Sunteți pe pagina 1din 5

Analele ASEM, ediţia a Х-a

2. Codul civil nr.1107-XV din 6 iunie 2002//, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 82-
86 (967-971) din 22 iunie 2002.
3. Standardele Naţionale de Contabilitate, www.minfin.md
4. Comentariile privind aplicarea Standardelor Naţionale de Contabilitate, www.minfin.md

CONTABILITATEA REDUCERILOR COMERCIALE ŞI FINANCIARE:


ASPECTE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

Conf. univ. dr. Natalia Zlatina, ASEM


nzlatina@yahoo.com

A fundamental accounting issue is how to account for purchase or trading transactions when discounts
are offered. The trade and financial discounts are offered to the clients by the suppliers, under the form of a
percentage on the selling price, being described in detail in the contracts concluded between the parties. A
business should set up its accounting system to timely process and take advantage of all reasonable discounts. In
a small business setting, this might entail using a hanging-file system where invoices are filed for payment to
match the discount dates. A larger company will usually have an automated payment system where checks are
scheduled to process concurrent with invoice discount dates.

Cuvinte-cheie: reduceri de preţ, reduceri comerciale şi financiare, contabilitatea reducerilor de preţ.

Derularea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare presupune relaţii cu furnizorii şi clienţii pe piaţa


concurenţială, ceea ce duce la operarea cu reduceri de preţ, destinate să plătească fidelitatea unui
client, respectarea întocmai a unor clauze contractuale, achitarea înainte de termen a unei datorii şi nu,
în ultimul rând, să incite clientul spre cumpărare, ducând, în final, la creşterea veniturilor din vânzări.
Prin scopul său reducerile au ca finalitate creşterea volumului bunurilor vândute, respectiv, a
vânzărilor pe termen scurt, epuizarea bunurilor stocate pe un termen îndelungat, precum şi răsplătirea
clienţilor fideli sau încurajarea canalului de distribuţie.
Reducerile de preţ sunt instrumente comerciale şi financiare de promovare a propriilor produse,
lucrări şi servicii, precum şi de extindere a cotei de piaţă şi se divizează în două categorii, după cum se
prezintă în figura 1.

R e d u c e r i d e p r e ţ

Reduceri de natură Reduceri de natură


comercială financiară

Rabat Scont
Remiză de decontare
Risturn

Figura 1. Componenţa reducerilor de preţ

Reducerile de natură comercială au o influenţă directă asupră mărimii nete a unei facturi şi
sunt acordate în strânsă legătură cu o marfă facturată într-un anumit interval de timp, şi are ca scop
stimularea vânzării bunurilor respective în acea perioadă. În calitate de reducere comercială rabatul
reprezintă reducerea practicată asupra preţului convenit anterior între furnizor şi client, ţinându-se cont
de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, faţă de clauzele
prevăzute în contract. De asemenea, rabatul poate să se acorde pentru vânzările aniversare,
promoţionale, sau pentru grăbirea reducerii stocurilor vechi.

249
Analele ASEM, ediţia a Х-a
Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare, ţinându-se cont de volumul
vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului, în clientela vânzătorului. Remiza corespunde unui
procent aplicat asupra preţului brut, procent prevăzut în oferta de preţuri a vânzătorului sau care
rezultă din negociere între cei doi parteneri de afaceri.
Reducerea de preţ practicată asupra ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o
perioadă determinată este denumită risturn şi are ca scop recompensarea fidelităţii clientului.
Sub aspectul metodologiei de calcul şi contabilizare a reducerilor, precum şi a recunoaşterii
fiscale trebuie respectate următoarele reguli:
 reducerile de preţ trebuie înscrise în factura prin care are loc livrarea bunurilor;
 reducerile de preţ ulterioare livrării bunurilor sunt înscrise în facturi separat care au ca
obiect numai facturarea reducerilor;
 reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
 reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele
absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra „netului” anterior;
 în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile şi apoi remizele şi
risturnurile;
 scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la netul
comercial;
 aspectele legate de taxa pe valoarea adăugată trebuie corelate cu prevederile legale în
vigoare (art.98 din Codul fiscal); taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultimul „net”
determinat şi se adună cu acesta pentru a obţine „totalul facturii”;
 reducerile comerciale, acordate iniţial, adică la momentul facturării, deşi înscrise în
factură, nu se contabilizează nici la furnizor, nici la client;
 reducerile comerciale acordate ulterior se contabilizează ca o reducere a venitului din
vânzări prin reducerea preţului de vânzare pentru bunurile pentru care s-a acordat
reducerea.
De regulă, în practica afacerilor reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din
preţul brut, dar se poate acorda şi în sumă fixă. Reducerile comerciale acordate de furnizori pot
îmbrăca în practică diverse forme, precum ar fi:
 reducerile directe acordate în cadrul unor promoţii;
 plata unor bunuri sau servicii primite prin discounturi periodice acordate;
 reducerile acordate pe baza unor cupoane colectate din diverse publicaţii;
 reducerile acordate în baza altor sisteme.
Reducerile acordate direct pe factură în cadrul unor promoţii sau în baza unor acorduri între
partenerii de afaceri sunt cel mai des întâlnite şi nu conduc la înregistrarea în contabilitate a reducerii
propriu-zise. Este de menţionat faptul că în conformitate cu cerinţele standardului naţional de
contabilitate 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” şi standardului internaţional de contabilitate 2
„Stocuri” reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare acordate direct pe factură la
livrare/achiziţie nu fac parte din costul de achiziţie în cazul cumpărătorului, şi nici din venitul din
vânzări, în cazul furnizorilor.
Exemplul 1. Entitatea Viitorul SRL a negociat cu furnizorul său de zahar Nord SRL o
reducere de 5%, ori de cate ori achiziţionează o cantitate mai mare de 15 tone la o singură
comandă. Preţul de vânzare pentru 1 tonă de zahăr este de 7 950 lei/tonă. Entitatea Viitorul SRL a
contractat 20 de tone. Costul efectiv al unei tone de zahăr constituie 6 200 lei.
Calculul sumelor de contabilizat:
Preţul de bază = 20 tone x 7 950 lei/tonă = 159 000 lei
Reducerea acordata de 5% = 159 000 x 1% = 7 950 lei
Valoarea netă a mărfurilor = 151 050 lei
Taxa pe valoarea adăugată = 151 050 x 8% = 12 084 lei (1, art.96, lit.b))
Total de plată = 163 134 lei
Exprimarea contabilă a tranzacţiei la entitatea Viitorul SRL se prezintă astfel:
Debit 217 „Mărfuri” 151 050 lei
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 12 084 lei
Credit 521 „Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 163 134 lei
Procurări de la furnizor cu plata ulterioară

250
Analele ASEM, ediţia a Х-a

Debit 521 „Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 163 134 lei
Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” 163 134 lei
Plata datoriei la data scadenţei

Exprimarea contabilă a tranzacţiei la entitatea Nord SRL se prezintă astfel:


Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 163 134 lei
Credit 611 „Venituri din vânzări” 151 050 lei
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 12 084 lei
Vânzări către clienţi cu plata ulterioară

Debit 711 „Costul vânzărilor” 124 000 lei


Credit 216 „Produse” 124 000 lei
Costul efectiv al produselor livrate
Debit 242 „Conturi curente în valută naţională” 163 134 lei
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 163 134 lei
Creanţa încasată
Trebuie menţionat că în lipsa reglementărilor normative care să conţină un tratament explicit
privind reflectarea în contabilitate a reducerilor de preţ atât comerciale, cât şi financiare practica
contabilă autohtonă reflectă în contabilitate şi reducerile de preţ oferite iniţial.
În practica comercială se întâlnesc situaţii când, conform clauzelor contractuale, reducerile de preţ
sunt acordate ulterior facturării iniţiale, deci după derularea tranzacţiei de vânzare-cumpărare. Aceste
reduceri comerciale şi/sau financiare fac obiectul unor facturi de reducere şi se includ într-o factură
ulterioară corectată (în roşu), care se contabilizează şi la vânzător şi la cumpărător prin formule contabile de
stornare. Deci, la vânzător reducerile acordate corectează veniturile din vânzări şi taxa pe valoarea adăugată
aferentă. În contabilitatea cumpărătorului reducerile primite vor genera corectarea valorii stocurilor, atunci
când acestea se regăsesc în gestiune sau cheltuielile perioadei când aceste au fost scăzute din gestiune. De
asemenea, urmează şi corectarea sumei taxei pe valoarea adăugată trecută în cont la momentul procurării.
Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi de decontare şi sunt acordate procentual
asupra unor creanţe decontate înainte de scadenţa normală.
Exemplul 2. La 03.04.N entitatea Prosperitate SRL a livrat produse entităţii Unimarket SA,
unitate de comerţ, convenindu-se la următoarele condiţii de plată: 2/5 – n/15, şi anume dacă
cumpărătorul se achită în termen de 5 zile, el va beneficia de un scont în mărime de 2%, termenul
final de plată fiind 15 zile de la data livrării.
Factura fiscală emisă la data livrării cuprinde:
# valoarea mărfurilor, preţ 190 000 lei
# TVA 20% 38 000 lei
Total de plată 228 000 lei
Potrivit informaţiilor şi calculelor contabile, costul efectiv al mărfurilor vândute constituie
151 200 lei. Cumpărătorul a achitat contravaloarea bunurilor procurate peste 2 zile de la data
efectuării livrării, la 05.04.N.
În conformitate cu normele autohtone de contabilitate, exprimarea contabilă a tranzacţiei din
exemplul 2, în contabilitatea entităţii Prosperitate SRL, se va prezenta astfel:
03.04.N 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
228 000
611 „Venituri din vânzări” 190 000
534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 38 000
Vânzări către clienţi cu plata ulterioară, termenul de plată 2/5 –
n/15

03.04.N 711 „Costul vânzărilor” 151 200


216 „Produse” 151 200
Costul efectiv al produselor livrate

251
Analele ASEM, ediţia a Х-a
05.04.N 242 „Conturi curente în valută naţională” 223 440
221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 223 440
Creanţe de primit colectate în perioada
de reducere, 2% reducere acordată

05.04.N 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” (4 560)


611 „Venituri din vânzări” (3 800)
534 „Datorii privind decontările cu bugetul” (760)
Stornarea creanţei, datoriei privind TVA veniturilor, ca rezultat al
reducerilor acordare şi folosite de client

Necesitatea înregistrărilor efectuate la data de 05.04.N se explică prin faptul că, de obicei, în
momentul vânzării furnizorul nu poate cunoaşte dacă clientul va profita de reducerea oferită şi va
achita factura în termenul stabilit, reducerea acordată se înregistrează doar în momentul în care
clientul efectuează plata. Această situaţie şi generează întocmirea repetată a formulelor contabile
privind vânzările cu stornarea sumelor aferente reducerilor folosite de client, inclusiv şi a taxei pe
valoarea adăugată.
În practica internaţională scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor, care
este beneficiarul plăţii în cazul, în care clientul efectuează o plată înainte de scadenţă. În aceste
condiţii, exprimarea contabilă a tranzacţiei în contabilitatea vânzătorului (entitatea Prosperitate SRL)
se prezintă astfel:

03.04.N Conturi de încasat (Clienţi) 228 000*


Vânzări 228 000
Vânzări cu plata ulterioară, termenul de plată
2/5 – n/15
Notă: *La prezentarea înregistrărilor contabile, conform practicii internaţionale, se omit
incidenţele fiscale privind taxa pe valoarea adăugată, deoarece prevederile şi taxele sunt diferite.
03.04.N Costul bunurilor vândute 151 200
Bunuri vândute 151 200
Costul efectiv al produselor livrate

05.04.N Numerar 223 440


Cheltuieli cu scontul (Discounturi aferente vânzărilor) 4 560
Conturi de încasat (Clienţi) 228 000
Creanţe de primit colectate în perioada
de reducere, 2% reducere acordată

Deci, pentru colectarea reducerilor de preţ oferite clienţilor, care au profitat de acestea pe
parcursul perioadei de gestiune, contabilitatea furnizorului foloseşte un cont rectificativ Discounturi
aferente vânzărilor, cont care va reduce veniturile din vânzări [2, 185].
Procurările de bunuri sunt efectuate, de obicei, pe credit şi în mod obişnuit implică reduceri
aferente cumpărărilor, care se acordă pentru achitarea rapidă a contravalorii bunurilor. În conformitate
cu normele autohtone de contabilitate, exprimarea contabilă a tranzacţiei din exemplul 2 în
contabilitatea cumpărătorului, entitatea Unimarket SA, se va prezenta astfel:

03.04.N 217 „Mărfuri” 190 000


534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 38 000
521 „Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 228 000
Procurări de la furnizor cu plata ulterioară, termenul de plată 2/5 –
n/15

Cumpărătorul a respectat condiţiile contractuale şi a profitat de reducerea financiară acordată de


către furnizor achitând suma datorată, diminuată cu 2%.

252
Analele ASEM, ediţia a Х-a
05.04.N 521 „Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 223 400
242 „Conturi curente în valută naţională” 223 400
Plata contravalorii mărfurilor procurate cu condiţia folosirii
scontului de 2%

05.04.N 217 „Mărfuri” (3 800)


534 „Datorii privind decontările cu bugetul” (760)
521 „Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale” (4 560)
Stornarea valorii mărfurilor, datoriei şi a TVA trecută în cont, ca
rezultat al reducerilor acordare şi folosite de client

Ca şi în cazul furnizorului necesitatea înregistrărilor efectuate la data de 05.04.N se explică prin


faptul că, de obicei, în momentul procurării cumpărătorul nu cunoaşte dacă va profita de reducerea
oferită şi va avea posibilitatea să achite factura în termenul stabilit, reducerea acordată se înregistrează
doar în momentul în care cumpărătorul îşi efectuează plata. Această situaţie şi generează întocmirea
repetată a formulelor contabile privind valoarea stocurilor şi a datoriei cu stornarea sumelor aferente
reducerilor oferite de furnizor. De asemenea, se diminuează şi suma taxei pe valoarea adăugată trecută
în cont la momentul procurării.
În practica internaţională scontul de decontare este un venit financiar pentru cumpărător, care
efectuează o plată înainte de scadenţă. Exprimarea contabilă a tranzacţiei în contabilitatea
cumpărătorului, entitatea Unimarket SA:

03.04.N Procurări 228 000*


Conturi de plătit (furnizori) 228 000
Procurări cu plata ulterioară, termenul de plată 2/5 – n/15

Notă: *La prezentarea înregistrărilor contabile, conform practicii internaţionale, se emit incidenţele fiscale
privind taxa pe valoarea adăugată, deoarece prevederile şi taxele sunt diferite.

05.04.N Furnizori (Conturi de plătit) 223 440


Venituri cu scontul (Discounturi aferente cumpărărilor) 4 560
Numerar 228 000
Plata datoriei colectate în perioada
de reducere, 2% reducere acordată
Din punct de vedere fiscal, deductibilitatea cheltuielilor rezultate din aplicarea reducerilor,
indiferent dacă sunt comerciale sau financiare, se acordă în următoarele condiţii:
¬ orice reducere de preţ trebuie să fie compatibilă cu prevederile Legii cu privire la protecţia
concurentei nr. 1103-XIV din 20.06.2000;
¬ să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
¬ să nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestaţie
oarecare;
¬ să fie reflectate în facturi sau în alte documente legale;
¬ reducerile să se acorde în baza unei hotărâri a adunării acţionarilor sau asociaţiilor, după caz.
Managementul eficient al disponibilităţilor băneşti urmăreşte încasarea cât mai rapidă a plăţilor de către
vânzător şi amânarea pe cât e posibil a plăţii de către cumpărător. Pentru realizarea sarcinilor în cauză se
merită ca entităţile să ofere, pe de o parte, şi să profite, pe de altă parte, de reducerile de preţ atât comerciale,
cât şi financiare. Totodată, în contabilitatea reducerilor trebuie să se facă distincţie clară între reducerile
comerciale şi reducerile financiare şi să se ţină cont de implicaţiile fiscale.

Bibliografie:
1. Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997// Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.62/1522 din 18.09.1997, Contabilitate şi audit nr.1, 2012.
2. Needles, B., Anderson, H., Caldwell, J. Principiile de bază ale contabilităţii. Trad. din engl.
Chişinău: Editura ARC, 2000. – 1240 p.

253