea porumbului mai mult de 2-3 ani pe acelaşi teren numai dacă se aplică îngrăşăminte organice şi chimice şi se combat corespunzător
buruienile, bolile şi dăunătorii.
Fertilizarea
Având un potenţial productiv ridicat, porumbul consumă cantităţi mari de substanţe nutritive. Pentru fiecare 1000 kg boabe +
producţia secundară, porumbul consumă: 18- 28kg azot, 9-14kg P2O5 şi 24-36kg K2O. Pe toate tipurile de sol, porumbul valorifică bine atât
îngrăşămintele organice cât şi cele chimice. Gunoiul de grajd este bine valorificat de către porumb mai ales pe solurile grele şi reci dar este
recomandat şi pe solurile mai uşoare, în doze de 30-40 t/ha ce se încorporează imediat prin arătura de bază.
Dozele de îngrăşăminte chimice se stabilesc ţinând seama, în principal de nivelul producţiei scontate, de consumul specific şi de
rezervele solului în elemente nutritive, dar se au in vedere şi alţi factori cum ar fi: planta premergătoare, fertilizarea aplicată în anii precedenţi, gradul
de aprovizionare a solului cu apă, cultivarul folosit. etc. Azotul poate fi aplicat primăvara la pregătirea patului germinativ sau simultan cu semănatul
pe rând când doza se reduce la circa o treime din cantitatea totala de azot şi chiar în timpul vegetaţiei odată cu praşilele mecanice folosindu-se doze
reduse. .
Îngrăşămintele cu fosfor se încorporează în sol sub arătura adâncă, iar în cazuri excepţionale se pot aplica primăvara timpuriu înainte
de pregătirea patului germinativ. Ele sunt bine valorificate şi dacă sunt aplicate odată cu semănatul sub formă de îngrăşăminte complexe. Pe solurile
foarte sărace în potasiu se aplică doze de 60-150kg /ha din acest element.

Lucrările solului.
Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare la 25- 30cm adâncime. Arătura de primăvară
trebuie exclusă, putând fi înlocuită prin discuiri şi grăpări repetate pe terenuri curate de buruieni şi bine aprovizionate cu apă. În situaţii extreme când
se impune, arătura de primăvară trebuie efectuată cât mai devreme şi de bună calitate. Pregătirea patului germinativ urmăreşte nivelarea terenului şi
realizarea unui strat de sol afânat şi mărunţit pe adâncimea de semănat printr-un număr cât mai redus de treceri pe teren.

Sămânţa şi semănatul
Epoca de semănat corespunde perioadei când în sol la adâncimea de 10 cm se stabilizează temperaturi de peste 8-100 C. Desimea de
semănat este un factor tehnologic foarte important şi se stabileşte în funcţie de durata perioadei de vegetaţie a populaţiei semănate, de rezerva de
apa din sol şi de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive. Pentru zona de cultură a Mureşului se folosesc populaţii timpurii cu o
densitate de 50.000-60.000 plante/ha.
Semănatul se realizeaza cu maşina de precizie SPC-6 la distanţa între rânduri de 70cm şi adâncimea de 5-8cm, asigurand 15-25kg
sămânţă/ha. Atunci când suprafaţa care se seamănă este foarte mică (mai puţin de 100mp.) lucrarea se execută manual cu sapa, se fac şaruri cu o
adincime de 6cm, la distanţa de 70 cm între şaruri, iar seminţele de porumb se pun pe fundul şarului la distanţe de 20-25 cm. Este bine să se pună
câte două seminţe la un loc. Dacă se seamănă după porumb este indicat să se trateze seminţele, înainte de semănat, împotriva viermelui sârmă şi a
gărgăriţei frunzelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS, (60 ml/10 kg seminţe). În ziua semănatului se stropesc seminţele cu această soluţie având grijă
să se aplice pe întreaga cantitate de seminţe. Pentru a evita folosirea insecticidelor, nu se seamănă porumbul după porumb sau în terenuri proaspăt
desţelenite (lucerniere).
Lucrările de întreţinere a culturii
În tehnologia clasică a porumbului sunt necesare: 3-4 praşile mecanice între randuri şi 2- 3 praşile manuale pe rând. Primele 2-3
săptămâni după răsărire constituie faza critică în îngrijirea porumbului, iar praşilele se execută la intervale de 10-20 de zile în funcţie de apariţia
buruienilor, urmărindu-se ca lanul de porumb să fie menţinut curat. Adâncimea de lucru şi viteza de deplasare a agregatului la praşilele mecanice sunt
impuse de starea de vegetaţie a plantelor şi de dezvoltare a sistemului radicular dupa cum urmeaza : -la praşila I-a, 10-12 cm adâncime, viteza 4 km
/ora ; -la praşila a II-a, 7-8 cm adâncime, viteza 8-10 km /ora; -la praşila a III-a 5-6 cm adâncime, viteza 10-12 km /ora.
 Pentru diminuarea gradului de infestare cu buruieni, se poate realiza o combatere chimică cu BASIS. Acest erbicid se aplică după
răsărirea plantelor de porumb, când acestea au 4 frunze, aplicându-se 0,8 – 1,0 l/ha. Există o gamaă foarte variată de substanţe de combatere a
buruienilor, dar în general, trebuie să cunoaştem buruienile ce apar pe terenul semănat cu porumb pentru a folosi cel mai adecvat erbicid. Dacă nu se
doreşte folosirea substanţelor chimice, atunci se va mări numărul de praşile manuale şi se va urmări ca porumbul să urmeze după o cultură care a
lăsat terenul curat de buruieni.
Combaterea dăunătorilor
În ţara noastră cel mai temut dăunător este gărgăriţa frunzelor de porumb. La porumbul cultivat 2-3 ani după el însuşi, densitatea
gărgăriţei poate depăşi 30 exemplare la m2 . Plantele sunt distruse de această insectă încă din faza de răsărire. Dat fiind faptul că această insectă
atacă mai multe specii de plante, porumbul nu trebuie semănat după floarea soarelui, fasole, soia şi sfeclă de zahăr. Rotaţia culturii constituie fără
îndoială o măsură fitotehnică de cea mai mare importanţă în combaterea gărgăriţei. Ca măsură chimică este cea menţionată la punctul “
Sămânţa şi semănatul” Un alt dăunător care apare în unii ani la porumb este sfredelitorul porumbului. Această insectă se întâlneşte în
mod frecvent atunci când avem în cultură porumb zaharat. În genral populaţiile de porumb din convarietatea indurat şi dentat sunt rezistente la acest
dăunător.

Recoltarea porumbului sub formă de ştiuleţi se face când umiditatea boabelor este cuprinsă intre 22-30 %, şi se observă stratul
negru care separă bobul de rahis (ciucălău).
Înmulţirea populaţiilor de porumb. Pentru obţinerea unei populaţii care să respecte structura genetică originală este necesar să
semene în spaţii izolate. Acest lucru semnifică faptul că fiecare populaţie trebuie semănată la o distanţă de 700m faţă de alt hibrid sau populaţie de
porumb. Dacă nu se respectă aceste distanţe de izolare, vor rezulta biotipuri deosebite de populaţia originală, iar în decurs de 2-3 ani se va obţine o
nouă populaţie care va fi total diferită de cea originală. Lucrările de îngrijire şi distanţele de semănat sunt la fel ca pentru consum.
Recoltarea se realizează la momentul otpim, când umiditatea seminţelor nu este mai mare de 20%. Se aleg ştiuleţii cei mai mari, care
au forma şi culoarea populaţiei originale. Se pun la uscat în podul casei, iar primăvara, înainte de semănat se desfac de pe ciucălău. Se îndepărtează
seminţele de la vârful şi de la baza ştiuletelui. Seminţele alese trebuie să fie sănătoase, neatacate de dăunătorii de depozit (gărgăriţa cerealelor, molia
cerealelor).

Tehnologia de cultivare a culturii de grau

GRÂUL DE TOAMNĂ Triticum aestivum (L), Familia Gramineae

Întrucât în campania de toamnă, cultura grâului ocupă un loc important, reuşita unei culturi bune depinde de respectarea
tehnologiei specifice de cultură.
Rotaţia culturilor Cele mai recomandate culturi premergătoare sunt: borceagurile, trifoiul, lucerna, cartoful, porumbul. La grâu
nu se recomandă monocultura.
Fertilizarea Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4 ani şi îngrăşăminte pe bază
de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă activă/ha. În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg
s.a. la hectar.
Lucrările solului Se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de 15 – 20 zile, necesar
pentru a se realiza „aşezarea solului”. Arătura se efectuează, funcţie de sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetaţie
prea înaltă se procedează mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri. Dacă solul este prea uscat şi rezultă bulgări prea mari, se renunţă
la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri grea, GDG-4,2M, în agregat cu grapa stelată. Pregătirea patului germinativ se face cu 1 – 2
zile înainte de semănat şi constă în afânarea şi mărunţirea bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.
Sămânţa trebuie să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: puritate peste 98%,
capacitate germinativă peste 90%, sănătoasă, umiditate sub 14%. Înainte de semănat sămânţa se tratează în mod obligatoriu cu fungicide (CELEST
STAR -1l/tonă)) pentru protejarea împotriva principalelor boli. Semănatul se realizează în epoca optimă, data semănatului fiind diferită în funcţie
de zona ecologică. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar de cultură este cuprinsă între 200 şi 240 kg/ha, funcţie de condiţiile pedo-
climatice, fertilitatea terenului şi epoca semănatului. Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi 5–6 cm pe
solurile nisipoase. Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de întârziere a semănatului în luna octombrie se
pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha. Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrăţească şi să se călească,
fortificându-se pentru perioada de iarnă, în aceste condiţii putând rezista până la -200 C.
 Lucrările de întreţinere În situaţia în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de secetă, se recomandă
tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al seminţelor cu solul şi a asigura o răsărire uniformă şi rapidă Combaterea
buruienilor se efectuează prin respectatrea tuturor lucrărilor agrotehnice şi fitotehnice sau prin aplicarea de erbicide, în funcţie de gradul de
îmburuienare şi structura speciilor de buruieni:
● pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae (muştar sălbatic, ridiche sălbatică, susai, pălămidă, etc.) se pot aplica următoarele
erbicide: SDMA (2 l/ha) sau Dicotex (2 l/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când buruienele sunt în faza de rozetă şi plantele de grâu în faza de
înfrăţire, iar temperatura aerului să fie de peste 150 C;
● în combaterea buruienilor mai rezistente la erbicidele pe bază de 2,4-D (volbură, mohor, muşeţel sălbatic, iarba bărboasă, rocoină,) se
pot folosi: Lontrel 418C (4-5 l/ha), Logran D (1,5 kg/ha), Granstar (20-25 g/ha), Glean (20-30 g/ha), Oltisan (1 l/ha), Icedin forte (2 l/ha). Datorită
remanenţei de lungă durată, în cazul tratamentului cu erbicidul Glean, după grâu nu se vor semăna specii sensibile la acest erbicid (floarea
soarelui, sfecla de zahăr, sfecla furajeră).
Epoca de aplicare: când temperatura aerului este de peste 120 C, plantele de grâu se găsesc în faza de înfrăţire-începutul formării
primului internod, iar buruienele în faza de rozetă;
● speciile de buruieni monocotiledonate, iarba vântului şi odosul (Avena fatua), se pot combate cu erbicidele: Puma super (1 l/ha), Assert
(2-3 l/ha), Avenge (4-5 l/ha), Dicuran (2-3 kg/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când plantele de grâu sunt în faza de înfrăţire-până la primul
internod, iar buruienele până la începutul înfrăţirii.
● în timpul vegetaţiei, pentru combaterea unui complex de boli (fuzarioză, făinarea, septorioza, etc), se pot aplica: Miraje (1 l/ha), Tilt 250
EC (0,5 l/ha), Bayleton 250 EC (0,5 kg/ha). Combaterea dăunătorilor se efectuează în funcţie de specia dăunătoare:
● combaterea ploşniţelor cerealelor se face cu: Sinoratox (3l/ha) sau Dimevur (3 l/ha);
● combaterea gândacului ghebos se face cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan (25 kg/ha);
● distrugerea gândacului bălos al ovăzului, care atacă şi grâul, se poate efectua cu : Sinoratox (3 l/ha), Carbetox (3 l/ha), Onefon 80 (1,2
kg/ha). În funcţie de nivelul precipitaţiilor, irigarea constituie o măsură eficientă şi se aplică astfel: o udare pentru răsărire şi 1-2 udări în timpul
vegetaţiei, cu o normă de udare de 500-600 m3 /ha apă.
Recoltarea Recoltarea se efectuează mecanizat în totalitate, cu combinele de recoltat cerealele păioase, în faza de coacere
deplină, când umiditatea boabelor este cât mai aproape de 14%. Durata optimă a recoltării grâului este de 5-7 zile în zonele mai secetoase (la
câmpie) şi 7-9 zile în zonele mai umede (colinare). În funcţie de soiul folosit, paiele reprezintă 55- 65% din recolta totală a părţii aeriene.

Tehnologia de cultivare a orzului

Fertilizarea culturii de orz
Consumul specific de substanțe nutritive la orz este apropiat de cel al grâului. Astfel pentru 1.000 kg boabe plus producția corespunzătoare de paie,
orzul consumă, în medie între 24-29 kg azot, 11-13 kg fosfor și 21-28 kg potasiu. în substanță activă. Gunoiul de grajd, deși asigură sporuri mari de producție, nu
este valorificat economic de orzul de toamnă. Deoarece gunoiul de grajd se aplică altor plante, orzul se fertilizează, în general, cu îngrășăminte chimice.

Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primăvara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 – 1/3), numai după premergătoare care
sărăcesc solul (floarea-soarelui, porumb, iarbă de Sudan). Azotul nu se aplică toamna pe solurile ușoare (nisipoase; luto-nisipoase), unde este ușor levigat în
timpul iernii, precum și atunci când doza aplicată este mică (sub 60-70 kg azot/ha).

Administrarea îngrășămintelor cu fosfor se face sub arătura de bază. Îngrășăminte cu potasiu se aplică pe terenurile slab aprovizionate în acest element,
dându-se 80-100 kg/ha de potasiu pentru orzul de toamnă, cantitatea care se aplică la arătură sau este încorporată cu discul la pregătirea patului germinativ.
Printr-o fertilizare completă, în care intră și îngrășămintele cu potasiu, chiar și pe soluri bine aprovizionate cu acest element, se asigură o mai bună rezistență la
cădere a orzului.

Lucrări de calitate la pregătirea patului germinativ pentru orz

La orzul de toamnă lucrările de bază ale solului și pregătirea patului germinativ sunt similare cu cele pentru grâul de toamnă, cu mențiunea că au
pretenții mai ridicate în ceea ce privește calitatea acestor lucrări. În schimb, la această cultură, calitatea pregătirii patului germinativ influențează direct buna
dezvoltare a plantelor și, deci, rezistența la iernare a acestora.
 Uniformitatea pregătirii terenului asigură o răsărire uniformă, care contribuie direct la mărimea și calitatea producției.

Densitatea de semănare a orzului – 450-500 bg/m²

Densitatea de semănat a orzului de toamnă este de 450 – 500 boabe germinabile/m². Deși orzul are o înfrățire bună, în toamnele secetoase și când se
seamănă după epoca optimă densitatea la orzul de toamnă trebuie să fie de 500 boabe germinabile/m². Distanța între rânduri la orz este de 12,5 cm.
Reducerea distanței între rânduri este posibilă numai pe terenuri curate de resturi vegetale și foarte bine pregătite, caz în care se seamănă la 8 – 10 cm sau
chiar 6 – 8 cm și se asigură o mai uniformă repartizare a spațiului de nutriție. Adâncimea de semănat la orzul este de 3 – 5 cm, totul în funcție de textura și
umiditatea solului.

Epoca de semănat a orzului este cu circa 5 zile înaintea grâului (între 15 septembrie – 10 octombrie), pentru ca plantele să intre în iarnă bine
înrădăcinate şi călite. Semănatul mai timpuriu determină o dezvoltare prea puternică a plantelor până la intrarea în iarnă, favorizând atacul de fuzarioză,
făinare și viroze, iar întârzierea duce la scăderea rezistenței la ger a plantelor. În condiții de irigare (având asigurată umiditatea de răsărire), epoca optimă de
semănat a orzului se situează între sfârșitul lunii septembrie și prima decadă a lui octombrie.
Tavălugitul se face imediat după semănatul orzului
Tăvălugitul după semănat se realizează mai ales în toamnele secetoase cu tăvălugul inelat. Tăvălugitul după semănat poate constitui o lucrare favorabilă
răsăririi numai când solul din jurul semințelor nu este prea uscat.

La orzul de toamnă se execută controlul semănăturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate în toamnă și primavară și celelalte lucrări de
întreținere la desprimăvărare în funcție de starea culturii (fertilizare, tăvălugire).

Combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor din cultura de orz

Combaterea buruienilor la cultura orzului și orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grâu în funcție de spectrul de buruieni care trebuie
combătute.

Pentru combaterea bolilor foliare între care făinarea și sfâșierea frunzelor, se folosesc fungicide aplicate în două faze primul tratament la apariția
atacului, iar al doilea în faza de burduf înspicare. Principalele boli ale orzului sunt: făinarea – Erysiphe graminis, rugina – Puccinia graminis, fuzarioză – Fusarium
graminearum.
Primul tratament trebuie să se realizeze la înfrățire, el limitează o serie de boli cum ar fi: ruginia, făinarea, bolile coletului. Al doilea tratament
recomandat este să se realizeze în faza de burduf și limitează atacul de făinare, rugină, septerioză, iar al treilea tratament la apariția spicului și prin acest
tratament se combat bolile spicului (fuzarioza și înnegrirea). În soluția tratamentelor 2 și 3 se adaugă si un insecticid.

Recoltarea orzului
Recoltarea orzului se face cu combina reglată pentru această plantă. Recoltarea începe la coacerea deplină, când umiditatea boabelor este sub 16 –
17%. Întârzierea recoltatului provoacă mari pierderi datorită ruperii spicelor și a scuturării boabelor.

Orzul pentru malț nu se recoltează la umiditate mai ridicată de 15%, deoarece numai astfel se asigură o mare capacitate germinativă a boabelor. Cu
toate acestea, dacă recoltatul se face, totuși la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora până la umiditatea de păstrare (14%). Orzul
de toamnă se coace cu 7 – 10 zile înaintea grâului. El trece foarte repede în „răscoacere”, așa încât pericolul pierderilor, dacă se întârzie recoltarea, este mai
mare decât la grâu.