PNS Viticultura 2014 2018 Update 04.2017

1
ANEXA I
OCP Vitivinicolă
DEPUNEREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE SPRIJIN
AL ROMÂNIEI
ÎN SECTORUL VITIVINICOL
2014 – 2018
Exercițiile financiare 2014 - 2018 Statul membru: RO
Data notificării: 1 martie și 30 iunie Motivul: modificare solicitată de Comisie

2
C U P R I N S
LISTĂ DE ABREVIERI 4-5

INTRODUCERE 5-6
A DESCRIEREA MĂSURILOR PRECUM ȘI OBIECTIVELE CUANTIFICATE 7
1. PROMOVAREA 7
a) Informarea în statele membre 7-18
Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da:
Descrierea măsurilor propuse:
Strategia propusă:
Obiectivele cuantificate:
Beneficiari:
Procedura de depunere a cererilor:
Criterii de eligibilitate:
Costuri eligibile/neeligibile:
Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia:
Procedura de selecție:
Termenele de efectuare a plăților către beneficiari:
Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile
Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare
pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare:
Ajutoare de stat: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile
b) Promovarea pe piețele țărilor terțe 18-33
Strategia propusă:
Beneficiari:
2. a) Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole 34-41
Strategia propusă:
Beneficiari:
Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură: da/nu –
dacă da: informații privind metoda de calcul și adaptarea anuală
3
b) Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare
Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: 41-48
Strategia propusă:
Beneficiari:
Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură: da/nu –
dacă da: informații privind metoda de calcul și adaptarea anuală
5. Asigurarea recoltei 49-51
Strategia propusă:
Beneficiari:
6. Investițiile în întreprinderi 51-61
Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: -
Strategia propusă:
Beneficiari:
4
8. Distilarea subproduselor 61-63
Strategia propusă:
Beneficiari:
B. REZULTATELE CONSULTĂRILOR ORGANIZATE 63-64
C. STRATEGIA DE ANSAMBLU 64-65
D. EVALUAREA IMPACTULUI TEHNIC, ECONOMIC, ECOLOGIC ȘI 65-68
SOCIAL PRECONIZATE
E. CALENDARUL DE PUNERE ÎN APLICARE A MĂSURILOR 68
F. TABELUL FINANCIAR GENERAL ÎN FORMATUL INDICAT ÎN ANEXA 68-76
II (a se preciza numărul revizuirii)
G. CRITERIILE ȘI ALȚI INDICATORI CANTITATIVI CARE URMEAZĂ SĂ 76-80
FIE UTILIZAȚI PENTRU MONITORIZARE ȘI EVALUARE
H. MĂSURILE ADOPTATE PENTRU A ASIGURA PUNEREA ÎN APLICARE 80
CORESPUNZĂTOARE ȘI EFICIENTĂ A PROGRAMULUI
I. DESEMNAREA AUTORITĂȚILOR COMPETENTE ȘI A 81
ORGANISMELOR RESPONSABILE CU PUNEREA ÎN APLICARE A
PROGRAMULUI
J. SITE-UL INTERNET PE CARE ESTE PUSĂ LA DISPOZIȚIA 81
PUBLICULUI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ REFERITOARE LA PROGRAMUL
DE SPRIJIN
LISTĂ DE ABREVIERI
PNS Program Naţional de Sprijin
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
ONVPV Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole
ONIV Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă

5
APEV Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
DAJ Direcţia pentru Agricultură Judeţeană
ISCTV Inspecţia de Stat Pentru Controlul Tehnic Vitivinicol
PNVV Patronatul Naţional al Viei şi Vinului
RPV Registrul Plantaţiilor Viticole
RF Registrul Fermierilor
UE Uniunea Europeană
UNSAR Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurări din România
PAC Politica Agricolă Comună
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
INTRODUCERE
Noua Politică Agricolă Comună va deveni o politică de importanţă strategică

pentru securitatea alimentară, pentru mediu şi pentru echilibrul teritorial.
P.A.C. foloseşte în modul cel mai eficient resurse bugetare limitate pentru a menţine o
agricultură durabilă în întreaga U.E., pentru a aborda probleme transfrontaliere
importante cum sunt schimbările climatice şi pentru a consolida solidaritatea dintre
statele membre.
Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale P.A.C., care reprezintă

o transpunere directă a Strategiei Europa 2020 pentru zonele rurale europene şi pentru
a îndeplini cerinţele relevante din Tratat, propunerile urmăresc instituirea cadrului
legislativ pentru politica agricolă comună pentru perioada post 2013.
Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu

părţile interesate, o analiză a provocărilor şi nevoilor viitoare şi o evaluare cuprinzătoare
6
a impactului, precum şi proiecţii pe termen mediu privind pieţele şi veniturile agricole
până în 2020 şi modelând impactul diferitelor scenarii de politică asupra economiei
sectorului.
Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru 2014 - 2020

stabileşte cadrul bugetar şi principalele orientări ale P.A.C. Acest proces de reformă a
dat naştere însă, unor exigenţe cu privire la o mai bună distribuire a sprijinului între
statele membre şi în interiorul acestora, precum şi la o mai bună orientare a măsurilor
destinate să combată mai bine volatilitatea tot mai mare a pieţelor.
P.N.S. se bazează, printre altele, pe evaluarea funcţionării programului naţional
suport actual 2009 - 2013 şi pe efectuarea unei analize a sectorului vitivinicol românesc.
Prin programul suport pe perioada 2009 - 2013, producătorii din România au accesat
numai acele măsuri care au corespuns nevoilor acestora, cu efect pozitiv şi dinamic
asupra sectorului vitivinicol, respectiv:
 Restructurarea şi reconversia podgoriilor;
 Promovarea vinurilor pe pieţe terţe;
 Asigurarea recoltei;
 Folosirea mustului de struguri concentrat.
Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul Plantaţiilor
Viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul
filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii
recoltaţi până la obţinerea vinului, reprezintă condiţii care asigură conformitatea cu
legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă în sectorul
vitivinicol.
Sprijinul financiar alocat sectorului vitivinicol din România de 42,1 milioane euro,
anual, a fost absorbit, în proporţie de 100% .
Programul Naţional de Sprijin al României 2014 – 2018 respectă în totalitate
liniile directoare aferente măsurilor de restructurare/reconversie, investiţii şi promovare
a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe.
Având în vedere că sprijinul acordat României în perioada 2009 – 2013 a fost
absorbit în totalitate, pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018, România
beneficiază de o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro.
Program Naţional de Sprijin 2014 - 2018 a fost elaborat în cadrul unui grup de
lucru coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală
Politici Agricole şi Strategii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Oficiului Naţional al
7
Viei şi Produselor Vitivinicole Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol,
Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului
şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Bucureşti, martie 2017
A. DESCRIEREA MĂSURILOR PRECUM ŞI OBIECTIVELE

CUANTIFICATE ALE ACESTORA
1. PROMOVAREA VINURILOR
a). Informarea în statele membre, în conformitate cu articolul 45

alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013
Figurează în programul de sprijin: DA
Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un impact pozitiv

asupra sectorului vitivinicol în perioada 2009 – 2013, aceasta se regăseşte şi în cadrul
P.N.S. 2014 – 2018, ca măsură de promovare a vinurilor, atât în statele membre cât si
pe pietele din tări terte, avându-se în vedere evitarea dublei finanţări.
Având în vedere interesul crescut manifestat de producătorii români de vinuri,
România va menţine în continuare această măsură benefică pentru piaţa vinului.
În baza articolului 45 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, măsura de
“PROMOVARE” cuprinde pe lângă promovarea pe pieţele ţărilor terţe şi acţiuni de
informare în statele membre cu privire la consumul responsabil de vin si riscul asociat
consumului nociv de alcool şi la sistemele Uniunii referitoare la Denumirile de Origine
Controlată şi Indicaţiile Geografice. Ca atare, România, în urma consultărilor
reprezentanţilor sectorului vitivinicol, a mărit plafonul bugetar alocat acestei măsuri, în
funcţie de programele de informare şi promovare estimate pentru perioada de
programare în cauză.
Strategia propusă: Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un
impact pozitiv asupra sectorului vitivinicol în perioada 2009 – 2013, aceasta se
regăseşte şi în cadrul P.N.S. 2014 – 2018, ca măsură de promovare a vinurilor, atât în
statele membre cât si pe pietele din tări terte, avându-se în vedere evitarea dublei
finanţări.
8
programare în cauză. Pentru promovarea prin informare în statele membre, estimarea
plafonului bugetar în perioada 2014 – 2018 are în vedere :10 programe aprobate
Obiective cuantificate: 1. Absorbţia în totalitate a fondurilor europene destinate
măsurii
În perioada 2014-2018, România îşi propune să realizeze un număr de 10
programe de promovare a vinurilor
1. Informarea consumatorilor cu privire la varietatea, calitatea şi condiţiile de
producţie ale vinurilor din U.E precum şi la rezultatele studiilor ştiinţifice
2. Informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin şi riscul
asociat consumului nociv de alcool;
3. Furnizarea de informaţii exhaustive cu privire la conţinutul şi funcţionarea
schemelor de Denumiri de Origine Protejate şi Indicaţii Geografice a Uniunii, în special
condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifica, reputaţia sau alte caracteristici
ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale particulare.
Stadiul realizării obiectivelor propuse şi indicatorilor stabiliţi în fiecare program de
promovare a vinurilor aprobat, pentru care beneficiarii au încheiat cu APIA contracte de
finanţare, vor fi analizate în cadrul Grupurilor de Monitorizare organizate de statul
membru.
Beneficiari: Beneficiarii promovării prin informare în statele membre sunt organizatii
profesionale, organizatii de producători, asociatii ale organizatiilor de producători,
organizatii interprofesionale, precum și asociații temporare sau permanente formate din
doi sau mai mulți producători.
De asemenea, beneficiari ai măsurii de promovare a vinurilor pot fi si instituţiile sau
autorităţile publice, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În cazul
acestora, accesarea măsurii de promovare a vinurilor, se poate face numai în asociere,
9
încheiată în condiţiile legii, cu una sau mai multe dintre formele asociative profesionale
mentionate mai sus.
Procedura de depunere a cererilor: Dosarele solicitanţilor se vor depune la MADR pe
tot parcursul anului, vor fi examinate şi selectate în funcţie de cel mai bun raport calitate
– preţ, acordându-se prioritate operaţiunilor care vizează mai multe state membre, care
vizează mai multe regiuni administrative sau viticole, care vizează mai multe D.O.C. şi
I.G.
Criterii de eligibilitate
Pondere
1. Interesul general al programului 20
1.1. Relevanţa programului pentru situaţia pieţei/necesităţile sectorului 10
1.2. Reprezentativitatea solicitantului 10
2. Calitatea şi eficacitatea programului 40
2.1. Coerenţa strategiilor propuse cu obiectivele fixate 10
2.2. Amploarea şi gradul de acoperire al acţiunilor programului in ceea
10
ce priveşte durata şi grupurile ţintă
2.3. Calitatea mesajelor (creativitate, capacitatea de captare a atenţiei)
5
şi adaptarea la piaţa ţintă
2.4. Metoda de măsurare a impactului estimat şi a succesului în ceea ce
priveşte gradul de sensibilizare a consumatorilor cu privire la sistemul 10
U.E. de D.O.C şi I.G. sau în ceea ce priveşte consumul responsabil de
vin şi riscurile legate de consumul de alcool
2.5. Calitatea prezentării 5
3. Capacităţi solicitant 20
3.1. Asigurări conform cărora operatorii implicaţi sunt eficienţi, au
capacitate tehnică necesară iar costul măsurii pe care aceştia 10
preconizează să o pună în aplicare ei înşişi nu depăşeşte preţurile
normale de pe piaţă
3.2 Solicitant nou/beneficiar contract de livrare intracomunitară 5
3.3 Solicitant al cărui program de acţiuni vizează mai multe state
membre/mai multe regiuni administrative sau vitivinicole/care vizează 5
mai multe D.O.C. şi I.G.
4. Raportul cost-eficacitate 20
4.1 (referitor la costul/grup ţintă, costul/nr. de contacte anticipate,
costul/volumul său valoarea producţiei in cauză său alţi indicatori 10
adecvaţi)
4.2 Evaluarea impactului tehnic, economic, ecologic şi social preconizat 10

TOTAL 100
10
Măsura de promovare prin informare se referă la un ansamblu de acţiuni care pot

contribui la cunoasterea pe o scara larga la informarea consumatorilor cu privire la
varietatea, calitatea si condițiile de productie ale vinurilor din U.E precum si la
rezultatele studiilor stiintifice, la informarea consumatorilor cu privire la consumul
responsabil de vin si riscul asociat consumului de alcool, precum si la furnizarea de
informatii exhaustive cu privire la conținutul si funcționarea schemelor de Denumiri de
Origine Controlate si Indicatii Geografice a Uniunii, în special conditiile si efectele, în
legătură cu calitatea specifică, reputația sau alte caracteristici ale vinului datorate
mediului geografic sau originii sale particulare.
Măsurile de informare cuprind următoarele operaţiuni (acţiuni) eligibile care sunt
detaliate mai jos pe subacţiuni (detalierea nefiind exhaustivă, urmând a fi completată,
pe parcursul implementării măsurii cu alte tipuri de subacţiuni ce vor fi identificate),
astfel:
a) relaţii publice, măsuri de promovare sau de publicitate, care subliniază în mod
special avantajele produselor comunitare, în principal în ceea ce priveşte calitatea,
siguranţa alimentară sau respectarea mediului;
Subacţiuni:
a1) Relaţii publice, relaţii cu presa (dineuri/prânzuri tematice, cu presa-grupuri ţintă-
jurnalişti, lideri de opinie; comunicate de presă; producerea şi distribuirea de plachete;
consultanţă, animare de către un prestator, agenţii de comunicare sau relaţii publice;
seminarii cu somelieri sau oenologi; sponsorizarea acţunilor specific viticole (concurs cu
somelieri, oenologi, etc)
a2) Publicitate şi anunţuri în mijloacele mass-media: publicitate în presă (zilnică,

săptămânală, profesională, specializată; articole, publicaţii, editorial; introducerea
publicităţii în catalogul unui distribuitor sau al unui importator; publicitate la radio, TV,
publicitate prin afişare; plasarea produsului: produsul apare într-un spot, talk show,
achiziţionarea /crearea de bannere internet, publicitate prin internet, publicitate pe
reţelele de socializare, publicitate pe reţele sociale, bloguri
a3) realizarea de plachete, broşuri tehnice, web-site-uri dedicate exportului: plachete

comerciale (prezentarea gamei), broşuri în limba ţării ţintă, material publicitare
(realizare, traduceri, fabricare, expediere), site web /realizare, actualizare traducere,
optimizare pe motoare de căutare
11
a4) promovare: publicitate şi anunţuri, asigurarea prin promovare a vizibilităţii şi
evidenţierii D.O.C./I.G. în cadrul publicităţii, participări la concursuri,
a5) călătorii/vizite la locul de producţie: prezentarea podgoriei, instalaţilor,

echipamentelor, a modului de producţie, a vinurilor, calităţilor şi proprietăţilor specifice,
elemente de formare la faţa locului( transport, cazare, viză, masă, degustări), operaţiuni
discuţii de afaceri între importatori/beneficiari, în vederea încheierii de contracte;
operaţiuni cu presa, concurs clienţi cu călătorie la locul de producţie
b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de

importanţă internaţională;
Subacţiuni:
b1) creare stand, închiriere spaţiu, construcţie stand, instalarea standului şi cheltuieli de
funcţionare în cadrul evenimentului/apă, electricitate, transportare stand, personal
suport la stand, mostre, materiale de informare, promovare, echipament personal:
tricouri,şepici, şorţ, halat, înscrierea beneficiarului în catalogul expoziţiei, crearea unei
baze de date, evenimente pe parcursul evenimentului: întâlniri cu potenţiali importatori,
asociate cu dineuri tematice, prezentări/degustări de vinuri; misiuni de afaceri; seminarii
de mică şi mare anvergură;
c) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la

denumirile de origine, indicaţiile geografice şi producţia ecologică, inclusiv degustări;
Subacţiuni: campanii de informare, având ca documente suport articol, broşură, folosind
diferite mijloace de organizare/difuzare
d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere;
Subacţiuni
d1) studii de piaţă, bazate pe date culese, achiziţionate, interpretate, cu formularea de
concluzii clare, care să orienteze activitatea beneficiarului în cadrul programului,
finalizate cu un raport de studiu
e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de informare.

Subacţiuni
e1) studii, expertiză, pre-teste de validare a noilor produse, focus-grupuri, paneluri,
finalizate cu un raport de evaluare
12
Acţiunile eligibile includ în măsura în care este necesar cheltuieli de personal,
transport, cazare, diurnă. Cheltuielile generale vor fi evidenţiate separat.
Operaţiunile eligibile pentru promovarea prin informare în statele membre constau
în informaţii pentru consumatori în ceea ce priveşte:
a) consumul responsabil de vin si riscul asociat consumului nociv de alcool ;
b) schema de Denumiri de Origine Protejate şi Indicaţii Geografice a Uniunii, în
special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputaţia sau alte
caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale particulare.
transport, cazare, diurnă. Cheltuieli generale vor fi evidenţiate separat
Activităţile de informare pot fi efectuate prin campanii de informare şi prin
participarea la evenimente, târguri şi expoziţii importante la nivel naţional sau la nivelul
Uniunii.
Criterii de prioritate: la sfârșitul fiecărui an viticol, va fi realizat un bilanţ al capacităţii
de absorbţie a fondurilor comunitare din pachetul financiar şi vor fi identificate măsurile
care sunt necesare pentru reorientarea acţiunilor întreprinse în vederea absorbţiei în
totalitate a fondurilor. Aceste măsuri trebuie să aibă în vedere anumite criterii prioritare,
cum ar fi: gradul de absorbție al fondurilor alocate, prin strategii le propuse, impactul
programelor ca rezultat al acțiunilor întreprinse, gradul de informare al consumatorilor
cu privire la consumul responsabil de vin şi riscul asociat consumului de alcool, precum
și contribuția la creşterea gradului de informare privind schemele U.E. privind D.O.C.,
I.G. în special conditiile si efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputatia sau alte
caracteristici ale vinului datorate mediului geographic sau originii sale particulare.
Procedura de selecție: Procedura de selecţie se va desfăşura în trei etape, după cum
urmează:
Verificarea eligibilităţii:
Dosarul solicitantului pentru accesarea măsurii va fi înaintat M.A.D.R., pentru a fi

analizat în cadrul Comisiei pentru analizarea şi selectarea programelor de promovare a
vinurilor , aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Într-o primă
etapă, Comisia verifică eligibilitatea proiectelor, în conformitate cu reglementările
europene în vigoare, avându-se în vedere următoarele aspecte:
a) operaţiunile să fie eligibile, consumul responsabil de vin şi riscul asociat

consumului nociv de alcool; schema de Denumiri de Origine Controlate şi Indicaţii
Geografice a Uniunii, în special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifică,
13
reputaţia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale
particular, definite în mod clar, să descrie activităţile de informare şi să includă costul
estimat;
b) să fie conforme cu legislaţia aplicabilă în statul membru în care sunt

efectuate;
c) informaţiile se bazează pe calităţile intrinsece ale vinului sau pe

caracteristicile acestuia şi nu trebuie să fie orientate spre o marcă comercială sau să
încurajeze consumul de vin având o origine specifică. Cu toate acestea, atunci când
informaţiile sunt diseminate în scopul schemei de D.O.C. şi I.G., originea unui vin poate
fi indicată ca parte a operaţiunii de informare. Toate informaţiile privind efectele
consumului de vin asupra sănătăţii şi comportamentului se bazează pe date ştiinţifice
general recunoscute şi trebuie să fie acceptate de autoritatea naţională responsabilă
pentru sănătatea publică în statul membru în care sunt efectuate operaţiunile
d) beneficiarii să deţină resursele necesare pentru a garanta implementarea

în mod eficace a măsurii;
e) sprijinul pentru operaţiunile de promovare nu depăşeşte trei ani.
În cadrul submăsurii de informare pe piaţa internă pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi

ţară nu se acordă sprijin financiar unei acţiuni care beneficiază de sprijin în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 1144/2014. . Garantarea evitării dublei finanţări este dată de
reglementările legislației europene și naționale care indică faptul că același beneficiar
membru al unei forme asociative nu poate accesa, în același timp, programe de
informare pe piața internă. În plus, programele sunt verificate şi aprobate/respinse de
Comisia pentru analizarea și selectarea programelor de promovare a vinurilor. De
asemenea, acțiunile eligibile prin măsura de promovare a vinurilor, nu beneficiază de
sprijin financiar prin sM 3.2.”Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare
desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” din cadrul Programului
Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dacă au făcut obiectul unui program de
promovare care este/a fost implementat prin P.N.S. 2014 – 2018 de același beneficiar
pentru aceleași produse.
Examinarea dosarelor:
Examinarea meritelor fiecărui proiect, se face utilizând criteriile de evaluare
stipulate în reglementările europene şi care se vor regăsi în ghidul MADR. În urma
examinării acestor criterii fiecare program de promovare primeşte un anumit punctaj
14
care se regăseşte în grila de evaluare a eligibilităţii programului, aprobată prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi prezentată mai jos. Punctajul minim necesar
aprobării unui program de promovare a vinurilor în statele membre este de 50 puncte.
Selecţia programelor se va face în concordanţă cu prevederile Ghidului solicitantului
precum și ale legislaţiei naţionale privind implementarea P.N.S. în sectorul vitivinicol.
Vor avea prioritate la selectare:
- programele de promovare care vizează mai multe state membre/mai multe
regiuni administrative sau vitivinicole/care vizează mai multe D.O.C. şi I.G.
Procedura de selecţie va include toate programele eligibile care vor fi clasificate
după punctajul obţinut. În situaţia în care unele programe aprobate nu se finalizează cu
încheierea contractului de finanţare cu APIA, MADR va comunica propunătorilor de
programe care au obţinut cel puţin punctajul minim necesar, aprobarea programelor, în
ordinea descrescătoare a punctajului obţinut şi în limita fondurilor alocate.
În conformitate cu prevederile Legii 1/2004 cu modificările şi completările
ulterioare, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agricultură şi a legislaţiei europene şi naţionale specifice organizării comune de
piaţă în sectorul vitivinicol, A.P.I.A. instrumentează cererile de sprijin financiar pentru
această măsură de piaţă specifice acestui sector.
Acest dosar va fi instrumentat conform procedurilor specifice A.P.I.A., urmând
apoi aprobarea sau respingerea ajutorului financiar solicitat.
Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata fiecărui ajutor
financiar european aprobat şi după caz, a sprijinului financiar naţional se face în
conformitate cu legislaţia specifică sectorului vitivinicol.
Cererea de plata intermediară, însoţită de documente justificative se poate
depune până la sfârşitul lunii calendaristice care urmează după fiecare trimestru al
anului contractual. Depunerea cererii de plată intermediară de către beneficiar este
opţională.
Cererea de plată intermediară vizează acţiunile realizate de către beneficiar,
inclusiv de organismul de implementare şi subcontractanţi (dacă există), în trimestrul de
referinţă şi/ sau în trimestrele anterioare, pentru care APIA nu a rambursat cheltuieli.
Cererea de plată intermediară reprezintă solicitarea la rambursare a sprijinului financiar
aferent acţiunilor realizate şi plătite de beneficiar, evidenţiate prin extrasul de cont, către
toţi subcontactanţii /angajaţii inclusiv cheltuielile generale, de personal, transport,
cazare, diurnă până la data depunerii cererii de plată intermediară.
15
Dacă acţiunile sunt realizate de un organism de punere în aplicare, beneficiarul
prezintă în susţinerea cererii de plată intermediară şi toate documentele justificative
care confirmă realizarea acţiunilor şi efectuarea plăţilor evidenţiate ca plătite în extrasul
de cont, de către organismul de punere în aplicare aplicare către toţi subcontactanţii
/angajaţii .
Dacă cererea de plată intermediară însoţită de documente justificative nu
respectă în totalitate condiţiile precizate, APIA va rambursa numai sprijinul financiar
aferent cheltuielilor eligibile justificate corespunzător, cheltuielile nejustificate putînd fi
solicitate la următoarea cerere de plată intermediară sau cel târziu la sold. Împreună cu
cererea de plată intermediară beneficiarul depune în cadrul documentelor justificative şi
un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică plăţile pentru
acţiunile realizate.
Cererea de plata a soldului, cererea de plată însoţită de documente justificative,
se depune în termen de maxim patru luni de la data finalizării acţiunilor anuale. Aceasta
vizează acţiunile realizate în cursul anului contractual şi plătite de beneficiar, respectiv
de către organismul de punere în aplicare către subcontractanţi/angajaţi, până la data
depunerii cererii de plată a soldului, evidenţiate în extrasul de cont, pentru care APIA
nu a rambursat sprijin financiar. Cu toate acestea, evaluarea anuală poate fi finalizată şi
plătită până la data depunerii cererii de plată a soldului anual. Depunerea cererii de
plată a soldului anual este obligatorie, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră sau
circumstanţe excepţionale, dovedite cu documente justificative, sub sancţiunea
considerării ca plăţi necuvenite a plăţilor efectuate în cadrul contractului, care se
recuperează de APIA de la beneficiar conform legislaţiei naţionale.
Termenele de plată pentru plăţile intermediară, avansuri si solduri anuale sunt
de 45 zile lucratoare de la data depunerii unei cereri corecte şi complete, însoţită de
documentele justificative corespunzătoare.
Cu toate acestea, termenul de plată a soldului poate fi suspendat, în orice
moment, al perioadei de 45 de zile lucrătoare pentru efectuarea plăţii, prin notificare
adresată de APIA beneficiarului de program, privind faptul că, cererea acestuia nu este
admisibilă , fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative
solicitate, fie pentru că, statul membru estimează ca fiind necesar să primească
informaţii suplimentare sau să procedeze la efectuarea de verificări. Termenul începe
să curgă din nou de la data primirii informaţiilor solicitate sau de la data verificărilor
efectuate de statul membru, care trebuie trimise sau, respectiv, efectuate, în termen de
30 de zile calendaristice de la data notificării.
16
Întârzierea plăţilor către beneficiari: Plata cererilor pentru acţiunile din
programele de promovare care au fost finalizate şi verificate în cursul exerciţiului
financiar şi a cheltuielilor generale se va face din plafonul financiar aferent perioadei de
referinţă, iar plata cererilor pentru acţiunile din programele de promovare care au fost
finalizate şi verificate în cursul exerciţiului financiar următor şi a cheltuielilor generale
aferente se va plăti din exercitiul financiar următor, în conformitate cu prevederile art.
37(b)(ii) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008.
Plata cererilor pentru acţiunile care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au
putut fi plătite din plafonul financiar aferent perioadei de referinţă , se face din alocarea
financiară a exerciţiului financiar următor
admisibilă, fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative
Termenele pentru depunerea cererilor de plată şi pentru efectuarea plăţilor către
beneficiari vor fi stabilite în Normele metodologice privind condiţiile de punere în
aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibile pentru finanţare în cadrul
Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea
modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a
vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, care se vor aproba prin legislaţia naţională
Avansuri, rata maximă și condițiile: da. Aferent fiecărui an contractual, cererile
de plată pot fi: în avans, intermediară şi sold. În legislaţia naţională se va stabili că pot
fi depuse de beneficiar în cursul anului contractual una sau mai multe cereri de plată în
avans şi că fiecare cerere de plată în avans poate fi depusă înainte de realizarea
oricărei operaţiuni.
Plata în avans se poate face în condiţiile constituirii unei garanţii în cuantum de
100% din valoarea sprijinului financiar solicitat în avans. Dovada constituirii garanţiei
trebuie depusă la APIA împreună cu cererea de plată în avans, sub sancţiunea
respingerii cererii în cazul neîndeplinirii condiţiilor mai sus precizate. Valoarea maximă
17
totală anuală a avansului nu poate depăși 80% din contribuția din partea Uniunii
Europene.
Justificarea avansului se poate face de către beneficiar până la sfâșitul celui de-
al doilea exercițiu financiar. Împreună cu cererea de justificare a avansului beneficiarul
depune un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică
modul de utilizare a avansului, pentru acţiunile realizate.
Anual, până la data de 15 noiembrie, fiecare beneficiar care a primit avans este
obligat să depună la APIA, următoarele informaţii pentru fiecare program:
- Declaraţiile de cheltuieli care justifică pentru fiecare măsură utilizarea avansurilor
până la 15 octombrie şi
- O confirmare, pentru fiecare măsură, a soldului corespunzător avansurilor
rămase neutilizate la 15 octombrie.
pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: În cadrul măsurii de promovare a
vinurilor pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi piaţă/tară vizată nu se acordă sprijin
financiar unei acţiuni care beneficiază de sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr.
1144/2014 (CE) nr. 3/2008. Garantarea evitării dublei finanţări este dată de faptul că
programele de promovare accesate în baza Regulamentului sus menționat precum și
cele accesate în baza prevederilor Programului Național de Sprijin trebuie să respecte
legislația europeană aferentă fiecarui tip de operațiune. Programele de sprijin în baza
P.N.S. sunt în continuare verificate și aprobate/respinse de Comisia pentru analizarea
și selectarea programelor de promovare a vinurilor, aprobată la nivelul M.A.D.R., care
va fi informată de către persoana desemnată din cadrul ministerului cu privire la Decizia
C.E. de aprobare spre finanțare a programelor elaborate în baza Regulamentului (UE)
nr. 1144/2014. Aceasta, pentru a se asigura, în faza de aprobare a programelor,
evitarea posibilității dublei finanțări.
Pe parcursul derulării programelor de promovare a vinurilor în cadrul PNS, precum și în
perioada de 5 ani de la ultima plată efectuată în cadrul programului, evitarea dublei
finanțări va fi asigurată, după caz, prin controale administrative, contabile (la fața
locului), audituri interne și externe, precum și prin controale ex-post. .
Demarcarea față de P.N.D.R. 2014 – 2020
Activitățile de promovare și informare pe piața U.E. eligibile pentru sprijinul
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin sM 3.2 “Sprijin
pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători
în cadrul pieței interne” din cadrul Măsurii 03 – Scheme de calitate pentru produse
18
agricole și alimentare din PNDR 2014 – 2020, nu primesc finanțare dacă sunt/au fost
implementate de același beneficiar pentru aceleași produse, printr-un program de
promovare sprijinit prin măsura de “Promovare a vinurilor” din cadrul Programului
Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2014 – 2018.
Ajutoare de stat: nu. Suma acordată ca sprijin financiar din fonduri comunitare pentru
finanţarea activităţilor de promovare nu depăşeşte 50% din cheltuielile eligibile.
Cofinanțare de la bugetul de stat
Se va specifica principiul opţionalităţii pentru beneficiar în accesarea cofinanțării
de la bugetul de stat , în procent de 30% din valoarea cheltuielilor eligibile. În cazul în
care un aplicant doreşte accesarea măsurii de promovare în aceste condiții , acesta va
fi informat despre constrângerile care decurg din acordarea acestui tip de cofinanțare ,
pentru a se delimita de ajutorul de stat, acordat în baza Orientărilor Uniunii Europene
privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru
perioada 2014-2020 (2014/C 204/01) publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
seria C, la 1 iulie 2014 . Prin derogare de la TFUE, conform reglementărilor
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, respectiv ale art. 211 regula ajutorului de stat nu se
aplică plăților efectuate în temeiul și în conformitate cu oricare dintre măsurile
prevăzute, finanțate integral sau parțial de Uniune. .
b) Promovarea pe piețele țărilor terțe, în conformitate cu articolul 45 alineatul

(1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013
Figurează în programul de sprijin: da.
Descrierea măsurilor propuse: Măsura de promovare a vinurilor, care se
regăseşte printre măsurile eligibile şi în noul pachet financiar 2014 - 2018, este o
măsură cheie pentru îmbunătăţirea echilibrului între cerere şi ofertă şi consolidarea
sectorului vitivinicol european. În acest scop, trebuie alocată acestei măsuri o finanţare
corespunzătoare, cu atât mai mult cu cât previziunile, execuţia financiară şi impactul
măsurii sunt raportate Comisiei Europene, iar sinergiile create în promovarea vinurilor
europene produse în diferite state membre susţin, în ansamblu, pe pieţele terţe şi în
statele membre sectorul vitivinicol european.
În ceea ce priveşte evaluarea estimativă a plafonului bugetar alocat măsurii pe
perioada derulării noului Program Naţional de Sprijin, se observă un trend ascendent,
19
datorat impactului măsurii din actualul Program Naţional Suport şi stabilirii de contracte
comerciale cu partenerii de program, mai ales pe pieţe ţintă, cum sunt China şi Japonia.
Strategia propusă: Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un
impact pozitiv asupra sectorului vitivinicol în perioada 2009 – 2013, aceasta se
regăseşte şi în cadrul P.N.S. 2014 – 2018, ca măsură de promovare a vinurilor, atât în
statele membre cât si pe pietele din tări terte, avându-se în vedere evitarea dublei
finanţări.
programare în cauză.
Prezentăm, estimarea prelungirilor de programe, cu termen de finalizare anul
2014:
- Un program de promovare pe piaţa – ţintă China (2012-2014): valoare totală
500.000 Eur; buget FEGA 2013-2014→125.000,00 Eur
- Un program de promovare pe piaţa – ţintă Japonia (2012-2014): valoare totală
350.733, 36 Eur; buget FEGA 2013-2014→ 66.616,58 Eur
TOTAL 2013 - 2014 (prelungiri) = 191.616,58 Eur, precum şi programele noi,
aprobate, cu termen de finalizare anul 2015:
- Un program pe piaţa – ţintă Japonia (2012-2015): valoare totala 1.000.000 Eur;
buget FEGA 2013-2014→150.000,00 Eur ; 2014 -2015→250.000,00 Eur
- Un program de promovare pe piaţa – ţintă Federaţia Rusă (2012-2015): valoare
totală 1.291.235,08 Eur; buget FEGA 2013-2014→204.903,19 Eur; 2014-2015 →
208.522,39 Eur.
De asemenea, la sfârşitul anului 2013, MADR a aprobat cinci programe de
promovare, cu durate cuprinse între 2 şi 3 ani, un număr de patru beneficiari noi, cu o
valoare de 5.173.846,58 milioane euro, din care contribuţia F.E.G.A. este de 50%,
respectiv 2.586.923,29 milioane euro. Pentru promovarea prin informare în statele
membre, estimarea plafonului bugetar în perioada 2014 – 2018 are în vedere :10
20
programe aprobate, cu o valoare totală estimată din FEGA de 10.200.000,00 Eur. La
ora actuală sunt în derulare 6 programe de promovare a vinurilor, dintre care un
program de informare pe piața internă si cinci programe de promovare pe piețe terțe.
Dintre programele de promovare pe piețe terțe, patru sunt programe noi iar unul este o
prelungire de program. În cadrul perioadei de programare 2014 – 2018, se vor continua
acţiunile programelor de promovare în derulare, vor fi depuse, evaluate şi după caz,
aprobate programe noi său va fi reînnoit sprijinul financiar, cu respectarea dispoziţiilor
legale incidente.
Obiectivele cuantificate: În perioada 2014 - 2018 România îşi propune următoarele
obiective majore:
Absorbţia în totalitate a fondurilor europene destinate măsurii
În perioada susmenţionată, România îşi propune să realizeze un număr de 25
programe de promovare, în creştere faţă de P.N.S. 2009 – 2013.
Îmbunătăţirea competitivităţii vinurilor cu D.O.C./I.G.. româneşti pe pieţele ţintă vizate
din ţările terţe
România îşi propune să continue promovarea vinurilor pe pieţe terţe pe care a
intrat deja prin programele de promovare accesate în perioada 2009 – 2013, respectiv
pieţele Chinei, Japoniei, Tailandei, având în vedere că există deja contracte comerciale
cu China şi Japonia. În acest moment, pe aceste pieţe, vinurile româneşti sunt
cunoscute şi apreciate. În acest sens, unul din beneficiarii programelor de promovare
pe piaţa din China şi-a deschis deja o reprezentanţă de vânzări în această ţară. Prin
programele de promovare în derulare, vinurile româneşti cu D.O.C. şi/sau I.G. au ajuns
să fie apreciate pe aceste pieţe, mai ales pe segmentul de consumatori tineri, până în
40 ani, care şi-au dezvoltat o anumită cultură privind vinul, mai ales asociat bucătăriilor
tradiţionale. În acest sens, s-a avut în vedere ca acţiunile din cadrul programelor de
promovare să ţină cont în mod special de cultura ţării respective, de tradiţia culinară,
pentru a asocia în mod fericit vinul la gastronomia tradiţională.
Pătrunderea pe noi pieţe terţe
România îşi propune să abordeze noi pieţe terţe, respectiv pieţele din Federaţia
Rusă, Turcia S.U.A.. Deşi sunt pieţe mai greu de penetrat, având în vedere legislaţia
naţională specifică şi cutumele respective, există premise care să ateste că vinurile
româneşti pot pătrunde pe aceste pieţe. În acest sens, s-a accesat deja un program pe
piaţa Federaţiei Ruse şi s-au stabilit contacte bilaterale cu comercianţi şi distribuitori din
Turcia.
Consolidarea prezenţei vinurilor româneşti cu D.O.C./I.G. pe pieţele tradiţionale
21
Deasemenea, un obiectiv important îl constituie consolidarea prezenţei vinurilor
româneşti cu D.O.C. şi/sau I.G. pe pieţele tradiţionale, având în vedere că există deja
premisa creşterii nivelului de educare a consumatorului în alegerea unui vin de calitate.
Segmentul de consumatori tineri, până în 40 ani, activi profesional şi cu un nivel
superior de pregătire profesională a început deja să fie mai selectiv în ceea ce priveşte
consumul unui vin. Se urmăreşte calitatea vinului, alegerea lui funcţie de gastronomie,
s-a format deja un nucleu bine pregătit de somelieri care contribuie la educarea
consumatorilor.
Toate aceste obiective converg către un singur ţel, şi anume de creştere a
exportului de vinuri de calitate cu D.O.C. şi/sau I.
Creşterea cantitativă şi valorică a exportului de vinuri cu D.O.C./I.G.
Prin măsura de promovare vinuri pe piete terţe se urmăreşte creşterea
exporturilor de vinuri cu D.O.C. şi/sau I.G. Prezentăm, cantitativ şi valoric, exportul total
de vinuri din anul 2015 comparativ cu anul 2014. Astfel, în anul 2015 s-a înregistrat un
export total de 13,9 mii tone cu o valoare de 22,3 milioane euro, faţă de 10,5 mii to cu
o valoare de 18,0 milioane euro, în anul 2014 , respectiv o creștere de 32,4% cantitativ
şi 23,9%, valoric. Creşterea la export din anul 2015 se datorează şi impactului
programelor de promovare care s-au implementat pe pieţe terţe şi care s-au finalizat
deja prin contracte ferme de comercializare, în China şi Japonia.
Institutiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări trimestriale care să
conţină date privind stadiul realizarii obiectivelor propuse.
Stadiul realizării obiectivelor propuse şi indicatorilor stabiliţi în fiecare program de
promovare a vinurilor aprobat, pentru care beneficiarii au încheiat cu APIA contracte de
finanţare, vor fi analizate în cadrul Grupurilor de Monitorizare organizate de statul
membru. Pe baza noilor linii directoare, Ordinul MADR nr. 1648/2014 şi Ghidul privind
accesarea sprijinului acordat programelor de promovare a vinurilor (elaborat de MADR
şi publicat pe site-ul acestuia) introduc pentru beneficiarii măsurii principiul liberei
alegeri a posibilităţii de a implementa programul de promovare prin forţe proprii său cu
ajutorul unui organism de punere în aplicare a programelor de promovare. Legislatia
națională va fi actualizată pentru a detalia implementarea promovării prin informare în
statele membre. Astfel, se va specifica în mod clar în legislaţia naţională, posibilitatea
ca programele de promovare să fie puse în aplicare de către solicitant, în proporţie de
100%, cu respectarea anumitor condiţii. În cazul recurgerii la un organism de
implementare, se va urmări evitarea dublei finanţări a serviciilor oferite de către acesta
22
(i.e. se va evita plata atât a serviciilor oferite, cât şi a unui preţ fix pentru gestionarea
aceloraşi servicii).
Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar în vederea promovării
pe pieţele ţărilor terţe a vinurilor cu D.O.C./I.G.. pe perioada 2014 – 2018, aprobate prin
Ordinul MADR nr. 1648/2014 cuprind dispoziţii privind depunerea şi aprobarea
programelor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, reînnoirea sprijinului
financiar, introducerea principiului opţionalităţii pentru beneficiar în ceea ce priveşte
implementarea directă a programului sau selecţia organismului de punere în aplicare a
programelor de promovare, ca şi în ceea ce priveşte accesarea sau nu a cofinanțării de
la Bugetul de Stat , regimul plăţilor şi al garanţiilor, dispoziţii privind controalele şi
monitorizarea programelor, precum şi modelul de contract, inclusiv formularele
standardizate şi lista cheltuielilor eligibile, au fost aprobate prin ordinul mai sus
menţionat. Legislaţia naţională se va actualiza pentru a reflecta schimbările intervenite
în Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol în perioada 2014-
2018.
Prezentarea de către beneficiar a facturilor şi documentelor justificative, în
susţinerea cererilor de plată, va fi realizată conform prevederilor din Liniile directoare
pentru implementarea unor reglementări ale Regulamentului Delegat nr. 1149/2016 de
completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului în ceea ce priveşte programele naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol şi de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei și ale Regulamentului nr.
1150/2016 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte programele naţionale de
sprijin în sectorul vitivinicol, în programele Naționale de Sprijin în sectorul vitivinicol
privind promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe şi a Ordinului MADR nr. 1648/2014. .
Pentru promovarea în statele membre legislatia natională va fi actualizată pentru
a cuprinde dispoziţii privind depunerea şi aprobarea programelor de promovare a
vinurilor, introducerea principiului opţionalităţii pentru beneficiar în ceea ce priveşte
implementarea directă a programului sau selecţia organismului de punere în aplicare a
programelor de promovare, ca şi în ceea ce priveşte accesarea sau nu a ajutorului de
stat, regimul plăţilor şi al garanţiilor, dispoziţii privind controalele şi monitorizarea
programelor, precum şi modelul de contract, inclusiv formularele standardizate şi lista
cheltuielilor eligibile. Referitor la controalele ,,la faţa locului” pentru măsura de
promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, autoritatea competentă a prevăzut o
procedură pentru obţinerea unei asigurări rezonabile în ceea ce priveşte realizarea
23
acţiunilor din programele selectate. Aceasta va fi dezvoltată şi pentru promovarea prin
informare în statele membre.
Controlul modului de realizare al acţiunilor pe durata programului, pentru
acţiunile care au loc pe teritoriul României şi care vor fi selectate pentru control (de ex
informaţii pentru consumatori în ceea ce priveşte consumul responsabil de vin şi riscul
asociat consumului nociv de alcool şi/sau schema de Denumiri de Origine Controlata şi
Indicaţii Geografice a Uniunii, în special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea
specifică, reputaţia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau
originii sale particulare), se realizează de către personalul direcţiei de specialitate din
cadrul A.P.I.A. Pentru acţiunile derulate în România sau în exteriorul teritoriului naţional,
A.P.I.A. va avea în vedere orice element care confirmă realizarea acţiunii: fotografii,
articole şi comunicate de presă, spot-uri publicitare difuzate prin reţelele T.V. locale,
infograme transmise pe bază de protocol de reprezentanţii birourilor de promovare
comercială externă a României din cadrul ambasadelor şi consulatelor României în
ţările, vizate de programe, facturi achitate, extrase din presa locală, confirmări din
partea organizatorilor de târguri şi expoziţii, lanţuri de magazine sau restaurante unde
se desfăşoară acţiuni de informare şi promovare, rapoarte semestriale/anuale
comunicate de beneficiar, rapoarte de evaluare externă, etc.
Monitorizarea derulării acţiunilor în ţările terţe sau în statele membre vizează
verificarea modului de implementare al acţiunilor în conformitate cu regulamentele
incidente, programul şi materialele aprobate, calendarul comunicat de beneficiar,
produsele vizate, regimurile comunitare D.O.C./I.G., agricultura ecologică, mesajul de
cofinanţare, logo-urile UE, României şi beneficiarului, etc.
Controlul ex-post se realizează, conform legislaţiei şi procedurilor specifice, de
structura de specialitate din cadrul M.A.D.R.
Beneficiari: Beneficiarii sprijinului financiar sunt societăţi producătoare de vinuri cu
denumire de origine controlată (D.O.C.) şi/sau indicaţie geografică (I.G.), organizaţii de
producători, organizaţii profesionale şi organizaţii interprofesionale ai căror membri
produc şi exportă vinuri cu D.O.C. / I.G precum și asociații temporare sau permanente
formate din doi sau mai mulți producători.
Procedura de depunere a cererilor: Dosarele solicitanţilor se vor de pune la MADR pe
tot parcursul anului, vor fi examinate şi selectate în funcţie de cel mai bun raport calitate
– preţ, acordându-se prioritate I.M.M - urilor, noilor beneficiari care nu au primit sprijin în
baza P.N.S. 2009 -2013 şi/sau beneficiarilor care vizează o nouă ţară terţă, pentru care
nu s-a acordat sprijin prin P.N.S. 2009 – 2013.
24
Criterii de evaluare
Pondere
1. Interesul general al programului 20
1.1. Relevanţa programului pentru situaţia pieţei/necesităţile sectorului 10
1.2. Reprezentativitatea solicitantului 10
2. Calitatea şi eficacitatea programului 40
2.1. Coerenţa dintre obiective, mesaje, acţiuni şi canale de informare 10
2.2. Amploarea şi gradul de acoperire al acţiunilor programului in ceea
10
ce priveşte durata şi grupurile ţintă
2.3. Calitatea mesajelor (creativitate, capacitatea de captare a atenţiei)
5
şi adaptarea la piaţa ţintă
2.4. Metoda de măsurare a impactului 10
2.5. Calitatea prezentării 5
3. Capacităţi solicitant 20
3.1. Forma de organizare (I.M.M – uri şi microintreprinderi) 5
3.2 Solicitant nou/beneficiar contract export 5
3.3 Solicitant care accesează o nouă ţară terţă 10
4. Raportul cost-eficacitate 20
4.1 (referitor la costul/grup ţintă, costul/nr. de contacte anticipate, 10
costul/volumul său valoarea producţiei in cauză său alţi indicatori
adecvaţi)
4.2 Evaluarea impactului tehnic, economic, ecologic şi social preconizat 10
TOTAL 100
Costuri eligibile/neeligibile: Măsura de promovare se referă la un ansamblu de

acţiuni care pot contribui pe pieţele ţărilor terţe la creşterea notorietăţii vinurilor
româneşti cu D.O.C./I.G., a vinurilor cu indicarea soiurilor de struguri de vinificaţie pe
pieţe terţe, la pătrunderea pe noi pieţe care să conducă în final, la creşterea exportului
de vinuri cu D.O.C./I.G..a vinurilor cu indicarea soiurilor de struguri de vinificaţie,
Măsurile de informare şi promovare, care au ca obiectiv îmbunătăţirea
competitivităţii vinurilor comunitare pe pieţele ţărilor terţe, cuprind următoarele
operaţiuni (acţiuni) eligibile care sunt detaliate mai jos pe subacţiuni (detalierea nefiind
exhaustivă, urmând a fi completată, pe parcursul implementării măsurii cu alte tipuri de
subacţiuni ce vor fi identificate), astfel:
b) relaţii publice, măsuri de promovare inclusiv la locul de desfacere sau de
publicitate, care subliniază în mod special avantajele produselor comunitare, în principal
în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa alimentară sau respectarea mediului;
25
Subacţiuni:
a1) Relaţii publice, relaţii cu presa (dineuri/prânzuri tematice, cu presa-grupuri ţintă-
jurnalişti, lideri de opinie; comunicate de presă; producerea şi distribuirea de plachete;
consultanţă, animare de către un prestator, agenţii de comunicare sau relaţii publice;
seminarii cu somelieri sau oenologi; sponsorizarea acţunilor specific viticole (concurs cu
somelieri, oenologi, etc), sponsorizarea acţíunilor pentru publicul important: operaţíuni
festive, sportive, căsătorii ale vedetelor, etc
a2) Publicitate şi anunţuri în mijloacele mass-media: publicitate în presă (zilnică,

săptămânală, profesională, specializată; articole, publicaţii, editorial; introducerea
publicităţii în catalogul unui distribuitor sau al unui importator; publicitate la radio, TV,
publicitate prin afişare; plasarea produsului: produsul apare într-un spot, talk show,
achiziţionarea /crearea de bannere internet, publicitate prin internet, publicitate pe
reţelele de socializare, publicitate pe reţele sociale, bloguri
a3) operaţiuni de degustare: campanie de informare, anunţ degustare, invitaţii, listă

vinuri, chestionare de evaluare, listă participanţi, eşantionare (mostre, transport, taxe),
suporturi de informare: plachete, cataloage, fişe, pliante, reţete; material pentru
degustare: pahare, feţe de masă, frapiere, tirbuşoane, alimente folosite în cadrul
degustării: pâine, brânză, preparate; personal suport, animatori, invitaţi de prestigiu din
domeniu sau vedete, închiriere sală, bannere, postere; degustare la masă sau la
cină;degusatre în magazine, saloane, focus-grupuri, degustări în restaurante; formarea
pentru degustare a vânzătorilor, importatorilor; degustarea în cadrul unei vizite la locul
de producţie; expedierea eşantioanelor şi a materialului necesar degustării
a4) realizarea de plachete, broşuri tehnice, web-site-uri dedicate exportului: plachete
comerciale (prezentarea gamei), broşuri în limba ţării ţintă, material publicitare
(realizare, traduceri, fabricare, expediere), site web /realizare, actualizare traducere,
optimizare pe motoare de căutare
a5) promovare: publicitate şi anunţuri, asigurarea prin promovare a vizibilităţii şi

evidenţierii produselor (punerea în faţă a produselor pe raft, în catalog), în cadrul
publicităţii şi degustărilor în magazine, colerete sau stickere referitoare la o distincţie
atribuită vinului (concurs, medalie), participări la concursuri, operaţiuni care asociază
vinul cu: mâncarea, cultura, gastronomie, tradiţia, oferirea de mici obiecte promoţionale
( pixuri, şepci, mouse-pad-uri, stick-uri, dvd-uri cu spoturi filmate pentru promovarea
26
vinurilor, sacoşe, tirbuşoane, inscripţionate cu logo-ul UE şi al României, după caz,
emblema beneficiarului
a6) călătorii/vizite la locul de producţie: prezentarea podgoriei, instalaţilor,

echipamentelor, a modului de producţie, a vinurilor, calităţilor şi proprietăţilor specifice,
elemente de formare la faţa locului( transport, cazare, viză, masă, degustări), operaţiuni
discuţii de afaceri între importatori/beneficiari, în vederea încheierii de contracte;
operaţiuni cu presa, concurs clienţi cu călătorie la locul de producţie
b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de

importanţă internaţională;
Subacţiuni:
b1) creare stand, închiriere spaţiu, construcţie stand, instalarea standului şi cheltuieli de
funcţionare în cadrul evenimentului/apă, electricitate, transportare stand, personal
suport la stand, mostre, materiale de informare, promovare, echipament personal:
tricouri,şepici, şorţ, halat, înscrierea beneficiarului în catalogul expoziţiei, crearea unei
baze de date, evenimente pe parcursul evenimentului: întâlniri cu potenţiali importatori,
asociate cu dineuri tematice, prezentări/degustări de vinuri; misiuni de afaceri; seminarii
de mică şi mare anvergură;
d) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la

denumirile de origine, indicaţiile geografice şi producţia ecologică, inclusiv degustări;
Subacţiuni: campanii de informare, având ca documente suport articol, broşură, folosind
diferite mijloace de organizare/difuzare
d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere;
Subacţiuni
d1) studii de piaţă, bazate pe date culese, achiziţionate, interpretate, cu formularea de
concluzii clare, care să orienteze activitatea beneficiarului în cadrul programului,
finalizate cu un raport de studiu
e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de promovare şi informare.

Subacţiuni
e1) studii, expertiză, pre-teste de validare a noilor produse, focus-grupuri, paneluri,
finalizate cu un raport de evaluare
27
transport, cazare, diurnă. Cheltuielile generale vor fi evidenţiate separat.
Operaţiunile eligibile pentru promovarea prin informare în statele membre constau
în informaţii pentru consumatori în ceea ce priveşte:
c) consumul responsabil de vin si riscul asociat consumului nociv de alcool ;
d) schema de Denumiri de Origine Protejate şi Indicaţii Geografice a Uniunii, în
special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputaţia sau alte
transport, cazare, diurnă. Cheltuieli generale vor fi evidenţiate separat
Activităţile de informare pot fi efectuate prin campanii de informare şi prin
participarea la evenimente, târguri şi expoziţii importante la nivel naţional sau la nivelul
Uniunii.
Activitatea de promovare pe pieţele ţărilor terţe se referă la vinurile cu
D.O.C./I.G.. . vinuri cu indicarea soiurilor de struguri de vinificaţie, iar pe acţiunile de
promovare prin informare pe piaţa internă, la consumul responsabil de vin şi riscul
asociat consumului nociv de alcool şi la schema de Denumiri de Origine Controlate şi
Indicaţii Geografice a Uniunii, în special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea
specifică, reputaţia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau
originii sale particulare.
Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: La sfârşitul fiecărui an viticol va fi realizat
un bilanţ al capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare din pachetul financiar şi vor
fi identificate măsurile care sunt necesare pentru reorientarea acţiunilor întreprinse în
vederea absorbţiei în totalitate a fondurilor. Aceste măsuri trebuie să aibă în vedere
anumite criterii prioritare, cum ar fi: gradul de absorbție al fondurilor alocate, prin
strategii le propuse, impactul programelor ca rezultat al acțiunilor întreprinse, evoluția
schimburilor comerciale, în principal exporturile, ca volum și valoare, impactul
programelor în deschiderea de pieșe în noi țări terțe, dacă măsura a contribuit și în ce
proporție, la creșterea vânzărilor.
Procedura de selecție: Procedura de selecţie se va desfăşura în trei etape,
după cum urmează:
Verificarea eligibilităţii: Dosarul solicitantului pentru accesarea măsurii va fi înaintat
M.A.D.R., pentru a fi analizat în cadrul Comisiei pentru analizarea şi selectarea
programelor de promovare a vinurilor , aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale. Într-o primă etapă, Comisia verifică eligibilitatea proiectelor, în
28
conformitate cu reglementările europene în vigoare, avându-se în vedere următoarele
aspecte:
- vinurile să fie destinate consumului uman direct;
- să existe posibilitatea deschiderii de noi pieţe de desfacere în ţările terţe;
- să se precizeze originea vinurilor, vinuri cu D.O.C. şi/sau vinuri cu I.G..;
- măsura să fie clar definită, precizându-se inclusiv vinurile care pot fi luate
în considerare, acţiunea de marketing şi costul estimativ;
- programele să cuprindă acţiuni de informare şi/sau de promovare, cu

respectarea legislaţiei în vigoare în ţările terţe;
- beneficiarii trebuie să fie capabili să facă faţă constrângerilor specifice ale

comerţului cu ţări terţe;
- să deţină resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii în cel mai

eficient mod cu putinţă;
- să asigure disponibilitatea vinurilor propuse pentru promovare din punct

de vedere calitativ şi cantitativ;
- să acopere cererea de pe piaţă pe termen lung, după finalizarea

operaţiunii de promovare.
- pentru fiecare perioadă de programare, durata sprijinului pentru

promovare şi informare să nu depăşească trei ani pentru un anumit beneficiar într-o
anumită ţară terţă; cu toate acestea, dacă este necesar, acesta poate fi reînnoit o
singură dată, pentru o perioadă de maximum doi ani
Examinarea dosarelor: Examinarea meritelor fiecărui proiect, se face utilizând

criteriile de evaluare stipulate în reglementările europene şi care se regăsesc în Ghidul
MADR. În urma examinării acestor criterii fiecare program de promovare primeşte un
anumit punctaj care se regăseşte în grila de evaluare a eligibilităţii programului,
aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi prezentată mai jos.
Punctajul minim necesar aprobării unui program de promovare a vinurilor pe pieţele
ţărilor terţe este de 50 puncte.
Selecţia beneficiarilor se va face în concordanţă cu prevederile Ghidului
solicitantului , precum și ale Ordinului nr. 1648/2014, baza constituind-o noile Linii
29
directoare pentru implementarea unor reglementări europene în Programele Naționale
de Sprijin în sectorul vitivinicol. . Vor avea prioritate la selectare:
- programele de promovare depuse de către societăţi cu statut de
microintreprinderi şi I.M.M - uri; programe depuse de beneficiari noi care nu au accesat
sprijin financiar până în prezent; beneficiari care vizează o altă ţară terţă, pentru care nu
au primit sprijin financiar în trecut; beneficiari care accesează prelungiri de programe, în
baza contractelor ferme de vânzare a vinurilor, fapt ce demonstrează impactul pozitiv al
aplicării măsurii.
În acest sens, menţionăm că au fost încheiate contracte ferme de comercializare
pe o durată de până la 5 ani, pe pieţele Japoniei şi Chinei, în valoare totală de
aproximativ 2 milioane euro, care acoperă sprijinul accesat pentru programe, de
respectiv 1 milion euro, într-o perioadă de doar 2 ani.
Beneficiarii trebuie să fie capabili să facă faţă constrângerilor specifice ale
comerţului cu ţări terţe, să deţină resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii
în cel mai eficient mod cu putinţă, să asigure disponibilitatea vinurilor propuse pentru
promovare din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi să acopere cererea de pe piaţă
pe termen lung, după finalizarea operaţiunii de promovare. De asemenea, măsura
trebuie să fie clar definită, precizându-se inclusiv vinurile care pot fi luate în considerare,
acţiunea de marketing şi costul estimativ.
Procedura de selecţie va include toate programele eligibile care vor fi clasificate
după punctajul obţinut. În situaţia în care unele programe aprobate nu se finalizează cu
încheierea contractului de finanţare cu APIA, MADR va comunica propunătorilor de
programe care au obţinut cel puţin punctajul minim necesar, aprobarea programelor, în
ordinea descrescătoare a punctajului obţinut şi în limita fondurilor alocate.
Procedura de analizare şi selectare a noilor programe de promovare se va regăsi
si în Ghidul MADR privind implementarea măsurii , care va stipula reglementări din
Liniile directoare care vizează redactarea unor propuneri de programe de promovare
conforme cu legislaţia europeană în vigoare.
această măsură de piaţă specifice acestui sector.
Acest dosar va fi instrumentat conform procedurilor specifice A.P.I.A., urmând
apoi aprobarea sau respingerea ajutorului financiar solicitat.
30
Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata fiecărui ajutor
financiar european aprobat şi după caz, a sprijinului financiar naţional se face în
conformitate cu legislaţia specifică sectorului vitivinicol.
Cererea de plata intermediară, însoţită de documente justificative se poate
depune până la sfârşitul lunii calendaristice care urmează după fiecare trimestru al
anului contractual. Depunerea cererii de plată intermediară de către beneficiar este
opţională.
Cererea de plată intermediară vizează acţiunile realizate de către beneficiar,
inclusiv de organismul de implementare şi subcontractanţi (dacă există), în trimestrul de
referinţă şi/ sau în trimestrele anterioare, pentru care APIA nu a rambursat cheltuieli.
Cererea de plată intermediară reprezintă solicitarea la rambursare a sprijinului financiar
aferent acţiunilor realizate şi plătite de beneficiar, evidenţiate prin extrasul de cont, către
toţi subcontactanţii /angajaţii inclusiv cheltuielile generale, de personal, transport,
cazare, diurnă până la data depunerii cererii de plată intermediară.
Dacă acţiunile sunt realizate de un organism de punere în aplicare, beneficiarul
prezintă în susţinerea cererii de plată intermediară şi toate documentele justificative
care confirmă realizarea acţiunilor şi efectuarea plăţilor evidenţiate ca plătite în extrasul
de cont, de către organismul de punere în aplicare aplicare către toţi subcontactanţii
/angajaţii .
Dacă cererea de plată intermediară însoţită de documente justificative nu
respectă în totalitate condiţiile precizate, APIA va rambursa numai sprijinul financiar
aferent cheltuielilor eligibile justificate corespunzător, cheltuielile nejustificate putînd fi
solicitate la următoarea cerere de plată intermediară sau cel târziu la sold. Împreună cu
cererea de plată intermediară beneficiarul depune în cadrul documentelor justificative şi
un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică plăţile pentru
acţiunile realizate.
Cererea de plata a soldului, cererea de plată însoţită de documente justificative,
se depune în termen de maxim patru luni de la data finalizării acţiunilor anuale. Aceasta
vizează acţiunile realizate în cursul anului contractual şi plătite de beneficiar, respectiv
de către organismul de punere în aplicare către subcontractanţi/angajaţi, până la data
depunerii cererii de plată a soldului, evidenţiate în extrasul de cont, pentru care APIA
nu a rambursat sprijin financiar. Cu toate acestea, evaluarea anuală poate fi finalizată şi
plătită până la data depunerii cererii de plată a soldului anual. Depunerea cererii de
plată a soldului anual este obligatorie, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră sau
circumstanţe excepţionale, dovedite cu documente justificative, sub sancţiunea
31
considerării ca plăţi necuvenite a plăţilor efectuate în cadrul contractului, care se
recuperează de APIA de la beneficiar conform legislaţiei naţionale.
Termenele de plată pentru plăţile intermediară, avansuri si solduri anuale sunt
de 45 zile lucratoare de la data depunerii unei cereri corecte şi complete, însoţită de
documentele justificative corespunzătoare.
admisibilă , fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative
Întârzierea plăţilor către beneficiari: Plata cererilor pentru acţiunile din
programele de promovare care au fost finalizate şi verificate în cursul exerciţiului
financiar şi a cheltuielilor generale se va face din plafonul financiar aferent perioadei de
referinţă, iar plata cererilor pentru acţiunile din programele de promovare care au fost
finalizate şi verificate în cursul exerciţiului financiar următor şi a cheltuielilor generale
aferente se va plăti din exercitiul financiar următor, în conformitate cu prevederile art.
37(b)(ii) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008.
Plata cererilor pentru acţiunile care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au
putut fi plătite din plafonul financiar aferent perioadei de referinţă , se face din alocarea
financiară a exerciţiului financiar următor
admisibilă, fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative
Termenele pentru depunerea cererilor de plată şi pentru efectuarea plăţilor către
beneficiari vor fi stabilite în Normele metodologice privind condiţiile de punere în
32
aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibile pentru finanţare în cadrul
Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea
modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a
vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, care se vor aproba prin legislaţia naţională
Avansuri: da. Aferent fiecărui an contractual, cererile de plată pot fi: în avans,
intermediară şi sold. În legislaţia naţională se va stabili că pot fi depuse de beneficiar în
cursul anului contractual una sau mai multe cereri de plată în avans şi că fiecare cerere
de plată în avans poate fi depusă înainte de realizarea oricărei operaţiuni.
trebuie depusă la APIA împreună cu cererea de plată în avans, sub sancţiunea
respingerii cererii în cazul neîndeplinirii condiţiilor mai sus precizate. Valoarea maximă
totală anuală a avansului nu poate depăși 80% din contribuția din partea Uniunii
Europene.
Justificarea avansului se poate face de către beneficiar până la sfâșitul celui de-
al doilea exercițiu financiar. Împreună cu cererea de justificare a avansului beneficiarul
depune un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică
modul de utilizare a avansului, pentru acţiunile realizate.
- Declaraţiile de cheltuieli care justifică pentru fiecare măsură utilizarea avansurilor
până la 15 octombrie şi
- O confirmare, pentru fiecare măsură, a soldului corespunzător avansurilor
rămase neutilizate la 15 octombrie
pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Demarcarea faţă de programele de
promovare accesate și desfășurate în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014
sau în temeiul art. 16 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 care a stat la
baza sM 3.2 din P.N.D.R. 2014 – 2020 – Demarcarea față de programele accesate
în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014
În cadrul măsurii de promovare a vinurilor pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi
piaţă/tară vizată nu se acordă sprijin financiar unei acţiuni care beneficiază de sprijin în
temeiul Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 (CE) nr. 3/2008. Garantarea evitării dublei
finanţări este dată de faptul că programele de promovare accesate în baza
33
Regulamentului sus menționat precum și cele accesate în baza prevederilor
Programului Național de Sprijin trebuie să respecte legislația europeană aferentă
fiecarui tip de operațiune. Programele de sprijin în baza P.N.S. sunt în continuare
verificate și aprobate/respinse de Comisia pentru analizarea și selectarea programelor
de promovare a vinurilor, aprobată la nivelul M.A.D.R., care va fi informată de către
persoana desemnată din cadrul ministerului cu privire la Decizia C.E. de aprobare spre
finanțare a programelor elaborate în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014. Aceasta,
pentru a se asigura, în faza de aprobare a programelor, evitarea posibilității dublei
finanțări.
Pe parcursul derulării programelor de promovare a vinurilor în cadrul PNS, precum și în
perioada de 5 ani de la ultima plată efectuată în cadrul programului, evitarea dublei
finanțări va fi asigurată, după caz, prin controale administrative, contabile (la fața
locului), audituri interne și externe, precum și prin controale ex-post. .
Demarcarea față de P.N.D.R. 2014 – 2020
Activitățile de promovare și informare pe piața U.E. eligibile pentru sprijinul
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin sM 3.2 “Sprijin
pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători
în cadrul pieței interne” din cadrul Măsurii 03 – Scheme de calitate pentru produse
agricole și alimentare din PNDR 2014 – 2020, nu primesc finanțare dacă sunt/au fost
implementate de același beneficiar pentru aceleași produse, printr-un program de
promovare sprijinit prin măsura de “Promovare a vinurilor” din cadrul Programului
Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2014 – 2018.
Ajutoare de stat: nu România aplica principiul opționalității, prin care beneficiarii pot
opta pentru cofinanţare de la bugetul de stat – opţional, la solicitarea beneficiarului,
30% din valoarea cheltuielilor eligibile.
2 a. RESTRUCTURAREA ŞI RECONVERSIA PODGORIILOR, ÎN

CONFORMITATE CU ARTICOLUL 46 ALINEATUL (3), LITERELE (A),
(B) ȘI (D) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013

Descrierea măsurii propuse:
Măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai important
impact asupra sectorului vitivinicol. Cu ocazia accesării acestei măsuri, producătorii din
34
România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă-de-vie care să
corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Producătorii s-au adaptat imediat cerinţelor
măsurii reuşind să absoarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate
României.
Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile
care prin realizarea lor conduc la creşterea competitivităţii producătorilor de vin prin
adaptarea producţiei la cererea pieţei.
Strategia propusă: Producția de struguri pentru vin și a vinurilor are o lungă tradiție în
România, iar adaptarea sectorului vitivinicol la cerințele regulamentelor europene
specifice a fost realizată într-un timp foarte scurt, după data aderării României la UE.
Începând cu anul 2007, România acordă prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie
în Agricultură sprijin financiar producătorilor de struguri pentru vin, pentru măsura de
Restructurarea/Reconversia Plantaţiilor Viticole.
Acordarea acestui sprijin pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor
viticole, este una din măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol, care a
fost luată de Comisia Europeană atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole cît şi în
vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse
vitivinicole. Măsura vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este
adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor sub
forma reconversiei soiurilor, a replantării viţei de vie sau a îmbunătăţirii tehnicilor de
conducere a acesteia.
Beneficiarii acestui ajutor sunt viticultorii care doresc să-şi modernizeze
plantaţiile pe baza unui plan de restructurare şi reconversie şi ale căror exploataţii sunt
situate într-un stat membru sau în regiunile unui stat membru pentru care s-a întocmit
inventarul potenţialului de producţie, Romania îndeplinind această condiţie. Măsura de
restructurare/reconversie a plantațiilor viticole are un impact extrem de favorabil pentru
viticultorii din România. Astfel în bazinele viticole de traditie ale României viticultorii au
reușit să realizeze plantatii noi sau sa le modernizeze pe cale existente. In unele
podgorii din Romania au fost realizate plantatii la nivel european din punctul de vedere
al tehnologiei si al calității materialului saditor.
Obiectivele cuantificate: Obiectivele propuse a se realiza prin implementarea măsurii
de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole vizează două aspecte:
1. Suprafaţa viticolă care va fi restructurată
35
În perioada 2014 - 2018, România îşi propune să restructureze anual o
suprafaţă de viţă-de-vie de aprox. 4800 ha, ceea ce ar reprezenta un procent anual de
2,5% din suprafaţa viticolă totală.
2. Absorbţia integrală a fondurilor aferente măsurii de restructurare
În perioada 2014 – 2018, România îşi propune să absoarbă în totalitate alocarea

financiară aferentă măsurii de restructurare reconversie a plantaţiilor viticole.
Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări semestriale care să
conţină date privind stadiul realizării obiectivelor propuse. Suprafeţele cultivate cu viţă-
de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie în cadrul P.N.S. 2009 -2013
Suprafeţele de viţă-de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie
Acţiune/an 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5210 5955 5620 5648 5477 27910
- cu defrişare 2510 3355 3061 2852 2485 14263
- fără defrişare 2700 2600 2559 2796 2992 13647
Pentru perioada noului P.N.S. 2014 – 2018, prezentam situaţia estimată a suprafeţelor pe
acţiuni şi ani:
Estimare a suprafeţelor destinate măsurii de restructurare/reconversie
Acţiune/an 2014 2015 2016 2017 2018 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5,100 4,950 4,750 4,550 4,500 23,850
- reconversia soiurilor 3,300 3,200 3,100 3,000 3,000 15,600
- reamplasarea parcelelor 1,500 1,450 1,400 1,300 1,350 7,000
- modernizarea 300 300 250 250 150 1,250
I. Beneficiarii măsurii
Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli,
persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu
soiuri nobile.
Procedura de depunere a cererilor: Planurile individuale aferente măsurii de
restructurare/recomversie se depun în sesiune deschisă iar dosarul planului precum și
documentele solicitate sunt prevăzute de legislația națională aferentă măsurii, legislație
care se actualizează permanent în funcție de noile prevederi europene în vigoare.
Măsurile de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole nu se aplică pentru:
a) parcelele viticole cu soiuri de vin cu vârsta de peste 40 ani;
b) parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;
36
c) parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;
d) parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte
comunitare pentru înfiinţare, restructurare/reconversie în ultimele 10 campanii viticole;
e) parcelele viticole care nu sunt înscrise în R.P.V.
Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie
necesită elaborarea de către solicitanţi a unui plan individual pentru fiecare program de
restructurare/reconversie, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha;
b) suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin pentru
restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha;
c) suprafaţa minimă a parcelei viticole rezultată după
d) soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare să fie superioare din
punct de vedere calitativ;
e) materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislaţia
în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.
Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă
utilizarea de materiale recuperate, precum şpalieri, tutori sau sârmă.
această măsură de piaţă.
Cererea necesară pentru accesarea măsurii va fi însoţită de celelalte documente
specifice fiecărei măsuri în parte, care împreună formează dosarul solicitantului.
După verificarea administrativă şi în teren a cererii de plată şi a documentelor
justificative se va aproba/respinge cererea de plată.
Criterii de eligibiliate: Eligibilitatea programelor de restructurare/reconversie vizează
creşterea competitivităţii producătorilor, calităţii producţiei de vin precum și a Gradul de
absorbţie a alocării financiare
a) Reconversia soiurilor, care constă în schimbarea soiurilor existente în
cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri.
Reconversia se realizează prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe alt
amplasament echivalent ca suprafaţă de viţă-de-vie pentru struguri de vin;
37
b) Reamplasarea parcelelor, care constă în plantarea parcelelor viticole
amplasate în condiţii nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice
şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe;
c) Modernizarea exploataţiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri
eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor
vitivinicole.
d) reconversia soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, constă
în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare şi
fitosanitare cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul
adaptării producţiei la cererea pieţei
Reconversia soiurilor şi reamplasarea parcelelor se realizează pe baza unor
drepturi de replantare rezultate în urma defrişării parcelelor viticole şi autorizaţii de
plantare şi/sau replantare provenite din conversie Măsurile eligibile aferente
restructurării şi reconversiei care vor fi finanţate prin P.N.S. 2014 - 2018 vor fi
următoarele:
1. Pentru reconversia soiurilor:
- proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori;
- instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj.
2. Pentru reamplasarea parcelelor:
- defrişare, proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori;
- instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj.
3. Pentru modernizare:
- proiectare, instalare/înlocuire sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj;
- modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura
joasă la cultura semi-înaltă şi înaltă;
- modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a 3
rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj
în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor.
Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură:
Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte
75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de
restructurare/reconversie.
Sumele forfetare acordate ca sprijin financiar alocat din fonduri U.E. se stabilesc
pe baza unui calcul corect şi foarte clar al fiecărui tip de operaţiune.
38
Baza de calcul este furnizată de devizul de cheltuieli pe categorii de lucrări,
aferente înfiinţării plantaţiei viticole, deviz fundamentat de Laboratorul de Tehnologia
culturii viţei-de-vie din cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi
Vinificaţie Valea Călugărească din România, care este apoi aprobat de Institutul de
Economie Agrară din cadrul Academiei Române.
Devizul include nivelul sumelor tuturor lucrărilor manuale şi/sau mecanice
aferente înfiinţării plantaţiei viticole, utilizând normele specifice, tariful pe unitate precum
şi manopera aferente lucrărilor de înfiinţare.
Pentru a putea înţelege modul de calcul al sumelor forfetare pe care România
le-a aplicat în perioada 2009-2013, ataşăm Devizele pe fiecare categorie de cheltuieli
pe care le implică înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie începând de la defrişarea
terenului până la instalarea sistemului de susţinere, conducere şi palisaj. Devizele
elaborate de Institutul de cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la
Valea Călugărească cuprind detaliat fiecare operaţiune care trebuie făcută pentru
înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie. În devize sunt incluse atât calculele pentru
procurarea materialelor cât şi calculele pentru manoperă. O sinteză a modului în care
au fost calculate sumele care au fost plătite de România beneficiarilor măsurii de
restructurare şi reconversie în aceste devize vă este prezentată mai jos:
CENTRALIZATOR
CHELTUIELILE EFECTUATE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI HECTAR PLANTAŢIE VIŢĂ DE VIE
Valoare calculată deviz Valoare plătită

Curs Curs %
Lei Euro Lei Euro
Nr.crt Denumire lucrare schimb schimb
1 Defrisare plantaţie 7,530.00 4.2379 1,776.82 x x x x
2 Pregătire teren 10,037.00 4.2379 2,368.39 x x x x
3 Plantare şi instalare tutori 41,085.00 4.2379 9,694.66 x x x x
Total Măsura 1 58,652.00 4.2379 13,839.87 40,463.50 4.2379 9,548.00 68.99
Total Masura 2
4 Instalat sistem susţinere 41,668.00 4.2379 9,832.23 20,045.26 4.2379 4,730.00 48.11
Total măs.1+măs.2 100,320.00 4.2379 23,672.10 60,508.76 4.2379 14,278.00 60.32
Reiese din calculul prezentat că sumele plătite beneficiarilor s-au încadrat în

procentul de 75% stabilit prin R(UE) nr. 1308/2013 , România a folosit un procent mediu
de 60,32%. Verificarea modului în care acest procent este respectat se face la fiecare
dosar de plată de către inspectorii care efectuează controlul la faţa locului. Inspectorii
verifică fiecare factură pe care beneficiarul o prezintă precum şi materialul achiziţionat.
39
Administrativ, acest procent se verifică prin prezentarea de către beneficiar a unui
centralizator al tuturor cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea plantaţiei de vie.
Sumele reprezentând pierderea de venituri s-au acordat doar viticultorilor care au
avut o suprafaţă de viţă-de-vie care s-a defrişat şi care au depus la Oficiul Naţional al
Viei şi Produselor Vitivinicole în ultimii trei ani declaraţii de recoltă. La stabilirea acestor
sume s-a avut în vedere preţul strugurilor în ultimii trei ani, preţuri care se centralizează
la M.A.D.R. În O.M.A.D.R. 247/2008, sumele pentru pierdere de venituri au fost stabilite
la 600 euro/an/ha pentru primii trei ani în care viticultorul nu obţine recolta.
Pentru P.N.S. 2014-2018, I.C.D.V.V. Valea Călugărească a actualizat Devizele
Cadru pe categorii de lucrări şi de beneficiari (persoane fizice/persoane juridice) și le-a
recorelat cu noile tehnologii folosite la înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie. Aceste
devize au fost elaborate de către I.C.D.V.V. şi aprobate de Institutul Naţional de
Economie Agrară. Costurile astfel stabilite vor fi incluse în noua normă juridică pe baza
căreia va fi implementată măsura de restructurare în perioada 2014 - 2018.
Oricum, devizele cadru sunt alcătuite diferenţiat în funcţie de mai multe criterii
(densitate, tip de program, tip de material săditor, etc.) astfel încât riscul de
supracompensare nu poate deveni sub nici o formă unul generalizat. Costurile reale de
execuţie pot varia în sens pozitiv sau negativ, de la caz la caz, la un nivel care nu poate
afecta interesele financiare ale U.E.
În viziunea M.A.D.R., România va menţine actualul sistem al plăţilor prin sume
forfetare acordate la hectarul de viţă-de-vie plantată, verificând în acelaşi timp şi
documentele care dovedesc calitatea şi conformitatea materialelor folosite şi a modului
de realizare al fiecărei lucrări în parte. Vom verifica conformitatea documentelor privind
materialul săditor, sistemul de susţinere, fertilizanţi, cât şi încadrarea în consumurile
specifice de materiale folosite, consumuri care vor fi menţionate în devizele cadru.
Se va menţine o atenţie deosebită pentru verificarea calităţii plantaţiilor înfiinţate
şi se va acorda o atenţie sporită cheltuielilor realizate efectiv. Costurile cu forţa de
muncă sau cele cu combustibilul, spre deosebire de cele pentru butaşi şi sisteme de
susţinere sunt mai greu de normat şi pot înregistra variaţii pe deplin justificate în funcţie
de particularităţile terenului, evenimente meteo negative, grad de mecanizare, etc.
Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Cererile de plată vor avea prioritate la
instrumentare în funcţie de următoarele criterii:
- Tineri fermieri până la vârsta de 40 de ani.
- Fermieri care plantează numai soiuri D.O.C. şi I.G.
- Fermieri care fac parte din structuri asociative recunoscute.
40
Procedura de selecție: Toate programele de restructurare/reconversie se realizează în

baza unui proiect tehnic şi a unui deviz de cheltuieli aferent, întocmite în acest sens de
către o persoană fizică/juridică autorizată. Proiectele tehnice se vizează de staţiunea de
cercetare-dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie zonală. Proiectul tehnic trebuie să
conţină elemente de fundamentare a investiţiei (identificarea beneficiarului, necesitatea
şi oportunitatea investiţiei, amplasamentul investiţiei, parametrii tehnici ai plantaţiilor
viticole, harta cadastrală), memoriu tehnic şi justificativ (organizarea terenului, scurtă
descriere a situaţiei plantaţiei, condiţiile fizico-geografice), descriere detaliată a
măsurilor abordate prin proiect
Limitarea suprafeţei solicitate de persoanele fizice individuale este de max.10 ha/plan
individual/persoană, iar pentru persoanele juridice la 150 ha/plan individual/persoană.
Plata ajutorului financiar aprobat se face la finalizarea măsurilor cuprinse în
planul individual după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. În
România controalele se efectuează în procent de 100%.
Plata cererilor pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7
luni de la data depunerii ultimului document care să dovedească că măsura este
eligibila şi verificată. Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au
putut fi plătite în cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor
până la data de 31 decembrie a anului, în ordinea numărului de înregistrare.
Avansuri: da În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta se
poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 120% din
valoarea sprijinului solicitat.
Pentru P.N.S. 2009 – 2013, demarcarea cu P.N.D.R. este clară, nici o măsură
aferentă restructurării/reconversiei aplicată în cadrul P.N.S. nu s-a regăsit în măsurile
înscrise în P.N.D.R., urmare a faptului că măsura de înlocuire a plantaţiilor viticole cu
soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu
sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit
prin F.E.G.A. din cadrul O.C.P. unică vitivinicolă finanţată prin P.N.D.R. nu a fost deloc
accesată. Pentru anul 2013, nu se vor mai deschide sesiuni de depunere de proiecte pe
această măsură din P.N.D.R.

41
Pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de specialitate din cadrul M.A.D.R. a ajuns la
consens cu Autoritatea de Management pentru P.N.D.R. privind excluderea din lista
cheltuielilor eligibile din cadrul măsurilor agricole de investiţii şi de sprijin forfetar
destinate exploataţiilor agricole, inclusiv din cele care fac obiectul tranziţiei dintre cele
două perioade programatice ale PNDR, a oricăror cheltuieli realizate prin PNS care pot
viza exploataţii agricole din sectorul vie-vin. Finanţarea sistemelor de irigaţii pentru
restructurarea viilor, precum şi dotarea cu maşini şi echipamente agricole vor rămâne
operaţiuni finanţabile prin P.N.D.R. 2014 – 2020.
Ajutor de stat: NU
2b. Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, în
conformitate cu articolul 46 alineatu(3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr.
1308/2013
Măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai important
impact asupra sectorului vitivinicol. Cu ocazia accesării acestei măsuri, producătorii din
România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă-de-vie care să
corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Producătorii s-au adaptat imediat cerinţelor
măsurii reuşind să absoarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate
României.
Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile
care prin realizarea lor conduc la creşterea competitivităţii producătorilor de vin prin
adaptarea producţiei la cererea pieţei. Măsura constă în schimbarea soiurilor existente
în cultură care au fost afectate boli sanitare şi fitosanitare, cu aceleaşi soiuri sau cu alte
soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul adaptării producţiei la cererea pieţei.
Strategia propusă: Producția de struguri pentru vin și a vinurilor are o lungă tradiție în
România, iar adaptarea sectorului vitivinicol la cerințele regulamentelor europene
specifice a fost realizată într-un timp foarte scurt, după data aderării României la UE.
Începând cu anul 2007, România acordă prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie
în Agricultură sprijin financiar producătorilor de struguri pentru vin, pentru măsura de
Restructurarea/Reconversia Plantaţiilor Viticole.
Acordarea acestui sprijin pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor
viticole, este una din măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol, care a
fost luată de Comisia Europeană atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole cît şi în
42
vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse
vitivinicole. Măsura vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este
adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor sub
forma reconversiei soiurilor, a replantării viţei de vie sau a îmbunătăţirii tehnicilor de
conducere a acesteia.
Beneficiarii acestui ajutor sunt viticultorii care doresc să-şi modernizeze
plantaţiile pe baza unui plan de restructurare şi reconversie şi ale căror exploataţii sunt
situate într-un stat membru sau în regiunile unui stat membru pentru care s-a întocmit
inventarul potenţialului de producţie, Romania îndeplinind această condiţie. Măsura de
restructurare/reconversie a plantațiilor viticole are un impact extrem de favorabil pentru
viticultorii din România. Astfel în bazinele viticole de traditie ale României viticultorii au
reușit să realizeze plantatii noi sau sa le modernizeze pe cale existente. In unele
podgorii din Romania au fost realizate plantatii la nivel european din punctul de vedere
al tehnologiei si al calității materialului saditor.
Obiectivele cuantificate: Obiectivele propuse a se realiza prin implementarea măsurii
de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole vizează două aspecte:
3. Suprafaţa viticolă care va fi restructurată
În perioada 2014 - 2018, România îşi propune să restructureze anual o
suprafaţă de viţă-de-vie de aprox. 4800 ha, ceea ce ar reprezenta un procent anual de
2,5% din suprafaţa viticolă totală.
4. Absorbţia integrală a fondurilor aferente măsurii de restructurare
În perioada 2014 – 2018, România îşi propune să absoarbă în totalitate alocarea

financiară aferentă măsurii de restructurare reconversie a plantaţiilor viticole.
Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări semestriale care să
conţină date privind stadiul realizării obiectivelor propuse. Suprafeţele cultivate cu viţă-
de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie în cadrul P.N.S. 2009 -2013
Suprafeţele de viţă-de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie
Acţiune/an 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5210 5955 5620 5648 5477 27910
- cu defrişare 2510 3355 3061 2852 2485 14263
- fără defrişare 2700 2600 2559 2796 2992 13647
Pentru perioada noului P.N.S. 2014 – 2018, prezentam situaţia estimată a suprafeţelor pe
acţiuni şi ani:
43
Estimare a suprafeţelor destinate măsurii de restructurare/reconversie
Acţiune/an 2014 2015 2016 2017 2018 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5,100 4,950 4,750 4,550 4,500 23,850
- reconversia soiurilor 3,300 3,200 3,100 3,000 3,000 15,600
- reamplasarea parcelelor 1,500 1,450 1,400 1,300 1,350 7,000
- modernizarea 300 300 250 250 150 1,250
I. Beneficiarii măsurii
Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli,
persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu
soiuri nobile.
Procedura de depunere a cererilor: Planurile individuale aferente măsurii de
restructurare/recomversie se depun în sesiune deschisă iar dosarul planului precum și
documentele solicitate sunt prevăzute de legislația națională aferentă măsurii, legislație
care se actualizează permanent în funcție de noile prevederi europene în vigoare.
Măsurile de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole nu se aplică pentru:
f) parcelele viticole cu soiuri de vin cu vârsta de peste 40 ani;
g) parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;
h) parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;
i) parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte
comunitare pentru înfiinţare, restructurare/reconversie în ultimele 10 campanii viticole;
j) parcelele viticole care nu sunt înscrise în R.P.V.
Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie
necesită elaborarea de către solicitanţi a unui plan individual pentru fiecare program de
restructurare/reconversie, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha;
b) suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin pentru
c) suprafaţa minimă a parcelei viticole rezultată după
d) soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare să fie superioare din
punct de vedere calitativ;
e) materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislaţia
în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.
44
Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă
utilizarea de materiale recuperate, precum şpalieri, tutori sau sârmă.
această măsură de piaţă.
justificative se va aproba/respinge cererea de plată
Criterii de eligibiliate: Pentru ca sprijinul să poata fi accesat de către
producătorii vitivinicoli, România a dezvoltat un plan strategic care, procedural, cuprinde
următoarele etape:
 Cerere de solicitare a expertizei cu privire la starea fitosanitară a plantației de
viță-de-vie, adresată către autoritatea responsabilă, respectiv Unitatea fitosanitară pe
teritoriul căreia se află plantația și înregistrată de către aceasta;
 Efectuarea controlului fitosanitar de către experții cu atribuții în domeniul
fitosanitar, care au în vedere următoarele:
- prelevarea de probe din locațiile aflate sub suspiciune de infestare;
-prelucrarea/analizarea probelor;
-emiterea buletinului de analiză, însoțit de recomandări de eradicare a agentului
patogen;
-monitorizarea suprafețelor afectate, care cuprinde referințele plantației,
organismul/ele dăunator/toare, simptomele incerte/evidente;
 Comunicarea către solicitant a rezultatelor controalelor, a rezultatelor
buletinelor de analiză și a recomandărilor privind tratarea/defrișarea plantației de viță-
de-vie;
 Implementarea, de către producători, a recomandărilor Unității fitosanitare
privind tratarea/defrișarea plantației de viță-de-vie;
 Efectuarea controlului, la termenele stabilite de către Unitatea fitosanitară,
rezultatelor măsurilor întreprinse, pentru înlăturarea totală a pericolului de infestare;
 Posibilitatea replantării, pe același amplasamant, în condiții sigure din punct
de vedere fitosanitar.
45
a) reconversia soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, constă
în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare şi
fitosanitare cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul
adaptării producţiei la cererea pieţei. Pentru ca sprijinul să poata fi accesat de către
producătorii vitivinicoli, România a dezvoltat un plan strategic al cărui rezumat face
parte integrantă din justificarea revizuirii PNS 2014 – 2018.
Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură:
Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte
75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de
restructurare/reconversie.
Sumele forfetare acordate ca sprijin financiar alocat din fonduri U.E. se stabilesc
pe baza unui calcul corect şi foarte clar al fiecărui tip de operaţiune.
Baza de calcul este furnizată de devizul de cheltuieli pe categorii de lucrări,
aferente înfiinţării plantaţiei viticole, deviz fundamentat de Laboratorul de Tehnologia
culturii viţei-de-vie din cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi
Vinificaţie Valea Călugărească din România, care este apoi aprobat de Institutul de
Economie Agrară din cadrul Academiei Române.
Devizul include nivelul sumelor tuturor lucrărilor manuale şi/sau mecanice
aferente înfiinţării plantaţiei viticole, utilizând normele specifice, tariful pe unitate precum
şi manopera aferente lucrărilor de înfiinţare.
Pentru a putea înţelege modul de calcul al sumelor forfetare pe care România
le-a aplicat în perioada 2009-2013, ataşăm Devizele pe fiecare categorie de cheltuieli
pe care le implică înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie începând de la defrişarea
terenului până la instalarea sistemului de susţinere, conducere şi palisaj. Devizele
elaborate de Institutul de cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la
Valea Călugărească cuprind detaliat fiecare operaţiune care trebuie făcută pentru
înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie. În devize sunt incluse atât calculele pentru
procurarea materialelor cât şi calculele pentru manoperă. O sinteză a modului în care
au fost calculate sumele care au fost plătite de România beneficiarilor măsurii de
restructurare şi reconversie în aceste devize vă este prezentată mai jos:
CENTRALIZATOR
CHELTUIELILE EFECTUATE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI HECTAR PLANTAŢIE VIŢĂ DE VIE
Nr.crt Denumire lucrare Valoare calculată deviz Valoare plătită %

46
Curs Curs
Lei Euro Lei Euro
schimb schimb
1 Defrisare plantaţie 7,530.00 4.2379 1,776.82 x x x x
2 Pregătire teren 10,037.00 4.2379 2,368.39 x x x x
3 Plantare şi instalare tutori 41,085.00 4.2379 9,694.66 x x x x
Total Măsura 1 58,652.00 4.2379 13,839.87 40,463.50 4.2379 9,548.00 68.99
Total Masura 2
4 Instalat sistem susţinere 41,668.00 4.2379 9,832.23 20,045.26 4.2379 4,730.00 48.11
Total măs.1+măs.2 100,320.00 4.2379 23,672.10 60,508.76 4.2379 14,278.00 60.32
Reiese din calculul prezentat că sumele plătite beneficiarilor s-au încadrat în

procentul de 75% stabilit prin R(UE) nr. 1308/2013 , România a folosit un procent mediu
de 60,32%. Verificarea modului în care acest procent este respectat se face la fiecare
dosar de plată de către inspectorii care efectuează controlul la faţa locului. Inspectorii
verifică fiecare factură pe care beneficiarul o prezintă precum şi materialul achiziţionat.
Administrativ, acest procent se verifică prin prezentarea de către beneficiar a unui
centralizator al tuturor cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea plantaţiei de vie.
Sumele reprezentând pierderea de venituri s-au acordat doar viticultorilor care au
avut o suprafaţă de viţă-de-vie care s-a defrişat şi care au depus la Oficiul Naţional al
Viei şi Produselor Vitivinicole în ultimii trei ani declaraţii de recoltă. La stabilirea acestor
sume s-a avut în vedere preţul strugurilor în ultimii trei ani, preţuri care se centralizează
la M.A.D.R. În O.M.A.D.R. 247/2008, sumele pentru pierdere de venituri au fost stabilite
la 600 euro/an/ha pentru primii trei ani în care viticultorul nu obţine recolta.
Pentru P.N.S. 2014-2018, I.C.D.V.V. Valea Călugărească a actualizat Devizele
Cadru pe categorii de lucrări şi de beneficiari (persoane fizice/persoane juridice) și le-a
recorelat cu noile tehnologii folosite la înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie. Aceste
devize au fost elaborate de către I.C.D.V.V. şi aprobate de Institutul Naţional de
Economie Agrară. Costurile astfel stabilite vor fi incluse în noua normă juridică pe baza
căreia va fi implementată măsura de restructurare în perioada 2014 - 2018.
Oricum, devizele cadru sunt alcătuite diferenţiat în funcţie de mai multe criterii
(densitate, tip de program, tip de material săditor, etc.) astfel încât riscul de
supracompensare nu poate deveni sub nici o formă unul generalizat. Costurile reale de
execuţie pot varia în sens pozitiv sau negativ, de la caz la caz, la un nivel care nu poate
afecta interesele financiare ale U.E.
În viziunea M.A.D.R., România va menţine actualul sistem al plăţilor prin sume
forfetare acordate la hectarul de viţă-de-vie plantată, verificând în acelaşi timp şi
documentele care dovedesc calitatea şi conformitatea materialelor folosite şi a modului
47
de realizare al fiecărei lucrări în parte. Vom verifica conformitatea documentelor privind
materialul săditor, sistemul de susţinere, fertilizanţi, cât şi încadrarea în consumurile
specifice de materiale folosite, consumuri care vor fi menţionate în devizele cadru.
Se va menţine o atenţie deosebită pentru verificarea calităţii plantaţiilor înfiinţate
şi se va acorda o atenţie sporită cheltuielilor realizate efectiv. Costurile cu forţa de
muncă sau cele cu combustibilul, spre deosebire de cele pentru butaşi şi sisteme de
susţinere sunt mai greu de normat şi pot înregistra variaţii pe deplin justificate în funcţie
de particularităţile terenului, evenimente meteo negative, grad de mecanizare, etc.
Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Cererile de plată vor avea prioritate la
instrumentare în funcţie de următoarele criterii:
- Tineri fermieri până la vârsta de 40 de ani.
- Fermieri care plantează numai soiuri D.O.C. şi I.G.
- Fermieri care fac parte din structuri asociative recunoscute.
Procedura de selecție: Toate programele de restructurare/reconversie se realizează în
baza unui proiect tehnic şi a unui deviz de cheltuieli aferent, întocmite în acest sens de
către o persoană fizică/juridică autorizată. Proiectele tehnice se vizează de staţiunea de
cercetare-dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie zonală. Proiectul tehnic trebuie să
conţină elemente de fundamentare a investiţiei (identificarea beneficiarului, necesitatea
şi oportunitatea investiţiei, amplasamentul investiţiei, parametrii tehnici ai plantaţiilor
viticole, harta cadastrală), memoriu tehnic şi justificativ (organizarea terenului, scurtă
descriere a situaţiei plantaţiei, condiţiile fizico-geografice), descriere detaliată a
măsurilor abordate prin proiect
Limitarea suprafeţei solicitate de persoanele fizice individuale este de max.10 ha/plan
individual/persoană, iar pentru persoanele juridice la 150 ha/plan individual/persoană.
Plata ajutorului financiar aprobat se face la finalizarea măsurilor cuprinse în
planul individual după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. În
România controalele se efectuează în procent de 100%.
Plata cererilor pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7
luni de la data depunerii ultimului document care să dovedească că măsura este
eligibila şi verificată. Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au
putut fi plătite în cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor
până la data de 31 decembrie a anului, în ordinea numărului de înregistrare.
48
Avansuri: da În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta
se poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 120% din
valoarea sprijinului solicitat.
Pentru P.N.S. 2009 – 2013, demarcarea cu P.N.D.R. este clară, nici o măsură
aferentă restructurării/reconversiei aplicată în cadrul P.N.S. nu s-a regăsit în măsurile
înscrise în P.N.D.R., urmare a faptului că măsura de înlocuire a plantaţiilor viticole cu
soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu
sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit
prin F.E.G.A. din cadrul O.C.P. unică vitivinicolă finanţată prin P.N.D.R. nu a fost deloc
accesată. Pentru anul 2013, nu se vor mai deschide sesiuni de depunere de proiecte pe
această măsură din P.N.D.R.
c) Pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de specialitate din cadrul M.A.D.R. a
ajuns la consens cu Autoritatea de Management pentru P.N.D.R. privind excluderea din
lista cheltuielilor eligibile din cadrul măsurilor agricole de investiţii şi de sprijin forfetar
destinate exploataţiilor agricole, inclusiv din cele care fac obiectul tranziţiei dintre cele
două perioade programatice ale PNDR, a oricăror cheltuieli realizate prin PNS care pot
viza exploataţii agricole din sectorul vie-vin. Finanţarea sistemelor de irigaţii pentru
restructurarea viilor, precum şi dotarea cu maşini şi echipamente agricole vor rămâne
operaţiuni finanţabile prin P.N.D.R. 2014 – 2020.
3. RECOLTAREA ÎNAINTE DE COACERE, ÎN CONFORMITATE CU
ARTICOLUL 47 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013

49
Figurează în programul de sprijin: NU
4. FONDURILE MUTUALE, ÎN CONFORMITATE CU
Figurează în programul de sprijin: NU
5. ASIGURAREA RECOLTELOR, ÎN CONFORMITATE
CU ARTICOLUL 49 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013
Măsura a avut un impact pozitiv contribuind la protejarea veniturilor
producătorilor din România şi încurajarea acestora de a-şi asigura suprafeţele cultivate
cu viţă-de-vie cu struguri pentru vin.
Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale sunt stabilite condiţiile de
eligibilitate pentru acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli care au asigurat
recolta plantaţiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.
Strategia propusă: Prin implementarea acestei măsuri, România va asigura
producătorilor vitivinicoli o stabilitate a veniturilor și o siguranță în ceea ce privește
posibilitatea de a-și asigura suprafețele împotriva unor fenomene climatice cu efecte
adverse asimilabile dezastrelor naturale. România își propune mărirea suprafeţei
asigura, anual, mărirea numărului de producători care solicită sprijin, precum și mărirea
numărului de dosare depuse pentru accesarea măsurii.
Obiective cuantificate: Creşterea stabilităţii veniturilor producătorilor prin salvgardarea
veniturilo; Absorbţia în totalitate a fondurilor europene.
Beneficiari: Beneficiarii sprijinului financiar sunt producători, persoane fizice/juridice,
care asigură recolta plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin.
Procedura de depunere a cererilor: Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul
măsurii de asigurare a recoltei, producătorii din sectorul vitivinicol, persoane
fizice/juridice, trebuie să depună, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an din
perioada de programare 2014-2018, la centrele judeţene şi al municipiului Bucureşti ale
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare A.P.I.A., o
cerere de plată, conform modelului prevăzut în legislația națională aferentă măsurii
notificate, însoţită de o serie de documente stipulate în legislație.
Criterii de eligibilitate: În vederea aprobării sprijinului financiar, beneficiarul trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:
50
a) să facă dovada deţinerii în exploataţie şi a înscrierii în RF a plantaţiilor cu viţă-de-
vie pentru care se solicită sprijin;
b) să facă dovada înscrierii în R.P.V. a plantaţiilor cu viţă-de-vie pentru care se
solicită sprijin;
c) să facă dovada asigurării recoltei plantaţiilor cu viţă-de-vie pentru care se solicită
sprijin.
În situaţia în care un producător viticol asigură recolta plantaţiilor viticole cu soiuri
pentru struguri de vin ale căror suprafeţe sunt situate în mai multe unităţi administrativ-
teritoriale, acesta formulează cerere în fiecare unitate administrativ teritorială unde este
situată plantaţia viticolă.
Costuri eligibile/neeligibile: costurile eligibile reprezintă 80% din costul primelor de
asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate
din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale. Prin fenomen
climatic cu efecte adverse care poate fi asimilat unui dezastru natural se înţelege
fenomene meteorologice precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia sau seceta, care
distrug peste 30% din producţia medie anuală a unui producător viticol în cei 3 ani
precedenţi sau o medie pe 3 ani bazată pe cei 5 ani precedenţi, cu excepţia celei mai
mari şi a celei mai mici dintre valori. Constatarea daunelor se face de către asigurător în
prezenţa producătorului agricol afectat; 50% din costul primelor de asigurare plătite de
către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de animale, boli ale
plantelor sau de infestări cu dăunători. Nu se acordă sprijin financiar producătorilor din
sectorul vitivinicol pentru:
a)asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu struguri de masă;
b)asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu hibrizi producători direcţi: Noah, Othello,
Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont;
c) asigurarea recoltei plantațiilor viticole care fac obiectul proiectelor de cercetare și
măsurilor destinate să susțină astfel de proiecte.
Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: În vederea eficientizării măsurii de
asigurare, începând cu anul 2014 pentru cererile aferente suprafeţelor de până la 10
ha, se vor efectua doar controale administrative prin verificare.
Procedura de selecție: În conformitate cu prevederile Legii 1/2004 cu modificările şi
completările ulterioare, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricultură şi a legislaţiei europene şi naţionale specifice organizării
comune de piaţă în sectorul vitivinicol, A.P.I.A. instrumentează cererile de sprijin
financiar pentru măsurile de piaţă specifice acestui sector.
51
Termenele de efectuare a plăților: Plata ajutorului financiar aprobat se face după
efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. La măsura de asigurare a
recoltelor de struguri nu se acordă plată în avans. Plata cererilor pentru această măsură
se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii ultimului document
care să dovedească că măsura este eligibilă şi verificată.
Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au putut fi plătite în
cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor până la data de
31decembrie a anului respectiv, în ordinea numărului de înregistrare.
Termenele pentru depunerea cererilor de plată de către beneficiari vor fi stabilite
în Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar în vederea asigurării
recoltei plantaţiei viticole, care se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.
pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de
specialitate din cadrul M.A.D.R. a ajuns la consens cu Autoritatea de Management
pentru P.N.D.R. privind excluderea din lista cheltuielilor eligibile a măsurii de asigurare
a recoltei care beneficiază de alte forme de sprijin privind asigurarea, în baza
Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.
Ajutor de stat: NU
6. INVESTIŢIILE ÎN ÎNTREPRINDERI, ÎN CONFORMITATE CU

Descrierea măsurii propuse: măsura de investiţii reprezintă sprijinul acordat
programelor de investiţii orientate spre creşterea competitivităţii producătorilor de
vinuri, a performanţei economice a întreprinderilor, precum şi pentru perfecţionarea
tehnologiilor de vinificaţie prin care se obţin vinuri calitativ superioareMăsura de
investiții, altele decât cele finanțate prin PNDR reprezintă una dintre cele mai importante
52
măsuri pe care România le-a notificat prin PNS 2014 – 2018 având în vedere faptul că
producătorii mijlocii își doresc propriile capacități de prelucrare vinicolă. Deasemenea,
infrastructura de vinificație beneficiază prin această măsura de renovare/modernizare,
aceste operațiuni constituind facilități pentru producătorii vitivinicoli. Deși la începutul
aplicării măsuri au existat reticențe vis-à-vis de implementarea și gestionarea ei,
solicitările producătorilor de a accesa această măsură au crescut, legislația națională a
fost armonizată cu cea europeană, iar condițiile de accesare au fost simplificate și mai
bine adaptate nevoilor producătorilor vitivinicoli. În urma consultărilor cu reprezentanţii
sectorului vitivinicol şi pentru creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene
puse la dispoziţia sectorului vitivinicol pentru perioada de programare 2014 – 2018,
măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. 2014 – 2020 (numit
P.N.D.R.), a fost completată cu alte operaţiuni eligibile, în concordanţă cu Liniile
directoare pentru implementarea programelor de sprijin naţionale în sectorul vitivinicol.
Strategia propusă: Prin introducerea noilor operațiuni eligibile, pe lângă operațiunile de
renovare/modernizare a infrastructurii de vinificație deja existente, producătorii vinicoli
pot accesa și investiții legate de îmbunătățirea performanței globale a întreprinderii
vinicol, în general, prin aprobarea de construcții noi sau îmbunătățiri ale bunurilor
immobile și transformarea lor în întreprinderi vinicole.
Aceste operațiuni au fost transferate din P.N.D.R. în P.N.S., deoarece sunt strict
orientate către producătorii vinicoli, iar P.N.S. este un program de sprijin al acestui
sector, într-o O.C.P. unică vitivinicolă. Totodată, accesarea acestor investiții va contribui
la ridicarea nivelului absorbției fondurilor F.E.G.A. Dacă în primul an de aplicare a
măsurii de investiții, trendul a fost unul linear, având în vedere noutatea măsurii și
reticența producătorilor, ulterior interesul acestora a înregistrat un trend ascendent,
având în vedere faptul că producătorii mijlocii își doresc propriile capacități de
prelucrare vinicolă.
Deasemenea, s-a stipulat în P.N.S. că aria solicitanţilor care accesează fonduri
europene pentru măsura de investiţii va cuprinde pe lângă proprietarii care
deţin/exploatează plantaţii înscrise în Registrul Plantaţiilor Viticole, produc şi
îmbuteliază vinuri şi pe solicitantii care achiziţionează struguri, produc şi îmbuteliază
vinuri, în unitatea de vinificație proprie sau în nume propriu la terți, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare, precum și solicitanții care comercializează produse
vinicole achizitionate de pe piata internă.
Obiectivele cuantificate: Prin P.N.S. 2014 – 2018, România îşi propune realizarea
următoarelor obiective:
53
- accesarea tuturor fondurilor alocate măsurii de investiţii.
- modernizarea spaţiilor de prezentare a vinurilor prin realizarea de showroom-uri
destinate vinurilor proprii ale producătorilor de vinuri, beneficiari ai măsurii.
- realizarea învechirii vinurilor cu D.O.C. prin depozitarea în baricuri achizitionaţi prin
accesarea măsurii de investiţii.
- valorificarea superioară a vinurilor cu D.O.C. îmbuteliate prin învechirea în sticle în
vinoteci realizate prin accesarea măsurii de investiţii.
- construcția de întreprinderi vinicole noi, operațiune solicitată de producătorii vinicoli,
precum și reconstrucția/mpdernizarea unor bunuri imobile care pot fi ulterior
transformate în întreprinderi vinicole.
Beneficiari: Beneficiarii măsurii sunt întreprinderile vinicole care produc sau
comercializează produse vinicole, organizații de producători, asociații de doi sau mai
mulți producători sau organizații interprofesionale. Se exclud de la accesarea sprijinului
producătorii de struguri care nu-și procesează producția primară în infrastructura de
vinificație existentă sau, în nume propriu, la terți și care nu comercializează produsele
vinicole în nume propriu.
Procedura de depunere a cererilor: Condiţiile de eligibilitate precum şi activităţile
eligibile în cadrul măsurii, pe operaţiuni şi subcategorii, vor fi detaliate în Normele de
aplicare pentru acordarea sprijinului financiar pentru măsura de investiţii, altele decât
cele finanţate prin P.N.D.R. care se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.
măsurile de piaţă specifice acestui sector.
Cererea necesară pentru accesarea măsurii se depune în sesiune deschisă și va
fi însoţită de celelalte documente specifice fiecărei măsuri în parte, care împreună
formează dosarul solicitantului.
Criterii de eligibilitate: Pentru a fi eligibili în vederea accesării măsurii, solicitanții
trebuie sa îndeplinească o serie de criterii, după cum urmează:
- să deţină plantaţii viticole înscrise în Registrul plantaţiilor viticole, denumit în continuare
R.P.V., cu destinaţia de producţie D.O.C. sau I.G. şi autorizate în acest sens;
54
- să producă şi/sau să îmbutelieze vinuri cu D.O.C. sau vinuri cu I.G., în procent de cel puţin
25% din producţia totală de vin;
- să aparțină categoriei IMM –urilor, definite în conformitate cu prevederile Recomandării
2003/361/EC a Comisiei privind definirea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și
mijlocii, precum și ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii, actualizata,
Costuri eligibile/neeligibile: Sprijinul financiar acordat pentru măsura de investiţii
altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. este de până la 50% din valoarea costurilor
aferente cheltuielilor eligibile din cadrul măsurii.
Sprijinul poate fi acordat pentru investiţii corporale (teren, clădiri şi plantaţii, maşini şi
echipamente) sau necorporale (transfer de tehnologie prin achiziţionarea drepturilor de
autor - intelectuale, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate) în instalaţii
de transformare, în infrastructura unităţii vinicole sau comercializarea vinului care
îmbunătăţesc performanţa globală a întreprinderii şi se referă la următoarele operaţiuni
eligibile:
1. Producţia produselor vinicole (de la struguri la îmbutelierea şi etichetarea

vinului în cramă)
2. Controlul calităţii
3. Comercializarea produselor vinicole
4. Investiții ce vizează produsele vinicole și pentru îmbunătățirea
performanței globale a întreprinderii vinicole ,.
(A) Producţia sau marketingul produselor vinicole (articolul 50 (1) din

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de
instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a
Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr.
1234/2007
1. Producţia produselor vinicole (de la struguri la îmbutelierea şi etichetarea

vinului în cramă)
(a) Renovarea/modernizarea imobilelor destinate vinificaţiei, inclusiv prin
achiziţia, după caz, a instalaţiilor/echipamentelor aferente
 Controlul temperaturii:
o camere de depozitare reci-climatizarea spaţiilor destinate procesării,
condiţionării, îmbutelierii şi depozitării produselor vitivinicole
 Infrastructura cramei:
o conducte vechi
o realizarea/modernizarea instalaţiilor destinate canalizărilor, a tubulaturilor
fixe şi mobile prin care se realizează mişcarea produselor vitivinicole, a diferitelor
instalaţii şi/sau reţele necesare pe fluxul tehnologic/în practicile oenologice (oxigenare,
azotare, sulfitare, cleire, bentonizare, filtrare, etc.)
o echipamente şi utilaje de montaj şi auxiliare pentru acestea
o instalarea/modernizarea sistemelor de automatizare
55
o instalaţii electrice şi alte instalaţii
(b) îmbunătăţirea procesului tehnologic prin achiziţia de echipamente, inclusiv
programe de calculator
 echipamente pentru procesarea strugurilor (transport, recepţie, cântărire,
zdrobire, presare, etc.):
o echipamente tehnice fixe şi mobile pentru transport, recepţie, procesare a
strugurilor
o materiale pentru măsurarea şi analizarea calitativă şi cantitativă a
strugurilor
o benzi transportoare pentru struguri şi subproduse viticole
o masini, utilaje şi echipamente de sortare a strugurilor
o echipamente pentru dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor
o echipamente pentru presarea strugurilor
o storcătoare
o pompe şi prese de must, drojdie şi de tescovină de struguri
o echipamente şi instalaţii pentru igienizarea spaţiilor şi a utilajelor utilizate
pentru transportul, recepţia, cântarirea, zdrobirea şi presarea strugurilor şi a
subproduselor vitivinicole
 echipamente pentru fermentaţie/vinificaţie:
o echipamente pentru procesarea/fermentarea strugurilor zdrobiţi
- echipamente şi materiale auxiliare pentru tratarea strugurilor (termo-
vinificaţie, eliberare rapidă, extracţie culoare, etc)
- autovinificatoare din lemn sau metal
- tancuri/rezervoare de fermentare/tancuri auxiliare pentru vinificaţie; vase
speciale de fermentaţie şi macerare pentru obţinerea vinului roşu şi rose
- echipament pentru micro-oxidare
o echipament pentru controlul fermentaţiei:
- echipamente pentru controlul temperaturii pe durata fermentaţiei;
- echipamente pentru măsurarea principalelor componente ale vinului pe
durata fermentaţiei
- echiparea tancurilor/rezervoarelor de fermentare cu mantale de răcire
sau alte mijloace de asigurare a temperaturii pe durata procesului de fermentaţie
- echipamente şi aparatură pentru control exercitat pe fluxul tehnologic
- conducte (în cazul echipării ulterioare şi/sau instalaţii de răcire)
- echipamente pentru separarea vinului de drojdia de vin, de exemplu
filtre vacuumatice rotative de evacuare, filtre pentru reziduuri, etc
o echipamente pentru microvinificaţie
- echipamente şi instrumentar pentru efectuarea de teste şi analize în
vederea realizării practicilor oenologice (dozaje de materiale oenologice, etc);
- echipamente şi instrumentar pentru realizarea de noi produse -
micoroloturi
 echipament pentru procesarea vinului: tratamentul vinului şi al mustului
(filtrare, sedimentare, limpezire, etc.):
o echipamente de filtrare grosieră şi sterilă (filtre de pământ, filtre de
hârtie,etc) alte echipamente şi tehnologii de filtrare, filtre tangenţiale, centrifugale,
etc.
o pământuri de filtrare
o echipamente pentru decantarea şi limpezirea mustului şi vinului;
centrifuge
o echipament pentru stabilizare tartrică
o echipamente de stabilizare termică a vinului (pasteurizatoare, etc)
56
o echipamente şi materiale oenologice pentru extracţia drojdiei ;
o echipamente pentru separarea, depozitarea şi manipularea tescovinei de
struguri
o echipament pentru transportul tescovinei şi drojdiei de vin
o echipamente mobile de vinificaţie
o echipamente, aparate de măsură şi control pentru dozarea materialelor
oenologice şi pentru monitorizarea parametrilor fizico-chimici şi microbiologici ai
produselor vitivinicole.
 controlul temperaturii:
o refrigeratoare/răcitoare pentru probe must şi vin;
o instalaţii climatizare spaţii de procesare şi depozitare musturi şi vinuri
o echipamente pentru controlul temperaturii în timpul fermentării, producţiei
şi depozitării vinului, de exemplu: unităţi de răcire, boilere, aparatură de control
temperatură, etc.
 echipament pentru mişcarea şi tratarea vinului în cramă:
o maşini, utilaje şi echipamente, inclusiv computere şi soft-ware pentru
realizarea şi monitorizarea operaţiunilor logistice ale materiilor prime, subproduselor
şi produselor în fazele de vinificaţie, condiţionare, îmbuteliere şi depozitare
- pompe, pompe de transfer;
- dozatoare pentru materialele oenologice
- vase şi containere pentru manipularea vinului
- dispozitive şi alte echipamente de ridicare, de exemplu stivuitoare,
transpaleţi, etc.
- coşuri/cuşeti şi giro-paleţi pentru manipularea sticlelor
 echipamente pentru depozitarea, omogenizarea, condiţionarea şi
maturarea/invechirea vinului:
o baricuri sau budane realizate din lemn pentru maturarea şi învechirea
vinurilor;
o tancuri şi cisterne pentru producţia, depozitarea, maturarea şi invechirea
vinurilor, realizate din: lemn, beton/oţel inoxidabil/fibre din poliester , etc
o restaurarea facilităţilor de depozitare a produselor din vin, de exemplu
renovarea tancurilor prin căptuşire interioară
o tancuri cu auto-drenare
o cuve cu termo-reglare
o tancuri mobile din oţel inoxidabil pentru maturare
o containere din plastic
o echipamente pentru depozitarea şi păstrarea produselor din vin
 echipamente pentru tehnologii aplicate vinurilor spumante (producţie,
depozitare, îmbuteliere şi condiţionare):
o echipamente pentru producţia, depozitarea, îmbutelierea şi condiţionarea
vinurilor spumante
o echipamente pentru agitarea vinurilor; echipamente pentru manipulare
(mobile, auto-propulsate sau portabile)
o sistem de desciorchinare cu îndepărtarea rahisului
 echipament pentru condiţionare (îmbuteliere, etichetare, ambalare):
o echipamente şi utilaje pentru preparea loturilor omogene şi condiţionarea
în vederea îmbutelierii (omogenizare, limpezire, stabilizare tartrică, stabilizare
microbiologică, filtrare, sulfitare,etc)
o masini şi echipamente pentru îmbuteliere (inclusiv echipamente şi utilaje
de spălare/clătire sticle goale), dopuire, capişonare, etichetare, condiţionare şi
57
ambalare (formare cutii, umplere cutii, paletizare, etc), precum şi echipamente
utilizate în manevrarea produselor în depozite ( transpalete, stivuitoare, etc)
o maşini, echipamente informatice şi soft-ware pentru automatizări ale
operaţiunilor pe fluxul de producţie şi pentru controlul şi monitorizarea calitativă şi
cantitativă a produselor şi a etapelor tehnologice;
o tancuri duble/duale
 software pentru managementul cramei:
o computere şi programe pentru îmbunătăţirea calităţii transportului şi
procesării strugurilor, producerii şi procesării vinului, precum şi pentru procesarea şi
depozitarea materiei prime, a materialelor oenologice, a subproduselor şi a
produselor finite;
o echipamente informatice inclusiv perifericele aferente şi programe
specifice care au ca scop controlul echipamentului tehnologic pentru procesare,
depozitare şi manipulare a produselor/ alte operatiuni logistice
o echipamente informatice şi programe de computer pentru managementul
cramei
 echipament pentru managementul apelor uzate:
o echipamente pentru managementul apelor uzate în cramă (tratare şi
purificare)
o instalaţii de dedurizare
o instalaţii electrice, canalizări şi instalaţii de epurare
 echipament pentru infrastructura cramei:
o compresoare, transformatoare electrice, generatoare, instalaţii sanitare,
canalizări, trasee de conducte fixe şi mobile pentru circulaţia produselor în crama,
etc
 amenajarile si conexiunile legate de instalarea unui echipament
achizitionat sunt eligibile sub rezerva ca devizul, apoi factura sa mentioneze explicit
legatura cu echipamentul eligibil
2. Controlul calităţii
(a) Renovarea/modernizarea laboratoarelor pentru controlul calităţii
 ►echipament de laborator pentru controlul calităţii produselor din vin,
inclusiv pentru vinul organic:
o mobilier, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, pavimente, alte instalaţii
necesare desfăşurării activităţilor specifice de laborator;
o utilaje, echipamente, instrumente şi materiale necesare pentru efectuarea
de analize fizico-chimice, organoleptice şi microbiologice pentru produse vitivinicole
şi pentru apele tehnologice şi apele uzate;
(b) achiziţia de echipamente noi, inclusiv de programe de calculator
 echipament pentru controlul calităţii produselor şi procesării:
o mobilier, maşini, echipamente şi instrumente de laborator, aparate de
măsură, echipamente informatice şi software utilizate în cadrul controlului calităţii
materialelor oenologice, produselor vitivinicole şi condiţiilor de mediu ale producţiei
şi depozitării produselor
 echipament pentru sisteme de calitate, trasabilitate:
o echipamente de introducere, în mod voluntar, a sistemelor de
managementul calităţii şi siguranţei alimentare, a sistemelor pentru asigurarea
trasabilităţii, inclusiv pentru vinul organic
58
3. Comercializarea produselor vinicole

(a) Renovarea/modernizarea imobilelor de vânzare şi de prezentare, amplasate în
perimetrul unităţii de vinificaţie
 unităţi de prezentare şi vânzare:
o renovarea/modernizarea imobilelor pentru prezentare şi vânzare:
- spaţii de depozitare a vinotecilor
- show-room-uri şi săli de degustare (prezentarea vinurilor proprii)
- unităţi de vânzare
- puncte de vânzare în cadrul exploataţiei, dar în afara unităţilor de
producţie (puncte pentru vânzarea directă)
 echipamente pentru prezentare şi unităţi de vânzare:
o echiparea/dotarea unităţilor de vânzare sau de expunere/degustare cu:
mobilier, echipamente de răcire/refrigerare, echipamente de bar, echipamente
informatice pentru prezentarea produselor, alte echipamente şi dotări specifice
acestei activităţi;
- mobilier de depozitare, maturare, învechire şi pentru expunerea
produselor vinicole în vinoteci sau spaţiile de vânzare şi degustare, inclusiv recipienţi
de depozitare specifici
- show-room-uri (prezentarea vinurilor proprii)
- unităţi de vânzare en detail şi en-gross
- puncte de vânzare în cadrul exploataţiei, dar în afara unităţilor de
producţie (puncte pentru vânzarea directă)
o investiţii care includ: mobilier, unităţi de răcire, chiuvete, robinete, bar,
echipament de computer şi soft-ware aferent pentru derularea activităţilor.
 echipamente pentru distribuţia şi comercializarea vinului:
o mobilier, echipamente, maşini şi utilaje pentru dezvoltarea, modernizarea,
automatizarea şi adaptarea platformelor de distribuţie (eficientizarea şi
îmbunătăţirea organizării lanţului de transport pe piaţa internă şi internaţională)
o dezvoltarea reţelelor
o îmbunătăţirea/raţionalizarea canalelor şi facilităţilor de comercializare
o instalaţii tehnologice, echipamente – inclusiv echipamente informatice,
programe de computer, utilizate în cadrul distribuţiei/logisticii şi comercializării
produselor
 hardware, software, platforme web (de reţea) pentru comerţul electronic:
o hardware şi software pentru realizarea, modernizarea si adaptarea
tehnologiilor de informare şi comunicare (TIC) şi pentru comerţul electronic (e-
comert).
4.Investiții ce vizează produsele vinicole și pentru îmbunătățirea

performanței globale a întreprinderii vinicole ,
(a) construcția sau îmbunătățirea bunurilor imobile

● construcția/achiziția/(re)construcția clădirilor/infrastructurii:
○ construcția/achiziția/(re)construcția bunurilor imobile (clădiri, anexe), în scopul
schimbării destinației lor în întreprinderi vinicole
59
○ excavare (terasamente), fundații, pavaje, interioare (pereți, uși și ferestre, tablouri,
gresie, rame, etc.), instalații sanitare, electricitate, interior și exterior la urcare
(încadrare), acoperișuri, izolații, aer condiționat
○ construcția/achiziția/(re)construcția clădirilor și echipamentelor pentru transformare,
stocare, condiționare sau comercializare
○ construcția/achiziția/r(e)constructia pivnițelor aflate deasupra și sub nivelul solului
○ lucrări la infrastructura de bază, cum ar fi: instalații electrice, mecanice și hidraulice,
de protecție împotriva incendiilor, de aer condiționat și de ventilație a locului de
producție a vinului, precum și alte echipamente; instalații speciale și sisteme pentru
protecția mediului, reducerea poluării și economisire a energiei, precum și a sistemelor
de sănătate și de igienă
(b) achiziționarea sau cumpărarea de mașini și echipamente noi, inclusiv
programe informatice
● infrastructură, echipamente:
○ dotarea birourilor exploatației: materiale pentru îmbunătățirea structurii lor
operaționale
● echipamente pentru sistemul de management (de control al întreprinderii):
○ mașini, echipamente, inclusiv informatice și software-ul care urmează să fie utilizat în
cadrul sistemului de management, organizarea și controlul întreprinderii
○ echipamente informatice și programe conexe care au ca scop dezvoltarea rețelelor
de informare și comunicații
- costuri generale legate de cheltuielile privind onorariile/tarifele pentru specialişti
(arhitecţi şi/sau ingineri, consultanţi de orice fel), pentru consultanţă, studii de
fezabilitate, achiziţie de patente şi licenţe, înregistrarea mărcilor şi desenelor
industriale), cheltuieli de autorizare şi alte costuri generate de cele de mai sus.
Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Criterii care vor sta la baza accesării
măsurii de investiţii:
- Creşterea competitivităţii producătorilor de vinuri.
- Creşterea performanţei economice a întreprinderilor.
- Perfecţionarea tehnologiilor de vinificaţie pentru obţinerea de vinuri calitativ
superioare.
Indicatorii care vor fi urmăriţi de autorităţile române implicate vor fi :
- Număr de proiecte depuse/aprobate
- Evoluţia volumului desfacerii pe segmente de piaţă local, intra şi extracomunitar
- Creşterea gradului de valorificare după accesarea investiţiilor:
Creşterea rentabilităţii producţiei obţinute:
- Raportul cerere/ofertă, stocul existent înainte/după accesarea investiţiei
Procedura de selecție: În vederea aprobării programelor de investiții, solicitantul
depune la APIA dosarul programului care cuprinde memoriu justificativ, proiectul tehnic,
declarațiile de recoltă, producție și stoc, după caz, precum și alte documente solicitate
60
de legislația națională în vigoare. Toate documentele necesare precum și modelul de
cerere pentru accesarea finanțării sunt prevăzute în Normele metodogice privind
condițiile de punere în aplicare a măsurii de investiții, aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale.
Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata ajutorului financiar aprobat
se face după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului.Plata cererilor
pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii
ultimului document care să dovedească că măsura este eligibilă şi verificată.
în Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar pentru măsura de investiţii,
altele decât cele finanţate prin P.N.D.R., care se vor aproba prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări anuale privind
stadiul realizării măsurilor accesate de către beneficiari, corelate cu cheltuielile aferente
implementării măsurii/faza de desfăşurare.
Avansuri: da Începând cu anul 2016, la solicitarea reprezentanţilor sectorului vitivinicol
şi în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, România va acorda plată în
avans. În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta se
poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 110% din
valoarea sprijinului solicitat în avans.
trebuie depusă la APIA împreună cu cererea de plată în avans. Valoarea maximă totală
a avansului este de 80% din valoarea sprijinului financiar pentru investitie.
Justificarea avansului se face de beneficiar până la sfâșitul celui de-al doilea
exercițiu financiar. Împreună cu cererea de justificare a avansului beneficiarul depune
un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică modul de
utilizare a avansului, pentru acţiunile realizate.
- Declaraţiile de cheltuieli care justifică, pentru fiecare operatiune, utilizarea
avansurilor până la 15 octombrie şi
61
- O confirmare, pentru fiecare operatiune, a soldului corespunzător avansurilor
rămase neutilizate la 15 octombrie.
pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Referitor la demarcarea cu P.N.D.R.,
pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de specialitate din cadrul M.A.D.R. a ajuns la
consens cu Autoritatea de Management pentru P.N.D.R. iar România va accesa prin
P.N.S. 2014 – 2018 investiţiile care sunt în concordanţă cu Liniile directoare pentru
implementarea anumitor reglementări ale Regulamentului Delegat (UE) nr. 1149/2016 și
ale Regulamentului de Implementare (UE) nr. 1150/2016 în programele naționale de
sprijin din sectorul vinului, aprobate de Comisia Europeană. Investițiile notificate prin
P.N.S. 2014 - 2018 se exclud din lista investiţiilor accesate prin P.N.D.R. şi va notifica
Comisiei Europene orice modificare necesară pentru a se evita dubla finanţare.
Ajutor de stat: NU
8. DISTILAREA SUBPRODUSELOR, ÎN CONFORMITATE CU

Descrierea măsurilor propuse (inclusiv nivelul sprijinului): Distilarea voluntară a
subproduselor vinicole este o măsură importantă de eliminare a acestora, partial sau in
totalitate. Producătorii isi elimina astfel o parte sau toata cantitatea de subproduse sau
ale altor operatiuni de prelucrare a strugurilor, livrand subprodusele in vederea distilarii.
Livrarea subproduselor se face in baza unor criterii obiective si nediscriminatorii. In
cazul in care distilarea subproduselor vizeaza doar o parte a acestora, producatorii sunt
obligati sa aplice alte metode de eliminare, respectiv retragerea sub control a
subproduselor. Distileriile se obliga sa foloseasca alcoolul rezultat din distilare exclusiv
in scopuri industriale sau energetice. Nivelul maxim al sprijinului are ca baza de calcul
costurile de colectare si procesare. Sprijinul în cauză include o sumă forfetară de
compensare a costurilor de colectare a subproduselor rezultate în urma procesului de
vinificatie, suma care se transfera la producator.
Strategia propusă: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale autorizează operatorii
economici care desfăşoară activităţi de distilare voluntară a subproduselor vinicole,
măsură eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în
sectorul vitivinicol 2014-2018 de către Comisia pentru autorizarea distilatorilor care
desfăşoară activităţi de distilare voluntară a subproduselor vinicole, constituită ca organ
62
deliberativ fără personalitate juridică, ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul M.A.D.R.
Activitatea Comisiei se desfășoară în baza Regulamentului privind organizarea şi
funcţionarea Comisiei, în vederea punerii în aplicare a măsurii de distilare voluntară a
subproduselor vinicole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin
al României în sectorul vitivinicol 2014-2018,
Obiectivele cuantificate sunt următoarele: Creşterea stabilităţii veniturilor
producătorilor
 Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene
 Sporirea modalitatilor de eliminare a subprodusel
Beneficiari: Sprijinul financiar este destinat distileriilor care deţin instalatii de
distilare/rafinare pentru producerea alcoolului rafinat de minim 92% folosit
exclusiv in scopuri industriale sau energetice și care procesează subproduse de
vinificatie livrate pentru distilare in alcool brut cu taria alcoolica de minimum 92%
din volum.
Procedura de depunere a cererilor: Pentru a obţine sprijinul, distilatorul va depune,
trimestrial, o cerere de sprijin pentru alcoolul obţinut. Cererea privind sprijinul pentru
distilarea subproduselor se întocmeşte şi se distribuie gratuit solicitanţilor prin centrele
judeţene şi centrele locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al
municipiului Bucureşt.Perioada de depunere a cererilor aferente unei anumite campanii
viticole este cuprinsă între 16 octombrie şi 31 iulie și va fi însoţită de o serie de
documente prevăzute în Normele metodologice privind condițiile de punere în aplicare a
măsurii de distilare voluntară a subproduselor, aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale.
Criterii de eligibilitate: Criteriile de eligibilitate vor fi detaliate în Normele de aplicare
pentru acordarea sprijinului financiar pentru măsura de distilare a subproduselor, care
se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Pentru eligibilitate,
distileria trebuie să fie localizată pe teritoriul României ș să recepţioneze
subprodusele de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de localizarea producătorilor
vitivinicoli.
Costuri eligibile/neeligibile: Valoarea sprijinului, pentru % volum şi pentru
hectolitru de alcool brut obţinut, este următoarea:
a) din tescovină: 1,1 euro % volum/hl;
63
b) din drojdii şi vin: 0,5 euro % volum/hl. Contravaloarea cheltuielilor de transport
efectuate de producător pentru predarea produselor va fi plătită de distilator,
respectiv:
a)0,300 euro pentru % volum şi pentru hectolitru din predările de tescovină de
struguri;
b)0,200 euro pentru % volum şi pentru hectolitru din predările de vin şi drojdii de
vin. Este interzisă cumularea sau completarea sprijinului acordat pentru distilarea
subproduselor cu alte forme de sprijin acordate în acelaşi scop
Procedura de selecție: Subprodusele vinicole livrate, voluntar, de către producători la
distilatorul autorizat trebuie să respecte următorii parametri privind cantitatea de alcool:
1. 10% din volumul de alcool conţinut în vinul cu sau fără indicaţie geografică, denumit
în continuare vin cu sau fără I.G.;
2. 7% din volumul de alcool conţinut în vinul cu denumire de origine controlată,
denumită în continuare vin cu D.O.C. Conţinutul minim de alcool pur în subprodusele
eliminate trebuie să fie următorul:
a)tescovină de struguri: 2,8 litri de alcool pur la fiecare 100 kilograme;
b) drojdii de vin: 4 litri alcool la fiecare 100 kilograme.
Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata ajutorului financiar aprobat
se face după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. La măsura de
distilare a subproduselor nu se acordă plată în avans. Plata cererilor pentru această
măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii ultimului
document care să dovedească că măsura este eligibilă şi verificată.
în Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar pentru măsura de distilare a
subproduselor, care se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale.
Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări anuale privind
stadiul realizării măsurilor accesate de către beneficiari, corelate cu cheltuielile aferente
implementării măsurii/faza de desfăşurare. APIA verifică respectarea condițiilor stabilite
pentru acordarea și efectuarea plăților, astfel: producția de alcool, caracteristicile lui,
plata către producător a cheltuielilor de transport, după caz și justificarea uzului
industrial sau energetic al alcoolului, în baza anexelor prevăzute de legislația națională
64
în vigoare. Pe lângă controalele scriptice, inspectorii A.P.I.A. din centrul judeţean în
care este localizat distilatorul verifică, pe teren, respectarea condiţiilor prevăzute la
alin. (1).
Avansuri: nu
Ajutor de Stat: NU
B. REZULTATUL CONSULTĂRILOR ORGANIZATE

Definirea măsurilor de sprijin a făcut obiectul unor numeroase dezbateri cu
partenerii de dialog din sector, în special cu organizaţia interprofesională pe filiera
vitivinicolă recunoscută de autoritatea competentă, conform legislaţiei europene şi
naţionale în vigoare. De altfel, în contextul noii P.A.C., în general, şi al reorientării
politicii sectorului vitivinicol, un accent deosebit se pune pe consultarea sectorului în
elaborarea strategiilor şi programelor în domeniul vitivinicol precum şi asigurarea
fluenţei în derularea măsurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare pe termen
mediu şi lung în viticultură, asigurarea cadrului legal pentru întărirea comunicării şi
colaborării între sectorul public şi cel privat.
În acest sens, au avut şi au loc consultări permanente în scopul definirii poziţiei
României, iar viticultorii au ajuns, în final, la un acord în ceea ce priveşte măsurile pe
care trebuie să le implementeze în P.N.S. 2014 – 2018, în vederea creşterii
competitivităţi lor pe piaţa internă şi pieţele terţe.
În urma dezbaterilor s-au stabilit următoarele direcţii de acţiune:
a) definirea măsurilor prioritare şi identificarea modalităţilor pentru implementarea
acestora;
b) continuarea şi dezvoltarea acţiunilor de promovare a vinurilor româneşti, prin
participarea la evenimente, târguri internaţionale şi alte acţiuni specifice, inclusiv la locul
de comercializare;
c) implementarea condiţiilor de eligibilitate şi de aprobare a planurilor individuale de
restructurare şi reconversie;
d) deschiderea finanţării pentru măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin
P.N.D.R.
e) armonizarea permanentă a legislației naționale cu cea europeană, introducerea
de noi operațiuni/activități eligibile aferente măsurilor notificate.
C. STRATEGIA DE ANSAMBLU: P.N.S. se bazează, printre altele, pe evaluarea
funcţionării programului naţional suport actual 2009 - 2013 şi pe efectuarea unei analize
65
a sectorului vitivinicol românesc. Prin programul suport pe perioada 2009 - 2013,
producătorii din România au accesat numai acele măsuri care au corespuns nevoilor
acestora, cu efect pozitiv şi dinamic asupra sectorului vitivinicol, respectiv:
 Restructurarea şi reconversia podgoriilor;
 Promovarea vinurilor pe pieţe terţe;
 Asigurarea recoltei;
 Folosirea mustului de struguri concentrat.
Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul Plantaţiilor
Viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul
filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii
recoltaţi până la obţinerea vinului, reprezintă condiţii care asigură conformitatea cu
legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă în sectorul
vitivinicol.
Sprijinul financiar alocat sectorului vitivinicol din România de 42,1 milioane euro,
anual, a fost absorbit, în proporţie de 100% .
Programul Naţional de Sprijin al României 2014 – 2018 respectă în totalitate
liniile directoare aferente măsurilor de restructurare/reconversie, investiţii şi promovare
a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe.
Având în vedere că sprijinul acordat României în perioada 2009 – 2013 a fost
absorbit în totalitate, pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018, România
beneficiază de o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro.
Program Naţional de Sprijin 2014 - 2018 a fost elaborat în cadrul unui grup de
lucru coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală
Politici Agricole şi Strategii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Oficiului Naţional al
Viei şi Produselor Vitivinicole Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol,
Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului
şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
D. EVALUAREA IMPACTULULUI TEHNIC, ECONOMIC, ECOLOGIC ŞI

SOCIAL PRECONIZAT
Programul de sprijin propus de România are ca scop adaptarea viticultorilor la
noul context economic, social şi de mediu precum şi reorientarea acestora pentru a
răspunde exigenţelor consumatorilor. Măsurile din programul de sprijin vor permite
creşterea competitivităţii vinurilor pe pieţele interne şi externe, adaptarea producţiei
66
vitivinicole la cerinţele pieţei, protejarea patrimoniului viticol, creşterea veniturilor
producătorilor şi adaptarea exploataţiilor viticole la noile condiţii economice.
Viticultorii trebuie să fie capabili să pună în practică cunoştinţele lor în materie
economică şi de protecţie a mediului în vederea obţinerii celor mai bune rezultate în
contextul liberalizării pieţelor.
Măsurile propuse urmăresc:
1. ÎN PLAN SOCIAL
Ajutorul financiar privind promovarea vinurilor va permite creşterea capacităţii
economice a exploataţiilor prin:
a) dezvoltarea unor servicii eficiente, pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea
producţiei la nivelul standardelor europene.
b) creşterea veniturilor producătorilor din sectorul vitivinicol. Urmare a intrării pe
rod a suprafeţelor supuse măsurii de restructurare/reconversie, producţiile cresc
cantitativ şi calitativ, contribuind astfel la obţinerea vinurilor de calitate în cantităţi
adecvate susţinerii contractelor la export ulterioare accesării măsurii de promovare.
c) prin accesarea măsurii, se creează noi locuri de muncă, prin angajarea de
personal calificat care să implementeze aceste programe de promovare. Odată
aprobate, scopul principal este concretizarea implementării lor prin contracte de
vânzare a vinurilor.
d) îmbunătăţirea structurii calitative a exportului în ţări terţe, a livrarilor
intracomunitare şi a disponibilităţii producătorilor pentru aplicarea tehnicilor de protecţie
a mediului. Vinurile promovate pe pietele terţe sunt vinuri de calitate, cu D.O.C. şi/sau
I.G.P., contribuind astfel la perceperea vinurilor din U.E. ca unele dintre cele mai bune
vinuri la nivel mondial, cu o imagine de prestigiu care să conducă la creşterea
consumului acestora pe pieţele terţe, sprijinind consolidarea sectorului vitivinicol. În
plus, vinurile româneşti care au penetrat deja ţări terţe, precum China, Japonia,
Tailanda, se bucură de o imagine de prestigiu.
e) îmbunătăţirea condiţiilor de producţie în exploataţiile agricole. Măsura de
promovare a condus la creşterea interesului producătorilor de vinuri cu D.O.C. şi/sau
I.G.P. pentru accesarea ei, ceea ce a determinat creşterea anuală a alocării financiare
pentru această măsura în cadrul P.N.S. 2009 – 2013. Noul P.N.S. 2014 – 2018 prevede
un trend ascendent al alocării financiare din cadrul pachetului financiar.
f) creşterea volumului exportului, prin orientarea geografică spre pieţe terţe cu
potenţial ridicat de import, în care, prin programele de promovare, consumatorul va fi
informat asupra calităţii acestor produse.
67
g) informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin si riscul
asociat consumului de alcool;
h) furnizarea de informatii exhaustive cu privire la conținutul si functionarea
schemelor de Denumiri de Origine Controlate si Indicatii Geografice Protejate a Uniunii,
în special conditiile si efectele, în legătură cu calitatea specific, reputatia sau alte
Dezvoltarea sectorului vitivinicol se desfăşoară prin respectarea măsurilor de
biosecuritate cu impact asupra condiţiilor de protecţie a mediului.
Aplicarea de către viticultori a unor tehnici de cultură prietenoase mediului va
conduce la creşterea calităţii produselor vitivinicole cu efecte benefice asupra securităţii
şi siguranţei alimentare.
2. ÎN PLAN TEHNICO-ECONOMIC
Măsurile solicitate prin programul de sprijin vor permite tuturor actorilor de pe
filiera de produs creşterea competitivităţii acestora pe piaţa internă şi pieţele terţe.
Extinderea practicilor moderne pentru întreţinerea plantaţiilor viticole va conduce în final
la creşterea veniturilor producătorilor prin repoziţionarea acestora în piaţă şi la
îmbunătăţirea balanţei comerciale precum şi extinderea mediului de afaceri profitabil în
spaţiul rural.
Creşterea puterii economice a viticultorilor va conduce la aplicarea conceptului
de trasabilitate, îmbunătăţirea tehnicilor de vinificaţie, adaptarea exploataţiilor viticole la
noile condiţii socioeconomice.
Prin accesarea măsurii de restructurare/reconversie, beneficiarii vor obţine
producţii de calitate superioară, care odată comercializate vor conduce la creşterea
puterii lor economice. Produsul obţinut şi valorificat pe piaţa internă sau pieţe terţe,
superior calitativ şi cantitativ, va conduce la creşterea competitivităţii vinurilor româneşti
pe aceste pieţe, contribuind la o mai bună imagine a acestor vinuri.
3. ÎN PLAN ECOLOGIC
Dezvoltarea sectorului vitivinicol se desfăşoară atât prin respectarea măsurilor de
biosecuritate cu impact asupra condiţiilor de protecţie a mediului, cât şi prin respectarea
legislaţiei privind bunele condiţii agricole şi de mediu.
Aplicarea de tehnici prietenoase mediului vor avea ca efect reducerea impactului
nefavorabil al tehnicilor de vinificaţie asupra mediului prin reducerea poluării cu
produsele utilizate în procesul tehnologic sau cu subprodusele vitivinicole.
Valorificarea integrală, eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale,
precum şi a resurselor vegetale va avea efecte pozitive asupra biodiversităţii. Astfel,
68
viţa-de-vie cultivată pe terenuri nisipoase precum şi lucrările tehnologice aferente
întreţinerii acesteia conduc la combaterea eroziunii solului şi reţinerea apei în sol.
Deasemenea, accesarea măsurilor de agromediu va permite stimularea
viticultorilor pentru realizarea de investiţii care conduc la creşterea calitativă a producţiei
şi dezvoltarea sectorului vitivinicol prin respectarea măsurilor de biosecuritate.
Un alt element deosebit de important priveşte gestionarea eficientă a resurselor
energetice şi de apă.
Accesarea finanţării măsurii de investiţii va conduce la îmbunătăţirea
performanţei în fermele viticole, care au ca scop reducerea presiunii economice asupra
rezervelor de energie şi de apă.
E. CALENDARUL DE PUNERE ÎN APLICARE A MĂSURILOR

Măsurile propuse prin P.N.S. 2014 – 2018 vor fi puse în aplicare, după primirea
acordului comunitar, începând cu campania viticolă 2014/2015.
Calendarul de punere în aplicare a măsurilor:
1 Promovarea vinurilor 2014 – 2018;
2. Restructurarea şi reconversia podgoriilor 2014 – 2018;
3. Asigurarea recoltei 2014 – 2018;
4. Investiţii 2014 – 2018.
5. Distilarea subproduselor 2015 – 2018
F. TABELUL FINANCIAR GENERAL

Va fi revizuit anual, în funcţie de sumele solicitate de beneficiari pentru
implementarea măsurilor eligibile conform programului de sprijin.
ANEXA II
prima transmitere a tabloului financiar al programului naţional de sprijin,
in conformitate Regulamentul (CE) nr. 1234/2007
VALORI ESTIMATIVE EUR 1.000
Stat membru: RO
Data comunicării: aprilie 2013
Exerciţiul financiar 2014 - 2018
R(CE) nr.
Măsuri 1234/2007 2014 2015 2016 2017 2018 Total
1 2 3 4 5 6 7 8
69
1 - Regimul de plată unică şi Art. 103o - - - - - -
sprijinul pentru viticultori

2 - Promovarea pe pieţe terţe art. 45
2500 3000 4000 5000 5000 19500
3 - Restructurarea şi Art. 103q
reconversia podgoriilor
38250 37250 35750 34250 33750 179250
4 - Recoltarea înainte de Art. 103r - - - - - -
coacere
5 - Fondurile mutuale Art. 103s - - - - - -
6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 350 350 350 350 350 1750
7 - Investiţiile Art. 103u 1000 1500 2000 2500 3000 10000
8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 0 0 0 0 0
Total 42100 42100 42100 42100 42100 210.500
ANEXA II
EXERCIŢIILE FINANCIARE 2014 - 2018

Stat membru: RO
Data comunicării: IUNIE 2014
Exercițiu financiar
R(CE) nr.
Măsuri 1234/2007 2014 2015 2016 2017 2018 Total
1 2 3 4 5 6 7 8
Art. 103o - - - - - -
1 - Sistemul de plăți unice

45050 37850 36150 33850 32850 185750
- - - - - -
4 - Recoltarea înainte de Art. 103r
coacere
6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 350 350 350 350 350 1750
7 – Investiţii în întreprinderi Art. 103u 1000 2500 4000 4500 4500 16500
8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 0 0 0 0 0
Subtotal 45200 40700 40500 38700 37700 204000
Măsuri și submăsuri Reg. (UE)

nr. 1308/
2013
2-Promovare |Art. 45 1300 7000 7200 9000 10000 34500
3a-Replantarea plantațiilor Art. 46
viticole din motive sanitare alin. (3) lit.
sau fitosanitare c)
8- Inovare Art. 51
Subtotal 1300 7000 7200 9000 10000 34500
Total 47700 47700 47700 47700 47700 238500

70
Pentru măsura de promovare a vinurilor, începând cu anul financiar 2015, valoarea totală a
sprijinului financiar va fi majorată pentru a fi adaptată cerinţelor sectorului şi a include şi
informarea pe piaţa internă, conform Regulamentului (UE) nr. 1308/2013.
Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin in sectorul vitivinicol 2014 - 2018
România a înaintat Comisiei Europene în data de 01.03.2013, Programul Naţional de Sprijin al

României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, elaborat pe baza unei evaluării impactului
sprijinului acordat sectorului vitivinicol prin Programul Naţional Suport 2009 – 2013, care a
absorbit în proporţie de 100% cuantumul alocat pe perioada de programare 2009 – 2013,
respectiv 42,1 milioane euro anual.
Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor sectorului vitivinicol, prin Programul Naţional de
Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018 au fost notificate următoarele măsuri:
- restructurarea şi reconversia podgoriilor;
- asigurarea recoltei plantaţiilor viticole;
- promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe;
- investiţii.
Cadrul financiar multianual pentru 2014 – 2020 stabileşte cadrul bugetar şi principalele
orientări ale P.A.C. având în vedere exigenţele referitoare la o mai bună distribuire a sprijinului
între statele membre şi în interiorul acestora, precum şi la o mai bună orientare a măsurilor
destinate să combată mai bine volatilitatea tot mai mare a pieţelor.
În acest sens, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi
al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi de abrogare a
Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007
ale Consiliului.
Conform anexei VI “Limite bugetare pentru Programele de Sprijin menţionat la art.44,
alin.(1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cuantumul alocat României, reprezentând
sprijinul acordat sectorului vitivinicol din partea Uniunii, este de 47,7 milioane de euro anual,
pentru perioada de programare 2014 – 2018.
Ca urmare a modificării plafonului alocat României pentru perioada de programare 2014
– 2018, în urma consultărilor cu reprezentanţii sectorului vitivinicol, tabloul financiar iniţial a
fost revizuit în consecinţă, prin modificarea alocării financiare anuale pe fiecare măsură în parte,
în funcţie de cerinţele şi nevoile producătorilor vitivinicoli.
Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin in sectorul vitivinicol 2014 – 2018

30.06.2014
La solicitarea reprezentantilor sectorului vitivinicol si in urma unei analize amanuntite, bazate pe
impactul social, de mediu si economic pozitiv a fost introdusa masura de distilare a
subproduselor, implementarea ei incepand cu anul 2015. Aceasta masura este benefica atat
producatorilor cat si procesatorilor, prin aceea ca rezolva cerinta de eliminare a subproduselor,
partial sau in totalitate, in conformitate cu Regulamentele europene, fiind o alternativa la
retragerea sub control a subproduselor.
Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin in sectorul vitivinicol 2014 – 2018

13.10.2014 – introducerea activităţii de reconversia soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau
fitosanitare, constă în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare
şi fitosanitare cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul adaptării
producţiei la cererea pieţei;
71
În contextul actualelor schimbări climatice, precum şi a faptului că unele plantaţii viticole
au fost întreţinute necorespunzător, o serie de organisme dăunătoare pot afecta grav plantaţiile
viticole nou înfiinţate şi corect întreţinute dar aflate în imediata vecinătate Aceste organisme
daunatoare prezentate in Anexa s-au înmulţit necontrolat, fiind necesară adoptarea unor măsuri
severe de stopare a proliferării acestora, îndeosebi a celor care sunt greu de combătut, sau pentru
care nu există soluţii eficiente de combatere.
Studiile realizate în ţara noastră au evidenţiat îndeosebi proliferarea cancerului bacterian,
ca urmare a utilizării la înfiinţarea plantaţiilor viticole a unor terenuri sau a materialului săditor
infestat, precum şi proliferarea unor insecte (aşa cum sunt cicadele) vectori ai unor boli virotice
grave şi a unor fitoplasmoze. Faptul că legislaţia actuală permite înfiinţarea de noi plantaţii
viticole imediat după defrişarea vechilor plantaţii, renunţându-se la ,,repaosul obligatoriu” de 3
ani a contribuit la extinderea atacului de cancer bacterian şi de filoxeră galicolă. Combaterea
acestor boli necesită costuri foarte mari, care se întind pe mai mulţi ani, greu de suportat de
fermierii viticoli.
De asemenea, este posibil ca prin intermediul materialului săditor importat (chiar dacă
acesta este comercializat cu etichetă albastră) în Romania să pătrundă o serie de organisme
dăunătoare foarte periculoase pentru viţa de vie (aşa cum este boala lui Pierce, pentru care nu
există tratament de combatere) care în momentul de faţă nu sunt considerate ca dăunători de
carantină.
În toate aceste situaţii, pentru a putea menţine o stare fitosanitară adecvată a
patrimoniului viticol naţional, se impune defrişarea cât mai rapidă a plantaţiilor viticole infestate
(de multe ori aceasta fiind unica măsură de combatere) şi luarea unor măsuri de dezinsecţie a
solului pentru a putea stopa răspândirea acestor organisme dăunătoare periculoase.
Anexa
Lista organismelor daunatoare periculoase pentru starea fitosanitara a plantatiilor viticole
Nr. crt Organismul patogen Vectori cunoscuti

A). Virusuri si alte organisme similare virusurilor
Degenerarea vitei de vie (transmitere mecanica)
1 Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) si Xiphinema index
Arabis mosaic nepovirus (ArMV) - scurtnodare Xiphinema italiae
Xiphinema diversicaudatum
Rasucirea frunzelor vitei de vie
2 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-1) Necunoscut
3 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-3) Planocaccus ficus
Pseudocaccus longispinus
Lemnul striat al vitei de vie (nu se transmit pe cale mecanica)
4 Corky bark 9GCB) – spongiozitatea scoartei Necunoscut
produsa de virusul B (GBV )
5 Rupestris stem pitting (RSP) –strierea lemnului pe Necunoscut
Rupestris
6 Kober stem Growing (KSG) - –strierea lemnului Necunoscut
pe Kober, produsa de virusul A (GVA)
Mozaicul vitei de vie (nu se transmit pe cale mecanica)
7 Grapevine Vein Necrosis (GVN) Necunoscut
8 Grapevine Vein Mosaic (GVM) Necunoscut
B) Micoplasme
9 Grapevine flavescence doree´ MLO (Flavescenta Scaphoideus titanus
aurie)
C) Bacterii
72
10 Agrobacterium vitis (tumefaciens) -Cancerul Agrobacterium Tumefaciens
bacterian (E.F.Smith et Towns.) Conn.
11 Pierce’s disease -Boala lui Pierce la viţa de vie Prin altoire şi de cicade
aparţinând mai multor specii,
mai comune fiind
Carneocephala şi
Draeculacephala
D) Ciuperci
12 Guignardia baccae - Excorioza viţei de vie Giugnardia baccae (Cav.)
Jacz.,
ANEXA II

Stat membru: RO
Data comunicării: MARTIE 2015
R(CE) nr.
Măsuri 1234/2007 2014 2015 2016 2017 2018 Total
1 2 3 4 5 6 7 8
Art. 103o - - - - - -

47084,23 37350,0 35212,47 23350,0 31850,0 183846,7
coacere
6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 253,3 350,0 350,0 350,0 350,0 1653,3
8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 500,0 500,0 1000,0 1000,0 3000,0

nr. 1308/
2013
2-Promovare |Art. 45 362,47 7000 7637,53 9500 10000 34500
sau fitosanitare c)
8- Inovare Art. 51
Total 47700 47700 47700 47700 47700 238500
73
Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014 –
2018 – 01.03.2015
In urma consultarilor cu reprezentantii sectorului vitivinicol si ca urmare a introducerii masurii

de distilare a subproduselor, Romania a stabilit alocarea bugetara estimativa pentru masura
susmentionata incepand cu anul 2015.
Justificarea revizuirii Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 –

2018 – 30.06.2015
Programul a fost revizuit, după cum urmează:
► pentru măsura de promovare a vinurilor – conform prevederilor Regulamentului (UE) nr.

612/2014, beneficiari ai acestei măsuri pot fi şi instituţiile publice sau autorităţile publice, după
caz, în condiţiile legii. Instituţiile/autorităţile publice pot să acceseze programe de promovare în
asociere cu una/mai multe forme asociative din sectorul vitivinicol. Această prevedere a fost
introdusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 287/2015, care completează
Hotărârea Guvernului nr. 578/2014 pentru stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar
din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol.
ANEXA II

Stat membru: RO
Data comunicării: MARTIE 2016
R(CE) nr.
Măsuri 1234/2007 2014 2015 2016 2017 2018 Total
1 2 3 4 5 6 7 8
Art. 103o - - - - - -

47084,20 18995,45 34712 32350 31850,0 164991,65
coacere
6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 253,3 228,62 350,0 350,0 350,0 1531,92
8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 0 1000 1000,0 1000,0 3000

nr. 1308/
2013
2-Promovare |Art. 45 362,47 699,41 7638 9500 10000 28199,88
74
sau fitosanitare c)
8- Inovare Art. 51
Total 47699,97 19923,48 47700 47700 47700
210723.45
Justificarea revizuirii Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol

2014 – 2018 – 01. 03. 2016
În urma consultărilor cu reprezentanţii sectorului vitivinicol şi pentru creşterea gradului

de absorbţie al fondurilor europene puse la dispoziţia sectorului vitivinicol pentru perioada de
programare 2014 – 2018, măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. 2014 –
2020 (numit P.N.D.R.), a fost completată cu alte operaţiuni eligibile, în concordanţă cu Liniile
directoare pentru implementarea programelor de sprijin naţionale în sectorul vitivinicol. Pentru
respectarea demarcării cu P.N.D.R. şi a evitării dublei finanţări, noile operaţiuni introduse în
măsura de investiţii au fost eliminate din cadrul sub-măsurilor 4.1 „Investiţii în exploataţii
agricole” şi 4.2 ”SPRIJIN PENTRU INVESTIŢII ÎN PROCESAREA/ MARKETINGUL PRODUSELOR
AGRICOLE” - P.N.D.R. 2014 – 2020.
De asemenea, pentru a veni în sprijinul viticultorilor, România a instituit, începând cu
anul 2016, acordarea avansului pentru măsura de investiţii, în cuantum de 50%, conform
Regulamentului (UE) 38/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce
priveşte plafonul maxim al avansurilor în cazul sprijinului pentru investiţii şi inovare în contextul
programelor naţionale de sprijin din sectorul vitivinicol.
Pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole s-a introdus noul sistem
al autorizaţiilor de plantare/replantare care înlocuieşte sistemul drepturilor de plantare/replantare.
ANEXA II

Statul membru (*): RO
Data notificării (**): 01.03.2017 Data notificării anterioare: martie 2016
Numărul prezentului tabel modificat:
Motivul: modificare solicitată de Comisie/modificare solicitată de statul membru (***)
Exerciţiul financiar
Măsuri Regulamentul 2014 2015 2016 2017 2018 Total
(UE) nr.
1308/2013
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)
1 - Promovarea Articolul 45 Notificarea 362.47 699.41 7638 9500 10000 28199.88
anterioară
Suma modificată 362.47 699.41 479.3 9500 10000 21041.2
2a - Restructurarea şi Articolul 46 Notificarea 47084.2 18995.45 34712 32350 31850 164991.65
reconversia alineatul (3) anterioară
plantaţiilor viticole literele (a), Suma modificată 47084.2 18995.45 10940.8 32350 31850 141220.5
(b), (d)
2b - Replantarea Articolul 46 Notificarea
plantaţiilor viticole din alineatul (3) anterioară
motive sanitare sau litera (c) Suma modificată
fitosanitare
3 - Recoltarea înainte Articolul 47 Notificarea
de coacere anterioară
Suma modificată
4 - Fondurile mutuale Articolul 48 Notificarea
anterioară
Suma modificată
75
5 - Asigurarea Articolul 49 Notificarea 253.3 228.62 350 350 350 1531.92
recoltelor anterioară
Suma modificată 253.3 228.62 186.7 350 350 1368.6
6 - Investiţiile în Articolul 50 Notificarea 4000 4500 4500 13000
întreprinderi anterioară
Suma modificată 70.5 4500 4500 9070.5
7 - Inovarea Articolul 51 Notificarea
anterioară
Suma modificată
8 - Distilarea Articolul 52 Notificarea 1000 1000 1000 3000
subproduselor anterioară
Suma modificată 1000 1000 2000
TOTAL Notificarea 47669.97 19923.48 47700 47700 47700 210723.45
anterioară
Suma modificată 47700 19923.5 11677.3 47700 47700 174700.8
(*) A se utiliza acronimul Oficiului pentru Publicaţii.
(**) Termenul limită pentru notificare: 30 iunie.
(***) A se tăia menţiunea care nu este aplicabilă.
Justificarea revizuirii Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol

2014 – 2018 – 01.03.2017
În urma solicitării și consultărilor cu reprezentanţii sectorului vitivinicol şi pentru

creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene puse la dispoziţia sectorului vitivinicol
pentru perioada de programare 2014 – 2018, măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin
P.N.D.R. 2014 – 2020 (denumit în continuare P.N.D.R.), a fost completată cu alte operaţiuni
eligibile, respectiv cele aferente pct. 4 “ Investiții ce vizează produsele vinicole și pentru
îmbunătățirea performanței globale a întreprinderii vinicole ,” în concordanță cu noile Linii
directoare pentru implementarea unor reglementări ale Regulamentului Delegat (UE) nr.
1149/2016 și ale Regulamentului (UE) nr. 1150/2016 în Programele Naționale de Sprijin în
sectorul vitivinicol. Prin introducerea noilor operațiuni eligibile, pe lângă operațiunile de
renovare/modernizare a infrastructurii de vinificație deja existente, producătorii vinicoli pot
accesa și investiții legate de exploatație, în general, prin aprobarea de construcții noi sau
îmbunătățiri ale bunurilor immobile și transformarea lor în întreprinderi vinicole.
Aceste operațiuni au fost transferate din P.N.D.R. în P.N.S., deoarece sunt strict orientate
către producătorii vinicoli, iar P.N.S. este un program de sprijin al acestui sector, într-o O.C.P.
unică vitivinicolă. Totodată, accesarea acestor investiții va contribui la ridicarea nivelului
absorbției fondurilor F.E.G.A. Dacă în primul an de aplicare a măsurii de investiții, trendul a fost
unul linear, având în vedere noutatea măsurii și reticența producătorilor, ulterior interesul
acestora a înregistrat un trend ascendent, având în vedere faptul că producătorii mijlocii își
doresc propriile capacități de prelucrare vinicolă.
Pentru respectarea demarcării cu P.N.D.R. şi a evitării dublei finanţări, noile operaţiuni
introduse în măsura de investiţii, respectiv cele de la pct. 4, au fost eliminate din cadrul sub-
măsurii 4.2 ”SPRIJIN PENTRU INVESTIŢII ÎN PROCESAREA/ MARKETINGUL PRODUSELOR
AGRICOLE” - P.N.D.R. 2014 – 2020.
De asemenea, pentru a veni în sprijinul viticultorilor, România a instituit, începând cu
anul 2016, acordarea avansului pentru măsura de investiţii, în cuantum de 80%, conform
Regulamentului (UE) 38/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce
priveşte plafonul maxim al avansurilor în cazul sprijinului pentru investiţii şi inovare în contextul
programelor naţionale de sprijin din sectorul vitivinicol.
Referitor la măsura de promovare a vinurilor, P.N.S. a fost actualizat, modificat și îmbunătățit
conform noilor reglementări europene, după cum urmează:
- categoria de beneficiari a fost extinsă
- cofinanțarea de la bugetul de stat a fost clarificată
76
- noul nivel al avansului, de 80%, a fost introdus.
În plus, pentru accesarea sprijinului financiar pentru replantarea din motive sanitare sau
fitosanitare, în baza prevederilor art. 15 din Regulamentul nr. 1149/2016 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte programele naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol şi de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 555/2008 al Comisiei, sprijinul financiar pentru replantarea din motive sanitare sau
fitosanitare este eligibil în condițiile introducerii în Programul Național de Sprijin al României în
sectorul vitivinicol 2014 - 2018 a listei cu organismele dăunatoare vizate de activitatea respectivă
și a unui rezumat al planului strategic aferent acestei operațiuni.
În acest sens, la sfârșitul anului 2014, Programul Național de Sprijin al României în
sectorul vitivinicol 2014 - 2018 a fost revizuit și s-a introdus activitatea de reconversie a soiurilor
cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, care constă în schimbarea soiurilor existente în
cultură care au fost afectate boli sanitare şi fitosanitare, cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau
clone din aceste soiuri, în scopul adaptării producţiei la cererea pieţei.
Pentru ca sprijinul să poata fi accesat de către producătorii vitivinicoli, România a
dezvoltat un plan strategic care, procedural, cuprinde următoarele etape:
 Cerere de solicitare a expertizei cu privire la starea fitosanitară a plantației de viță-de-
vie, adresată către autoritatea responsabilă, respectiv Unitatea fitosanitară pe teritoriul căreia se
află plantația și înregistrată de către aceasta;
 Efectuarea controlului fitosanitar de către experții cu atribuții în domeniul fitosanitar,
care au în vedere următoarele:
- prelevarea de probe din locațiile aflate sub suspiciune de infestare;
-prelucrarea/analizarea probelor;
-emiterea buletinului de analiză, însoțit de recomandări de eradicare a agentului patogen;
-monitorizarea suprafețelor afectate, care cuprinde referințele plantației, organismul/ele
dăunator/toare, simptomele incerte/evidente;
 Comunicarea către solicitant a rezultatelor controalelor, a rezultatelor buletinelor de
analiză și a recomandărilor privind tratarea/defrișarea plantației de viță-de-vie;
 Implementarea, de către producători, a recomandărilor Unității fitosanitare privind
tratarea/defrișarea plantației de viță-de-vie;
 Efectuarea controlului, la termenele stabilite de către Unitatea fitosanitară,
rezultatelor măsurilor întreprinse, pentru înlăturarea totală a pericolului de infestare;
 Posibilitatea replantării, pe același amplasamant, în condiții sigure din punct de
vedere fitosanitar.
În consecință, Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol a fost
actualizat/îmbunătățit/modificat cu scopul clar definit de a permite o flexibilizare a legislației
naționale și o creștere a nivelului absorbției fondurilor europene aferente sectorului vitivinicol.
G. CRITERIILE ȘI ALȚI INDICATORI CANTITATIVI CARE URMEAZĂ SĂ

FIE UTILIZAȚI PENTRU MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Consultări cu toate părţile implicate pentru interpretarea şi elaborarea corectă a

actelor normative specifice pentru implementarea măsurilor din programul de sprijin
aprobat. Pentru implementarea eficientă a programului de sprijin va fi nominalizat un
comitet coordonator. Acţiunile avute în vedere de către acest comitet sunt:
a) Informarea
77
Informarea are ca scop cunoaşterea de către toţi beneficiarii a condiţiilor de
accesare a măsurilor precum şi posibilităţile de finanţare.
Pentru reuşita acţiunii se va realiza un plan de comunicare la nivel naţional care
va fi pus în aplicare de o echipă de specialişti. Aceştia vor avea ca scop identificarea şi
rezolvarea problemelor care ar putea contribui la creşterea capacităţii de absorbţie a
pachetului financiar naţional.
Ajutor în vederea constituirii dosarelor de sprijin
Angajaţii instituţiilor responsabile de primirea dosarelor vor fi instruiţi în legătură
cu modalitatea de evaluare şi aprobare a dosarelor la măsurile nou accesate. Aceştia
sunt în măsură să consilieze fermierii cu privire la conţinutul dosarelor de sprijin precum
şi la conţinutul documentelor.
Vor fi elaborate materiale de informare precum şi un ghid al solicitantului prin
care vor fi detaliate procedurile de constituire a dosarului, de depunere, de evaluare şi
aprobare a cererilor de sprijin.
b) Supravegherea gestionării dosarelor
Trimestrial, echipa de coordonare va realiza un raport privind capacitatea de
absorbţie din pachetul financiar naţional şi va solicita măsuri de corectare a
disfuncţionalităţilor apărute. Vor fi elaborate proceduri de depunere, evaluare şi
aprobare a cererilor de sprijin şi de efectuare a plăţii, de control şi monitorizare.
c) Evaluarea
La sfârşitul fiecărui an viticol va fi realizat un bilanţ al capacităţii de absorbţie a
fondurilor comunitare din pachetul financiar şi vor fi identificate măsurile care sunt
necesare pentru reorientarea acţiunilor întreprinse în vederea absorbţiei în totalitate a
fondurilor, conform tabelelor de mai jos:
a) Promovarea vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G. si a vinurilor cu indicarea soiurilor

de struguri de vinificatie pe pieţele ţărilor terţe
Obiective Criterii Indicatori cantitativi
Absorbţia în totalitate a Gradul de absorbţie Indicatori de realizare:

fondurilor europene a fondurilor alocate,
- număr de programe de promovare depuse: 25, în
destinate măsurii prin strategiile
creştere faţă de P.N.S. 2009 - 2013
propuse
Îmbunătăţirea competitivităţii Impactul programelor Indicatori de realizare:
vinurilor cu D.O.C./I.G. de promovare
- numărul evenimentelor/degustărilor organizate,
româneşti pe pieţele ţintă accesate pe pieţe
numărul specialiştilor participanti şi concluziile lor
vizate din ţările terţe terţe, ca rezultat al
Indicatori de impact:
78
acţiunilor întreprinse - evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie,
- tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor
de promovare faţă de anul precedent,
- costuri de comercializare înainte şi după acţiunile de
promovare,
- tendinţe de consum ale produselor promovate în ţări
terţe,
- valoarea şi volumul la export al produselor
promovate,
- tendinţa în costul mediu unitar al produselor
exportate în ţări terţe,
- schimbări ale percepţiei produselor promovate sub
aspectul imaginii, calităţii, reputaţiei produselor
promovate.
Cresterea cantitativă şi Evoluţia exporturilor Indicatori de impact:
valorică a exportului de României, ca volum - Creşterea exportului total de vinuri cel puţin la nivelul
vinuri cu D.O.C./I.G. şi valoare, pe pieţele creşterii înregistrate în anul 2015, conform indicatorilor
terţe vizate inserați în textul măsurii de promovare a vinurilor din
program. .
Pătrunderea pe noi pieţe Impactul programelor Indicatori de realizare
terţe de promovare - numărul evenimentelor/degustărilor organizate,
accesate pe noi pieţe numărul specialiştilor participanţi şi concluziile lor
terţe, ca rezultat al Indicatori de impact:
acţiunilor întreprinse
promovare,
terţe,
promovate.
Consolidarea prezenţei Măsura a contribuit Indicatori de realizare
vinurilor româneşti cu (sau nu) la creşterea - numărul evenimentelor/degustărilor organizate,
D.O.C./I.G. pe pieţele vânzărilor pe pieţe numărul specialiştilor participanţi şi concluziile lor
tradiţionale tradiţionale Indicatori de impact:
- evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie,
promovare,
terţe,
- valoarea şi volumul la export al produselor
promovate,
- tendinţa în costul mediu unitar al produselor
exportate în ţari terţe,
promovate.
a) b) Promovarea prin informare în statele membre

Absorbţia în totalitate a Gradul de absorbţie Indicatori de realizare:

fondurilor europene a fondurilor alocate, - număr estimat de programe de promovare depuse:
destinate măsurii prin strategiile 10
propuse
Informarea consumatorilor Impactul programelor Indicatori de realizare:
79
cu privire la varietatea, de promovare, ca - numărul evenimentelor/degustărilor organizate,
calitatea si condițiile de rezultat al acţiunilor numărul specialiştilor participanti şi concluziile lor
productie ale vinurilor din întreprinse Indicatori de impact:
U.E precum si la rezultatele - evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie,
studiilor stiintifice - tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor
promovare,
- tendinţe de consum ale produselor promovate în
ţările vizate de programe,
- valoarea şi volumul livrărilor intracomunitare al
produselor promovate,
- tendinţa în costul mediu unitar al produselor livrate
intracomunitar,
promovate.
Informarea consumatorilor Gradul de informare Indicatori de realizare
cu privire la consumul al consumatorilor cu -numărul evenimentelor de informare organizate,
responsabil de vin si riscul privire la consumul -numărul de consumatori informati
asociat consumului de alcool responsabil de vin şi Indicatori de impact:
riscul asociat - Nr. beneficiari de programe
consumului de alcool
Furnizarea de informatii Măsura a contribuit Indicatori de realizare
exhaustive cu privire la (sau nu) la creşterea - numărul evenimentelor/degustărilor organizate,
conținutul si funcționarea gradului de informare numărul specialiştilor participanţi şi concluziile lor
schemelor de Denumiri de privind schemele Indicatori de impact:
Origine Controlate si Indicatii U.E. privind D.O.C., - evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie,
Geografice a Uniunii, în I.G. în special - tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor
special conditiile si efectele, conditiile si efectele, de promovare faţă de anul precedent,
în legătură cu calitatea în legătură cu - costuri de comercializare înainte şi după acţiunile de
specifică, reputația sau alte calitatea specifică, promovare,
caracteristici ale vinului reputatia sau alte - tendinţe de consum ale produselor promovate în
datorate mediului geografic caracteristici ale statele membre,
sau originii sale particulare. vinului datorate - valoarea şi volumul livrărilor intracomunitare al
mediului geografic produselor promovate,
sau originii sale - tendinţa în costul mediu unitar al produselor livrate
particulare. intracomunitar,
promovate.
Restructurarea /Reconversia plantaţiilor viticole

- Creşterea numărului de proiecte
Restructurarea unui procent de 2.5% Ponderea implementării aprobate până la 550.
pe an din suprafaţa viticolă totală, din măsurii în total sector - Creşterea numărului de producători
care: Măsura a contribuit (sau implicaţi
nu) la creşterea - Păstrarea tradiţiei cultivării strugurilor
- 1.7% reconversia soiurilor; competitivităţii pentru vin în regiunile viticole aprobate
producătorilor
- 0.7% reamplasarea parcelelor;
Rezultatul implemenţării - Creşterea suprafaţei afectate până la
- 0.1% modernizarea sistemului de măsurii asupra suprafeţei 6000 ha anual
sustinere. totale de viţă-de-vie
Impactul aplicării măsurii - Restructurarea a aproximativ 30000
asupra calităţii producţiei de de hectare de viţă-de-vie.
vin
80
Absorbţia fondurilor europene Gradul de absorbţie a - Sumele încasate/ regiune vitícolă
alocate în proportie de 100% alocării financiare - Sumele încasate/ţară
Asigurarea recoltelor de struguri

Obiective cuantificabile Criterii Indicatori cantitativi
- Mărirea suprafeţei asigurate de la
Creşterea stabilităţii veniturilor Sprijinul acordat pentru 7500ha la 15000 ha anual.
producătorilor prin salvgardarea asigurarea recoltei va contribui în - Mărirea sumelor anuale
veniturilor. mod eficient la protejarea acordate beneficiarilor de la 230
veniturilor producătorilor . mii euro până la 350 - 450 mii
Măsura încurajează producătorii euro.
să-şi asigure recoltele. - Mărirea numărului de producători
care solicită sprijin, de la 120 la 300
-350.
Absorbţia în totalitate a fondurilor - Mărirea numărului de dosare
europene depuse pentru accesarea măsurii.
Investiţii
Obiective cuantificate Criterii Indicatori cantitativi
Proiectele de investiţii vor viza: Creşterea Număr de proiecte
 30% din valoarea alocată competitivităţii depuse/aprobate
pentru investiţii va fi investită în săli de producătorilor de Evoluţia volumului desfacerii pe
prezentare, showrooms numai pentru vinurile vinuri segmente de piaţă local,
producătorului; intracomunitar şi piete terţe
 15% din valoarea alocată Creşterea Număr de beneficiari.
pentru investiţii va fi investită în achiziţionarea performanţei Creşterea gradului de valorificare
de baricuri pentru învechirea vinurilor; economice a după accesarea investiţiilor:
 15% din valoarea alocată întreprinderilor Creşterea rentabilităţii producţiei
pentru investiţii va fi investită în vinoteci pentru obţinute
învechirea vinurilor producătorului Raportul cerere/ofertă, stocul
 40% din valoarea alocată existent înainte/după accesarea
pentru investiții va fi investită în construcții de investiţiei
întreprinderi vinicole noi (crame noi) Perfecţionarea Număr de proiecte depuse
tehnologiilor de Evoluţia producţiei de vin
vinificaţie pentru înainte/după accesarea măsurii
obţinerea de vinuri
calitativ superioare
Distilarea subproduselor
Obiective cuantificate Criterii Indicatori cantitativi
Creşterea stabilităţii veniturilor Cresterea impactului social si Cantitatea de subproduse livrata de
producătorilor economic asupra catre producator distileriei
Cresterea gradului de absorbtie a producătorilorilor Numărul de producători care solicită
fondurilor europene Creearea de noi locuri de munca sprijin.
Sporirea modalitatilor de Sumele acordate beneficiarilor
eliminare a subproduselor măsurii.
81
H. MĂSURILE ADOPTATE PENTRU A ASIGURA PUNEREA ÎN

APLICARE CORESPUNZĂTOARE ȘI EFICIENTĂ A PROGRAMULUI
I. DESEMNAREA AUTORITĂŢILOR COMPETENTEŞI A

ORGANISMELOR RESPONSABILE CU PUNEREA ÎN APLICARE A
PROGRAMULUI
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă a statului

care asigură transpunerea, elaborarea legislației naționale şi implementarea politicii
agricole în sectorul vitivinicol. Deasemenea, Direcțiile de specialitate din cadrul MADR
asigură armonizarea continuă a legislației naționale cu cea europeană.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este autoritatea responsabilă cu
efectuarea plăților măsurilor notificate prin PNS 2014 – 2018.
În actele normative vor fi nominalizate autorităţile şi instituţiile responsabile
pentru implementarea fiecărei măsuri în parte.
J. SITE-UL INTERNET PE CARE ESTE PUSĂ LA DISPOZIȚIA PUBLICULUI
LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ REFERITOARE LA PROGRAMUL DE SPRIJIN
Legislaţia naţională aferentă implementării P.N.S. 2014 – 2018 poate fi
consultată pe pagina web http://www.madr.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

PNS Viticultura 2014 2018 Update 04.2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PNS Viticultura 2014 2018 Update 04.2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

DEPUNEREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE SPRIJIN

Exercițiile financiare 2014 - 2018 Statul membru: RO

Data notificării: 1 martie și 30 iunie Motivul: modificare solicitată de Comisie

LISTĂ DE ABREVIERI 4-5

PNS Program Naţional de Sprijin

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

ONVPV Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole

ONIV Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

DAJ Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

ISCTV Inspecţia de Stat Pentru Controlul Tehnic Vitivinicol

PNVV Patronatul Naţional al Viei şi Vinului

RPV Registrul Plantaţiilor Viticole

UNSAR Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurări din România

PAC Politica Agricolă Comună

PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Noua Politică Agricolă Comună va deveni o politică de importanţă strategică

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale P.A.C., care reprezintă

Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru 2014 - 2020

Bucureşti, martie 2017

A. DESCRIEREA MĂSURILOR PRECUM ŞI OBIECTIVELE

a). Informarea în statele membre, în conformitate cu articolul 45

Figurează în programul de sprijin: DA

Descrierea măsurilor propuse:

Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un impact pozitiv

4.2 Evaluarea impactului tehnic, economic, ecologic şi social preconizat 10

Măsura de promovare prin informare se referă la un ansamblu de acţiuni care pot

a2) Publicitate şi anunţuri în mijloacele mass-media: publicitate în presă (zilnică,

a3) realizarea de plachete, broşuri tehnice, web-site-uri dedicate exportului: plachete

a5) călătorii/vizite la locul de producţie: prezentarea podgoriei, instalaţilor,

b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de

c) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la

d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere;

e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de informare.

Dosarul solicitantului pentru accesarea măsurii va fi înaintat M.A.D.R., pentru a fi

a) operaţiunile să fie eligibile, consumul responsabil de vin şi riscul asociat

b) să fie conforme cu legislaţia aplicabilă în statul membru în care sunt

c) informaţiile se bazează pe calităţile intrinsece ale vinului sau pe

d) beneficiarii să deţină resursele necesare pentru a garanta implementarea

e) sprijinul pentru operaţiunile de promovare nu depăşeşte trei ani.

În cadrul submăsurii de informare pe piaţa internă pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi

b) Promovarea pe piețele țărilor terțe, în conformitate cu articolul 45 alineatul

Costuri eligibile/neeligibile: Măsura de promovare se referă la un ansamblu de

a2) Publicitate şi anunţuri în mijloacele mass-media: publicitate în presă (zilnică,

a3) operaţiuni de degustare: campanie de informare, anunţ degustare, invitaţii, listă

a5) promovare: publicitate şi anunţuri, asigurarea prin promovare a vizibilităţii şi

a6) călătorii/vizite la locul de producţie: prezentarea podgoriei, instalaţilor,

b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de

d) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la

d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere;

e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de promovare şi informare.

- vinurile să fie destinate consumului uman direct;

- să existe posibilitatea deschiderii de noi pieţe de desfacere în ţările terţe;

- să se precizeze originea vinurilor, vinuri cu D.O.C. şi/sau vinuri cu I.G..;

- programele să cuprindă acţiuni de informare şi/sau de promovare, cu

- beneficiarii trebuie să fie capabili să facă faţă constrângerilor specifice ale

- să deţină resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii în cel mai

- să asigure disponibilitatea vinurilor propuse pentru promovare din punct

- să acopere cererea de pe piaţă pe termen lung, după finalizarea

- pentru fiecare perioadă de programare, durata sprijinului pentru

Examinarea dosarelor: Examinarea meritelor fiecărui proiect, se face utilizând