Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Antreprenoriatul – factor esenţial al dezvoltării economice


ANTREPRENORIATUL • starea de spirit şi procesul generării şi dezvoltării activităţii economice
prin îmbinarea asumării riscului, creativităţii şi/sau inovării, cu un management raţional, într-o
organizaţie nouă sau deja existentă.

2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului


factorul demografic; -În țările cu în grad ridicat de îmbătrânire a populației există mai puține
firme în comparație cu țările cu o populație mai tânără.

nivelului învăţământului general şi antreprenorial; - Probabilităţile sunt mai mari ca persoanele


cu nivele ridicate de educaţie să îşi deschidă propria afacere şi să aibă succes, faţă de persoanele
cu educaţie medie (şcoală primară şi liceul).

politica statului în domeniul susţinerii antreprenoriatului;- gradul de intervenție a statului în


activitatea economică în baza a 10 sub‐indicatori: libertatea afacerilor, libertatea comerțului,
libertatea fiscală, cheltuielile statului, libertatea monetară, libertatea investițională, libertatea
financiară, drepturile de proprietate, libertatea de corupție şi libertatea muncii.

atitudinea societăţii faţă de antreprenoriat;


existenţa unei infrastructuri dezvoltate de servicii de afacerii; - • Incubatoare de afaceri •
Acceleratoarede afaceri • Incubatoare inovative • Parcuri industriale • Centre de consultanţă şi
afaceri • Centre de instruire
posibilitatea obţinerea unor oportunităţi şi beneficii individuale;
existenţa unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri şi spre asumarea riscului.

3. IMM – formă de bază a activităţii de antreprenoriat

In sectorul IMM intra 3 categorii de intreprinderi:


· micro -pina la 9 angajati- 3 mil.lei
· mici -pina la 49 angajati-25 mil
· medii -pina la 249 angajati- 50mil lei
Daca se respecta 2 din urmatoarele criterii atunci afacerea se considera a fi o afacere mica;
-afacerea este independent condusa, proprietarul fiind si managerul afacerii.
-angajatii si proprietarii fac parte din aceeasi comunitate.Piata de desfacere nu este obligatoriu locala.
-capitalul de regula este oferit de catre proprietarul afacerii.
-afacerea este mica daca in comparatie cu cea mai mica afacere din domeniu este mica.
IMM contribue la atenuarea momentelor de criza prin platirea la stat a impozitelor,taxelor.

4. IMM şi rolul acestora în economia contemporană- • generează cea mai mare parte a PIB din
fiecare ţară, de regulă, între 55% - 95%; • oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei
ocupate;. • dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei,
favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid• reprezintă una dintre principalele
surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA, etc.) • oferă posibilitatea împlinirii
profesionale şi sociale a unei părţi apreciabile a populaţiei • reprezintă germenii viitoarelor
firme mari
5. Fenomenul antreprenorial în Republica Moldova
Primele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia
primelor cooperative,care au demonstrate avantajele unei noi economii,in care accentul se
pune pe initiativa particulara.Totusi despre dezvoltarea micului busuness in R.M se poate vorbi
numai din 1994 , cind a fost adoptata “Legea cu privire la sustinerea si protectia micului
business’’.In present in R.M avem 39000 de IMM(2007).In present, in medie pe tara, intr-o
intreprindere mica activeaza in jurul a 8 persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala
activitate este comertul,pe al 2-lea loc –intreprinderile prestatoare de servicii.Situatia se explica
prin faptul ca in comert sunt necesare investitii mai mici si este posibila o recuperare rapida a
investitiilor,datorita vitezei de rotatie mai mare a mijloacelor banesti,iar profiturile se obtin kiar
de la inceput.In ceea ce priveste forma de proprietate,aici predomina intreprinderile private.Un
interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1000 de locuitori,care
caracterizeaza spiritual antreprenorial.In ‘93 indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la
1000 de loc. In present el sa amplificat de 4 ori fiind egal cu 17 intreprinderi.

6. Susţinerea de stat a antreprenoriatului - experienţa străină


In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business
1994, precum si un sir de alte legi si acte normative care presupune crearea unor condiţii
favoravile de ordine legislative, economic şi organizatoric, menite să contribuie la înviorarea
antreprenoriatului.. Susţinerea de către stat a afacerilor mici din RM prevede : susţinerea
financiară, fiscală şi asigurarea unui cadru legislativ-instituţional. Întreprinderile mici din RM pot
beneficia de creditul fiscal care reprezintă scutirea temporară de la plata în buget a impozitului
pe venit, pot beneficia de o scutire de la plata impozitului pe venit pe o perioadă de trei ani:
întreprinderile micului business, gospodăriile ţărăneşti, cooperativele de întreprinzător agricole
şi de prestări de servicii cu condiţia livrării a cel puţin 75 % din volumul total al producţiei
proprii. O deosebită importanţă pentru dezvoltarea cu success a micului business are asigurare
unui cadru legislativ şi instituţional. Pentru a îmbunătăţi situaţia, guvernul acordă o asistenţă
tehnică şi financiară unor proiecte străine, realizează reforma regulatorie ce presupune
reviziunea tuturor actelor legislative care reglementează activitatea de antreprenoriat.

7. Susţinerea de stat a antreprenoriatului în Republica Moldova- Susținerea de către stat a


întreprinderilor mici și mijlocii se efectuează diferențiat, în funcție de genul de activitate, de
perioada de funcționare și de numărul agenților economici, cu utilizarea diferitor forme și
metode de susținere și surse de finanțare.Subiecte ale susținerii de stat a dezvoltării sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii sunt ministerele, alte autorități ale administrației publice
centrale, autoritățile administrației publice locale, alte organe autorizate.Subiecte ale susținerii
nestatale a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii sunt persoanele fizice și juridice,
inclusiv străine. În Republica Moldova a fost creată Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici și Mijlocii(ODIMM), care are statut de organizație necomercială pe lângă
Ministerul Economiei, și are drept scop implementarea politicii de stat privind susținerea
dezvoltării întreprinderilor micro, mici și mijlocii, în conformitate cu strategiile de susținere a
dezvoltării acestui sector și cu alte strategii și programe ale Guvernului.
8. Beneficii şi riscuri individuale în antreprenoriat

Beneficii:
Obtinerea profitului
· Independenta(de pe urma banilor)
· Autorealizare
· Obtinerea unui statut social
· Crearea propriului loc de munca
· Asigurarea unui venit relativ,stabil
· Stabilirea unui propriu program de lucru
Riscuri:
Posibilitatea de a da faliment
· Riscul de a pierde banii investiti
· Cere mult timp si effort
· Responsabilatea mare(fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti)
· Stres
· Posibilitatea de a suporta un esec personal
· Concurenta neloiala

9. Definirea conceptului de întreprinzător-Întreprinzătorul este persoana care investeşte timpul


şi eforturile necesare pentru crearea unei valori noi asumându-şi riscurile financiare, psihologice
şi sociale, primind ca recompensă bani şi satisfacţia din cele realizate.

10. Caracteristicile întreprinzător de success-

• să aibă puterea să lupte să schimbe ceea ce se poate schimba; • să posede răbdarea să


suporte ceea ce nu poate schimba; • să aibă suficientă înţelepciune pentru a şti când să lupte să
schimbe şi când să aibă răbdare pentru a suporta cele ce nu poate schimba.

11. Tipologia întreprinzătorului


performant – personal •aloca foarte mult timp afacerii,
supercomerciant/ supervanzator •preocupat sa vândă,
Manager-•poseda calităţi si cunoștinţe manageriale apreciabile,
expert (generator de idei) •poseda suficiente cunoștinţe in domeniu ,
În funcție de experiența și implicarea ulterioară în afaceri:
• Novice - individ neexperimentat fără posesie anterioară, care deţine părţi sociale într-o firmă
activă;
• În serie – individ ce deţine părţi sociale într-o firmă, având în trecut părţi similare pe care le-a
vândut sau afaceri pe care le-a închis;
• De portofoliu – individ ce deţine simultan părţi sociale în două sau mai multe firme active

în funcție de condiţiile existente la pornirea afaceri:


• Creatori – au creat afacerea cu visul de a crea un produs sau un serviciu nou.
• Moştenitorii – au moștenit o afacere de la un membru al familiei sau care intră în afaceri
printr-o conexiune familiar
• Administratorii – cumpără o afacere sau o franciză, motivați de obiective financiare.

12. Comparaţie întreprinzător - manager

1. Comportament general. Antreprenorul isi doreste sa controleze propria viata, pe cand un manager
vine sa ajute cand antreprenorul nu le mai poate face el pe toate.
2. Motivatia. In cazul antreprenorului motivatia vine din dorinta de a crea ceva din nimic, pe cand in
cazul managerului acesta isi ia motivatia din planificare strategica pe termen lung, ce va duce la crestere
controlata.
3. Luarea de decizii. Antreprenorul se va baza pe instinct, pe intuitie, in timp ce managerul se bazeaza
pe informatii detaliate pe care le va aduna si apoi analiza inainte de a lua o decizie.
4. Atitudinea fata de bani. Pentru un antreprenor banii sunt un rezultat secundar pe drumul lor catre
succes si nu tinta principala. In cazul managerului singura viziune este cea financiara, analiza la rece a
rezultatelor companiei.
5. Atitudinea fata de risc. Antreprenorii nu se tem de riscuri si sunt foarte buni in evaluarea riscurilor.
Managerul profesionist, care are sarcina de a consolida si mentine compania, se teme in mod natural de
riscuri si incearca sa mentina o linie constanta.

13. Profilul întreprinzătorului moldovean

Pentru a avea o imagine mai completă despre profilul întreprinz moldovean, s-a făcut un chestionar,
care conţinea întrebări referitoare la portretul social al întreprinzătorului moldovean, precum şi de ordin
general privitor la întreprindere.
S-a observat ca mai frecvent deschid afaceri barbatii (74%), femeile (26%),femeile mai putin se implica
in afaceri deoarece se ocupa mai mult de familie si acorda ajutor sotului in realizarea ideii de afcaeri.
Majoritatea intrepr au virsta mijlocie 35-44 ani(36%), 45-54ani (30%), 25-34 ani (22%), 55-64 ani (7%),
18-24 ani (5%).Dupa nivelul studiilor predomina pers cu studii superioare. 39%-studii tehnice; 26%-
economice; 5%-specialisti i agricultura; 5%-in medicina; 24%.alte specialitati. Dupa motivul lansarii in
afaceri avem 56% care s-au lansat din dorinta de a obtine venituri, 22% din nevoia de realizare; 20,1%
doresc sa-si aplice in practica cunostintele obtinute la facultate; 18,9% sa-si realizeze propriile idei;
8,8%-sa fie independenti; 3,8%-sa obtina recunoastere sociala; 5%-alteleDomeniul de act-te predomina
afacerile din comert (40%) din total, urmate de cele prestatoare de servicii (29%). 10% din acestea
practica m multe tipuri de act-tati: comert si prestare de servicii, sau comert –producere; comert-prest
de servicii-producere. Constructiile ocupa locul 4 (7%), domeniul producerii 6%, cite 3% in agricultura si
transport si 2% altor domenii.
Problemele cu care se confrunta: cca 43,4% impozitele; lipsa specialistilor (23,9%); finantarea afacerii
(18,2%), alte probl sunt si dobinda inalta la creditele bancare, existenta obligatorie a gajului, precum si
perioada redusa de creditare. Deasemenea exista probl cauzate de birocratia reprezentantilor de stat,
legislatia imperfecta, coruptia. Pe ultimele locuri se situeaza probl legate de pretul inalt pentru chirie,
utilaj invechit si probl incidentale. Caile de solutionare pot fi grupate in 2 categorii a) de ordin intern; (se
refera la utilizarea eficienta a resurselor disponibile şi la o mai buna gestiune a afacerii) b)extern (politica
statului in domeniul sustinerii afacerilor mici, in special in ceea ce priveste: 1)politica fiscala(prin
micsorarea cotei si a nr impozitelor);2)politica regulatorie(ce ar spori la reducerea birocratiei si a actelor
de coruptie) 3) politica financiara (prin diversificarea resurselor financiare si reducerea costului
acestora)).

14. Lansarea în afaceri de unul singur sau în echipă?

15. Surse de noi idei de afaceri

Una dintre primele decizii , pe care le ia intreprinzatorul, chiar inainte de a deschide propria afacere, se
refera la identificarea ideilor de afaceri si la selectarea ideilor oportune. O sursa importanta de noi idei
de afaceri este piata. Realizind studiul pietei, intreprinzatorul poate determina: 1)ce produse sau servicii
lipsesc pe piata;2)care necesitati sunt nesatisfacute, sau prost satisfacute; 3)care sunt punctele slabe ale
produselor sau serviciilor existente; 4)tendintele macroeconomice (demografice, sociale, tehnologice
etc).
Surse de noi idei pot servi publicatiile din ziare si reviste, Internet-ul, cataloage, publicatii (brosuri, carti)
este binevenita si crearea asa-numitelor „dosare ale afacerii”, unde sa se gaseasca toata informatia
selectata din presa, Internet, de la expozitii,etc. Astfel colectind m multa informatie din surse variate,
potentialul intreprinzator poate sa-si formeze o conceptie mai completa privind ideea de afaceri. O alta
sursa importanta pot deveni alte afaceri, inclusiv concurente, vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe
intreprinzator la noi idei de afaceri.

16. Afacere oportună – concept şi necesitatea determinării oportunităţii

OPORTUNITATE este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un
potential comercial si aduce un venit acceptabil.
Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a jucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau
altul, nu intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si
de rezultatele procesului de evaluare a ideii de afaceri. EVALUAREA permite intreprinzatorului sa
realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine
vor fi clientii etc.Procesul de evaluare poate avea un caracter neformal sau formal. In cazul evaluarii
neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si
rudelor, daca ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii
afacerii, atunci probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u
solicitarea unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata,
inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi
interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia
detaliata.
17. Tehnicile de creativitate aplicate în căutarea noilor idei de afaceri

Dacă cercetarea pieţei, analiza necesităţilor clienţilor şi studierea concurenţilor nu a permis găsirea unei
noi idei de afaceri, atunci întreprinzătorul, apelează la creativitate.
Creativitatea reprezintă un proces care constă în utilizarea potenţialului personal şi se bazează pe o serie
de tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale şi utile. Astfel, pentru găsirea unor noi idei
de afaceri pot fi aplicate aşa tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mentală etc.
Tehnica SCAMPER:
Utilizarea metodei SCAMPER constă din următoarele etape:
• înaintarea problemei pe care dorim s-o soluţionăm;
♦ punerea întrebărilor SCAMPER şi determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obţine.
BRAINSTORMING-ul O altă metodă de stimulare a creativităţii reprezintă brain-storming-ul sau "asaltul
de idei".
Această metodă poate fi aplicată atunci când există o echipă de entuziaşti, care doresc să se lanseze în
afaceri, dar nu ştiu exact cu ce să se ocupe. Pentru aplicarea cu succes a metodei respective este necesar
de ţinut cont de
câteva reguli de bază:
■ Nici o idei nu trebuie criticată. Indiferent de faptul dacă este o idei bună
sau proastă, aceasta va fi acceptată.
■ Cantitatea, nu calitatea contează - cu cât mai mare este numărul de idei, cu atât este mai mare
probabilitatea că va fi găsită ideea oportună.
■ Orice idee trebuie dezvoltată. Combinaţiile şi ameliorările ideilor existente vor contribui la găsirea unei
idei mai reuşite..
HARTA MENTALĂ sau „mind map" reprezintă o tehnică grafică de organizare a procesului de gândire
prin enunţarea unui cuvânt sau concept şi găsirea asocierilor acestora. Expunerea gândurilor în schemă
contribuie la apariţia multor altor noi idei, selectându-se apoi cea mai interesată idee de afaceri.

18. Metode neformale de evaluarea a oportunităţilor de afaceri

In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si
rudelor, daca ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii
afacerii, atunci probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u
solicitarea unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata,
inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi
interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia
detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este
acceptat de clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru
aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor:
Se deosebeşte afacerea de altele?
2. Are perspectivă de creştere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de întreprinzător?
Corespunde afacerea interesului individual al întreprinzătorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai în cazul în care corect a fost determinat punctajul pentru fiecare
răspuns, în caz contrar concluziile făcute nu vor reflecta situaţia reală.

19. Metode formale de evaluarea a oportunităţilor de afaceri

Evaluarea formală a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri.
studiul de fezabilitate reprezintă o analiză mai rapidă şi mai puţin complexă a oportunităţii de afaceri.
Studiul de fezabilitate include următoarele componente de bază:
Produse şi tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliată a produselor şi serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative şi a avantajelor acestora.
Piaţa şi clienţii - la compartimentul respectiv întreprinzătorul analizează detaliat: piaţa pe care se va
realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinţele de dezvoltare a pieţei alese (piaţa în creştere,
descreştere sau staţionară); mărimea pieţei date şi cota pe piaţă a întreprinderii; măsurile întreprinse
pentru pătrunderea pe piaţa respectivă şi lărgirea poziţiei pe piaţă; caracteristica clienţilor (cine vor fi
cumpărătorii produselor sau serviciilor, ce factori îi vor determina să cumpere, care va fi frecvenţa de
cumpărare, puterea de cumpărare a clientului etc); modalităţile de stabilire a preţurilor; canalele de
distribuire; promovarea produselor/serviciilor.
Concurenţii — se studiază potenţialii concurenţi, punctele lor tari şi slabe.
Personalul — se prezintă caracteristicile angajaţilor-cheie; descrierea obligaţiilor şi limitelor de
autoritate; experienţa în conducere; componenţa personalului; formele de angajare şi motivare a
personalului.
Finanţele necesare —se analizează: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de
utilizare a acestora; veniturile şi cheltuielile posibile; fluxul de mijloace băneşti; punctul critic sau pragul
de rentabilitate; bilanţul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere în procesul de desfăşurare a activităţii sale va întâmpina o serie de
riscuri, care creează unele dificultăţi sau stopează, în general, realizarea planului. Este necesar de a lua
în considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dacă nu evitarea completă a riscului, atunci reducerea
lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obţinerea unor rezultate pozitive. Chiar şi
concluzia negativă este pozitivă pentru întreprinzător, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani,
timp, muncă pentru realizarea unei idei care iniţial nu are şanse de succes.

20. SCAMPER – esenţa metodei şi modalitatea aplicării

Dintre tehnicile de creativitate,utilizate pentru identificarea ideilor de afaceri,este SCAMPER.Utilizarea


metodei SCAMPER consta din urmatoarele etape:-inaintarea problemei pe care dorim s-o solutionam;-
punerea intrebarilor SCAMPER si determinarea produselor/serviciilor ce sar putea
obtine.Astfel,Substituirea unei parti a produsului sau a procesului prevede cautarea a cea ce poate fi
substituit.Combinarea prevede unirea a doua sau a mai multe parti pentru a realiza un produs diferit sau
a largi utilizarea acestuia.Un alt element a metodei SCAMPER reprezinta adaptarea,care prevede
adaptarea unor parti ale produsului pentru a modifica destinatia acestuia.Modificarea intrun mod
neobisnuit a produsului prevede micsorarea sau marirea acestuia.Utilizarea produsului existent in alte
scopuri prevede gasirea raspunsului la urmatoarea intrebare:ce sau unde se mai poate utiliza acest
produs?. In cazul ELIMINARII anumitor parti din produs se analizeaza cum se va modifica destinatia
acestuia si ce produse noi vom obtine.Rearanjarea produsului sau a pertilor componente in alt mod.
21. Cauzele abandonării ideii de afaceri

Ideea de afaceri poate fi abandonată dacă după ce se face studiul de fezabilitate se constată
următoarele riscuri:
■ Riscul învechirii produsului este foarte mare, iar costul şi timpul cerut pentru realizarea lui este mare;
■ piaţa potenţială a afacerii este foarte mică sau există o concurenţă foarte puternică;
■ nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dacă piaţa
este atractivă;
■ nu este formată o echipă de conducere care să aibă calităţile manageriale necesare şi nici nu poate fi
angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;
■ suma necesară pentru lansarea afacerii este considerabilă, şansa de intrare în afaceri pe cont propriu
va fi foarte redusă. Este important de reţinut că, de obicei, lansarea în afaceri se face pe cont propriu, iar
şansa de a' obţine resurse financiare de la bancă sau de la investitori este redusă.
■ Riscurile şi problemele sunt cu mult mai mari în comparaţie cu recompensele ce se vor obţine.

22. Planul de afaceri - concept şi necesitatea elaborării - Planul de afaceri este un document
formal în care sunt expuse scopurile şi obiectivele întreprinderii, demonstrându-se detaliat
metodele de atingere a acestora.ROLUL PLANULUI DE AFACERI A demonstra că afacerea merită
finanţată A ghida întreprinzătorul ,  Ajută la formularea scopului, obiectivelor şi la elaborarea
strategiei afacerii  Identifică punctele tari şi slabe ale afacerii  Prevede pericolele posibile 
Sporeşte profitul gospodăriei  Reduce cheltuielile  Sporeşte probabilitatea obţinerii unui credit

23. Planul de afaceri - etapele întocmirii -  Culegerea informațiilor  Organizarea informațiilor


SURSE DE INFORMAŢIE Interne Situaţia vânzărilor Raportul privind profit și pierderi Raportul
privind fluxul capitalului propriu Raportul privind fluxul de numerar Bilanţul contabil
Externe Anuare statistice Legi şi acte normative Programe de stat Internet Ghiduri şi
cataloage Studii de piaţă Informaţii din domeniul afacerilor

24. Planul de afaceri - recomandaţiile privind întocmirea

1. Planul trebuie sa fie concis si laconic


2. volumul planului de afaceri se recomanda ar fi 20-40 pag
3. stilul in descriere tb sa fie coerent si precis , iar fraza sa aiba singura semnificatie.
4. tb sa fie usor de inteles si de urmat.
5. nu tb sa fie incarcat cu scheme si desene.
6. calculele financiare e bine sa fie prezentate in tabele acces
7. structura comportamentelor de baza trebuie sa corespunda scopurilor si obictivelor
8. contextul planului de afacere trebuie sa reflecte un aspect documentar
9. tb sa aiba aspect atragator
10 informatia prezentata prin indicatori trebuie sa corespunda situatiei reale a modului de afacere
11 informatia descrisa trebuie sa fie convingatoare in luarea decizilor de finantare si creditare
12 descrierile proceselor tehnologice pot fi atasate in anexe prin reprezentari grafice,diagrame ,figuri
scheme

25. Planul de afaceri - structura şi conţinutul compartimentelor de bază

Planul de afaceri are o structura care ne arata cine a elaborate planul,ce este planificat de a realize,p/u
cine se realizeaza si cum,de ce resurse sint nevoe,care vor fi rezultatele si in cit timp.Planul de afaceri e
alcatuit din :1)pagina de titlu(in care se inscrie num de tel,fax,numele,prenumele directorului,etc
1. Cuprinsul – include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor
2. Sumarul – sunt abordate pozitiile de baza ale planului. E necesar ca aici sa fie inclus scopul planului,
scurta caracteristica a #, a produselor,date despre potentialul pietei, volumul de productie, inf. despre
personal.
Compartimentul I – Descrierea afacerii si obiectivele – e necesar de prezentat inf. despre denumirea
oficiala a #, data si nr inregistrarii, statutul juridic si fondatorii, existenta licentelor si autorizatiilor
necesare pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al # . e necesar de prezentat scopul , obiectivele
afacerii formulate confor regulei SMART: S - specific, M – masurabil, A- adaptabil , R – realiste , T –
orientate in timp , aici realizindu-se analiza SWOT.
3. Compartimentul II – Descrierea produselor/ serviciilor – descrierea detaliata a produselor cu indicarea
caracteristicilor calitative si a avantajelor.Informatii despre: caracteristicile tehnologice, calitate,
asortiment, cantitatile anuale, ambalaj, design. Aci se vor anexa cataloage, fotografii sau schite ale
produsului.
4. III – Planul de mk – contine analiza:
· Pietei – tendintele pietei, marimea ei, cota # pe piata
· Clientii – cine sunt cumparatorii, ce factori ii determina sa cumoere, frecventa de cumparare,puterea
de cumparare
· Concurentii – analiza comparativa a concurentilor (3-5 concurenti), preturile,strategiile folosite,
· Strategia preturilor – modalitatile de stabilire a preturilor
· Distributia si vinzarea produselor – care vor fi canalele de distributie: vinzarea cu ridicata, vinz. directa,
vinz. cu amanuntul
· Promovarea – metodele de reclama, bugetele publicitare
5. IV – Planul operational – procesul tehnologic , echipamentul, spatiile de care dispunem, capacitatea
de productie, pretul, contractele cu furnizorii
6. V – Managmentul si personalul – componenta personalului #, formele de angajare a
personalului,salarizarea pers. , masuri cu privire la pregatirea si perfectionarea pers.
7. VI – Evaluarea riscurilor - se evalueaza:
· Riscurile ce pot aparea in activitatea # : procurare materiei prime, preturi, proces de productie,
realizarea productiei, neachitari
· Riscuri politice
· Riscuri legate de conditiile climaterice nefavorabile
10.VII – Planul financiar – sunt 3 prognoze de baza:
· Progna privind rezultatele financiare (include veniturile planificate, costul vinzarilor, ch
comerciale,generale si administrative)
· Privind fluxul mijloacelor banesti
· Prognoza bilantului
8. Anexe – copia certificatului de inregistrare a #, scrisori de recomandare,pliante ce descriu produsul,
rezumatul testarii prod. ,curriculum vitae, bilanturile pe anii precedenti.

26. Planul financiar. Pragul de rentabilitate şi utilitatea practică a calcului - Necesitățile


financiare necesare pentru realizarea proiectului/sursele Destinaţiile exacte ale sumelor
solicitate Graficul rambursării creditului Estimarea veniturilor Estimarea costurilor şi
cheltuielilor Prognoza privind profit și pierderi Prognoza privind fluxul de mijloace băneşti
Raportul privind rezultatele financiare Pragul de rentabilitate Prognoza bilanţului contabil

27. Pragul de rentabilitate - importanţa calculării şi metodele de calcul

28. Deschiderea unei noi afaceri – avantajele şi dezavantajele

Deschiderea unei afaceri noi poate evea atit avantaje cit shi dezavantaje
Avantaje:
· Implimentarea nelimitata a propriilor idei
· Satisfactia de a crea o afacere de la zero
· Evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar
· Posibilitatea de a selecta, motiva si dezvolta independent personalul
· Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie
· Alegerea amplasamentului afacerii
Dezavantaje:
· Costul ridicat legat de lansarea in afaceri, procurarea echipamentului
· Timp indelungat pt lansare
· Alegerea unei afaceri care nu este cea mai potrivita. Evaluarea arata ca ideea are perspective, insa
realitatea a demonstrat ca nu-i asa.
· Saturatia pietei sau existenta unei concurente puternice
· Riscul legat de realizarea unei idei noi
· Eforturi personale mari pt a lansa afacerea
29. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico-juridice de bază

Inregistrarea unei intreprinderi presupue determinarea statutului juridic de activitate a intreprinderii


poate fi inregistrata alegind una din formele juridice de organizare.In functie de deciderea
intreprinzatorului se allege acel statut juridic care i se potriveste mai bine asteptarilor si posibilitatilor
sale.Formele organizatorice de baza:
1)intreprinderea individuala(e condusa de o singura persoana ce coordoneaza totul)
2)Societatea pe actiuni(societate comerciala a carui capital e impartit pe actiuni)
3)Societate cu raspundere limitata(nr asociati nu depaseste 50 de pers,capital de cel putin 300 salari
minime lunare)
4)Societate in nume colectiv;
5)Societate in comandita;
6)Cooperativa de productie;
7)Cooperativa de intreprinzatori;
8)Intreprindere de arenda.
30. Patenta de întreprinzător - alternativă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător

Patenta de intreprinzator – este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei sa
desfasoare genul de activitate de intrepr. indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.
In baza patentei se poate desfasura : comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de
panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se
elibereaza in termen de 3 zile, de catre Inspectoratul Fiscal de Stat. Taxa depinde de domeniul de
activitate si de locul unde se va desfasura.
Beneficiile patentei: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de
seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in
munca a titularului,desfasurarea activitatii nu impune inregistrarea de stat a titularului si primirea
licentei
Limitele patentei: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi
transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i
esential numarul clientilor – pers. Juridice.

31. Determinarea denumirii afacerii

Aspectul juridic:
· Afacerea nu poate folosi o denumire care coincide sau se aseamana cu denumirea altei afaceri care e
deja inregistrata
· Pentru a folosi in denumirea afacerii numele unei personalitati istorice e necesara autorizatia
Guvernului sau acordul rudelor
· In cazul utilizarii a numelor proprii, care nu coincid cu numele participantilor la constituirea
organizatiei, e necesar de avut acordul persoanei respective
· Pentru Intr.Individuala, societate in nume colectiv si societate in comandita denumirea include numele
de familie
· Daca mai multe persoane au prezentat pentru inregistrare nume ce coincid sau se aseamana, dreptul
de inregistrare il are firma care a depus prima cererea
Aspectul comercial:
· Sa prezinte o idee unica si originala – originalitatea poate fi obtinuta prin imprumutarea unor cuvinte
din alta limba
· Sa fie sugestiva – sa trezeasca asocieri pozitive, legate de domeniu de activitate
· Sa fie concisa si laconica – optimal 2-3 silabe
· Sa fie estetica – sa trezeasca emotii pozitive
· Sa fie usor de pronuntat, scris si memorat
· Sa nu dea interpretari confuze in alta limba
· Sa tina cont de evolutia afacerii
32. Finisarea procedurii înfiinţării unei afacerii

Procedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea
acesteia urmatoarelor organizatii de stat:Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de
platitor al cotei asigurarilor sociale, se efectueaza in termen de 10 zile de la data de inregistrare a
intreprinderii
· Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al
primelor de asigurari medicale in termen de 10 zile; CNAS; CNAM
· Transformarea contului provizoriu in cont curent ( la banca comerciala)
· Obtinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii.
· Obtinerea autorizatiilor
· Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de
contribuabil de plaitor al taxelor si impozitelor in cadrul bugetului public national
· Inregistrarea la departamentul statistica.

33. Licenţierea activităţii de antreprenoriat

Licenta pt practicarea unor genuri de activitate este – un act prin care se atesta capacitatea si dreptul
titularului de a desfasura un anumit gen de activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta
marfurilor si serviciilor.
Licenta se elibereaza de Camera de Licentiere. De Primarie se elibereaza doar pt : comertul cu
amanuntul al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal, orasanesc si in localitati.
Termenul de licentiere si pretul sunt stipulate in Legea privind licentierea.

34. Procurarea unei afaceri – avantajele şi dezavantajele

Procurarea unei afacei deja existente reprezinta una din modaliattile de lansare in afaceri ca si in
celelalte cazuri, inainte de a lua decizia privind procurarea unei afaceri este necesara de analizat toate
avantajele si dezavantajele.
Avantajele procurarii unei afaceri :
· Durata de lansare este relativ mica, deoarece deja intreprinderea exista, care dispune de personal
calificat, utilaje necesare, relatii stabilite cu clientii si furnizorii.
· Obtinerea unor venituri imediate.
· Existenta unei amplasari favorabile.
· Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece de acum intreprinderea are un nume cunoscut
pe piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materiale si materii prime.
· Existenta personalului calificat.
· Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile noi create, are o piata de desfacere si
experienta in domeniul respectiv.
Dezavantajele :
· Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile.
· Existenta unui personal necalificat, pentru instruirea acestuia fiind necesare cheltuieli financiare si de
timp.
· Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar.
· Mostenirea unei reputatii indoielnice.
· Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, cum ar fi, echipamentul uzat moral si fizic, spatii care
necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere.
· Amplasament nefavorabil.
· Dificultati in efectuarea schimbarilor, ca urmare a acosturilor ridicate pentru aceasta si rezistenta din
partea personalului.
35. Etapele procesului de procurare a unei afaceri existente

Procesul de cumparare a unei afaceri existente incepe cu :


1. gasirea afacerii pe care dorim sa o procuram.
2. determinarea motivului vinzarii.
3. diagnosticarea afacerii :
· diagnoza tehnica :
- echipamentul existent si tehnologia utilizata.
- Uzura mijloacelor fixe
- Nivelul calitatii productiei
- Materia prima utilizata
 .diagnoza resurselor umane :
- calificarea personalului.
- Experienta .Stagiu. Virsta.
- Relatii din colectiv.
- Fontul de salarizare
- Relatii cu colectivul
 .diagnoza financiar-contabila :
- costuri si cheltuieli ,veniturii ,profitul
- Situatia fluxurilor de numerar.
- Rentabilitatea.
- Lichiditatea financiara.
- Capacitatea de plata.
 .diagnoza comerciala :
- tendinte de dezvoltare a pietei.
- Marimea pietei si cota pe piata.
- Clientii si structura clientelei.
- Concurentii.
- Volumul vinzarilor
- Produsul.
 diagnoza juridica :
actele de consttituire a intreprinderi
cotele de participare a fondatorilor
acordul fiecarui fondator

4. evaluarea costului efectiv


Evaluarea reprezinta procesul de determinare a valorii intreprinderii la o data concreta, tinindu-se cont
de factorii fizici, economici, sociali si de alta natura care influenteaza asupra valorii intreprinderii.
5. negocierea conditiilor de cumparare
6. incheiere contractului de vinzare-cumparare, care este legalizat de notar, urmat de transferul de
proprietate.
7 tranzactia financiara

36. Metode de evaluare a costului afacerii

Valoarea intreprinderii este o anticipare a sperantei de cistig din vinzarea ei imediata sau din
cumpararea ei pentru exploatarea viitoare.
Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare :
1. metoda bazata pe comparatie – presupune ca valoare intreprinderii scoase la vinzare va fi aceeasi ca
la afacerile similare vindute anterior. Aceasta metoda poate fi imposibila, deoarece exista dificultati in
obtinerea informatiei despre intreprinderea analogica, care, de regula poarta un caracter confidential.
2. metoda veniturilor viitoare – permite intreprinzatorului sa calculeze veniturile ce le va putea obtine in
viitor, timpul necesar pentru rascumpararea cheltuielilor, precum si sa aprecieze daca investitia data
este avantajoasa sau reprezinta o pierdere.
3. metoda patrimoniala – presupune ca valoarea intreprinderii este egala cu valoarea activului net
contabil si se calculeaza ca diferenta dintre valoarea contabila a activului intreprinderii si valoarea
contabila a datoriilor :
Activul net = Total Activ –( DTL – DTS)
4. metoda mixta – reprezinta o combinare a mai multor metode. La aceasta metoda se ia in considerare
atit activele materiale cit si cele nemateriale, si anume goodwill-ul. Goodwill-ul reprezinta excedentul
valorii globale a unei intreprinderi, la o anumita data, comparative cu valoarea atribuita elementelor din
activul bilantului la aceeasi data.

37. Franchisingul - evoluţia, definiţia şi tendinţele dezvoltării

Cuvintul franchise este de origine franceza, si conform unor surse semnifica eliberarea de la robie, alte
surse – scutirea de taxe vamale si impozite. Cu timpul semnificatia lui sa modificat si astazi franchisingul
reprezinta intelegerea intre vinzator (franchiser) si cumparator(franchisee) privind oferirea unor
drepturi (de a folosi marca comerciala, tehnologia, etc) in schimbul unei plati pe o anumita perioada de
timp.
Primele elemete ale sistemului de franchising au aparut la finele secolului XIX-inc. Sec. XX cind compania
Singer(companie de producere a masinilor de cusut) si General Motors in SUA au inceput sa realizeze
produsele lor prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta.
Sistemul de franchising sia luat avintul in SUA intre anii ’50-’60 ai sec. XX.
In Europa primele elementeale sistemului de franchising au aparut in anii ’70 in Franta. In prezent, din
tarile europene, cel mai raspindit franchising este in Germania.
In RM aparitia franchisingului sa datorat adopatarii in 1997 a Legii cu privire la franchising. Avem inca un
numar redus de frachisee, printre care « Mango », « La Boucherie », « Mcdonald’s », « Fornetti », etc.

38. Tipurile de franchising. Contractul de franchising

In literatura de specialitate se disting mai multe clasificari ale tipurilor de franchising :


1 dupa obiectul oferit in franchising:
franchisingul numelui – franchiserul ofera franchiseelui dreptul de a folosi marca sa comerciala.
franch comercial – oferirea dreptului de a realiza produsele sale pe un teritoriu limitat.
franch corporativ – franchiserul ofera un pachet complet al afacerii, care a fost deja probat si cunoscut
pe piata.
2. dupa profilul participantilor :
- producator – producator ;
- producator – vinzator cu ridicata ;
- producator – vinzator cu amanuntul ;
a) - vinzator cu ridicata - Vinzator cu ridicata
- vinzator cu ridicata – vinzator cu amanuntul
b) Vinzator cu amanuntul – vinzator cu amanuntul ;
c) Intreprinderea prestatoare de servicii - Intreprinderea prestatoare de servicii
3. dupa numarul de intermediari :
a) francising direct – presupuna incheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locala, asigurindu-
se o legatura strinsa dintre franchiser si franchisee.
b) master franchising – master franshisingul devine un element de legatura dintre franchiser si
franchiseele locale si joaca un rol de franchiser in regiunea data, incheiind contracte cu subfranchiseele,
precum si verificind respectarea acestora.

39. Evaluarea sistemului de franchising

Inainte de a lua decizia privind procurarea unei franchisee este necesar de analizat avantajele si
dezavantajele ce le ofera forma data de relatii contractuale, astfel se evita situatiile dificile care ar putea
aparea in urma incheierii acestora.
Exista citeva etape in cadrul sistemului de franchising :
1) Autoevaluarea – intreprinzatorul decide daca el este gata sa renunte la independenta sa in afacere,
este dispus sa respecte prevederile contractului, sa imparta veniturile obtinute cu proprietarul franchisei
2) evaluarea franchiserului – se cauta raspuns la urm. Intrebari :
· durata de activitate a franchiserului pe piata.
· are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza ?
· cine este proprietarul franchisei ?
· cite franchise sunt ?
· cine sunt celelalte franchise ?
· ce tipuri de sustinere ofera franchiserul ?
· care sunt conditiile contractului de franchising ?
· cit de populara este marca ?
· pretul ?
· ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchisingului ?
La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit
franchiserului, cit si franchiseeului :
Avantajele franchiserului :
· posibilitatea relativ rapida de asi extinde propria afacere.
· Obtinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising. Indiferent de tipul de franchising,
franchiseeul trebuie sa plateasca :
Taxa initiala unica-reprezinta o suma fixa achitata pt dreptul de a practica afacerea sub marca
franchiserului, pe un anumit teritoriu, precum si o recompensa a cheltuielilor efectuate de franchiser
royalty- taxa periodica pe drepturile de marca, ce reprezinta recompensa pt dreptul de a obtine o
franchise.
Reducerea cheltuielilor legate de distributia si marketingul produselor, deoarece, acestea sunt partial
acoperite de catre franchisee prin taxa pt publicitate:
- Taxa pt publicitate- se calculeaza in procente din cifra de afaceri inregistrata.
· Conducerea mai eficienta si mai profitabila.
Avantajele franchiseeului :
· Franciseeul are o sansa mai mare de succes
· Investitii initiale mai reduse
· Asistenta manageriala si de marketing
· Produse si servicii de calitate standard
· Cheltuieli reduse pt promovarea produselor si serviciilor.
Dezavantajele franchiserului :
· Acordarea unui sprijin tehnic si uneori chiar financiar franchiseeului pe toata perioada contractului de
franchising
· Dificultati in efectuarea controlului
· Afectarea prestigiului franchiserului, in cazul in care franchiseea falimenteaza
· Dificultati in pastrarea confidentialitatii informatiei
Dezavantajele franchiseeului
· Firma nui apartine niciodata cu adevarat
· Costul ridicat al franchisei si contributia la profit
· Respectarea riguroasa a tuturor operatiunilor standardizate
· Linie limitata de produse
· Aria geografica limitata
· Politica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.

40. Dezvoltarea franchisingului în Republica Moldova

Pina in prezent, numai in SUA, Romania si RM au fost adoptate legi speciale pt activitatea de franchising.
Legea RM cu privire la franchising contine in sine dispozitii care , in cazul initierii unei afaceri de
franchise, permite reglarea optima a raporturilor de franchising. Spre deosebire de tarile occidentale,
unde franchisingul a capatat o evolutie stabila si ascendenta se manifesta printr-un succes considerabil,
in RM, cu parere de rau nu a avut loc efectul dorit, desi exista « de jure » si « de facto » o lege speciala si
posibilitati reale de implementare a ei.
Beneficiile pt operare in RM includ forta de munca eftina si costurile scazute pt publicitate. Totodata
exista si un nivel scazut al puterii de cumparare, precum si calitatea joasa a serviciilor pe piata. Deoarece
o buna parte a bunurilor si serviciilor oferite de intreprindeerile ce reprezinta companii straine st
destinate clientilor cu venituri medii si mari, volumul de vinzari al acestora depind in mare parte de
situatia economica din tara si cresterea puterii de cumparare a populatiei.
Principalele domenii de activitate economica cu un potential inalt de aplicare a sistemului de franchising
in Moldova sunt : comertul cu amanuntul, alimentatia publica, serviciile auto, serviciile medicale,
serviciile menajere, sfera constructiilor, educatia si cursurile de perfectionare, serviciile sociale si unele
ramuri din sfera productiei. . Avem inca un numar redus de frachisee, printre care « Mango », « La
Boucherie », « Mcdonald’s », « Fornetti », etc.
Reiesind din necesitatile actuale si oportunitatile identificate se propun urm directii de sprijinire a
dezvoltarii franchisingului in RM :
- Impulsionarea ofertei si stimularea cererii de franchiza pe piata ;
- Consolidarea si crearea cadrului legal si institutional specific franchisingului ;
- Si nu in ultimul rind dezvoltarea spatiului informational al franchisingului.

41. Alegerea amplasamentului unui magazin. Variante de amplasarea a unui magazin

Este deja proverbiala afirmatia ca « exista 3 factori care conditioneaza succesul afaceii – amplasamentul,
amplasamentul si inca amplasamantul ». un magazin poate prospera in cazul unui amplasamant
favorabil.
La alegerea amplasamentului unui amgazin este necesar de tinut cont de starea economica si
demografica a zonei unde va fi amplasata aceasta ; venitul mediu al unei familii ; capacitatea de
cumparare a clientilor ; virsta cumparatorilor ; preferintele acestora ; cererea la oficii si apartamente ;
preturile la spatiile comerciale si locative si compararea acestora cu preturile din alte sectoare .
De asemenea, la alegerea amplasamanetului unui magazin este necesar de a analiza si alti factori ca :
- Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia.
- Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse
- Intensitatea traficului pietonal.
- Apropierea concurentilor.
- Vecinatatea cu alte afaceri
- Numarul locurilor de parcari.
- Costul amplasarii.
- Conditiile contractului de incheiere.
- Imaginea localului. Reglementari si norme specifice. Accesibilitatea pt clienti.
Pt evaluarea variantelor de amplasamnet, una din metodele recomandate este metoda de evaluare a
factorilor relevanti pt decizie sau analiza factoriala. Initial se enumera cei mai importanti factori legati de
decizia localizarii.
Fiecarui factor i se atribuie un coeficient de la 0 la 1 in functie de importanta acestuia pt decizia de
localizare, cu conditia ca in suma sa se obtina coeficientul 1. urmeaza evaluarea fiecarei varinate, prin
notare de la 1 pana la 5 puncte. Astfel inmultind coeficientul cu numarul de puncte, se obtine scorul pt
fiecare factor si fiecare varianta. Astfel, acea varianta de amplasament care are cel mai inalt scor total
poate fi considerata cea mai promitatoare varianta.

42. Alegerea amplasamentului afaceri din domeniul prestării serviciilor

Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. Pentru o
afacere ce se ocupa, de ex. cu reaparatia si deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joaca un rol decisiv.
Intreprinzatorul se deplaseaza la client, deoarece acesta viziteaza foarte rar afacerea. In cazul dat este
important nu atit amplasamentul cit posibilitatea de a ajunge repede la client, solutionind problema
aparuta. Insa, de ex. in cazul unei frizerii, un atelier de confectii, curatatorie chimica, aceste afaceri
trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. Amplasarea departe de consumatori ii va determina pe
unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face prestarea unor servicii unicate.
La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de tinut cont de urm
factori :
- Existenta transportului public.
- Existenta unui numar suficient de locuri de parcare
- Posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii.
- Cit de usor si de repede pot gasi clientii afacerea.
- Marimea cheltielilor suplimentare pt promovarea amplasamentului respectiv, etc.

43. Alegerea amplasamentului Întreprindere producătore

Aici se va tine cont care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. Deoarece
modificarea amplasamentului, de regula, necesita mari costuri legate de demontarea echipamentului,
transportarea, montarea acestuia la noul loc, pregatirea spatiilor,etc.
Criterii pt alegerea amplasamentului:
Disponibilitatea fortei de munca calificate
Apropierea de sursele de materie prima
Apropierea de pietele de desfacere pt bunurile finite
Accesul la caile de transport
Costul transportului
Costal si calitatea utilitatilor
Prevederile legale referitoare la protectia mediului inconjurator
De asemenea, se ia in calcul specificul activitatii.

44. Evaluarea amplasamentului unei afaceri

45. Afacerea la domiciliu - caracteristici, avantaje şi limite

Este o metoda netraditionala de amplasarea a afacerii, de regula, aceasta afacere este una micro,
activitaea careaia poate fi realizata la distanta.
Avanataje:
reducerea cheltuielilor pt chiria oficiului
cheltuieli legate de intretinere, plata pt energia electrica pot fi trecute la cheltuielile intreprinderii
reduecrea cheltuielilr de timp pt deplasarea la serviciu
practicarea unui regim liber si flexibil
Dezavantaje:
este dificil de delimitat obligatiunile de serviciu si cele de familie
autoizolarea la domiciliu cere o autodisciplina de la intreprinzator pt a-l motiva spre realizarea
obiectivelor propuse

46. Incubatorul de afaceri – alternativă de amplasare a unei afaceri

O alta alternativa de amplasare a afacerii. Incubatorul reprezinta o institutie specializata, ce ofera spatii
intreprinderilor mici nou create pe un termen de la 1 pana la 3 ani.
Avantaje:
pretul pt chirie este mic
exista o dotare minima pt desfasurarea activitatii de birou, reducandu-se cheltuilile necesare pt
demararea afacerii
afacerile incubate benficiaza de servciii de secretariat, telefon, fax, copiator, bufet, etc
se beneficiaza de asistenta si suport profesional din partea administratiei si a consulatantilor
incubatorului
Dezavanataje:
amplasarea este temporara si peste 2-3 ani intreprinderea incubata tb sa paraseasca oficial

47. Afacerea virtuală - alternativă de amplasare a unei afaceri

dezvoltarea rapida a internetului a contribuit la aparitia unor afaceri exclusiv virtuale, ce isi desfasoara
activitatea numai in sistemul on-line, fara a avea nevoie de un spatiu fizic. Exemple de afaceri virtuale
pot servi magazinele virtuale, motoarele de cautare, site-urile de tranzactii etc. Aici amplasarea se refera
la amplasarea afacerii in spatiul internet si tb de ales domeniul (adresa ce identifica afacerea in reteaua
internet). In RM, de regula , se practica domenul “md”.
48. Cheltuielile de iniţierea a afacerii mici

Pentru a evalua necesarul de resurse pt deschiderea unei afaceri este necesar de a evalua obiectivele
afacerii, veniturile asteptate.
Initierea unei afaceri, de cele mai dese ori, se face pe cont prorpriu, iar sansa de a obtine resurse
financiare de la banca sau de la investitori este mica. De aceea, necesarul de mijloace financiare
necesare pt pregatirea si inceperea activitatii , se determina pri planul de afaceri, atunci cand se va
evalua viabiliattea afacerii sale.
Astfel, este oportun de a alacatui o lista a cheltuielilor necesare pt pregatirea si lansarea afacerii.
In primul rand, este necesar de luat in calcul cheltuielile suportate pt efectuarea formalitatilor legale,
indispensabile pt inceperea afacerii:
inregsitrarea afacerii
confectionarea stampilei
deschiderea contului bancar
licentierea activitatii
obtinerea autorizatiilor necesare
O cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamentului:
cumpararea sau inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si
echipamentului reprezinta alt domeniu de investitii. In calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea
stocurilor de materii prime si materiale necesare pt desfasurea activitatii.
Alte cheltuieli ar fi:
cheltuieli legate de promovare – editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor publicitare,
publicarea anunturilor in ziare etc
cheltuieli legate de salarizarea personalului
taxe si impozite
cheltuieli neprevazute

49. Sursele de finanţarea a unei afaceri

Realizarea potentialului economic si dezvoltarea lui depind, in mare masura, de posibilitatile de


finantare.
Sursele de finantare pot fi:
I. surse interne
economiile personale – principalul mijloc de finantare pt intreprinzatori, mai ales la etapa de lansare in
afacere. Avantajul este lipsa obligatiei de rambursare a imprumutlui. Insa aceste surse sunt limitate.
Profitul – se efectueaza la o etapa mai avansata de dezvolatre a afacerii
Amortizarea – aceasta metoda este mai putin utilizata
II. surse externe
imprumuturi
surse comerciale, utilizarea carora cere o anumita rambursare, de ex. creditul bancar
imrumuturi de la parteneri de afaceri
companiile de asigurari
surse financiarede dezvoltare: agentii de stat ce finanteaza sectorul IMM
liniile de crediatre a BERD, BIRD, BM, FMI
proiecte, programe internatioanle
surse netraditionale: leasing, factoring, business-ingeri, franciza, compnaii de risc
asociatii de economii si imprumut

50. Creditul bancar - procedura de obţinere şi determinarea costului acestuia

Creditul bancar reprezinta o sursa de finantare externa, utilizata pt completarea capitalului necesar
lansarii si dezvoltarii cu succes a afacerii.
Procedura de creditare:
vizita initiala – prezentarea dosarului – cerere, planul de afaceri, rapoarte financiare pt ultimii 3 ani,
contracte de intentii, informatii despre bunurile ce vor fi gajate, documente de constituire a
intreprinderii
analiza si vizita pe teren
convocarea comisiei de creditare – se aplica principiul “5C”
Ø client – cine este el, ce reprezinta, imaginea lui
Ø capacitatea de plata
Ø contributia clientului (cate % din costul creditului)
Ø existenta gajului (gaj inregistrat si amanet, gaj de ipoteca, gajul marfurilor, gajul de intreprinzator)
Ø conditiile generale
incheierea contractului de creditare/imprumut, se anexeaza graficul de rambursare a creditului
Pentru determinarea costului creditului se calculează rata nominala a dobânzii bancare, care reprezintă
partea din profit ce o cedează întreprinzătorul băncii pentru folosirea creditului.
Nivelul dobânzii bancare diferă in funcţie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de
scadenta etc., pentru calcularea lui se foloseşte următoarea relaţie:
D = (C x Rd x T)/(360 x 100)
unde:
D - mărimea dobânzii;
C - suma creditului;
Rd - dobânda bancara, %;
T - numărul de zile efective de creditare.
In practica, cel mai frecvent, se aplica metoda rambursării creditului in transe egale, când mărimea
creditului se împarte la numărul de rambursări.
Pentru calcularea mărimii dobânzii, folosim metoda rambursării in transe egale.

51. Leasingul – definiţie şi esenţa. Evaluarea leasingului

Leasingul este o forma de finantare, deoarece se bazeaza pe 3 principii de baza: termen de scadenta,
rambursabiliatte si plata.
Procesul de leasing:
beneficiarul (locatarul) solicita firma de leasing (locatorul) pt obtinerea in leasing a echipamentului
necesar
firma de lesing incheie 2 contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu beneficiarul
firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului
are loc livrarea echipamentului locatarului
locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului
Dupa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing:
1. financiar – prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care
recupereaza integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o
dobanda pt achitarea mijloacelor de credit si un comision societatii de leasing
2. operational – se utilizeaza pe o perioada maimica decat termenul de amortizare a echipamentului, iar
la expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat
companiei de leasing.
Avantajele leasingului:
· permite să obţină mijloace de producţie necesar şi să înceapă exploatarea acestora în lipsa unor
resurse financiare suficiente,
· mijloacele fixe pe întreaga perioadă a contractului se află în bilanţul companiei de leasing, beneficiarul
nu duce evidenţa acestora, reducându-se astfel mărimea impozitului pe imobil,
· plata pentru chirie se include în costul producţiei ce micşorează suma venitului impozabil al
beneficiarului,
· peste 2-3 ani are posibilitatea să procure echipamentul la valoarea lui reziduală sau să încheie un nou
contract de leasing la un preţ mai redus,
· plata pentru chirie se efectuează după instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea
de a efectua plăţile din mijloacele obţinute de la realizarea producţiei fabricate pe echipamentul dat,
Dezavantajele leasing ului:
· lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe şi nu le poate pune în gaj,
· suportă riscul uzurii morale a echipamentului.

52. Factoringul. Avantajele şi limitele.

Factoringul semnifică o înţelegere privind procurarea de către bancă sau altă firmă-factor de la client,
numit aderent, a creanţelor (facturilor) sale comerciale înainte de scadenţă.
Avantajele factoringului:
· întreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare în bani în numerar la momentul
necesar,
· se reduce riscul insolvabilităţii, deoarece firma factor asigură încasarea contravalorii facturilor
Dezavantajele factoringului:
· costul ridicat, deoarece aderentul trebuie să achite atât comisionul, cât şi o dobândă pentru plăţile
făcute anticipat,
· transferând toate creanţele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clienţi,
deoarece firma factor este foarte exigentă cu debitorii, acceptând numai acei care sunt în stare să
respecte la timp scadenţele.

53. Business îngerii şi fondurile de risc


BUSINESS ANGELS persoane fizice și juridice care investesc propriul capital în dezvoltarea unei
afaceri, avînd ca scop achiziționarea sau subscrierea de acțiuni sau de părți ale capitalului social
al întreprinderii asistate.

Business angel poate investi propriul capital dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

 este o persoană din afara întreprinderii și dobîndește calitatea de asociat al acesteia prin
aportul său în numerar la capitalul social al întreprinderii;
 investește capital propriu de cel puțin 3000 de euro echivalent în lei la cursul BNM;
 efectuează investiția strict în vederea îndeplinirii obiectivului din domeniul de activitate al
întreprinderii și planului de afaceri pentru care investitorul-business angel va investi;

Business angel poate investi propriul capital dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

 nu are restanțe față de bugetul de stat la data efectuării investiției;


 nu poate deține, ca urmare a investiției, în nume propriu sau prin terțe persoane, mai mult de
49% din capitalul social al întreprinderii;
 nu a fost condamnat prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă pentru infracțiuni contra
patrimoniului, de corupție, delapidare, de fals, de evaziune fiscală, de spălare a banilor sau de
finanțare a terorismului.
54. Sursele de finanţarea a unei afaceri mici. Finanțarea 3P – avantaje şi dezavantaje
55. Bootstrapping – sursa potrivita pentru finanțarea start - up

Finantarea . Alocare de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la organisme și
instituții internaționale, în scopul creării și funcționării unei întreprinderi, unui organism sau pentru
aplicarea unei politici economice. ◊ Finanțare internă= alocare de fonduri din sursele proprii ale unei
întreprinderi. Chiar daca solutiile nu se lasa intrevazute usor, exista mai multe posibilitati de finantare a unei
afaceri, iar alegerea celei mai potrivite solutii depinde de mai multi factori, intre care marimea firmei si etapa de
dezvoltare a ei.

In cele mai multe cazuri, pentru startup-uri, cea mai la indemana solutie sunt propriile resurse financiare. Desi
poate parea ciudat, aceasta solutie e considerata un tip de finantare si este cunoscut in teoria de business sub
numele de „bootstrapping”. Chiar daca implica eforturi financiare personale si riscuri asumate, limitarea numai la
resursele proprii are avantajul independentei fata de alti investitori sau banci, iar fondatorul are libertatea
absoluta asupra managementului si deciziilor din firma.

56. Particularităţile activităţii întreprinzătorul în cadrul afacerii mici

“Managemntul si antreprenoriatul sunt 2 aspecte diferite ale unuia si aceluiasi proces. Intreprinzatorul
care nu poate conduce este sortit infrangerii.”
Mg antreprenorial – ansamblu de tehnici, metode si proceduri ce permit intreprinderii sa-si stabileasca
obiectivele si sa le atinga prin planificare, organizare, motivare si control.
Particularitati:
in cadrul afacerii mici, intreprinzatorul este si managerul afacerii
managerul – proprietar este intotdeauna la curent cu totul ce se petrece in intreprindere
deciziile se iau rapid
stilul de conducere ce este practicat este puternic influentat de personalitatea acestei persoane
Stilurile manageriale – modul specific de a gandi, de a actiona, de a se comporta, un sistem de
modalitati si actiuni cu scop bine determinat, de interventie in activitatea celor condusi prin influentarea
lor activa.
Ele pot fi:
autoritar
democrat
permisist

57. Conţinutul funcţiilor manageriale în cadrul afacerii micii

Functiile manageriale:
I. planificarea – ce, ce resurse, unde se vrea a ajunge (plan de afaceri)
II. organizare – ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii resurselor umane, materiale,
financiare de care disoune intreprinderea, cu maxima eficienta.
Exercitarea functiei de organizare presupune:
stabilirea gruparea si structurarea activitatii
crearea si distribuirea rolurilor ce decurg din activitatile de grupare si structurare
desemnarea responsabilitatilor pt rezultate
stabilirea unor reguli detaliate si sisteme de lucru
III. antrenare/motivare – actiunea managerilor de atragere a personalului pt caintreprinderea sa
functioneze normal si sa obtina performante economice, sociale. Motivarea este de fapt, un proces in
care oamenii aleg alternative de comportament in scopul de a-si atinge telurile personale.
IV. Control – un ansamblu de actiuni prin care se urmareste in ce masura rezultatele obtinute sunt
identice cu cele stabiliate anterior
Etapele:
Se stabilesc standarde
Se masoara rezulatele
Se compara rezulatele efective cu cele planificate
Stabilirea abaterilor
Masuri de corectie

58. Afacerea virtuală - afacerea sec. XXI

Internetul a deschis oportunitati nebanuite in lumea afacerilor. O afacere online poate fi demarata cu
succes de catre un singur om, care lucreaza acasa, stand in fata calculatorului. Va pot spune, din propria
experienta, ca o afacere pe Internet este pe deplin realizabila, folosind resurse financiare minime si intr-
un timp relativ scurt.Afacerile online sunt un tip de afaceri pentru care viitorul se vede foarte
bine.Afacerile online sunt si vor fi intotdeauna profitabile.Dar, cum fiecare domeniu de afaceri are o oaie
neagra, asa si domeniul afacerilor online are o oaie neagra; sau mai bine zis sute de turme de oi
negre.Daca nu stii la ce ma refer, vreau sa iti spun ca exista "afaceristi" care iti promit marea cu sarea si
care iti promit ca dupa o luna vei fi extrem de bogat, iti vei permite o vila luxoasa, ultimul tip de masina,
etc ... Daca vrei sa te imbogatesti cu acest tip de afaceri online atunci acceseza site-urile web care iti
ofera "averea ta de milioane de dolari la o distanta de un click".NU te informa despre aceste afaceri
online pe care ti-le ofer, decat daca te-ai saturat de restul prostiilor pe care le-ai citit sau le-ai vazut pana
acum..Daca acum compania are afaceri profitabile, asta inseamna ca s-au straduit extrem de mult ca sa
ajunga acolo, si nu au ajuns intr-o luna asa cum iti promit cei cu "afaceri online" de bilioane de dolarii, si
sa-o cumperi chiar acum, ca prietenii lui i-au zis ca e nebun ca da pachetul sau ghidul lui de afaceri
online profitabile asa de ieftin si etc ... stiti voi.Bun si sa va mai intreb un lucru important - Cat costa sa
inchiriezi cel mai mic, ieftin, intunecat spatiu comercial din orasul tau ? 200 Euro pe luna ? 300 ? 100 ?
50 ? Ei bine pe internet ai spatiu "comercial" atat cat vrei si poti sa il ai chiar si in centrul comercial de
afaceri al internetului.Si nu te costa mai mult de 3 USD pe luna
AVANTAJE
Afacerea ta va "lucra" 24 ore din 24,7 zile pe saptamana inclusiv in timpul tau liber.
Afacerea ta online va avea costuri foarte mici in comparatie cu afacerile clasice.
Afacerea ta va fi operationala in timp ce tu nu esti implicat in procesul de vanzare.
Site-ul tau va "lucra" in mod automat prezentand oferta tuturor celor care il viziteaza fara deosebire, nu
conteaza starea de spirit a celui care cumpara.
Venitul va fi generat sub forma de venit pasiv. Venitul pasiv este venitul care apare in urma vanzarii unui
produs pe care l-ai realizat o singura data si care se vinde atat timp cat exista cerere - 1 an, 2, 3, 20...
fara sa te implici in vanzare!
Poti face cate site-uri doresti: 3, 10, 100..; tu hotarasti, generand profit aferent.
Procesul de vanzare este instantaneu, eliminandu-se eventualii intermediari.
Nu ai nevoie sa te ocupi de stocarea si transportul marfurilor. Tot ceea ce iti este necesar este un spatiu
web (hosting) adecvat.
Nu ai nevoie de angajati, secretara sau sefi. Cu ajutorul celor mai bune soft-uri iti vei putea automatiza
afacerea astfel incat site-ul tau va lucra pe "pilot automat".
Cel mai mare avantaj este ca site-ul tau va putea fi accesat din orice colt al lumii (de ex. din Australia sau
Peru), avand vizibilitate si adresabilitate globala, poti lucra de la biroul tau de acasa, singurul lucru
necesar fiind computerul tau conectat la Internet.
Ai drept de revanzare asupra pachetului de produse software si template-uri. Pretul il hotarasti doar tu.

59. Analiza SWOT. Formularea scopul şi obiectivelor afacerii

Pentru efectuarea unei evaluari continuie si detaliate a mediului intern si a celui extern ale intreprinderii
micului business poate fi aplicata o metoda simplificata,si anume analiza SWOT.Analiza mediului extern
incepe cu identificarea factorilor din afara organizatiei(economici,politici,sociali, etc),care in viitor pot
influenta asupra intreprinderii si nu pot fi controlati de catre managerii acesteia.De exemplu,surse de
informatie pentru determinarea factorilor economici pot servi analizele economice din presa
periodica,datele publicate in buletinele si anuarele statistice.Analiza mediului intern reprezinta
totalitatea factorilor asupra carora intreprinderea are o influenta determinant.Toti factorii mediului
intern pot fi divizati in, puncte tari care se refera la calitatile pe care le are intreprinderea si care
contribuie la succesul ei, si in puncte slabe care caracterizeaza acele componente ale mediului intern ce
genereaza dezavantaje. De recomanda a incepe analiza in baza informatiei din darile de seama contabile
si statistice ale intreprinderii,deoarece ajuta la determinarea slabaciunilor intreprinderii .Pentru o
analiza eficienta se recomanda a face o comparatie cu indicatorii din anii precedenti.Este important ca
analiza data sa se efectueze separat pe fiecare functie a intreprinderii(finante,productie,personal etc.)
Aceasta va permite efecturea analizei SWOT pe fiecare domeniu si pe intreprindere,oferind o imagine
reala asupra situatiei.Analiza SWOT poate fi utilizata de intreprindere atit in cazul elaborarii unei
strategii,cit si atunci este nevoia de a lua unele decizii majore privind piata,dezvoltarea afacerii sau
schimbarea domeniului de activitate.
60. Erorile cele mai frecvente în gestiunea unei afaceri mici

Erori:
Alegerea ideii care nu este cea mai potrivita
Lipsa unei echipe manageriale
Lipsa unui plan
Insuficienta resurselor financiare
Amplasament nefavorabil
Subestimarea competitiei
Lipsa unei strategii de marketing
Lipsa de numerar
Erori in selectarea persoanlului
Lipsa controlului

61. Motivele încetării activităţii antreprenoriale

In cetrea activitatii reprezinta ultima etapa a procesului antreprenorial. Motivele pot fi de diferit ordin,
incepand cu oboseala, stresul, tensionarea intreprinzatorului si dorinta de a se retrag din afaceri,
ashimbarea locului de trai sau propunerea de vanzare a afacerii pana la faliment, sau influenta factorilor
politici si legislativi, evolutia generalaa a economiei, inflatia, rata dobanzii, costul resurselor financiare
etc.
62. Conţinutul funcţiei de motivare în cadrul unei afaceri mici

Un rol important in reusita unei intreprinderi mici il joaca capacitatile profesionale ale subordonatilor si
creativitatea lor.Pentru imlicarea angajatilor si dirijarea comportamentelor lor spre ealizarea
obiectivelor generale ale intreprinderi,este necesara indeplinira corespunzatoare a functiei de motivare
de catre manage,rpin mijloace de stmulare motivational,practcarea unui stil de conducere
corespunzator situatiei.
Una din cele mai cunoscute teorii motivationale a fost cea a lui A.Maslow si este cunoscuta cu
denummirea de piramida nevoilor.conform acestei teorii nevoile sun repartizate in 5
niveluri:fiziologice,de securitate,sociale,de stima si de autorealizare.Alta teorie este cea a lui MC Gregor
teoria X si Y in caer nu oti angajatii au acelasi comportament si aceleasi atitudini fata de lucrul lor. De
aceea managerul evaluind contributia acestora poate conventional sa I imparta in 2 grupe X si Y.
Un mare interes privind comportamentul uman este teoria asteptarilor si cea a echitatii.
Potrivt teoriei asteptarlor,edzvolatata de V.VROOM,deoarece nu toti oameni au aceleasi nevoi,motivatia
fiecarui om trebuie adusa in corespundere cu nevoia sa.Pentru aceasta managerul trebuie sa cunoasca
asteptarile fiecarui angajat si sa-l motiveze pornind de la acestea.
Teoria echitatii se orienteaza asupra sentimentelor angajatilor privind efortul depus si rezultatul
obitnut,comparind ulterior cu rezulatul obtinut de alti angajati care indeplnesc acelasi lucru/.Unul dintre
cei mai reprezenativi factori motivationali ai presonalului intr-o intreprindere mica cu toate ca resursele
fincanciare sunt limitate ramine stimulearea material,care poate sa fie sub forma de
salarii,premii,ajutoare materialesau alte beneficii.Pe linga motibatile material la intreprindere mici se
folosesc si alte forme de motivare ca:participarea la conducerea intreprinderii,incurajarea initiative
particulare ,introducerea unor programe flexibile de munca.
63. Conţinutul funcţiei de planificare în cadrul unei afaceri mici

Planificarea-este o particularitate a managementului intreprinderii mici consta in aceea ca planificarea


activitatii poarta un character formal.Desi managementul eficint incepe intodeauna cu
planificarea,majoritatea managerilor ignora complet necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare
sau ii acorda o importanta minora.Este f-t redus nr.intreprinderilor mici ce se dispun de un plan de
afaceri,care ar evalua situatia curenta si ar reflecta toate etapele si resursele necesare pentru realizarea
cu success a obiectiveleor si scoprilor fixate.Dupa cum spune si Robinson si J.Pearce ca managerii
intreprinderilor mici se concentreaza asupra realizarii asa numitului plan “zi de zi” considerilndul mai
important p-u intreprindere decit pe cel strategic.Fenomenul dat este prezent si in R.Moldova,deaorece
incertitudinea si intabilitatea economica,depandenta maer de mediul extern,creeaza mari dificutltati in
realizarea obiectiveleor prop[usede planul strategic.In ce priveste elabaorarea planului de afaceri la
intreprinderea mica,de obice acesta apeleaza la centrele de bussines si alte institutii specializate in
intocmirea lor.Cu regret in majoritatea intreprnderilor mici e neglijate si planificarea financira care poate
fi efectuata nemijlocit de conducerea intreprinderii.Determinind niv.veniturilor si cheltuielilor ,situatia
fluxului in numerar bug.provizoriu etc.Abaterile de la cifrele planificatepot erv drept primul semn al
ieshirii de sub control si al neconformitatii structurii si practicilor managerial cu sarcinile propuse.
64. Soluţii de depăşirea a problemelor antreprenoriale

Exista mai multe solutii de depasire a problemelor:


· Din start trebuie de ales o idee potrivita
· Angajarea unei echipe manageriale calificate
· Elaborarea unui plan
· Preveziunea corecta a cheltuielilor pentru o perioada indelungata de timp
· Gasirea unui amplasament favorabil , luind in considerare costurile amplasarii si veniturile posibile
· Elaborarea unei startegii de marketing
· Controlul continuu a afacerii

65. Metode de încetare a activităţii unei afaceri mici.

O caracteristica definitorie a micului business este durata de viata scurta a acestuia si o ridicata rata a
mortalităţii.
Studiile de specialitate efectuate in tarile europene au demonstrat, ca 2 din 3 întreprinderi mici îşi
încetează activitatea la finele celui de-al doilea an de activitate.
Cu toate ca la noi nu exista o astfel de statistica, numărul întreprinderilor micului business ce se
lichidează este cu mult mai mare, in comparaţie cu întreprinderile mari.
Metode de incetare a activitatii:
Incetarea temporara a actiivtatii
Incetarea definitiva a activitatii

66. Procesul de lichidare a afacerii

Întreprinderea se lichidează prin hotărârea:


· Fondatorilor, in conformitate cu condiţiile prevăzute de documentele de constituire a întreprinderii,
inclusiv in legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectiva sau cu
atingerea scopurilor pentru care a fost înfiinţată;
· Instanţei de judecata in caz de:
1. faliment al întreprinderii;
2. declarare a documentelor de constituire ale întreprinderii ca fiind nule;
3. încălcarea cerinţelor, stabilite de legislaţie, privind desfăşurarea unui anumit gen de activitate, prin
care se explica lichidarea întreprinderii;
4. expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectiva sau după atingerea
scopurilor in care a fost înfiinţată (la cererea procurorului sau a Camerei Înregistrării de Stat pe lângă
Ministerul Justiţiei), daca fondatorii întreprinderii nu au luat hotărârea de lichidare;
5. neprezentarea dărilor de seama contabile si statistice privind activitatea întreprinderii pe o perioada
ce depăşeşte un an;
6. alte temeiuri stabilite de Lege.
· Lichidarea întreprinderii se efectuează de către Comisia de lichidare sau de lichidator, desemnaţi de
fondatori (asociaţi) sau de instanţa de judecata, care publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova
informaţia despre lichidarea întreprinderii.
· Daca in procesul lichidării întreprinderii se stabileşte ca datoriile acesteia depăşesc activele, din care
cauza întreprinderea nu este in stare sa execute creanţele creditorilor, fondatorii (asociaţii) sunt obligaţi
sa acţioneze in judecata cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau sa-si anuleze hotărârea cu
privire la lichidarea întreprinderii.

67. Încetarea definitivă a activităţii unei afaceri

In cetarea definitiva a activitatii de antreprenoriat poate avealoc prin:


vanzarea afacerii, transferarea dreptului de proprietate asupra afacerii in shimbul unie plati
fuziunea sau asocierea cu alte intreprinderi, contopirea intr-o singura afacere a aunor intreprinderi; la
fuziunea intrepriderilor, toate drepturile patrimoniale si obligatiile fiecaruia din ele trec, la
intreprinderea nou infiintata
transferarea ei catre membri familiei,
lichidarea sau declararea falimentului acesteia.

68. Modelul de afaceri CANVAS – esenţa, modalitatea de aplicare


69. Lean start-up – principii și caracteristicile de bază. Exemple de afaceri
70. Strategia oceanului albastru
71. Principiile strategiei oceanului albastru
72. Strategia oceanului albastru – concept și criteriile de evaluare a ideilor de oceane albastre
73. Produsul minim valabil și Lean Canvas
74. Antreprenoriatul social: perspective de dezvoltare pentru Republica Moldova
75. Antreprenoriatul creativ oportunităţi şi perspective
76. Infrastructura de suport pentru afaceri
77. Cultura naţională şi influenţa acesteia asupra antreprenoriatului
78. Afaceri de familie - experienţa europeană şi lecţii pentru Republica Moldova