L1

Incillzirea rezistivi directfl

1. Scopul lucrdrii
Scopul lucrdrii este acela de a cunoaqte caracteristicile de utilizare ale unei
instulalii pentru tncdlzirea electricd directit (inciilzirea rezistivii directd) a profilelor
metalice cu secliune constantd, determinarea parametrilor electrici echivalen{i in funcJie
de temperaturd, determinarea consumului specific de energie qi a randamentului total al
incdlzirii pentru diverse regimuri de incdlzire.

2. Notiuni de bazi
Dupd modul de conversie al energiei electrice in energie termicd, instaiatiile
electrotermice de incdlzire prin rezistenld sunt fie de tipul cu inciilzire directd, fie cu
incdlzire indirectd. in instalaliile cu inciilzire directir curentul electric trece prin
materictlul ce se doreste afi inciilzit, puterea dezvoltatd prin efect Joule fiind aceeacare
determind incdlzirea. Acest tip de incdlzire poate fi realizat cu viteze mari, asigurAnd
valori ridicate ale randamentului de utilizare a energiei electrice in comparalie cu alte
variante (fig. 1).

R S T

I I

Fig. 1. Elementele componente ale unei instalalii pentru incdlzirea rezistivd directd;
bara deincdlzit (11, blocul contactelor de alimentare (2), releauo s'curtd (3), circuitul electricintre bctrnele
secundare ale transformatorului (4) Si blocul de contacte, bateria de condensatoare (5) destinatd
compensdrii puterii reactive, instalalia de simetrizare (6) Ei irctrerupdtorul de putere (7).
 intre aplicaliile de incdlzire rezistivd directd se pot enumera instalaJiile pentnr
incdlzirea semifabricatelor metalice cu secliuni transversale constante (bare, sArme, !evi),.
cuptoarele de grafitare a produselor cdrbunoase, bdile de sdruri pentru tratamente termice,
cuvele pentru electrolizd qi rafinarea aluminiului, cuptoarele electrice pentru topirea
sticlei, boilerele pentru incdlzirea electricd directd a diverselor lichide. Instalaliile
electrice pentru incdlzirea rezistivd direct[ a semifabricatelor sunt alimentate, de reguld,
in curent altemativ.
in raport cu bomele A-X, fig.1, se poate asocia instalaliei schema electrica
echivalentd din fig. 2:

Ur

Fig. 2. Schema electricd echivalentd.

- Rr, Xr sunt rezistenJa gi reactanla echivalentd ale transformatorului;

- R ). , X), si R'" sunt parametrii echivalenli raportali la primar ai refelei scurte qi
contactelor electrrce;
- R', , X" sunt rezistenla qi reactan{a echivalentd ale barei incdlzile, rapofiate la
primarul transformatorului.
Prin valoare raporlatd a unui parametru se infelege produsul dintre valoarea
propritr-zisd (R,, x,, ,R, , R, qi x;) gi pdtratul raporlului de transformare al
transfotmatorului kr : Ut/Uz : It/It . ln schema din fig. 2 se observd cd parametri
raportali sunt parcursi de curentullt , in timp ce ?n schemafizicd, din fig. 1 elementele
corespunzdtoare - relea scutld, contactele, semifabricatul sunt parcurse de curentul
secundar al transformatorului 1:.
Din egalitatea puterilor active, de exemplu, in semifabricat, R,Iz2 (unde R, este
rezistenta acestuia) gi puterii active dezvoltatd in parametrul echivalent R', din fig. 2,
R'rIt2, rczultd,:

ft,,=R" (?)' = Rrk? (1)

O caracteristicd specificd"incdlzirii directe a unei bare constd in faptul c[ in timpul

incdlzirit, parametrii rezistenla gi reactanla ai semifabricatului variazd sensibil ca urmare
a variatiei festivitAlii cu temperatura. Dacd produsul de incdlzit este magnetic in
momentul inilial, iar temperatura maximd. deincdlzire este superioard temperaturii Curie,
scdderea bruscd a permeabilitalii magnetice la valoarea Fo,in momentul trecerii din starea
magneticd in cea nemagneticd, constituie o altd cauzd. de modificare a valorilor
parametri lor echi valen(i.
In general, produsele de incdlzire au dimensiuni ale secliunii transversale mult
mai mari decAt adAncimea de pdtrundere a cAmpului magnetic altemativ, curentul nu se
reparttzeaza uniform in secliune, motiv pentru care valorile parametrilor electrici depind
de dimensiunile geometrice, de rezistivitate gi de starea magneticd; rezistenla R,, de
exemplu, are o valoare mai mare decdt aceea in curent continuu, factorul de cre;tere al
rezistenfei frind dependent de elementele precizate. Pentru un produs de masd datd,
inciiztt pAnd la o temperaturd,precizatd, energia termicd inmagazinatd este bine definita.
Energia electricd consumatd in aceste condilii depinde insd gi de timpul de incdlzire,
deoarece energia corespunzitoare fluxului termic spre exterior este cu atAt mai mare cu
cAt durata incblzirii cregte. Prin unnare, randamentul de utrhzare a energiei electrice este
cu atAt mai mare cu cAt timpul de atingere a temperaturii de incdlzire este mai redus.
Reducerea acestui timp presupune insa cresterea puterii instala{iei.
Indiferent de regimul de explo atare al instala{iei, de exemplu cu menfinerea
constantd a curentului in bara Iz, sau cu menlinerea relativ constantd a puterii R,Iz2, ca
urnare a varialiei rezisten{ei barei de incdlzit, sursa - transformatorul de alimentare -
trebLrie sd asigure o tensiune secundard variabild.

3. Chestiuni de studiat

3.1. Cunoa$terea elementelor componente ale instalafiei de incdlzire directd din

laborator;
3.2. Determinarea curbei de incdlzire a unei sArme de olel, pentru mai multe trepte
de tensiune ale transformatorului de alimentare;
3.3. Experimentarea mai multor regimuri de incdlzire, pAnd la o temperaturd datd,
cu comutarea treptelor transformatorului la intervale impuse de timp;
3.4. Varialia parametrilor electrici ar produsului de incdlzit in functie de
temperaturd;
3.5. Dependenta consumului total al instalatiei in funcfie de timpul de incdlzire.

4. Modul de experimentare

Schema instalaliei pentru efectuarea incerclrilor de incdlzire rezistivd directd a

unei sArme de otel OL 35, avdnd diametru de 6 mm qi lungimea de aproximativ 1,8 m,
(fig.3) conline:
- ampermetrul A1,10 A;
- voltmetru h de22Q V gi 380 V;
- contorul Cr, de 10 (40) A qi 220 V;
- transformatorul de curent TC, de 600/5 A;
- ampennetrulAz,2,5 A qi 5 A;
- voltmetru Vz de 7,5 V qi 1 5 V, 30 V qi 60 V;
- wattmetru Wz, de 5 A qi 60 V;
 (d V( g- 'e)o = 'zd
:ea1e1r1e3e urp,pluerque ernleredruel
'0 r$ rouues
(e1rz1gcu1 eeurSunl rs rrunricas 1n.4euued rrl"lp lnsnpo:d) rrrnplgc
e oJelllusueJl op eIJ€ o$e V ecec 'rouilgs e eJeolpzundseroc e;n1e:eduel sQ ler ,1ezr1rqu1s
cluuol rurSe: q (g'8rs) 211,1 Inrl0ru]le.{\ ep plcorrpur pcrrlcelo eerelnd ."d olc
'rnlruoieuuoJsuell ole ...
S,g,1 roleldaJl eJeoJezundseroc
'Q)g enzlgcul ep oloqrnc cge;8 gzeaserr es oleluoruuedxe rolelep vzlq ed.rerielelsur
€ 9leJnp guncs 0p PulcJes-e;dns op eelelrcudec rSgdsp e psu! erqJ 'ereru reru oc uI ec urp
erelnd ep e1der1 ed 1n"ro1e1nuoc pugxg 'rode nere; os sns rcLr- el7zrc1rd alrrje-redg

(e-l) 'X
(el) 'u
(J") (9
(,AA) e./
(v/ .I
(A) .t)
tvt tvz iv 0 (S) J

:sol retu op
Inloqet
uI corl es olep 01s0cv 'ernlsec€ e 0 eJnlBredruel rs rzl?cur rnlnluerrlole oletuoq ei z,o
seunlsuol 'eltqrosqe z;'uerelnd 1$ t7 1n1ue-rnc '1e1o ep reuilgs
IE tezrlrqels crrruol rnlnrur6e:
eere8utle e1 pugd'(epunces 0I uI 0I urp nldruexe ap) tv durl ep elolearorur Elpzearou
eg 'eeie'r e1 rerielelsul BeJeluotutlr pzeanauoc os e:ec pdnp 'pruruiur (e,reincl) Brgpulcos
Ie -Y Inrol€lnLuox pz1exlJ es .I.t
ounrsuel ep eldeerl ed (g '3g) z rnlnroleuuoJsuBrt

rotnrcqnl ulp ppartp gllJslzar atulp)ut ap ntJnlolsur ltLuatps.f .Elg

ZH OE
A AZZ

'loIIInl€
- Ieruorc nldncouuel nc
.2,00gI .'. '(3) emletedurel ap Jol€crpur lerede un -
0
se detennind valoarea corespunzdtoare a coeficientului de transfer a cdldurii a. Pe baza
incercdrilor efectuate se calculeazd gi se reprezintd, grafic varialta a(0) a coeficientului de
transfer ?n funclie de temperatura.

4.2, Fie 0,,, : 800 oC temperatura maximd, de incElzire. Pornind de fiecare datd din starea
rece, se demareazd incdlzirea asigurAnd mai multe cadenle de comutare a treptelor de
putere, in ordine crescltoare, astfel: din 30 in 30 de secunde, dtn25 in 25 secunde, din 20
in 20 secunde, din 15 in 15 secunde, din 10 in 10 secunde gi din 5 in 5 secunde. Pentru
fiecare dintre aceste variante de inc[lzire se determind cu ajutorul contorului Cr,
consumul de energie electricd, cu ajutorului wattmetrulut Wz - valoarea maximd a puterii
absorbite in timpul indd,lzirli, P, qi timpul de incdlzire tt, de la temperatura ambiantd pAnd
la 0... .

Se calculeazd consumul specific de energie, C, - raportul dintre energia electricd

consumatd qi masa sArmei incdlzite: se reprezintd grafic dependentele C,(t) qi P^(t).
Raporlr"rl dintre energia utjld. misoo, unde m masa sirmei de incdlzite, iar iaoo
12)kW/tonr7 este energia specificd necesard incdlzirii olelului de la 200C la 8000C, qi
energia electricd consumatd,repreztntd, randamentul total ryft), aldturi ce cele anterioare,
efectuAndu-se aprecierii referitoare la influenta timpului de incdlzire asupra celor trei
rndrimi C,. P,, , si 17.

Pe baza testelor experimentale de la paragraful 4.2 se calculeazd, parametrii

electrici:

D
R'- " - X"= u. \z
___L I
(3)
t2 t, )

Se reprezintd grafic dependen{ele Rz(0) qi Xz(O).

l. Prin ce se diferentiazd,incdlztea rezistivd directd in raporl cu alte tipuri de incdlzire

electric6?
2. Cnm vanaz6. consumul specific de energie, puterea maxim[ a instalaliei qi randamentul
de utilizare a energiei electrice in funcJie de timpul de incdlzire? Ce concluzii trageli in
legdturd cu aceste variafii?
3. Explicafi variajia rezistenfei qi reactanlei produsului incdlzit in timpul incdlzirii?
4. Cum variazd coeficientul de transfer termic de la sArmd spre mijlocul ambiant in
funclie de temperaturd? Explicali alura acestei dependenle.