Sunteți pe pagina 1din 10

andrei ruse

SONI
pentru L.

a doua ediflie
revizuitæ
Andrei Ruse s°a næscut pe 16 decembrie 1985, în Bucureøti.
Este inifliatorul øi administratorul mai multor comunitæfli online din domeniul
cultural: ROcultura (locul al treilea la Webstock 2008; proiect ulterior vândut,
în 2009), Sketche (locul al III°lea în topul blogurilor de culturæ, la Roblogfest
2007), de asemenea a fost implicat øi în Hyperliteratura (în 2007), sau Filmdeblog.
A debutat în 2007 cu volumul de poezie Black Job (ed. Vinea), distins cu Premiul
pentru debut Vinea, ediflia a XVI°a.
Defline un portofoliu de peste 50 de videopoeme (www.youtube.com/supraego) sau
lucræri asemænætoare care au fost premiate øi proiectate în diverse cluburi. SONI
este øi prima carte româneascæ ce beneficiazæ de un video°trailer.

www.andreiruse.wordpress.com

...................................................................................................................................

SONI, „cea mai promovatæ carte în online°ul românesc“, are unul dintre cele mai
reuøite bloguri de niøæ din 2008, remarcat atât de bloggeri cunoscufli, cât øi de
studenfli sau profesori interesafli de marketing øi comunicare. blogul soni.tritonic.ro
a fost deschis încæ în timp ce autorul îøi scria romanul (în mai 2008), iar acum
continuæ sæ fie activ, atât datoritæ cititorilor noi care apar, cât øi a informafliilor
proaspete despre carte, ce se dezbat aici.
pe lângæ dialogul deschis, centralizarea recenziilor, arhiva video a lansærilor øi
altele, au fost experimentate mai multe campanii inedite de promovare online
(SONI vs. Bloggeri, experimentul lui Cristian Manafu pe Twitter, video°trailerul),
blogul având acum o arhivæ de peste 100 de articole exclusive, un feedback de
peste 600 de comentarii, sute de abonafli øi vizitatori zilnic.

„pentru mine, SONI este un produs complex øi o demonstraflie a eficienflei meto-


delor de comunicare online, de care editorii sau alfli oameni implicafli în domeniul
cultural de la noi, se feresc ca de o boalæ. atât cartea cât øi blogul se completeazæ,
færæ aceastæ legæturæ strânsæ dintre ele, ar fi fost probabil doar un titlu ce ar fi
trecut neobservat, pe lângæ alte sute, care apar anual. intrând online, mi°am
depæøit aøteptærile.”
Andrei Ruse

„SONI a ajuns sa fie cititæ øi din curiozitate, pentru promovarea ineditæ din mediul
online.“
Iulia Roøu, masterand MCA, Students on Marketing

www.SONI.tritonic.ro

NOTÆ: aceastæ lucrare este o ficfliune. numele, personajele, locurile sau acfliunile
sunt produse ale imaginafliei autorului. orice asemænæri cu evenimente reale sunt
total întâmplætoare
cred cæ e ceva sæ vorbeøti despre lucruri mari scriind cu litere mici,
necesitæ o anumitæ încredere de sine. încredere de sine este øi
atunci când scrii la 23 de ani un roman despre viaflæ, moarte øi
sex într°un mod cu totul ingenios øi brutal în acelaøi timp (...) soni
este o stare de spirit
Gia Codrescu (Bookblog.ro)

sunt câteva pasaje din carte care, cel puflin pentru un cititor
ipohondru, ar putea dæuna. cancerul øi înstræinarea sunt atât de
bine conturate, atât de naturale, încât le simfli în interiorul tæu
øi°ncep sæ te macine
Adrian Ciubotaru

e multæ furie în carte, care devoreazæ tot, ca viermele din


stomacul personajului. e simplu, firesc, colocvial, sincer
Dragoø C. Butuzea

soni te face sæ apeøi pânæ la pæmânt pedala de acceleraflie øi sæ°fli


pui întrebæri serioase despre propria ta identitate
Cristina Andrieø (AllNews.ro)

nu trebuie sæ ai o boalæ anume sau sæ cunoøti pe cineva care are


o boalæ, este o carte despre viaflæ øi despre dorinfla noastræ de a
træi
Andreea Ban

cartea are toate øansele sæ ajungæ una cult pentru generaflia


Yahoo! Messenger, cu fraze din ea puse la status (...) a ajuns repede
un must°read pentru cei care mænâncæ græbit, fac dragoste
græbit, aleargæ la muncæ græbit øi græbit înapoi în case mici, de
obicei garsoniere
Andrei Cræciun (Evenimentul zilei)

moartea devine o lupæ care mæreøte totul øi lipeøte bucureøtiul


de pielea personajului, transformæ stræzile în urme ale unui
tratament de a cærui putere nu este nimeni sigur. exact aceastæ
nesiguranflæ este personajul discret al cærflii, în spatele revoltelor
false, al agresivitæflii jucate øi dincolo de gustul iluzoriu al
inevitabilului. dar nesiguranfla pentru soni se contureazæ încet
încet ca o revelaflie.
Ræzvan fiupa
începe o revoluflie în soni (...) undeva în fundal, bucureøtiul colcæie,
molfæie, devine lipicios, stræzile devin conducte, oamenii
neimportanfli sînt niøte simple pete negre într°un context øi aøa
dominat de gæuri. pur øi simplu minunate contactele personajului
cu sine, cu prietena cea mai bunæ, cu decorul…
Sorin Staicu (DespoT)

eu unul n°aø fi fost în stare sæ scriu la nici 25 de ani despre cancer


øi sida atât de firesc, færæ patetism. scrisul lui andrei ruse exprimæ
exact modul în care percep lumea de azi tinerii. dacæ°øi face rost
de o generaflie, eu îmi risc toate economiile literare pe numærul
lui norocos.
Felix Nicolau
anyway, I wrote the book because we’re all gonna die1
jack kerouac

1 oricum, am scris cartea pentru cæ o sæ murim cu toflii la un moment dat

— extras din emisiunea the steve allen plymouth show (sezonul 5, episodul
7, 16 noiembrie 1959) în care jack kerouac explica motivele care l°au
determinat sæ scrie romanul on the road (1951), devenit ulterior cea mai de
succes øi cartea de referinflæ a generafliei beat
#01. c\derea constantinopolului

nu vestea m°a bulversat. n°am înfleles prea bine ce urma sæ


se°ntâmple.
a doua zi, mai bine zis în fiecare dimineaflæ începând de°atunci,
totul s°a întors pe dos. cred cæ øtii despre ce vorbesc. øtii cât de
ciudate sunt primele minute dupæ un coømar, øtii cum e sæ ai dâre
de salivæ uscatæ la guræ atunci când te trezeøti, sæ te doaræ tot
spatele sau doar o mânæ, sæ ai urme de la pernæ pe faflæ. ba mai
mult, sæ vrei cu disperare sæ bagi o fligaræ°n tine øi sæ n°ai niciuna,
iar magazinele din cartier sæ nu deschidæ decât dupæ o oræ sau
ceva de genul. adunæ toate astea øi eøti încæ departe.
urmætoarea dimineaflæ a fost unul dintre aceste momente, când
nu ai voie sub nicio formæ sæ fii singur. m°am trezit singuræ. am
vrut sæ înjur pe cineva, am vrut sæ°i înjur pe tofli, dar nu era vina
nimænui. îmi închisesem mobilul øi hoinærisem prin oraø pânæ
târziu, când øtiam cæ nimeni nu mæ va putea cæuta acasæ.
tocmai atunci, când orice prezenflæ umanæ, chiar øi sforæitul
sâcâitor al danei, m°ar fi fæcut sæ mæ simt mai puflin bolnavæ.
era ca øi cum ceva foarte scârbos s°ar fi plimbat prin tot corpul
meu. un fel de vierme, târându°se mai întâi prin craniu, øerpuind
chinuit între creier øi os, apoi alunecând pe ceafæ, pe spate, pânæ
spre coapse, ocolind numai puflin vaginul. îmi doream sæ iasæ
pe°acolo, oricât ar fi durut. dar el îøi continua drumul færæ sæ dea
doi bani pe fantezia mea, læsând dâre cleioase printre organe,
luând°o pe piciorul drept øi înapoi, prin faflæ, pe sub abdomen,
rotindu°se în jurul tuturor organelor øi a intestinelor, pe sub sâni,
10 andrei ruse

excitându°mi sfârcurile, prin gât dupæ aceea, pe sub gingii øi înapoi


în creier.
am vrut sæ îmi dau cu puflinæ apæ pe faflæ, sæ mæ dezmeticesc.
când am intrat în baie øi am væzut plæcile mari de gresie øi de
faianflæ, mi°am amintit de toate superstarurile care muriseræ pe
budæ. m°am gândit la elvis cel mai mult, la el dându°øi duhul ca
un porc într°o nenorocitæ de baie, færæ sæ poatæ face absolut nimic
decât sæ conøtientizeze, poate, cæ acela urma sæ fie ultimul peisaj
pe care avea sæ°l vadæ vreodatæ. øi cæ trupul lui rece øi slinos va
fi descoperit dupæ mult timp cu pantalonii în vine. imaginea m°a
îngrefloøat mai mult decât eram deja.
m°am spælat la chiuveta din bucætærie în dimineafla aceea.
mi°ar fi stat bine atunci cu o ceaøcæ de cafea în mânæ, ca°ntr°o
reclamæ dintr°aia proastæ cu fefle zâmbitoare øi viefli împlinite.
numai cæ nu îmi plæcuse niciodatæ cafeaua. singurul lucru la ea
era mirosul. atât. øi°aø fi vrut sæ miroase a cafea atunci, aø fi vrut
sæ mæ ocup de fiertul apei, de amestecatul zahærului, chiar øi færæ
s°o fi bæut, mi°ar fi flinut mintea ocupatæ mæcar câteva minute.
nu aveam cafea. am vizualizat însæ toatæ scena øi dupæ ce am
læsat pe masæ o ceaøcæ imaginaræ, mi°am aprins o fligaræ.
aproape cæ mæ bufnea râsul, de ce sæ mint? cancer la stomac?
øanse fifty°fifty? eu? cum pizda mæ°sii? astea nu°s preocupæri
pentru o puøtoaicæ de 26 de ani, îmi venea sæ strig atunci.
toatæ viafla mea, tot ce crezusem eu cæ era important se dusese
dracului într°o secundæ. mæ gândeam cæ poate asta trebuia sæ
realizez øi totul urma sæ fie uitat, o s°o iau de la zero aøa cum
trebuie de data asta, øi universul se va întoarce cu 24 de ore în
urmæ.
erase & rewind. am ascultat piesa de câteva ori în dimineafla
aia øi am tot sperat cæ visez, cæ în scurt timp urma sæ mæ trezesc,
øtiind cæ nu fusese decât un coømar de cæcat.
exact în clipa aceea, un tâmpit lovit de o maøinæ cu trei ore în
urmæ ieøea cu bine dintr°o operaflie complicatæ, doi vecini de°ai
mei se trezeau morocænoøi pentru a pleca la serviciu, în africa o
antilopæ reuøea sæ scape de un leopard fioros øi se îndrepta, færæ
sæ øtie, spre douæ leoaice. trei maidanezi se cæcau pe colentina,
unui taliban nu i se detonase bomba. în garsoniera mea nu avusese
loc nicio minune. nici în clipa aceea, nici în urmætoarele.
SONI 11

m°am dus în fafla oglinzii. arætam ca dracu.


deøi viafla nu e despre astea, nu m°am putut abfline: øcoala,
jobul, telefonul mobil, replica cea mai bunæ, magazinul preferat
de floale, culoarea capacului de veceu, becuri sau spoturi, actorul,
mobila, locurile de agæflat sau doar locurile de întâlnire cu ai mei,
cu dana, muzica øi°aøa mai departe, toate astea pæreau atunci un
fel de tatuaj temporar 3d, cu mine, la scalæ naturalæ. eu øi cerneala
eram perfect suprapuse, încât n°ai fi deosebit desenul de om.
mi°am repetat numele de câteva ori pânæ øi°a pierdut sensul
øi a devenit o adunæturæ de sunete.
m°am uitat la ceas. nu trecuseræ nici zece minute de când eram
în picioare. atunci mi°am dat seama cæ toate dimineflile aveau sæ
fie aøa.
mi°am deschis mobilul. primisem peste douæzeci øi ceva de
mesaje numai de la maicæ°mea. dana probabil nu aflase încæ.
mi°am amintit cæ uitasem sæ sun la birou øi ar fi trebuit sæ
fiu acolo de vreo jumætate de oræ. doar nu era sæ le spun cæ n°am
venit pentru cæ aveam cancer.
mi°am luat concediu toatæ sæptæmâna care mai ræmæsese. le°am
spus cæ sunt foarte ræcitæ sau ceva de genul æsta, nu cæ muream.
radu a fæcut ceva figuri, dar nu mai puteam eu de crizele lui øi
de faptul cæ rapoartele creditelor nu erau gata.
mæ gândeam la cancer. øtiam un unchi care murise destul de
recent de aøa ceva. nu°l cunoscusem, era un fel de rudæ îndepær-
tatæ, auzisem în treacæt de la maicæ°mea.
aproape toate cunoøtinflele mele aveau alte cunoøtinfle cu ast-
fel de cazuri. n°auzisem de mulfli care sæ scape.
pe dumnezeu nu°l bægasem încæ în oalæ pentru cæ aø fi fost o
ipocritæ sæ aduc vorba de el tocmai atunci.
iar, spre deosebire de oricine altcineva, eu n°aø fi putut sæ mæ
amægesc sau sæ mæ agæfl nici de cea mai micæ speranflæ. dacæ o fi
o fi, mæ gândeam, øi dacæ nu, ar trebui sæ încep sæ mæ împac cu
ideea…
asta era probabil cel mai greu.

* * *
— da?
auzeam respiraflia danei în telefon.
12 andrei ruse

— soni, am aflat de la maicæ°ta... nici nu øtiu cum sæ zic, ce


sæ zic.
— nu zice nimic.
— nu øtiam cum sæ dau de tine, øtii? m°am gândit cæ poate°fli
murise bateria, vroiam sæ te chem la un concert în big disearæ,
aveam rezerværi, tot, øi... în fine, am sunat la maicæ°ta mai de-
vreme øi mi°a povestit tot... mi°a cæzut cerul în cap... imediat am
aflat øi cæ te°ai învoit... pe ce ton a zis°o radu, bæga°mi°aø...
— nu trebuie sæ te scuzi cæ ai aflat, în puii mei! fli°aø fi spus.
chiar azi. abia îmi revin øi eu.
— eøti ok? adicæ cum dracului sæ fii ok... vrei sæ trec pe la tine?
— dacæ pofli...
— dacæ pot?! termin repede pe°aici niøte prostii, mæ°nvoiesc
øi eu… cam într°o oræ øi ceva ajung. maxim!
— dana, sper cæ nu ai zis nimænui...
— nu, nu, chill!
— nu øtiu ce dracului se întâmplæ... sunt efectiv pe dos! nu
pricep nimic, totul e ca dracu!
— atunci când am aflat... n°are sens sæ°fli spun, hai cæ vorbim
despre toate astea când ajung.
— ia°mi øi mie fligæri. ia°mi un cartuø întreg dacæ e. sæ am.
nu vroiam sæ mæ gândesc cum era dana. cum ar fi fost invers,
sæ aflu cæ ea ar fi avut cancer. probabil aø fi înnebunit.
ar fi trebuit s°o sun imediat, dar n°am putut sæ vorbesc cu
nimeni atunci. nu am avut puterea. când am væzut°o pe maicæ°mea
în ce hal începuse sæ plângæ pe culoarul æla infect al spitalului,
am fugit. ca øi cum aø fi læsat boala acolo.
dupæ ce am închis telefonul, am meditat în gol câteva minute
bune. de nervi sau din lipsæ de ocupaflie, m°am apucat de curæfle-
nie. nu de dat cu aspiratorul, øters praful sau naiba mai øtie ce.
am început sæ fac ordine prin toatæ casa øi sæ arunc prostiile de
care nu mai aveam nevoie.
— ce naiba faci cu astea? m°a întrebat miratæ dana. când a
intrat, pe hol erau deja pungi întregi de nimicuri.
— le°arunc, ce sæ fac cu ele?
— te°ajut?
— nu… lasæ°fli geaca, vin øi eu acum la o fligaræ.
— dar ce naiba ai pe°aici? øi°a început sæ cotrobæie prin gunoi.