UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

SPECIALITATEA DREPT
Lucru individual la obiectul „Drept penal european”

TEMA: Activitatea EUROJUST

Șeful Departamentului:
Brînză Sergiu, doctor habilitat în drept, prof. univ. ____________

Conducător ştiinţific:
Maria Strulea, doctor în drept, conf. univ. ____________

Autor: Chiosa Lilia ____________

CHIȘINĂU– 2018

1
 CUPRINS

1. Menirea EUROJUST ...........................................................................................p.3-4

2. Prezentare generală …………………………………………………………... p. 4-5
2.1 Ce face Eurojust? …………………………………………………………p.5-6
2.2 Cum funcționează Eurojust? ………………………………………………p.6
2.3 Cine sunt beneficiarii? ………………………………………….................p.6-8
3. Bibliografie ..................................................................................................... p.9

2
Menirea Eurojust este arătată direct în nume: cooperarea europeană în domeniul justiției.

Sediul Eurojust e la Haga, acolo unde se mai află și mai multe tribunale internaționale, printre
care Curtea de Justiție Internațională, sau Tribunalul pentru Crimele de Război din Fosta
Iugoslavie. Eurojust a fost creat în 2002 și e compus din judecători, procurori și ofițeri de poliție
experimentați din cele 28 de țări membre în UE. Aceștia sunt angajați în condițiile de care
beneficiază colegii lor de acasã, din țările care îi trimit acolo.
Eurojust acționează și intervine atunci când două sau mai multe state sunt afectate de forme de
criminalitate organizată care necesită o cooperare trans-frontalieră: trafic de droguri, spălare de
bani, prostituție și imigrație ilegală organizată, opere de artă și organe umane, arme și specii
protejate. Eurojust nu doar investighează, dar și coordonează activitatea anchetatorilor din țările
participante la o operațiune anume. De asemenea, Eurojust se află în permanență în contact cu
Europol, cu poliția europeană. Tocmai existența Eurojust a făcut posibilă introducerea
Mandatului de Arestare european. Structura și funcționarea actuale sunt însă îngreunate de
numărul uriaș de cazuri. In anul înființării, 2002, Eurojust a primit doar 200 de cazuri de
rezolvat. Incepând din 2010, numărul a urcat la peste 1.500 de cazuri noi pe an, fără a le mai
socoti pe cele rămase din urmă, încă nerezolvate sau neclasate.
Evident, pentru o mai bună funcționare Eurojust are nevoie de o armonizare a sistemelor juridice
din întreaga Europă, precum și de o cooperare fără obstacole între justițiile celor 28 de țări
membre, ceea ce e încă departe de a fi cazul. Lucrurile vor deveni însă într-adevăr funcționale
în momentul în care va fi creată funcția de Procuror European, pe baza Tratatului de funcționare
al UE. Foarte activă în acceptarea creării funcției de Procuror European a fost europarlamentara
română și fost ministru al justiției Monica Macovei.

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat joi un acord de cooperare cu agenţia europeană

Eurojust, semnat anul trecut ca urmare a condiţiilor asumate prin Acordul de Asociere şi cel de
liberalizare a vizelor. Cooperarea presupune lupta coordonata împotriva criminalităţii grave, a
terorismului şi a crimei organizate. Autorităţile moldovene urmează să delege un procuror la
sediul Eurojust de la Haga. Acordul prevede posibilitatea experţilor Eurojust de a întreprinde
măsuri speciale de anchetă în cauzele ce vizează Moldova şi cel puţin unul din statele UE, dar şi
să iniţieze anchete penale împreună cu organele de drept moldovene.
Republica Moldova este parte a mai multor acorduri internaţionale în domeniul criminalităţii şi a
terorismului. Ceea ce îl face diferit pe cel proaspăt ratificat este că prevede obligaţiuni reciproce
a Republicii Moldova şi a agenţiei Eurojust. Altfel spus Moldova nu va fi doar furnizor de

3
 informaţii şi probe privind infracţiuni grave, dar va beneficia de dreptul de a solicita informaţii,
dar şi ajutor de la experţii Eurojust, notează mai mulţi jurişti cu care am stat de vorbă. Prin
urmare acest acord este avantajos în primul rând pentru Moldova, susţin experţii.
Avocatul Vitalie Nagacevschi atrage atenţia că în sfera de competenţă a Eurojust-ului intră, între
altele, frauda şi corupţia, precum şi alte infracţiuni financiare. Avocatul crede că bunăoară chiar
pentru a investiga dosarul de rezonanţă supranumit şi „furtul secolului” din sectorul bancar
organele de drept ar putea face uz de instrumente puse la dispoziție de instituții europene, în
condițiile in care investigaţiile preliminare au demonstrat că parte din banii obținuți prin
devalizarea băncilor moldovenești ar fi ajuns în companii off-shore din unele state UE.
„Traseul banilor a fost unul complex. Şi, în principiu acum se pune problema de a găsi acolo
unde sunt la moment banii şi nu doar urma lor. În cazul în care găsim unde sunt banii, chiar şi în
lipsa acestui acord ei pot fi întorşi. Acest acord eventual poate să ajute la găsirea acestor bani.
dar nu depinde numai de legi şi acorduri, depinde şi de oamenii care le execută.”
Analiștii avizați sugerează că proaspătul acord nu are cum sa producă efecte spectaculoase daca
partea moldoveană nu-si va arata disponibilitatea să coopereze cu experţii Eurojust.

Prezentare generală

 Rol: sprijină autoritățile naționale să coopereze pentru a combate terorismul și formele grave de
criminalitate organizată care implică cel puțin două țări din UE
 Director administrativ: Nick Panagiotopoulos
 Membri: Colegiul Eurojust, un membru din fiecare țară a UE
 Înființare: 2002
 Număr de angajați: 240
 Sediu: Haga (Țările de Jos)
 Site: EurojustEN

Eurojust sprijină coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale, pentru a le ajuta să

combată terorismul și formele grave de criminalitate organizată care afectează cel puțin două țări
din UE.
Sarcina Eurojust este de a spori eficienţa autorităţilor naţionale de cercetare şi urmărire penală,
atunci când acestea se confruntă cu forme grave de criminalitate organizată şi transfrontalieră,

4
precum şi de a-i aduce cât mai rapid şi eficient în faţa justiţiei pe cei care încalcă legea. Eurojust
urmăreşte să fie un actor cheie şi un centru de expertiză la nivel judiciar pentru activităţile de
combatere eficientă a formelor de criminalitate organizată şi transfrontalieră din cadrul Uniunii
Europene.
Eurojust a fost înfiinţat în 2002. Misiunea sa este de a sprijini şi întări coordonarea şi cooperarea
dintre autorităţile naţionale, în lupta împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră
care afectează Uniunea Europeană.
Fiecare dintre cele 28 de state membre îşi detaşează la Haga un reprezentant de nivel superior,
care să lucreze la Eurojust. Membrii naţionali sunt de profesie procurori, judecători sau ofiţeri de
poliţie cu o competenţă echivalentă, având o bogată experienţă profesională.
Împreună coordonează activitatea autorităţilor naţionale, în fiecare fază a cercetării şi urmăririi
penale. Se ocupă, de asemenea, de soluţionarea impedimentelor şi problemelor practice generate
de diferenţele dintre sistemele juridice din statele membre.
Membrii naţionali sunt ajutaţi în munca lor de adjuncţi, asistenţi şi experţi naţionali detaşaţi. În
cazul în care Eurojust a încheiat cu un stat terţ un acord de cooperare, respectivul stat poate
detaşa la Eurojust un magistrat de legătură. În prezent, la Eurojust lucrează magistraţi de legătură
din Norvegia şi SUA. De asemenea, potrivit unor dispoziţii europene mai recente, Eurojust poate
trimite magistraţi de legătură în state terţe.
Totodată, în cadrul Eurojust îşi au sediul secretariatul Reţelei Judiciare Europene, secretariatul
Reţelei europene a punctelor de contact privind persoanele responsabile de genocid, crime
împotriva umanităţii şi crime de război, precum şi secretariatul Reţelei pentru Echipele comune
de anchetă.
Eurojust se bazează pe un aparat administrativ de aproximativ 260 de persoane, care sprijină
transmiterea unui răspuns prompt la solicitările de asistenţă primite din partea autorităţilor
naţionale sau a altor organisme ale Uniunii Europene.

Ce face Eurojust?
Eurojust intervine în aproximativ 2000 de cazuri pe an. De asemenea, organizează anual circa
200 de întâlniri de coordonare. Acestea reunesc autorităţile judiciare, de cercetare şi de urmărire
penală din statele membre şi, atunci când este cazul, din state terţe. În acest cadru sunt rezolvate
problemele specifice cazurilor respective şi sunt elaborate planurile de acţiune operativă privind,
de exemplu, arestările şi percheziţiile simultane.
Întâlnirile de coordonare vizează în principal anumite forme de criminalitate definite ca
prioritare de către Consiliul Uniunii Europene: terorism, trafic de droguri, trafic de persoane,

5
 fraudă, corupţie, criminalitate informatică, spălarea banilor şi alte activităţi legate de prezenţa
grupurilor de criminalitate organizată în economie.
Eurojust dispune de o serie de puteri şi roluri cheie, care îi sunt conferite de Decizia Eurojust. De
exemplu, răspunde cererilor de asistenţă adresate de autorităţile naţionale competente din statele
membre. La rândul său, Eurojust le poate solicita statelor membre să efectueze investigaţii sau
urmăriri penale cu privire la anumite fapte.
Totodată, Eurojust contribuie la rezolvarea conflictelor de jurisdicţie în cazul în care, pentru un
anumit dosar, există mai multe autorităţi naţionale în măsură să efectueze investigaţiile sau
urmărirea penală. Eurojust înlesneşte punerea în executare a unor instrumente judiciare
internaţionale precum mandatul european de arestare. De asemenea, oferă finanţare pentru
crearea de echipe comune de anchetă şi pentru acoperirea necesităţilor operative ale acestora.

Se implică în combaterea terorismului și a formelor grave de criminalitate organizată. În acest

sens:
 coordonează anchete și urmăriri penale în care sunt implicate cel puțin două țări
 contribuie la soluționarea conflictelor de competență
 facilitează elaborarea și implementarea instrumentelor juridice ale UE, precum mandatele
europene de arestare și hotărârile privind confiscarea și înghețarea activelor.
Pentru a face aceste lucruri, Eurojust:
 organizează reuniuni de coordonare
 oferă finanțare și consultanță de specialitate echipelor comune de anchetă
 organizează centre de coordonare.
De asemenea, Eurojust găzduiește secretariatele următoarelor organisme: Rețeaua judiciară
europeană, Rețeaua echipelor comune de anchetă și Rețeaua pentru cercetarea și urmărirea
penală în cazul faptelor de genocid, de crime împotriva umanității și de crime de război (Rețeaua
Genocid).
Structură
Colegiul, organismul decizional al Eurojust, este format din câte un procuror sau judecător din
fiecare țară a UE. Fiecare dintre aceștia răspunde de un birou național.
Sarcinile de gestionare îi revin unui director administrativ.
Există, de asemenea, un responsabil cu protecția datelor, care lucrează independent de directorul
administrativ.
Cum funcționează Eurojust?
În fiecare an, Eurojust:

6
 deschide un număr din ce în ce mai mare de cazuri (în prezent, peste 2 300)
 organizează aproape 250 de reuniuni de coordonare și conduce 10 centre de coordonare.
La reuniunile de coordonare ale Eurojust participă procurori, judecători și ofițeri de poliție.
Aceștia beneficiază de expertiza, echipamentele și serviciile de traducere ale Eurojust.
Cheltuielile de deplasare și cazare sunt rambursate.
Centrele de coordonare organizează zile de acțiune comună, în cadrul cărora participanții
fac schimb de informații cu privire la formele grave de criminalitate organizată în care sunt
implicate cel puțin două țări.
Eurojust a încheiat acorduri de cooperare cu numeroase țări terțe, cu instituții europene, agenții și
parteneri ai UE, precum și cu organizații internaționale, printre care:
 Rețeaua Judiciară Europeană
 Oficiul European de Poliție (Europol)
 Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
 Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor
Membre ale Uniunii Europene (Frontex)
 Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT)
 Colegiul European de Poliție (CEPOL)
 Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN)EN
 Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA)
 Interpol
 Oficiul Națiunilor Unite privind Drogurile și Criminalitatea (UNODC)
 IberRed

Cine sunt beneficiarii?

Autoritățile naționale sunt principalii parteneri ai Eurojust. Eurojust facilitează cooperarea

dintre autoritățile de aplicare a legii și procurori, ceea ce contribuie la combaterea mai eficientă a
formelor grave de criminalitate organizată în care sunt implicate două sau mai multe țări din UE.

PARTENERII EUROJUST
Eurojust se bazează, în activitatea desfăşurată, pe relaţiile strânse cu partenerii săi. Este vorba
atât de autorităţile naţionale, cât şi de organisme ale Uniunii Europene, cum ar fi Reţeaua
Judiciară Europeană, Europol, OLAF (în cazul infracţiunilor ce aduc atingere intereselor
financiare ale Uniunii Europene), Frontex, Sitcen, CEPOL şi Reţeaua europeană de formare

7
judiciară, precum şi orice alt organism competent în baza dispoziţiilor adoptate în cadrul
Tratatelor.
Prin munca noastră, ne asigurăm că în activitatea de combatere a criminalităţii transfrontaliere
sunt instituite parteneriate (a căror componentă importantă o constituie schimbul de informaţii
dintre autorităţile competente), menite să ofere cel mai bun nivel de coordonare şi cooperare
pentru asigurarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pentru toţi cetăţenii Uniunii
Europene.

8
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.eurojust.europa.eu/about/background/Pages/History.aspx

2. https://www.europalibera.org/a/27043586.html

3. http://www.procuratura.md/file/EUROJUSTactivitate%20si%20oportunitati%20modi

f.pdf